1

FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR PE INTELESUL TUTUROR

DR. COMANESCU ELENA - medic specialist medicina de familie

“Singura metoda de a te mentine sanatos este sa mananci ceea ce nu vrei,

sa bei ceea ce nu-ti place si sa faci ceea ce nu ti-ar face placere.” MARK TWAIN

Am ales acest subiect pe care il consider de un real interes general intrucat

in Romania prevalenta unor boli precum hipertensiunea arteriala (HTA),

diabetul zaharat (DZ), dislipidemiile, boala coronara ischemica (BCI) este in

continua crestere, tara noastra ocupand din pacate un loc fruntas in randul

statelor europene in ceea ce priveste prevenirea si depistarea cazurilor cu

probleme cardiovasculare. De aceea este important sa cunoastem, sa depistam si

sa tratam factorii de risc cardiovascular pentru a asigura o buna complianta a

pacientului la tratament si o informare medicala adecvata in ceea ce priveste cele

mai frecvente afectiuni ale unei societati in curs de dezvoltare socio-economica.

Factorii de risc cardiovascular au un rasunet major asupra starii de

sanatate si au implicatii negative asupra sistemului cardiovascular daca sunt

neglijati si mai ales necorectati la timp.

Factorii de risc cardiovasculari sunt acei determinanti asociati unui risc

crescut de a dezvolta intr-un timp mai scurt sau mai lung o afectiune

cardiovasculara. Cu cat se asociaza mai multi factori la un singur individ, cu atat

riscul cardiovascular (RCV) e mai mare. Totusi trebuie tinut cont si de faptul ca

absenta acestor factori la un moment dat nu garanteaza protectia fata de

existenta sau aparitia unei afectiuni cardiovasculare, de unde deriva si

importanta efectuarii periodice a bilanturilor starii de sanatate.

2

Iata o clasificare a acestor factori de RCV:

• factori neinfluentabili (cu care ne nastem):

-sex

-varsta

-ereditatea(mostenirea genetica de la rudele de grad 1)

• factori influentabili: -HTA

-hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia

-DZ

-consumul cronic de alcool si tutun in cantitate mare

-obezitatea

-stresul

-sedentarismul

-statusul depresiv

-sindroamele inflamatorii cu VSH, fibrinogen,

CRP si homocisteina crescute

• factori protectori:

-HDL

-activitatea fizica moderata si constanta

-hormonii estrogeni la femei

-alcool in cantitate moderata (1 pahar vin pe zi).

Medicul dvs. curant ar trebui sa va vorbeasca despre acesti factori de RCV,

sa vi-i prezinte, sa va calculeze RCV pe 10 ani conform riscogramei Euroscore si

sa va evalueze periodic statusul cardiovascular, sa va ajute sa preveniti si sa

tratati acest risc. In continuare vom detalia fiecare din acesti factori pentru o mai

buna cunoastere a acestora.

VARSTA

Riscul de a dezvolta o afectiune cardiovasculara creste odata cu inaintarea

in varsta, un RCV crescut asociindu-se la femei dupa 55 ani, mai ales dupa

instalarea menopauzei cand protectia estrogenica dispare si creste de asemenea

la barbati dupa varsta de 45 ani. De mentionat este faptul ca barbatii au un RCV

mai crescut, dar acest risc se egaleaza cu cel al femeilor dupa menopauza. Daca

3

asociem si un consum cronic de tutun la femei chiar si inainte de menopauza

atunci RCV este mult mai crescut la acestea.

SEXUL

Dupa cum am mentionat anterior barbatii sunt mai predispusi la a dezvolta

boli cardiovasculare, mai ales daca sunt obezi, hipertensivi, diabetici si

dislipidemici, conditii reunite sub denumirea de sindrom metabolic (SM).

EREDITATEA

Daca in antecedentele dvs. heredocolaterale respectiv la parinti, bunici,

frati, matusi si unchi au existat afectiuni cardiovasculare si metabolice de tipul

HTA, DZ, SM, dislipidemii, AVC (accidente cerebrovasculare), infarcte miocardice,

angine pectorale sau decese subite mai ales inainte de varsta de 55 ani atunci

exista un risc considerabil de a fi predispus la o afectiune cardiovasculara. Tot la

acest capitol putem mentiona si apartenenta la anumite rase - afroamericanii au

un RCV mai mare.

La acesti factori ereditari daca se mai adauga si alte conditii de mediu

asociate precum sedentarism, stres, alimentatie dezechilibrata, somn agitat si

insuficient, consum cronic de cafea, alcool si tutun, predispozitia la obezitate,

atunci sansa de a dezvolta in timp o boala cardiovasculara creste enorm.

ALCOOLUL

Consumul moderat de alcool (1pahar de vin pe zi) nu are efecte negative

pe termen lung asupra sanatatii. Dar nu e recomandabil consumul de alcool in

beneficiul sanatatii dvs., in cazul in care nu sunteti deloc consumator de alcool.

Retineti faptul ca un consum mare si abuziv de alcool duce la complicatii uneori

4

iremediabile precum cancer de cavitate bucala, gat, pancreas, ficat, HTA,

obezitate, dislipidemie, accident vascular si incarcare grasa hepatica alcoolica cu

evolutie progresiva catre ciroza hepatica decompensata si deces.

STRESUL

Un stil de viata nesanatos include si acest factor, fie ca este cel de la

serviciu sau din mediul familial. Diverse probleme stresante ne pot afecta negativ

starea de sanatate, mai ales daca asociem si o alimentatie haotica, un somn

deficitar si un consum mare de tutun si alcool.

FUMATUL

Indiferent daca sunt prezenti sau nu alti factori de RCV, cel care fumeaza

are un risc din start aproape dublu de a dezvolta un infarct miocardic sau un

deces subit decat persoanele nefumatoare, chiar si tigarile light fiind la fel de

periculoase. Ca sa nu mai vorbim despre cei care fumeaza pasiv. Pe langa

implicatiile negative asupra sanatatii cardiovasculare, tutunul are si alte

consecinte nefaste precum cancerul de buze, limba, esofag, trahee, plamani,

insuficienta respiratorie, impotenta si arterita obliteranta.

Ingrijorator este faptul ca in tara noastra incidenta fumatorilor este in

crestere continua, mai ales in randul tinerilor.

STIATI CA:

-1/3 din decesele prin cardiopatie ischemica apar datorita fumatului?

-9 din 10 persoane cu arterita obliteranta sunt fumatori?

-fumatorii au un risc de 8 ori mai mare de anevrism de aorta?

-fumatul creste cu 50% riscul de AVC la cei sub 65 ani?

5

-1/3 din adulti fumeaza dar dintre cei cu varste intre 25-35 ani 46 % sunt

fumatori?

-anual fumatul ucide 4 milioane de oameni?

-in tara noastra 14% din totalul deceselor sunt datorate tutnului?

-o persoana fumatoare de 20 tigari pe zi traieste cu 7 ani mai putin decat un

nefumator?

-femeile fumatoare care iau si contraceptive orale au un risc de 10 ori mai mare

de a dezvolta boli cardiovasculare?

-in fumul de tigara sunt 4000 compusi toxici din care peste 45 sunt cancerigeni?

-riscul unui barbat intre 35-40 ani de a suferi un infarct nonfatal e de 4 ori mai

mare daca acesta fumeaza, iar al unei femei intre 35-40 ani fumatoare e de 5 ori

mai mare?

MITURI FALSE:

-fumez foarte putin

-fumez tigari light

-fumez trabuc sau pipa

-fumez pasiv

Aceste afirmatii sunt cat se poate de eronate intrucat tutunul este nociv la

orice varsta, in orice cantitate si indiferent de forma de prezentare a tigarilor. Ar

trebui sa tineti cont si de urmatoarele concluzii facute de-a lungul timpului in

urma studierii aprofundate a efectelor tutunului asupra sanatatii diversilor

fumatori si anume:

-dupa numai 24 ore de la ultima tigara incepe sa scada riscul de infarct;

-la 1 an de la ultima tigara se reduce la jumatate acest risc de infarct ca la 15 ani

de la ultima tigara sa ajunga la nivelul unui nefumator;

-dupa 10 ani de la ultima tigara riscul de cancer pulmonar scade la jumatate;

6

-nu va veti ingrasa daca nu veti inlocui tigarile cu tot felul de gustari haotice in

cazul in care doriti sa va lasati de tutun;

-e mai bine sa va lasati brusc de fumat decat sa reduceti treptat numarul de

tigari;

- activitatea fizica moderata si controlata reduce dorinta de a fuma.

Citind mai jos complicatiile consumului de tutun poate ca va veti motiva

mai mult sa renuntati la statutul de fumator. Pe termen lung tutunul poate duce

la aparitia:

-bronsitei cronice, bolii pulmonare obstructive cronice, cancerului

pulmonar, astmului bronsic, infectiilor pulmonare trenante si refractare la

tratamente uzuale;

-ulcerului si gastropatiilor;

-afectarii gingiilor si dintilor;

-impotentei si infertilitatii la barbati;

-cresterii incidentei cancerului mamar si de col uterin;

-menopauzei precoce;

-aparitiei premature de riduri;

-riscului de tromboze la femeile care iau si anticonceptionale orale;

-scaderii capacitatii de aparare la infectii;

-cresterii riscului de avort spontan, nasteri premature la gravidele

fumatoare;

-nasterii de copii cu malformatii congenitale, retard mental, tulburari

comportamentale si astm bronsic sau alergii.

OBEZITATEA

Corespunde unei acumulari excesive de grasime in corp, fiind o afectiune

cronica la fel ca si HTA, DZ si dislipidemia, dar care nu trebuie trecuta deloc cu

7

vederea. Pe langa implicatiile negative de ordin estetic obezitatea este o boala

care ataca toate organele, incarcandu-le cu grasime.

Gradul de afectare grasoasa se masoara prin intermediul unui parametru

numit indice de masa corporala (IMC):

imc =G(kg)

h2 (m2 )

Valorile IMC sunt interpretate mai jos:

- IMC <18,5 = persoana subponderala

- IMC = 19 - 24,9 = persoana normoponderala

- IMC = 25 - 29,9 = persoana supraponderala

- IMC = 30 - 34,9 = obez grad 1

- IMC = 35 - 39,9 = obez grad 2

- IMC > 40 = obez grad 3 (obezitate morbida)

Daca IMC = 18,5-25 inseamna ca ai greutatea ideala.

Obezitatea morbida este cel mai periculos tip de obezitate cu un grad

asociat foarte mare de mortalitate. Obezitatea este de doua tipuri in functie de

distribuirea grasimii fie la nivelul abdomenului fie pe solduri, respectiv

- obezitate abdominala (in forma de mar sau androida) prezenta in special la

barbati si care determina complicatii cardiovasculare, fiind un predictor al

infarctului miocardic acut,

-obezitate la nivelul soldurilor (in forma de para sau ginoida) prezenta la

femei dand complicatii tip artroze ale articulatiilor mari portante si insuficienta

venoasa cronica si varice.

De cele mai multe ori exista o predispozitie genetica catre obezitate in

cadrul unor familii care duc un stil de viata nesanatos, mostenit din generatie in

generatie.

Conform clasificarii OMS se considera patologica o circumferinta

abdominala:

8

- mai mare de 80 cm la femei ; - mai mare de 94 cm la barbati.

Pierderea cu 5-7% din greutate previne instalarea diabetului zaharat,

imbunatateste activitatea fizica si sexuala. Chiar si o cat de mica scadere in

greutate are un efect benefic asupra sanatatii cardiovasculare.

Complicatiile pe termen lung ale obezitatii:

- HTA

- DZ tip 2

- cancer

- boli cardiovasculare

- apnee de somn

- ficat gras

- diskinezii biliare

- dislipidemii

- depresie

- afectiuni osteoarticulare

Dintre patologiile asociate obezitatii mentionam:

- hirsutism, disfunctii ovariene si tiroidiene la femei

- depresie

- scaderea imunitatii

- consecinte negative estetice

SFATURI PRACTICE:

-nu sariti peste micul dejun, acesta este cea mai importanta masa a zilei;

-beti multa apa, ceaiuri, sucuri naturale din fructe proaspat stoarse;

-evitati bauturile carbogazoase si sucurile acidulate sau din comert;

-consumati minim 2 mese de fructe si legume pe zi;

-inlocuiti painea pe cat posibil cu mamaliga, cartofi sau garnituri de legume;

-evitati carnea grasa de porc, carnea de vanat si consumati carne slaba de pasare,

vita si minim 2 portii de peste pe saptamana;

9

-evitati produsele de patiserie, dulciurile rafinate, chipsurile, snacks-urile si

fastfood-ul;

-mancati diversificat pentru un aport adecvat de vitamine si minerale;

-nu amestecati carbohidratii la o singura masa, respectiv evitati consumul de

paine impreuna cu paste, orez sau cartofi la o masa;

-nu mancati dupa ora 19.00;

-mancati 5 mese pe zi respectiv 3 mese principale la ore fixe pe cat posibil si 2

gustari-iaurt, fructe, biscuiti dietetici, cereale, legume, sucuri naturale tip fresh;

-nu va ridicati de la masa cu stomacul plin;

-nu ingrosati supele sau ciorbele cu fainoase, evitati rantasurile si ciulamalele;

-evitati fructele confiate intrucat au un procent ridicat de zahar ;

-inlocuiti zaharul cu miere;

-evitati cerealele tip musli intrucat au un numar dublu caloric fata de cerealele

tip fulgi simpli de orz si porumb;

-nu folositi liftul, mergeti pe jos cat mai mult;

-iesiti macar 30 minute pe zi la o plimbare sau mergeti pe jos echivalentul macar

al unei statii de autobuz;

-miscarea regulata cotidiana consuma calorii, reduce senzatia de foame,

estompeaza stresul si are efecte bune asupra sanatatii;

-evitati prajelile, afumaturile, semipreparatele, branzeturile fermentate;

-nu consumati bere sau whisky in exces deoarece ingrasa.

Mai jos aveti un necesar caloric in functie de activitatea cotidiana util

distribuirii adecvate a aportului de calorii :

-1600 kcal pe zi corespunde femeilor sedentare;

-2200 kcal pe zi corespunde barbatilor sedentari sau femeilor cu activitate

sustinuta;

10

-2800 kcal pe zi corespunde barbatilor cu activitate zilnica sustinuta.

DISLIPIDEMIILE

Includ hipercolesterolemiile si hipertrigliceridemiile, cauzand

ateroscleroza, respectiv depunerea colesterolului pe vasele sanguine antrenand

ingrosarea peretilor acestora si implicit blocarea acestora cu depozite de

colesterol numite ateroame. Pot fi blocate toate arterele din corp – ale cordului,

membrelor inferioare si ale creierului, fiind raspunzatoare de afectiuni precum

boala coronara ischemica, accidentul vascular sau de tromboze. Ateroscleroza

debuteaza inca de la varsta de 20-25 ani si progreseaza silentios in timp,

influentata negativ si de factorii de RCV.

Dislipidemiile nu dor si sunt cu atat mai periculoase cu cat asociaza

comorbitati precum HTA, DZ, boli coronare.

Trigliceridele si colesterolul sunt componente grase ale sangelui, iar

cresterea lor este daunatoare mai ales la femeile la menopauza si la cei cu boli

cardiace si DZ asociat. Cele mai importante componente colesterolice sunt HDL

(colesterol bun) care cu cat este mai crescut asigura o protectie cardiovasculara

mai buna si LDL (colesterol rau) care cu cat este mai scazut asigura o protectie

vasculara mai buna. Exista si dislipidemii familiale (mostenite) care asociaza

valori mult crescute ale grasimilor in sange, afectiuni care se manifesta de

timpuriu si care necesita tratament cronic toata viata. De subliniat este faptul ca

persoanele care au factori de RCV asociati precum DZ, HTA, AVC in antecedente

trebuie sa isi monitorizeze anual sau la 6 luni profilul lipidic.

Prezint in continuare valorile normale ale acestor grasimi nocive din sange:

- copii intre 4-19 ani - colesterol total (CT) < 170 mg/dl

- LDL < 110 mg/dl

- trigliceride (TG) < 140 mg/dl

- adulti - CT < 200 mg/dl

11

- LDL < 100 mg/dl si < 70 mg/dl pentru cei cu factori de

risc multipli (DZ, AVC si boli cardiovasculare)

- HDL > 40 mg/dl ( > 60 mg/dl are efect protector

cardiovascular)

- TG < 150 mg/dl

STIATI CA:

- un consum sustinut de fructe si legume si sarac in grasimi animale se impune

pentru prevenirea aparitiei dislipidemiei;

- la cei cu afectare cardiovasculara deja instalata sau la cei cu factori de RCV

existenti se impune tratament cu statine toata viata;

- in caz de normalizare a grasimilor din sange tratamentul cu statine nu se

intrerupe fara avizul medicului curant intrucat exista riscul de revenire a

nivelului grasimilor la valori uneori chiar mult mai crescute decat anterior

inceperii tratamentului;

- daca sunteti slab nu inseamna ca nu puteti avea un colesterol seric crescut,

alimentatia bogata in grasimi putand contribui negativ la cresterea nivelului

acestuia;

- la diabetici controlul adecvat al bolii in sine contribuie la reducerea

corespunzatoare al nivelului de TG.

HTA

Afectiune moderna, intalnita in mod acut atat in tarile dezvoltate socio-

economic cat si in tarile in curs de dezvoltare poate fi considerata “ucigasul

silentios” alaturi de alte afectiuni precum DZ si dislipidemiile, evolutia acesteia

fiind cronica, periculoasa in caz de neefectuare corespunzatoare a tratamentului.

Romania din pacate se situeaza pe un loc codas in randul statelor europene in

ceea ce priveste depistarea , tratarea si controlul HTA. O mare parte din vina o au

mai ales pacientii care odata depistati ca hipertensivi incep sa neglijeze

tratamentul din diverse motive – fie dupa primele luni observa o ameliorare a

valorilor tensionale si abandoneaza tratamentul, fie din cauza costului

12

medicatiei, fie ca sunt nemultumiti de numarul mare de tablete pe care le au de

luat zilnic.

RETINETI: - odata depistata HTA, tratamentul se ia toata viata indiferent daca

valorile tensionale se normalizeaza, tineti cont ca normalizarea acestora se

datoreaza exclusiv tratamentului sustinut si corect aplicat;

- medicatia se ia regulat, zilnic, de preferat la acelasi interval orar

si nu se intrerupe nici chiar inainte de a merge la un control de rutina sau cu ocazia

recoltarii analizelor.

- TA variaza cu diverse momente ale zilei in mod normal, fara

consecinte negative, dar poate fi influentata de stres, consum de cafea si tutun; de

aceea inainte de a merge la un control medical care implica si monitorizarea TA ar

fi bine sa evitati macar cu doua ore inainte consumul de cafea, alcool si tutun

pentru a fi determinata o TA corespunzatoare neinfluentata;

- cea mai buna determinare a unei TA se efectueaza intre orele 6-

11 a unei zile, in conditii de liniste, fara consum prealabil de stimulente, cu un

tensiometru clasic, pacientul trebuind sa stea pe scaun cu bratul indoit la nivelul

cordului, de preferat TA monitorizandu-se la ambele brate;

- schimbarea stilului de viata (oprirea fumatului, a consumului

de alcool, scaderea ponderala, evitarea consumului excesiv de grasimi si de sare,

activitatea fizica moderata) contribuie la controlul optim al valorilor TA

permitand uneori chiar si la reducerea dozelor de medicamente;

- cresterea valorilor tensionale nu da simptome specifice astfel

ca depistarea HTA este intamplatoare de cele mai multe ori, debutul nu se poate

sti cu siguranta, la fel ca si in cazul DZ;

- HTA da afectari multiple de organ in timp, mai ales, daca este

neglijata (ataca rinichii, cordul, creierul la fel ca si in cazul DZ);

13

- comparativ cu normotensivii cei cu HTA au un risc de 3 ori mai

mare de boala coronariana ischemica, de 6 ori mai mare de insuficienta cardiaca

si de 7 ori mai mare de accident vascular cerebral.

HTA ESTE O AFECTIUNE IN CARE VALORILE TENSIUNII ARTERIALE

SUNT CRONIC CRESCUTE IN ABSENTA TRATAMENTULUI. SCAPATA DE SUB

CONTROL ACEASTA POATE UCIDE.

TA prezinta doua componente:

-TA sistolica = presiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali cand

inima se contracta(TA maxima);

-TA diastolica = presiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali cand

inima se relaxeaza intre doua contractii (TA minima).

VALORILE NORMALE ALE TA = 120/70 mmHg

Statusul de hipertensiv este corespunzator unor valori constant mai mari

de 140/90 mmHg determinate consecutiv pe parcursul a 2-3 saptamani. Un

aspect particular este asa-zisa HTA de “halat alb” pe care o dezvolta ocazional cei

care intra intr-un cabinet medical.

In ceea ce priveste tintele TA in cadrul monitorizarii optime a unui

hipertensiv acestea sunt conform noilor ghiduri medicale sub 140/80 mmHg si

la cei diabetici chiar sub 130/80 mmHg.

In ceea ce priveste periodicitatea efectuarii monitorizarii TA, pentru cei cu

valori pana in 120/80 mmHg verificarea se face o data la 2 ani, iar pentru cei cu

TA intre 120/80 si 139/89 mmHg verificarea se face anual.

Clasificarea TA la adulti:

TA optima <120/80 mmHg

TA normala 120-130 /80-85 mmHg

TA normal inalta 130-139 /85-89 mmHg

14

HTA stadiul 1 140-159 /90-99 mmHg

HTA stadiul 2 160-179 /100-109 mmHg

HTA stadiul 3 >180 /110 mmHg

RECOMANDARI privind stilul de viata in HTA:

-reduceti consumul de sare alimentara sub 3,8 g pe zi;

-nu adaugati suplimentar in mancare suplimenti alimentari de genul Vegeta,

Delikat care au un adaos mare de sare;

-evitati mezeluri, semipreparate, muraturi, alimente afumate si conserve;

-cititi atent eticheta alimentelor;

-faceti miscare 30 minute de cel putin 3 ori pe saptamana, daca sunteti

diagnoticat cu vreo afectiune care contraindica efortul cereti sfatul medicului

cardiolog asupra tipului de efort pe care il puteti face;

-reduceti consumul de alcool la maxim 2 pahare de vin pe zi pentru barbati si la

1 pahar de vin pe zi pentru femei;

-mancati cel putin 300 g fructe si legume pe zi;

-nu fumati;

-nu consumati carne porc, pielea de la carnea de pui, smantana, oua in exces,

alimente bogate in grasimi saturate si colesterol.

DIABETUL ZAHARAT (DZ)

Este o boala caracterizata prin exces de zahar in sange si este una din cele

mai temute afectiuni intrucat este un “ucigas silentios” la fel ca si HTA si

dislipidemiile dand afectari multiple de organ care pot duce pana la

invaliditati si deces. Complicatiile produse de aceasta boala sunt de ordin

cardiac, renal, oftalmologic, hepatic, pancreatic si la nivelul circulatiei periferice.

VALORILE NORMALE ale glicemiei sunt situate intre 80-110 mg/dl.

15

Diabetul zaharat este de 2 tipuri, respectiv DZ tip 1 sau

insulinodependent care debuteaza inainte de 40 ani si DZ tip 2 sau

noninsulinodependent (care necesita tratament cu tablete), debutul acestuia

fiind intre 40-50 ani, mai ales la cei obezi si sedentari si care evolueaza mult timp

silentios fiind descoperit ocazional la un control de rutina. De mentionat este

faptul ca DZ tip 2 daca este slab monitorizat si neglijat tratamentul poate evolua

negativ prin decompensare, fiind necesar la un moment dat adaosul unor scheme

de tratament pe baza de insulina devenind DZ tip 2 insulinonecesitant.

Retineti deci in primul rand ca DIABETICII TREBUIE SA ISI

MONITORIZEZE STAREA DE SANATATE PERIODIC SI SUSTINUT.

Complicatiile pe termen lung ale DZ sunt enumerate mai jos:

-afectare oculara- retinopatia diabetica;

-afectare neurovasculara - polineuropatia diabetica;

-arteriopatia obliteranta a membrelor inferioare;

-afectare renala - nefropatia diabetica;

-afectare cardiaca- HTA, IMA, BCI;

-afectare cerebrala- AVC, AIT(atac ischemic tranzitor)

Controlul glicemiei se impune urmatoarelor categorii de risc:

-rudelor de grad 1 ale diabeticilor;

-persoanelor obeze si supraponderale;

-celor cu factori de RCV asociati ;

-periodic in caz de DZ deja existent ;

-gravidelor ;

-femeilor care in cursul sarcinii au avut cresteri mai mari de 120 mg/dl ale

glicemiei ;

-persoanelor care se simt obosite in mod permanent, care urineaza in exces si des

si care au o senzatie de sete in exces (desi nu este obligatoriu sa aveti DZ);

16

La cei cu DZ preexistent RCV este din start crescut. De aceea se impune un

control riguros al glicemiei matinale HbA1c, TA si a profilului lipidic.

STIATI CA:

-DZ poate determina diagnosticul tardiv al unei BCI (boli coronariene ischemice),

aceasta putand evolua atipic, nedureros;

-ca diabetic trebuie sa fiti dispensarizat la un medic specialist diabetolog pentru tot

restul vietii, iar tratamentul este cronic, pentru toata viata la fel ca in cazul HTA.

Ce este hipoglicemia si cum o putem trata?

Cand nivelul glicemiei scade sub limitele normale respectiv sub 50 mg/dl

apare hipoglicemia manifestata prin anxietate, greata si varsaturi, transpiratii,

tremuraturi, furnicaturi, slabiciune, palpitatii, somnolenta, confuzie, exprimare

dificila, dureri de cap, oboseala, tulburari de vedere si dificultati de concentrare.

Hipoglicemia usoara sau moderata a adultului ar trebui tratata prin

ingestia a 15 g carbohidrati sub forma de tablete sau solutie de glucoza sau

sucroza.

Exemple de 15 g de carbohidrati:

-15 g glucoza tip cubulete sau plicuri de zahar

-15 g glucoza sub forma de 3 lingurite zahar intr-un pahar cu apa

-3/4 pahar de suc natural sau nedietetic

-6 bomboane(1 bomboana =2,5 g carbohidrati)

15 ml miere albine( 1 lingura).

Dupa ingestia de 15 g carbohidrati ar trebui sa asteptati 15 minute apoi sa

efectuati o glicemie, iar in cazul in care valoarea acesteia ramane tot sub 50

mg/dl puteti sa mai consumati inca 15 carbohidrati. Daca urmatoarea dvs. masa

este planificata la mai mult de o ora se recomanda o gustare ce ar trebui sa

includa 15 g carbohidrati si proteine precum un sandwich sau branzeturi cu

biscuiti.

17

O alta problema importanta pe care as dori s-o aduc in discutie ar fi

PICIORUL DIABETIC, termenul fiind folosit pentru a defini un spectru variat de

afectiuni ale picioarelor diabeticilor care intereseaza concomitent pielea, tesutul

subcutanat, nervii, vasele de sange si tesutul osos, putand duce la distrugeri

tisulare tip ulcere, cu amputari ulterioare ale membrelor inferioare afectate.

IMPORTANT DE RETINUT!

-Riscul unui pacient de a face o ulceratie in timpul vietii e de 15-25%, un

procent care e mai mare decat riscul de a ajunge in stadiul de insuficienta renala

cronica sau de a-si pierde vederea!

-Undeva in lume se pierde prin amputatie un picior la fiecare 30 de secunde din

cauza DZ, majoritatea acestora fiind precedate de ulceratii ale picioarelor!

-Problemele picioarelor sunt cel mai frecvent motiv de internare al diabeticilor!

-1 din 6 diabetici va suferi in cursul vietii de ulceratii ale picioarelor!

-85% din amputatii pot fi prevenite!

-Un diabetic care a suferit o amputatie datorata unei complicatii a bolii prezinta

un risc de 50% de a dezvolta o leziune serioasa in membrul contralateral in

urmatorii 2 ani!

-Persoanele diabetice au o rata a mortalitatii de 50% in urmatorii 5 ani ce

urmeaza unei amputatii!

CEA MAI BUNA PREVENTIE A APARITIEI PICIORULUI DIABETIC ESTE

CONTROLUL GLICEMIEI!!!

Tineti cont si de factorii de risc care duc in timp la aparitia piciorului

diabetic:

-pantofii nepotriviti;

-circulatia periferica deficitara;

18

-leziunile nervoase datorita carora diabeticul nu simte sau simte mai putin

durerea produsa de leziuni cutanate sau microtraumatisme;

-micoze asociate;

-tutunul;

-varsta inaintata;

-mobilitatea articulara scazuta;

-vechimea diabetului.

DIABETICII TREBUIE SA EVITE SA UMBLE DESCULTI !!!

OBIECTIVELE CONTROLULUI OPTIM GLICEMIC:

- Glicemia pe nemancate 80-110 mg/dl;

- Glicemia postprandiala (de dupa masa) 100-145 mg/dl HbA1c <7%.

Inchei capitolul despre factorii de RCV cu mentionarea analizelor uzuale

si a investigatiilor paraclinice obligatorii care trebuie facute de catre

persoanele aparent sanatoase si de cei care sufera de boli precum HTA, DZ,

dislipidemii, angina pectorala si infarct miocardic.

ANALIZE UZUALE ANUALE PENTRU ADULTI:

-hemoleucograma completa;

-VSH(viteza de sedimentare a hematiilor);

-profilul hepatic TGO, TGP, GGT;

-profilul lipidic TG, CT, HDL, LDL, lipide serice;

-acid uric seric, uree, creatinina serica;

-glicemie;

-fibrinogen;

-sumar de urina recoltat in conditii adecvate;

19

-examen materii fecale.

INVESTIGATII PARACLINICE PENTRU ADULTI:

-EKG (electrocardiograma) o data la 2 ani;

-ecografie de abdomen general la 5 ani pentru cei aparent clinic sanatosi;

-control ginecologic anual pentru femei cu examen Papanicolau si palparea

sanilor;

-ecografie mamara la 2 ani si autopalpare lunara a sanilor imediat dupa

menstruatie;

-mamografie la femeile trecute de 50 ani o data la 5 ani;

-ecografie de prostata la 3 ani la barbatii trecuti de 50 ani.

ANALIZE SI INVESTIGATII PENTRU CEI CU HTA:

-analizele uzuale mentionate mai sus anual;

-EKG anual pentru prevenirea aparitiei hipertrofiei de ventricul stang;

-monitorizarea functiei renale;

-ecografie de abdomen general la 2-3 ani;

-evaluare status cardiovascular de catre medicul generalist;

-control cardiologic la 6 luni.

ANALIZE SI INVESTIGATII PENTRU CEI CU BOALA CORONARA ISCHEMICA:

-analizele uzuale anuale mentionate mai sus;

-profil inflamator vascular CRP, fibrinogen, VSH;

-EKG anual;

-eco Doppler pentru arterele carotide pentru evaluarea gradului de ateroscleroza

asociata la cei peste 60 ani;

-evaluare status cardiovascular de catre medicul generalist;

20

-control cardiologic la 6 luni;

-ecografie de cord la 5-6 ani.

ANALIZE SI INVESTIGATII PENTRU CEI CU DZ:

- analize uzuale anuale la care se asociaza si monitorizarea fractiunii HbA1c

(hemoglobina glicozilata) care masoara eficienta tratamentului din urma cu 3

luni.

VALORI NORMALE HbA1c :

-control excelent al DZ: <6%

-control bun al DZ: 6-7%

-control slab al DZ: >7%

-EKG anual;

-eco Doppler pentru arterele carotide pentru evaluarea gradului de ateroscleroza

asociata la cei peste 60 ani;

-evaluare status cardiovascular de catre medicul generalist;

-control cardiologic anual;

-ecografie de cord la 5-6 ani;

-control oftalmologic anual cu masurarea tensiunii intraoculare si examenul

fundului de ochi;

-controlul piciorului diabetic anual si ori de cate ori aveti o rana care nu se

vindeca;

-monitorizarea eficientei tratamentului la medicul diabetolog la 6 luni;

-control neurologic anual;

-oscilometrie anual;

-control la nutritionist la 6 luni;

-evaluare a statusului cardiovascular la generalist la 6 luni si evaluarea obezitatii

asociate.

21

Imi doresc ca acest articol sa va fie de un real folos si va asteptam la

CENTRUL MEDICAL SANAVITA pentru efectuarea unei game largi de analize de

laborator, investigatii paraclinice si consultatii de specialitate efectuate de catre

medici de prestigiu din Galati oferind oricarei categorii de pacienti calitate la

preturi accesibile!

Si nu uitati:

“ALEGERILE GRESITE DUC LA EFECTE NEDORITE.” (LIZ BABBS)

DR. COMANESCU ELENA - medic specialist medicina de familie