Coloana Cervicala

Definictie: este segmentul cel mai cranial al coloanei vertebrale, cu rol in mobilitatea, stabilitatea si orientarea capului in relatia cu restul corpului.

Mentiune: mecano-recptorii din jurul gatului alaturi de recaptori vestibulari (ochi , ureche) , cat de sanatoasa este coloana cevicala atat de bn se misca restul gatului.

Coloana cervicala are parti atomice adica are elemente structurale proprii pe care nu le gasim la restul coloanei.

Are 7 vertebre, primele 2 pivoteaza extremitatea cefalica ce ocrotesc SN in zona articulara acromio-spinal, ele sunt Atlas care este un inel cu 2 mase laterale care se artuculeaza cu condilii occipitali. Axisul are o apofiza odontoida, dar apofizele transverse ale ambelor vertebre sunt perforate. Rostul vertevrelor cervicale au pe copul vertebral niste apofize unciforme, iar pe apofizele transverse se afla articulatia intrapofizare. Apofizele transverse ale tuturor vertebre cervicale sunt perforate pt a permite arterei vertebrale sa strabata dinstanta dintre clavicula si craniu. La coloana cervicala avem gauri de conjugare, sau tunele osteoraticulare.

La coloana cerv avem coloana de conjugare care defapt sunt niste tunele osteoarticulare prin care trec vase nervi, o gauza de cnjugare care este delimitata de 2 corpuri, apofiza unciforma dintre 2 corpuri, avem discuri intervertebral si art interapofizara posterioara.

Articulatii la coloana cerv: articulatia occipito-atlanto-axoidiana cu aparat capsulo ligamentar puternic fara disc cu membrane si ligamente perforate de arterele vertebrale la intrarea lor in craniu.

Avem discuri intervertebrale alcatuite din inel fibros, articulatii unco-vertebrale intre 2 corpuri vertebrale, ligamente si benzi fibrase puternice pe marginile vertebrelor si articulatii interapofizare posterioare.

Orice miscare din coloana cerv incepe in segmentul motor adica segmentul delimitat de 2 vertebre si discul dintre ele. Ea are raportul cu maduva si cu 8 perechi de radacini nervoase care trec prin gaurile de conjugare. De asemenea coloana are raport cu artera vertebrala incepand de la vertebra cerv 6.

Mobilitatea coloanei cerv:

Este suma activitatilor segmentelor motorii si se datoreaza discului care amortizeaza presiuni, articulatiilor interapofizare posterioare si se datoreaza art dintre occiput si primele 2 vertebre. Lig si muschii au rol limitant. Cea mai mare mobilitate este segmentul c5-6, iar cea mai mica este intre c7-si p1. In extensie gaura de conjugare se micsoreaza, in flexie gauza se largeste iar in lateralitate si rotatie gaura se micsoreaza de partea inclinarii si se largeste pe partea opusa. Miscarile coloanei: flexie-extensie, lateralitate, rotatie si circumductie.

Muschii : pt flexie sternocleidomastoidianul, pt extensie- muschiul trapez, splenius si complexul gatului, pt rotatii- sternocl si cefei iar pt lateralitate- muschii cefei.

Cervic-artroza: reumatismul generativ al coloanei cervicale care consta din uzura cartilajului articular si a elementelor anatomice articulare. Coloana cerv avand mai multe tipuri de mijloace de unire intre vertebre, are si leziuni variate:

1. Discopatia2. Unc-artroza in articulatia unco vertebrala3. Artroza inter-apofizara posterioara4. Degenerescenta ligamentelor inter-vertebrale

Aceste 4 leziuni sunt favorizate de gatul scurt congenital si de blocuri vertebrale congenitale.

Manifestarile reumatismului degenerativ se grupeaza pe sindroame, primul sindrom este cervicalgia cronica nonradiculara adica durerea de cap care nu este afectat nici o radacina nervoasa.

Acest sindrom apare in discartroza, in care discul este deteriorat si se insoteste de aparitia osteofitului. Mai apare in artroza inter-apofizara.

Ea se manifesta printr-o durere cervicala posterioara care iradiaza occipital, se insoteste de redoarea cefei si pacientul are senzatie de nisip in ceafa.

La examenul obiectiv gasim limitarea dureroasa la miscarile extreme si sensibilitate la palpare. O diferentiam de nevralgia Arnold care inseamna afectarea radacinii nervoase C2 prin traumatism sau tulburari de statica. Cerv cronica este un punct dureros, unic si precis, durerea iradiaza in vertex si creste la tuse si stranut.

Torticolisul acut vertebrogen: apare in discopatia cervicala in faza 2 de protuzie insotita de artroza interapofizara posterioara. Torticolisul apare acut dupa efort major si traumatism in conditii de expunere la frig.

Durere vie intensa, pacientul are coloana cervicala in atitudine antalgica prin contractie musculara unilaterala, limitare de mobilitate pe o anumita directie.

Nevralgia cervico brahiala: poate aparea brusc sau insidios de obicei dupa traumatism, se manifesta prin durere vie la niv coloanei cerv posterior, mai accentuata noaptea, durerea este accentuata de tuse si stranut si miscari ale capului, durerea iradiaza pe traiectul radacinilor nervoase, cervicala 5-6-7-8 adica in umar si in MS. Alte posibile iradieri: spre cap si toracele anterior.

La examenul obiectiv gasim contractura musculara paravertebrala cervical, cu capul in semi-flexie si deviatie laterala, cu limitarea rotatiilor, cu accentuareadurerii la presiune pe vertex, scaderea durerii la flexia capului si elongatia capului. Exarcerbarea durerii la elongarea radacinior nervoase brahial care se face prin abductie, rot int si extensia MS dureros.

Ex obiectiv: semne neurologice cum ar fi hipoestezie pe o anumita zona cutanata, lipsa de reflexe osteo-tendinoase, atrofia muschilor mainii si chiar pareza.

Insuficienta circulatorie vertebro-bazilara: se datoreaza comprimarii arterei vertebrale si afectarii sistemului nervos vegetativ cervical simpatic de catre modificarile degenerative ale coloanei .Pacientul prezinta cefalee occipitala de tip pulsatil, mai prezinta vertij pana la lipotimii, fenomene neuro senzoriale cum ar fi zgomotein urechi si nu simte miros, fenomene fizice si somnolenta.

Tratament: contracturi antalgice prin care org se apara de durere, cu timpul contractura devine sursa de durere.

La examenul obiectiv gasim pozitia antalgica a capului cu capul inclinat lateral rotat si anteflectat. La palpare punem in evidenta cresterea tonusului muscular datorita contracturii, punem in evidenta puncte dureroase care se numesc puncte trigger, le gasim la insertiile musculare pe marginea omoplatului, retromastoidian. De-a lungul liniei occipitale, de-a lungul muschilor posteriori ai cefei, la emergenta nervului Arnold.

La mobilizare gasim limitare de mobilitate pe toate directiile de miscare.

Obiectivele de tratament: combaterea durerii, durerea poate fi acuta sau cronica, combaterea contracturii musculare, controlul posturii si aliniamentul corpului, cresterea mobilitatii articulare, refacerea tonusului muscular cu echilibru intre flexorii si extensorii coloanei.

Combaterea durerii acute: se face pri postura, orteza care are rol prin blocarea miscarea din segmentul vertebral afectat eliminand durerea, se poarta 24 ore si se scoate numai pt igiena pers si tratament.

Masajul cu gheata, se ia un cub, se infasoara in material textil si se maseaza corpul muscular contractat si punctele trigger, durata de 5-10 min de mai multe ori pe zi.

Electro-terapia in conditii de posturare corecta, curent galvanic cu durate lungi, diadinamici, trabert, tens, intensitatea curentului se dozeaza infunctie de sensibilitatea bolnavului, tensul care inseamna stimulare electrica nervoasa cutanata se poate efectua si la domiciliu, se pune polul negativ pe punctul de maxima durere iar cel pozitiv paravertebral. La tens durata este de peste 10 min.

Ultrasunetul cu HHC, aplicatii in camp, durata de 5-6 min cu efect antialgic, fibrinolitic, ultrasunetul va elimina si contractura musculara.

Durerea cronica o tratam altfel, se face incalzire locala superficiala si profunda, cu cat durerea este mai veche cu atat aplicatiile sunt mai lungi si mai numeroase, cu unde scurte, microunde, parafina, cataplasma cu mustar 8-10 sedinte.

Durerea cronica cu curentii inter-ferentiali, care sunt 2 circuite cu medie fregventa incrucisate iar la locul de incrucisare ia nastere un curent de joasa fregventa, se incadreaza regiunea cerv inferioara intre 4 electrozi plan. Formulele alese pot fi manual alternativ cu spectru si efectul este de contractie si relaxare ritmica a musculaturii paravertebrale profunde, efect de drenare tisulare locala.

Se fac intinderi, frictiuni cu mobilizarea pliului cutanat, pe ceafa, pe apofizele spinoase, masaj transversal pe insertiile de pe marginile omoplatului si de pe clavicula, in incheiere se fac tractiuni continue sau discontinue efectuate manual, combinate cu mobilizari pasive ale coloanei in toate sensurile de miscare. Necesita atentie la forta optima a tractiunii si unghiurile din care se mobilizeaza pasiv coloana.

Decubit dorsal pe masa, capul sustinut de kt, el fiind asezat la capatul patului, se face tractiune in ax continua sa discontinua cu forta dozata in functie de durere si contractura musculara. Dupa tractiune mobilizam pasiv coloana lent cu alternarea sensului miscarii fara a se depasii pragul durerii, tot timpul tratamentului bolnavul va respira profund si rar.

Combaterea contracturii musculare: masaj cu gheata, ultrasunet interferentiali, masaj, tractiuni continue sau discontinue manuale, tractiuni in montaj cu scripeti sau aparatul true trak. Efectul tractiunilor este de a indeparta vertebrele eliberand gaurile conjugale, de aceea tractiunile vor avea efect decontracturant.

Tractiunile se aplica progresiv, durata lor depinde de bolnav, poate sa apara durere, vertij, acufene, si discomfort. In incheiere se fac contractii izometrice pt musculatura gatului pt reechilibrarea tonusului muscular. Forta de tractiune de a 3-12 kg, 9 kg sunt necesare pt a indeparta art interapofizare posterioare. Nr de sedinte de la 6-10 iar daca dupa tractiuni durerea se accentueaza metoda se abandoneaza.

Aplicam metode de kt, tehnica Iacobson pt relaxare musculara si tehnica de facilitare neuromusculara proprioceptiva care poarta numele de tine-relaxeaza. Kt se incepe in momentul in care durerea este minima, se face din postura descarcata.

Corectarea posturii si constientizarea mentinerii unei posturi corecte a coloanei: se face prin kt, alinierea coloanei cervicale, intindere in ax, delordozare si mentinerea pozitiei corijate. Ex: decubit dorsal pe plan dur, umerii incordat cu solul, se trage mentonul inapoi si se face intinderea in ax a gatului pe respiratie.

Cresterea mobilitatii coloanei cervicale: se face din potizitie descarcata din sezand, se fac mobilizari active cu progresivitate, se incep cu rotatii si apoi flexii extensii si lateralitate.

Refacerea tonusului muscular si a fortei musculare pe grupele extensoare ale cefei, pozitia de pornire este cu descarcare, ex: decubit ventral, extensii ale coloanei cu intindere in ax, extensiile pot fi contra rezistenta ele fiind mainile proprii ale bolnavului, izometrie 5-8 sec, facilitari ex: din sezut, se impinge simultan cu ambele plante solul astfel se produce iradiere puternica al influxului nervos din toate grupele musculare ale coloanei, apoi se duc mainile la ceafa si se fac ridicari de pe scaun cu mainile la ceafa, este un ex cu lant chinetic inchis cu contractie simultana cu tot lantul extensor al coloanei.

Alt ex cu facilitare: se alungesc extensorii prin flexie copleta a gatului urmata de extensie cotra-rezistenta.

Reguli igiena: repaosul se face pe perna ortopedica sau in rulou.

Daca activitatea profesionala impune flexia gatului mentinuta prelungit atunci la 2-3 ore se intrerupe activitatea si efectuarea de miscari active ale coloanei cervicale din toate sensurile si mobilizari active cu rezistenta. Recomandam pacientul sa isi controleze postura sa invete sa tina posturi corecte pe care sa le constientizeze, pt a se reduce riscul de recidiva este necesar cresterea rezistentei la efort cu ex aerobic, reeducarea respiratiei cu cresterea ponderii respiratiei diafragmatice.

Pt examen kinetoterapia coloanei cervicale in ATE cu tot cu obiective.