ARGUMENTCofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea formei, dimensiunilor si pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat in structurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad de maturizare minim pentru decofrare. Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a componentelor cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri monolite. Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton armat si beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct de vedere economic. Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot reprezenta 15%30% din costul elementului de beton armat monolit. De aceea se cauta realizarea unor sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate, de cofrare, care sa conduca la cresterea productivitatii si la reducerea costurilor.

Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai: a). tipizarea si modularea lor; b). mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare; c). extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor sisteme noi; d). modul de baza in constructii 30 cm; e). submoduli: 5 cm; 10 cm;

1

NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTIIConstructiile sunt destinate a crea conditii optime pentru adapostirea si desfasurarea activitatii si vietii, tinand seama de conditiile naturale ( teren, clima etc.) impuse de natura sau mediul inconjurator in mijlocul caruia se amplaseaza. Factorii principali care determina conceptia, alcatuirea si modul de executie ale constructiilor sunt in general urmatorii: omul, care necesita anumite conditii fizico igienice de temperature, umiditate, lumina etc. in vederea asigurarii celor mai bune conditii de munca, odihna si sanatate; activitatea omeneasca pentru care este destinata constructia si care determina cerintele functionale sau procesul functional, adica modul de distribuire ( forme, dimensiuni ) si de legatura pe orizontala si pe verticala a spatiilor si volumelor constructiilor; natura, care exercita asupra constructiilor actiuni mecanice, fizice, chimice si biologice, variabile in functie de amplasamentul constructiilor, relief, seismicitate, clima, vant, fauna etc.

-

-

CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR In constructii se folosesc diverse clasificari, in functie de obiectivele urmarite.Se folosesc, in general, urmatoarele criterii de clasificare: clasificarea functionala sau dupa destinatie; clasificarea dupa calitate; clasificarea dupa structura de rezistenta; clasificarea dupa gradul de rezistenta la foc ( incendiu ) etc. a.Clasificarea functionala sau dupa destinatie.Prin aceasta clasificare se grupeaza constructiile asemanatoare privind cerintele functionale si amplasamentul.Din acest punct de vedere constructiile se impart in cladiri si in constructii ingineresti. Cladirile reprezinta constructiile care adapostesc oameni sau alte vietuitoare, activitatea omeneasca si produsele muncii lor, facand posibila adaptarea omului la mediul inconjurator atat de variat si cu clima atat de diferita. In functie de scopul si destinatia lor, se face clasificarea functionala a cladirilor, care este urmatoarea: -cladiri civile, in care intra: cladiri de locuit individuale sau colective, cladiri publice si administrative ( judiciare, comerciale, de administratie etc.), cladiri social culturale ( teatre, cinematografe, unitati de invatamant, biblioteci, constructii sportive etc); -cladiri industriale, in care intra: cladiri de productie ( uzine, fabrici, ateliere), cladiri pentru deservirea productiei ( magazii , rezervoare, centrale, silozuri etc); - cladiri agrozootehnice, in care intra: cladiri pentru adapostirea animalelor, constructii legumicole ( sere, rasadnite etc.), cladiri pentru adapostirea inventarului agricol, a produselor agricole ( ateliere, remize, magazii etc.).

2

Constructiile ingineresti cuprind toate celelalte constructii care nu se incadreaza in categoria cladiriilor., cum sunt: cai de comunicatie, lucrari de arta ( poduri, tunerluri, viaducte), constructii hidrotehnice, cosuri de fum, turnuri de televiziune, conducte de apa, gaze, canal, linii de transport al energiei electrice etc. b.Clasificarea dupa calitate.Aceasta calsificare este determinate de: - durabilitatea si gradul de rezistenta, inclusive rezistenta la foc, ale principalelor elemente de constructie; -cerintele de exploatare referitoare la normele de suprafata, inaltime si volum, la gradul de confort, instalatii, dotari, calitatea lucrarilor de finisaj, durata de serviciu etc. Din acest punct de vedere, constructiile ingineresti si cladirile se impart in trei clase de calitate dupa cum satisfac: cerinte ridicate, medii sau obisnuite. c.Clasificarea dupa structura de rezistenta.Din acest punct de vedere constructiile sunt alcatuite din : -structuri cu pereti portanti realizati din : lemn , zidarii diverse, beton armatdiafragme- sau beton prefabricat panouri mari; -structuri cu schelet portant ( cadre ) realizat din beton armat monolit, beton armat prefabricat sau schelet metallic; -structuri cu alcatuire mixta, realizate din cadre si diafragme; -structuri speciale considerate astfel dupa modul de alcatuire, destinatie, dificultati de proiectare, mod de executie, materiale utilizate, etc.Asemenea structuri sunt numeroase si se pot realiza cu arce, placi curbe subtirim, cu acoperisul suspendat pe cabluri sau se pot intalni la silozuri, buncare, rezervoare, castele de apa, cosuri industriale de fum, turnuri de racire etc. ALCATUIREA GENERALA SI ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNEI CLADIRI Principalele elemente de constructie sunt: elementele de rezistenta, inchidere si compartimentare, finisaj, izolatii si instalatiile aferente. 1.Elementele de rezistenta asigura rezistenta si stabilitatea constructiei.Aceste elemente sunt: fundatiile, zidurile( peretii ) portante, stalpii, grinzile, placile, sarpanta acoperisului si scarile. Ansamblul acestora constituie structura de rezistenta a cladirii. 2.Elementele de inchidere si compartimentare separa incaperile intre ele si, respectiv, interiorul cladirii de mediul inconjurator. 3.Elementele de finisaj au rolul de a proteja elementele de constructie ( asigurand durabilitatea lor ) si de a le da un aspect estetic, asigurand si confortul necesar. Din aceasta grupa fac parte: tencuielile, pardoselile, tamplaria, zugravelile, vopsitoria, etc.

3

4.Instalatiile asigura functionalitatea cladirii in conditiile de confort cerute.Din aceasta grupa fac parte instalatiile: de alimentare cu apa, canalizare, incalzire, gaze, combustibil, ventilatii, electrice, etc. 5.Izolatiile au rol de protectie a elementelor de constructie impotriva unor agenti naturali ca apa, caldura, si frigul sau impotriva unor agenti artificiali provocati de diverse procese tehnologice ce se desfasoara in constructia respectiva. Partea de constructie care asigura rezistenta si stabilitatea acesteia se numeste structura sau schelet de rezistenta.Structura constructiei cuprinde totalitatea elementelor de rezistenta. Structura unei constructii este alcatuita din doua parti principale: a) infrastructura este partea de structura care este aflata sub cota zero si care cuprinde fundatiile si in cazul cladirilor cu subsoluri si elementele acestora. b) suprastructura este partea de structura situata deasupra cotei zero si este alcatuita din : pereti, stalpi, plansee, grinzi, sarpanta acoperisului.Suprastructura preia incarcarile permanente si utile, precum si cele provenite din seisme,vant, variatii de temepratura, zapada, etc si le transmite infrastructurii.

CONDITII TEHNICO-ECONOMICE CONSTRUCTIILE

PE

CARE

TREBUIE

SA

LE

INDEPLINEASCA

In constructii nu se admit rebuturi, iar pentru rezistenta nu exista clase de calitate.Toate acestea impugn ca prescriptiile tehnice sa fie integral si riguros respectate pe tot parcursul realizarii unei constructii in proiectare si in executie aplicandu-se cu strictete normele tehnice si tehnologiile de executie prevazute. Pentru a indeplini in conditii bune rolul ce-i revine, o constructie trebuie sa intruneasca un complex de conditii, si anume: sa satisfaca functiunea pentru care a fost destinata; sa fie rezistenta si stabila; sa fie durabila, usor de intretinut si sa poata fi adaptabila unei viitoare necesitati; sa nu dauneze mediului inconjurator; sa asigure un mediu interior confortabil, corespunzator procesului de productie ce se desfasoara in ea; sa fie igienica ( sa corespunda regulilor sanitare ); sa aiba un aspect placut ( sa fie estetica ); sa prezinte siguranta contra incendiilor.

Acest ansamblu de conditii sau cerinte tehnico-economice se poate grupa in patru mari categorii de conditii: capitale, mecanice, fizico igienice si economico organizatorice.

4

COFRAJE.GENERALITATICofrajele sint constructii auxiliare, provizorii, in care se toarna be-tonul proaspat. Ele permit obtinerea formei si a dimensiunilor proiectate ale elementelor de beton. armat, precum si sustinerea acestora pe timpul intaririi betonului, pina la obtinerea rezistentelor mecanice necesare. Pentru a corespunde rolului pe care-l au, cofrajele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii tehnice, si anume: sa permita o executie cit mai simpla; sa fie stabile si rezistente; sa poata prelua greutatea si impingerea laterala a amestecului proaspat de beton si a incarcarilor care apar in procesul de executare a lucrarilor; sa nu permita scurgerea laptelui de ciment prin rosturi, adica sa fie etanse; sa asigure redarea corecta a formei, dimensiunilor si amplasarii partilor constructiei una fata de alta; sa fie astfel alcatuite incit sa asigure o decofrare usoara; sa fie usor de manipulat la transport si montaj; sa corespunda din punctul de vedere al conditiilor de tehnica a securitatii muncii. Din punctul de vedere al destinatiei lor, in raport cu elementele de constructie la a caror executie se folosesc, exista cofraje pentru fundatii, pereti, stilpi, grinzi, plansee, arce si bolti (cintre) si cofraje pentru alte elemente de constructii. Dupa modul de confectionare si gradul de reutilizare exista: cofraje fixe, care sint executate la fata locului, din cherestea; din cauza consumului mare de lemn si forta de munca, aceste cofraje au un domeniu de utilizare restrins, numai pentru constructii mici de forma speciala; cofraje demontabile, care sint executate din panouri prefabricate tipizate (de placaj, metal sail combinate etc.) si elemente auxiliare (metalice) de inventar pentru sustineri, rigidizari si asamblari care se monteaza si demonteaza cu ocazia fiecarei utilizari: cofraje mobile, care sint executate sub forma de ansamfoluri de inventar care, in intregime sau pe portiuni foarte mari, fara a fi desfacute, pot fi deplasate in pozitii succesive, pe masura turnarii betonului; Se deosebesc doua tipuri de cofraje mobile: cofraje glisante sau cofraje alunecatoare, care se deplaseaza pe verticala cu ajutorul unor verine hidraulice si se folosesc la constructii de inaltime mare, cu pereti in general verticali si sectiune orizontala de diferite forme (celule de silozuri, rezervoare, cladiri cu multe etaje cu pereti de beton, castele de apa, turnuri de racire, cosuri de fum, piloni, baraje etc.); cofraje rulante, care se deplaseaza pe orizontala si se intrebuinteaza !a constructii cu lungime mare (tuneluri, bolti etc.). Cofrajele sint alcatuite din: elemente in care se toarna betonul, care formeaza cofrajul propriu-zis si care sint alcatuite din panouri; elemente de solidarizare, care mentin panourile in pozitia din pro-iect si le solidarizeaza chingi, clesti, juguri ( caloti ), rame, distantieri; elemente care sustin, sprijina si transmit incarcarile la teren sau la constructii le existente. Aceste elemente formeaza esafodajul, respectiv un schelet de rezistenta alcatuit din piese verticale numite popi, din piese orizontale numite spraituri si traverse si din piese oblice numite contrafise, totul fiind solidarizat atat in sens longitudinal, cit si in sens transversal, prin contravintuiri inclinate sau orizontale (moaze, clesti).

5

ALCATUIREA COFRAJELOR, ELEMENTELOR DE COFRAJ ESAFODAJE

MONTAREA,

DEMONTAREA

SI

CONSERVAREA

Esafodajele sint formate din grinzi extensibile sustinute de popi metalici. Tipul de grinzi si de popi se alege in functie de incarcari si inaltimea la care este cofrajul. Grinzile extensibile cele mai utilizate sint: grinda extensibila de 3,00 . . . 5,00 (fig. 4.1, a), alcatuita dintr-un tronson principal 2 si un tronson de prelungire 3 care culiseaza in in-teriorul tronsonului principal, blocarea facinduse cu o pana. Fiecare tronson este prevazut cu o pie-sa de sprijin 1 la capatul de rezemare; -grinda extensibila de 4,00 . ..6,00 m (fig. 4.1, b), alcatuita in mod asemanator cu grinda extensibila de 3,00 . . . 5,00m; -grinda telescopica de 6,00 . . . 9,00 m (fig. 4.1, c), alcatuita din doua tronsoane de capat 4, care pot culisa in tronsonul de mijloc.Tronsoanele de capat au forma constructive de grinzi cu inima plina, iar eel de mijloc al unci grinzi cu zabrele. Popii metalici extensibili sunt de tipul PE 3 100 R, 5 100 R si PU 3 100, alcatuiti in principal din doua tevi, una superioara si alta inferioara, care culiseaza una in alta. Tehnologia de montare a po-pilor extensibili comporta mai multe faze. Pentru exemplificare se prezinta in continuare fazele de montare in cazul utilizarii popilor extensibili cu inaltimea maxima de 3 100 mm. In faza 1 se efectueaza re-glarea bruta. Popul se asaza pe un dulap (dispozitiv de reglare cu doua limitatoare la lungimea ne-cesara H ) si se culiseaza tronso-nul superior in eel inferior, astfel ca introducerea boltului cu inel sa se poata face la dimensiunea cea mai apropiata posibil de inaltimea necesara H (fig. 4.3, a). In faza a 2 -a se traseaza pozitia popilor. Popii pot fi asezati fie direct pe pardoseala din beton, fie pe dulapi de lemn, in cazul cind rezemarea trebuie sa se faca direct pe teren. Se monteaza primul pop care trebuie asigurat in pozitie verti-cala pina la montarea urmatori-lor trei popi si a contravintuirilor necesare (fig. 4.3, b). In faza a 3 -a se monteaza doi popi care se leaga intre ei la partea inferioara cu teava de schela metalica fixata cu ajutorul unui semicolier cu surub. Se tin in pozitie verticala cei doi popi pina cind se monteaza un alt rind de popi si se contravintuiesc pe cele doua directii (fig. 4.3, c). Se regleaza din inaltimea popilor cu ajutorul piulitelor.

6

In faza a 4 -a se monteaza doua rinduri de popi si se contravintuiesc cu teava de schela la partea inferioara pe cealalta directie; de asemenea, se monteaza teava de schela pentru contravintuire la partea superioara a popilor si grinzile de lemn pe capetele acestora (fig. 4.3, d). In faza a 5 -a se contravintuiesc popii cu teava de schela metalica. In faza a 6 -a se fixeaza cu ajutorul unor bride grinzile de lemn cu capetele popilor si se asaza pe acestea grinzile extensibile, alcatuind astfel esafodajul. Distanta intre popi se stabileste prin proiectul tehnologic de executie a lucrarilor, ea fiind in functie de incarcarea maxima ce poate fi preluata de fiecare pop in parte ( ~ 4500 DaN)

Esafodajele metalice tip E 75. Aceste esafodaje (fig. 4.4) sint alcatuite din panouri plane de forma triunghiulara, care se asambleaza intre ele prin suprapunere cu stut si cep, imbunarile fiind asigurate cu zavoare. La partea inferioara esafodajul este rigidizat cu bare de legatura. De asemenea, rigidizarea esafodajului este asigurata cu ajutorul diagonalelor prevazute la capetele esafodajului si in dreptul elementelor de contravintuire. Reglajul inaltimii esafodajelor, cit si reglajul verticalitatii esafodajelor se face cu elemente de reglaj superior si respectiv inferior. Aceste elemente sint asigurate cu lanturi pentru a nu cadea in timpul manipularii esafodajelor cu macaraua. Accesul la platforma de lucru a esafodajului se face prin interiorul esafodajului, pe panourile prevazute cu trepte de scara.

7

Esafodajele sint de 4 tipuri, functie de dimensiunile in plan: Tip A de 1 000 X 1 000 mm; tip B de 1 500 X 1 500 mm; tip C de 1 000 X 1 500 mm; tip D de 1 000 X 1 000 mm. Principalele caracteristici ale esafodajului E 75 sint: inaltimea maxima (15,00 m pentru tipurile A, B si C; 12,00 pentru tipul D) si incarcarea maxima (1 500 daN corespunzatoare inaltimii de 15,00 m, 1 000 daN corespunzatoare inaltimii de 10,00 m).

Tehnologia de montare a esafodajului E 75 cuprinde urmatoarele faze: f aza 1 trasarea pozitiei picioarelor esafodajului. Picioarele esafodajului (elementele de reglaj inferior) se pot aseza pe pardoseli de beton, trotuare din beton sau asfalt, placi din beton, sau pe pamint pregatit in prealabil prin nivelare si compactare, pe care s-au asezat in prealabil date din beton, dulapi sau traverse din lemn; f aza a 2 -a montarea elementelor de reglaj inferior 1 (picioare) in locurile marcate prin trasaj (fig. 4.5, a); f aza a 3 -a montarea barelor de legatura 2 si a diagonalei 4 (fig. 4.5, b);

8

f aza a 4 -a montarea primului tronson de panouri 3 si a panoului cu treapta de scara (fig. 4.5, c); f aza a 5 -a montarea tronsonului 2 de panouri (fig. 4.5, d); f aza a 6 -a montarea tronsoanelor curente de panouri si a ultimului tronson, la care diagonala 4 se asaza invers fata de cea de jos. Ultimul tronson de panouri se incheie cu montarea elementelor de reglaj superior, care se asigura prin legare cu lanturi. Esafodajul astfel montat se poate manipula si aseza la alt punct de lucru cu macaraua; f aza a 7 -a executarea contravintuirilor 6 (schema din fig. 4.5, e). Pentru inaltimi ale esafodajului cuprinse intre 12,00 si 15,00 m contravintuirea se executa in doua sectiuni, iar pentru inaltimi cuprinse intre 6,00 si 12,00 contravintuirea se executa intr-o singura sec-tiune. Pentru inaltimi pina la 6,00 m, esafodajul nu se contravintuieste. Cu ajutorul unor bride se fixeaza grinzile extensibile pe capetele picioarelor esafodajului, alcatuind astfel ansamblul esafodajului de sustinere. Distanta intre esafodajele E 75 se stabileste prin proiectul tehnologic de executie a lucrarilor, fiind in functie de incarcarea maxima ce o poate prelua fiecare in parte.

COFRAJE DIN PANOURI DE PLACAJ Panourile de cofraj se folosesc la cofrarea elementelor de constructii din beton monolit sau prefabricat (fundatii, pereti, stilpi, grinzi, placi etc.). In cazul unei exploatari corespunzatoare, panourile de cofraj pot fi utilizate de 20 . . . 25 ori. In general, panourile sint placate pe o singura fata si au scheletul rigidizat prin distantieri dispusi intre riglele longitudinale, la interval e de 60 cm (fig. 4.6, a). Tehnologia de montare a panourilor de cofraj pentru orice element de constructie cuprinde urmatoarele operatii: curatirea si nivelarea locului de montaj; trasarea pozitiei cofrajelor; transportul si asezarea panourilor de cofraj pe locurile trasate asamblarea si sustinerea lor provizorie; verificarea pozitiei cofraielor fiecarui element de constructie si fixarea lor in pozitie corecta; incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor-anexa de montare (caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, spraituri, contravinturi etc.). Cofraje pentru fundatii. Pentru cofrarea fundatiilor continue si In general a celor care au inaltime mica, panourile de cofraj se asaza cu latura lunga pe orizontala (fig. 4.6, b). Pentru blocuri de fundatii izolate, panourile

9

de cofraje se asaza, de aseme-nea, cu latura lunga pe orizontala, dar cind fundatiile sint mici, panourile se pot aseza cu latura lunga in pozitie verticala (fig. 4.6, c). In cazul fundatiilor continue, se traseaza axa longitudinals a fundatiei pe fundul santului (sapaturii respective); fata de ea se traseaza pozitiile interioare ale panourilor de cofraj. Dupa trasare, montantii se bat in pa-mint (de o parte si de alta a fundatiei), iar de ei se fixeaza panourile de cofraj cu proptele, distantieri etc. In cazul fundatiilor izolate pentru stilpi, se traseaza doua axe perpendicular pentru fiecare fundatie in parte, urmarindu-se alinierea pe axele sirurilor de stalpi.Cofrajele se incheie complet sip e muchia lor de sus, se inseamna mijlocul fiecarei laturi, pentru a le centra pe amplasamentul respectiv.Fixarea lor se realizeaza , ca si la fundatiile continue, cu montanti, proptele etc. , verificandu-se in prealabil pozitia corecta. Cofraje pentru pereti.Pentru realizarea peretilor de beton, panourile de cofraj se aseaza ca rosturile dintre ele, pe ambele fete ale peretelui, sa fie in acelasi plan vertical.

Tehnologia de montare a panourilor de cofraj cuprinde urmatoarele faze: y y y faza 1 trasarea axelor peretilor si conturului lor; faza a 2 a fixarea talpilor de rezemare si trasare; faza a 3 a montarea panourilor de cofraj pentru o fata a peretelui, incepand cu panoul de colt; montajul se executa pe ambele laturi concurente in acel colt al incaperiil pe masura ce se executa montajul, fiecare panou de cofraj se

10

asambleaza de cel anterior montat cu cleme din otel-beton, sprijinindu-se provizoriu de proptele; y y y y faza a 4 a montarea armaturii peretelui; f aza a 5 -a fixarea cutiilor si a ramelor pentru go run; f aza a 6 -a montarea panourilor de cofraj pe a doua fata a peretelui; f aza a 7 -a montarea distantierelor prin care se introduc si se fixeaza provizoriu tirantii; o data cu fiecare panou de cofraj de pe fata a doua a peretelui; f aza a 8 -a montarea panourilor de cofraj de usa si a ramelor pentru cofrarea golurilor de usa in locurile unde este prevazut gol in perete; f aza a 9 -a montarea perechilor de moaze si fixarea lor cu tiranti cu zavor; f aza a 1 0 -a verificarea vertiealitatii cofrajelor cu ajutorul nnui dispozitiv cu fir de plumb si spraituirea lor la pozitia definitiva.

y y y

Cofraje pentru stilpi. Aceste cofraje sint alcatuite din panouri modulate, cu completari, sub forma de panouri asezate pe verticals si fururi pe orizontala (fig. 4.8). Panourile se dispun cite doua, fata in fata, simetric si se fixeaza in caloti din bare drepte legate la papete cu tiranti prevazuti la un capat cu placute de ancoraj, iar la celalalt cajat cu zavoare de blocare. Indiferent de forma, de mod de montare si asamblare a panourilor de cofraj, fiecare cofraj de stilp cuprinde: rama de trasare, calotul de scinduri la baza; capacul sau fereastra pentru curatarea cofrajului pe una din laturile stilpului; sipcile triunghiulare pentru inchiderea rostu-rilor cofrajului si tesirea munchiilor stilpului. Imbinarea cofrajului stilpului cu cofrajul grinzilor se realizeaza astfel incit cofrajul grinzilor sa reazeme pe capul cofrajului stilpilor, ceea ce permite o asamblare usoara si corecta, iar decofrarea stilpului se poate realiza inaintea grinzilor, acestea avind nevoie de un timp mai mare de as-teptare in stare cofrata. Tehnologia de montare a panourilor de cofraj pentru stilpi cuprinde urmatoa-rele faze: f aza 1 trasarea axelor perpendiculare si con-turul stilpului; f aza a 2 -a fixarea ramei de trasare; f aza a 3 -a fixarea cu cuie a sipcii triunghiulare pe fetele panourilor de cofraj;

11

f aza a 4 -a montarea panourilor de cofraj pentru trei laturi, sprijinindu-se provizoriu; faza a 5 a montarea armaturii; f aza a 6 -a montarea provizorie a ferestrei de control pe latura a patra; f aza a 7 -a continuarea cofrarii laturii a patra cu panouri de cofraj; f aza a 8 -a se monteaza calotii metalici si se string cu tiranti prevazuti cu placuta de ancoraj si zavor; f aza a 9 -a scoaterea ferestrei de control, curatarea interiorului cofrajului de aschii si eventuale gu-noaie si montarea definitive a ferestrei de control; f aza a 1 0 -a montarea calotului de baza din scindura si a calotului metalic care imbraca rostul la partea superioara a ferestrei de control. Cofraje pentru grinzi si nervuri (fig. 4.9). Aceste cofraje sint alcatuite din panouri de cofraj modulate si completari, legate cu chingi batute in cuie. Calotarea grinzilor se realizeaza cu ajutorul unor juguri formate clin . tevi dreptunghiulare care se leaga intre ele cu tiranti din otel-beton ( 0 10 mm), avind la un capat placute de ancoraj, iar la celalalt capat, zavoare de blocare. Distanta dintre fetele cofrajelor este asigurata prin distantieri din PVC prin care tree tirantii. Tehnologia de montare a panourilor de cofraj pentru grinzi si nervuri cuprinde urmatoarele faze: f aza 1 trasarea axei grinzilor si a latimii lor; f aza a 2 -a se verifica pozitia in plan orizontal si vertical a grinzilor extensibile fata de cotele din proiect; f aza a 3 -a verificarea rezemarii dintre grinzile extensibile si popii telescopici, precum si a modului de asezare a popilor pe talpile de reazem; f aza a 4 -a verificarea contravinturilor popilor; f aza a 5 -a verificarea pozitiei traverselor de pe grinzile extensie pe care urmeaza a se aseza cofrajul grinzii; f aza a 6 -a montarea panourilor de cofraj pentru fundul grinzilor; f aza a 7 -a montarea panourilor de cofraj pentru partile late-rale, consolidindu-se intre ele, la rosturi cu chingi batute in cuie, iar la partea inferioara se bat pe traversele de pe grinzile extensibile scin-iurile de aliniere care au si rolul sa stringa cofrajul grinzii la partea r.ierioara;

12

f aza a 8 -a montarea jugurilor si stringerea cu tiranti cu zavor care trec prin distantierii din PVC si au rolul sa mentina la distanta fixa fetele laterale ale cofrajului. Cofraje pentru placi. Aceste cofraje sint alcatuite din panouri de latimi astfel alese incit sa acopere intreaga suprafata de co-frat, rezemate pe grinzi extensibile. Acestea, la rindul lor, reazema cu capetele pe popi telescopici. Tehnologia de montare a panourilor de cofraj pentru placi cuprinde urmatoarele faze: faza 1 trasarea; faza a 2-a verificarea pozitiei in plan vertical a sistemului de sustinere grinzi extensibile si popi; faza a 3-a verificarea rezemarii dintre grinzile extensibile si popii telescopici, precum si modul de asezare a popilor pe talpa de rezemare; faza. a 4-a verificarea contravinturilor popilor extensibili; faza a 5-a distributia panourilor de cofraj pe suprafata placii si ccmpletarea spatiilor ramase libere cu panouri de completare; faza a 6-a verificarea din nou a cotei finale a partii supe-rioare a cofrajului care reprezinta cota intradosului placii; faza a 7-a verificarea orizontalitatii cofrajului. Demontarea panourilor de cofraj (decofrarea). Ordinea operatiilor de demontare este in general inversa ca la montare. La decofrarea peretilor se executa: desfacerea zavoarelor si scoaterea tirantilor; scoaterea moazelor si asezarea lor in zone Recirculate; scoaterea scindurilor de aliniere; demontarea panourilor de cofraj; curatirea si ungerea lor. La decofrarea stilpilor se executa: demontarea jugurilor, desfacerea chingilor de legatura; demontarea panourilor de cofraj; curatirea si ungerea lor; demontarea ramei de trasare. La decofrarea fundatiilor se executa: demontarea spraiturilor, proptelelor, tarusilor, clestilor si montantilor; demontarea panourilor de cofraj; curatirea si ungerea lor. La decofrarea grinzilor se executa: desfacerea jugurilor, desfacerea scindurilor de aliniere; desfacerea chingilor; demontarea panourilor de cofraj a fetelor laterale; curatirea si ungerea lor; descintrarea din filet a popilor extensibili; demontarea panourilor de cofraj de fund; curatirea si ungerea lor; demontarea contravinturilor simultan cu demontarea grinzilor extensibile si a popilor. Ultimele trei operatii sint, in general, executate mai tirziu, primele se pot executa o data cu decofrarea elementelor de constructie verticale. La decofrarea placilor se executa: descintrarea din filet a popilor; executarea unui esafodaj de lucru pentru demontarea panourilor de cofraj; demontarea panourilor de cofraj; curatirea si ungerea lor; demontarea contravinturilor simultan cu demontarea grinzilor extensibile si a popilor.. Desprinderea scindurilor, chingilor si a panourilor de cofraj trebuie facuta cu mijloaee si scule adecvate, astfel ca sa nu se produca degra-dari nici cofrajelor si nici betonului.

13

COFRAJUL MIXT USOR ( CMU )

Cofrajul mixt usor se foloseste pentru turnarea betonului in pereti drepti sau curbi, fundatii, stilpi cu latura mai mare de 90 cm, grinzi si piaci. Principalele caracteristici ale acestui cofraj sint: dimensiunile curente ale panoului de cofraj (4,00 X 4,00 m); inaltimea maxima de turnare a betonului intr-o repriza (1,80 m); suprafata acoperita de un set de cofraj (500 m2). Piesele principale ale cofrajului sint (fig. 4.10): barele B, care se realizeaza din teava dreptunghiulara de tabla subtire de 70 X 40 X 2,5 mm, prevazute cu gauri cu diametrul de 18 mm la 5 cm interax. Acestea sint de sase ti-puri cu lungimi diferite, si anume: B1 = 596 mm;B2 = 1196 mm; B3 = 1196 mm; B4 = 3996 mm; B5 = 5996 mm; B6 = 2996 mm.Cu aceste bare se realizeaza coaste verticale si moaze orizontale fixate intre ele prin menghine; menghinele M , care sint cu surub sau cu pana; placutele metalice U, prin care trec tirantii T; placutele E, pentru prinderea spraiturilor de scheletul metalic; talpile de sprait ST si spraiturile S 1 si S 2 ;

coltarele C 1 si chingile C 2 si C3, pentru realizarea rezalitelor etc.; colturilor,

consola pentru podina KP; intinzatoarele cu filet IF. Fetele cofrajului se realizeaza din placi de placaj special de cofraj tip P de 15 mm grosime sau din panouri pentru cofrai din placaj, tip MEFMC Tehnologia de montare a panourilor de cofraj la pereti euprinde urmatoarele faze:

14

faza 1 (fig. 4.11) cu ajutorul macaralei si a dispozitivului de manipulare, panoul de cofraj (fata I) se asaza pe dulapii de trasaj in pozitia de turnare, fixindu-se la verticala prin spraituri: talpa spraiturilor se lesteaza cu cite doua dale hexagonale; se desprind mufele de agatare a panourilor folosindu-se o scara care se sprijina pe spatele panoului de cofraj; se monteaza balustrada podinei folosindu-se podina de lucru a panoului si o scara pentru accesul pe podina; faza a 2-a panoul de cofraj (fata II) se aduce cu macaraua. si se asaza intr-o pozitie provizo-rie la 50 m fata de pozitia finala pe dulapii de trasaj ajutatori: se fixeaza talpile spraiturilor; se desprinde panoul din cirligele dispozitivului de manipulare; se traseaza gaurile de trecere a tirantilor folosindu-se ca sablon panoul fata I care are dj gaurile executate; se executa gaurile de trecere a tirantilor prin panoul fata II; se monteaza placutele U, tirantii distantieri, conurile de capat si blocajele cu pana BP incepand de sus in jos in ordinea indicate in figura.

Dupa terminarea montarii tirantilor, panoul fata II se ridica 15 cm cu macaraua si se asaza pe dulapii de trasaj fixati in pozitia definitiva. Cu ajutorul intinzatorului cu filet se trece la intinderea tirantilor si deci, la asamblarea definitiva pentru turnare. Imbinarea moazelor pe orizontala se face prin petrecere cu placute U montate in pozitii inversate una fata de cealalta. Coastele se imbina pe verticala fie prin eclisare cu minimum 2 X 2 suruburi, fie prin suprapunere cu minimum doua suruburi. Pentru cofrarea placilor se folosesc panouri CMU asamblate la sol si rezemate direct pe grinzi extensibile (fig. 4.12, a ) . Cofraj ele pentru stilpi se realizeaza din panouri tip MEFMC (v. fig. 4.7, a), asamblate cu elementele de cofraj CMU (caloti din bare B si tiranti).

15

In figura 4.12, b se prezinta schema de cofrare a unui stilp cu sectiunea de 1,00 X 1,00 m. Demontarea cofrajului mixt usor se efectueaza executind in mod invers operatiile de la montare. Decofrarea elementelor de beton se realizeaza prin demontarea panourilor de cofraj cu macaraua, prin agatare cu grinda de manevra dupa desfacerea elementelor de legatura (zavoare, tiranti etc.). Dupa folosire, panourile de cofraj trebuie curatite cu spaclu si peria, chituite si etansate la rosturile fetelor, si unse cu decofrol.

16

COFRAJUL METALIC PENTRU STILP (CMS) Principalele elemente componente ale cofrajului sint: panourile de cofraj; calotii de baza, intermediari si de capat; spraiturile, talpa-sprait; clestele si elementele de legatura dintre panouri; pilnia de turnare, toate fiind confectionate din metal (fig. 4.13). Panourile de cofraj sint de tip P 1 . . . P4, avind latimea de 500 mm si inaltimea de: 1 190; 590; 390 si 100 mm. Astereala panourilor este realizata din tabla de 2 mm grosime. Pe laturile de 500 mm panourile sint prevazute cu 10 gauri 0 14 mm, la 50 mm interax. Calotii, prevazuti cu bolturi 0 12 mm, la 50 mm interax, sint de tip C1 . . . C6, si anume: calot de baza scurt C2, calot de baza lung C4; calot intermediar scurt Ci; calot intermediar lung C3; calot de capat scurt C5; calot de capat Ce. Calotii de baza si de capat sint prevazuti cu bolturi care ies numai intr-o singura parte (in sus si respectiv in jos). Din caloti intermediari bolturile ies in sus si in jos, fScind legatura dintre un rind de panouri inferior si unul superior. Pe calotii lungi se monteaza cite doua panouri de cofraj alaturate, prinse intre ele prin clestii K . Caracteristicile cofrajului CMS sint: inaltimea maxima a stilpului cofrat, 7,20 m; suprafata acoperita de un set, 150 . . . 300 m2; betonul se toarna in mod curent cu bena, In etape de maximum 1,80 m inaltime;cand betonul se toarna cu pompa, in alcatuirea cofrajului intra numai panouri de tipul P 2 ,P 3 si P 4 .

17

Tehnologia de montare a panourilor de cofraj CMS euprinde urma-toarele faze: faza 1 (fig. 4.14, a) nivelarea terenului si trasarea cofrajului. Se niveleaza o zona mai mare decit laturile stilpului si apoi se traseaza pe teren laturile stilpului; faza a 2-a (fig. 4.14, b) montarea calotilor de baza; faza a 3-a (fig. 4.14, c) montarea primului rind de panouri.Pe una din laturi nu se monteaza un panou P2, raminind o fereastra de curatire; faza a 4-a montarea randului I de caloti intermediari; faza a 5-a (fig. 4.14, e) montarea rindului I de panouri P1; faza a 6-a (fig. 4.14, e) montarea rindului II de caloti intermediari; faza a 7-a (fig. 4.14, g ) montarea talpilor-sprait si a spraiturilor. faza a 8-a (fig. 4.14, g ) montarea alternativa a panourilor P1 si P 2 , si a calotilor intermediari; faza a 9-a (fig. 4.14, g ) montarea ultimului rind de panouri P 1 sau P 2 si a ultimului rind de caloti intermediari, preeum si a spraiturilor S,; faza a 10-a (fig. 4.14, g ) montarea panourilor de completare P3 si P4, a calotilor de capat si a liniei de turnare si verificarea verticalitatii stilpului cu nivela cu bula de aer si firul cu plumb. Pentru montarea cofrajului CMS se utilizeaza esafodajul E 75. Demontarea cofrajului se efectueaza in ordinea inversa montarii.

18

COFRAJUL PASITOR ( CATARATOR ) CP 100 Cofrajul pasitor CP 100 se utilizeaza la cofrarea: peretilor, stalpilor cu latura mai mare de 95 cm, canalelor si tunelurilor, fundatiior, rezervoareJor si zidurilor de sprijin. Principalele elemente ale cofrajului CP 100 sint: montantii metalici tip I si il, cu sectiunea in forma de T; panourile metalice curente; panouri cu schelet metalic si astereala din placaj de lemn; consolele metalice de calaj; elementele de podina (consolele si longrinele metalice, pocllna din lemn); balustrada din teava metalica; tirantii metalici; elementele de aliniere din teava dreptunghiulara; dispozitivele metalice cu pana pentru fixarea panourilor si tevilor de aliniere pe montanti, innadirea montantilor si fixarea panourilor de podina pe longrina (fig. 4.15).

19

Tehnologia de montare a cofrajului CP 100 la pereti consta in principiu in pasirea panourilor de cofraj pe montanti. Preluarea impingerii betonului se realizeaza prin tiranti filetati (0 14 mm), mon-tati la baza si la capatul montantilor. Pentru acoperirea inaltimii de 2,8 m, corespunzatoare montantilor de tip /, se toarna trei tronsoane de fe: 0,50 . . . 1,00 m fiecare. Dupa turnarea fiecarui tronson si dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 4 daN/cm2, panourile sint montate (pasitej in vederea turnarii tronsonului urmator, suprapunerea panouriior peste betonul turnat anterior fiind de minimum 50 mm. Pentru turnarea peretilor de peste 2,80 m, montantii se innadesc pe verticala prin intermediul unor dispozitive cu pene metalice. Cind nivelul impus partii superioare a peretelui nu permite imbinarea montantilor prin innadire, se procedeaza la imbinarea acestora prin supra-punere (petrecere). Fixarea pe montanti a panourilor se face astfel incit dispozitivul de fixare sa fie asezat la cel mult 150 mm de capatul panoului (coltarului).

COFRAJUL GLISANT Cofrajul glisant se compune, in principal, din urmatoarele parti (fig. 4.17): cofrajul propriu-zis; jugurile; platformele de lucru; tijele de sustinere; dispozitivele de ridicare; cadrele pentru depozitarea armaturilor; instalatii diverse. Cofrajul propriu-zis este format din panouri asezate fata in fata, alcatuite fiecare dintr-o astereala montata pe un schelet de rezistenta rigid, care se asambleaza astfel incit sa cuprinda conturul in plan al elementelor de rezistenta ale constructiei. Jugurile sint cadre metalice rigide, alcatuite din cite doi montanti verticali, cu una sau doua traverse orizontale. Platformele de lucru superioare si inferioare au latimea de 70 si 120 cm si se monteaza atit in exteriorul constructiei, cit si in interiorul acest'eia. Podina este alcatuita din dulapi de lemn cu grosimea minima de 3,8 cm. Tijele de sustinere sint bare din otel rotund (0 25 . . . 0 32 mm), care reazema pe elementul de beton armat de la nivelul de unde incepe glisarea. Ele sustin dispozitivele de ridicare ale cofrajului glisant. Dispozitivele de ridicare sint verinele (prese) actionate hidraulic cu ajutorul unor pompe electrice. Verinele se amplaseaza deasupra jugurilor, fiind legate solidar cu ele. Verinele se catara pe tijele de sustinere, asigurind astfel miscarea (glisarea cofrajului). Tehnologia de montare a cofrajului glisant cuprinde urmatoarele faze: f aza 1 montarea panourilor. In cazul celulelor curbe (de exem-piu silozuri) se monteaza panourile interioare, apoi armaturile si in final panourile exterioare si cele ale stelutelor (fig. 4.18 a,b si c); in cazul constructiilor cu pereti drepti, se monteaza panourile interioare ale ca-merelor, dispuse alternant (in sah), dupa care se monteaza armaturile in pereti. Se continua apoi cu celelalte panouri interioare si in final se monteaza cele exterioare (fig. 4.18, d, e si f); f aza a 2 -a montarea jugurilor; faza a 3-a montarea platformei superioare de lucru; f aza a 4 -a montarea cadrelor de deasupra jugului care sustin armaturile si instalatiile;

20

f aza a 5 -a montarea retelei de nivel, in cazul folosirii unui sistem de vase comunicante si a firelor cu plumb; f aza a 6 -a montarea dispozitivelor de ridicare si a instalatiilor (alimentare cu apa, telefon, semnalizare etc.); f aza a 7 -a sprijinirea provizorie a panourilor de cofraj, curatirea cofrajului, spalarea acestuia si pregatirea in vederea inceperii turnarii betonului. Sprijinirile provizorii se indeparteaza cu putin timp inainte de efectuarea primei ridicari (smulgeri) a cofrajului glisant. Demontarea cofrajului glisant este o operatie dificila si periculoasa, fiind executata la mare inaltime; de aceea se executa numai in timpul zilei de catre personal instruit in mod special. Demontarea se efectueaza in doua faze, cu ajutorul macaralei, si anume: f aza 1 demontarea partilor de cofraj care se afla deasupra platformei superioare; f aza a 2 -a demontarea cofrajului propriu-zis (panouri, platforme etc.).

21

CO FRA JE RUL AN TE Cofrajele rulante sint cofrajele mobile care se deplaseaza pe ori-zontala intre doua pozitii succesive de turnare. Utilizarea unor asemenea cofraje este rationala numai daca se pot folosi in stare asamblata pe acelasi amplasament de 20 . . . 30 ori. In general, un cofraj rulant este alcatuit din urmatoarele parti prin-cipale (fig. 4.19): fata cofrajului, esafodajul (cintrul); elementele verticale de sustinere, carucioarele de rulare; calea de rulare, instalatia de ridicare (cricul) si troliul. Ridicarea sau coborirea cofrajului in pozitia de turnare se realizeaza cu ajutorul unei instalatii alcatuite din trolii manuale, scripeti sau cricuri hidraulice, care actioneaza asupra cadrului sau a popilor telescopici. Inainte de inceperea montarii cofrajului rulant, se verifica daca suprafata pe care urmeaza a fi montat este nivelata (plana), in vederea montarii liniei ferate inguste. Apoi se monteaza cintrul care reazema prin intermediul cadrului metalic pe carucioare, dupa care se asambleaza fata cofrajului. Betonarea se respectindu-se regulile de turnare. Decofrarea consta in coborirea esafodajului cu ajutorul instalatiei de ridicare-coborire, pina ce permite libera trecere a cofrajului, dupa care se deplaseaza tot sistemul in traveea urmatoare. Dupa decofrare partile componente ale tuturor tipurilor de cofraje se curata, se ung cu o solutie speciala si se depoziteaza in spatii ferite de intemperii. executa pe travee,

22

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI DE PREVENIRE Si STINGERE A INCENDIILOR Sculele si uneltele de mina trebuie confectionate numai din materiale corespunzatoare operatiilor ce vor fi executate. Uneltele de mina actionate electric trebuie sa corespunda prevederilor de tehnica a securitatii muncii privind instalatiile si echipamentul electric, fiind interzis sa se lucreze cu ele inainte de a fi verificate de catre electrician. Cozile si minerele uneltelor de mina vor fi netede,. bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda. La exeeutarea luerarilor la inaltime, uneltele de mina se pastreaza in genti rezistente si se fixeaza bine pentru a nu provoca accidente prin cadere. Toate uneltele de mina vor fi verificate cu atentie la inceputul schimbului de lucru, iar cele care nu corespund conditiilor normale de lucru se inlocuiesc cu altele corespunzatoare. Ansamblurile care alcatuiesc cofrajele pentru turnarea stilpilor, grinzilor principale, grinzilor secundare, boltilor, tunelurilor, precum si a panourilor mari de cofraj pentru elementele plane, care trebuie ridicate la inaltime si care se aduc la locul de montare cu ajutorul macaralelor, trebuie sa fie asamblate perfect si sa aibii elementele componente bine consolidate intre ele. Cofrajele se monteaza la inaltime de pe podina de lucru asezata pe schele de sustinere. Podinele trebuie sa aiba latimea de 0,7 m, sa fie imprejmuite cu balustrade de 1 m inaltime si cu scinduri de margine de minimum 15 cm inaltime. In cazul executarii peretilor de beton armat, montajul cofrajului se realizeaza de pe scari duble numai pina la inaltimea de maximum 5 m de la sol (planseu). Daca se lucreaza la o inaltime de 5 . . . 8 m, montajul se executa de pe schele mobile avind la partea superioara, in jurul podinei de lucru, balustrade de protectie de 1 m inaltime si scinduri de margine de minimum 15 cm inaltime. Cind peretii de beton armat se executa in cofraje demontabile, trebuie sa se construiasca in ambele parti podine de lucru imprejmuite. Pentru stilpii sau grinzile la care unele laturi cad in exteriorul constructiei, cofrajele se monteaza de pe schele in consola, prevazute cu balustrada si scinduri de margine. Cind se executa un cofraj inclinat, podinele de lucru de pe care se monteaza trebuie construite in trepte cu latimea de cel putin 0,40 m. Suspendarea cofraj elor trebuie astfel realizata, incit sa excluda posibilitatea deplasarii sau balansarii lor. Sustinerile si cofrajul trebuie demontate numai cu aprobarea conducatorului tehnic al luerarilor si cu respectarea stricta a succesiunii operatiilor indicate in proiectul de executie a luerarilor; este interzisa depozitarea materialelor provenite de la demontare pe podinele de lucru. Toti muncitorii vor folosi in mod obligatoriu, de cate ori lucreaza la inaltime, centuri de siguranta bine prinse de partile fixe solide ale constructiei. Se interzice personalului muncitor care se afla pe platformele cofrajului glisant sa se rezeme sau sa se urce pe parapetele de protectie ale platformelor. Accesul personalului muncitor pe platforma de lucru se va reaiiza pe scari de acces asezate ; pe schelele de sustinere, executate in afara perimetrului platformei de lucru si prevazute cu balustrada si bordura. Inclinarea scarilor nu va fi mai mare de 60. Urcarea pe platforma superioara sau coborirea pe cea inferioara, este interzisa prin agatarea de tirantii sau cablurile cofrajului glisant.

23

Instalatia electrica de lumina si forta trebuie sa fie verificata de electricianul de serviciu, la inceputul fiecarui schimb de lucru si cel putin o data in timpul schimbului, in ceea ce priveste legarea ei la pamint si starea de functionare corespunzatoare

24

Masuri de tehnica a seeuritatii muncii.

Pentru montarea si demontarea la inaltime a cofrajelor, dulgherul trebuie sa fie asigurat cu centura de siguranta. Pe traseele de trecere de sub cofraje, piesele de solidarizare si contravintuirile popilor se realizeaza astfel incit sa lase o trecere libera cu inaltimea minima de 1,8 m. Pentru a se preveni accidentele ce s-ar produce din cauza caderii unor materiale sau unelte de pe podinele de lucru, nu se permite sa se lucreze pe aceeasi verticala si la inaltimi diferite. Materialele pentru lucru, panourile sau piesele gata confectionate se depoziteaza astfel incit sa nu se poata rasturna sau rostogoli. Cuiele ramase in scinduri dupa decofrare, precum si scoabele trebuie scoase afara. Montarea, demontarea si decofrarea se executa dupa un plan aprobat. Golurile ramase in plansee dupa decofrare se astupa imediat cu panouri din scinduri simple sau cu grinzi si legaturi. La lucrari de cofraje grele, cintre de cupole sau bolti, operatiile de descintrare si demontare se realizeaza pe baza planului de organizare a acestor lucrari. O atentie deosebita trebuie data operatiilor de ridicare de la pamint a materialelor si a elementelor de cofraj gata incheiate si grele. sau la descarcarea din camioane si asezarea lor pe pamint, cind aceasta operatie se executa manual, nu mecanic. Trebuie respectate toate regulile de tehnica a securitatii muncii la lucrul cu unelte si masini-unelte. Daca se lucreaza cu unelte mecanice electrice portative, trebuie verificate toate legaturile electrice ale utilajelor, izolarea si buna lor functionare, inainte de a se incepe lucrul cu ele. Pentru a nu se produce accidente trebuie respectate regulile de alcatuire a schelei si de circulatie pe ea.

25

BIBLIOGRAFIE

Davidescu, I., Ro oga, C., Tehnologia lucr rilor de construc ii, manual pentru licee industriale cu profil de construc ii clasa a XI-a i coli profesionale, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1981 Mihul, A. i colectiv, Utilajul i tehnologia lucr rilor de construc ii, manual pentru clasa a XI-a i a XII-a, licee industriale cu profil de construc ii i coli profesionale, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1993. Pe ti anu, C., Construc ii, Editura Didactic 1979. i Pedagogic , Bucure ti,

Ro oga, C., Utilajul i tehnologia lucr rilor de construc ii, , manual pentru clasa a IX-a i a X-a, licee industriale cu profil de construc ii i coli profesionale, Editura Didactic i Pedagogic , R.A., Bucure ti, 1993. Pop, S., Tologea, S., Puicea, I., ndrum torul constructorului, Editura Tehnic , Bucure ti, 1981.

26