173

n ultimele luni ale anului 1916, în condi]iile în care beligeran]iiau depus eforturi materiale [i umane considerabile, nu s-a produso r`sturnare important` a raportului de for]e militare pe teatrul

{COLI GERMANE DE SPIONAJPE FRONTUL ROMÂNESC

ÎN ANUL 1917Dr. Ion RÎ{NOVEANU

Dr. Ion Rî[noveanu – Arhivele Militare Na]ionale Române.1 Istoria militar` a poporului român, vol. V, Editura Militar`, Bucure[ti, 1988, p. 506.

de opera]ii atât pe Frontul de Vest, cât [i pe Frontul de Est.Cele dou` blocuri politico-militare, Antanta [i Puterile Centrale,

au suferit, în ciocnirile directe, pierderi umane ridicate la milioane de mor]i,r`ni]i, disp`ru]i [i militari c`zu]i în prizonierat. Acestora li se ad`ugauconsumuri uria[e de resurse materiale care au sleit puterea economic`a statelor angrenate în conflict, fapt ce a dus la o degradare accentuat`a nivelului de trai al popula]iei.

Dac` ne raport`m numai la Germania, pe lâng` pierderile umane[i materiale suferite în b`t`liile purtate pe cele dou` fronturi, cel principaldin vest [i cel secundar din est, cu prec`dere în luptele de pe teritoriulRomâniei, trebuie s` amintim faptul c`, în anul 1917, din cauza lipseide alimente au murit peste 260 000 de oameni1.

De aceea, în aceste condi]ii deosebit de vitrege, Puterile Centraleau adoptat, la sfâr[itul anului 1916 [i începutul anului 1917, o nou` strategiepolitic` [i militar` menit` s` le apropie victoria în cel mai scurt timp,aceasta [i pentru a ameliora, pe cât posibil, situa]ia dificil` în care se aflauatât trupele dislocate pe cele dou` fronturi, cât [i propria popula]ie civil`.

|

174

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3-4/2017

Con[tien]i de faptul c`, în campania din anul 1916, au câ[tigat o b`t`lie,nu un r`zboi, factorii militari cu putere de decizie ai armatelorPuterilor Centrale dislocate în teritoriul românesc vremelnic ocupatau luat m`suri energice nu numai pentru exploatarea economic`a acestuia, ci [i pentru preg`tirea condi]iilor militare, informative[i propagandistice în vederea înfrângerii totale a armatei române[i capitularea necondi]ionat` a României.

Astfel, în fruntea Marelui Cartier General al armatei imperiale germaneau fost numi]i artizanii campaniei din anul 1916, respectiv feldmare[alulPaul von Hindenburg [i generalul Erich Ludendorff. În viziunea celor doi,în anul 1917, trupelor germane urmau s` le fie trasate misiuni importantelegate de scoaterea Rusiei din r`zboi, ob]inerii unor succese decisivepe frontul de est [i pe cel italian [i, mai ales, preg`tirii loviturii hot`râtoarepe frontul de vest2.

În ceea ce prive[te România, Marele Cartier General germana organizat [i pus în func]iune un mecanism de exploatare sistematic`[i meticuloas` a resurselor economice din teritoriile ocupate.Astfel, în prim` faz`, autoritatea german` care î[i exercita rolulde organizator al exploat`rii teritoriului românesc ocupat a purtat numelede Kaiserlichers Gouwernement, c`ruia i se subordonau autorit`]ile civileromâne[ti care î[i mai desf`[urau, înc`, activitatea la sfâr[itul anului 19163.

D u p ` s t a b i l i z a r e a f r o n t u l u i î n i a r n a a n u l u i 1 9 1 6 ,generalul Tülff von Tschepe und Weidenbach a fost numit în func]iade comandant al teritoriilor române[ti ocupate. Cu aceast` ocazie,a fost organizat Militär-Verwaltung in Rumänien, în fapt adev`ratul organismde exploatare a României ocupate4.

În cadrul acestui veritabil guvern instalat în teritoriile române[tiocupate, existau patru structuri diferite, care aveau propriile lor misiunilegate de exploatarea economic`, precum [i de siguran]a, protec]ia

2 Ibidem, p. 507.3 Constantin Kiri]escu, Istoria r`zboiului pentru întregirea României. 1916-1919,

edi]ia a II-a, vol. III, Editura Casei {coalelor, Bucure[ti, p. 137. Autorit`]ile române[ticare [i-au desf`[urat activitatea în teritoriile ocupate de trupele Puterilor Centrale au avut roluls` asigure siguran]a armatelor de ocupa]ie, s` dezarmeze complet popula]ia civil` de]in`toarede arme de foc, dar, mai ales, s` asigure aprovizionarea [i subzisten]a ocupan]ilor.

4 Ibidem, pp. 137-138.

Pagini de istorie militar`

175

informativ` a trupelor dislocate la nord de Dun`re [i culegerea de informa]iicu caracter economic, politic [i militar în principal din zonele de ocupa]ie5.

Evident, activitatea operativ` de culegere de informa]ii din teritoriileocupate, de pe linia frontului, dar [i din spatele trupelor româno-rusea reprezentat una dintre priorit`]ile Comandamentului german dislocatîn România înc` de la sfâr[itul campaniei din anul 19166.

În aceste condi]ii, în]elegând importan]a, dar mai ales amploarea[i pericolul reprezentat de ac]iunile informative executate de PuterileCentrale, în special Germania, atât în teritoriul ocupat, cât [i în spateletrupelor române, factorii decizionali ai intelligence-ului românescau luat m`suri pentru contracararea ac]iunilor de spionaj întreprinseîmpotriva intereselor armatei române. Astfel, în fiecare mare unitates-au pus bazele unui nucleu format din ofi]eri specializa]i sau cu abilit`]iîn domeniu, care asigurau conducerea [i munca informativ`, ofi]eride siguran]` proveni]i din rândul Direc]iei Poli]iei [i Siguran]ei Generale,care aveau ca domeniu de activitate latura contrainformativ`, în specialzona contraspionajului, în timp ce problemele de poli]ie militar`, ordine[i siguran]` public` intrau în atribu]iile câte unui deta[ament de jandarmi7.

5 Ibidem, p. 140. Cele patru structuri ale Militär-Verwaltung in Rumänien erau:Comandamentul Suprem Militar, Oberquartiermeister, Statul-Major administrativ,Verwaltungsstab, Serviciul de Poli]ie Militar`, Militärwaltungs – Polizei, care avea în organic`sec]iunile de poli]ie politic`, de siguran]` [i administrativ`, precum [i Statul-Major economic,Wirtschaftsstab, a c`rui misiune era exploatarea economic` intensiv` a teritoriului ocupat.

6 Activitatea de spionaj a Puterilor Centrale a cunoscut o amploare deosebit`înc` din perioada neutralit`]ii României, când, sub acoperirea lega]iilor Germaniei[i Austro-Ungariei, înal]i func]ionari ai acestora au depus o munc` informativ` asidu`pe teritoriul ]`rii noastre în vederea culegerii de informa]ii despre pozi]ia autorit`]ilor românecu privire la prima conflagra]ie mondial`, dar [i despre ac]iunile concrete ale factorilordeciden]i civili [i militari de la Bucure[ti [i din teritoriu pentru preg`tirea armatei [i a popula]ieiîn vederea unei posibile implic`ri directe în r`zboi. Vezi [i Ion Rî[noveanu, Ac]iuni de spionajale Germaniei la Constan]a [i Tulcea în anul 1915, în Analele Universit`]ii „Ovidius” Constan]a,vol. II, Constan]a, Editura Ovidius University Press, 2010, pp. 60-65 [i Idem, Ac]iuni de spionajla Sulina la începutul Primului R`zboi Mondial, în Analele Universit`]ii „Ovidius” Constan]a,vol. IV, Constan]a, Editura Ovidius University Press, 2010, pp. 36-48.

7 Alin Spânu, Serviciul de informa]ii al României în R`zboiul de Întregire Na]ional`,Editura Militar`, Bucure[ti, 2012, p. 97. Aceste structuri de for]` au fost coordonatede Biroul Informa]ii din cadrul Marelui Cartier General [i consiliate de ofi]eri francezidin Misiunea Militar`.

176

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3-4/2017

Un alt aspect luat în calcul de conducerea armatei române a fost legatde existen]a pe teritoriul României a patru armate ruse, motiv pentru care,pe lâng` cooperarea militar`, un rol important îl avea coordonarea informativ`[i contrainformativ`. În acest sens, un ofi]er al Serviciului Siguran]eidin cadrul Marelui Cartier General a fost ata[at pe lâng` fiecare armat` ]arist`.De asemenea, în vederea eficientiz`rii ac]iunilor cu caracter informativ[i contrainformativ, s-a decis unificarea resurselor umane [i materialeîntr-o structur` unitar` româno-rus` de intelligence în vederea contracar`riiac]iunilor de spionaj întreprinse de Puterile Centrale atât pe linia frontului,cât [i în spatele trupelor8.

În acest context, la sfâr[itul anului 1916, a fost înfiin]at Serviciul Specialde Siguran]` româno-rus, care a primit ordinul de a executa misiunicontrainformative în zona de opera]ii [i în spatele frontului9.

Con[tien]i de implica]iile majore pe care le aveau ac]iunilede spionaj ale agen]ilor Puterilor Centrale în preg`tirea, organizarea[i desf`[urarea ulterioar` a ac]iunilor militare, factorii decizionalidin cadrul Marelui Cartier General român, în colaborare cu omologii lor ru[i,au elaborat Regulamentul Serviciului de contrainforma]ii româno-rus,act normativ menit s` asigure uniformizarea normelor de colaborareîn domeniul intelligence între armata român` [i cele patru armate ]aristedislocate în Moldova10.

În urma acestor m`suri, în condi]iile în care Marele Cartier Generalromân a elaborat planurile ac]iunilor militare din anul 1917,colaborarea dintre ofi]erii români [i ru[i din domeniul informativa fost deosebit de fructuoas`. În acest sens, în prima parte a anului 1917,contraspionajul românesc, în colaborare cu structurile abilitate ale ru[ilor,a identificat un num`r de 25 000 de persoane care activau în favoareaintereselor Puterilor Centrale, ac]iunile contrainformative române[tifiind încununate de succes prin anihilarea unui num`r important de agen]i

8 Ibidem, p. 101.9 Ibidem, pp. 101-102. În fruntea noii structuri a fost numit Romulus P. Voinescu.

Agent cu o bogat` experien]` în domeniul intelligence-ului, acesta a fost numit, la datade 12 noiembrie 1916, delegat al Direc]iei Poli]iei [i Siguran]ei Statului pe lâng` Armat` 9 rus`.

10 Ibidem, pp. 102-103.

Pagini de istorie militar`

177

de influen]` [i de spionaj, atât în zona de opera]ii, cât [i în zonade responsabilitate a p`r]ii sedentare11.

În aceste condi]ii, era firesc faptul ca organele româno-rusecu atribu]ii de contraspionaj s` elaboreze rapoarte [i note informativecare erau trimise e[aloanelor superioare spre informare [i prelucrarec`tre structurile subordonate. În acest sens, în conformitate cu indica]iileBiroului de Informa]iuni ata[at pe lâng` Statul-major al Armatei 4 ruse,a fost editat un raport am`nun]it, care prezenta, pe baza indica]iunilor[i ar`t`rilor date de spionii prin[i, organizarea [i activitatea birourilorde informa]ii [i a [colilor de spionaj ale Armatei de Uscat [i Marineigermane în anul 191712.

Analizând informa]iile culese în urma interogatoriilor la care au fostsupu[i spionii aresta]i, dar [i a activit`]ilor cu caracter informativ[i contrainformativ desf`[urate pe teren, a fost dovedit` existen]a[i activitatea laborioas` a unor [coli de spionaj, organizate în teritoriileocupate mai ales de c`tre intelligence-ul german, care aveau comandan]idin rândul ofi]erilor cu atribu]ii de gen din armata german`, îns` cu recrutori[i instructori selecta]i din rândul cet`]enilor români, majoritari fiind evrei,supu[i români13. Aceste [coli apar]ineau fie Armatei de Uscat, fie Marinei,în func]ie de domeniul [i, mai ales, de regiunea în care urmau s`-[i desf`[oareactivitatea spionii afla]i în slujba Germaniei. Astfel, în cazul în care ariade responsabilitate se afla în zona de opera]ii sau în spatele liniilor

11 Ibidem, pp. 103-104.12 Arhivele Militare Române (în continuare, AMR), fond Comandamentul Marinei

Militare, dosar 212/1917, ff. 406-414. Materialul a fost realizat, în principal, cu informa]iiculese în urma interogatoriilor la care au fost supu[i spionii care ac]ionau în folosul intereselorPuterilor Centrale aresta]i în regiunea Armatelor 4 [i 6 ruse. În urma declara]iilor acestora,a rezultat concluzia potrivit c`reia în [colile de spionaj organizate de germani în teritoriulocupat se înva]` [i se instruiesc indivizi cari în urm` se transport` de c`tre inamic în regiunilenoastre în scop de a spiona.

13 Ibidem, f. 406. Demn` de remarcat este o m`rturie a unui ofi]er român aflat în prima liniea frontului care, la începutul anului 1917, nota urm`toarele: Ovreii servesc de interpret,ca spioni [i sunt în diferite slujbe, chiar în straie militare. Vezi [i Alin Spânu,Situa]ia prizonierilor români din teritoriul ocupat, în buletinele Biroului de Informa]iidin Marele Cartier General (1917), în colonel ing. dr. Petru-Valentin Glod (coord.), Tradi]ie,istorie, armat`, Editura Total Publishing, Bucure[ti, 2017, pp. 127-128.

178

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3-4/2017

româno-ruse, agen]ii erau preg`ti]i în [colile de spionaj aflate în organicaArmatei de Uscat. Dac` îns` zona de interes era reprezentat`de Delta Dun`rii, ora[ele-porturi dun`rene [i zona M`rii Negre,spionii apar]ineau [colilor Marinei14.

Raportul la care facem referire în acest studiu identific`, în prima parte,[colile de spionaj organizate de germani în teritoriile române[ti ocupatecare se aflau sub comanda Armatei de Uscat. Prima [coal` [i-a desf`[uratactivitatea în Bucure[ti, mai exact pe Calea Dude[ti, în localul cafeneleiGrin, fiind condus` de un ofi]er german, identificat sub numele Volner15.

Interesant este faptul c`, a[a cum reiese din declara]iile spioniloraresta]i, aceast` [coal` era încadrat` cu instructori de origine evreiasc`,iar cursan]ii au fost, în totalitate, evrei cet`]eni români16.

Buni cunosc`tori ai profilului psihologic al instructorilor [i cursan]ilor,comandan]ii [colii au g`sit mijloacele specifice pentru a-i cointeresa financiarpe cei care urmau s` execute misiuni de spionaj în favoarea Germaniei,înc` de la începutul perioadei de preg`tire. Astfel, în momentul admiteriiîn [coal`, fiecare cursant primea suma de 30 de lei, ca un fel de ajutor,iar în perioada de preg`tiri, acestuia i se acorda o diurn` de 5 lei pe zi.

Având o bogat` experien]` în intelligence, germanii [tiau faptulc`, pentru îndeplinirea misiunii, cei care executau misiuni informativepe linia frontului sau în spatele pozi]iilor româno-ruse aveau nevoie de banipentru cheltuieli proprii, dar [i pentru a cump`ra informa]ii. De aceea,la plecarea în locurile destinate pentru spionaj, fiecare agent primea suma

14 Ibidem, f. 406.15 Ibidem, f. 406. Loca]ia nu a fost aleas` întâmpl`tor, aceasta situându-se la mic` distan]`

de centrul Bucure[tiului, punct strategic important pentru activit`]ile specifice desf`[urate.16 Ibidem, f. 406. Structura [colii, a[a cum reiese din acest material, era urm`toarea:

1. Leibovici, instructor, dezertor din armata român`, locuie[te pe strada Teilor nr. 112.2. Rozenzveig, instructor, evreu. Din spionii instrui]i în aceast` [coal` [i trimi[i dejacu scopul de spionaj sunt: 1. Marcovici Hers, evreu supus român (arestat). 2. Levsit Abram,evreu supus român (arestat). 3. Leibovici Samuil, evreu supus român (arestat).4. Guldenberg Samuil, evreu supus român (arestat). 5. Eigel Iacob, evreu supus român(arestat). 6. Aschenazi Isidor, evreu supus român (arestat). 7. Kofman [i 8. Koler Isaak.Ace[ti din urm` doi spioni dupe informa]iuni se afl` la Odessa.

17 Ibidem, f. 406.

Pagini de istorie militar`

179

de 150 de lei, urmând ca, la întoarcerea din misiune, s`-i fie acordat`drept recompens` o sum` cuprins` între 5 000 [i 30 000 de lei, în func]iede importan]a [i veridicitatea informa]iilor culese17.

De asemenea, structurile informative româno-ruse de]ineauinforma]ii interesante nu numai în leg`tur` cu organizarea [i încadrarea[colii, ci [i în leg`tur` cu orarul, programa [i modul de instruire.Astfel, programul de studiu se desf`[ura în fiecare zi între orele 9-12,iar la fiecare dou` zile, cursan]ii erau obliga]i s` se prezintela biroul general, situat în bulevardul Br`tianu, pentru verificareacuno[tin]elor. În general, testele erau sus]inute în fa]a unor ofi]eri germanidin domeniul intelligence-ului, la o astfel de verificare participândînsu[i ministrul Von-Den-Bousche18.

Interogatoriile spionilor aresta]i de contraspionajul româno-rus,cu largul concurs al ofi]erilor francezi de informa]ii din Misiunea Militar`,au fost deosebit de eficiente, p`trunzându-se cu succes în intimitatea [colii.Astfel, s-a aflat c` problematica de gen studiat` de viitorii spionitrebuia s` fie înv`]at` pe din afar`, neadmi]ându-se noti]ele în timpulorelor de curs. Cursurile acestei [coli aveau durata de 2-3 s`pt`mâni,dup` care, „din Bucure[ti [i pân` în pozi]ii, elevii erau condu[i de un ofi]ergerman, care, dup` ce ar`ta fiec`ruia direc]iunea, îl l`sa liber”19.Celor care cuno[teau limba rus` li se recomanda s` se deghizezeîn ofi]eri sau solda]i ru[i, uniforma armatei ]ariste reprezentândo acoperire plauzibil`20.

Odat` ajun[i în zona de opera]ii sau în spatele frontului, agen]iiaveau de îndeplinit misiuni specifice, judicios trasate de c`tre ofi]eriide informa]ii germani, în încercarea de a identifica num`rul unit`]ilorcombatante [i al celor de rezerv`, moralul [i mobilitatea acestora,puterea de foc a artileriei, zonele de cantonament [i direc]iile de înaintare,

18 Ibidem.19 Ibidem, f. 407.20 Ibidem. A se vedea [i Alin Spânu, op. cit., p. 107. În epoc`, a fost de notorietate

faptul c` unul dintre cei mai importan]i agitatori bol[evici care î[i desf`[ura activitatea la Ia[ia fost spion austriac, deghizat în colonel rus. De asemenea, înainte de a p`r`si România,ofi]erii de informa]ii francezi au deconspirat o serie de spioni germani camufla]i în militari ru[i.

180

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3-4/2017

precum [i existen]a infrastructurii de deplasare [i a mijloacelor de comunicare,cu [i f`r` fir21.

Pentru preîntâmpinarea unor evenimente nedorite, la întoarcereadin misiune, agentul de informa]ii trebuia s` prezinte patrulei germaneîntâlnite una din aceste parole: „B.K.9”, „B.K.10”, „B.K.12”, „B.K.11”,„B.K.107”, dup` care era predat celui mai apropiat birou al structuriiinformative dislocat în teritoriul românesc ocupat22.

Tot în Bucure[ti, de data aceasta în Pia]a Roman`, se afla sediulunei alte [coli de spionaj, aflat` în subordinea Armatei de Uscat germanedislocat` în România. Din interogatoriile efectuate asupra agen]iloraresta]i, a reie[it faptul c` directorul acestei [coli era un ofi]er activîn slujba armatei germane, necunoscut structurilor contrainformativeromâne[ti, îns` s-au ob]inut informa]ii valoroase cu privire la încadrareaacesteia cu instructori [i cursan]i, la modul de recrutare a viitorilor agen]i,zona [i aria de interes, programa de preg`tire, precum [i modalitateaprin care erau r`spl`tite serviciile aduse.

Astfel, ca recrutor de elevi pentru [coala de spionaj [i translatora fost identificat un anume David Zilberstein, evreu care locuie[teîn hotel Gabroveni pe strada Covaci. De asemenea, un anume Michiesau Mike a fost identificat în calitate de transportator de spioni,

21 Ibidem. Problemele date agen]ilor erau urm`toarele: 1. S` culeag` informa]iunide num`rul trupelor, artileriei [i calibrului ei, ce fel de înt`riri [i în ce loc sunt (spioniise trimiteau în ora[ul Gala]i [i Barbu[i). 2. Dac` este linie ferat` din Dorohoi, num`rultrupelor, dac` sunt poduri pe râul Prut [i în ce loc anume (spionii se trimiteau în Boto[ani,Bucegi [i Dorohoi). 3. Ce trupe sosesc, pe ce front sosesc, num`rul lor [i dac` în aceste trupesunt oameni chema]i sub drapel înaintea timpului (mobiliza]i mai tineri de 21 ani),când se va efectua mobilizarea contingentelor 1919 [i 1920, dac` sunt poduri pe Prut,unde [i ce anume (spionii se trimiteau la Bârlad, Tecuci [i Gala]i). 4. Num`rul trupelor,de pe ce front sunt aduse [i încotro se îndreapt`. Unde se g`se[te Statul Major General[i dac` acest Stat Major este într-un loc sau în mai multe locuri. Dac` este telegrafief`r` fir [i hangare pentru aeroplane; unde se g`sesc trupele române; unde [i ce fel de podurisunt pe Prut (spionul se trimitea în ora[ul Bârlad). 5. Num`rul trupelor [i num`rulde pe epole]i de unde [i încotro se îndreapt`, dac` se face linia ferat` între Ki[in`u-Hu[i,ce trupe sunt în Bolgrad, ce fel [i unde sunt poduri pe Prut; care contingent este mobilizat[i care contingent se proecteaz` pentru mobilizare (spionii se trimiteau la Bolgrad, Bender[i Ki[in`u).

22 Ibidem.

Pagini de istorie militar`

181

acesta fiind ofi]er de informa]ii în armata german`. Interogatoriile condusede ofi]erii de contrainforma]ii români, precum [i activitatea contrainformativ`eficient` a acestora au permis identificarea [i arestarea unui agent,în persoana lui Moses Solomon Paltier, „evreu de meserie monteur,domiciliat în Bucure[ti, strada Triumfului No. 57 (arestat)”23.

Interesant este faptul c` în aceast` [coal` erau recruta]i eleviesclusiv inteligen]i [i cu bun` [tiin]` de carte.

În compara]ie cu [coala de spionaj de pe Calea Dude[ti, cea situat`în Pia]a Roman` era exclusivist`, în sensul c` erau recruta]i elevicu o cultur` general` solid`, vorbitori de limb` german` [i rus`. De asemenea,programa [colar` era mult diferit`, în sensul c` preg`tirea se realizaindividual, „în curs de 2-3 zile, câte 2-3 ore pe zi, unde li se d`deau cuno[tin]edespre drumul ce au de f`cut [i problemele pe care le înv`]au pe din afar`[i pe hart`”24.

Demn de remarcat este faptul c` fiecare elev era preg`tit individual,în func]ie de misiunile informative pe care urma s` le îndeplineasc`în zona de opera]ii sau în spatele frontului. Specific acestor agen]iera faptul c` misiunea propriu-zis` nu trebuia s` dep`[easc` zece zile,sfera de interes fiind strict`. Astfel, ac]ionând cu prec`dere în zonaM`r`[e[ti, informa]iile erau legate, în principal, de mi[carea trupelor ruse[tipe calea ferat`, identificarea regimentelor care intrau sau erau scoasedin dispozitivul defensiv, starea moral` a trupei, dispunerea artileriei[i a depozitelor acesteia [i, în mod deosebit, dispunerea santinelelorîn zona satului Batine[ti , precum [i orarul de schimb [i zonade responsabilitate a acestora25.

Pentru îndeplinirea misiunilor informative primite în zona M`r`[e[ti,agen]ii care absolveau aceast` [coal` de spionaj aveau ca direc]iede înaintare traseul Salcea-Condrea-Movileni de Sus-Movileni de Jos-Ciu[lea-M`rg`re[ti-Batine[ti.

23 Ibidem, f. 408. În timpul interogatoriului, acesta a declarat c` se nume[te Moise Cholmoleb,fapt infirmat de activit`]ile contrainformative ulterioare ale agen]ilor români.

24 Ibidem.25 Ibidem, f. 409.

182

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3-4/2017

În acela[i timp, instructorii germani în domeniul informativau luat în calcul [i o eventual` arestare a agen]ilor. În acest caz,a fost inventat` o poveste care, în contextul dezordinii care domneaîn rândul un i t` ] i lor ruse[ t i d is loca te pe f rontu l românesc ,p`rea foarte plauzibil`: agentul arestat trebuia s` declare, în timpulinterogatoriului, c` apar]ine unui anume regiment rus, de preferat o unitatecare se afla dislocat` cât mai departe, c` a c`zut în prizonierat,dar c` a reu[it s` evadeze din lag`rul german unde a fost internat,„fiindc` ei se poart` cu poporul cu mare cruzime”26.

La întoarcerea din misiune, agentul trebuia s` se predea patrulelorgermane, c`rora le d`dea la soma]ie r`spunsul Deutschcerman27.Având experien]a acestui domeniu, instructorii germani acordau agen]ilortrimi[i în misiune suma de 150 de lei, pentru cheltuieli proprii, „cu promisiuneac`, la revenirea cu problema îndeplinit`, li se va da înc` 5 000 lei”28.

În urma activit`]ii contrainformative [i a interog`rii spionilor aresta]iîn spatele liniilor româno-ruse, în Br`ila a fost identificat` o alt` [coal`de spionaj, af lat` în subordinea Armatei de Uscat germane,care î[i avea sediul central pe strada {coalei nr. 3.

{eful acestei [coli era un c`pitan de informa]ii apar]inând armateigermane, având domiciliul pe bulevardul Cuza-Vod` nr. 146, loc]iitoruls`u fiind locotenentul Schnaider, „instructorul spionilor [i recrutor de spioni,cu locuin]a pe lâng` birou”29.

26 Ibidem.27 Ibidem. Dup` r`spuns, era obligat s` ]ie mâinile întinse [i cu degetele strânse la pumn,

afar` de degetele mari care trebuia s` se lase înspre jos. La cercet`ri trebuie s` spun` parola„A.O.K.9 Bucarest”.

28 Ibidem.29 Ibidem, f. 410. În conformitate cu acest raport, structura [colii era urm`toarea:

2. Lucovici (Lukovitsch) Costic`, agent recrutor, dezertor din marina român`, locuie[tepe strada Crucei No. 48. 3. Ionescu Ludvig, agent recrutor, supus român, de origine german`,locuie[te pe strada {coalei. Amândoi (Lucovici [i Ionescu) sunt desemna]i s` str`bat` în Rusiaîn scop de spionaj sub masca de dezertori din marina român`. 4. Leibovici, agent recrutor,are domiciliul în ora[ul Bucure[ti [i 5. Russu Ro[u (porecla) ajutor al lui Leibovici,la care are [i locuin]`. Spioni trimi[i dup` culegerea informa]iunilor: 1. Hodorovsky Her[,evreu supus rus, prizonier din regimentul 34 pu[ca[i Siberieni (arestat). 2. Feighis Haimal lui Sulim, evreu, supus rus, prizonier tot din acest regiment (arestat).

Pagini de istorie militar`

183

Din interogatoriile sus]inute de c`tre ofi]erii români [i ru[ide contrainforma]ii a reie[it c` majoritatea instructorilor [i cursan]iloracestei [coli erau evrei cet`]eni români sau ru[i, dezerta]i din unit`]ilelor [i racola]i de c`tre structurile informative create de armata german`în teritoriul românesc vremelnic ocupat.

În contrast cu celelalte [coli de spionaj germane, cea de la Br`ilase baza mai mult pe num`rul cursan]ilor [i mai pu]in pe calitatea acestora,motiv pentru care viitorii spioni erau g`zdui]i la hotelul Paris din Br`ila.

Odat` infiltra]i în zona de opera]ii sau în spatele frontului, muncainformativ` a acestora se canaliza spre culegerea de informa]iidespre situa]ia [i mi[carea trupelor, despre fortifica]ii [i propaganda între trupelenoastre. Pentru îndeplinirea sarcinilor pe linie informativ`, speciali[tiigermani în intelligence au folosit tactici deja patentate în activitateape teren, respectiv trimiterea de spioni racola]i din rândul prizonierilor,în cea mai mare parte evrei care, sub nume de evada]i din lag`rele inamice,ac]ionau atât în zona de opera]ii, cât [i în spatele frontului. De asemenea,misiunea acestora nu se limita la strângerea de informa]ii, ci [i la desf`[urareaunor demersuri propagandistice menite s` sl`beasc` moralul popula]iei.Interesant este faptul c`, sub aceast` acoperire, agen]ii informativi instrui]iîn [colile de spionaj germane din teritoriul românesc vremelnic ocupatse deplasau aproape nestingheri]i în zonele de concentrare a trupelorromâno-ruse din Moldova, culegând informa]ii din surse secundare,dar mai facile, respectiv femei, copii [i b`trâni30.

Din fericire, activitatea contrainformativ` a ofi]erilor de intelligenceromâni [i ru[i, sprijini]i de omologii francezi pân` la retragereaMisiunii Militare franceze din România, a fost încununat`, în mare parte,de succes dac` ]inem seam` de declara]iile locotenentului Schnaider,loc]iitorul comandantului [colii, din care a rezultat c`, din 106 agen]icare au fost trimi[i s` execute misiuni informative în zonele de opera]iiale armatei române la începutul anului 1917, niciunul nu a revenit la baz`.

Activitatea contrainformativ` a ofi]erilor români a permis identificareaaltor dou` [coli de spionaj aflate în subordinea Armatei de Uscat germane.

30 Ibidem, f. 410. În scop propagandistic, agen]ii trimi[i în spatele liniilor româno-ruseprimeau câteva sute de ruble, pentru a cump`ra con[tiin]e.

184

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3-4/2017

Prima î[i avea biroul în ora[ul Ploie[ti, în cl`direa palatului „Silvestru”,împreun` cu un Stat Major german. Comandantul acesteia era c`pitanulVerner din serviciului militar german, îns` nu existau informa]ii în leg`tur`cu personalul care o deservea, respectiv instructori, c`l`uze [i cursan]i31.Cea de-a doua [coal` de spionaj era dislocat` în Foc[ani, pe stradaElisabeta nr. 21. Comandantul acestui birou era locotenentul Adolf,misiunea acesteia fiind de a-i transporta pe spioni în zona de opera]ii[i în spatele frontului.

În acela[i raport al Biroului de Informa]iuni ata[at pe lâng` Statul-majoral Armatei 4 ruse, transmis atât Marelui Cartier General român,cât [i e[aloanelor superioare ale armatei ruse dislocate în Moldova,au fost identificate trei [coli de spionaj care se subordonau Marineide R`zboi germane.

Prima dintre aceste [coli era dislocat` în Bucure[ti, pe strada Pitar Mo[nr. 5. Loca]ia nu a fost aleas` întâmpl`tor, ea situându-se în centrulBucure[tiului, între Ateneul Român [i parcul Gr`dina Icoanei. De altfel,aceste [coli ocupau localuri bine între]inute, situate în zona central`a capitalei, fiind frecventate de elita intelligence-ului german care organiza[i îndeplinea misiuni informative în România.

Prin ac]iuni specifice, ofi]erii români de intelligence au reu[its`-i identifice pe comandantul acestei [coli, în persoana c`pitanului Bergel(Berghel), precum [i pe instructorii [i cursan]ii care [i-au desf`[uratactivitatea în cadrul acesteia32.

31 Ibidem.32 Ibidem. Structura [colii era urm`toarea: 1. Cerni, secretar al c`pitanului Berghel,

de profesiune doctor, domiciliaz` pe strada Teilor No. 27. 2. Dalman, instructor fostul secretaral ambasadei germane din Bucure[ti. Amândoi se ocup` cu darea de lec]ii în [coal`[i recruteaz` elevii. 3. {vartz Gozias (Ozias) recrutor de spioni, evreu, se spunec` este supus francez, de profesiune croitor, domiciliaz` în Strada Locotenent Lefterache,semnalmentele lui: Etatea 17-18 ani, statura mijlocie, se rade, brunet, obrazul (fa]a)plin`, îmbr`cat în jachet` culoarea bleu-marine, pantaloni negri [i p`l`rie, înc`l]atcu botine. 4. Ochios (Okios) porecla, agent recrutor semnalmentele lui: Etatea 19-20 ani,statura mai mic` decât mijlocie, ras, [aten, ochii mari, îmbr`cat pestri] (negru cu alb)paltonul, pantaloni negri, înc`l]at cu botine. 5. Syrokopsky, p`zitorul pensionului elve]ianpe lâng` [coal`. Soldat în serviciul militar german. Instrui]i în [coal` [i deja trimi[idup` culegerea informa]iunilor: 1. Ionescu Ion, supus român, de profesiune mecanic, locuitordin Bucure[ti, f`când [coala se ocup` [i cu recrutarea elevilor pentru [coal` (arestat).2. Theodorescu Ilie a lui Gheorghe, dezertor regimentul 46 infanterie român` (arestat).

Pagini de istorie militar`

185

Demn de remarcat este faptul c`, înaintea începerii studiilor,fiecare cursant încheia un fel de contract sau condi]ie prin care se obliga„a merge într-un ora[ sau altul [i s` îndeplineasc` sarcinile din portsau poruncile date”33.

La preg`tirea de specialitate, care dura între dou` [i patru s`pt`mâni,grupele erau formate din doi pân` la doisprezece elevi care participaula cursuri ce se ]ineau diminea]a, între orele 10-12, iar dup`-amiazaîntre orele 16-18. {i în cazul [colii de spionaj situat` pe strada Pitar Mo[nr. 5 era obligatoriu ca informa]iile primite în timpul cursurilor,dar [i cele culese în timpul misiunilor cu caracter informativs` fie memorate, neadmi]ându-se niciun fel de înscris.

Interesant este faptul c` factorii de conducere ai [colii au luat în calcul[i partea pecuniar`, pl`tind fiec`rui elev o diurn` în valoare de 5 lei.În momentul plec`rii în misiune, agentul care absolvea aceast` [coal`de spionaj primea suma de 500 de lei pentru cheltuieli, „cu promisiunec`, la revenirea lui cu informa]iunile culese, i se va oferi o recompens`de 2 000 pân` la 2 500 lei”34.

În momentul în care absolveau [coala de spionaj, agen]ii de informa]iierau transporta]i de la Bucure[ti la Br`ila, unde erau obliga]i s` se prezintela biroul de informa]ii al Marinei germane. Dup` ce primeau ordinelecu privire la misiunile pe care urmau s` le îndeplineasc`, erau transporta]icu luntrea pe Dun`re pân` la malul Siretului sau la Gala]i. Odat` ajun[iîn zona de ac]iune informativ`, spionii aveau o acoperire perfect`,declarând c` sunt refugia]i din teritoriile române[ti vremelnic ocupatede trupele Puterilor Centrale. Aceast` versiune era înt`rit` de faptul

3. Bucur Gheorghiu Stancu (arestat). 4. Pasculescu Constantin, suspus român (arestat).5. Gheorghe Anton, suspus român (arestat). 6. Calas Anasiu, suspus român (arestat).7. Dumitrescu zis Dimitrescu Ion, suspus român (arestat). 8. Vexler Moritz, evreu, suspusromân (arestat). 9. Stoicescu {tefan, suspus român (arestat). 10. Petcovici Rafail, suspussârb (arestat). 11. Popescu Aristide, supus român, dezertor regimentul 78 infanterie român`(arestat). 12. Hristache C`p`]ân`, dup` informa]ie se g`se[te la Odessa. 13. Ion Earon[i 14. Negrescu Ilie, amândoi se g`sesc în ora[ul Ociako (Rusia) Crimeea.

33 Ibidem.34 Ibidem.

186

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3-4/2017

c` mul]i dintre ei primeau documente de identitate false, conceputefie de speciali[tii [colii de spionaj, fie de ofi]erii din cadrul biroului din Br`ila35.

Absolven]ilor acestei [coli li se repartizau zone de activitate informativ`bine definite, precum [i misiuni punctuale, în func]ie de intereseleComandamentului Marinei germane. Astfel, în ceea ce prive[te portul Odessa,spionii erau interesa]i de tipul [i numele vaselor care ancorau la dane,precum [i dac` erau înarmate, mai ales cu armament antiaerian.De asemenea, exista un interes deosebit fa]` de loca]ia depozitelorde combustibil, în principal benzin` [i antracit, [i capacitatea acestora,de num`rul de submarine dislocate în zon`, precum [i fa]` de num`rul[i starea docurilor plutitoare [i fixe. Pentru îndeplinirea misiunilordin acest port, spionilor li se recomanda s` se angajeze ca lucr`tori portuarisau s` culeag` informa]iile prin recrutarea de hamali sau marinari.

O aten]ie deosebit` a fost acordat` [i portului Nicolaev de unde spioniiculegeau informa]ii despre stadiul lucr`rilor la navele „Alexandru al III-lea”[i „Nicolae al II-lea”. De asemenea, domeniul de interes s-a extins[i asupra misiunilor cuirasatului „Medjidie”, care urma s` fie rebotezat,asupra navei de transport „Tatiana”, care a fost avariat` în urma bombard`riiportului, dar [i asupra situa]iei [i dispunerii docurilor plutitoare [i fixe.

Serviciul de spionaj al Marinei de R`zboi germane [i-a îndreptataten]ia [i asupra portului Batumi, cunoscut centru de dislocare a submarinelorruse[ti din Marea Neagr`. Domeniul de interes al Centralilor era legatde identificarea [i puterea de foc a acestora, precum [i de deplasamentul,tipul navelor de transport care abordau în danele portului, de zonelede unde erau aduse alimentele de baz`36.

Interesul ofi]erilor de intelligence încadra]i în Marina de R`zboi german`pentru situa]ia Marinei imperiale ruse s-a manifestat [i prin aten]ia acordat`activit`]ii militare [i comerciale din portul Oceakov. Astfel, spionii trimi[iîn aceast` zon` aveau misiunea s` culeag` informa]ii despre tipul, numele[i tonajul navelor comerciale care frecventau portul, dac` erau înarmate[i cu ce tip de armament, despre numele [i na]ionalitatea comandan]ilor[i componen]a echipajelor. De asemenea, erau culese informa]ii

35 Ibidem, f. 411.36 Ibidem.

Pagini de istorie militar`

187

despre submarinele concentrate în port, tipul acestora, programul ie[iriiîn mar[ [i numele comandan]ilor. Nu în ultimul rând, germanii erau interesa]ide depozitele de kerosen, benzin` [i antracit, precum [i de dispunerea[i capacitatea acestora, dar [i de existen]a telegrafiei f`r` fir [i dac` portulera conectat la re]eaua de cale ferat` a Rusiei37.

Pentru îndeplinirea misiunilor cu caracter informativ din aceste porturi,agen]ilor li s-a ordonat „s` intre în vreo fabric` sau depozit ca lucr`tor”38.

La revenirea în teritoriul românesc vremelnic ocupat, agentultrebuia s` se predea primei unit`]i germane întâlnite, semnelede recunoa[tere fiind fie mâinile ridicate deasupra capului, fie parola„Brailo – Verdele admiral [tab”39.

Marina de R`zboi german` [i-a organizat propriul sistem de intelligence,motiv pentru care, în Bucure[ti, pe strada Teilor nr. 27, func]ionao alt` [coal` de spionaj, condus` de un anume doctor Cerny40.

Din cercetarea listei agen]ilor care au urmat cursurile acestei [coli,aresta]i de c`tre ofi]erii români cu atribu]ii contrainformative, a reie[itfaptul c` ace[tia erau, în general, t ineri , români, ru[i, evrei[i c` aveau profesii diferite. Acest lucru nu i-a împiedicat pe instructoriilor s`-i cointereseze material [i, implicit, s`-i recruteze [i s`-i preg`teasc`

37 Ibidem. Un interes deosebit era acordat de c`tre spionajul naval german [i concentr`rilorde submarine din porturile Eupatoria [i Theodosia, de unde încercau s` ob]in` datecât mai complete despre comandan]i, echipaj, tonaj, armament [i misiuni îndeplinite.

38 Ibidem.39 Ibidem. Dup` executarea misiunii de spionaj în porturile ruse[ti de la Marea Neagr`

sau în zonele de concentrare ale Marinei Militare române, care nu trebuia s` dep`[easc`o lun`, agen]ii informativi erau ad`posti]i în pensionul situat chiar lâng` [coala de spionaj[i care era administrat de biroul de informa]ii al Marinei de R`zboi german` din Bucure[ti.

40 Ibidem. Dintre spionii instrui]i în aceast` [coal` au fost identifica]i: 1. Benzin(porecla) care este cunoscut în Bucure[ti ca un apa[ f`r` domiciliu. Semnalmentelelui: Etatea 21-23 ani, statura mijlocie, p`rul castaniu (blond închis), must`]ile blondedeschise mici, în partea dreapt` a obrazului semn de t`ietur`, se îmbrac` murdar,poart` cizme. 2. Sorescu, ciobotar (cismar) care a lucrat în atelierul de pe strada Gura Oboruluiîn Bucure[ti. Semnalmentele lui: Etatea 17-18 ani, statura mijlocie, fa]a smead`, îmbr`catîn costum culoarea neagr`. 3. Russu Ilie, dezertor rus: semnalmentele lui: Etatea 23-25 ani,statura mijlocie, p`rul blond deschis, must`]ile ro[covane, usc`cios (sl`b`nog), pe mânadreapt` sunt tatuate o ancor` [i o femeie goal`. 4. Itke (porecla) evreu, semnalmentelelui: Etatea 21-23 ani, statura mijlocie, brun, ras, usc`]iv, îmbr`cat: paltonul de culoareableu-marine, botine [i p`l`rie galben`.

188

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3-4/2017

în domeniul culegerii de informa]ii în diferite ora[e [i porturide la Marea Neagr`.

La Br`ila se afla dislocat Biroul de informa]iuni al Marinei de R`zboi,care executa misiuni de spionaj în domeniul naval asupra zonelorîn care se aflau concentr`rile de trupe de marin` atât în porturile române[tide la Dun`re, cât [i în porturile ruse[ti de la Marea Neagr`41.

De asemenea, acest birou func]iona [i ca [coal` de spionaj,mai ales dac` ]inem seam` de pozi]ionarea ora[ului în apropierea frontului.De aceea, prin ac]iuni minu]ioase, ofi]erii români cu atribu]ii contrainformativeau reu[it s` p`trund` în tainele biroului, identificând organica [i structuracursurilor. În conformitate cu informa]iile ob]inute în urma interog`riispionilor aresta]i, a reie[it c` preg`tirea viitorilor agen]i informativicare lucrau în favoarea Germaniei se realiza zilnic, între orele 10-12 [i 16-18.Zonele de interes ale spionajului naval german erau legate de ora[eleporturi de la Dun`re [i din Marea Neagr`, recomandându-se spionilors` recruteze ca surse de informare matelo]i [i lucr`tori din atelierele[i [antierele navale.

Ca [i în cazul celorlal]i agen]i, [i cei preg`ti]i la Br`ila erau obliga]is` îndeplineasc` misiunile în intervalul de o lun`, astfel încât informa]iileculese s`-[i p`streze caracterul de actualitate42.

De[i situa]ia de pe linia de opera]ii, dar mai ales din spatele frontului,era deosebit de dificil`, atât din punct de vedere militar, cât [i \n ceea ce prive[tevia]a de zi cu zi a popula]iei civile, totu[i ofi]erii români cu atribu]iicontrainformative, sprijini]i de omologii lor ru[i [i francezi, au reu[it

41 Ibidem, f. 412. Biroul se afla în aceea[i cl`dire cu Consulatul german [i cu Statul-majoral flotei germane. Structura [colii era urm`toarea: 1. Dalman, agent care transport` spioni.Locuie[te pe bulevardul Cuza-Vod` 146. 2. Plete Niculae agent recrutor, domiciliatîn Bucure[ti strada Costic` Marinescu No. 12, serve[te ca portar la hotelul „Traian”pe strada Grivi]a în apropierea G`rei de Nord. 3. Cutagheorghiu, supus elen (arestat).4. Papadachi Stamati, supus elen, domiciliat în Br`ila. 5. Timofeev Filip supus rus,n`scut în România, fost translator în compania 83 de telegrafie în Gala]i (arestat).6. Egherov Petro, supus român (arestat). Cei din urm` patru (Cutagheorghiu,Papadachi Stamati, Timofeev Filip, Egherov Petro) se aflau pe lâng` birou ca transportatoriai spionilor peste râul Siret.

42 Ibidem. Pentru cheltuieli, spionii primeau suma de 500 de lei, cu promisiuneac` la revenirea cu informa]iuni vor mai c`p`ta pân` la 12 mii lei recompens`.

Pagini de istorie militar`

189

s` z`d`rniceasc` planurile germanilor de penetrare informativ`a dispozitivului românesc.

Prin ac]iuni specifice, care au condus la arestarea multor agen]iinfiltra]i, au fost identificate centrele de preg`tire, destructurat`majoritatea re]elelor organizate de spionajul german [i, înainte de toate,elimina]i agen]ii trimi[i de structurile informative germane în teritoriulromânesc liber.

În concluzie, înc` de la începutul anului 1917, Comandamentul Armateigermane dislocat` în teritoriul românesc în urma campaniei din anul 1916a luat m`suri informative energice în vederea ob]inerii suprema]ieiîn teatrul de opera]ii, terestru, maritim [i aerian.

De aceea, în Bucure[ti, dar [i în alte ora[e, Armata de Uscat[i Marina de R`zboi au organizat [coli de spionaj în care agen]iierau preg`ti]i s` execute misiuni cu caracter informativ [i propagandisticmenite s` sl`beasc` for]a combativ` a trupelor româno-ruse, dar [i moralulpopula]iei [i al refugia]ilor disloca]i în Moldova.

Ac]iunile întreprinse de ofi]erii români de intelligence, în colaborarecu omologii lor ru[i [i francezi, au anulat, în mare parte, eforturile Centralilorde a destabiliza situa]ia politic` [i militar` din Moldova. Ca urmarea acestor m`suri conjugate, armata român` a reu[it s` ob]in` victoriilede la M`r`[ti, M`r`[e[ti [i Oituz, dar [i s` p`streze normalitatea în teritoriuladministrat de autorit`]ile române.