COLECłIA DE FOTOGRAFIE DOCUMENTARĂ VECHE A...
3
P rimii artişti-fotografi, veniŃi şi stabiliŃi în Trans ilvania din Europa Centrală imediat după anul 1850, au executat fotografii care redau, în mică sau în mare măsură, în studioul de lucru sau în mediul natural, lumea satelor ardelene: oameni cu chipuri luminoase îmbrăcaŃi în frumoase porturi populare naŃionale, aşezări şi case, ocupaŃii şi meşteşuguri, instalaŃii de industrie populară, biserici şi mănăstiri, aspecte din viaŃa religioasă, obiceiuri. În patrimoniul Complexul NaŃional Muzeal „ASTRA” – Sibiu, colecŃia de fotografie documentară veche s-a constituit în perioada 1991- 1992 şi cuprinde 2.784 fotografii, cărŃi postale şi litografii, considerate docu- mente iconografice importante pentru cercetarea etnografică. Majoritatea imaginilor sunt realizate de fotografi care au trăit şi au activat în oraşul Sibiu, între 1850-1918. Nucleul de bază al colecŃiei l-a constituit „Fondul ASTRA”, având peste 300 piese, multe dintre fotografii fiind expuse, ca mijloace de ilustrare, la inaugurarea Muzeului „AsociaŃiunii”, în 19 august 1905. Acest nucleu a fost completat ulterior, cu fotografii realizate în ateliere ce au funcŃionat la sfârşitul secolului al XIX-lea - prima jumătate a secolului XX, provenite din donaŃii de la colecŃionari şi achiziŃii permanente de piese. ColecŃia se remarcă prin vechimea şi valoarea artistică a fotografiilor componente, prin numele artistului care le-a executat, prin consistenŃa unui fond bine structurat tematic. Cercetarea noastră în cadrul colecŃiei de fotografie s-a axat pe studierea unui grup de fotografii însumând 23 de piese, de diferite dimensiuni, care au în centrul imaginii familia simplă 1 , formată din părinŃi şi copii necăsătoriŃi. Nu am luat în discuŃie fotografiile şi cărŃile postale care ilustrează perechi de miri, tineri însurăŃei, de orice etnie ar fi, deşi, cum bine se ştie, căsătoria reprezintă pragul pe care, atât fetele cât şi băieŃii în fac, intrând într-o altă etapă a vieŃii, cea a gospodarilor colectivităŃii 2 . Ne-am oprit la familia constituită deja, în special familia tipică din Mărginimea Sibiului, zonă cu populaŃie majoritară românească, unde Emil Fischer, Wilhelm Auerlich sau Victor Mysz, celebrii artişti-fotografi din Sibiu, aveau să realizeze frumoase şi valoroase fotografii etnografice. Să încercăm să ne imaginăm o asemenea familie de Ńărani ardeleni. Bărbatul, considerat capul gospodăriei, se îndeletnicea cu agricultura, păstoritul şi comerŃul. Femeia avea grijă de copii şi se ocupa de toate treburile casnice. Copiilor le revenea obligaŃia de a-şi ajuta părinŃii, după puterile fiecăruia şi de a se juca. ToŃi cei prezenŃi în imaginile selectate pentru această scurtă prezentare şi considerate de noi mai semnificative, sunt îmbrăcaŃi în costume populare din Mărginimea Sibiului. BărbaŃii şi băieŃii au pe cap pălării de postav negre sau au capul neacoperit. Cămăşile albe sunt confecŃionate din pânză Ńesută în casă, de obicei de către femei. Pantalonii din pănură albă sunt strâmŃi pe picior. 78 R E V I S T A M U Z E E L O R COLECłIA DE FOTOGRAFIE DOCUMENTARĂ VECHE A COMPLEXULUI NAłIONAL MUZEAL „ASTRA” – SIBIU Delia VOINA 1 Trebici, Vladimir; Ghinoiu, Ion, Demografie şi etnografie, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1986, pag. 227. 2 ibidem, pag. 228. 3 Stanciu, SmărăndiŃa, Portul popular din comuna Tilişca - Sibiu (reg. Braşov), în Studii şi cercetări de etnografie şi artă populară, Bucureşti, 1965, pag. 84-85. 4 ibidem, pag. 72-76; Moise, I.; Klusch, H., Portul popular din judeŃul Sibiu, Bucureşti, 1978, pag. 12- 14.
Transcript of COLECłIA DE FOTOGRAFIE DOCUMENTARĂ VECHE A...
Primii artişti-fotografi, veniŃi şistabiliŃi în Trans ilvania dinEuropa Centrală imediat după anul1850, au executat fotografii care redau,în mică sau în mare măsură, în studioulde lucru sau în mediul natural, lumeasatelor ardelene: oameni cu chipuriluminoase îmbrăcaŃi în frumoaseporturi populare naŃionale, aşezări şicase, ocupaŃii şi meşteşuguri, instalaŃiide industrie populară, biserici şimănăstiri, aspecte din viaŃa religioasă,obiceiuri.În patrimoniul ComplexulNaŃional Muzeal „ASTRA” – Sibiu,colecŃia de fotografie documentarăveche s-a constituit în perioada 1991-1992 şi cuprinde 2.784 fotografii, cărŃipostale şi litografii, considerate docu-mente iconografice importante pentrucercetarea etnografică. Majoritateaimaginilor sunt realizate de fotograficare au trăit şi au activat în oraşulSibiu, între 1850-1918. Nucleul debază al colecŃiei l-a constituit „FondulASTRA”, având peste 300 piese,multe dintre fotografii fiind expuse, camijloace de ilustrare, la inaugurareaMuzeului „AsociaŃiunii”, în 19 august1905. Acest nucleu a fost completatulterior, cu fotografii realizate înateliere ce au funcŃionat la sfârşitulsecolului al XIX-lea - prima jumătate asecolului XX, provenite din donaŃii dela colecŃionari şi achiziŃii permanentede piese. ColecŃia se remarcă prinvechimea şi valoarea artistică afotografiilor componente, prin numeleartistului care le-a executat, princonsistenŃa unui fond bine structurattematic.
Cercetarea noastră în cadrulcolecŃiei de fotografie s-a axat pestudierea unui grup de fotografiiînsumând 23 de piese, de diferitedimensiuni, care au în centrul imaginiifamilia simplă1, formată din părinŃi şicopii necăsătoriŃi. Nu am luat îndiscuŃie fotografiile şi cărŃile postalecare ilustrează perechi de miri, tineriînsurăŃei, de orice etnie ar fi, deşi, cumbine se ştie, căsătoria reprezintă pragulpe care, atât fetele cât şi băieŃii în fac,intrând într-o altă etapă a vieŃii, cea agospodarilor colectivităŃii2. Ne-amoprit la familia constituită deja, înspecial familia tipică din MărginimeaSibiului, zonă cu populaŃie majoritarăromânească, unde Emil Fischer,Wilhelm Auerlich sau Victor Mysz,celebrii artişti-fotografi din Sibiu,aveau să realizeze frumoase şivaloroase fotografii etnografice.Să încercăm să ne imaginăm oasemenea familie de Ńărani ardeleni.Bărbatul, considerat capul gospodăriei,se îndeletnicea cu agricultura,păstoritul şi comerŃul. Femeia aveagrijă de copii şi se ocupa de toatetreburile casnice. Copiilor le reveneaobligaŃia de a-şi ajuta părinŃii, dupăputerile fiecăruia şi de a se juca. ToŃi cei prezenŃi în imaginileselectate pentru această scurtăprezentare şi considerate de noi maisemnificative, sunt îmbrăcaŃi încostume populare din MărginimeaSibiului. BărbaŃii şi băieŃii au pe cappălării de postav negre sau au capulneacoperit. Cămăşile albe suntconfecŃionate din pânză Ńesută în casă,de obicei de către femei. Pantalonii dinpănură albă sunt strâmŃi pe picior.
78
REVISTA MUZEELOR
COLECłIA DE FOTOGRAFIEDOCUMENTARĂ VECHE A COMPLEXULUI NAłIONAL MUZEAL„ASTRA” – SIBIUDelia VOINA
1 Trebici,Vladimir;Ghinoiu, Ion,Demografie şietnografie,Bucureşti,EdituraŞtiinŃifică şiEnciclopedică,1986, pag. 227.2 ibidem, pag.228.3 Stanciu,SmărăndiŃa,Portul populardin comunaTilişca - Sibiu(reg. Braşov), înStudii şicercetări deetnografie şiartă populară,Bucureşti, 1965,pag. 84-85.4 ibidem, pag.72-76; Moise, I.;Klusch, H.,Portul populardin judeŃulSibiu, Bucureşti,1978, pag. 12-14.
Peste cămăşi poartă pieptare din pielede miel. În picioare au ghete şi cizme3.Femeile şi fetiŃele au pe cap cârpenegre cu ciucuri înnodaŃi, legate laspate şi care se purtau indiferent devârstă, cu deosebiri de mărime, decorşi ornamente marginale. Cămăşile (ii)sunt brodate pe beată (guler), pe pieptşi mâneci cu rânduri de ciocănele şişire. Peste cămăşi poartă pieptare dinpiele, bogat decorate în faŃă. Poalelealbe sunt neornamentate. CătrinŃele deformă dreptunghiulară, din postavnegru, sunt ornamentate în partea dejos cu fir auriu şi mătase, iar cea dinfaŃă are ciucuri la tivul de jos4.Privind mai atent fotografiile,putem observa detalii semnificativecare ne ajută să facem precizăriimportante referitoare la schimbările şievoluŃia portului popular românescspecific zonei, din acea perioadă şipână în prezent.
Să exemplificăm: Din Răşinari provin două foto-grafii aparŃinând „Fondului ASTRA” acărui autor (autori) nu îl (îi)cunoaştem. Prima5 este realizată înanul 1882 şi prezintă familia lui PătruHâmbăşan compusă, la acea dată, dintrei membrii (cei doi părinŃi şi uncopil). Cea de a doua6 datând din1877, are în prim-plan familia luiBucur Giurcoiu. În cele 2 imagini seevidenŃiază faptul că ambii părinŃi(taŃi) sunt încălŃaŃi cu opinci. Ciorapiide lână se înveleau cu obiala făcută dinpănură albă, Ńesută în casă. Aceasta larândul ei se învelea cu o altă obială maimică de pânză şi apoi se încălŃaopinca7. Opincile s-au purtat în modconstant până pe la începutul secoluluiXX. Înainte de primul război mondialopincile au fost înlocuite cu ghete şicizme, iar astăzi se poartă pantofinegrii.Un alt exemplu. În anul 1900,celebrul artist-fotograf Emil Fischer seafla, cu aparatul său, în PoianaSibiului, unde, sub atenta sa îndrumareregizorală, a fost fotografiată în curteacasei, familia cojocarului I. ŞerbDuduman, preşedintele SocietăŃiiComercianŃilor şi Meseriaşilor dinlocalitate8. ToŃi cei şapte copii ai săisunt prezenŃi în fotografie. Cei şasebăieŃi sunt încadraŃi de părinŃi fiindaşezaŃi de maestrul fotograf în ordineavârstei, cel mai mic fiind aşezat înbraŃele mamei. Singura fată a familieieste situată în partea stângă a tatăluifiind îmbrăcată în port popularromânesc la fel ca mama sa, dar avândîn locul cojocului de piele, cum poartămama, o vestă neagră încheiată cunăsturei9. Cojoacele specifice10,poienăreşti, înfundate, decorate cufrumoase motive dispuse în dreptulbuzunarului şi în jurul deschizăturii dela gât, erau probabil realizate de tată. Privind fotografia se poate vedeacă dispunerea ornamentelor pe cojoaceeste aceeaşi, indiferent de vârsta celorcare le poartă. Pe cap se observă pălării
centenarastra
79
5 CNM„ASTRA”,colecŃia Graficădocumentară nr.inv. 489.6 CNM„ASTRA”,colecŃia Graficădocumentară nr.inv. 490.7 Stanciu,SmărăndiŃa, op.cit. pag. 91;Moise, I;Klusch, H, op.cit. pag. 15.8 CNM„ASTRA”,colecŃia Graficădocumentară nr.inv. 1818.9 Stanciu,SmărăndiŃa, op.cit. pag. 84.10 ibidem, pag.89.
de postav cu boruri late11. Astăziaceste pălării au borurile înguste şi seîntâlnesc frecvent în zonele de munteîn care au pătruns păstorii dinMărginimea Sibiului. Din atelierul sibianului VictorMysz provine o fotografie de bunăcalitate, datată între 1904-1911(perioada fiind dedusă din informaŃiilepe care le oferă versoul fotografieiunde este menŃionată adresaatelierului). Sunt prezentaŃi DumitruDragotă împreună cu soŃia şi copilullor, de loc din Poiana Sibiului12. Toatepiesele specifice portului popularromânesc sunt impecabil surprinse. SeevidenŃiază cureaua lată de piele(şerparul), la care se observăbuzunarul, „teşculiŃa cu căpacu” şimulte capse metalice13. Însă, înaceastă fotografie se face simŃitaranjamentul regizoral-artistic alfotografului. Bărbatul Ńine între degete
o Ńigaretă, iar pe masa orăşenească sepoate vedea o sticlă pentru băutură.Această atitudine de „aranjare” adecorului în care sunt fotografiaŃisubiecŃii era des întâlnită în practicaacestei categorii de artişti aiînceputului de secol XX. Portul mărginean, numit „deSălişte”, tinde astăzi să înlocuiascăcostumul multor zone din Ńară.EvoluŃia sa parcursă până în acestmoment poate fi ilustrată cu ajutorulfotografiilor păstrate în colecŃia defotografie a Complexului NaŃionalMuzeal „ASTRA”. În final se poate afirma, fără săgreşim, că fotografia a devenit, treptat,un util instrument de cunoaştere, unimportant document în munca decercetare, un martor ocular autentic alcărei valoare documentară dar şiartistică poate fi contestată cu maregreutate.
80
REVISTA MUZEELOR
11 ibidem, pag.85; Moise, I.;Klusch, H., op.cit. pag. 14.12 CNM„ASTRA”,colecŃia Graficădocumentară nr.inv. 585.13 Stanciu,SmărăndiŃa, op.cit. pag. 88.
