colegiu institutori

3
Management Economia 2/2003 59 Structuri in-service training: colegiile universitare pentru institutori Studiu de caz Centrul de Resurse şi Aplicaţii pentru Învăţământ, Iaşi Introducere upă 1990, în România s-au înfiinţat noi instituţii care au drept scop pregătirea şi perfecţionarea diferitelor grupuri profesionale din învăţământ – cadre didactice, directori, inspectori şcolari şi funcţionari din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Printre aceste structuri se numără şi Colegiile Universitare pentru Institutori, care vizează pregătirea iniţială şi formarea continuă a personalului didactic, specializate pe problematica învăţământului preşcolar şi primar, în scopul calificării şi profesionalizării acestuia. Problematica funcţionării Colegiilor Universitare pentru Institutori Funcţionarea acestor instituţii de învăţământ superior se face în baza prevederilor Legii Învăţământului Nr. 84/ 1995, republicată, art. 62, alin. (1): „Învăţământul universitar de scurtă durată este de 3 ani (...) şi este organizat în Colegii Universitare, în cadrul instituţiilor de învăţământ universitar de lungă durată”; şi art. 62, alin. (2): „Înfiinţarea colegiilor universitare se aprobă de către Ministerul Învăţământului la propunerea Senatului instituţiei de învăţământ superior”. Specializarea pe care o oferă Colegiul Universitar pentru Institutori studenţilor săi, prevăzută şi în art. 64 alin. (1) din lege, este aceea de „institutori pentru învăţământul preşcolar şi primar”. Aceştia se mai pot specializa pentru a preda în învăţământul gimnazial, după caz, a unei discipline: „limbă străină, muzică, desen, educaţie fizică sau religie”. În anul 2000 s-a desfăşurat, la Sinaia, o conferinţă naţională pe tematica politicilor instituţionale, organizată de Consiliul Naţional de Formare a Personalului Didactic din Învăţământul Preuniversitar, în cadrul căreia s-a abordat şi problema colegiilor universitare pentru institutori – cadrul legislativ, organizare şi curriculum. La discuţiile organizate pe această temă au participat cadre didactice universitare colaboratoare în cadrul colegiilor, rectori ai universităţilor în cadrul cărora funcţionează aceste instituţii de învăţământ superior de scurtă durată şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale. În urma dezbaterilor s-a elaborat o analiză-diagnostic a situaţiei funcţionării acestor instituţii, evidenţiindu-se punctele tari, punctele slabe, oportunităţi şi ameninţări. Dintre punctele tari s-au evidenţiat: compatibilitatea cu tendinţa internaţională; dobândirea unui statut profesional ridicat, prin studii superioare de scurtă durată; multiplicarea ofertelor de formare; alegerea profesiei într-un moment de maturitate psihologică. Ca puncte slabe, s-au remarcat: criterii nediferenţiate suficient, pentru selecţia candidaţilor la înscrierea în colegiu; procentajul scăzut al cadrelor didactice universitare titulare; paralelism între această formă de învăţământ universitar şi activitatea derulată în cadrul Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic; imposibilitatea titularizării cadrelor didactice metodiste. Dintre oportunităţi, s-au menţionat: întărirea legăturii dintre instituţiile-cheie, în domeniu, pe plan local; colaborarea cu Şcolile Normale, sub aspectul resurselor umane şi materiale; flexibilizarea curriculum-ului în raport cu pregătirea din liceu; parteneriate cu instituţii similare din străinătate. Ameninţările cele mai importante au constat în: inflaţia de cadre didactice pe piaţa muncii; contestarea celei de a doua specializări de către învăţământul universitar de lungă durată; slaba legătură şcoală-comunitate; resurse financiare limitate. 1 Prin intermediul acestei analize s-a realizat o imagine de ansamblu asupra problemelor şi reuşitelor funcţionării acestei forme de învăţământ universitar de scurtă durată, în acel moment. S-a constatat că majoritatea participanţilor au 1 Analiza-diagnostic elaborată în cadrul Conferinţei Naţionale de la Sinaia, abordând tematica politicilor instituţionale, este formulată conform relatărilor d-nei prof. univ. dr. Carmen Creţu, cadru didactic universitar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, participant la conferinţă. D

description

sdfg

Transcript of colegiu institutori

  • Management

    Economia 2/2003 59

    Structuri in-service training: colegiile

    universitare pentru institutori Studiu de caz

    Centrul de Resurse i Aplicaii pentru nvmnt, Iai

    Introducere

    up 1990, n Romnia s-au nfiinat noi instituii care au drept scop pregtirea i perfecionarea diferitelor grupuri profesionale

    din nvmnt cadre didactice, directori, inspectori colari i funcionari din cadrul Ministerului Educaiei, Cercetrii i Tineretului. Printre aceste structuri se numr i Colegiile Universitare pentru Institutori, care vizeaz pregtirea iniial i formarea continu a personalului didactic, specializate pe problematica nvmntului precolar i primar, n scopul calificrii i profesionalizrii acestuia. Problematica funcionrii Colegiilor Universitare

    pentru Institutori

    Funcionarea acestor instituii de nvmnt superior se face n baza prevederilor Legii nvmntului Nr. 84/ 1995, republicat, art. 62, alin. (1): nvmntul universitar de scurt durat este de 3 ani (...) i este organizat n Colegii Universitare, n cadrul instituiilor de nvmnt universitar de lung durat; i art. 62, alin. (2): nfiinarea colegiilor universitare se aprob de ctre Ministerul nvmntului la propunerea Senatului instituiei de nvmnt superior. Specializarea pe care o ofer Colegiul Universitar pentru Institutori studenilor si, prevzut i n art. 64 alin. (1) din lege, este aceea de institutori pentru nvmntul precolar i primar. Acetia se mai pot specializa pentru a preda n nvmntul gimnazial, dup caz, a unei discipline: limb strin, muzic, desen, educaie fizic sau religie.

    n anul 2000 s-a desfurat, la Sinaia, o conferin naional pe tematica politicilor instituionale, organizat de Consiliul Naional de Formare a Personalului Didactic din nvmntul Preuniversitar, n cadrul creia s-a abordat i problema colegiilor universitare pentru institutori cadrul legislativ, organizare i curriculum. La discuiile organizate pe aceast tem au participat cadre didactice universitare colaboratoare n cadrul colegiilor, rectori ai universitilor n cadrul crora funcioneaz aceste instituii de nvmnt

    superior de scurt durat i reprezentani ai Ministerului Educaiei Naionale. n urma dezbaterilor s-a elaborat o analiz-diagnostic a situaiei funcionrii acestor instituii, evideniindu-se punctele tari, punctele slabe, oportuniti i ameninri.

    Dintre punctele tari s-au evideniat: compatibilitatea cu tendina internaional; dobndirea unui statut profesional ridicat, prin studii

    superioare de scurt durat; multiplicarea ofertelor de formare; alegerea profesiei ntr-un moment de maturitate

    psihologic. Ca puncte slabe, s-au remarcat:

    criterii nedifereniate suficient, pentru selecia candidailor la nscrierea n colegiu;

    procentajul sczut al cadrelor didactice universitare titulare;

    paralelism ntre aceast form de nvmnt universitar i activitatea derulat n cadrul Departamentului de Pregtire a Personalului Didactic;

    imposibilitatea titularizrii cadrelor didactice metodiste. Dintre oportuniti, s-au menionat:

    ntrirea legturii dintre instituiile-cheie, n domeniu, pe plan local;

    colaborarea cu colile Normale, sub aspectul resurselor umane i materiale;

    flexibilizarea curriculum-ului n raport cu pregtirea din liceu;

    parteneriate cu instituii similare din strintate. Ameninrile cele mai importante au constat n:

    inflaia de cadre didactice pe piaa muncii; contestarea celei de a doua specializri de ctre

    nvmntul universitar de lung durat; slaba legtur coal-comunitate; resurse financiare limitate.1

    Prin intermediul acestei analize s-a realizat o imagine de ansamblu asupra problemelor i reuitelor funcionrii acestei forme de nvmnt universitar de scurt durat, n acel moment. S-a constatat c majoritatea participanilor au

    1 Analiza-diagnostic elaborat n cadrul Conferinei Naionale de la Sinaia,

    abordnd tematica politicilor instituionale, este formulat conform relatrilor d-nei prof. univ. dr. Carmen Creu, cadru didactic universitar la Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei, Universitatea Al. I. Cuza, Iai, participant la conferin.

    D

  • Management

    Economia 2/2003 60

    semnalat necesitatea nfiinrii unei astfel de instituii, aliniindu-ne, astfel, la standardele internaionale de funcionare a nvmntului superior. Prin intermediul acestor colegii universitare s-a creat posibilitatea unei specializri aprofundate, pentru cadrele didactice din nvmntul precolar i primar care doresc s-i continue studiile, pentru absolvenii de liceu, altul dect coala Normal i pentru acreditarea n profesia didactic a unor cadre didactice suplinitoare. S-a precizat c cea mai important nereuit n sensul funcionrii eficiente a acestei instituii a fost cea a nediferenierii suficiente a criteriilor de admitere a candidailor, utilizate pentru absolvenii colilor normale i pentru cadrele didactice, fa de cele folosite pentru absolvenii celorlalte licee. Dei o oportunitate major o reprezenta colaborarea ntre cadrele didactice din universitate, cele din coala normal i educatoarele i nvtoarele din colile de aplicaii, fenomenul inflaiei de cadre didactice pe piaa muncii i lipsa resurselor financiare pentru organizarea eficient a activitilor n cadrul colegiilor erau ameninri dificil de estompat la acel moment.

    Sistemul Colegiilor Universitare pentru Institutori afiliate Universitii Al. I. Cuza, Iai analiz diagnostic Din 1998 funcioneaz, n cadrul Facultii de

    Psihologie i tiine ale Educaiei, Universitatea Al. I. Cuza, Iai, Departamentul Colegiilor Universitare pentru Institutori. Acest departament are un rol administrativ de supervizare a activitii colegiilor din teritoriu, afiliate facultii colegiile din Botoani, Piatra Neam, Brlad i Iai. Raportat la problematica funcionrii acestor instituii, n 2002, n cadrul Centrului de Resurse i Aplicaii pentru nvmnt, s-au derulat o serie de ntlniri ale cadrelor didactice universitare care predau disciplinele limb i literatur romn, literatur universal i literatur pentru copii, matematic i disciplinele din modulul psihopedagogic, din toate colegiile; aceste ntlniri s-au finalizat prin elaborarea unei analize de nevoi.

    Dintre punctele tari, cele mai importante sunt: raportarea la standardele europene de pregtire i

    certificare a cadrelor didactice din nvmntul primar;

    implicarea cadrelor didactice universitare pe segmente compatibile n predarea la C.U.I.;

    deschidere ctre cercetare aciune; posibilitatea accesrii de ctre studeni a bazei de date

    a universitii; suportul psihopedagogic aferent disciplinelor de profil.

    SS--aauu rreemmaarrccaatt uurrmmttooaarreellee ppuunnccttee ssllaabbee:: incoerena tematic existent n program; discrepana dintre numrul de ore alocate unei arii

    curriculare i coninuturile de predat; teoretizare excesiv; comunicare deficitar ntre C.U.I. Iai i celelalte

    colegii afiliate din teritoriu; inexistena unei programe orientative de referin

    pentru toate colegiile;

    discrepana dintre pregtirea profesional anterioar a celor care se nscriu la Colegiu;

    lipsa unei baze materiale adecvate proprii colegiului; lipsa de comunicare ntre profesorul de pedagogie,

    ndrumtorul de practic pedagogic, nv-tor/educatoare i metodist. OOppoorrttuunniittiillee aauu ccoonnssttaatt nn::

    cointeresarea cadrelor didactice care predau la coala Normal n vederea implicrii n activitatea didactic desfurat la C.U.I. ;

    organizarea de ntlniri i dezbateri ntre cadrele didactice care predau la C.U.I. (din preuniversitar i universitar) pe arii curriculare, pentru optimizarea predrii;

    voluntariatul nvtorilor, educatorilor i metoditilor; pregtirea viitorilor institutori exclusiv pentru

    grdini i ciclul primar; prelungirea formrii iniiale pn la Definitivat

    (Mentorat); planuri de nvmnt difereniate pentru evaluarea

    gradului de instruire iniial a studenilor.

    Principalele ameninri erau: lipsa unui parteneriat real ntre factorii implicai n

    activitatea C.U.I. (M.E.C., Universitate, F.P.P.S.E., cadre didactice);

    salarizare necorespunztoare a cadrelor didactice C.U.I.;

    selecia deficitar a candidailor la C.U.I.; cadru legislativ incoerent i confuz; scderea numrului de locuri de munc i a salariilor

    n nvmnt; lipsa pregtirii sistematice continue i a unei evaluri

    formative.

    n concluzie, rezultatele acestei analize-diagnostic ilustreaz unele reuite i unele probleme ale funcionrii i organizrii sistemului colegiilor universitare afiliate acestei faculti. Rezolvarea parial a acestor probleme a fost posibil i prin nfiinarea C.R.A.I. Prezentm n continuare o imagine concret a rolului i activitii acestui centru, experien pe care o recomandm a fi repetat i n alte centre universitare.

    Studiu de caz Centrul de Resurse i Aplicaii pentru nvmnt, Iai

    Pentru buna derulare a activitilor specifice n cadrul Colegiilor Universitare pentru Institutori, afiliate Universitii Al. I. Cuza din Iai, n 2000, s-a proiectat deschiderea unui Centru de Resurse i Aplicaii pentru nvmntul primar, cu finanare de la Banca Mondial, Grant 239, aprobat de ctre Consiliului Naional de Finanare a nvmntului Superior. Din 2001 acest centru funcioneaz oficial, fiind dotat i amenajat conform standardelor internaionale.

    Obiectivele funcionrii acestui centru vizeaz: 1. Asigurarea unei baze materiale i punerea la dispoziia

    studenilor din colegiile universitare pentru institutori a unor echipamente electronice corespunztoare

  • Management

    Economia 2/2003 61

    derulrii, n condiii optime, a activitilor specifice acestei instituii de nvmnt superior.

    2. Iniierea de posibiliti de dialog ntre cadrele didactice din nvmntul universitar i cele din nvmntul preuniversitar - profesori metoditi din cadrul colilor Normale, educatoare i nvtoare din colile de aplicaii i cadrele didactice universitare din cadrul Facultii de Psihologie i tiine ale Educaiei, a Facultii de Litere, a Facultii de Teologie ortodox i a Institutului de Teologie catolic din cadrul Universitii Al. I. Cuza din Iai.

    3. Achiziionarea de aparatur electronic performant i elaborarea unor materiale audio-video de suport pentru derularea activitii pe parcursul practicii pedagogice.

    4. Organizarea i desfurarea unor cursuri, altele dect cele derulate n cadrul colegiilor, oferite de ctre instituii guvernamentale i non-guvernamentale n domeniu, pentru completarea formrii iniiale i continue a personalului didactic din nvmntul preuniversitar.

    Dintre activitile derulate prin intermediul centrului se remarc: organizarea atelierelor de lucru n vederea elaborrii unei programe cadru care s cuprind coninuturi unice pentru diferite arii curriculare, pentru Colegiile Universitare de Institutori afiliate Universitii Al. I. Cuza, Iai; desfurarea workshop-ului Exerciii de proiectare didactic pentru nvmntul primar i editarea materialelor elaborate; iniierea i monitorizarea programului de cercetare Identificarea copiilor nalt abilitai i consiliere pentru proiectarea unui curriculum difereniat; crearea de software i suporturi de curs video, la diverse discipline colare, pentru ciclul primar; organizarea unui forum C.R.A.I.

    n concluzie, n aceste condiii, studenii din aceste colegii pot beneficia de o ofert divers de materiale - suport pentru practica pedagogic i pot utiliza echipamentele electronice din dotare. De asemenea, aici se desfoar multe dintre cursurile i seminariile aplicative. De asemenea, n cadrul centrului, s-au derulat numeroase activiti cu profil educaional, organizate de diverse organizaii guvernamentale i non-guvernamentale din jude: Inspectoratul colar Judeean, Casa Corpului Didactic, Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei, Universitatea Al. I. Cuza, unele coli generale i primare din municipiul Iai, Asociaia de asisten psihopedagogic i social pentru copiii i tinerii cu abiliti nalte RO-Talent, Direcia Judeean de Tineret i Sport. Dintre cele mai importante activiti, de remarcat este organizarea unui simpozion naional pentru cadrele didactice din nvmntul primar, mai 2003.

    5. Ghid metodologic pentru studenii colegiilor universitare pentru institutori care conine aceast analiz diagnostic referitoare la starea actual a colegiilor afiliate universitii ieene i structura i coninuturile unor programe-cadru pentru disciplinele

    principale care se parcurg n colegii limba i literatura romn, literatura universal i literatura pentru copii, matematica i aritmetica i disciplinele din cadrul modulului psihopedagogic.

    Concluzii finale Reprezentnd, pentru Romnia, n mod cert, o

    prioritate pentru creterea calitii nvmntului preuniversitar n special pentru nivelurile precolar i primar problematica funcionrii colegiilor universitare pentru institutori merit s fie n continuare n atenia managementului de nivel superior din domeniul educaiei (ministerul de resort, universiti publice). Experiena C.R.A.I., derulat pe parcursul a aproape trei ani, a demonstrat, considerm noi, cu suficiente argumente, faptul c, beneficiind de sprijinul universitarilor i al partenerilor din nvmntul preuniversitar, colegiile universitare pentru institutori reprezint, n actuala etapa a reformei nvmntului, o instituie care poate furniza o parte din soluiile dorite i ateptate.

    Cercettor Laura DUMBRVEANU Institutul de tiine ale Educaiei, Bucureti

    Bibliografie

    1. *** Ministerul Educaiei Naionale, Legea

    nvmntului Nr. 84/ 1995 2. *** Brour elaborat ca rezultat al discuiilor

    derulate n cadrul Conferinei Naionale privind problematica politicilor instituionale pentru nvmntul superior, organizat de ctre Consiliul Naional de Formare a Personalului Didactic din nvmntul Preuniversitar n parteneriat cu Ministerul Educaiei Naionale, Sinaia, 2000

    3. *** Brour pentru prezentarea Colegiilor Universitare pentru Institutori (C.U.I.) afiliate Universitii Al. I. Cuza, Iai, Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei

    4. *** Brour elaborat ca rezultat al discuiilor n cadrul workshop-urilor derulate la Centrul de Resurse i Aplicaii pentru nvmnt (C.R.A.I.), nsumnd prerile cu privire la elaborarea unui cadru comun de referin pentru structurarea curriculum-ului C.U.I. Iai, februarie mai, 2002