COLECTAREA DEŞEURILOR

8/13/2019 COLECTAREA DEEURILOR

1/22


2/22

n prezent problema gestionrii deeurilor se manifest totmai acut din cauza creterii cantitii i diversitii acestora,precum i a impactului lor negativ, tot mai pronunat, asupra

mediului nconjurtor.Managementul acestora presupune colectarea, transportul,tratarea, reciclarea sau eliminarea materialelor care au devenitdeeuri , dar i prevenirea generrii . Obiectivele prioritare alegestionrii deeurilor sunt prevenirea i reducerea producerii dedeeuri i a gradului de periculozitate al acestora prin: valorificarea material i energetic a deeurilor, cutransformarea acestora n materii prime secundare, oriutilizarea deeurilor ca surs de energie;

dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finala substanelor periculoase din deeurile destinate valorificrii;

dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus deresurse naturale;


3/22

Categoriile de de euri sunt urm toarele:

de euri municipale (deseuri menajere si asimilabile dincomer , industrie, institu ii) inclusiv frac iile colectate separat;

de euri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje

municipale colectate separat); de euri din construc ii i demol ri ; n moluri de la epurarea apelor uzate or ene ti ; de euri de echipamente electrice i electronice ; vehicule scoase din uz.


4/22

La nivelul judeului , gestionarea deeurilor municipale se realizeaz de ctre ageni economici

cu profil de activitate axat pe salubrizarealocalitilor sau de ctre serviciile publicespecializate ale consiliilor locale.

Operatorii de salubritate care realizeaz colectarea i transportul deeurilor la depozite nvederea eliminrii i desfoar activitatea n cele 3centre urbane i 40 comune ale judeului Giurgiu.

Gestionarea deeurilor n localitile din mediulrural care nu au concesionat serviciul de salubritatepn la sfritul anului 2009, este n continuaredeficitar


5/22

antiti i compoziie :

Cantitile de deeuri municipale nregistrate, cuprinddeeuri menajere provenite de la populaie , deeuri menajere de la agenii economici i deeuri rezultate dinalte servicii municipale (stradale, din piee , din grdini i spaii verzi).

n anul 2009, operatorii de salubritate au colectatdeeuri municipale de la 90% din populaia urban i 48 %din populaia rural .


6/22

Evoluia cantitilor de deeuri menajere generate-colectateeste prezentat cu urmtoarele observaii :

cantitile sunt cele furnizate de o parte din operatorii desalubritate;

nu toi locuitorii din mediul urban, n special cei care dein gospodrii , au ncheiat contract cu o firm de salubritate;

nu toi locuitorii din mediul rural, din localitile unde i desfoar activitatea un operator de salubritate, au ncheiat

contract; depozitul de deeuri municipale din jude nu este dotate cucntar, estimarea cantitilor fcndu -se innd cont devolumul containerelor sau al mijlocului de transport sau devolumul specificat n contract ;

neexistnd posibilitatea cntririi , deseori n contracte seregsesc cantiti care nu sunt reale; nu toate deeurile generate ajung la depozitare.


7/22


8/22

Cantitatea de eurilor menajere zilnice se poate calcula

astfel :Qzi=I * N/1000 t/zi)

Unde:

I= indicele de producere , I= 0,8 1 kg/zi * locN= num r de locuitoriQ zi= 0,9 * 285347/1000

Q zi=256.81 t/zi


9/22

Pentru colectarea i transportul de eurilor se recomand folosirea autogunoierelor compactoare cu capacitatea benei de

10,5 m3

.Acest tip de utilaj are un compartiment de depozitareprevzut cu dispozitiv de compactare i un perete mobil pentrudescarcare, ambele ac ionate hidraulic.Ma ina are si dispozitivmecanic pentru desc rcarea pubelelor.

Caracteristicile tehnice sunt urmatoarele: capacitatea benei 10,5 m 3 capacitatea minima de ncarcare 20 mc de euri cu densitatea

0,35 tone/m3 n pubel masa proprie 8,99 t ncarcatura util 7 t dimensiuni de gabarit : lungime =7,5 m, latime =2.53m,

inaltime= 2,93


10/22

Jude Depozit neconform /

localitate

Capacitateproiectat

(m.c.)

Capacitatedisponibil

(m.c.)

An sistareactivitate

Giurgiu Tip b / Giurgiu 567000 epuizat 2007

Tip b / Bolintin Vale 200000 129100 2017

Tip b / Mihileti 120000 92400 2017

Depozitarea de eurilor

La nivelul judeului Giurgiu funcioneaz 3 depozite de deeuri nmediul urban i 117 n mediul rural, acestea urmnd s sistezeactivitatea n conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privinddepozitarea deeurilor.


11/22

Jude Depozit

neconform/localitateCantiti de deeuri depozitate * (tone/an)

2001 2002 2003 2004 2005

Giurgiu

Tip b / Giurgiu 44037 42478 39618 43247 44713

Tip b / Bolintin Vale 2000 1450 164,1 187,9 318

Tip b / Mihileti 2983,5 2016 1680 1680 710

Total 49020,5 45944 41462,1 45114,9 45741

Cele 117 depozite necontrolate din mediul rural vor trebui s fie nchise i reabilitate, prin salubrizarea zonei i reintroducerea acesteia n circuitul natural sau prin nchidere conform normativului tehnic

privind depozitarea deeurilor.

Evoluia cantitilor de deeuri depozitate n depozite neconforme este prezentat n tabelul de mai jos:


12/22

Reciclarea Producerea de fluxuri de deseuri este aspectul principal al

reciclarii, fluxuri care pot fi reutilizate direct (reciclaremateriala I materie prima secundara) sau valorificate energetic(combustibili alternativi). Deseurile reciclabile includ diferitefracii, cum ar fi de exemplu hartii in amestec, ziare, hartii decarton, folii, diferite materiale plastice (ex. PET-urile), lemn,sticla, metale feroase si neferoase. Pentru calcul ratei dereciclare se presupune ca va exista un succes relativ mare inceea ce priveste implementarea sistemului de colectare, 60%din populatie separand corespunzator deseurile. Restul depopulatie se presupune ca, in general, ar depune deseurile inpubela umeda. Astfel, se presupune ca pubela uscata contine20% reziduuri organice. Baza de calcul pentru anul 2013 esteo cantitate de circa 54.150 t/an de deseuri reciclabile,cantitate ce va fi dusa la statia de sortare.


13/22

Sortarea se va realiza sub forma de sortare manuala, cuexceptia deseurilor feroase care vor fi separate magnetic. Lainceput, statia va fi dotata cu doua linii de sortare dupa carese va ajunge la trei linii (potrivit necesarului privindextinderea). Lucratorii vor selecta materialele reciclabile,acestea insemnand doar sortarea materialelor valorificabile(sortare pozitiva), iar fluxul ramas va fi eliminat prindepozitare. Aceasta este o modalitate buna si eficienta de a

obtine fluxuri de materiale intr-adevar reciclabile.Sortarea manuala este un proces intens de munca, insa nueste costisitor din punct de vedere al investitiei si intretinerii.Se propune aceasta abordare datorita crearii de locuri muncasi salariilor mici din Romania, prezinta pasii principali aisecventei de operare cu cernere suplimentara (optionala) invederea separarii materialului bun din fluxul principal dedeseuri.


14/22

Amplasarea buncarului este foarte importanta si trebuieoptimizata in functie de marimea necesara si costurilerezultate. Costurile cresc in functie de marimea buncarului,

insa in acesta trebuie sa fie posibila stocarea cel putin aincarcaturii depuse intr-o zi, in cazul in care are loc vreodefectiune tehnica la statia de sortare, adica deseurile ajung lastatia insa nu pot fi tratate.

Incarcarea este urmatorul pas in cadrul procesului si va firealizata cu ajutorul unui incarcator. Este important caincarcarea sa fie un proces continuu pentru ca eficientainstalatiei depinde de aceasta. Ca sa fie posibila functionarea a2 sau 3 linii trebuie sa existe cel putin doua incarcatoare.

Poate fi inclusa si o treapta de cernere pentru a indepartaparticulele mici care nu pot fi sortate sau chiar pentru aimparti fluxul principal in fluxuri de particule mici, medii simari.


15/22

In general, vor fi alese (reciclate) urmatoarele tipuri demateriale:

Hartie, ziare, carton in pondere de 85-90%, Sticla in pondere de 70-75%, Metale, feroase si neferoase in pondere de 90%,

Plastic, folii de plastic in pondere de 75-80%.n plus, se recomanda sortarea deseurilor care ar putea fi

un pericol in ceea ce priveste eliminarea prin depozitare adeseurilor, ca de exemplu acumulatorii, bateriile sau altelucruri care au fost aruncate din greseala in containere


16/22

Platforma tehnologica cuprinde:

poarta de acces cantar bloc administrativ laborator rampa de spalare roti magazii de materiale, atelier de reparatii punct de stingere incendii constructii de prelevare a deseurilor instalatii de maruntire

instalatii de sortare instalatii de ardere


17/22

Impermeabilizarea depozitului

Stratul de impermeabilizare a bazei depozitului de

deseuri cuprinde: Strat mineral ( argila, argila nisipoasa cu k f 10 -9 m/s) de0,50 cm grosime;

Membrana geosintetica din polietilena de inalta densitateSR-EN 13257/2001 de 2 mm grosime;

Geotextil de inalta protectie ( 1200 g/m 2); Strat drenant de pietris de 0,5 cm grosime cu k f 10 -3

m/s; Geotextil de separare G400 g/m 3;

Sub conductele perforate pentru drenajul levigatului estepravazuta si realizarea unui suport de nisip si bentonita.


18/22

Sistemul de impermeabilizare va fi compus din stratul depus intimpul ultimei acoperiri temporare strat suport din sol inert (d30cm) si din urmatoarele straturi de acoperire definitiva:

Strat drenaj pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit( nisip/pietris B- 32mm, d30 cm), kf =1x10 -4 m/s;

Strat mineral de impermeabilizare ( doua straturi din argila,

d50 cm), kf =5x10-9

m/s; Strat de protectie geotextil, permeabil , 400g/m 2; Strat de drenaj pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale (

din pietris sau balastru 4 32 mm, d30 cm), kf =1x10 -3 m/s; Strat geotextil permeabil ( 400g/m 2); Strat de pamant fertil, argilos-nisipos, necompactat , d=0,7m; Strat gazon/vegetatie rezistenta la eroziune ( d15 cm).


19/22


20/22

Drenajul levigatului Pentru drenarea levigatului se executa o retea de conducte

de drenaj, alcatuita din drenuri absorbante si drenuri colectoare.

Drenurile absorbante sunt tuburi din polietilena de inaltadensitate cu pereti dubli. Peretele interior este neted pentru afacilita scurgerea levigatului, adica a apei incarcate cu material insuspensie si cu substante dizolvate. Pentru patrunderealevigatului, tubul interior este prevazut cu fante dreptunghiulare.Tubul exterior este un tub ondulat, prevazut cu orificii pentrupatrunderea levigatului Tuburile sunt asezate pe stratulimpermeabil, alcatuit fie din argila, fie din geomembrana sigeotextil. Lungimea drenurilor absorbante este cuprinsa intre200 300 m, iar diametrul intre 200 si 250 mm, de regulasupradimensionat,distanta intre drenuri 30-50m, avand in vederedificultatea interventiei la depozitele de deseuri in cazulinfundarii drenurilor.


21/22

Drenul colector se amplaseaza fie pe marginea celulelor, fiepe mijloc, daca latimea celulei depaseste 300 m. Se folosescaceleasi tipuri de tuburi, cu lungimi pana la 1000 m si cu

diametre de 250 400 mm, mai frecvent 300 400 mm. Pedrenurile colectoare se amplaseaza, la distante de 200 m, caminede vizitare. Pentru siguranta in functionare a depozitelor se poateexecuta, dar cu costuri mai ridicate, drenaj incrucisat, in caretuburile de drenaj comunica intre ele, astfel incat orice defectiune

la un tub nu impiedica evacuarea levigatului. Pentru trecereadrenurilor prin impermeabilizarea cu geomembrana exista piesespeciale care imbina etans tubul de drenaj si geomembrana.Pentru colectarea si scurgerea levigatului catre tuburi, pe toatasuprafata depozitului se asaza un strat drenant din pietris, cudimensiunile de 16 40 mm, provenind din balastiere saucariere. Pentru a usura evacuarea levigatului, ampriza seniveleaza in 2 sau mai multe planuri inclinate, dupa 2 directii.


22/22

COLECTAREA DEŞEURILOR

Documents

Transcript of COLECTAREA DEŞEURILOR