Legea Educaţiei Nationale

- proiect -

Instituţia

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România

Propuneri aprobate prin Rezolutia CONGRESULUI CADRELOR DIDACTICE DIN ROMÂNIA ŞI AL CADRELOR DIDACTICE ROMÂNE DE PESTE HOTARE din 27 – 30 august 2009 si sustinute prin semnatură de cei 900 de delegaţi (educatoare, învăţători, institutori, profesori, inspectori şcolari pentru învăţământul primar, directori de şcoli, cercetători ştiinţifici, lectori universitari, doctori în pedagogie) din cele 59 de asociaţii / sucursale judeţene / de sector, ai asociaţiilor profesionale ale cadrelor didactice, ai profesorilor romani de peste hotare.

Persoana Viorel Dolha

Data 7 sept 2009

Părţile, titlurile şi capitolele la care sunt propuneri, observaţii, comentarii etc.

Partea a II-a Titlul III Cap VI Art 65 (25)

Partea a II-a Titlul VII Cap I Art 147 (5)

Partea a II-a Titlul VII Cap I Art 167 (6 si 7)

Partea a II-a Titlul VII Cap II Art 168 (7)

Partea a II-a Titlul IX Cap I Art 178 (alineat nou-9)

Partea a IV-a, Titlul II, Cap.I, Art 274 (1)

Partea a IV-a, Titlul II, Cap.I, Art 276 (9)

Partea a IV-a, Titlul II, Cap.I, Art 277 (1, 2)

Partea a IV-a, Titlul IV, Cap.I, Art 324 (2)

Partea a IV-a, Titlul V, Cap.I, Art 325Denumire fişier (se actualizează automat) document.doc

PARTEA A II-A – EDUCAŢIA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂTITLUL III – ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

CAP. VI – VIAŢA ŞCOLARĂ Art. 65 - Statutul elevilor – drepturi(24) Elevii aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile şi formele de învăţământ, în condiţiile legii.

(25)Elevii aparţinând minorităţilor naţionale şi elevii etnici români din localităţi din România în care etnia română este minoritară au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile şi formele de învăţământ, în condiţiile legii.

TITLUL VI – BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DE STATTITLUL VII – MANAGEMENTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

CAP. I – MANAGEMENTUL SISTEMULUI NAŢIONAL DE ÎNVĂŢĂMÂNTArt. 147 - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării(5) În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării consultă, ca parteneri sociali, după caz, societăţile ştiinţifice naţionale ale cadrelor didactice, federaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramură, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiile de părinţi, organizaţiile şi federaţiile studenţeşti şi de elevi, recunoscute pe plan naţional.

(5)În exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii consulta, ca parteneri sociali, dupa caz, societatile stiintifice nationale ale cadrelor didactice, asociaţiile profesionale naţionale ale cadrelor didactice, federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramura, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, asociatiile de parinti, organizatiile si federatiile studentesti si de elevi, recunoscute pe plan national.

Motivare: Pentru ca Art. 324 din CODUL EDUCAŢIEI (drepturile personalului) care aminteşte şi de asociaţii profesionale ale cadrelor didactice să nu rămână necoroborat cu alte articole ale Codului unde sunt amintiţi cei care au rol consultativ

Vezi si ARTICOLUL 9 din CONSTITUŢIE ,,Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.,,

Art. 167 - Inspectoratele şcolare

1

(6) Consiliul de administraţie este format din 9 – 11 membri, dintre care: inspectorul şcolar general, inspectorii şcolari generali adjuncţi, directorul Casei corpului didactic, directorul tehnic-administrativ, contabilul-şef, consilierul juridic al inspectoratului şcolar şi alţi membri. Inspectorul şcolar general este preşedintele de drept al consiliului de administraţie. La şedinţele Consiliului de administraţie participă, cu statut de observator, reprezentanţii sindicatelor reprezentative din învăţământ, precum şi reprezentanţi ai elevilor din învăţământul secundar superior, liceal şi ai părinţilor.

(6)Consiliul de administraţie este format din 9 – 11 membri, dintre care: inspectorul şcolar general, inspectorii şcolari generali adjuncţi, directorul Casei corpului didactic, directorul tehnic-administrativ, contabilul-şef, consilierul juridic al inspectoratului şcolar şi alţi membri. Inspectorul şcolar general este preşedintele de drept al consiliului de administraţie. La sedintele Consiliului de administratie al IŞJ participa, cu statut de observator, reprezentantii sindicatelor reprezentative din învatamânt, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale reprezentative ale cadrelor didactice, precum si reprezentanti ai elevilor din învatamântul secundar superior, liceal si ai parintilor.

Motivare: Pentru ca Art. 324 din LEGEA EDUCAŢIEI NATIONALE (drepturile personalului) care aminteşte şi de asociaţii profesionale ale cadrelor didactice să nu rămână necoroborat cu alte articole ale Codului unde sunt amintiţi cei care au rol consultativ

Vezi si ARTICOLUL 9 din CONSTITUŢIE ,,Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.,,

(7) Consiliul consultativ este format din directori de unităţi de învăţământ, din alte cadre didactice de prestigiu, inclusiv din învăţământul superior, din reprezentanţi ai elevilor, ai părinţilor, ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului, ai reprezentanţilor desemnaţi ai minorităţilor, ai autorităţilor locale, ai comunităţilor religioase, ai agenţilor economici, precum şi din alţi parteneri sociali. Preşedintele consiliului consultativ este ales, prin vot secret, dintre membrii acestuia. Consiliul consultativ funcţionează după un regulament propriu.

(7)Consiliul consultativ este format din directori de unitati de învatamânt, din alte cadre didactice de prestigiu, inclusiv din învatamântul superior, din reprezentanti ai elevilor, ai parintilor, ai organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului, ai asociaţiilor profesionale naţionale reprezentative ale cadrelor didactice, ai reprezentantilor desemnati ai minoritatilor, ai autoritatilor locale, ai comunitatilor religioase, ai agentilor economici, precum si din alti parteneri sociali. Presedintele consiliului consultativ este ales, prin vot secret, dintre membrii acestuia. Consiliul consultativ functioneaza dupa un regulament propriu.

2

Motivare: Pentru ca Art. 324 din LEGEA EDUCAŢIEI NATIONALE (drepturile personalului) care aminteşte şi de asociaţii profesionale ale cadrelor didactice să nu rămână necoroborat cu alte articole ale Codului unde sunt amintiţi cei care au rol consultativ

Vezi si ARTICOLUL 9 din CONSTITUŢIE ,,Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.,,

CAP. II – MANAGEMENTUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNTArt. 168 - Consiliul de administraţie şi consiliul profesoral(7) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului participă la toate şedinţele Consiliului de administraţie cu statut de observator permanent.

(7)Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului şi ai asociaţiilor profesionale naţionale reprezentative ale cadrelor didactice, participă la toate şedintele Consiliului de administratie cu statut de observatori permanenţi.

Motivare: 1. Nu cerem rol de decizie, nu cerem fonduri sau salarii. Solicităm doar rol de observator. Cu cât deciziile se iau mai descentralizat, cu atât mai mulţi actori prezenţi la luarea lor pot fi un factor potenţial de prevenire a erorilor şi abuzurilor. Nu credem că ar fi cineva căruia să îi fie teamă de prezenţa încă a unui cadru didactic atunci când se iau decizii. Nu credem că are cineva ceva de ascuns încât să se opună implementării în lege a articolului constituţional amintit şi al trendului european al creşterii rolului mediului asociativ.2.Pentru ca Art. 324 din LEGEA EDUCAŢIEI NATIONALE (drepturile personalului) care aminteşte şi de asociaţii profesionale ale cadrelor didactice să nu rămână necoroborat cu alte articole ale Codului unde sunt amintiţi cei care au rol consultativ

3.Vezi si ARTICOLUL 9 din CONSTITUŢIE ,,Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor,,

3

TITLUL IX – ÎNVĂŢĂMÂNTUL ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR NAŢIONALECAP. I – DISPOZIŢII COMUNE

Art. 178 - Dreptul la educaţie şi formare profesională în limba maternăAlineat nou (9) Prevederile prezentului articol se aplică şi elevilor etnici

români din localităţi din România în care etnia română este minoritară.Motivare: Vezi cazuri din Harghita si Covasna unde etnicii români au uneori restrâns dreptul la educaţie în limba maternă

PARTEA A IV –A STATUTUL PERSONALULUI DIN ÎNVĂŢĂMÂNTTITLUL II – ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR

CAP. I – FUNCŢIILE DIDACTICE ŞI DIDACTICE AUXILIAREArt. 274 - Funcţiile didactice(1) Funcţiile didactice sunt:

a) în învăţământul ante-preşcolar: educator puericultor;b) în învăţământul preşcolar: educator/educatoare; institutor/institutoare;

profesor pentru învăţământ preşcolar;b.în învăţământul preşcolar: educator/educatoare; institutor/institutoare; profesor pentru învăţământ preşcolar;

c) în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare; institutor/institutoare; profesor-învățător; profesor pentru învăţământ primar; profesor;

c.în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare; institutor/institutoare; profesor-învățător; profesor pentru învăţământ primar; profesor;Motivare: În problema încadrării în învăţământul primar există de mai mulţi ani nişte anomalii demne de teatrul absurdului. Funcţia de ,,institutor,, este un artificiu care permite nerecunoaşterea arbitrară în România a unei diplome de absolvire/licenţă de studii superioare. Astfel, în mod arbitrar, unii care predau în învăţământul primar şi preşcolar şi au studii superioare absolvite chiar la universităţi de prestigiu pot fi încadraţi inferior altora care lucrează în acelaşi învăţământ primar şi preşcolar şi au studii mai puţine şi

4

absolvite poate la universităţi de mâna a doua. S-a ajuns prin instituirea funcţiei de institutor la situaţii aberante ca în preşcolar şi primar, lucrând chiar la aceeaşi clasă, să fie salarizat mai bine cel cu studii mai puţine. Învăţătorii şi educatoarele licenţiate sunt o resursă importantă în sistemul de învăţământ şi nu mai acceptă să fie încadraţi în mod diferit faţă de colegii profesori la număr egal de ore, la nivel egal de studii, la efort egal din punct de vedere metodic şi ştiinţific, uneori predând la aceeaşi clasă.

Art. 276 - Formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice – dispoziţii comune(9) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică, cu excepţia celor care urmează studii în specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, au obligaţia să absolve cursurile organizate de departamentul universitar pentru pregătirea personalului didactic. Pregătirea studenţilor în cadrul acestor departamente se realizează în regimul activităţilor didactice opţionale şi este gratuită atât pentru ciclul universitar de licenţă, cât şi pentru ciclul universitar de masterat, în limita locurilor finanţate de la bugetul statului.

(9)Studentii si absolventii de învatamânt superior care opteaza pentru profesiunea didactica, cu exceptia absolvenţilor liceelor pedagogice, ai colegiilor pedagogice, ai altor şcoli echivalente şi celor care urmeaza studii în specializarea Pedagogia învatamântului primar si prescolar, au obligatia sa absolve cursurile organizate de departamentul pentru pregatirea personalului didactic. Pregatirea studentilor în cadrul acestor departamente se realizeaza în regimul activitatilor didactice optionale si este gratuita atât pentru ciclul universitar de licenta, cât si pentru ciclul universitar de masterat, în limita locurilor finantate de la bugetul statului.Motivare: Măsura ar încuraja (fără să oblige!) pe cei care optează pentru cariera didactică să urmeze şi licee pedagogice. Sunt astfel şanse să fie şi în viitor multe cadre didactice cu o formare iniţială în domeniu mai lungă cu 4 ani în domeniul educaţiei (4 ani liceul pedagogic + studii superioare).Astfel de prevederi se găsesc şi în rapoartele Comisiilor de învăţământ de la Camera Deputaţilor şi Senat cu ocazia discutării OUG nr 40/2009

5

Art. 277 - Condiţiile de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice(1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiţiile precizate la art. 210 precum şi următoarele condiţii de studii:

b) pentru funcţia de educator în învăţământul preşcolar – absolvirea cu examen de diplomă a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, ori absolvirea cu diplomă de licenţa sau de absolvire, urmată de un curs în domeniul psihopedagogic şi metodic specific;

b) pentru functia de educator în învatamântul prescolar – absolvirea cu examen de diploma a liceului pedagogic sau a unei scoli medii echivalente, ori absolvirea cu diploma de licenta sau de absolvire, urmata de un curs în domeniul psihopedagogic si metodic specific;

c) pentru funcţia de învăţător – absolvirea cu examen de diplomă a liceului pedagogic, secţia pentru învăţători, sau a secţiei educatoare-învăţători ori a unei şcoli echivalente;

c) pentru functia de învăţător – absolvirea cu examen de diploma a liceului pedagogic, secţia pentru învăţători, sau a secţiei educatoare-învatatori ori a unei şcoli medii echivalente;

Comentariu privind salarizarea învăţătorului: Un învăţător până să aibă la vreo 15 ani vechime şi să îi albească tâmplele poate avea în şcoală mai bine plătiţi decât el portarul şcolii, şoferul, pompierul, magazinerul, administratorul etc. Şi noi care credeam că în şcoală personalul de predare este cel mai important.... Nivelul maxim pe care îl poate atinge învăţătorul este 2,75. Când ne gândim că ,,şef formaţie muncitori,, din instituţiile de cultură primeşte cel puţin 3,30 şi poate ajunge la 3,50 ne vine să ne căutăm iar origini sănătoase fiindcă se pare că ciocanul este iar la putere (în grilă) şi i se va alătura poate şi secera....

d) pentru funcţia de institutor – absolvirea cu examen de diplomă a liceului pedagogic, urmat de absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă / absolvirea cu examen de diplomă a colegiului universitar pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, urmată de absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de lungă sau

d) pentru functia de institutor profesor pentru învăţământul primar şi preşcolar cu studii superioare de scurtă durată– absolvirea cu examen de licenţă a colegiului universitar pedagogic / absolvirea cu diplomă de licenţă a programelor de

6

de scurtă durată ori de absolvirea cu diplomă de licenţă sau de absolvire, urmată de un curs specific în domeniul psihopedagogic şi metodic;

studii de ştiinţe ale educaţiei ciclul I / absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic ori a unei şcoli echivalente urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ superior de scurtă durată.

Motivare: În problema încadrării în învăţământul primar există de mai mulţi ani nişte anomalii demne de teatrul absurdului. Funcţia de ,,institutor,, este un artificiu care permite nerecunoaşterea arbitrară în România a unei diplome de absolvire/licenţă de studii superioare. Astfel, în mod arbitrar, unii care predau în învăţământul primar şi preşcolar şi au studii superioare absolvite chiar la universităţi de prestigiu pot fi încadraţi inferior altora care lucrează în acelaşi învăţământ primar şi preşcolar şi au studii mai puţine şi absolvite poate la universităţi de mâna a doua. S-a ajuns prin instituirea funcţiei de institutor la situaţii aberante ca în preşcolar şi primar, lucrând chiar la aceeaşi clasă, să fie salarizat mai bine cel cu studii mai puţine.

Prin inventarea funcţiei de institutor se ajunge ca de fapt un cadru didactic cu liceul pedagogic şi studii superioare de lungă durată şi masterat să poată ajunge la finalul carierei la o încadrare maximă de 2,95, iar colegul său care predă la aceeaşi clasă dar are după un liceu agricol doar studii superioare de lugă durată să poată ajunge la 4,25 (deci invers proporţional cu studiile!). Învăţătorii şi educatoarele licenţiate sunt o resursă importantă în sistemul de învăţământ şi nu mai acceptă să fie încadraţi în mod diferit faţă de colegii profesori la număr egal de ore, la nivel egal de studii, la efort egal din punct de vedere metodic şi ştiinţific, uneori predând la aceeaşi clasă.

e)pentru funcţia de profesor-învățător absolvirea cu e)pentru funcţia de profesor-învățător absolvirea 7

examen de diplomă a liceului pedagogic, urmat de absolvirea de studii de lungă durată sau a ciclului I Bolognia în altă specializare decât pedagogie;

cu examen de diplomă a liceului pedagogic, urmat de absolvirea de studii de lungă durată sau a ciclului I Bolognia în altă specializare decât pedagogie;

Motivare: Dacă se acceptă variantele propuse de noi la funcţiile de la d) şi f) nu mai este nevoie de încadrarea e). Cu atât mai mult cu cât formulările de la d) şi e) duc la confuzii. Oricum, funcţia de profesor-învăţător nu apare în grila din legea unică de salarizare.

f) pentru funcţiile de profesor pentru învăţământ preşcolar şi profesor pentru învăţământ primar – absolvirea cu diplomă de licenţă a programelor de studii de ştiinţe ale educaţiei;

f) pentru functiile de profesor cu studii superioare de lungă durată pentru învăţământul preşcolar şi profesor cu studii superioare de lungă durată pentru învăţământul primar – absolvirea cu diploma de licenta ciclul II a programelor de studii de ştiinţe ale educaţiei / absolvirea liceului pedagogic ori a colegiului pedagogic ori a unei şcoli echivalente urmată de absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată de stiinte ale educatiei / ;Motivare: a)În problema încadrării în învăţământul primar există de mai mulţi ani nişte anomalii demne de teatrul absurdului. Funcţia de ,,institutor,, este un artificiu care permite nerecunoaşterea arbitrară în România a unei diplome de absolvire/licenţă de studii superioare. Astfel, în mod arbitrar, unii care predau în învăţământul primar şi preşcolar şi au studii superioare absolvite chiar la universităţi de prestigiu pot fi încadraţi inferior altora care lucrează în acelaşi învăţământ primar şi preşcolar şi au studii mai puţine şi absolvite poate la universităţi de mâna a doua. S-a ajuns prin instituirea funcţiei de institutor la situaţii aberante ca în preşcolar şi primar, lucrând chiar la aceeaşi clasă, să fie salarizat mai bine cel cu studii mai puţine.

8

Prin inventarea funcţiei de institutor se ajunge ca de fapt un cadru didactic cu liceul pedagogic şi studii superioare de lungă durată şi masterat să poată ajunge la finalul carierei la o încadrare maximă de 2,95, iar colegul său care predă la aceeaşi clasă dar are după un liceu agricol doar studii superioare de lugă durată să poată ajunge la 4,25 (deci invers proporţional cu studiile!). Învăţătorii şi educatoarele licenţiate sunt o resursă importantă în sistemul de învăţământ şi nu mai acceptă să fie încadraţi în mod diferit faţă de colegii profesori la număr egal de ore, la nivel egal de studii, la efort egal din punct de vedere metodic şi ştiinţific, uneori predând la aceeaşi clasă.b) În privinţa absolvenţilor recent înfiinţatei specializări de Pedagogie a Învăţământului Primar şi Preşcolar, legea nu distinge două situaţii profund diferite. Unii absolvenţi PIPP au doar cei cei 3 ani Ciclul I Bolognia şi este firesc să fie încadraţi doar ca profesor 2 sau SSD. Alţi absolvenţi PIPP au anterior absolviţi şi 4-6 ani de liceu pedagogic şi este firesc să fie încadraţi ca profesor 1 sau S. Altfel legea nu ar recunoaşte o diplomă în domeniu obţinută înaintea absolvirii PIPP.4-6 ani de liceu pedagogic + Ciclul I Bolognia este drept să conteze pentru a preda în învăţământul primar şi preşcolar cât 4 ani de liceu agricol + Ciclul II Bolognia.Cei 7-9 ani de studii în domeniu (din care 4-6 obligatoriu la zi) trebuie să conteze cât cei 4-5 ani de studii în domeniu (făcuţi poate la ID) pentru a preda în învăţământul primar şi preşcolar.

(2) Funcţiile didactice prevăzute la lit. d), f), h), i) şi j) se pot ocupa şi de persoanele care au absolvit cu diplomă ciclul I de studii universitare de licenţă sau ciclul II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu condiţia

(2)Functiile didactice prevazute la lit. d), f), h), i) si j si k) se pot ocupa si de persoanele care au absolvit cu diploma ciclul I de studii universitare de licenta sau ciclul II de studii

9

deţinerii a minimum 30 de credite de studiu transferabile din programul de pregătire psihopedagogică oferit de departamentele pentru pregătirea personalului didactic.

universitare de masterat în profilul postului, cu conditia detinerii a minimum 30 de credite de studiu transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic, condiţie care nu se aplică absolvenţilor cu diplomă a liceelor pedagogice, a colegiilor pedagogice sau a altor şcoli echivalenteMotivare: Măsura ar încuraja (fără să oblige!) pe cei care optează pentru cariera didactică să urmeze şi licee pedagogice. Sunt astfel şanse să fie şi în viitor multe cadre didactice cu o formare iniţială în domeniu mai lungă cu 4 ani în domeniul educaţiei (4 ani liceul pedagogic + studii superioare).Astfel de prevederi se găsesc şi în rapoartele Comisiilor de învăţământ de la Camera Deputaţilor şi Senat

(3) Funcţiile didactice prevăzute la lit. g) se pot ocupa şi de persoanele care au absolvit cu diplomă ciclul II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu condiţia deţinerii a minimum 60 de credite de studii transferabile din programul de pregătire psihopedagogică oferit de departamentele pentru pregătirea personalului didactic.

(3) Functiile didactice prevazute la lit. g) se pot ocupa si de persoanele care au absolvit cu diploma ciclul II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu conditia detinerii a minimum 60 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic ori a absolvirii cu diplomă a liceelor pedagogice, a colegiilor pedagogice sau a altor şcoli echivalente şi a detinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic

TITLUL IV – DREPTURI ŞI OBLIGAŢIICAP. I – DISPOZIŢII COMUNE

Art. 324 - Drepturile personalului(2) Personalul didactic are dreptul sa facă parte din asociaţii şi organizaţii Aceste prevederi sunt goale de conţinut în privinţa

10

sindicale, profesionale şi culturale, naţionale şi internaţionale, precum şi din organizaţii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.

asociaţiilor profesionale ale cadrelor didactice dacă nu se dezvoltă cel puţin în art 147 (5), art 167 (6 si 7), art 168 (7)

TITLUL V – DISTINCŢII ŞI PREMIICAP. I – DISPOZIŢII COMUNE

Art. 325 - Categorii de distincţii şi premii(1) Personalul didactic titular cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă, ştiinţifică,în managementul educaţional şi în activitatea de îndrumare şi de control, poate primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, precum şi premii, potrivit legii.

(1)Personalul didactic titular cu rezultate excelente în activitatea didactica, educativa, stiintifica,în managementul educational si în activitatea de îndrumare si de control şi personalul didactic care predă în şcoli de limbă română de peste hotare sau şcoli în care etnicii români de peste hotare studiază limba română poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, precum si premii, potrivit legii.

11