Þara nu se poate ridica decît prin ingineri

www.utm.md/mesager/ Redactor-=ef: Leonid Busuioc

Anul IX. Nr. 5(83). Mai 2006. Ediþie lunarã în 8 pagini.

Fondator: Universitatea Tehnic[ din Moldova

M

O

T

O

„Educaþia are nevoie de trei lucruri: sacri-ficiu, ºtiinþã ºi exersare.”

Aristotel

Volentem ducunt fata,Nolentem trahunt.(Pe cel care vrea soarta îl duce,

Pe cel care nu vrea soarta îl trage).(proverb latin)

UTM ofer[premii pentru elevi

=i studen\i din:

– Licee;– +coli medii generale;– +coli profesionale;– Colegii;– Cele 10 facult[\i proprii

1. Dispoziţiigenerale

1.1. Premiul se acordã pentru rezultatelemeritorii obþinute în domeniile “CreativitãþiiTehnice” ºi “Creativitãþii Artistice” pe parcursulunui an ºcolar;

1.2. Participanþii la Concurs pot fi elevi aiclaselor superioare (de regulã) ºi studenþi aicolegiilor individual sau în echipã, reprezen-tatã printr-un delegat împuternicit;

1.3. Liceul, ªcoala Medie de Culturã Ge-neralã, ªcoala Profesionalã, Colegiul vor pre-zenta o caracteristicã succintã a competito-rului (competitorilor) pentru esenþa premiu-lui solicitat;

1.4. Participanþii la Concurs prezintã ca-racteristica semnatã de cãtre directorul liceu-lui, ºcolii, colegiului, lucrãrile în domeniilecreativitãþilor nominalizate (aparate, mecanis-

privind decernarea Premiului Senatului Universitãþii Tehnicea Moldovei „Tânãrul Creator” în domeniile „Creativitãþii Teh-nice” ºi „Creativitãþii Artistice: arhitecturã, design, desen artistic,picturã, sculpturã” elevilor Liceelor, ªcolilor Medii de CulturãGeneralã, ªcolilor Profesionale ºi studenþilor Colegiilor din Re-publica Moldova.

Aprobat de ºedinþa Senatului UTM din 28 martie 2006

narea ºi aprecierea lucrãrilor prezentate laConcurs;

2.2. Comisiile nominalizate repartizeazã înordine descrescãtoare locurile ocupate de cãtreparticipanþi.

3. Premii

3.1. Pentru fiecare domeniu de creativitatese acordã câte un premiu de 500 de lei;

3.2. Fiecare premiu este însoþit de o Di-plomã semnatã de cãtre Rectorul UTM, acade-micianul, prof., univ., doctor habilitat, I.Bostan.

3.3. Înmânarea premiilor ºi diplomelor“Tânãrul Creator” în domeniul creativitãþii no-minalizate se va face la ºedinþa Senatului UTMdin luna iunie a.c.;

3.4. Laureaþii concursului vor beneficiade privilegii la înmatriculare la UTM, care vor fiînaintate Ministerului Educaþiei, Tineretului ºiSportului al Republicii Moldova spre aprobare.

me, machete, scheme), descrierea lor etc. ºi ofotografie 4x3 cm., în termenul de la 1 iuniepânã la 15 iunie a.c., Comisiei de admitere aUTM, mun. Chiºinãu, bd. ªtefan cel Mare,168, corpul de studii nr.1, tel. 23-51-85.

2. Aprecierea lucrărilorprezentate la Concurs

2.1. Preºedintele Comisiei permanentede decernare a premiilor Senatului UTM de-semneazã Comisiile de Experþi pentru exami-

R E G U L A M E N T U L

REGULAMENTULprivind decernarea Premiului Senatului UTM

în domeniul creativitãþii studenþilor

1. Dispoziþii generale

1.1. Premiul se acordã pentru rezultate meritorii obþinute în domeniile: „Creativi-tate Tehnicã”, „Creativitate în Arhitecturã ºi Design”, „CreativitateDesign vestimentar”, „Creativitate Design ºi tehnologii poligrafice”,„Creativitate antreprenorialã” pe parcursul unui an universitar;

1.2. Candidaturile pentru decernarea premiului se înainteazã de catedre (cel multo candidaturã) secretarului Consiliului facultãþii;

1.3. Consiliul facultãþii desemneazã o Comisie de Experþi ce va aprecia lucrãrileprezentate la concurs ºi va prezenta Consiliului facultãþii repartizarea în ordinedescrescãtoare a locurilor ocupate de cãtre candidaþi;

1.4. Preºedinþii Consiliilor facultãþilor vor prezenta documentele necesare în ma-pe aparte Comisiei permanente de decernare a premiilor Senatului (secreta-rului Comisiei) pânã la 25 decembrie a anului curent, numai pentru o singurãcandidaturã din domeniile creativitãþilor nominalizate;

1.5. Comisia permanentã de decernare a premiilor Senatului examineazã docu-mentele prezentate ºi pregãteºte proiectul Hotãrârii Senatului.

2. Criterii de selectare (apreciere) a competitorilor

2.1. „Creativitatea Tehnicã”:

2.1.1. Numãrul de brevete de invenþie sau cereri pentru brevete de invenþii aflate înstadiu de examinare;

2.1.2. Participarea la expoziþii ºi saloane naþionale ºi internaþionale;2.1.3. Media anualã pentru anul concursului;2.1.4. Publicaþii ºtiinþifice.

2.2. „Creativitatea în Arhitecturã ºi Design”:

2.2.1. Corespondenþa dintre proiect ºi tema propusã;2.2.2. Originalitatea ideii, dimensiunea conceptualã ºi compoziþionalã, noutatea;

2.2.3. Realizarea arhitectural-graficã a proiec-tului, corespunderea conceptului arhi-tectural tehnicii alese, combinarea ºicalitatea gamei coloristice, relevareamaterialelor ºi ambianþei, calitatea an-turajului;

2.2.4. Corespunderea tehnicã a planurilor,proiecþiilor, imaginilor ºi datelor tehni-co-economice, schemelor altor date,calitatea rezolvãrii constructive;

2.2.5. Corespunderea machetei prezentatecerinþelor indicate (scara, suportul dural planºei), calitatea elaborãrii detalii-lor machetei, rezolvarea facturii ºi culo-rilor, folosirea materialelor;

2.2.6. Participarea la expoziþii ºi saloane na-þionale ºi internaþionale;

2.2.7. Media anualã pentru anul concursului;2.2.8. Publicaþii ºtiinþifice.

2.3. „Creativitatea Design vesti-mentar”, „Creativitatea Design ºitehnologii poligrafice”.

Prezentarea inovaþiilor: vestimentaþie,accesorii, proiecte de colecþii vestimentare,proiecte ºi realizãri în domeniul designuluipoligrafic trebuie sã corespundã urmãtoarelorcerinþe:2.3.1. Sã valorifice concepþii ideatice ºi parti-

cularitãþi originale de abordare a for-mei ºi de tratare avansatã a acesteia;

2.3.2. Sã fie îndeplinite la un înalt nivel artisticºi tehnologic;

2.3.3. Sã îmbine în sine repere teoretice delimbaj pronunþat definite;

2.3.4. Sã fie însoþite de argumentare scrisã (6-10 pagini culese la calculator) în care sãfie elucidatã tema lucrãrii, importanþa

(Continuare , pag. 2)

2Mesager Universitar, Mai 2006

Pentru voi existPentru voi existPentru voi existPentru voi existPentru voi exist===== UTM! UTM! UTM! UTM! UTM!

acesteia, sursele de inspiraþie, cãile derealizare conceptualã, stilistica, plastica.

2.4. „Creativitatea antrepreno-rialã”.

2.4.1. Originalitatea ideii;2.4.2. Publicaþii ºi participarea la conferinþe;2.4.3. Calitatea planului de afaceri;2.4.4. Implementarea practicã;2.4.5. Eficienþa economico-socialã.

3. Valoarea premiilor

3.1. Facultãþilor se acordã câte un premiu de1000 de lei pentru fiecare domeniude creativitate;

(Urmare din pag. 1) 3.2. Înmânarea premiilor ºi diplomelor Lau-reat al anului în domeniul creativitãþilornominalizate se va face la ºedinþaSenatului din februarie.

Remarcă:

1. Desfãºurarea concursului la facultãþi se vaface în primul semestru al anului de studii;

2. Catedra va prezenta o caracteristicã succintãa competitorului în conformitate cu cri-teriile expuse ºi alte momente semnificativepentru esenþa premiului solicitat;

3. În cadrul unor activitãþi colective comisiei ise va prezenta un document semnat detoþi autorii cu specificarea aportului fie-cãruia;

4. Participanþii la concurs în domeniul Arhi-tecturii ºi Designului trebuie sã fie de regulãstudenþi ai anului III universitar; Pentru ase putea organiza concursul este necesarãînscrierea a minimum 10 (zece) parti-cipanþi.

Regulamentul este adoptat

la ședinţa Senatului UTM din 28.02.2006

REGULAMENTULREGULAMENTULREGULAMENTULREGULAMENTULREGULAMENTUL

privind decernarea Premiului Senatului

UTM în domeniul creativitãþii studenþilorInginerul secolului XXI, fiind liber de ope-raþiunile rutiniere, preluate de calculatoare,va avea mai mult timp rezervat viziunii deansamblu, a muncii cu adevãrat creative.Actualmente cca o pãtrime din volumul totalal schimburilor comerciale la nivel mondial estereprezentat de invenþii, design, opere literareetc. Cu alte cuvinte, se manifestã o tendinþãde intensificare a schimburilor internaþionalede produse sciento- ºi art-intensive, caracte-rizate printr-un conþinut crescând de consumde muncã intelectual-creativã ºi tehnologii devârf. Secolul XX, considerat secolul marilorrevoluþii sociale, ºtiinþifice, tehnice etc., a puscu pregnanþã în luminã rolul omului ºi alvalorilor sale psihice, intelectuale ºi morale,al inteligenþei ºi capacitãþii sale de creaþie, iarsecolul XXI deja este numit secolul „auruluicenuºiu”.

Astãzi trebuie sã recunoaºtem cã fiecaredintre noi deschide ochii într-o lume plinãde invenþii mai mari sau mai mici pe care leconsiderã ca ceva natural, de la sine înþeles,ceva dat, pentru care nu cheltuieºte nici unminut pentru a intra în esenþele ascunse aleacestora. De abia când i se pun unele întrebãriconsiderate “curioase”, fiecare dintre noi con-statã cã nu poate rãspunde prompt ºi exactla majoritatea acestor esenþe, printre altelepentru cã “nu ºi-a pus problema”. Acestaeste primul pas pentru un inventator – de a-ºi formula problema.

Practic, nu se poate realiza nimic ºi nu sepoate produce nici o schimbare dacã în colec-tiv nu este instaurat un climat, care sã impul-sioneze creativitatea. Toate acestea implicã

Creativitatea tehnicã ºi rolul eiîn dezvoltarea societãþii

existenþa unor precondiþii, cum ar fi libertateapentru creativitate, pentru inteligenþã cu atri-butele ei constructive, acþionale, transforma-toare, ce presupun subdiacent virtuþi crea-toare. Acest lucru a fost realizat în mod plenarla Universitatea Tehnica a Moldovei pe par-cursul existenþei ei de peste 40 de ani. Spredeosebire de centrele ºtiinþifice, unde seefectueazã cercetare purã, într-o instituþie deînvãþãmânt superior creativitatea tehnica aredouã funcþii distincte:

– funcþia productivã - cea de producere aideilor ºi produselor scientointensive;

– funcþia educativã – cea de instruire crea-tivã a generaþiei tinere, prin care se formeazãpersonal de concepþie, iniþiatori de activitãþi,proiectanþi, programatori, organizatori, cerce-tãtori, în general anticipatori ai unor activitãþigeneratoare de progres tehnic ºi social,creatori.

Pe parcursul existenþei de peste 40 de anila Universitatea Tehnica a Moldovei au activatcca 850 de inventatori, creând aproximativ4000 de invenþii. Dar pe lângã aceste cca 4000de invenþii au mai fost create un numãr im-presionant de invenþii de cãtre cei cca 50000de ingineri, educaþi si pregãtiþi la UniversitateaTehnicã a Moldovei, care au activat ºi mai acti-veazã în diverse întreprinderi industriale,întreprinderi mici ºi mijlocii etc.

Administraþia UTM încurajeazã creativi-tatea tehnicã. Printr-o decizie a Senatului, uni-versitatea acoperã toate cheltuielile de breve-tare ºi menþinere în vigoare a brevetelor deinvenþie, stimuleazã material (în limite rezo-nabile) inventatorii, organizeazã anual con-

cursul „Cel mai bun Inventator al Anului”,acordã burse „Henri Coandã” celor mai bunistudenþi inventatori, acoperã cheltuielile legatede prezentarea anualã de cãtre inventatoriiUTM la Expoziþia Internaþionalã INFOINVENTa celor mai importante invenþii, stimuleazã pemultiple cãi elaborarea de cãtre studenþi aproiectelor de diplomã, bazate pe utilizareapropriilor invenþii.

De menþionat cã la UTM s-au format maimulte ºcoli de creaþie inginereascã. Una dintrecele mai productive ºcoli este ºcoala fondatãde acad. Ion Bostan, rectorul UTM, care aînregistrat un numãr de peste 160 de inven-

þii importante, o bunã parte a cãrora fiindrealizatã în modele experimentale ºi prototi-puri industriale. Pe parcurs a fost creat Centrulde Creativitate Tehnicã ºi Cercul tinerilorinventatori, care întruneºte tineri cercetãtori,doctoranzi ºi studenþi. Un numãr importantde inventatori a cunoscut plãcerea procesuluide creaþie încã de pe bãncile universitãþii. Acestlucru continuã astãzi prin introducerea înplanurile de învãþãmânt a unor discipline noisau compartimente de creativitate tehnicã, faptce stimuleazã creativitatea studenþilor.

Mai multe sute de absolvenþi din liceele ºiºcolile medii de culturã generalã din republicãau sosit în dimineaþa zilei de sâmbãtã, 15aprilie a.c., la „Ziua uºilor deschise”. Spaþioa-sa salã de festivitãþi din campusul „Botanica”– FUA era plinã... de atenþie ºi voinþã. Tineretulsosit de pe la Cahul – Cantemir (sudul þãri)sau de pe la Briceni – Soroca (nord) dorea sãciteascã pe feþele celor 10 decani, precum ºi arectorului ºi a prorectorilor de la UTM rãs-punsul garantat: face ori nu face!

Rectorul, acad. Ion Bostan, cu vocea-icunoscut-blândã imediat le-a ºi trimis mesajulîncrederii în unica universitate care iatã cã din1964 tot pregãteºte ingineri de diferitespecialitãþi (61 la numãr!), încât acum eco-nomia þãrii, putem spune, se þine pe ei. Evorba de Energeticã, Construcþia de maºini,Transporturi, Mecanicã, Industrie alimentarã,Industrie uºoarã, Calculatoare, Electronicã,Urbanisticã, Arhitecturã, Construcþii civile ºiindustriale, Inginerie economicã ºi business,Radioelectronicã ºi telecomunicaþii, Design,Management, Informaticã, Marketing etc.

Mai mult. Aceastã unicã universitate, cumemorabila abreviere „UTM”, pregãteºtecadre în multe cazuri ºi pentru þãri strãine, iarunii absolvenþi ai ei – moldoveni – lucreazã laspecialitãþi inginereºti în asemenea þãri indus-trial dezvoltate, cum ar fi Japonia, SUA,Canada, Slovenia, Franþa, Spania ºi,desigur, în România, Rusia, Ucraina.

Deci face... Face sã vii la UTM, parcã-ºispuneau acele sute de absolvenþi care au parti-cipat la „Ziua uºilor deschise” ºi acest lucru îldemonstrau întrebãrile de tot felul puse recto-rului pentru a afla esenþa acestui UTM enorm,cu 19 mii de studenþi, ºi noile condiþii de admi-tere în vara care vine.

Au aflat deci cã UTM are prestigiu didacticnu numai în republicã, dar ºi pe plan euro-

Ziua uºilor deschiseZiua uºilor deschiseZiua uºilor deschiseZiua uºilor deschiseZiua uºilor deschise

Pentru voi existPentru voi existPentru voi existPentru voi existPentru voi exist===== UTM! UTM! UTM! UTM! UTM!

pean. Acum UTM realizeazã aplicarea Procesului de la Bolognacu 2 cicluri de pregãtire a specialiºtilor: ciclul I – licenþã (dupã 4-5ani, în funcþie de specialitate) ºi ciclul II – masterat (1 – 1,5 ani).Procesul de la Bologna prevede formarea unui Spaþiu EuropeanUnic pânã în 2010, deci ºi Universitatea Tehnicã a Moldovei arecalitatea de a intra în acest Spaþiu. Se prevede ºi o mobilitate astudenþilor – unii învaþã deja unu-douã semestre ºi într-o þarãeuropeanã, fapt ce extinde mult oportunitãþile tinerilor studioºi.Diplomele UTM sunt ºi vor fi recunoscute pe plan european.Studenþii UTM care au avut prilejul sã înveþe în strãinãtate au avutnote la egal cu studenþii de acolo.

Acum la UTM, indiferent de specialitate, toþi studenþii îºi efec-tueazã proiectele numai cu asistenþa calculatorului. Calculatorula devenit un instrument de lucru zilnic ºi prezent peste tot, precum era altã datã creionul...

Tinerilor li s-a vorbit ºi despre Filierele Francofone „Informatica” ºi „Tehnologii alimen-tare”, despre Filiera Anglofonã, precum ºi despre studierea limbilor moderne într-un modaprofundat etc.

Ce noutãþi aduce admiterea din anul acesta? Spre deosebire de trecut, acum toþi candidaþiila studii vor depune cereri pentru locuri plãtite de la bugetul de stat. Dupã ce vor fi ocupatetoate aceste locuri, cererile urmãtoare se vor depune pentru platã prin contract.

Cea de-a doua noutate e cã pentru toateuniversitãþile sunt fixate planuri ce indicãcifrele de admitere atât la categoria „bugetde stat”, cât ºi la categoria „taxã de contract”.Deci nu va mai fi ca în trecut – admiterealiberã a unui numãr nelimitat de candidaþi.

Dar la UTM planul ºi pentru „buget”, ºipentru „contract” este cel mai mare între toateuniversitãþile. Înseamnã cã republica arenevoie de cât mai mulþi specialiºti de carepregãteºte anume UTM.

1400 de burse de stat, cifrã egalã cu 30%din toate bursele acordate anul acesta înînvãþãmântul superior vor fi la UTM.

ªansele voastre, dragi elevi-absolvenþi,sunt deci mult sporite, alegând UTM, le-ainsuflat mesajul de bucurie celor prezenþi...Pentru voi existã UTM!

FIEB. Conferin\e=tiin\ifice

studen\e=ti înlimbile francez[

=i englez[În acest an de învãþãmânt, la iniþiativa

Catedrei Limbi Moderne a UTM, conferinþeleºtiinþifice studenþeºti în limbile francezã ºienglezã s-au desfãºurat la fiecare facultate înparte. Anterior acestea se desfãºurau în cadrulCatedrei Limbi Moderne cu participareastudenþilor de la toate facultãþile concomitent.

O conferinþã similarã a avut loc recent ºila FIEB, ne-a comunicat decanul facultãþii, dlNicolae Þurcanu , conf. univ., dr.Coordonator al conferinþei a fost dna AureliaVartic, lect. super., Catedra Limbi Moderne.În calitate de juriu la compartimentul în limbafrancezã al conferinþei au fost: dnele AlinaGaitur, lect. super., Mariana Râbac, lect.asist., Catedra Limbi Moderne ºi dl Ion Albu,prodecan FIEB; iar la cel în limba englezã –dnele Lilia Prozor, lect. super., CarolinaLozovanu, lect. super., Tatiana Arpente,lect. asist., Catedra Limbi Moderne ºi dniiNicolae Þurcanu, decanul FIEB ºi AndreiGangan, conf. univ., dr., ºeful Catedrei“Teorie Economicã ºi Marketing”. Deºistudenþii de la FIEB au participat pentruprima datã la o astfel de conferinþã, lucrãrileau fost expuse bine.

Au participat cca. 50 de studenþi din anii2-3 U, care au prezentat lucrãri cu temeeconomice: sisteme bancare, migrarea forþeide muncã, investiþii financiare, integritatea

economicã europeanã, sisteme de credit,proprietate, riscuri economice etc.

Iatã numele studenþilor învingãtori. Lasecþiunea francezã: locul 1 – Victor Ciobanu;locul 2 – Denis ªontea, Vlad Ciugureanu;locul 3 – Sergiu Rotaru, Tatiana Vicol. Lasecþiunea englezã: locul 1 – Aliona Grosu;locul 2 – Ana Munteanu, Liliana Trifanova;locul 3 – Crina Þurcanu, Ala Gulco ºiDenis Zinoviev.

FCGC. Grupede elit[

Începând cu semestrul II al anului univer-sitar 2005-2006, grupe de elitã au fost createºi în cadrul FCGC. Dna Tatiana Sanduþã, conf.univ., dr., responsabil pentru crearea grupe-lor de elitã ºi organizarea procesului de învã-þãmânt, ne-a informat cã au fost create 7

ªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþi asemenea grupe dupã numãrul respectiv despecialitãþi. Nota medie de înscriere a fost dela “8” , “8,5”.

Celor 82 de studenþi din anii 2-3 care aufost înscriºi în grupele de elitã, le sunt predateîn mod aprofundat obiectele:

– “AutoCAD-3 DMAX” (Viorica Þi-bichi, conf. univ., dr., Elena Fidorenco, dr.,)la specialitãþile: “Construcþii Civile, Industrialeºi Agricole”, “Tehnologia Prelucrãrii Lem-nului”, “Inginerie Antiincendii ºi Protecþie Ci-vilã”, “Geodezie, Topografie ºi Cartografie”,“Evaluarea Imobilului”.

– “Evaluarea Imobilului” în limba en-glezã (Mariana Bejenaru, lect. super.,) laspecialitatea “Evaluarea Imobilului “.

– “Rãspunderea în contencios ºi rãs-punderea contravenþionalã” ºi “Litigiiimobiliare. Procedura examinãrii” (AlaClimov, conf. univ., dr., ºeful Catedrei “DreptPatrimonial”) la specialitatea “Drept Patri-monial”.

3Mesager Universitar, Mai 2006

Un eveniment remarcabil s-a produs între11-13 aprilie 2006 la Chiºinãu, care a aduspentru publicul larg vestea oarecum senzaþio-nalã cã noi, Republica Moldova, am reuºit înbunã mãsurã deja sã accesãm, cum ar fi sãspunem în limbaj informaþional, un loc ono-rabil în mozaicul epocii TIC (Tehnologii Infor-maþionale ºi Comunicaþii) sau, mai general, alepocii electronice.

Conferinþa Internaþionalã„Tehnologii informaþionale – 2006”

Contribuþia UTMDar în mod deosebit e cazul sã subliniem

aportul UTM ca instituþie ºtiinþifico-didacticã,cel mai mult apropiatã de domeniul TI (Tehno-logiilor Informaþionale) sau IT (acronimulenglez).

Acest aport a fost considerabil, fapt pe caretrebuie sã-l subliniem cu un anumit orgoliu,dar care, desigur, ne ºi obligã pentru viitor lamenþinerea, cum se spune, a drapelului sus.

În comitetul de organizare a Conferinþeiau lucrat dl Ion Bostan, rectorul UTM, aca-demician, ºi dl Veaceslav Perju, ºeful De-partamentului de Informatizare ºi ServiciiTehnice Informaþionale din cadrul UTM. DlPerju a lucrat ºi în cadrul secþiilor E-science ºiE-society. Plus la toate, el a susþinut ºi câtevacomunicãri în specialitate, a prezentat ºi treiingineri din cadrul departamentului pe care îlconduce la UTM: Ion Raru, Alexandru Ma-lai ºi Ion Mihov, aceºtia expunând subiecteprivind aplicarea unor aspecte informaþionalela UTM.

În comitetele de program ale ConferinþeiBIT+, la secþiile E-guvernement, E-science ºiE-society a lucrat dl Victor Beºliu, conf.,dr., ºef de catedrã la UTM.

Dl Victor ªontea, prof. univ., dr., ºef decatedrã la UTM, a fost ºi D-sa activ în secþiileConferinþei BIT+.

„Moldova electronicã” – acesta acumaeste noul blazon, pe care noi încercãm, ºi nufãrã bune succese, sã-l imprimãm la poartade intrare în republicã. Cele peste 150 referateexpuse în cele 4 secþii ale conferinþei audemonstrat cã paºii noºtri spre modernizareaîntregii vieþi sociale ºi economice sunt nea-bãtuþi: e-guvernare, e-societate, e-ºtiinþã ºi e-business. Acest „e”, subînþelegând cuvântul„electronic”, devine acum familiar foarte mul-tor oameni de la noi, deoarece utilizarea teh-nologiilor informaþionale pãtrunde rapid întoate sferele: ºcoalã, ºtiinþã, organe publice,industrie, servicii, agriculturã, comerþ, afaceri,

ba ºi în familie. Astãzi TIC (tehnologiile infor-maþionale ºi comunicaþiile) constituie 11 lasutã din PIB (produsul intern brut) ºi dezvol-tarea avanseazã cu paºi mari.

Prezenþa UTM cu diferite comunicãri în toatecele 4 secþii ale Conferinþei BIT+ a developatcã aportul acestei instituþii de învãþãmântsuperior tehnic atât pe planul didactic –pregãtirea sutelor de ingineri în domeniul TIC,cât ºi pe planul cercetãrilor ºtiinþificedemonstreazã cã eforturile noastre dau roadebune.

E locul sã menþionãm doar câteva per-soane ºi temele expuse de la UTM, pentru ailustra ideea aportului nostru universitar.Victor Beºliu, ºef de catedrã – „Contribuþiila dezvoltarea guvernãrii electronice”; BorisChirilenco, lector – „Crearea societãþii infor-maþionale ºi cãile de rezolvare a unor prob-leme la construcþia ei”; Victoria Boha-nastiuc, lector, împreunã cu studenþii ºidoctoranzii Irina Cojuhari, Oxana Cãpã-þinã, Alexei Vascan, Eugen Catlabuga –„Securitatea fluxurilor informaþionale în re-þea”, „Caracteristicile diferenþiale ale blocurilorde comandã ale permutãrilor”; lectorii Vea-ceslav Perju, I. Mardare, în colaborare cuN. Secrieru, E. Tihonov-Valuþã – „Optical-electronic recongnition system based on adap-tive image moment features calculation”; Ni-colae Balmuº, Ion Balmuº, lectori –„Modelarea matematicã ºi elaborarea soft-ware-lor pentru rezolvarea asistatã de calcu-lator a problemelor de dinamicã cu multegrade de libertate”; Ion Raru, Veaceslav Per-ju – „Sistemul Informaþional „Decanat” ºimulþi alþii, pe care, pur ºi simplu, nu avem locpentru a-i cita, cerându-le scuze desigur.

Precum se vede, o prestanþã masivã a UTMla Conferinþa Internaþionalã, precum ºi Expo-ziþia „Cominfo” – dovada consistenþei ºtiinþi-fice ºi didactice a noastrã într-un domeniu delinia întâi a dezvoltãrilor contemporane.

Între 12-15 aprilie a funcþionat ºi Expo-ziþia specializatã „Cominfo” (ediþia a 14-a)având, de asemenea, un caracter interna-þional. În felul acesta, am avut o sãptãmânãa tehnologiilor informaþionale, fapt carea mobilizat într-un fel atenþia dacã nu a întregii,atunci cu siguranþã a unei bune pãrþi a opinieipublice. Când spunem „opinia publicã”, sub-înþelegem desigur ºi specialiºtii în TIC, dar ºinespecialiºtii, pentru cã aceºtia din urmã suntutilizatori ºi ei, pe cât se vede, constituie dejao mare masã de oameni, care se tot extinde,

astfel cã, slavã Domnului, devenim din ce înce mai „europeni” sub acest aspect modern.

Iatã câteva cifre încurajatoare: la 100 delocuitori avem 27,3 telefoane fixe ºi 32,2mobile. Mai greu e cu indicele la computere– 3,4 la 100 de locuitori, dar pãºim înainte,cãci ºtim doar proverbul „Cãlãtorului îi ºadebine cu drumul”.

Dar cifra de 931 de companii care funcþio-neazã la noi acum în domeniul tehnologiilorinformaþionale chiar cã impresioneazã.

Conferinþa a fost organizatã de o instituþiepublicã – „Moldinfonet”, sub egida Ministe-rului Dezvoltãrii Informaþionale, AªM ºi aCentrului de Comunicaþii Speciale. La lucrãriau participat peste 150 de reprezentanþi aidiferitelor structuri de stat sau de afaceri dinrepublicã, precum ºi specialiºti din Germania,Belgia, România, Rusia, Ucraina.

S-a nãscut la 1 iulie 1938 în satul Brân-zeni, raionul Edineþ. În anul 1962 a absolvitUniversitatea de Stat din Chiºinãu, Facultateade Fizicã ºi Matematicã. În 1968 a absolvitstudiile postuniversitare la Institutul de FizicãAplicatã (IFA) al AªM din Chiºinãu. Deþinegradul de doctor habilitat în ºtiinþe fizico-matematice ºi este laureat al Premiului deStat în ªtiinþe Tehnice.

“Efectele cinetice ale Bi cu impuritãþiacceptoare” este denumirea tezei de doctorpe care a susþinu-o la Institutul de Fizicã aSemiconductorilor (IFS) din Novosibirsk,Rusia în 1971. În timpul cercetãrilor ºtiinþificea elaborat tehnologia de pregãtire a microcris-talelor calitative ale aliajelor de Bi puternicdopate cu impuritãþi de tip acceptor ºi donor.Ca urmare, a fost lãrgitã regiunea de solubilitatea impuritãþilor în Bi, confirmatã prin brevetede invenþii ale URSS. În aceste aliaje au fostdepistate un ºir întreg de anomalii cinetice ºitermoelectrice de tipul variaþiei duble a coefi-cientului termoelectric a (T,C) în funcþie de va-riaþia temperaturii ºi concentraþiei de impu-ritãþi. În prezent o atenþie deosebitã se acordãobiectelor nanometrice a fibrelor subþiri dinsemimetale în izolaþie de sticlã.

ªi-a continuat domeniul de cercetare înfizica corpului solid. Studiile ºi cercetãrile migã-loase s-au încununat cu succes în 1995 prinsusþinerea tezei de doctor habilitat “Studiulcomplex al proprietãþilor semimetalelor” laInstitutul de Fizicã Aplicatã al AªM. Semime-talele reprezintã obiecte care au însuºiri parþialmetalice, parþial semiconductoare. Acest ma-terial are un spectru energetic complicat. Dis-pune de o întrebuinþare largã în industria de

Doctori habilitaþi la UTMDoctori habilitaþi la UTMDoctori habilitaþi la UTMDoctori habilitaþi la UTMDoctori habilitaþi la UTM

Pavel Bodiulrãcire, precum ºi de însuºiri termoelectriceînsemnate care pot fi pe larg utilizate în practicã.

Dl Pavel Bodiul îndeplineºte funcþia decercetãtor ºtiinþific coordonator la Institutul deFizicã Aplicatã al AªM. De-a lungul activitãþiiºtiinþifice a lucrat asupra a zeci de lucrãri ºtiin-þifice, astfel încât a acumulat pe parcursul aniloro vastã experienþã profesionalã demnã demândrie ºi laudã. A publicat peste 150 dearticole ºtiinþifice în þarã ºi peste hotare, peste50 de teze ale referatelor ºi susþinerilor la con-ferinþe inclusiv internaþionale ºi 3 monografii:«Ñëàáîâûðîæäåííûå ñèñòåìû ïîä âëèÿíèÿìâíåøíèõ âîçäåñòâèé», «Ïîëóìåòàëëû è óçêî-çîííûå ïîëóïðîâîäíèêè», «Åëåêòðîííûåñâîéñòâà ïîëóìåòàëëîâ è ïîëóïðîâîäíèêîâ».Deþine 15 brevete de invenþie. A participat lanenumãrate expoziþii de invenþii la care a de-venit deþinãtor al mai multor premii ºi medalii:Premiul de Stat al Republicii Moldova în ºtiinþãºi tehnicã, 1989; Laureat al Premiului Fun-daþiei Soros, 1993; Medalia de Bronz, SalonulMondial de Inovaþii, Cercetãri ºi TehnologiiNoi “Bruxelles Eureca 2001”, Bruxelles;Medalia de Argint, ”Salonul Internaþional deInovaþii 2002”, Geneva. Domnia sa îndepli-neºte ºi statutul de executant prin participãrila diverse proiecte ºtiinþifice de cercetareinternaþionale (INTAS, NATO, UNESCO etc.).Aportul dlui este incontestabil în participareaîn proiectele: “Synthesis of nanostructuresbased on Bi and Bi-Sb and the investigationof the electronic transport over a wide rangeof temperatures, magnetic field and defor-

mations” (2001-2003) ºi “Thermoelectricand Aharonov Bohm oscilations in Bi and itis alloys quantum wires” (2004-2006).

Domnului Pavel Bodiul i-a reuºit sã com-bine activitatea ºtiinþificã cu cea didacticã.Începând cu anii 80 începe activitatea didac-ticã ca profesor universitar la institutul Peda-gogic “Ion Creangã” la Facultatea Fizicã ºiMatematicã, apoi la UTM la Catedra de Fizicã,în calitate de profesor de fizicã generalã. Dinanul 1998 predã la Catedra Sisteme Opto-electronice a FRT cursurile “Fizica corpuluisolid” ºi “Materiale ºi componente în electro-nicã” la anul IIU.

Sub conducerea doctorului habilitat ºi pro-fesorului universitar Pavel Bodiul în prezentlucreazã asupra tezelor de doctor 5 persoane.

Doi doctoranzi urmeazã sã susþinã tezele îndecursul anului 2006-2007. Unul dintrecandidaþii de la UTM este tânãra doctorandãAna Þurcan, absolventã a FRT. Dumneaeiactiveazã în cadrul IFA ºi lucreazã asupra tezeide doctor cu tema “Fibre semimetalice înizolaþie de sticlã”. Sub diriguirea conducãto-rului ºtiinþific P. Bodiul dânsa studiazã fibrelesemimetalice în izolaþie de sticlã, necesare înindustria de rãcire.

Este îmbucurãtor faptul cã ºi mulþi studenþisunt pasionaþi de obiectele ºi domeniul decercetare al profesorului P. Bodiul. Numai înacest an de învãþãmânt 14 candidaþi vorsusþine tezele de licenþã. Deosebit de interesaþifaþã de materia predatã par a fi ºi studenþii dinGrupa de Elitã din anul IIU, FRT. Însã lipsaunor laboratoare înzestrate cu utilaj perfor-mant, reduce din elanul multor doritori de acontinua cercetãrile ºtiinþifice. Pentru unstudent de la “Sisteme optoelectronice” esteimportant de a cunoaºte ºi a se aprofunda îndomeniul opticii, care de fapt este un compar-timent al fizicii corpului solid. De aceea, fiecareviitor specialist trebuie sã parcurgã cursul defizicã a corpului solid, formarea corpului solid,însuºirile ºi principiile acestuia ºi abia dupãaceasta se purcede la studiul implementãrilorrezultatelor obþinute din cursul fizicii corpuluisolid.

În prezent, multe dintre realizãrile ºtiinþificeale D-sale, doctorul habilitat le predã cu plã-cere studenþilor sãi. Cãci, dupã cum e ºi firesc,autoritatea sa de savant, nu apasã, din contra,exalteazã aula studenþeascã. D-sa cautã sãabordeze tehnici de predare-învãþare cât maieficiente. Adeseori îi gãseºte pe studenþi încãtimizi la începutul anului de învãþãmânt, capânã la urmã sã devinã cu toþii ºtiutori ºidornici de noi ºi noi cunoºtinþe.

ªtiriªtiriªtiriªtiriªtiri

Recent, dl Iurii Kiseliov, prof. univ., interimarla Catedra “Electroenergeticã”, a susþinut teza dedoctor habilitat în ºtiinþe tehnice cu tema: “Studiulºi elaborarea tehnologiei ºi a utilajului de tãiere ametalelor cu arcul de plasmã la polaritate inversã”.Susþinerea tezei a avut loc în cadrul Consiliuluiªtiinþific Specializat DH31050301-01 la Spe-cialitatea ªtiinþificã 050301 “Procedee ºi utilajede prelucrare mecanicã ºi fizico-tehnicã” de pe

FEn. Tez[

de doctor habilitat

lângã Facultatea Inginerie ºi Management înConstrucþia de Maºini a UTM. Preºedinte alConsiliului a fost dl Petru Stoicev, conf. univ., dr.hab., ºeful Catedrei “Maºini ºi Sisteme de Pro-ducþie”, FIMCM, secretar dl Valeriu Goncearuc,conf. univ., dr., Catedra “Alimentãri cu Cãldurã ºiGaze, Ventilare”, FUA. În calitate de membri aiConsiliului ªtiinþific Specializat au fost dnii:Valentin Musteaþã, membru corespondent alAªM, prof. univ, dr. hab., UTM; Dorin Dehelean,prof. univ, dr. ing., director general, Institutul deSudurã ºi Încercãri Mecanice, Timiºoara, Ro-mânia ºi Ion Safronov, prof. univ, dr. hab.,Institutul de Fizicã Aplicatã, AªM. În calitate de

referenþi oficiali au fost dnii: Serghei Dresvin,acad., Academia Electrotehnicã, prof. univ., dr.hab., Universitatea Tehnicã de Stat din SanktPeterburg, Rusia; Kiril Vasiliev, prof. univ., dr.hab., director adjunct pentru ºtiinþã, Institutul“Âíèèàâòîãåíìàñø”, Moscova, Rusia ºi Vea-ceslav Dziuba, acad., Academia de Inginerie,prof. univ., dr. hab., Universitatea de Stat “Â.Äàëè”, Lugansk, Ucraina.

Dl Kiseliov ne-a mãrturisit cã lucrarea carei-a adus titlul de doctor habilitat a meritat celedouã decenii de muncã perseverentã. IdeileDomniei Sale ºi-au gãsit aplicare largã în practicã.Deþine un ºir de brevete de invenþii, iar diverse

întreprinderi metalurgice, chimice ºi de construcþiea maºinilor din R Moldova, Ucraina , Bielarus,etc, lucreazã conform metodelor elaborate dedânsul. Este vorba de tãierea metalelor obiºnuite,precum ºi a metalelor de grosimi mari, a metalelorinoxidabile.

De menþionat cã dl Iu. Kseliov activeazã încadrul UTM de 38 de ani. De-a lungul anilor subconducerea ºtiinþificã a dumnealui, teze de doctoriîn ºtiinþe au susþinut discipolii, astãzi colegii debreaslã, dnii Tudor Stanciu, prodecan, FEn,conf. univ., dr., Ion Proþuc, conf. univ., dr., ºefulCatedrei “Electroenergeticã” ºi Victor Pogora,conf. univ., dr.

4Mesager Universitar, Mai 2006

Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,,Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î

La începutul semestrului doi al anuluiuniversitar 2005-2006, prodecanul FCGC, dlAlexandru Râºcovoi, ne-a recomandat gru-pa GTC-047 (“Geodezie, Topografie, Carto-grafie”) anul 2U drept una dintre grupele frun-taºe, adicã fãrã nici o restanþã. Ne-am convinsdiscutând cu aceºti studenþi. Nota medie ge-neralã pe grupã nu e mai joasã de 8 nici la o

Grupe fruntaºeGrupe fruntaºeGrupe fruntaºeGrupe fruntaºeGrupe fruntaºe Geodeziºtii

sesiune. Absenþe aproape cã nu existã, doarcâte una pe motiv de boalã.

Monitorul grupei, Teodora Dãnilã, odomniºoarã cu respect în faþa colegilor, neinformeazã, pe drept, cã frecvenþa regulatãeste condiþia fãrã de care nu se poate obþine oreuºitã bunã.

Studenta Ana Chirinciuc accentueazãponderea deosebitã a lecþiilor practice. Exem-plele luate din realitate, mostrele prezentatede cãtre profesori, ieºirile în teren ºi cunoaº-terea aprofundatã a unor detalii din domeniulgeodezic, topografic sau cartografic oferã po-sibilitãþi de a te adânci în profesie, de a odeprinde.

Andrei Ungureanu, un student comuni-cativ, subliniazã pregãtirea profesionalã a cad-relor didactice de la facultate, în special de laCatedra “Geodezie, Cadastru ºi Geotehnicã” (ºe-ful catedrei, dl Vasile Grama, conf. univ., dr.).

Relaþiile profesori-studenþi, studenþi-pro-fesori sunt constructive. Nu ne ciocnim de ob-

stacole la capitolul comunicare. Existã desigurºi unele divergenþe în ceea ce priveºte relaþiaprofesor-student. De exemplu, unii profesoriinterzic, pe drept, utilizarea telefoanelor mo-bile în timpul orelor, dar îºi permit ei înºiºi sãfacã acest lucru. Bunele maniere nu sunt strãinestudenþilor din grupa GTC-047. Ei ºtiu unde

este permis sã fumezi ºi unde nu, cum sã teadresezi unei domniºoare, unui profesor etc.

Studenta Elvira Pascaru ne informeazãcã la calitatea studiilor generale pe grupãcontribuie ºi activitãþile extraºcolare. Toþibãieþii se pot mândri cã au trecut CatedraMilitarã a UTM, iar în toamna anului 2006 ovor urma ºi domniºoarele din grupã. Nu eun capriciu, ne spune monitorul grupei Teo-dora Dãnilã, ci o necesitate. Pregãtireaprofesionalã, cea inginereascã, ne solicitã ºio pregãtire fizicã adecvatã. Cãci e ºtiut faptulcã unele subdiviziuni ale Ministerului Apã-rãrii din R Moldova, cum ar fi Serviciul Topo-grafie, sunt în cãutare de specialiºti pregãtiþiîn domeniul pe care îl studiem cu ardoare,dar de la care se cere ºi o condiþie fizicã bunã.Tocmai de aceea, ne spune Teodora Dãni-lã, conteazã înfãþiºarea noastrã. De aicirezultã: UTM se poate mândri cu asemeneastudenþi ºi studente.

Specialitatea “Tehnologia PrelucrãriiLemnului” de la FCGC este una relativnouã, abia în al treilea an de existenþã.Pentru absolvenþii ºcolilor generale ºi liceelordin republicã este o bucurie ºi o facilitate. Cãci,pânã a fi creatã aceastã specialitate la UTM,doritorii de a deveni ingineri ºi specialiºti îndomeniu, erau nevoiþi sã facã studii în þãrilevecine: Rusia, Ucraina, România.

Pe an ce trece, contingentul de studenþiaici e în plinã creºtere numericã (în primulan de studii, 2003-2004, au fost înmatriculaþidoar 6 studenþi). Actuala grupã a anului IUTPL-0511 (Tehnologia Prelucrãrii Lemnului)numãrã 20 de studenþi (18 bãieþi ºi 2 fete).Ea a reuºit sã obþinã ºi titlul de cea mai bunãîn rândul grupelor anului întâi de la FCGC.Nota medie generalã oscileazã în jurul lui“9”. Asemenea grupe formeazã, zicem noi,fondul de aur al universitãþii.

E ºtiut însã lucrul cã în reuºita unei grupecontribuie mult ºi aportul îndrumãtorului degrupã, precum ºi al monitorului. Cãci, ce în-seamnã un îndrumãtor? În limbajul studen-þilor acest cuvânt este similar cu “pãrinte”. ªicând între îndrumãtor ºi studenþi existã o puntede legãturã, atunci putem miza pe reuºitã.

Doamna Tamara Þmocaliuc, lector su-perior, îºi caracterizeazã discipolii doar cucuvinte pozitive. Întâlnirile frecvente, oreleeducative, ieºirile la teatru, în parcurile muni-cipiului, discuþiile personale, toate duc într-un fel la deschiderea inimilor ºi a cunoaºteriireciproce.

Îndrumãtorului, dnei Tamara Þmoca-liuc, nu-i scapã nici o expoziþie specializatã de

Mâine vor ciopli lemnul,azi cioplesc eul

mobilã naþionalã ori internaþionalã ºi numai-decât este prezentã cu studenþii sãi pentru a fichiar la sursa de inspiraþie. La asemeneaexpoziþii specializate, studenþii au posibilitateasã intre în discuþii cu producãtorii de mobilã,sã afle detalii ºi informaþii utile în ce priveºtetehnologia prelucrãrii lemnului, despre câtemetamorfoze suportã o bucatã de lemn pânãajunge scaun, masã etc.

Cuvinte de laudã referitor la grupa sa areºi monitorul Octavian Captari. – Toþi colegiimei sunt cãlãuziþi doar de gândul permanental studiilor. Acest gând ne-a ºi coalizat într-ostrânsã prietenie ºi colegialitate frãþeascã pecare sperãm s-o pãstrãm intactã pânã la sfâr-ºitul studiilor. Bãieþii au simþul cavalerismului,al bunei educaþii faþã de cele numai douã dom-niºoare ale grupei. În grupa noastrã, continuãOctavian, problema frecvenþei la lecþii nu sepune, îndeosebi la lecþiile practice.

Studenta Marina Degteariova ne infor-meazã cã în bibliotecã literatura de specialitatenu prea existã. Procesul de predare-învãþaree bazat pe exemple practice. Studentul Arca-die Fisticanu, accentueazã faptul cã toþiprofesorii de la specialitatea pe care ºi-au ales-o sunt calificaþi profesional. Nu s-a produsdeocamdatã nici o divergenþã între noi ºiprofesori, existã o înþelegere reciprocã. Noiînvãþãm bine, iar dumnealor ne rãsplãtesc cunote bune, deºi o facem nu pentru note, cipentru cunoºtinþe.

Studenþii spun cã le plac mult obiectelede specialitate predate de decanul facultãþii dlVictor Toporeþ, conf. univ., dr., – “Tehnologiaprelucrãrii lemnului” ºi “Anatomia lemnului”,precum ºi “Desenul tehnic”, predat de dnaTamara Þmocaliuc. Sunt obiecte interesantecare cer ºi eforturi ne destãinuie Ion Garaz.Obiectele umanitar-opþionale pe care le avemºi le vom mai avea, de exemplu “Politologia”,“Filozofia” ,”Educaþie pentru sãnãtate” la felsunt necesare, ne spune studentul GheorgheEliþa. Acestea ne ajutã sã ne dezvoltãmmultilateral, sã cunoaºtem aspectele vieþii maiîn profunzime.

Studenþii Sergiu Cojocari ºi AlexandruAlbu declarã cã toþi aºteaptã finisarea lucrã-rilor la laboratorul specializat, care va fi încurând dat în exploatare. Acesta va fi dotat cuutilaj ºi tehnicã de calcul, menite sã facilitezeºi sã îmbogãþeascã studiile ºi pregãtirea profe-sionalã a studenþilor.

Cu ce se ocupã ei în timpul de dupã lecþii?În primul rând avem de realizat multe de-

sene tehnice. Exactitatea, mãsurãrile de 7 oripe un loc sunt niºte criterii de bazã fãrã decare nu putem progresa. Pe toate, le facem cumare migalã, ne spune studentul Igor Creþu.

Monitorul grupei ne mai comunica în pluscã unii dintre colegi gãsesc necesar sã-ºi lãr-geascã mai mult paleta ocupaþiilor. De exem-plu, studentul Arcadie Fisticanu face Cated-ra Militarã, Marina Degteariova este mem-brã a echipei municipale de TVC, Alexan-dru Forþa este dansator în Ansamblul de danspopular “Tinereþea” al UTM, iar Natalia Chi-toroga ºi Marina Degteariova – membreale echipei de volei a UTM.

O grupã activã, fãrã îndoialã. Mâine vorciopli lemnul… azi cioplesc eul.

Iatã cã sfârºitul studiilor este aproape. Anii au trecut repedeºi poþi zice cã eºti de-acum inginer. Au rãmas zile numãratepânã la susþinerea tezei de licenþã, cursurile pe care le ai laanul V sunt o generalizare a tot ce ai învãþat în acest timp.

De acum eºti specialist în domeniu, dar... nu te prea simþispecialist. Peste tot se vorbeºte, se scrie cã uite noi, tinerii, vomface viitorul, de noi depinde totul ºi te ia groaza, „cum sã depindãtotul de mine, pãi eu nu ºtiu ce sã fac ºi cum sã fac ?”.

Eu, tu, el – noi to\isuntem viitorul \=rii

Apoi vei mai zice cã nu sunt locuri demuncã la specialitatea ta sau, dacã sunt,salariul este mizer...

Frate de studenþie din anul V, mâine eºtiabsolvent, nu dispera! Cât nu e târziu, recu-pereazã tot ce ai pierdut în aceºti ani, poateun curs sau altul a fost neglijat, poate ai fostbolnav sau calitatea predãrii a fost proastã.

În rest cred cã totul se va aranja. În prezentîn Republica Moldova, de bine – de rãu, seredeschid unele întreprinderi, câte puþin, darse investeºte în toate ramurile economiei.

Locuri de muncã sunt! Aceasta o pot afir-ma sus ºi tare, fiindcã am vãzut multe între-prinderi care duc lipsã de cadre ºi mai ales despecialiºti cu studii superioare în domeniultehnic.

Aceste locuri existã, trebuie numai sãlucrezi, însã oamenii la noi nu înþeleg cãanume acum trebuie sã depunem un efortpentru a ne miºca înainte.

Toþi invocã acelaºi motiv, salarii mici. Darsalarii mari nimeni nu ne va da pînã cînd nuvom lucra cinstit ºi la noi acasã. Zic la noiacasã, fiindcã toþi lucreazã, acest fapt nu-l punla îndoialã, dar din pãcate nu la noi acasã.Aºa cã tu, student la anul V, trebuie sã înþelegiacest lucru: anume acum este momentul, anu-me acum trebuie sã luãm o hotãrâre decisivã,anume acum noi împreunã, eu, tu, trebuie sãrãmînem aici, acasã.

Nu pleca peste hotare! Da, aici va figreu la început, dar dacã tu vei pleca, atunciva fi ºi mai greu.

În prezent þara are nevoie de tine, generaþiamai în vârstã pleacã la odihna binemeritatã,tinerii sunt plecaþi, aºa cã tu, absolvent alUniversitãþii, trebuie sã rãmâi acasã. Sã în-cepem a construi o viaþã nouã, ºi fii sigur cãpoþi aceasta, fiindcã eºti inginer, adicã spiritinventiv.

Dacã pleci acum peste hotare, cel puþinîncã 30 de ani republica va sta pe loc, poatefi ºi mai rãu. Deci, tu absolventule, nu tesperia de sarcina pusã, vei face faþã, doar ceice nu fac faþã la Universitatea Tehnicã pleacãîncã din anul I.

Dupã susþinerea tezei de licenþã cautã-þiun loc de muncã, în Chiºinãu sau în localita-tea natalã, iar experienþa ºi banii vor veni cutimpul.

ªi dacã colegul tãu de grupã, colegul defacultate va face acelaºi lucru, atunci veivedea cã lucrurile se vor miºca înainte.

Dacã ai absolvit bine, îþi place domeniulde activitate, nu te sfii, poþi rãmâne la facultate,vei studia în continuare ºi paralel vei pregãtiviitoarea generaþie de ingineri ºi astfel aportultãu pentru dezvoltarea þãrii va fi ºi mai mare.

Eu, care sunt student la anul V ca ºi tine,voi rãmâne în þarã ºi voi încerca sã-mi aducaportul la dezvoltarea þãrii, pentru viitor. Sperca ºi tu sã-mi urmezi exemplul!

Andrei CERVENCO,student FEn

De la studenþi adunate ºi înapoi la studenþi dateDe la studenþi adunate ºi înapoi la studenþi dateDe la studenþi adunate ºi înapoi la studenþi dateDe la studenþi adunate ºi înapoi la studenþi dateDe la studenþi adunate ºi înapoi la studenþi date (cântece studenþeºti)

Studentul amorezat

Iar se clatinã laiþa ºi nu pot sã adorm,Îs tot cu gândul la tine ºi prin vis ºi prin somn,Umbre lungi ºi bizare trec prin geamuri uºorCântã roþile-n grabã dor-dor-dor,

dor-dor-dor...Eu de fete frumoase-s protejat prea uºor,Cã-s departe de mine – pân-la lunã la nori,A lor zâmbete calme-s spulberate de vânt,Numai tu lângã mine pe pãmânt, pe pãmânt,

pe pãmânt, pe pãmânt...Trenu ruta mãsoarã: ce-i pasã lui... e un tren,Eu de tine-s departe ºi pe tine te chem,La fereastrã e noapte, cãi ferate pustii,Te aºtept zi ºi noapte ca sã vii, ca sã vii,

ca sã vii, ca sã vii...

Student r[t[citor

Sã ºedem pe scaune, sã meditãm,Despre flori, ochi albaºtri sã cântãm,Despre munþi, pãduri ºi lacuri, ºi câmpii,Despre pãsãri ce vorbesc prin colivii.Of, drãguþo, sunt un mare nãtãrãu,Mã achit ºi-ndatã plec în Peru eu,În Peru-Peru voi petrece, voi trãiªi corãbii pe þãrm voi întâlni,Pe Amazonca cea albastrã voi plutiªi-un bizon frumos eu voi pocni,Din pielea lui pantaloni îmi voi croi,

Cã-mi trebuiesc pentru a cãlãtoriªi din trib o indigenã-mi voi gãsiªi gospodãrie noi vom încropiCu ea împreunã la soare-om bronzaªi prin golfuri în doi vom înota...

Ochii negri

Negrii ochiºori, ochi înflãcãraþi,Ochi pasionaþi ºi prea minunaþi,Cât eu vã iubesc ºi de voi mã tem,Cred cã v-am vãzut dintr-un rãu îndemn.Ochi fermecãtori ce strãpung mereuVãd în voi un doliu sufletului meu,Vãd în voi un foc, foc triumfãtorCe mi-a ars cumplit sufletul de dor.Dar eu nu regret ºi nu sunt nici trist,Eu sunt realist ºi sunt optimist,Tot ce am mai scump, fãrã echivoc,Totul aº jertfi ochilor de foc.Dupã obicei, pur moldovenesc,Fãrã viniºor nu pot sã trãiesc,Fãrã ochiºori nu pot sã exist,Fãrã de amor aº fi foarte trist.Negri ochiºori, ochi înflãcãraþi,Ochi pasionaþi ºi prea minunaþi,Cât eu vã iubesc ºi de voi mã tem,Cred cã v-am vãzut dintr-un rãu îndemn.

Ilie BOTEZ,prof. int., dr.

Eu, tu, el – noi to\isuntem viitorul \=rii

5Mesager Universitar, Mai 2006

Da, existã acum un asemenea forum. Ebine sã precizãm, mai întâi, explicaþia terme-nului „forum” – din latinã, chiar în forma sa ne-schimbatã, înseamnã, precum atestã dicþio-narul „Latin-român” – piaþã publicã. În Romaanticã, în piaþa publicã (forum) aveau locdiferite manifestãri ºi se judecau procesele.Astãzi, prin noþiunea „viaþã publicã”, în sensfigurativ, se subînþelege... a participa la viaþapublicã.

Prin urmare, studenþii sunt chemaþi la oparticipare mereu mai activã la viaþa publicã.Sau, pe de altã parte, în condiþiile democraþieiîn dezvoltare, ei înºiºi se autoorganizeazãpentru a se implica în treburile publice, înprimul rând, în problemele tineretului studios.

Aºa se face deci cã sâmbãtã, 8 aprilie, însala de ºedinþe din impozantul edificiu al Gu-vernului RM din Piaþa Marii Adunãri Naþio-nale s-au adunat studenþii cei mai activisocialmente, precum ºi rectori ai instituþiilorde învãþãmânt superior, dar ºi reprezentanþiai unor colegii din republicã. Au venit la Forumºi miniºtri, ºefi ai unor instituþii adiacente cuentitatea studenþeascã. A gãsit necesar sã fiede faþã ºi dl Vasile Tarlev, Prim-ministrulRepublicii Moldova.

Ediþia I a FNSM a fost moderatã, fireºte,de studenþi. Agenda a fost construitã original:expunerea subiectului ºi discuþii asupra lui;alt subiect cu discuþii. Primul subiect – „Pro-cesul de la Bologna: realizãri, responsabilitãþiºi perspective” a fost prezentat de dna VioreliaBãtrânac-Moldovan, viceministru al Educa-þiei, Tineretului ºi Sportului. Ce acþiuni s-auîntreprins în cadrul Procesului Bologna? Dnaviceministru a enumerat un ºir de acþiuniimportante în acest sens. A fost deja adoptatun sistem bazat pe douã cicluri de învãþãmânt.La UTM, de exemplu, avem: ciclul I (licenþa) –4 ani (la unele specialitãþi – 5 ani); ciclul II(masteratul) – 1 an.

S-a instituit Sistemul european de creditetransferabile (ECTS).

Se aplicã tot mai larg instruirea continuã.Se extinde aplicarea principiului de parti-

cipare a studenþilor la guvernarea instituþiilorde învãþãmânt superior.

Se aplicã din ce în ce mai larg principiulde sinergie între studii ºi cercetarea ºtiinþificãa studenþilor.

Forumul naþional al studenþilordin Moldova (FNSM)

Se introduce Sistemul de Management alCalitãþii (SMS) în învãþãmântul superior.

Promovarea mobilitãþii studenþilor ºi profe-sorilor.

Procesul Bologna prevede sistemul diplo-melor comparabile între þãrile europene.

La forum s-a accentuat necesitatea uneiautonomii universitare mai pronunþate, faptce va amplifica în mãsurã sesizabilã multeaspecte ale calitãþii învãþãmântului superior.

Studenþii au pus destule întrebãri la su-biectul dat, au luat cuvânt la tribunã. În par-ticular, s-a accentuat necesitatea aplicãrii câtmai îndrãzneþe a anchetelor (sondajelor) ano-nime, fapt ce mobilizeazã profesorii, mai alescei tineri, la o predare mereu mai calitativã.Atare sondaje activizeazã rectoratele, decana-tele, catedrele la rezolvarea multor momentece frâneazã / blocheazã anumite aspecte înurcuºul instituþiei de învãþãmânt pe noi treptede progres.

Forumul a cerut studenþilor sã pãrãseascãdefinitiv ºi irevocabil, cum se spune, terenulpasivitãþii la adunãri, în organizaþiile care sunt

create pentru tineret ºi sã fie activi, tot maiactivi pentru a acumula astfel o anumitã expe-rienþã de socializare încã pe bãncile facultãþii,iar mâine, deja ca specialiºti, sã se implice curesponsabilitate de cetãþean în viaþa publicãpentru a rezolva cât mai just probleme ce apar.Atmosfera democraticã din universitãþi ºi dinsocietate permite ºi cere dezvoltarea unuiasemenea activism din partea studenþilor.

Pe agenda Forumului a fost inclus ºi su-biectul „Asigurarea obligatorie de asistenþãmedicalã: modelul sistemului ºi impactul asu-pra tineretului studios”. Subiectul a fost pre-zentat de cãtre dl Mircea Buga, prim-vicedi-rector al Companiei Naþionale de Asigurãri înMedicinã.

Studenþii au aprobat ideea acestui sistemde asigurãri medicale obligatorii, care dejase aplicã la noi. Cu toate acestea, ei au expusºi anumite critici cu privire la unele laturiorganizatorice din domeniu.

Destul de pregnant a fost interesul mani-festat la Forum faþã de „Clubul primilor mi-niºtri din rândurile tineretului”. Prezentatoare

a fost tocmai o studentã de la UTM, dra MariaCoval. Clubul ajutã foarte mult la maturizareacivicã a studenþilor. El asigurã o circulaþie tran-sparentã ºi intensã a informaþiei între organelede conducere ale RM (Guvern, ministere,departamente, agenþii etc.) ºi tineri.

O bunã experienþã a împãrtãºit la Forumstudentul Bejenaru de la ASEM cu privire laSenatul studenþesc. Acest Senat este o bunãºcoalã de socializare a studenþilor, rezolvã omulþime de probleme privind viaþa studen-þeascã: studiile, frecvenþa, distracþiile, dezvol-tarea mass-media, cãminele etc.

Studenþii au întrebat dacã statul va trebuisã întreprindã niºte mãsuri în vederea stabi-lizãrii unui anumit echilibru între numãrulnecesar de cadre pe specialitãþi ºi numãrul destudenþi la respectivele specialitãþi în univer-sitãþi. Problema prezintã un interes acut însocietate, deoarece este legatã de dorinþa tine-retului de a studia la cutare sau cutare facultate,ignorând saturaþia de specialiºti în domeniuldat. Dar studenþii au fost, pe drept cuvânt,satisfãcuþi sã audã rãspunsul oficial al minis-terului respectiv cã nu poate exista la noi nicio îngrãdire a dreptului oricãrui tânãr, absol-vent din învãþãmântul preuniversitar de a-ºiurma studiile la universitatea / facultatea aleasã.

Prim-ministru RM, dl Vasile Tarlev, i-asfãtuit pãrinteºte / prieteneºte pe studenþi sã-ºi dezvolte în sine spiritul cetãþenesc / patrioticºi în acest context sã poatã comensura cerinþelelor de ordin financiar / material cu posibilitãþileeconomice ale þãrii la momentul dat, cu reali-tatea zilei. Pe aceeaºi linie a rãsunat chemareapremierului la educaþie profundã în spiritulmuncii, astfel ca sã construim „Europa” maiîntâi aici, acasã, pânã a fi ajuns în UniuneaEuropeanã, încotro de fapt ºi pe bunã dreptatenoi tindem.

Procesul Bologna pentru noi este caleaaleasã cu toatã hotãrârea ºi trebuie sã muncimacum cu mai mulþi sorþi de izbândã pentru aimplementa cu eficienþã maximã exigenþelece ne revin.

Forumul Naþional al Studenþilor din Mol-dova, ediþia I, a demonstrat cã studenþimeanoastrã poate deveni o bunã forþã socialã,aducându-ºi un aport însemnat la dezvoltareasocietãþii noastre pe toate planurile.

Au pãtruns în finalã 4: FCIM, FIMM, FEnºi FRT. Asta ca informaþie. La analizã e maigreu. Dar sã pornim de la absolutul „Trebuiesau nu trebuie?”. Trebuie, desigur, cãci e unmijloc educativ cu multe aspecte-TVC. Chiaram cãutat sã contabilizez într-un fel: costuma-þie, mãºti, diferite decoruri, materiale, uniforme-echipe, lozinci; apoi creaþia diferitelor piese,scheciuri, versuri, melodii; apoi repetiþiile cupunerile în scenã a tot ce ai creat pe hârtie... ªitoate acestea paralel cu studiile, deci rupe timpserile din somn, odihna recreativã. Fãrã îndo-ialã, cere efort-efort TVC-ul. Aºa cã din acestpunct de vedere sã fim drepþi, studenþii-echi-pele au muncit, au cheltuit forþe fizice, spiritualeºi... materiale.

Dac-ar fi numai pe asta... Noi doar trebuiesã vedem ce-a ieºit în rezultat. Acesta conteazã.Doar nota se pune nu pentru cantitatea deenergie ce o consumi la studiul temei „X”, cipentru calitatea cunoaºterii acelei teme „X”.

O spun cu satisfacþie, la acest TVC-finalãam vãzut-auzit sclipiri inteligente. Doar umo-rul e inteligenþã – trebuie sã o spunem profe-

TVC-2006: finalasoral. Astfel, studentul din echipa „G-force”(FCIM) îi spune prietenului sãu cât de fericita fost ieri, cã Ea (Maria, Ileana, Catinca...) aacceptat sã-i ducã sacoºa cu ceapã pânã lauºa camerei din cãmin.

Conducãtorul „corului” din aceeaºi echi-pã „G-force” anunþã: „Cântec din suflet”.

Sigur cã imediat eºti pus pe linia umoruluichiar de la anunþul cu „din” în loc „de suflet”,precum suntem obiºnuiþi. Dar cu greu îþi poþiimagina ce ar putea sã urmeze. O stare desuspans – tensiune, emoþie generatã de între-ruperea scurtã dintre anunþ ºi... pregãtirea„corului” pentru a executa acest „Cântec dinsuflet”. ªi... ªi urmeazã gestul caracteristic almâinii dirijorului, la care „corul”... doar cãproduce o inspiraþie de aer, urmatã imediatdesigur de o expiraþie aºa mai „pufãitã” aaerului. Coriºtii îºi umflau piepturile în acesteexerciþii de inspiraþie-respiraþie, încât îþi dãdeaiseama cã acest „cântec” e doar al „suflatului”(sufletului). A fost un moment inteligent însine, dar ºi cu bãtaie criticã la caracterul „lipsitde suflet” al multor cântece de estradã contem-

poranã. Am notat bancuri-situaþii reuºite maimult sau mai puþin ºi la echipa FIMM „Horse-power” („Cal-putere”). De exemplu, afiºareaportretelor „Ion Bostan”, „Ion Stratan”,„Sergiu Andronic”, „Ion Balmuº” ºi „Va-sile Cartofeanu” (rectorul ºi 4 decaniimplicaþi în finala TVC), astfel cã echipa seruga în genunchi... ba de burse, ba de anumitefacilitãþi la studii, ba de mobilã în cãmine etc.

Au fost momente destul de reuºite ºi laechipele FEn ºi FRT.

A dispãrut „alcoolul” ºi „sexul trivial” –teme debordante, fapt ce denotã cã unele criticiaduse la diferitele adunãri, ore educative,precum ºi pe paginile „Mesagerului Univer-sitar”, au dat efect. Acum TVC-ul a evidenþiato anumitã maturizare civicã: umorul tocmaiatunci are o putere mai mare, când atacã me-tehne sociale, iar în cazul studenþilor, cândatacã tocmai destulele metehne... studenþeºti.Cine râde de sine (autoironia), este mai sigurpe situaþiile vieþii. Dar la capitolul inteligenþã,subtilitate, gust mai avem de lucrat.

TVC-ul nostru are prea multã trivialitateuneori extragrosolanã. De exemplu, urmãritde poliþie, un „bãietan” în fuga lui dã de o„babã”, la care cere salvare. „Baba” îºi ridicãpoala lungã, „ascunzându-l” acolo pe fugar.Poliþia trece, bineînþeles pe lângã... ºi fugarule salvat. O trivialitate care trezeºte nu umor, cidezgust! Dar studenþii echipei în cauzã nu s-au oprit aici: ei au dezvoltat „subiectul”. „Fu-garul” dupã ce ieºi de sub poala „babei” in-trã în „dialog” de întrebãri ºi rãspunsuri pri-

vind, vã închipuiþi! detalii anatomice dincorpul uman al „babei”.

Vai de mine ºi de mine! Oare sã nu înþe-leagã un tânãr de facultate cã existã totuºi omãsurã: ce se poate ºi ce nu în „analiza”anatomicã a pãrþilor corpului omenesc, chiarºi în sens umoristic?! Momentul dat deveni,desigur, ºi mai dezgustãtor...

Bazându-mã pe umorul reuºit, care, pre-cum spuneam, s-a manifestat în destul de multemomente, pot afirma cã existã bãieþi ºi fete întreTVC-iºti, care au gust ºi spirit. De ce n-ar fi ei„cenzura” trivialitãþilor?

Sau poate cã sindicatul (preºedintele co-mitetului sindical-studenþi, dl Anatol Alexei)ar organiza cu mai multã exigenþã repetiþiile,astfel ca acolo încã sã se facã o curãþare maiinteligentã.

Juriul a plasat pe drept pe locul I echipelede la FCIM ºi FIMM. Dar ºi echipele de la FEnºi FRT au locuri bune, doar au fost finaliste.

Rectoratul UTM, ca sponsor permanental TVC-ului, a premiat toate cele patru echipecu câte o mie de lei. E un gest bun... umoristic.

Despre publicul studenþesc trebuie spuscã reacþioneazã extragãlãgios, considerând,pe cât se vede, cã cine va striga mai tareechipa sa, acela va câºtiga.

Rãmânem cu speranþa cizelãrii continue aTVC-ului la UTM, pentru cã avem cu ce:sindicat, ore educative, regizori-amatori cugusturi bune ºi mulþi studenþi cu inteligenþãvãditã. Se va putea cizela ºi echipa, ºi publicul,numai sã vrem...

Dl Serghei Andronic, preºedintele co-mitetului de organizare, decanul FRT, ne-acomunicat cã în zilele de 19-20 mai UTM, încolaborare cu AªM, cu susþinerea MinisteruluiEducaþiei, Tineretului ºi Sportului, a Ministe-rului dezvoltãrii Informaþionale ºi a SA „Mold-telecom”, organizeazã în incinta FRT ºi cuconcursul organizatoric al acesteia ConferinþaNaþionalã de Telecomunicaþii, Electronicã ºiInformaticã (CNTEI – 2006). Conferinþa vaaborda aspecte privind noile realizãri în dome-niile: telecomunicaþii, calculatoare ºi infor-maticã, sisteme electronice, optoelectronice ºiinformaþionale, management ºi marketing întelecomunicaþii, electronicã ºi informaticã,tehnologii noi de instruire a cadrelor ingi-nereºti.

Limbile de lucru la conferinþã: românã,rusã, englezã. Lucrãrile acceptate vor fi publi-cate într-o culegere cu indice ISSN.

Sponsorii conferinþei: SA „Moldtelecom”,Concernul „Inforbusiness Center”, „MCSComputer Center”.

FRT. Conferin\ana\ional[ de

Telecomunica\ii,Electronic[, Informatic[

ªtiriªtiriªtiriªtiriªtiri

Dl Mircea Bernic, ºeful catedrei UtilajTehnologic Industrial (UTI), conf. dr., ne comunicão veste bunã, cum cã a plasat în internet un site alcatedrei. Ce va fi pe acest site? Istoricul catedrei,specialitãþile (4 la numãr), având ºi caracteristicilelor. Apoi,planurile ºi programele de învãþãmânt,laboratoarele catedrei (7 la numãr), informaþiidespre colaboratori.

Pe site vor apãrea neapãrat cursurile de lecþii,fapt foarte necesar pentru studenþi în împrejurareacã biblioteca nu are numãrul necesar al cãrþilorrespective. Studenþii vor avea pe site ºi indicaþiimetodice pentru lucrãrile practice ºi de laborator.

Pe site a fost fixatã ºi rubrica „Actual pentrustudenþi”. Aici se va citi „Ghidul studentului”, vorfi inserate ºi temele proiectelor de diplomã,subiectele examenelor de licenþã, „Codul deonoare” al studenþilor” etc.

Dl Bernic subliniazã cã site-ul va fi de marefolos, mai întâi, pentru studenþi. Cei mai mulþidintre ei au calculatoare personale conectate lainternet. Dar cine nu are, va beneficia de serviciileCentrului de calcul de la facultate ºi ale „Internet-cafe”.

Site-ul catedrei se va completa mereu.

FIMM. Accesa\i site-ulcatedrei UTI

6Mesager Universitar, Mai 2006

Poligrafia este un domeniu de activitatedeterminat de cumularea a multiplelor inte-racþiuni economice ºi sociale. Era deci, inevita-bilã remarcarea ei în cadrul activitãþii depregãtire a cadrelor în domeniul poligrafic înR. Moldova. Necesitatea pieþei în specialiºtipregãtiþi, solicitaþi de cãtre întreprinderile dindomeniu ce ºi-au dorit ºi îºi doresc în conti-nuare îtinerirea personalului implicat în fabri-caþie, graþie calitãþilor lor de flexibilitate înadaptare, percepþie ºi implementare a noilortehnologii, au determinat în mare parte deschi-derea specialitãþii „Tehnologii poligrafice” înanul 1998, în cadrul Catedrei „Bazele De-signului ºi Creaþiei Tehnice” a facultãþii Indus-tria Uºoarã la UTM. Extinderea activitãþilorspecialitãþii, necesitãþile pieþei, promovarea atrei promoþii, susþinerea incontestabilã a deca-nului Constantin Spânu ºi a SenatuluiUTM au determinat constituirea la 22 sep-tembrie 2005 a noii catedre specializate încadrul Facultãþii Industria Uºoarã numitã „De-sign ºi Tehnologii Poligrafice”. Activitateapromulgatã este remarcatã de ambianþadeosebitã ce dominã la catedrã fundamentatãpe înþelegere, sprijin, îndrumarea deosebit decompetentã de cãtre predecesorii celor ce ierierau studenþi ai acestei specialitãþi, astãzi suntpe post de colegi. Sunt menþionate contri-buþiile pedagogice ale cadrelor didactice, acãror insistenþã, profesionalism, încredere ºidãruire sunt apreciate de cãtre studenþii acesteispecialitãþi. Reproducerea imaginii noii ca-tedre ar fi imposibil de conceput fãrã marca-rea nominalã a celor ce muncesc cu abnegaþiezi de zi: l. s. N. Marcenco – titular al disci-plinei Imprimare offset, Tehnologii poligrafice,m. Vl. Moroz – Tehnologia obþinerii formelorpoligrafice, l. s. N. Lavrisi – Procese de fabri-caþie în poligrafie, l. s. L. Marcovici – Metro-logie, standardizare ºi controlul calitãþii în

Design ºi tehnologiipoligrafice la FIU

poligrafie, l. s. L. Covali –Poligrafie generalã,l. a V. Ciubotaru – Procese editoriale, Istoriapoligrafiei, l. a V. Lisnic – Utilaj în industriapoligraficã, Sisteme automatizate în poligrafie,l.a Al. Osoba – Proiectare artisticã asistatã decalculator, Proiectarea întreprinderilor poligra-fice, l.a. M. Buciuceanu – Studiul mate-rialelor poligrafice, Procese de broºare – co-

pertare, l. a. Al. Zapºa ºi l. u. Al. Botezat –Design în poligrafie ºi Procese de machetarecomputerizatã, l. a. J. Caraulan – Tehnologiiinformaþionale aplicate, etc.

Constituirea catedrei a fost salutatã ºi înaltapreciatã ºi de cãtre studenþii specialitãþii,constituind un mijloc de motivare ºi intensi-ficare a activitãþilor didactico-metodice în

vederea asigurãrii ºi îmbunãtãþirii continue acalitãþii lor. Un argument ºi un bun exempluîn acest sens îl serveºte implicarea activã prinparticiparea la conferinþa tehnico-ºtiinþificã adoctoranzilor ºi studenþilor, a studenþilor ºicadrelor didactice ale specialitãþii „Design ºiTehnologii Poligrafice”, ediþia 2005, cu abor-darea unor probleme de mare actualitate înpoligrafie, care au prezentat interes pentrumulþi dintre participanþi. Printre studenþii cucea mai activã ºi actualã abordare au fostremarcaþi: E. Petrova, E. Petrovici, E. Ro-manova, A. Reabcova – gr. DTP-042, Al.ªevþov gr. TP-031.

Oportunitatea obiectivelor facultãþii pri-vind pregãtirea specialiºtilor, inclusiv în dome-niul poligrafic este argumentatã ºi susþinutãcu promptitudine ºi de cãtre producãtori, ma-nifestatã prin contribuþiile privind asigurareadesfãºurãrii practicilor de iniþiere în speciali-tate ºi de producþie în cadrul întreprinderilor,precum ºi desfãºurarea unor lucrãri de labo-rator ce necesitã cunoaºterea utilizãrii utila-jelor de performanþã utilizate în poligrafie.Printre cele mai receptive s-au dovedit a fiCombinatul Poligrafic în persoana dluidirector – Ctitor Tudor, „Amprenta - Foil”,„Financial Papers”, Editura „Universul” etc.

Fiind încã la început, catedra ºi studenþiispecialitãþii sunt orientaþi în materializareaobiectivelor de constituire ºi dotare a unuilaborator cu mijloace de control a calitãþii pro-duselor poligrafice, mijloace de studiu a ma-terialelor poligrafice, mijloace de implemen-tare a tehnologiilor digitale ce le-ar oferi posi-bilitatea extinderii arealului de cercetare.

Viorica SCOBIOALÃ,Viorica NÃSTAS

Conform Hotãrârii Senatului UTM din 24ianuarie 2006 “Cu privire la decernarea pre-miilor Senatului pe anul 2005 pentru muncade cercetare ºi pe anul universitar 2004-2005pentru munca de educaþie” la compartimentul“Cel mai bun îndrumãtor de grupã academicãal anului universitar 2004-2005”, au obþinutPremii de gradul II (câte 300 de lei) ºi Diplomede gradul II în calitate de îndrumãtori de grupeºi douã doamne de la FIEB. Este vorba dedna Lidia Iarmaliuc, inginer programator,Catedra Economie ºi Management în Con-strucþii (ºeful catedrei, dl Grigore Vascan,conf. univ., dr.,), în calitate de îndrumãtor algrupei EMC-0411, ºi de dna Angela Deliu,lector superior, Catedra Economie ºi Mana-gement Industrial (ºeful catedrei, dl ValentinSverdlic, conf. univ., dr.,), în calitate deîndrumãtor al grupei EMI-043.

Dna Lidia Iarmaliuc s-a nãscut pe 13decembrie 1950 în satul Crocmaz, raionulªtefan Vodã. În anul 1974 absolveºte Facul-tatea de Economie a Universitãþii de Stat dinMoldova ºi tot în acest an se angajeazã laUniversitatea Tehnicã a Moldovei, la FCGC.Odatã cu formarea FIEB, desigur, a ales sãrãmânã alãturi de colegi ºi mai ales de discipoli.În cele peste trei decenii de activitate la UTM,dna Lidia Iarmaliuc a acumulat o experienþãvastã în îndrumarea multor grupe de studenþi.Tocmai de aceea de fiecare datã când i sepropune sã ia o grupã sub îndrumarea sa, nuezitã nicidecum. Munca educativã cu cei 34de studenþi nu e deloc uºoarã. Însã, precum eºtiut, fiecare îndrumãtor dispune de metodeleºi tacticile personale în acest sens. Dacã doreºticu adevãrat ca o grupã sã obþinã un bun nivelal reuºitei, trebuie sã-i þii permanent în vizor,sã ai grijã, ne mãrturiseºte dna Iarmaliuc.Pânã la urmã, succesul aparþine nu doar dum-neaei, crede ea, ci ºi grupei. Însãºi dna Iarma-liuc, fiind o fire sensibilã un bun psiholog, a

Îndrumãtorul de grupãÎndrumãtorul de grupãÎndrumãtorul de grupãÎndrumãtorul de grupãÎndrumãtorul de grupã Doamnele Iarmaliuc ºi Deliustabilit un contact strâns chiar de la începutulanului de învãþãmânt. Sfaturile permanente,discuþiile pe teme diferite, cãutarea soluþiilorunor probleme, au apropiat îndrumãtorul degrupã de inima ºi mintea studenþilor. Datoritãmuncii migãloase ºi rãbdãrii, îndrumãtorul degrupã Lidia Iarmaliuc, eforturile grupeiEMC-0411 s-au soldat cu ridicarea niveluluide reuºitã. Dumneaei a observat cã fetele dingrupã sunt mai silitoare decât bãieþii ºi atuncia venit imediat cu sfaturi: ajutorul reciproc,înþelegerea, un mediu de unitate ºi o con-curenþã sãnãtoasã, atitudinea prietenoasã aunora faþã de ceilalþi – toate au contribuit laobþinerea succesului. Îndrumãtorul de grupãLidia Iarmaliuc are permanent grijã ºi ºtiecum sã-ºi organizeze discipolii, le aduce lacunoºtinþã cele mai recente informaþii refe-ritoare la procesul de învãþãmânt, la activitãþileºi problemele existente în cadrul facultãþii.

Punctualã ºi meticuloasã, om care ºtie acalcula cu exactitate fiecare clipã, îndrumãtorulLidia Iarmaliuc are faþã de studenþi o per-manentã cerinþã: prezenþa la ore. Se ºtie doarcã frecventarea orelor este în fond cheia succe-sului general al oricãrei grupe.

Câteva cuvinte ºi despre îndrumãtoareade grupã, dna Angela Deliu. Este originarãdin satul Vorniceni, raionul Strãºeni – absol-ventã a FTMIA, UTM. Dumneaei face partedin cohorta tinerilor specialiºti. Activeazã laUTM din anul 1993, iniþial la FTMIA, iar odatãcu formarea noii facultãþi – la FIEB. Din start is-a încredinþat ºi funcþia de îndrumãtor degrupã. A acceptat-o cu plãcere ºi de fiecaredatã se bucurã nespus când poate face cevapentru discipolii sãi ºi mai ales când îºi vederoadele muncii zilnice.

Preceptul educativ-pedagogic al îndru-mãtorului Angela Deliu este: conºtientiza-rea rolului. Dacã studenþii, monitorul grupei

sunt conºtienþi de rolul lor într-o instituþie deînvãþãmânt superior, în societate ºi respectãmunca depusã de cãtre îndrumãtor, de pro-fesori în general, evident, ºi rezultatele vor fipozitive. Întâlnirile individuale cu studenþiinu doar în timpul orelor educative prevãzute,controlul permanent al rezultatelor la semi-nare ºi la lecþiile practice, informarea studen-þilor despre regulamentul atestãrilor, exame-nelor, colocviilor, discuþiile despre rolul edu-caþiei prin munca pentru binele propriu ºi alsocietãþii, discuþiile referitoare la îndeplinireaconºtiincioasã a obligaþiilor de student etc.,– toate acestea vor aduce negreºit rezultatebune.

Dna Deliu considerã cã vârsta este maipuþin importantã în funcþia unui îndrumãtor.Totul depinde de cum te afirmi în munca. Seare în vedere nu o impunere autoritarã, ci sãînþelegi aievea studenþii, ce gânduri, ce inten-þii au ei, astfel ca sã-i poþi orienta pe drumulcorect.

Relaþiile de prietenie între grupa acade-micã ºi îndrumãtorul Angela Deliu persistãºi dupã expirarea termenului prevãzut. Uniistudenþi vin ºi acum dupã sfaturi. Doar unprofesor bun, un îndrumãtor este ca o cãlãuzã.Pãrinþii pentru unii studenþi sunt la depãrtare,pe când îndrumãtorul de grupã este ºi mamãºi tatã în care se investeºte o sincerã încredere.

Tudor Radilov este student în anul 2U laFEn, specialitatea “Electroenergeticã”, grupaEE-042. Aceastã grupã este recunoscutã dreptuna dintre cele fruntaºe de la facultate. Despresuccesele colegilor sãi, ziarul “Mesager Uni-versitar” a publicat un material amplu în nr. 9,

Studenþi exemplariStudenþi exemplariStudenþi exemplariStudenþi exemplariStudenþi exemplari

Muncazilnicãaduceroade

noiembrie 2005. Un articol a fost dedicat ºidlui Constantin Codreanu, lector superior,fost îndrumãtor al acestei grupe.

Tudor Radilov este un student exem-plar, perseverent ºi pasionat de domeniulelectroenergetic. Notele din matricolã, maisus de “9” la toate obiectele, îi sunt carteade vizitã. Încã în anii de liceu fiind, se visainginer în domeniul energetic, electroe-nergetic sau electrotehnic. Dânsul con-siderã cã aceste domenii sunt, într-un felanume, pilonii economiei naþionale. Do-rinþa de cunoaºtere permanentã, aflarea lucrurilor noi, îl propulseazã mereuînainte.

Studentul Tudor Radilov participãactiv la conferinþele tehnico-ºtiinþifice ale

facultãþii. Cele douã referate “Unele identitãþilaticeale” la matematicã (conducãtor ºtiinþific,dl Ion Negru, conf. univ., dr.,) ºi “Caz deosebitla aplicarea metodelor aproximaþiilorconsecutive” la Bazele Teoretice ale Electro-tehnicii (conducãtor ºtiinþific, dl Arhip Po-

tâng, conf. univ.,) au fost publicate înculegerea de lucrãri ºtiinþifice ale facultãþii.

Tudor Radilov îºi face în paralel studiileîn Grupa de Elitã a facultãþii. Astfel îºi con-solideazã temeinic studiile la limba englezãºi la electrotehnicã.

Tocmai aceste momente i-au adus lauride izbândã. Conform Hotãrârii SenatuluiUTM din 24 ianuarie 2006 “Cu privire ladecernarea premiilor Senatului pe anul 2005pentru munca de cercetare ºi pe anul uni-versitar 2004-2005 pentru munca de edu-caþie”, la compartimentul “Cel mai bun studental anului universitar 2004-2005”, lui TudorRadilov i s-a decernat Diploma de gradul I ºiPremiul de gradul I în valoare de 700 de lei.

Dl Tudor Stanciu, conf. univ., dr., prode-canul FEn, ne-a relatat cã înaintarea candi-daturilor celor mai buni studenþi la concur-surile propuse de cãtre Senatul UTM serealizeazã într-un mod riguros. Fiecare catedrãde la facultate înainteazã candidaturile celor

mai buni studenþi: care au note medii mari,participã la diverse activitãþi extraºcolare, facstudii în grupe de elitã ºi specializate de limbistrãine, participã la conferinþele tehnico-ºtiinþifice studenþeºti, au publicate articole, etc.Noi suntem mândri pentru succesele studen-þilor noºtri, numele cãrora au ocupat câte opoziþie din cele trei clasamente, a mai adãugatdl Stanciu. Numele lui T. Radilov se alãturãaltor 3 deþinãtori ai Diplomei de gradul I de laFCGC, FCIM ºi FIU. Este bineînþeles o izbândãpentru facultatea noastrã.

Cuvinte de laudã la adresa studentuluiTudor Radilov are ºi dl Constantin Cod-reanu, fost îndrumãtor de grupã ºi profesorcare le-a predat “Informatica” (în anul I) ºi“Metrologia” (anul II). Dumnealui a þinut sãaccentueze faptul cã Radilov este un studentcare lucreazã sistematic. Exemplul lui estedemn de urmat ºi de cãtre ceilalþi studenþi.

7Mesager Universitar, Mai 2006

Preocupãrile referitoare la noþiunea“Educaþie” au constituit esenþa discuþiilor laºedinþa Senatului din 25 aprilie 2006. Ra-portul de bazã – dl Dumitru Ungureanu,prorector UTM, coraport – dna Nina Zgar-dan, conf. univ., dr.

“Educaþia” – noþiune, s-ar putea spune,magicã. Noþiune cu o multitudine de semnifi-caþii sau, astfel zis, un proces continuu, careþine toatã viaþa. Dar pentru bunul mers alactivitãþii universitare sigur cã noþiunea de“educaþie” este încadratã cumva într-un codde reguli ºi trebuie realizatã ca atare. Figuracentralã întru realizarea acestui proces esteîndrumãtorul de grupã. La UTM avem acum224 de îndrumãtori de grupã. Fiecare are o“Agendã”, conform cãreia realizeazã muncaeducaþionalã, precum a spus raportorul, pe 3direcþii: a) organizatoricã, b) în domeniul in-struiri, c) privind morala, esteticul.

Eficienþa acestei munci lasã încã mult dedorit (au fost vizate în mod special grupeleanului I). Reuºita este joasã ºi frecvenþa la fel.S-au adus exemplele urmãtoare: între 48,5 laFIMCM, FUA ºi 80 la sutã la FIU, FRT. Citãmdin raport: “Îngrijoreazã de asemenea stareamoralã ºi atmosfera ce predominã în rândulstudenþilor: apatie ºi indiferenþã faþã de studii…necunoaºterea sau nerespectarea celor maielementare norme de comportare în societate,utilizarea unui limbaj nedemn de comuni-

La SenatLa SenatLa SenatLa SenatLa Senat Educaþie: studenþi,profesori… societate

care… folosirea bãuturilor alcoolice etc., ceeace denotã slaba influenþã a cadrelor didactice,a catedrelor, decanatelor ºi, în particular, aCatedrei de ªtiinþe Socioumane ºi a BiblioteciiUTM”. S-a constatat, pe de altã parte, ºi pedrept cã îndrumãtorii de grupe nu sunt instruiþiºi controlaþi. Se cere o înãsprire a cerinþelorde respectare a regimului de funcþionare a cã-minelor studenþeºti.

Se cere accelerarea procedurii de creare astructurilor de autoadministrare sau autoges-tiune a studenþilor (Senatul studenþesc, consiliistudenþeºti la facultãþi). Se cere promovareamai activã a Codului de Onoare a studen-þilor ºi profesorilor. Se cere fixarea în orar aminimum 2 ore educative pe lunã. Se cer in-struirea ºi controlul activitãþii monitorilor degrupe. Se cere o legãturã mai strânsã cu pãrin-þii studenþilor în scopul intensificãrii influenþeieducative. Se cer organizate mai multe mãsuriculturale cu studenþii: întâlniri cu personalitãþide vazã, vizite la teatre, discuþii pe teme demoralã etc.

Senatul a formulat un ºir de obiective înactivitatea Catedrei de ªtiinþe Socioumane,Bibliotecii UTM, Catedrei de Educaþie Fizicã,gazetei “Mesager Universitar”, îndrumãtorilorde grupe, catedrelor de profil.

Dat fiind aria prea largã a temei privindeducaþia, Senatul UTM va continua dezbaterileºi în ºedinþa sa din luna mai a.c.

Pe 17 aprilie Consiliul de Administraþie ainvitat ºefii catedrelor care au adiacenþã cuproblemele BAC-ului la UTM.

Dl Vladimir Drãgan, ºeful Catedrei deMatematicã, a informat asistenþa despre faptulcã profesorii implicaþi în sfera datã au lucratdestul de intens prin metoda consultãrilor, aevidenþierii tematicii liceale. Însã dumnealuica, de altfel, ºi alþi ºefi de catedrã a menþionatcã, totuºi, o parte din studenþi nu manifestã

La ConsiliulLa ConsiliulLa ConsiliulLa ConsiliulLa Consiliulde Administraþiede Administraþiede Administraþiede Administraþiede Administraþie

Bate la u[= Bac-ulBate la u[= Bac-ulBate la u[= Bac-ulBate la u[= Bac-ulBate la u[= Bac-ul

un mare interes pentru BAC. În acest sens s-au afirmat diferite idei care þin mai mult desfera educativã. Studenþii trebuie sã fie con-vinºi cã în condiþiile Procesului de la BolognaBAC-ul devine element absolut esenþial. Niciîntr-o þarã europeanã actul de licenþã sau demasterat nu are pondere, dacã deþinãtorulacestuia nu a obþinut anterior diploma de BAC.

Dna Rodica Sturza, ºefa Catedrei deChimie, a menþionat la fel efortul profesorilorcatedrei pentru instruirea adecvatã a studen-þilor care aspirã la BAC. Dânsa a evidenþiatideea cã ar fi necesare anumite mãsuri orga-nizatorice în vederea formãrii unor grupe aca-demice cu studenþii respectivi, în cadrul cãrorao anumitã perioadã se vor studia doar disci-

plinele de BAC. ªi dl Ion Stratan, ºeful Ca-tedrei de Fizicã, ºi dl Liviu Carcea, ºeful Ca-tedrei ILMA, au accentuat cam aceleaºi idei ºi,în special, problema frecvenþei, adicã a inte-resului studenþilor respectivi pentru disci-plinele de BAC.

Consiliul de Administraþie a gãsit necesarsã evidenþieze eforturile responsabililor pentrucampania de cazare în cãmine, care iatã se apro-pie. În acest subiect a raportat dl Anatol Ale-xei, preºedintele comitetului sindical studenþi.Discuþiile au detalizat toate aspectele. De exem-plu, criteriile pentru amplasarea în cãmine asolicitanþilor vor fi urmãtoarele: studenþi orfani,

nota medie, activitãþi obºteºti, studenþi dinfamilii socialmente vulnerabile. Aceste criteriisunt necesare, deoarece, cu toate cã UTM arecele mai multe locuri în cãminele studenþeºti –peste 3 mii, cererea este de asemenea dintrecele mai mari, deoarece UTM are un contin-gent enorm de peste 19 mii de studenþi.

S-a cerut ca administraþie UTM sã alocefonduri mai substanþiale pentru îmbunãtãþireaîn continuare a confortului în cãmine ºi, înprimul rând, procurarea de mobilier.

Dl Alexei a expus amãnunþit, pe blocuri,etaje, camere numãrul de locuri ºi celelaltecircumstanþe specifice pentru traiul studenþilorîn cãmine în anul de studii urmãtor.

Dl Anatol Bãlãnuþã, ºeful Catedrei deEnologie (enologie – ºtiinþa care studiazãtehnologia producerii ºi conservãrii vinurilor),este preocupat, desigur, de formarea iniþialã(studenþii de azi) a viitorilor specialiºti, dar ºide formarea continuã (în continuare) a specia-liºtilor din industria vinicolã.

De ce formarea continuã sau reciclarea,perfecþionarea specialiºtilor?

Pentru cã specialiºtii din industrie nu potþine pasul cu toate noutãþile din domeniu, carevin ºi vin de la un an la altul pe linia progre-sului ºtiinþifico-tehnic ºi numai o instituþie bineinformatã, precum este catedra de specialitate,poate sã-ºi asume acest rol. Altfel, vinificaþia –ramurã crucialã pentru economia noastrã –poate rãmâne iremediabil în urmã. E o ches-tiune ºi de ordin statal, cãci Guvernul cere, pebunã dreptate, reactivarea mai largã ºi maifundamentalã a domeniului perfecþionãrii,reciclãrii cadrelor, în cazul dat – din industrieºi nimeni altul nu poate asigura munca di-dacticã datã decât numai universitãþile.

Senatul UTM pune permanent problemadezvoltãrii domeniului didactic al formãriicontinue, iar aici anume catedrele au rolulprincipal, ele având sau trebuind sã aibãlegãturi strânse cu producþia. Ba mai intrã aiciºi aspectul financiar, vital pentru catedre, deciºi pentru facultãþi, pentru UTM în general.Vorba e cã formarea continuã se face contraplatã, deci pe aceastã cale catedrele adunândbanii pot sã-ºi reînnoiascã infrastructura, ridi-cându-ºi astfel mereu statutul calitativ didac-tico-tehnic. Ba mai este aici ºi momentuldemografic: anii ce vin ne vor aduce din ce înce mai puþini studenþi ºi atunci universitateatrebuie sã punã accentul tot mai pronunþat pereciclãrile specialiºtilor – formarea continuã.

Dl Anatol Bãlãnuþã ne spune cã pe liniaformãri continue Catedra de Enologie a depuseforturi susþinute ºi a obþinut formarea unuiMasterat European – „Managementul viti-vinicol”, cu forþele comune ale unor catedreînrudite din Franþa, Ucraina ºi, se înþelege, dinMoldova. Masteratul are drept termen de studiiun singur an – 60 de credite academice. Dartocmai aici avem de lucrat pentru a mãritermenul de studii pânã la 1,5 ani, deoarecepentru sezonul „vie-vin” ne trebuie tocmaiacea jumãtate de an ce cade pe perioada târziea anului (septembrie-octombrie-noiembrie-decembrie) ºi deci instruirea trebuie sãcoincidã în timp.

În privinþa factorului „piaþã”, adicã platapentru masterat sau reciclare, la noi lucrurilemerg mai greu ca în alte þãri, subliniazã dl

Catedrade Enologie –

formarecontinu[

Bãlãnuþã. Audienþii cautã preponderent locurip baza finanþãrii de stat ºi nu prea vin la studiicând e vorba sã plãteascã personal sau chiardin buzunarul întreprinderii, mai ales ale celorprivate. Deci pentru moment Catedra nu sepoate bizui chiar mult pe asemenea acumulãri.Ce-i drept, viaþa impune concurenþã de calitate,inclusiv în domeniul viti-vinicol ºi deci cunoº-tinþele vor fi cerute, aºa cã viitorul va intensificaafluxul audienþilor spre studii aprofundate –reciclãri spre catedrele universitare, inclusivla enologie.

Dar. Aici intervine totuºi un „dar” foarteimportant, revine dl Bãlãnuþã. Este vorba debaza materialã (infrastructura) actualã a Ca-tedrei de Enologie. S-o spunem deschis, estecam slãbuþã. Pentru a dezvolta dimensiuneaformãrii continue, infrastructura (aparatajul,materialele) de la Catedra de Enologie trebuiesã fie mai avansate decât la orice unitateeconomicã din industria respectivã. Altfel cumsã vinã specialiºtii sã se „perfecþioneze” lacatedrã, unde infrastructura e mai joasã. Pentruaceasta UTM ºi industria trebuie sã consumeîncã de pe acum ceva bani în scopul ridicãriibazei materiale vizate, ca sã avem cu ce „atra-ge” doritorii de perfecþionare, care, la rândullor, vor compensa cheltuielile noastre prezente.Ce-i drept, noi deja ne gândim, spune dl Bãlã-nuþã, împreunã cu Agenþia Agroindustrialã„Moldova-vin” cum sã ridicãm din ce în cemai mult dotarea laboratoarelor noastre pen-tru asigurarea procesului de formare continuã– reciclãri, perfecþionãri de cadre – la nivelulcerut în Europa. Mizãm ºi pe un grant interna-þional solid, pe banii cãruia deja se cumpãrãutilaje moderne pentru laboratoarele catedrei.În prezent am reuºit sã înzestrãm laboratorulde analize organo-leptice, astfel încât profesoriifrancezi din vestita regiune viti-vinicolã Bor-deaux, care predau acum la noi, sã poatã lucraîn condiþii moderne, similare cu cele din patrialor – Franþa. Dar asta e doar o pãrticicã dinîntregul care ne-ar trebui. Aºa cã noi ne miº-cãm, spune dl Bãlãnuþã, spre þelul asigurãriicerinþelor moderne de formare continuã, avemprofesori care deþin bagajul de cunoºtinþenecesar, dar sperãm ºi la un ajutor mai operativîn privinþa bazei materiale, pe care sã se poatãaplica mereu mai eficient bagajul de cunoº-tinþe profesionale.

În iureºul înverºunat al timpului încercãmsã rãsfoim pagini din cartea destinului Cole-giului de Transporturi din Chiºinãu.

Conform directivei Guvernului nr. 11989din 12 august 1945, a fost emis ordinul Co-misariatului norodnic pentru transport dinRSS Moldova nr. 13 din 12 ianuarie 1946De organizat de la 01.02.1946 pe lîngã Co-misariatul norodnic pentru transport din RSSMoldoveneascã Tehnicumul de auto-dru-muri.

A debutat modest, cu doar o sutã de eleviîn patru grupe la cele douã specialitãþi: Între-

AniversãriAniversãriAniversãriAniversãriAniversãri Colegiul de Transporturidin Chiºinãu - 60

þinerea Tehnicã ºi Reparaþia Automobilelor,Construcþia ºi Întreþinerea Drumurilor.

Cu participarea activã a învãþãtorilor,colaboratorilor ºi elevilor tehnicumului a fostreparatã clãdirea din centrul oraºului (str. Kiev79), unde au fost amenajate 25 de cabinete,o salã de sport, laboratoare de specialitate,ateliere, cabinete pentru lãcãtuºi.

Anul 1959 este remarcabil prin faptul cãprocesul de instruire se realizeazã ºi la secþiafãrã frecvenþã.

An de an aceastã instituþie obþine prestanþãprin promovarea altor specialitãþi: ExploatareaTransportului Auto – anul 1963, Exploatareaºi Reparaþia Maºinilor ºi Utilajului Rutier –anul1968, Maºini Unelte ºi Scule – anul 1986, iardin 2001 palmaresul instituþiei se îmbogãþeºtecu specialitatea Diagnosticarea Computerizatãºi Omologarea Transportului Auto.

În 1972 a fost dat în exploatare un com-plex de blocuri pe str. Starâi 31 (astãzi Sarmi-zegetusa 31), dotat cu utilaj modern, mijloacetehnice de instruire ºi un bogat materialdidactic.

Prin directiva Guvernului Republicii Mol-dova nr. 431 din 23.06.1993 Tehnicumul deAuto-drumuri a fost transformat în Colegiulde Transporturi din Chiºinãu al Ministeruluide Transport din RM.

În 2002 Colegiul de Tran-sporturi din Chiºinãu a fostevaluat de cãtre ConsiliulNaþional de Evaluare Acade-micã ºi Acreditare a Instituþiilorde Învãþãmînt din RepublicaMoldova. Prin Hotãrârea 562din 07.05. 2003 a Guvernu-lui Republicii Moldova, Co-legiul de Transporturi dinChiºinãu a fost acreditat, obþi-nînd Certificat de Acreditarenr.012 din 23.05.2002.

COLABORÃRI

Colegiul de Transporturi dinChiºinãu, angajat într-o activitate dinamicã dedeschidere, acordã o atenþie deosebitã con-lucrãrii cu alte instituþii de învãþãmînt înruditedin Republica Moldova ºi de peste hotare.

O dovadã elocventã este colaborarea cuUniversitatea Tehnicã din Moldova carese afirmã printr-o continuã activitate în organi-zarea conferinþelor, seminarelor, cursurilor deperfecþionare a cadrelor didactice.

Prin activitatea sa Colegiul de Transporturidin Chiºinãu este implicat în programe decolaborare cu: Ministerul Transporturilor ºiGospodãriei Drumurilor, Agenþia MoldoveiTrafic Auto Internaþional, Centrul de Instruirea Personalului pentru Transporturi Interna-þionale; Asociaþia AITA; Uniunea Transpor-tatorilor ºi Drumarilor din Republica Moldovaetc.

8Mesager Universitar, Mai 2006

Editor – UTM.

Materialele pot fi expediate la redacţie

și prin poșta electronică pe adresa:

mesager@adm.utm.mdPregătirea materialelor: M. Romanciuc, A. Emandei, D. Saranciuc.

Design: Viorica Ostaș-Tofan

Înregistrare la Ministerul Justiţiei al RM cu nr. 42 din 16.02.1998

Tiparul: Editura “Universul”

Comanda: 1625 Tiraj: 1500

Genericul formulat în titlul acestei infor-maþii este unul permanent pentru conferinþaºtiinþificã interuniversitarã, organizatã periodicde Catedra de ªtiinþe Socioumane a UTM (ºefdl Mihai Braga, conf. dr.).

ªi de data aceasta la 5 aprilie a.c. filozofii,istoricii, politologii, în genere sociologii dininstituþiile de învãþãmânt superior din RM auvenit cu setea ce-i caracterizeazã pentru adiscuta problemele impuse de viaþa acesteisfere, mai bine zis poate, de viaþã în general.

De aceea, mai întâi, un cuvânt de laudãpentru catedra noastrã care nu-ºi cruþã efortu-rile (ele sunt destule) pentru a-ºi asuma aceas-tã misiune organizatoricã, a cãrei sens are sem-nificaþii largi: întreþinerea unui tonus ºtiinþificviguros în lumea sociologilor de la noi; îmbu-nãtãþirea continuã a procesului didactic în ariasocioumanelor; punerea unor noi semne deîntrebare pentru observãri-cercetãri în diada,sã zicem aºa, „om – tehnicã”, care pentru Uni-versitatea Tehnicã a Moldovei are ºi subtextulsãu aparte.

Ca întotdeauna în discuþii primeazã filo-zofia, ea, probabil, impunându-se ºi prin ca-racterul generalitãþii sale, ºi prin înclinaþia,poate chiar plãcerea, de ce nu, a oamenilor(mai ales a celor instruiþi) de a reflecta.

„Spiritualitate. Știinţă. Tehnică”S-au desfãºurat discuþii fertile în contra-

dictoriu, întocmai (uneori) ca în „Dialogurile”anticilor filozofi, ca sã se apropie cât mai multde un oarecare adevãr...

Mai trebuie spus încã un „plus” ºi pentrupublicarea rezumatelor (pe coperta broºuriie scris „materialele”) comunicãrilor ºtiinþifice.Faptul are o importanþã amplificatã acumpentru noi pe linia posibilitãþilor de publicare,mai ales pentru cadrele didactice ºi cercetãtoriitineri, aceºtia având nevoie acutã de „cuvântulpublicat” pentru avansarea spre titlul ºtiinþificsau didactic. Pentru ca cititorul sã-ºi poatã for-ma o cvasi idee despre caracterul conferinþei,poate cã ar gãsi niºte sugestii chiar în denumi-rile unor comunicãri: „Filozofia ºi educaþia” deMihai Braga, UTM; „Antropologia tehniciiîn filozofia lui Jose Ortega y Gasset” de Con-stantin Lozovanu, UTM; „Filozofia tehniciiºi problema dezvoltãrii omului în viitor” dePetru Rumleanschi, ASEM; „Conºtiinþaetnicã ºi etnicitatea în condiþiile actuale” deElena M. Balan, AªM; „Aspectul educatival comunicãrii” de Vera Gadarag, UTM;„Corelaþia dintre conºtiinþa politicã ºi cea civicã”de Vladimir Anichin, AªM etc.

ªi din titulatura citatã a comunicãrilor pre-zentate, ºi din discuþiile declanºate pe margi-

nea diferitelor teze s-a putut extrage ideeaunui intelectualism viguros în frãmântãrileprofesorilor ºi cercetãtorilor noºtri. Faptulbucurã.

Cu toate acestea exprimãm aici ºi o anu-mitã îngrijorare. Bine, dar unde sunt studenþii?

Cum percep ei filozofia? Curge oare acestnectar filozofic pe invizibilele vase comuni-cante spre student? Doar la conferinþã au venitîn majoritate profesori care predau studenþilorfilozofia. Cãci dacã „ne dezvoltãm noi,profesorii” e doar o parte a „dezvoltãrii gene-

rale”, unde intrãm „noi”, dar ºi „ei – studen-þii”, cãrora noi le „predãm”. Noi doar vrem sã„umanizãm” mereu ºi mereu studenþii „teh-niciºti”.

E tocmai „adaosul”, pe care cred cã ar fitrebuit sã-l cuprindã aceastã de altfel, cum

am spus, intelectualistã conferinþã. O sugestiepentru urmãtoarea conferinþã!

Leonid BUSUIOC

Pe 19 aprilie a.c. în Sala Senatului s-aprodus un eveniment rar. Întâlnirea profe-sorilor sportivi de la UTM care în Unievr-siada Naþionalã a cadrelor didactice ºicolaboratorilor din instituþiile de învãþã-mânt superior din Moldova-2006 au reuºitsã cucereascã premiantul locul II între co-lectivele profesorale ale tuturor instituþiilorde învãþãmânt superior.

Rectorul UTM dl Ion Bostan, acade-mician AªM, a avut cuvinte lãudabile, sub-liniind cã ºi prin victoriile sportive imagineaUTM creºte. Cu aceastã ocazie rectorul aevidenþiat un fapt ce îi bucurã desigur în-deosebi pe sportivi – darea în exploatare aSãlii Sportive Polivalente, precum ºi a celor2 stadioane de fotbal din complexul “Râºcani”.

ªi profesorii facsport!

Din mâna rectorului au primit diplomeleAna Costaº (Catedra de Matematicã),cãpitanul echipei, locul I la joc de dame;Nicolae Þurcanu (decan FIEB), cãpitanulechipei, locul II la tenis de masã; TamaraFiodorova (Catedra Educaþie Fizicã),

cãpitanul echipei, locul II la badminton;Artur Carauº (Catedra Educaþie Fizicã),cãpitanul echipei, locul II la minifotbal. Auîmpãrþit bucuria generalã ºi decanii IonStratan (FEn) ºi Sergiu Andronic(FRT), reprezentând facultãþile cu o con-tribuþie organizatoricã esenþialã în acestsucces sportiv al UTM.

Dl Ion Pocaznoi preºedintele Comite-tului Sindical-colaboratori UTM, omul carea adus un însemnat prinos la victoriaechipei UTM, a înmânat premii bãneºti,cadouri tuturor profesorilor ºi colaborato-rilor sportivi pentru efortul depus laapãrarea culorilor UTM în sport, pentrupatriotismul lor faþã de UTM.

În blocul administrativ alUTM se munceºte de zor lainstalarea celebrului PendulFoukault – un orologiugravitaþional înalt cât cele treietaje ale clãdirii. S-au fãcutmulte lucrãri de zidãrie, s-a re-construit arcul de la intrareaîn holul contabilitãþii. Multelucrãri au un caracter indus-trial – proiectarea ºi realizareadiferitelor piese, uneori demãrimi impresionabile. Pre-tutindeni se cer calcule pre-cise, este necesarã gândireainginereascã. Coordonatorulºi, evident, animatorul aces-tui proiect ºtiinþific, în care

RectorulRectorulRectorulRectorulRectorul[i-a pus[i-a pus[i-a pus[i-a pus[i-a pus

salopeta desalopeta desalopeta desalopeta desalopeta deingineringineringineringineringiner

sunt atraºi mulþi studenþi, doctoranzi, profe-sori, ingineri, industriaºi ºi, constructori, esterectorul UTM, dl Ion Bostan, academicianal AªM.

La un moment dat, când, probabil, pre-cizia construcþiei cercului de rotire a buleipendulului jos pe podea (la sol) trebuiacãutatã cu maximã abilitate inginereascãrectorul în persoanã, precum îl recunoaºtemca om devotat cauzei UTM, ºi-a preschimbat

costumul ºi cravata pe salopeta de inginerexecutiv, a coborât între muncitori ºi cu mânãproprie, cum se spune s-a apucat, la un loccu muncitorii, alþi ingineri sã lucreze pe ºan-tierul Pendulului Foukault. Iatã îl vedem înfotografie, iar momentul este educativ pentrunoi toþi: dacã vrei ca lucrul sã fie pur ºi simplubine fãcut, tu pune mâna cãci Dumnezeu vapune mila.

Încã o pãrticicã din misterioasa lume aºtiinþei s-a încercat a fi deschisã în cadrulConferinþei ºtiinþifice cu genericul „ªtiinþeletehnice în limba modernã”, desfãºuratã pe20 martie, în incinta blocului I de studii aUTM.

Au participat studenþi de la Facultatea deRadioelectronicã ºi Telecomunicaþii, anii I-V.Ei au prezentat diverse lucrãri, cercetãri,unele având ºi premisa implementãrii înrepublicã.

„Nu întreba ce a fãcut þara pentru tine, ciîntreabã-te ce poþi face tu pentru þarã” – anumeacesta ar fi subtextul efortului studenþilor careau adus la conferinþã rodul muncii lor sârguin-

Conferinþe studenþeºtiConferinþe studenþeºtiConferinþe studenþeºtiConferinþe studenþeºtiConferinþe studenþeºti

ªtiinþa în limbamodernã

cioase. Onoratul juriu: doamnele L. ªcer-bac, V. Þurcan, L. Manole, M. Ababei,profesoare la Catedra Limbi Moderne, ºi dnaT. Lucinschi, ºefa Departamentului RelaþiiInternaþionale, au fost destul de exigente lapremierea celor mai bune lucrãri studenþeºti.

Câºtigãtorii au fost: locul I – V. Starciuc(anul V), locul II – I. Paladi ºi T. Maximova

(anul V), locul III – O. Oprea (anul III) ºi N.Pendus.

Le exprimãm sincere felicitãri ºi le urãmmult succes ºi în continuare!

Conferinþa, precum se vede, a demonstratcã limbile moderne la UTM sunt studiate cuinteres deosebit... european!

Nadia BERZAN,studentă, FRT