colul femural

8/16/2019 colul femural

1/18

Fractura de col femural GENERALITATI

Fracturile de col femuralSunt mai ales intalnite la batrani, fiind caracterizate atat prin fregventa lor, cat si prin

gravitate. Grave, deoarece pot da o mortalitate ridicata la varstnici; din punct devedere functional, deoarece se consolideaza rau si se complica deseori cu necrozaischemica a capului femural; grave sub raport al viitorului functional al solduluirespectiv. Toate acestea au facut pe autorii anglo-saxoni (ic!son" sa le denumeasca#fracturi nerezolvabile#. Traiectul fracturii le clasifica in$-fracturi cervicale subcapitale, in care linia de fractura trece prin %onctiuneacartila%ului articular cu colul;

-fracturi trnscervicale in plin col femural, cu traiect oblic sau vertical;-fracturi bazicervicale, cand linia de fractura este situata la %onctiunea colului cumasivul trohanterian. Foarte frecvent, fracturile de col sunt cu deplasare, datorita de obicei faptului cadupa fracturare pacientul se spri%ina pe picior sau datorita tractiunilor exercitate demasele musculare puternice. &xista doua deplasari principale$-deplasarea care realizeaza o coza vara, in care capul femural este in var si in rotatieinterna, in timp ce fragmentul distal este in rotatie externa;-deplasarea in coza valga. &volutia spontana a fracturilor de col este, in general, nefavorabila.oar in cazul unei fracturi simple, fara deplasare, care nu a influintat vascularizatia,ne putem astepta la o evolutie favorabila cu consolidare (prin imobilizarea" buna,refacere de traverse osoase normale. 'n aceasta zona, calusul nu este niciodatahipertrofic, ca in alte parti. ceasta eventualitate evolutiva este insa rara, caci mai frecvent fractura este cudeplasare, iar vascularizatia capului femural este compromisa prin interesareaconcomitenta a vaselor capsulare. e aceea, pseudartroza si necroza ischemica acapului femural sunt cele doua mari pericole pentru acest tip de fractura.

Definitie$ )umim fractura, *ntreruperea continuitatii unui os.&a se produce prin actiunea directa sau indirecta a unui agent traumatic asupra

osului.ctiunea agentului traumatic trebuie sa fie foarte violenta pentru a produce o

fractura.+a persoanele *n vrsta, la care exista un proces de rarefiere (distrugere" a

structurii osoase osteoporoza rezistenta osului scade foarte mult, astfel *nctfractura se poate produce si dupa traumatisme mai mici. Spre exemplu, un batrn

poate face o fractura de col femural chiar daca a cazut *n timp ce mergea.asele /patologice/ care au *n ele abces sau formatiuni tumorale, sefractureaza cu usurinta la nivelul leziunii.


2/18

CLASIFICAREA FRACTURILOR $&xista variate modalitati de clasificare a fracturilor$

- prin mecanismul de producere a fracturii$a" fracturi directe se produc la locul unde a actionat agentul traumatic;

b" fracturi indirecte se produc la distanta de locul de actiune a fortei traumatice;- dupa aspectul anatomo patologic al fracturii$a" fracturi *nchise cnd nu exista solutie de continuitate la nivel de tegument si osulnu lezeaza muschi, nervi, vase, iar segmentele osoase sunt acoperite cel putin de

piele; b" fracturi deschise osul a%unge *n contact cu exteriorul, poate sa apara un processeptic care *ntrzie vindecarea sau poate da nastere si altor complicatii; sunt interesatimuschi, vase, tegumente;- dupa sediul fracturii$

a" epifizare; b" diafizare;c" diafizo epifizare (intermediare";- dupa tipul fracturii$a" fracturi incomplete fisura, fractura *n lemn verde, *nfundarea (oasele craniului";

b" fracturi complete sunt foarte grave$c" fracturi transversale;d" fracturi oblice;e" fracturi *n vrf de clarinet;f" fracturi longitudinale; fracturi spiroide;g" fracturi *n forma de fluture, etc.h" fracturi cu si fara deplasare;

CLASIFICAREA FRACTURILOR DE COL FEMURAL

Traiectul fracturii le clasifica in$-fracturi cervicale subcapitale, in care linia de fractura trece prin %onctiuneacartila%ului articular cu colul;-fracturi trnscervicale in plin col femural, cu traiect oblic sau vertical;-fracturi bazicervicale, cand linia de fractura este situata la %onctiunea colului cu

masivul trohanterian.- upa mecanismul de producere al fracturii - 01hler individualizeaza fracturile$

prin abductie; prin adductie.- in punct de vedere mecanic 2au3els le-a *mpartit *n$tipul ' traiectul de fractura face cu orizontala un unghi mai mic de 456.tipul '' unghiul este de 456- 756;tipul ''' unghiul este mai mare de 856.- upa gradul de deplasare a fragmentelor Garden le clasifica astfel$

gradul ' fractura incompleta;gradul '' fractura completa fara deplasare;gradul ''' fractura completa cu deplasare partiala;


3/18

gradul '9 fractura completa cu deplasare totala.

ETIOPATOGENIE SI MECANISME DE PRODUCERE

Factorii etiologici depind de$

:.calitatea osului.Fracturile de col femural sunt foarte frecvente, *n special la batrni (mai ales lafemei", 87 din fracturi se produc dupa vrsta de n sistem trabecular se rasfira ca un evantai la nivelul colului.2orneste de la fata superioara a acestuia, *ndreptndu-se *n %os si extern catre corticalainferioara a colului femural, constituind evantaiul de sustinere ellet.cest evantai, la partea sa inferioara, se condenseaza *ntr-o zona densa, constituind

pintenul dams, iar partea inferioara este constituita din lamele dure si compacte careformeaza pintenul ?er!el.>n al doilea sistem trabecular dezvoltat pe directia fortelor de tensiune care tind saflecteze colul femural, porneste din partea inferioara a colului femural si se *ndreapta*n sus si extern catre corticala superioara a colului femural.cest sistem trabecular se intersecteaza cu traveele sistemului de sustinere, *nctconfera capului femural o rezistenta deosebita, capul fiind de fapt partea cea mairezistenta a extremitatii superioare a femurului.@ezistenta sa cea mai mare este *n centru, unde se *ncruciseaza cele doua sistemetrabeculare osoase, materialul de sinteza va gasi la acest nivel un punct solid despri%in.'n regiunea trohanteriana, doua fascicule trabeculare, pornind de la corticala diafizarainterna si externa, se *ncruciseaza, formnd o ogiva.'ntre sistemul trabecular de sustinere de la nivelul capului femural si cel ogival de lanivelul masivului trohanterian, *n portiunea mi%locie a colului femural, exista o zona

zona Aard *n care densitatea tesutului osos este mai mica.@ezistenta diminuata a colului femural *n aceasta zona face ca pna la vrsta de B7 deani frecventa fracturilor mediocervicale sa fie mai rare dect a celor pretrohanteriene.ceasta structura trabeculara densa si *ntretaiata se modifica cu vrsta.upa


4/18

rotatiei externe asociata torsiunea" care duce la fractura *n coza vara, cu impactarea posterosuperioara a fragmentelor (fractura prin abductie angrenata". Cnd fractura sedezangreneaza pentru a realiza fractura *n coxa vora (adductie", aceasta nu se poatecontinua, exagernd unul din cele doua componente ale sale, *n functie de rezistenta*ntlnita la nivelul peretelui posterior al colului. aca rotatia externa predomina si

colul cedeaza la partea superioara, se produce fractura *n coxa vora (adductie" cutasare sau cominutie posterioara.aca tensiunea predomina si peretele posterior al colului femural rezista, se producefractura spiroida cu cioc proximal.

ANATOMIA PATOLOGICA

Traiectul de fractura, *n portiunea superioara este situat %uxtacefalic. &l poate sa*nceapa exact la periferia cartila%ului articular si *n aceasta situatie are toate conditiilesa lezeze pediculul vascular.

e la acest nivel, traiectul de fractura se *ndreapta spre marginea inferioara a colului,ramnnd strict sub capul femural (fractura mediocervicala". cest traiect de fracturanu este neted, ci prezinta numerosi dinti corticali, iar la partea posterioara estemodificat prin tasare si prin cominutia corticalei. buna radiografie de profil a colului femural poate sa evidentieze prezenta unuia saua mai multor fragmente corticale *nfundate la nivelul fracturii.2rezenta acestei cominutii posterioare la nivelul traiectului de fractura face ca, *nmomentul reducerii fracturii, sa apara un spatiu gol cervicocefalic posterior.&xistenta acestui spatiu gol la partea posterioara a colului femural face caosteosinteza, atunci cnd *ntinderea acestui spatiu este mai mare de :D4 din grosimeacolului femural, sa fie instabila si sa duca la replasarea fragmentelor.ceasta notiune capitala trebuie luata *n considerare cnd se decide alegereamonta%ului *n timpul osteosintezei fracturii.'n a patra si a cincea zi de la fractura, tesutul patrunde *n hematomul ce *ncon%oarafocarul de fractura, rezorbndu-l si organizndu-l.Formarea de os nou *ncepe pentru fragmentul distal *n ziua a E-a, iar pentru cel

proximal *n ziua a :B-a. >nirea celor doua fragmente are loc cel mai devreme *nsaptamna a


5/18

osoase, mobilitatea anormala, flichtene, temperatura locala ridicata si edem local.

b) EXAMENUL RADIOLOGIC

'n orice suspiciune de fractura este obligatoriu sa se execute un examenradiologic.

ceasta precizeaza diagnosticul, arata cu exactitate sediul si aspectul fracturii, dacaexista sau nu deplasare a fragmentelor osoase, daca fractura este cominutiva, dacaexista scurtare osoasa, etc.

2e baza radiografiei se poate face si prognosticul fracturii si mai ales se poatestabili atitudinea terapeutica.

Examenul de lab!at! este necesar *n cazurile de fracturi multiple, plurifragmentare (c*nd este necesar intervenHia chirurgical" sau c*nd intervincomplicaHii (infecHii".

E"OLUTIE

Fracturile de col femural au o evolutie inegala si creeaza multe deceptii chiardaca sunt corect tratate.Caracteristicile vascularizatiei colului si cele ale capului femural si raportul acesteiacu traiectul de fractura, conditioneaza *n masura covrsitoare evolutia focarului defractura si vitalitatea capului femural9ascularizarea este asigurata prin artera ligamentului rotund si prin pedunculii carenasc din arterele capsulare.&volutia fracturilor de col femural este *n functie si de tipul de fractura.&xemplu$fracturile prin abductie au o evolutie favorabila, consolidndu-se *n saptamni;fracturile prin adductie, nu consolideaza daca nu sunt tratate chirurgical (deseori, nicidupa acest tratament";fracturile cervicotrohanteriene consolideaza *ntotdeauna, dar cu pretul unui coxavora, si unei scurtari a rotatiei externe.

PROGNOSTICUL FRACTURILOR

u pronostic diferit si creeaza multe deceptii, chiar daca sunt corect tratate.

Caracteristicile vascularizatiei gatului si capului femural si raportul acesteia cutraectul de fractura conditioneaza in mare masura vindecarea focarului de fractura sivitalitatea capului femural.

'n traumatismele inchise prognosticul este favorabil, iar in cele deschise este maigrav dar datorita mi%loacelor de chirurgie traumatismele complicate au pierdut multdin gravitatea lor.

?ulte cazuri de fractura de col femural duc la coxartroza.

TRATAMENT


6/18

# P!fila$ti$

'n cadrul tratamentului profilactic se includ masurile de prevenire luate pentruevitarea unui traumatism ca de exemplu$ evitarea mersului iarna mai ales cei care auo fragilitate mai mare a oaselor si atentie deosebita la locurile de munca cei care

lucreaza in mina, in constructii etc.

% T!atamentul i&ien'dieteti$

@ecuperarea sechelelor precoce trebuie completata cu o serie de prescriptii pe care pacientul le va urma acasa luni si ani de zile, uneori toata viata. ceste prescriptii fac parte din ceea ce s-a numit Iigiena soldului/$

- scaderea in greutate, chiar sub greutatea ideala;- evita mersul pe teren accidentat si scari;- evita schiopatarea prin controlul mental al mersului;

- evita ortostatismul si mersul prelungit;- de cel putin doua ori pe zi se va pastra un repaus la pat, cu membrele inferioareintinse;

- spri%in in baston pe distante mai lungi;- mers zilnic pe bicicleta sau rulare la bicicleta fixa;- de doua ori pe zi va efectua gimnastica prescrisa pentru mobilitate si tonifiere

muscuulara;- corectarea scurtimii membrului inferior (daca depaseste doi centimetri";- incaltaminte cu tocuri moi;

( T!atament medi$ament

?edicatia antiinflamatorie se asociaza intotdeauna proceselor fizicale. Seutilizeaza in ordinea preferintelor$ Fenilbutazona, 'ndometacina, spirina, eventual2iramidonul. 0rufenul si 2erclusone raman rezervate pentru cazurile in careantiinflamatoarele de mai sus sunt prea agresive pentru tractul digestiv al pacientilor.>nguentele antiinflamatorii aplicate local prin frictiune insistenta (de preferat dupasedinta de termoterapie" par sa fie un ad%uvant pretios, mai ales pentru fenomenele

periarticulare.'nfiltratia intraarticulara cu Jidrocortizon si Kilina, precedata sau nu de

evacuarea partiala a lichidului articular da rezultate bune. Totusi, in masura in carecu celelalte metode se obtine o evolutie favorabila a procesului inflamator, care poateaduce mari neplaceri.

?edicatia antalgica obisnuita o administram intotdeauna cand durerile auintensitati mari. 'n starile dureroase articulare mai vechi, trenante, la indivizi cu un

prag dureros coborat, se indica asocierea timolepticelor (ntideprim si Teperin" sauneurolepticelor (Tioridazin".

*+T!atament !t,edi$ i $-i!u!&i$al

2rogresele chirurgiei ortopedice moderne au salvat atat vietile, cat si viitorul


7/18

functional al soldului la pacientii varstnici cu fracturi de col.&ste deci explicabil de ce in serviciile de fizioterapie si recuperare se intalnesc tot maimulti astfel de pacienti. oua atitudini terapeutice sunt astazi cel mai frecvent utilizate$- osteosintezele

- protezele partiale cefalice steosinteza cu cui Smith-2etersen, practicata printr-o minima interventie (incizieexterna" in care se introduce cuiul sau surunurile sub control radiologic sau asociereaosteosintezei cu grefon osos, au avanta%ul de a fi foarte bine suportate de pacient, darnu permit reluarea mersului cu spri%in decat dupa B-7 luni. 'n plus, procentul de

pseudartroze se ridica, in functie de statistica, de la :5 (?erie Lubigne, 0oMd" la=4-=8 (@ieunau, 0an!s". e asamanea, incidenta necrozei ischemice atinge 45(0an!s" si chiar B7 (?erie Lubigne".

esi nult mai laborioasa, si din acest punct de vedere avand riscurile unei

operatii prelungite si socante, multi ortopezi prefera azi proteza cefalica, ce eliminatoate neplacerile osteosintezei.

PRINCIPIILE SI O.IECTI"ELE TRATAMENTULUI .FT

0alneofizioterapia este o ramur a medicinii generale care folose6te *n scopterapeutic agenHi fizici naturali sau artificiali.

0alneofizioterapia are cele mai largi recomandri, cu cele mai eficienterezultate. proape c nu exist contraindicaHii , excluz*nd bine*nHeles numai formelecomplicate (cardiaci, pulmonari decompensaHi, etc".

?i%loacele fizicale cele mai folosite sunt din domeniul electroterapiei,termoterapiei 6i balneoterapiei.

'n fractura de col femural aceasta ramura medicala grabeste fenomenul devindecaresi inlatura mai repede impotenta functionala.

% /id!te!a,ie

Se intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unuinumar variat de proceduri, care au la baza apa la diferite temperaturi si sub diferitestari de agregatie, ca si unele tehnici strans legate de aceasta.

'Duul $u abu!i

usul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra regiuniilimitate. Tehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca bolnavul cu

picaturi de apa fierbinte provenite din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiuneametalica a dusului. &ste nevoie ca instalatia pentru dusul cu aburi sa fie prevazuta cudispozitive de separare a apei de condensare si cu supraancalzitoare pentru aburi.'nainte de a aplica %etul de vapori asupra bolnavului, tehnicianul si-l proecteaza pe

palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa fierbinte.

urata dusului cu aburi este de 4-< minute se poate sa fie dat ca procedura desine statatoare, poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masa%.+a sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de :-=55 .


8/18

?odul de actiune$ dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei, provocand hiperemie si resorbtie locala.

'Duul'maa0

cesta consta in aplicarea mai multor dusuri rozeta la temperatura de 4-B55

,concomitent aplicandu-se si masa%ul, conform tehnicii obisnuite. 2entru aplicarea luiexista instalatii speciale cu B-< dusuri verticale, in rozeta, situate unul langa altul,care se pun simultan sau separat in functiune. 'n lipsa unei instalatii speciale, se poateefectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se aplica o rozeta. urata masa%ului estede -:7 minute.

0olnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. Se deschiddusurile si in timp ce apa curge pe corp, tehnicianul executa masa%ul conform tehniciicunoscute.

?odul de actiune$ dusul-masa% provoaca o hiperemie importanta, mai ales in

regiunea tratata; are un important efect resorbant si tonifiant. '.aia 1inette!a,euti$a

&ste baie calda, la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. Seefectueaza intr-o cada mai mare ca cele obisnuite, care se umple N cu apa latemperatura de 4


9/18

vem nevoie de$ doua bucati de flanela, o bucata panza simpla sau un prosop,o panza inperneabila, o galeata cu apa, la temperatura de


10/18

Galvanizarea poate s utilizeze concomitent 6i introducerea de ioni cu acHiuneantalgic (ionoforez transversal cu novocain, aconidin sau revulsiv cu histamin".

=. Curentul diadinamic$ se prescrie *n aplicaHii transversale sau longitudinale$ o perioad lung, de B minute (are efect sedativ", difazat fix B minute ambele, : dat pe

zi. Se recomand :5---:B 6edinHe.-Curentii Trabert$ sunt curenti cu impulsuri de fregventa :B5 Jz, impuls = ms, pauza7 ms, la care tot catodul este electrodul activ antalgic. urata tratamentului este de:7-=5 minute, cu crestere treptata a intensitatii. Se repeta de :-= ori pe zi.

tat curentul diadinamic, cat si curentul Trabert determina o puternicasenzatie, cu aspect vibrator, o excitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de subelectrozi. &fectele antalgice se explica tocmai prin aceasta senzatie.

4. Curentul faradic

Se indic faradizarea cu periuHa sau cu ruloul, plimbate pe regiunea dureroas pudrat cu talc, legate de electrodul negativ, curentul fiind tetanizat.ceste proceduri sunt bine receptate 6i tolerate de pacienHi pentru starea de

bine pe care o dega% 6i modul *n care, corectnd dezechilibrul, se *mbuntHe6tefuncHionalitatea.

B. >ltrasunetele sunt utilizate *n consolidarea fracturilor, datorit efectului de Pmasa%mecanic/, tisular, profund, fiind indicat pentru durere, inflamaHie, mobilitate.

7. >ndele decimetrice si microundele Sunt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde electromagnetice (ca

la radar" directionat spre zona de tratat. Sunt metode radiante cu care putem incalzitesuturile pe profunzimi variabile in functie de tipul emitatorului, de distanta acestuia,de tegument, de doza%, de durata tratamentului.


11/18

* Maa0ul medi$al2rin notiunea de masa% se intelege o serie de manipulatii manuale variate,

aplicate la suprafata organismul in scop terapeutic sau igienic.&ste important ca, inainte de a incepe masa%ul, sa se controleze starea

tegumentului bolnavului urmarindu-se in special , eventuale infectii ale pielii care

contraindica masa%ul, precum si eventualele echimoze.urata unei sedinte variaza intre 7-:5 minute iar frecventa este de obicei de osedinta pe zi. urata tratamentului poate fi intre = si B-< saptamani, uneori chiar maimare, ca in afectiunile ortopedice.

' Efe$tele fi5il&i$e ale maa0ului

Efe$te l$ale4

:. cHiune sedativ asupra$

- durerilor de tip nevralgic;- durerilor musculare 6i articulare.cHiunea sedativ se obHine prin manevre u6oare, lente care stimuleaz repetatextraceptorii 6i proprioceptorii existenti.

=. cHiunea hiperemiant local se manifest prin *nclzirea 6i *nro6irea tegumentuluiasupra cruia se exercit masa%ul aceast acHiime se exercit prin manevre maienergice care comprim alternativ vasele sangvine.

4. Qndeprtarea lichidelor de staz cu accelerarea proceselor de resorbHie *n zonamasat. ?asa%ul permite *nlturarea lichidelor de staz. cest efect este benefic la

persoane cu insuficienH venoas periferic 6i apare dup manevre profunde careconduc lichidul de staz de la periferie spre centru.

Efe$te &ene!ale

Cre6terea metabolismului bazal stimuleaz funcHiile aparatului respirator 6icirculator, influenteaz favorabil starea general a organismului, *mbuntHe6tesomnul, *ndeprteaz oboseala muscular.

Toate aceste efecte generale se explic prin acHiunea masa%ului asupra pieliicare este un organ bine vascularizat 6i mai ales bogat inervat.

Cea mai important acHiune fiziologic a masa%ului este reprezentat demecanismul reflex asupra organelor interne. ceasta se explic prin stimulii care

pleac prin exteroceptori 6i proprioceptori, care simt de diferite intensitHi pe caleaferent ctre S)C, iar de acolo pe cale eferent, a%ung la organele interne *nsuferinH. Toate acHiunile care se petrec la exteriorul corpului a%ung 6i la distanH (laorganele interne". Fiecare organ se manifest prin senzaHii dureroase pe tegument,deci fiecrui organ *i corespunde la exterior o zon cutanat reflexogen sau

metameric, care trebuie cunoscut de maseur pentru a 6ti s acHioneze cu manevrespecifice pentru organele interne.


12/18

>n alt mecanism al masa%ului este acţiunea mecanică produs de manevrelemai dure ca frmntarea$ contratimpul, mngluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentulcare se face transversal pe fibrele musculare ceea ce duce la tonifierea musculaturii,*mbuntHirea funcHiei 6i forHei musculare care particip la mi6carea *ntr-o articulaHie.

2rin aceast acHiune mecanic, lichidele interstiHiale *n exces din mu6chi, se

resorb *n snge pentru a fi eliminate de organele excretoare; *mbuntHe6te activitateacirculaHiei sngelui care duce la mutaHia elementelor anatomice din *ntreg organismul6i odat cu aceasta reducerea activitHii inimii.

' De$!ie!ea anatmi$a a !e&iunii ldului i $a,ei$ asele Coxalul este un os pereche, de forma neregulata, care provine din

sudarea a trei oase primitive, si anume$ ischion, ilion si pubis. 2ana la varsta de :7-:<ani, cele trei oase componente ale coxalului sunt articulate intre ele prin cartila%e.upa aceasta varsta, cartila%ele intraarticulare se osifica, asa incat la adult oasele

respective sunt complet sudate, formand osul coxal.Femurul este un os lung, pereche, care formeaza scheletul coapsei. &l secompune dintr-un corp si doua extremitati. &xtremitatea superioara prezinta capulfemurului, gatul femurului, trohanterul mare si mic, creasta intertrohanteriana.

?uschii care se afla in regiunea bazinului formeaza in %urul articulatieicoxofemurale o masa musculara care mobilizeaza femurul in %urul celor trei axe

perpendiculare una pe alta. cesti muschi sunt dispusi in doua lo%e, una anterioara sauiliaca si alta posterioara reprezentata de coloana vertebrala si de bazinul osos iar insertia de extremitatea proximala a femurului.

'n regiunea anterioara se gasesc doi muschi$ psoasul mare si muschiul iliac.'n regiunea posterioara se gasesc trei muschi$ fesierul mare, fesierul mi%lociu

si fesierul mic.?uschii coapsei se inpart in trei grupe$

- muschii regiunii anterioate a coapsei$ tensor al fasciei lata, croitor sicvadriceps.

- muschii regiunii mediale a coapsei sunt$ gracilis, pectineu si adductor.- muschii regiunii posteriare a coapsei sunt$ biceps femural, semitendinos

semimembranos.rterele si venele- rtera iliaca externa se intinde de la locul unde se bifurca

artera iliaca comuna pana la iesirea din bazin, unde se continua cu artera femurala.rtera femurala se intinde de la nivelul ligamentului inghinal pana la nivelul

inelului tendinos al muschiului adductorul mare, de unde se continua cu artera poplitee.

9ena femurala urmeaza traectul arterei femurale intinzandu-se de la inelulmuschiului adductor mare pana la ligamentul inghinal, unde se continua cu venailiaca externa.

)ervii marele si micul sciatic fac parte din nervii profunzi. ?arele sciaticiese din regiunea fesiera si patrunde in regiunea posterioara a coapsei intre marele

adductor si lunga portiune a bicepsului. ?icul sciatic vine din regiunea fesiera si pleaca pana in regiunra poplitee si se desparte in doua ramuri si ramurile luitraverseaza aponevroza acestei regiuni si se termina cu ramuri chiar pana la piele.


13/18

' Te-ni$a maa0ului

a"?asa%ul regiunii fesiere@egiunea fesiera este limitata in sus de creasta iliaca, in %os de plica fesiera.

?asa%ul regiunii fesiere va consra in neteziri si presiuni efectuate cu pulpa

degetelor reunite, urmate de un masa% vibrator, insistent mai ales in plica fesiera, lanivelul marii scobituri sciatice. b"?asa%ul articulatiei coxofemutale

&ste foarte dificil, datorita musculaturii masive care incon%ura articulatia.ccesul la capsula articulara este posibil numai prin doua puncte$

- la nivelul insertiei muschiului croitor, pe partea lui interna, pe unde se patrunde prin apasare si se executa miscari vibratorii.

- intre trohanter si tuberozitatea ischiatica, unde se patrunde punand bolnavul saflecteze genunchiul si sa faca o usoara abductie a coapsei. ici se poate

executa un masa% vibrator si chiar baterea.c"masa%ul coapseiCoapsa are forma unui trunchi de con cu baza in sus. istingem la coapsa

regiunea femurala anterioara si posterioara. 'n regiunea femurala anterioara pielea este mai groasa pe partea laterala decat

pe cea interna este mai mobila, alunecand pe planurile subiacente. ?aseurul trebuiesa respecte partea superioara a coapsei, triunghiul Scarpa.

@egiunea femurala posterioara are pielea de asemenea foarte mobila, cuexceptia partii externe.?asa%ul coapsei incepe cu netezirea cu presiune bimanuala, mai intai pe fataanterioara si externa, bolnavul fiind in decubit dorsal, apoi pe fata posterioara siinterna, bolnavul fiind in decubit ventral. Se executa aceste meteziri cu policele pefata anterioara si cu celelalte patru degete pe fata posterioara a coapsei incepand dindreptul genunchiului in sus catre baza coapsei.

>rmeaza framantarea musculaturii coapsei, care se poate face cu energie, subtoate formele, de la presiune cu o mana sau cu ambele maini in petrisa%, cu torsiune amusculaturii.

'n regiunea laterala a coapsei, pe tensorul fasciei lata se face masa%ul cu dosulfalangelor, sub forma de pieptene, de %os in sus.

' 6inette!a,ia

?obilizarea soldului trebuie inceputa imediat ce devine posibila, deci chiar din perioada de imobilizare la pat a pacientului.

Ca principiu universal valabil, ramane orientarea tipului si intensitatii!inetoterapiei dupa regula Inon/ durerii..@efacerea mobilitatii si refacerea fortei musculare

Se vor aborda in acest context doar aspectele legate de recuperarea

amplitudinii miscarilor si recastigarea fortei musculare pentru miscarile fiziologice.@eeducarea flexiei se poate face prin$:.2rin adoptarea anumitor posturi ;


14/18

&xercitiul :- Corpul pe o planseta inclinata$ piciorul homolateral se spri%ina pe un scaunel$ inaltimea scaunelului este in functie de capacitatea de flexie aarticulatiei coxofemurale, inclinarea plansetei fiind un mi%loc de gradare.

&xercitiul = spri%in pe membrul inferior sanatos, cu piciorul homolateralridicat pe un scaun$ inaltimea scaunului si aplecarea trunchiului in fata maresc gradul

de flexie a articulatiei.=.2rin mobilizari pasive; cestea se realizeaza prin flexia femurului pe bazin sau a bazinului pe femur.

'ntotdeauna genunchiul trebuie sa fie flectat pentru a destinde ischiogambierii.&xercitiul : 2acientul in decubit dorsal, cu membrul inferior sanatos extins$

asistentul aplica priza pe treimea inferioara a coapsei, executand flexia articulatieicoxofemurale (genunchiul este flectat".

&xercitiul = 2acientul in sezand la marginea mesei$ asistentul, cu corpul sau,fixeaza coapsa suferinda printr-o presiune asupra genunchiului in axul coapsei;

pacientul apleaca trunchiul inainte; asistentul prinde cu ambele maini regiunealombara marind bascularea anterioara a bazinului. 4.2rin mobilizari autopasive;

&xercitiul : 2acientul in decubit dorsal$ isi prinde cu mainile coapsa si setractioneaza; daca unghiul de flexie e prea mic pentru a putea a%ungr la coapsa, se

poate tractiona prin intermediul unei chingi trecute peste picior sau peste genunchiulflectat.

&xercitiul = in postura patrupeda se forteaza flexia coxofemuralei pringreutatea trunchiului; oblicitatea coapsei determina variatiile unghiului de flexie.B.2rin miscari active

&xercitiul : in ortostatism cu spatele la perete flecteaza coxofemurala cugenunchiul flectat, tragand coapsa la piept; tot din ortostatism, va executagenuflexiuni, cu trunchiul usor aplecat inainte.

&xercitiul = in sezand pe podea, se flecteaza coapsa, aplecarea trunchiuluispre coapsa mareste amplitudinea flexiei coxofemufale.

@eeducarea extensiei :.2rin adoptarea anumitor posturi;

&xercitiul : 2acientul in decubit dorsal cu o perna sub fese; membrulinferior afectat intins, cel contra lateral mult flectat.

=.2rin mobilizari pasive;&xercitiul : 2acientul in decubit ventral$ asistentul cu o mana, fixeaza pe

masa bazinul, iar cu antebratul si mana cealalta, trecute pe sub gamba, genunchi sicoapsa, realizeaza extensia.

&xercitiul = 2acientul in decubit lateral, cu membrul inferior opus multflectat si fixat de catre asistent cu o mana; cu axila aceluiasi membru superior,asistentul fixeaza bazinul, iar cu mana opusa realizaza extensia coapsei de deasupra.

4.2rin miscari autopasive; &xercitiul : 2acientul se afla in decubit dorsal mentinand cu mainile

genunchiul membrului opus la piept, membrul afectat intins pe un plan inclinat.B.2rin miscari active;


15/18

&xercitiul : 2acientul in decubit ventral, ci bazinul fixat$ se executa extensiiale coxofemuralei, cu si fara flectarea genunchiului.

&xercitiul = 2acientul in decubit lateral (pe partea sanatoasa" se faceextensia coapsei, in timp ce asistentul i inpinge in fata bazinul.

@eeducarea abductiei

:.2rin adoptarea anumitor posturi;&xercitiul : 2acientul in decubit dorsal cu un suport triunghiular intrecoapse sau cu o perna intre genunchi pentru abductia bilaterala.

&xercitiul = 'n pozitia Isezand calare/ pe o bancheta.=. 2rin mobilizari pasive;

&xercitiul : 2acientul in decubit dorsal, utilizeaza membrul inferior sanatosca stabilizator acesta fiind in abductie, cu gamba Icazuta/ la marginea mesei.

&xercitiul = 2acientul in ortostatism, cu picioarele indepartate$ asistentul, laspatele lui ii prinde cu mainile din lateral, bazinul inpingandu-l spre partea sanatoasa.

4. 2rin miscari autopasive; &xercitiul :- 2acientul in ortostatism, cu membrul inferior lezat intins si inusoara abductie, cu piciorul spri%init pe un mic suport$ executa o genuflexiune pemembrul inferior sanatos. B. 2rin miscari active;

&xercitiul : 2acientul in decubit lateral pe partea sanatoasa$ se ridica(genunchiul extins" membrul inferior lezat.

&xercitiul = in ortostatism se fac fandari laterale. @eeducarea adductiei

:.2rin adoptarea anumitor posturi; &xercitiul : in decubit dorsal pacientul incruciseaza membrele inferioare

cu genunchii intinsi, membrul inferior lezat este dedesupt, si din pozitia sezand se poate incrucisa coapsa (pozitia Ipicior peste picior/".

&xercitiul = 2acientul in decubit homolateral, cu o perna sub grnunchi,membrul inferior este flectat din coxofemurala si grnunchi.=.2rin mobilizari pasive;

&xercitiul : 2acientul in decubit dorsal$ se flecteaza articulatiacoxofemurala si asistentul executa tractiunea de adductie, avand gri%a sa fixeze

bazinul.

&xercitiul = 2acientul in decubit contralateral cu membrul inferior flectatdin coxofemurala si genunchi, dega%and posibilitatea de adductie pentru membtulinferior de deasupra; daca bazinul este la marginea mesei, adductia poate fi multamplificata.

4. 2rin miscari autopasive&xercitiul :- 2acientul in decubit homolateral cu membrul inferior lezat prins

in chingi de un scripete si tractionat in adductie cu mana.B. 2rin miscari active

&xercitiul : 'n decubit dorsal$ incrucisari ale membrelor inferioare

(genunchiul intins". 'dem, cu membrele lipite$ se fac miscari de lateralitate cuamandoua, concomitent. @eeducarea rotatiei


16/18

:.2rin adoptarea anumitor posturi;&xercitiul :- 0olnavul sezand pe sol, cu genunchii flectati si picioarele in

afara axului coapsei (rotatie interna" sau inauntrul axului (rotatie externa".=.2rin miscari pasive;

&xercitiul : 2acientul in decubit dorsal$ asistentul prinde treimea inferioara

a coapsei, ruland-o inauntru sau inafara (genunchiul intins".&xercitiul = 2acientul in sezand, cu genunchiul flectat$ asistentul utilizeazagamba ca pe un levier$ se face priza pe condilii femurali, iar cu antebratulmobilizeaza gamba.4.2rin miscari autopasive

Se pot executa mai multe monta%e cu a%utorul scripetilor.B.2rin miscari active;

&xercitiul : 2acientul in decubit ventral, cu genunchiul flectat$ deplasareagambei intr-o parte si in alta.

&xercitiul = 2acientul sta pe un scaun cu coapsele, genunchii si gambelelipite unele de altele$ se fac deplasari ale gambelor spere stanga si spre dreapta.0. @eluarea mersului

&xercitiile de reluare a mersului incep, desigur, cu perioada de adaptare laortostatism care in special la varstnici capata importanta deosebita.

'n momentul in care statiunea in picioare este posibila fara tulburari deechilibru, se incepe mersul.:.?ersul, fara spri%in pe membrul inferior afectat este aproape regula intr-o prima

etapa, in recuperarea traumatismelor soldului. 2acientul este invatat sa mearga cucar%e astfel$

a" spri%in pe membrul sanatos; b" car%ele se duc in fata;c" membrul afectat se duce intre car%e, fara incarcare (atinge doar solul";d" se trece greutatea corpului pe car%e prin balansarea in fata a acestora;e" membrul inferior sanatos se trece printre car%e si se spri%ina pe sol

inaintea car%elor, concomitent cu trecerea greutatii corpului de pe car%e pe membrul sanatos.

2acientul va fi invatat sa urce si sa coboare o scara. Se urca cu membrulsanatos apoi car%ele si membrul afectat apoi este adus piciorul sanatos pe aceasi

treapta.=.?ersul cu incarcare a membrului afectat se reia treptat, in functie de tipul lezionar.

'n fractura inchisa de col femural incarcarea pe membrul afectat incepe dupa E5 zileceste momente nu inseamna reluarea spri%inului :55, ci doar inceputul cu un

procent de -:5 din greutatea corpului. 4.?ersul in baston se incepe cand pacientul a a%uns la o incarcare de aproximativ75 si pelvisul nu mai basculeaza datorita insuficientei abductorilor.

0astonul se tine in mana opusa membrului afectat si se deplaseaza inpreuna.'ncarcarea in continuare se gradeaza slabind spri%inul mainii pe baston. &xista

bastoane dinamometrice care inregistreaza presiunea mainii. >neori mersul cu spri%inin baston se va pastra toata viata.


17/18

@efacerea completa a mersului cere o serie de exercitii complexe$ mers liber,mers pe panta, mers inapoi, mers in lateral, mers cu picioarele incrucisate, mers inzig-zag, intoarceri etc.

' Te!a,ia $u,atinala&ste o metod de reeducare activ care completeaz !inetoterapia folosind

diverse activitHi adaptate la tipul de deficienHe motorii ale individului cu scoprecreativ 6i terapeutic, a%utnd bolnavul s folosesc mai bine mu6chii rma6iindemni 6i recupernd funcHia celor afectaHi de boal, contribuind astfel la readaptareafuncHional la gesturile vieHii curente.

2rin aceast terapie se evit pasivitatea *n care se fixeaz bolnavul spitalizat pe perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse mi6cri utile 6i contribuindastfel la readaptarea funcHional la efort.

>rmareste prelungirea exercitiilor de !icetoterapie pentru mobilizare articularasiDsau tonifierea musculara, utilizand o serie de activitati complexe distractive saucapaciteaza atentia si rabdarea pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. 'ngeneral, aceste activitati se executa cu mainile dar forta motrica este realizata demembrele inferioare prin diverse tipuri de mobilizare$

- pedala% de bicicleta;- alunecarea piciorului intr-un %gheab rotund;- miscare laterala (abductie-adductie";- mers pe plan ascendent;- mers pe banda sau pe scara rulanta.

' Cu!a balne'$limate!i$a

'ntrucat sechelele posttraumatice ale soldului include de regula deficitefunctionale determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare,

periarticulare si musculare carora li se adauga efectele negative de mobilizare in fazaortopedica, chirurgicala in afectiunile posttraumatice.

biectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate derecuperare imediata, ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza

traumatismelor.Sunt indicate urmatoarele statiuni$ mara, 0azna, &forie )ord, ?angalia si

Techirghiol.


18/18

colul femural

Documents

Transcript of colul femural