Proiect

CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂAL REPUBLICII MOLDOVA

TITLUL IDispoziţii generale

Articolul 1. Legislaţia cu privire la procedura fiscală(1) Legislaţia de procedură fiscală a Republicii Moldova reglementează raporturile juridice fiscale privind administrarea fiscală şi alte

principii generale de determinare şi percepere a împozitelor şi taxelor. (2) Legislaţia de procedură fiscală se compune din prezentul cod şi din alte acte legislative şi normative în domeniu, care trebuie să corespundă dispoziţiilor prezentului cod.

(3) În cazul apariţiei unor contradicţii între normele prezentului cod şi prevederile Constituţiei Republicii Moldova, se aplică prevederile Constituţiei, iar în caz de neconcordanţă între normele prezentului cod şi cele ale unei alte legi organice, se aplică reglementările legii adoptate ulterior legii în cauză.

(4) Dacă un tratat internaţional, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia de procedură fiscală a Republicii Moldova, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Articolul 2. Sarcinile legislaţiei de procedură fiscală(1) Sarcinile legislaţiei de procedură fiscală constau în apărarea şi realizarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor şi asociaţiilor acestora,

a intereselor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, precum şi apărarea orînduirii statale şi constituţionale a Republicii Moldova în domeniul fiscalităţii.

(2) În scopul realizării acestor sarcini, legislaţia de procedură fiscală determină mecanisme, metode şi tehnici unice de administrare fiscală, obligatorii şi opozabile tuturor subiecţilor raporturilor de drept fiscal.

Articolul 3 Principii generale (1) Organul fiscal este obligat să aplice unitar prevederile legislaţiei fiscale, urmînd stabilirea corectă a impozitării contribiabiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat.

(2) Organul fiscal este îndreptăţit să aprecieze, în limitele atribuţiilor şi competenţelor ce îi revin, relevanţa stărilor de fapt fiscale şi să adopte soluţia admisă de lege, întemeiată pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor în cauză.

a) Organul fiscal este îndreptăţit să examineze, din oficiu, starea de fapt, să obţină şi să utilizeze toate informaţiile şi documentele necesare pentru determinarea corectă a situaţiei fiscale a contribuabilului. În analiza efectuată organul fiscal va avea în vedere toate circumstanţele edificatoare ale fiecărui caz.

(3) Contribuabilul este obligat să coopereze cu organele fiscale în vederea determinării stării de fapt fiscale, prin prezentarea faptelor cunoscute de către acesta, în întregime, conform realităţii şi prin indicarea mijloacelor doveditoare care îi sînt cunoscute.

TITLUL IINorme privind aplicarea impozitului pe venit

Capitolul 1Cu privire la limitele cheltuielilor de asigurare ale agenţilor economici şi persoanelor fizice care practică activitatea de întreprinzător,

permise ca deduceri de cheltuieli aferente activităţii de întreprinzător în scopuri fiscale

Articolul 4. Deducerea primelor de asigurare obligatoriiDeducerea primelor de asigurare se efectuează în baza contractelor de asigurare, încheiate şi confirmate documentar în corespundere

cu prevederile legislaţiei în vigoare, din venitul provenit de la activitatea de întreprinzător, pentru următoarele clase de asigurare din cadrul asigurărilor obligatorii şi anume:

a) asigurări de răspundere civilă auto, care acoperă daunele ce rezultă din folosirea autovehiculelor, inclusiv răspunderea transportatorilor;

b) asigurări de răspundere civilă avia, care acoperă răspunderea transportatorilor;c) asigurări de răspundere civilă maritimă, lacustră şi fluvială, care acoperă răspunderea transportatorilor;d) asigurări de răspundere civilă feroviară, care acoperă răspunderea transportatorilor;e) alte clase de asigurare pentru care este prevăzută încheierea contractelor de asigurare obligatorie.

Articolul 5. Deducerea primelor de asigurare facultative(1) Deducerea primelor de asigurare se efectuează în baza contractelor de asigurare, încheiate şi confirmate documentar în

corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare, din venitul provenit de la activitatea de întreprinzător, pentru următoarele clase de asigurare din cadrul asigurărilor facultative şi anume:

a) asigurări de accidente, inclusiv accidentele de muncă şi bolile profesionale;b) asigurări de sănătate (contractate în favoarea angajaţilor întreprinderii);c) asigurări de viaţă şi anuităţi (contractate în favoarea angajaţilor întreprinderii);d) asigurări de vehicule terestre (altele decît cele feroviare), care acoperă daunele survenite la vehiculele terestre cu motor;e) asigurări de vehicule de cale ferată, care acoperă daunele survenite la vehiculele de cale ferată ce se deplasează sau transportă

mărfuri ori persoane;f) asigurări de nave aeriene, care acoperă daunele survenite la navele aeriene;g) asigurări de nave maritime, lacustre şi fluviale, care acoperă daunele survenite la acestea;h) asigurări de bunuri în tranzit, care acoperă daunele suferite de mărfuri, bagaje şi alte bunuri transportate;

i) asigurări de incendiu şi de alte calamităţi naturale, care acoperă daunele suferite de proprietăţi şi bunuri (aflate în proprietatea întreprinderii) cauzate de incendiu, explozie, furtună, energie nucleară, alunecări de teren, alte fenomene naturale în afară de furtună;

j) asigurări de bunuri, care acoperă daunele suferite de proprietăţi şi bunuri (aflate în proprietatea întreprinderii) de grindină, îngheţ sau furt;

k) asigurări de răspundere civilă generală, care acoperă daunele din prejudiciul cauzat terţilor în urma exploatării obiectelor industriale periculoase;

l) asigurări de răspundere civilă generală, contractate în baza Convenţiei CMR din 19 mai 1956 şi Convenţiei TIR din 14 noiembrie 1975, la care Republica Moldova este parte din 26 mai 1993;

m) alte asigurări de răspundere civilă generală, care acoperă daunele din prejudiciul cauzat terţilor prin utilizarea şi exploatarea navelor aeriene şi vehiculelor de cale ferată.

(2) În cazul asigurărilor indicate la lit. h)–l) din prezentul articol, mărimea totală a defalcărilor permise ca deduceri de cheltuieli aferente activităţii de întreprinzător în scopuri fiscale nu poate depăşi 3 (trei) procente din suma venitului brut anual, obţinut din toate sursele, inclusiv din activitatea operaţională, de investiţii şi financiară.

Articolul 6. Deducerea primelor de asigurare în cazul subvenţionării de către stat

Pentru contractarea asigurărilor subvenţionate de către stat, mărimea defalcărilor permise ca deduceri de cheltuieli aferente activităţii de întreprinzător în scopuri fiscale nu poate depăşi cota de primă de asigurare, care urmează a fi plătită de către asigurat (întreprinderea agricolă, producătorul agricol etc.), în conformitate cu legile speciale respective.

Capitolul 2Raportarea proprietăţii la categoriile de proprietate

Articolul 7. Clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate în scopuri fiscale (1) La calcularea uzurii toate mijloacele fixe se clasifică în cinci categorii de proprietate.

(2) Atribuirea fiecărei unităţi a mijloacelor fixe la categoria respectivă de proprietate se efectuează în funcţie de durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe, determinate conform prevederilor Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale.

(3) Fiecare unitate a mijloacelor fixe se va atribui la categoria de proprietate respectivă în felul următor:

Categoria de proprietateDurata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe, determinate

conform Catalogului (în ani)I 40II 25-39III 20-24IV 10-19V pînă la 9 ani, inclusiv

Articolul 8. Clasificarea proprietăţii ce reprezintă investiţii efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă pe categorii de proprietate în scopuri fiscale

Proprietatea ce reprezintă investiţii efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune şi arendă se atribuie la categoria de proprietate la care se atribuie mijloacele fixe respective, care sînt luate în leasing operaţional, locaţiune, concesiune şi arendă.

Capitolul 3Modul de confirmare a donaţiilor în scopuri

filantropice şi de sponsorizare

Articolul 9. Subiecţii donaţiilor în scopuri filantropice şi de sponsorizare(1) Donaţiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare reprezintă donaţiile făcute în favoarea:a) autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art. 51 din Codul fiscal;b) organizaţiilor necomerciale prevăzute la art.52 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul fiscal;c) organizaţiilor religioase specificate la art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal;d) organizaţiilor sindicale prevăzute la art.533 din Codul fiscal.(2) Filantrop sau sponsor poate fi orice persoană-rezident juridică şi fizică, indiferent de forma de proprietate

şi gospodărire, care efectuează donaţii filantropice sau sponsorizări în perioada şi în mărimea, conform legislaţiei, sub formă de transmitere dezinteresată în proprietate a mijloacelor băneşti, a bunurilor; învestirea cu drepturi de proprietate, folosinţă şi dispoziţie a obiectelor cu drept de proprietate; executarea lucrărilor, prestarea serviciilor.

Articolul 10. Modul de confirmare a donaţiilor(1) Contribuabilii-rezidenţi care, pe parcursul anului fiscal, au efectuat donaţii în scopuri filantropice sau de sponsorizare, trebuie

să confirme cheltuielile sale pentru a obţine dreptul de a deduce aceste cheltuieli. Donaţiile pot fi efectuate atît în formă bănească, cît şi nebănească. (2) Drept bază pentru acordarea donaţiilor filantropice sau a sponsorizărilor constituie cererea în scris din partea organizaţiei care doreşte să primească astfel de ajutor şi care, în cadrul Codului fiscal, au acest drept.

(3) Persoana care face donaţia în formă nebănească, dar sub forma unui bun, se consideră ca persoană care a vîndut bunul la un preţ ce reprezintă baza lui valorică ajustată. Pentru active, cu excepţia proprietăţii pentru care se calculează uzura şi activelor de capital, baza valorică ajustată reprezintă valoarea de bilanţ a activelor la momentul donaţiei.

2

(4) În cazul în care donaţiile au formă nebănească, confirmarea donaţiei se face în baza următoarelor documente: a) contractului de sponsorizare în formă simplă scrisă, iar în cazul donării cu titlu filantropic/de sponsorizare a bunurilor imobile,

autentificat notarial, cu specificarea fiecăreia din valorile donate, menţionîndu-se scopul donaţiei sau destinaţia bunurilor donate;b) documentului primar cu regim special, cu introducerea în partea de jos a menţiunii „Donaţie filantropică/Sponsorizare”. Persoanele

fizice care nu sînt înregistrate în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător nu prezintă documentul primar.(5) În cazurile în care donaţiile au fost făcute sub formă bănească, document confirmativ serveşte dispoziţia de plată în adresa

organizaţiilor care, în cadrul Codului fiscal, pot fi destinatari ai acestui ajutor.

Capitolul 4Procedura de încheiere, acţiune şi rezoluţiune a Acordului

privind scutirea de plata impozitului pe venit

Articolul 11. Noţiuni generaleÎn sensul prezentului capitol, noţiunile generale utilizate semnifică următoarele:a) investirea în dezvoltarea producţiei (lucrărilor, serviciilor) proprii măsurile întreprinse de către întreprindere aferente cheltuielilor

suportate, care au drept scop fabricarea unor noi tipuri de producţie (prestarea unor noi tipuri de lucrări, servicii) ori extinderea volumului existent de producţie (lucrări, servicii). În special, la aceste cheltuieli se atribuie cheltuielile suportate pentru procurarea mijloacelor fixe legate nemijlocit de procesul de producţie ori prestare a serviciilor, activelor materiale în curs de execuţie, reparaţie şi cheltuielile capitale ulterioare pentru îmbunătăţirea suplimentară a mijloacelor fixe, cheltuielile suportate pentru procurarea bunurilor materiale şi nemateriale şi alte tipuri de cheltuieli efectuate în scopul fabricării unor noi tipuri de producţie sau prestării unor noi tipuri de servicii, lucrări ori extinderii volumului existent de producţie (lucrări, servicii), precum şi al majorării volumelor producţiei fabricate şi comercializate şi a serviciilor prestate. Se consideră investiţii în dezvoltarea producţiei proprii procurarea şi achitarea efectivă a valorii mijloacelor fixe, activelor materiale în curs de execuţie etc. de către agentul economic beneficiar al scutirii;

b) suma investită în programe de stat sau ramurale de dezvoltare a economiei naţionale suma cheltuielilor întreprinderii avînd drept scop finanţarea diferitelor programe economice de stat şi ramurale; c) scutirea de plata impozitului pe venit suma impozitului pe venit, determinată de agentul economic în modul stabilit, nevărsată la buget, care urmează a fi direcţionată spre dezvoltarea producţiei proprii (lucrărilor, serviciilor) sau spre finanţarea programelor de stat sau ramurale de dezvoltare a economiei naţionale, în proporţiile stabilite la art. 492 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal.

Articolul 12. Subiecţii utilizării facilităţii(1) Subiecţi ai utilizării facilităţii sînt:a) întreprinderile al căror capital social este constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie ori cele care efectuează investiţii

(cheltuieli) capitale în mărime ce depăşeşte suma echivalentă cu 250 mii dolari SUA, conform prevederilor art. 492 alin. (1) din Codul fiscal;b) întreprinderile al căror capital social este constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie ori care efectuează investiţii (cheltuieli)

capitale, în funcţie de mărimea capitalului social constituit sau majorat ori de mărimea investiţiei (cheltuielilor) capitale efectuate, conform prevederilor art. 492 alin. (2) din Codul fiscal. (2) Facilitatea prevăzută la art. 492 alin. (2) din Codul fiscal nu se extinde asupra întreprinderilor al căror capital social este constituit sau majorat din active materiale pe termen lung, făcînd parte din capitalul social ori din investiţiile (cheltuielile) capitale care au constituit obiectul dreptului de a beneficia de facilităţile fiscale prevăzute la art. 49 2 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal. De asemenea, prezentul capitol nu se extinde asupra întreprinderilor ale căror investiţii (cheltuieli) capitale sînt efectuate din mijloacele depuse în capitalul social, constituind obiectul dreptului de a beneficia de facilităţile fiscale prevăzute la art. 492 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal. (3) Întreprinderile menţionate la alin. (1) lit. a) din prezentul articol se scutesc, după constituirea sau majorarea capitalului social ori efectuarea investiţiilor (cheltuielilor) capitale, de plata impozitului pe venit în mărime de 50% pe parcursul a 5 ani consecutivi, începînd cu perioada fiscală în care cu organul fiscal a fost încheiat acordul de scutire de impozit, în conformitate cu prezentul capitol. (4) Întreprinderile menţionate la alin. (1) lit. b) din prezentul articol se scutesc, după constituirea sau majorarea capitalului social ori efectuarea investiţiilor (cheltuielilor) capitale, de plata impozitului pe venit pe următoarele perioade fiscale, în funcţie de mărimea capitalului social constituit sau majorat ori de mărimea investiţiei (cheltuielilor) capitale efectuate, începînd cu perioada fiscală în care, cu organul fiscal, a fost încheiat acordul de scutire de impozit, în conformitate cu prezentul capitol. (5) Întreprinderile cărora li s-a acordat scutire de impozit pe venit, în conformitate cu prevederile art. 49 2 din Codul fiscal (în redacţia anterioară), pot să beneficieze şi în continuare de scutirea respectivă în cazul respectării condiţiilor stabilite la momentul acordării (în redacţia Legii nr. 60-XVI din 28 aprilie 2005 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.92-94, art. 431).

Articolul 13. Constituirea capitalului social, efectuarea investiţiilor (cheltuielilor) capitale

(1) Constituirea sau majorarea capitalului social, în modul stabilit de legislaţie, reprezintă cheltuielile suportate pentru constituirea sau majorarea capitalului social începînd cu 1 ianuarie 2005 – data intrării în vigoare a Legii nr. 350-XV din 21 octombrie 2004 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 208-211, art. 930), prin care a fost introdus art. 49 2 din Codul fiscal, pînă la depunerea cererii privind solicitarea facilităţii respective. (2) Efectuarea investiţiilor (cheltuielilor) capitale reprezintă cheltuielile suportate pentru efectuarea investiţiilor (cheltuielilor) capitale începînd cu 1 ianuarie 2007 – data intrării în vigoare a art. 492 din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 268-XVI din 28 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 142-145, art. 702), pînă la depunerea cererii privind solicitarea facilităţii respective.

Articolul 14. Condiţii generale privind scutirea de plata impozitului pe venit

(1) Agenţii economici, menţionaţi la alin. (1) lit. a) din articolul 12 din prezentul Cod, care solicită scutirea de plata impozitului pe venit, sînt obligaţi să se conformeze, în mod cumulativ, următoarelor condiţii:

3

a) capitalul social al acestora este constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie ori investiţiile (cheltuielile) capitale efectuate depăşesc suma echivalentă cu 250 mii dolari SUA, conform cursului oficial al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA, stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data constituirii sau majorării efective a capitalului social ori la data efectuării investiţiilor (cheltuielilor) capitale, cu condiţia că, la momentul depunerii cererii privind scutirea de impozit, valoarea capitalului social constituit sau majorat în modul respectiv nu a fost diminuată; b) nu au beneficiat şi / sau nu beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 49 2 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 350-XV din 21 octombrie 2004 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative; c) nu au beneficiat şi / sau nu beneficiază de facilitatea fiscală prevăzute în art. 24 alin. (3) din Legea nr. 1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (în redacţia Legii nr. 272-XV din 3 iulie 2003 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr. 1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 163-166, art. 652) sau Legea nr. 1570-XIII din 26 februarie 1998 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 38-39, art. 272), în cazul constituirii sau majorării capitalului social în mărime ce depăşeşte suma echivalentă cu 250 mii dolari SUA, precum şi de facilitatea fiscală prevăzută la art. 24 alin. (19) din Legea nr. 1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (în redacţia Legii nr. 430-XV din 31 octombrie 2003 pentru modificarea şi completarea unor acte normative) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 239-242, art. 956); d) nu au beneficiat şi / sau nu beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 49 2 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal, în cazul constituirii sau majorării capitalului social. (2) Agenţii economici menţionaţi la alin. (1) lit. b) a art.12 din prezentul cod, care solicită scutirea de plata impozitului pe venit, sînt obligaţi să se conformeze, în mod cumulativ următoarelor condiţii: a) capitalul social al acestora este constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie ori investiţiile (cheltuielile) capitale efectuate corespund mărimii prevăzute la art. 492 alin. (2) din Codul fiscal, conform cursului oficial al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA, stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data constituirii sau majorării efective a capitalului social ori la data efectuării investiţiilor (cheltuielilor) capitale, cu condiţia că, la momentul depunerii cererii privind scutirea de impozit, valoarea capitalului social constituit sau majorat în modul respectiv nu a fost diminuată; b) nu au beneficiat şi / sau nu beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute în art. 49 2 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 350-XV din 21 octombrie 2004 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative; c) nu au beneficiat şi / sau nu beneficiază de facilitatea fiscală prevăzută la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (în redacţia Legii nr. 272-XV din 3 iulie 2003 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr. 1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal) sau Legea nr. 1570-XIII din 26 februarie 1998 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în cazul constituirii sau majorării capitalului social în mărime ce depăşeşte suma echivalentă cu 250 mii dolari SUA, precum şi de facilitatea fiscală prevăzută la art. 24 alin. (19) din Legea nr. 1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (în redacţia Legii nr. 430-XV din 31 octombrie 2003 pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 239-242, art. 956);

d) nu au beneficiat şi / sau nu beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 49 2 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal, în cazul constituirii sau majorării capitalului social. (3) Se consideră că contribuabilul a beneficiat de facilitatea fiscală stabilită conform art. 6 alin. (9) lit. g) din Codul fiscal în cazul în care acesta nu a renunţat la facilitatea fiscală pe parcursul unui an de la ultima dată stabilită pentru prezentarea dării de seamă în care a fost reflectată suma facilităţii.

Articolul 15. Modalitatea adresării în scopul obţinerii facilităţii (1) La respectarea condiţiilor menţionate la alin. (1) sau (2) ale articolului 14 din prezentul cod, agentul economic urmează să prezinte organului fiscal care îl deserveşte (inspectoratului fiscal teritorial de stat sau Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor) o cerere, conform modelului prezentat în anexa nr. 1 la prezentul Titlu. (2) Agenţii economici specificaţi la alin. (1) lit. a) şi b) ale articolului 12 din prezentul cod sînt obligaţi să prezinte organului fiscal, concomitent cu cererea menţionată la alin. (1) al prezentului articol, următoarele documente: a) contractul de constituire, statutul în original şi copiile acestor documente; b) documentele în original şi copiile acestora (dispoziţii de plată, facturi de expediţie, facturi fiscale, acte de achiziţie) ce confirmă constituirea sau majorarea capitalului social prin contribuţie, în funcţie de mărimea capitalului social constituit sau majorat, conform prevederilor art. 492 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal; c) copia bilanţului contabil pentru anul în care s-a constituit capitalul social în mărimea specificată la art. 12 alin. (1) lit. a) sau la art. 14 alin. (1) lit. a) din prezentul capitol, precum şi pentru perioada de gestiune în care a fost depusă cererea de acordare a scutirii, legalizată prin aplicarea ştampilei Biroului Naţional de Statistică; d) documentele în original şi copiile acestora (contracte, facturi de expediţie, facturi fiscale, acte de achiziţie, acte de acordare a serviciilor, lucrărilor) ce confirmă mărimea investiţiilor (cheltuielilor) capitale efectuate, conform prevederilor art. 492 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal. (3) Cererea cu privire la acordarea scutirii şi documentele anexate urmează a fi examinate de către organul fiscal în termen de 15 zile de la data înregistrării cererii. În cazul existenţei motivelor întemeiate de a nu acorda scutirea, respectiv, de a nu încheia acordul cu agentul economic, organul fiscal adoptă decizia privind refuzul de acordare a acestei scutiri, care se perfectează potrivit formei prezentate în anexa nr. 2 la prezentul Titlu. Ca urmare a examinării cererii, în termen de 5 zile de la data acceptării acordării scutirii sau de la data emiterii deciziei privind refuzul de acordare a scutirii, organul fiscal remite agentului economic un aviz (forma tipizată a acestuia este prezentată în anexa nr. 3 la prezentul Titlu). (4) În cazul în care, ca urmare a examinării contestării privind dezacordul cu decizia organului fiscal, depusă de întreprinderile specificate la alin. (1) lit. a) şi b) din articolul 12, sau a atacării în instanţa de judecată a deciziei respective, s-a depistat faptul că refuzul a fost neîntemeiat, în acordul care urmează a fi încheiat se indică termenul scutirii în conformitate cu alin. (4) al articolului 16 din prezentul cod.

Articolul 16. Modul de întocmire a Acordului privind scutirea de plata impozitului pe venit, precum şi de executare a acestuia

(1) Acordul privind scutirea de plata impozitului pe venit se semnează de şeful organului fiscal sau adjunctul acestuia şi de contribuabil (conducătorul sau persoana împuternicită de acesta prin procură), cu aplicarea ştampilei umede.

4

(2) Acordul se întocmeşte, potrivit formularului-tip prevăzut în anexa nr. 4 la prezentului Titlu, în două exemplare, unul dintre care se eliberează solicitantului, iar al doilea se păstrează la organul fiscal. (3) În cazul încheierii Acordului respectiv, scutirea de plata impozitului pe venit se acordă începînd cu prima zi a perioadei fiscale în care a fost încheiat Acordul, determinate în conformitate cu prevederile art. 121 din Codul fiscal.

(4) În cazul menţionat la alin. (4) al articolului 15 din prezentul cod, scutirea se stabileşte începînd cu prima zi a perioadei fiscale în care a fost adoptată decizia organului fiscal privind refuzul de acordare a scutirii. (5) În cazul în care agentul economic beneficiază de scutire, prima perioadă fiscală în care a beneficiat de scutire fiind aceeaşi în care a fost încheiat Acordul, însă pe parcursul anului (pînă la data încheierii Acordului) acesta a achitat impozit pe venit în rate conform art. 84 din Codul fiscal, urmează a fi aplicate prevederile art.175 şi 176 din Codul fiscal.

Articolul 17. Obligaţiunile contribuabilului Contribuabilul este obligat:

a) să investească în proporţiile stabilite de lege din suma impozitului pe venit, calculată şi nevărsată la buget, în dezvoltarea producţiei (lucrărilor, serviciilor) proprii sau în programe de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei naţionale;

b) să menţină în capitalul său social contribuţia (recalculată la data constituirii sau majorării efective a capitalului social în modul prevăzut de legislaţie, conform cursului oficial al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA stabilit de Banca Naţională a Moldovei) pe parcursul perioadei în care a beneficiat de scutire;

c) să prezinte anual declaraţia cu privire la impozitul pe venit şi alte dări de seamă pe parcursul perioadei în care a beneficiat de scutire, în modul şi în termenele stabilite de actele normative.

Articolul 18. Rezoluţiunea Acordului privind scutirea de plata impozitului pe venit şi consecinţele nerespectării prevederilor acestuia

(1) Acordul privind scutirea de plata impozitului pe venit se supune rezoluţiunii unilateral de către organul fiscal în cazurile în care contribuabilul nu respectă întocmai prevederile legislaţiei în vigoare referitoare la facilităţile fiscale, stabilite prin art. 49 2 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal. Suma impozitului pe venit lăsată la dispoziţia agentului economic, pe întreaga perioadă de valabilitate a Acordului, urmează a fi vărsată la buget integral.

(2) Decizia privind rezoluţiunea Acordului se adoptă de conducerea organului fiscal şi se aduce la cunoştinţa contribuabilului în termen de trei zile de la data adoptării ei.

Capitolul 5Modul deducerii cheltuielilor legate de formarea

rezervelor asigurătorului

Articolul 19. Deducerea cheltuielilor legate de formarea rezervei de prime a asigurărilor pe termen lung şi a fondului de asigurare a pensiilorCompaniilor de asigurări li se permite deducerea cheltuielilor legate de formarea rezervei de prime a asigurărilor pe termen lung şi a

fondului de asigurare a pensiilor în mărimea sumelor, obţinute ca rezultat al calculelor trimestriale şi anuale, efectuate în conformitate cu actele normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, emise în acest sens.

Articolul 20. Deducerea cheltuielilor legate de formarea rezervei tehnice şi a fondului măsurilor preventive

Companiilor de asigurări li se permite deducerea cheltuielilor legate de formarea rezervei tehnice şi a fondului măsurilor preventive în mărimea sumelor, obţinute ca rezultat al calculelor trimestriale şi anuale, efectuate în conformitate cu actele normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, emise în acest sens.

Capitolul 6Modul declarării venitului obţinut de societate

Articolul 21. Declararea venitului societăţii Societăţile, în persoana conducătorului sau altui reprezentant al acestora, în termenul stabilit de Codul fiscal, sînt obligate să prezinte un document cu privire la venitul societăţii obţinut de la activitatea desfăşurată de acestea, în care să indice venitul obţinut de societate, suma obligaţiunii privind impozitul pe venit, precum şi suma impozitului achitat etc.

Articolul 22. Prezentarea documentului cu privire la venitul societăţii Documentul cu privire la venitul societăţii se completează şi se prezintă în modul stabilit de Guvern.

5

Anexa nr. 1la Titlul II al Codului de procedură fiscală

Şefului organului fiscal ________________________(denumirea organului fiscal)

_____________________________________________(numele, prenumele)

de la ________________________________________,(denumirea agentului economic, codul fiscal)

________________________________________(adresa juridică)

în persoana conducătorului, dl (dna) ______________ (numele, prenumele)

C E R E R E

privind scutirea de plata impozitului pe venit

În baza art.492 alin.(1) / (2) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, (de subliniat alineatul din art. 492 din Codul fiscal)

agentul economic ________________________________________________ (denumirea agentului economic)

solicită acordarea scutirii de plata impozitului pe venit:

- în mărime de 50% pe parcursul a 5 ani consecutivi, de la ____________ pînă la ____________, în baza alin. (1) art. 492 din Codul fiscal, sau*;

(de indicat perioada pentru care se solicită scutirea)

- în mărime de 100% pe parcursul a 3 ani consecutivi, de la ____________ pînă la ____________, în baza alin. (2) art. 492 din Codul fiscal*;

(de indicat perioada pentru care se solicită scutirea)

- în mărime de 100% pe parcursul a 4 ani consecutivi, de la ___________ pînă la _____________, în baza alin. (2) art. 492 din Codul fiscal*.

(de indicat perioada pentru care se solicită scutirea)

* Se completează datele aferente tipului de scutire solicitat.*

*

6

Respectăm condiţiile înaintate potenţialilor beneficiari ai scutirii de plata impozitului pe venit, şi anume:

(se completează compartimentul respectiv)

1. Contribuţia în capitalul social constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie constituie __________ lei moldoveneşti sau __________dolari SUA la cursul oficial de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei la data________.

2. Capitalul social a fost constituit sau majorat la data ____________ în mărime de _____________lei.3. Investiţiile (cheltuielile) capitale constituie _______ lei moldoveneşti sau ________dolari SUA la cursul oficial de schimb al Băncii

Naţionale a Moldovei la data ____________.4. Genul de activitate practicat __________________________________.5. Restanţe la bugetul public naţional: există nu există.

(de subliniat)6. Nu am beneficiat şi/sau nu beneficiem de facilităţi similare prevăzute în cazul constituirii sau majorării capitalului social.

Documentele ce confirmă dreptul de a beneficia de scutire se anexează.(se enumără documentele prezentate)

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Confirmăm veridicitatea datelor din documentele enumerate mai sus şi conştientizăm faptul că, în cazul în care organul fiscal depistează date neveridice, vom fi sancţionaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Conducătorul___________________ ___________________ (numele, prenumele) L.Ş. (semnătura)

Contabilul-şef__________________ ___________________ (numele, prenumele) (semnătura)

Data________________

Data primirii cererii la organul fiscal ________________ 200__

Nr. de înregistrare__________________ L.Ş.

Anexa nr. 2la Titlul II al Coduluide procedură fiscală

D E C I Z I E

cu privire la refuzul de acordare a scutirii de plata impozitului pe venitnr. _____ din _____________ 200 _

În baza prevederilor art. 492 alin. (1) / (2) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, (de subliniat alineatul din art. 492 din Codul fiscal)

DECID:

1. Se refuză acordarea scutirii de plata impozitului pe venit pentru ________________________________________________________________

(denumirea agentului economic, codul fiscal)în conformitate cu cererea prezentată (nr. de înregistrare la organul fiscal ______ din ________ 200 _) pentru perioada de la ____________pînă la ____________.

2. Prezenta decizie poate fi contestată la organul fiscal emitent a deciziei în termen de 30 de zile de la data primirii deciziei.

Şeful organului fiscal__________ ________________ ______L.Ş.___ (organul fiscal) (numele, prenumele) (semnătura)

7

Anexa nr. 3la Titlul II al Codului de procedură fiscală

Conducătorului agentului economic_______________________________________

(denumirea, codul fiscal) _______________________________________

(adresa juridică)Dlui (dnei)_____________________________

(numele, prenumele)

A V I Z

Organul fiscal____________________ Vă informează că, în urma examinării cererii Dvs. nr.___ din___________şi a documentelor anexate:

s-a acceptat încheierea Acordului privind scutirea de plata impozitului pe venit în baza art. 49 2 alin. (1) / (2) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997; (de subliniat alineatul din art. 492 din Codul fiscal)

prin Decizia organului fiscal ______________ nr.____ din _________ 200__ s-a hotărît de a refuza încheierea Acordului privind scutirea de plata impozitului pe venit. (de subliniat cuvintele respective)

Pentru semnarea Acordului privind scutirea de plata impozitului pe venit, care se va încheia între Dvs. şi organul fiscal _________________, Vă invităm să vă prezentaţi la organul fiscal __________, situat pe str. ____________________ la ___ ___________ 200 _ , ora _____.

Şeful organului fiscal___________ _________________ ______L.Ş.___(organul fiscal) (numele, prenumele) (semnătura

Anexa nr. 4la Titlul II al Codului de procedură fiscală

A C O R Dprivind scutirea de plata impozitului pe venit

mun. (or)_____________ ___ ___________200_____Nr. __________________

Prezentul Acord este încheiat în baza art. 492 alin. (1)/(2) din Codul fiscal (de subliniat alineatul din art. 492 din Codul fiscal)nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (în continuare – Codul fiscal), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în urma examinării

cererii prezentate organului fiscal _____________ pe data de ________200__, înregistrată cu numărul _______, şi a documentelor anexate la cerere.

I. Părţile Acordului

8

1. Organul fiscal ____________, în persoana __________________, (numele, prenumele şefului/şefului adjunct al organului fiscal)pe de o parte şi, Agentul economic _______________________________,

(denumirea agentului economic)cu sediul în localitatea __________________ str. _________________, nr.____, telefon nr. _____________, fax nr. ______________, cod fiscal _____________, în persoana ________________________________(în continuare – contribuabil)

(numele, prenumele conducătorului)pe de altă parte, au încheiat prezentul Acord privind scutirea de plata impozitului pe venit, în condiţiile care urmează.

II. Obiectul Acordului

2. Obiectul Acordului îl constituie scutirea contribuabilului de plata impozitului pe venit:- în mărime de 50% pe parcursul a 5 ani consecutivi, de la _____ pînă la ___________________________, în baza art. 49 2 alin. (1) din

Codul fiscal, sau*;(de indicat perioada pentru care se solicită scutirea)

- în mărime de 100% pe parcursul a 3 ani consecutivi, de la _____ pînă la ______________________________, în baza art. 49 2 alin. (2) din Codul fiscal*; (de indicat perioada pentru care se solicită scutirea)

- în mărime de 100% pe parcursul a 4 ani consecutivi, de la _____ pînă la ______________________________, în baza art. 49 2 alin. (2) din Codul fiscal*. (de indicat perioada pentru care se solicită scutirea)

III. Termenele şi mărimea de acordare a scutiriide plata impozitului pe venit

3. Scutirea de plata impozitului pe venit se acordă contribuabilului timp de ___ perioade fiscale, de la ____________ 200__ pînă la _____________ 200__, în mărime de ___ %.

IV. Drepturile şi obligaţiunile părţilor

4. Drepturile organului fiscal şi ale contribuabilului sînt reglementate de legislaţia în vigoare.Obligaţiunile organului fiscal

5. În conformitate cu art. 492 alin. (1) / (2) din Codul fiscal, ţinînd cont de (de subliniat alineatul din art. 492 din Codul fiscal) modificările şi completările ulterioare, organul fiscal ______________ încheie prezentul Acord privind scutirea de plata impozitului pe

venit pe perioada şi în mărimea indicată la pct. 3 al prezentului Acord.

Obligaţiunile contribuabilului

6. Contribuabilul se obligă:a) să asigure veridicitatea datelor indicate la art.14 alin. (1) lit. a)-d) din prezentul cod – pentru agenţii economici menţionaţi la art. 49 2

alin. (1) din Codul fiscal sau la art.14 alin. (2) lit. a)-d) din prezentul cod – pentru agenţii economici menţionaţi la art. 49 2 alin. (2) din Codul fiscal, declarate de el organului fiscal ______________ pînă la încheierea prezentului Acord;

b) conform art. 492 alin.(4) din Codul fiscal, să investească în proporţiile stabilite din suma impozitului pe venit, calculată şi nevărsată la buget, în dezvoltarea producţiei (lucrărilor, serviciilor) proprii sau în programe de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei naţionale nu mai tîrziu de perioada fiscală următoare perioadei fiscale în care a expirat termenul de beneficiere de facilitatea fiscală prevăzută la art. 49 2 alin. (1) şi (2) lit. a)-d) din Codul fiscal;

c) să menţină în capitalul său social contribuţia (recalculată la data constituirii sau majorării efective a capitalului social în modul prevăzut de legislaţie, conform cursului oficial al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA stabilit de Banca Naţională a Moldovei) pe parcursul perioadei în care a beneficiat de scutire;

d) prezinte anual declaraţia cu privire la impozitul pe venit şi alte dări de seamă în modul şi în termenele stabilite prin instrucţiunile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor pe parcursul perioadei în care a beneficiat de scutire.

V. Clauze speciale

7. În cazul în care contribuabilul nu respectă întocmai prevederile legislaţiei în vigoare referitoare la facilităţile stabilite prin art. 49 2 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, Acordul privind scutirea la plata impozitului pe venit se supune rezoluţiunii, iar suma scutirii de plata impozitului pe venit pe întreaga perioadă de acţiune a Acordului se restituie integral în buget, cu aplicarea sancţiunilor fiscale şi administrative prevăzute de legislaţia în vigoare.

VI. Dispoziţii finale

8. Litigiile apărute la aplicarea prezentului Acord se soluţionează pe cale amiabilă sau în instanţa de drept competentă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

*

*

* Se completează datele aferente tipului de scutire solicitat.

9

9. Prezentul Acord este încheiat în limba de stat, la solicitarea contribuabilului şi în limba rusă, în două exemplare, avînd aceeaşi putere juridică, fiecărei părţi revenindu-i cîte un exemplar.

Şeful organului fiscal___________ _________________ ______L.Ş.___(organul fiscal) (numele, prenumele) (semnătura)

Conducătorul agentului economic ________________ ____L. Ş. ______ (numele, prenumele) (semnătura)

TITLUL IIINorme privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată

Capitolul 1Restituirea taxei pe valoarea adăugată din buget

Articolul 23. Subiecţii restituirii taxei pe valoarea adăugatăSubiecţi ai restituirii taxei pe valoarea adăugată (în continuare TVA) din buget sînt următorii subiecţi impozabili, înregistraţi în calitate

de plătitori ai TVA:1) producătorii de pîine şi produse de panificaţie, precum şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate, respectiv

pentru livrările de pîine şi produse de panificaţie, de lapte şi produse lactate impozitate cu TVA la cota redusă;2) care efectuează livrări de mărfuri şi servicii la export şi pentru toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de

expediţie) şi pasageri, impozitate cu TVA la cota zero;3) întreprinderile producătoare de energie electrică pentru energia electrică destinată populaţiei livrată reţelelor de distribuţie;4) reţelele de distribuţie pentru energia electrică livrată populaţiei;5) întreprinderile producătoare de energie termică şi apă caldă pentru energia termică şi apa caldă destinată populaţiei livrate reţelelor

de distribuţie;6) întreprinderile producătoare de energie termică şi apă caldă, reţelele de distribuţie, întreprinderile de termificare locale, cazangeriile,

staţiile termice şi staţiile-grup pentru energia termică şi apă caldă livrate populaţiei;7) care efectuează livrări de mărfuri şi servicii livrate în zona economică liberă şi Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti";8) întreprinderile industriei uşoare care prestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul contractelor de prelucrare în regim

vamal de perfecţionare activă;9) care efectuează livrări de mărfuri în magazinele duty-free;10) care efectuează livrări de mărfuri, servicii destinate realizării proiectelor Fondului de Investiţii Sociale din Moldova (FISM);11) care efectuează livrări de mărfuri, servicii în cadrul contractelor de leasing;12) care au efectuat investiţii capitale, cu excepţia investiţiilor cu destinaţie locativă şi în mijloace de transport.

Articolul 24. Modul de solicitare a restituirii TVA(1) Subiecţii impozabili solicită restituirea TVA, adresîndu-se la inspectoratele fiscale teritoriale de la locul de deservire, prin depunerea

cererii de modelul stabilit în anexa nr.1 la Titlul III din prezentul cod. În cererea de restituire, subiectul impozabil indică, în mod obligatoriu, suma TVA solicitată spre restituire. Dacă nu este indicată suma solicitată spre restituire, cererea subiectului impozabil nu se examinează, fapt despre care acesta este anunţat.

(2) Sumele TVA solicitate spre restituire se reflectă în declaraţia privind TVA, în conformitate cu Modul de completare a Declaraţiei privind TVA, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Articolul 25. Acţiunile organelor fiscale la solicitarea subiectului impozabil de restituire a TVA(1) Cererile privind restituirea TVA, primite de către organele fiscale de stat, sînt supuse examinării doar în cazurile în care subiectul

impozabil a depus la organul fiscal declaraţia TVA pentru perioada fiscală corespunzătoare.(2) În termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii cererii privind restituirea TVA, organul fiscal este obligat să adopte decizia privind

metoda de realizare a restituirii, bazîndu-se pe cerinţele stipulate în alin.(3) din prezentul articol.(3) Cazul de restituire a TVA este examinat şi pe marginea lui este adoptată decizia fără efectuarea controlului tematic, dacă simultan

se respectă următoarele cerinţe:a) subiectul impozabil desfăşoară activitatea cel puţin 2 ani;b) subiectul impozabil a beneficiat de restituirea TVA cel puţin de două ori şi, de la data ultimei restituirii TVA, a trecut cel mult 1 an

calendaristic;c) în cadrul ultimului control tematic privind restituirea TVA suma impozitului spre restituire, confirmată de către organul fiscal,

corespunde sumei declarate de către plătitor;d) în cadrul ultimului control fiscal sumele impozitelor, taxelor, contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de

asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate de organul fiscal nu depăşeau 1% din valoarea totală a livrărilor efectuate în perioadele fiscale controlate.

(4) Sumele TVA restituite subiecţilor impozabili, în modul stabilit la alin.(3) din prezentul articol, sînt supuse de către organul fiscal controlului tematic cel puţin o dată pe an.

10

(5) În cazul în care subiectul impozabil care a depus cererea nu satisface condiţiilor stabilite la alin.(3) din prezentul articol, organul fiscal de stat, în baza cererii recepţionate privind restituirea TVA, iniţiază controlul tematic.

(6) Conform cererilor de restituire a TVA depuse de către subiecţii impozabili, care au filiale sau alte asemenea unităţi fără statut de persoană juridică, organele fiscale sînt obligate:

a) să solicite inspectoratelor fiscale teritoriale, în raza cărora funcţionează subunităţile respective, verificarea documentelor prevăzute şi să transmită actele de control solicitantului;

b) în baza verificărilor, efectuate în cadrul unităţii centrale, şi a generalizării actelor de control, transmise de inspectoratele fiscale teritoriale, în raza cărora funcţionează subunităţile unităţii centrale, să examineze cererile de restituire a sumei TVA, conform legislaţiei în vigoare.

(7) Copiile documentelor ce confirma dreptul la restituire, cusute într-un dosar special, numerotate şi vizate de funcţionarii fiscali care au efectuat controlul, se prezintă ca anexă la actul de control. După executare, documentele de restituire a sumelor TVA, cu copia deciziei de restituire, se arhivează la Inspectoratul Fiscal de Stat (în continuare – IFS) la care se deserveşte subiectul impozabil. Copia contractului în baza căruia s-au efectuat livrări impozabile la cota zero, anexat la materialele privind restituirea TVA, este confirmat prin semnătura colaboratorului fiscal şi a conducătorului agentului economic, precum şi prin aplicarea ştampilei lînga inscripţia "copia corespunde originalului".

(8) Pentru livrările impozitate cu TVA la cota zero, pentru care se efectuează restituirea TVA, suma destinată trecerii în cont pentru fiecare perioadă fiscală ulterioară se determină fiind structurată după tipuri de achitări.

Articolul 26. Termenele de restituire a TVARestituirea TVA din buget se efectuează în termen de 45 de zile, din data depunerii cererii, dintre care 37 de zile sînt destinate pentru

efectuarea controlului şi adoptarea de către organul fiscal a deciziei de restituire a TVA, celelalte 8 zile - pentru efectuarea restituirii efective de către Trezoreria de Stat.

Articolul 27. Adoptarea deciziei privind restituirea TVA din buget(1) Acceptarea sumei TVA spre restituire se efectuează prin decizia şefului (şefului adjunct) al inspectoratului fiscal de stat teritorial (în

continuare - IFS teritorial) de la locul de deservire al contribuabilului sau prin decizia şefului (şefului adjunct) al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind restituirea TVA contribuabililor mari. În sensul prezentului articol, contribuabili mari sînt întreprinderile deservite nemijlocit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. La IFS pe mun. Chişinău şi la IFS pe unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri), decizia de restituire se adoptă de şeful sau şeful adjunct al IFS pe mun. Chişinău şi, respectiv, al IFS pe unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri).

(2) Şefii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale sînt în drept să instituie comisii privind restituirea TVA (în continuare - Comisia teritorială), iar în cazul contribuabililor mari – Comisia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind restituirea TVA contribuabililor mari, instituită de către şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Componenţa Comisiei teritoriale se stabileşte, respectiv, de către şeful IFS teritorial sau şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Comisia teritorială se convoacă, în caz de necesitate, pentru examinarea materialelor şi aprobarea deciziei privind restituirea TVA, examinarea petiţiilor şi adresărilor subiecţilor impozabili privind chestiunile ce ţin de restituirea TVA.

(3) În cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat se instituie Comisia republicană interdepartamentală privind examinarea disensiunilor între subiecţii impunerii şi inspectoratele fiscale de stat (IFS) teritoriale în chestiunile ce ţin de restituirea TVA (în continuare - Comisia republicană).

(4) Comisia republicană este compusă din 10 membri permanenţi inclusiv: un reprezentant al mediului de afaceri, propus de către Guvernul Republicii Moldova, un reprezentant al Serviciului Vamal şi un reprezentant al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, numiţi de către conducerea acestor autorităţi. Componenţa Comisiei, în partea ce ţine de membrii ce fac parte din Serviciul Fiscal de Stat, se instituie şi poate fi modificată la iniţiativa şefului IFPS. Comisia republicană se convoacă, în caz de necesitate, pentru examinarea disensiunilor apărute între subiecţii impozabili şi IFS în chestiunile ce ţin de restituirea TVA.

Articolul 28. Cerinţele pentru confirmarea documentară şi determinarea sumei TVA spre restituire pentru livrările efectuate de către producătorii de pîine şi produse de panificaţie, precum şi de către întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate

(1) Subiecţii impozabili la care se efectuează controlul privind restituirea TVA urmează să prezinte, la solicitarea funcţionarilor fiscali, următoarele documente şi/sau informaţii:

1) declaraţiile privind TVA din care rezultă suma ce urmează a fi restituită;2) registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare;3) documentele (facturile fiscale) care atestă livrările.(2) Determinarea sumei TVA spre restituire se face în modul următor:1) se determină limita sumei TVA spre restituire prin înmulţirea cotei standard a TVA, în mărime de 20%, cu valoarea livrării ce se

impune cu TVA la cota redusă în mărime de 8%;2) se acceptă spre restituire numai suma TVA determinată ca diferenţa dintre suma TVA trecută în cont, inclusiv din perioada

precedentă, şi suma TVA calculată pentru livrările efectuate, dar nu mai mare decît suma specificată la subalin.1) din alin. (2) al prezentului articol.

Articolul 29. Cerinţele pentru confirmarea documentară şi determinarea sumei TVA spre restituire pentru livrările de mărfuri şi servicii la export şi pentru toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri şi pasageri

(1) Subiecţii impozabili la care se efectuează controlul tematic privind restituirea TVA urmează să depună, la solicitarea funcţionarilor fiscali, următoarele documente şi/sau informaţii:

1) declaraţiile privind TVA din care rezultă suma ce urmează a fi restituită;2) registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare şi procurare.(2) Suplimentar se prezintă:1) pentru livrări de mărfuri şi servicii la export:a) copia contractului în baza căruia a fost efectuat exportul de mărfuri şi/sau servicii;b) factura comercială (invoice);c) declaraţia vamală de export al mărfurilor, inclusiv al mărfurilor supuse prelucrării, cu însemnările organelor vamale;

11

d) documentul de transport internaţional al mărfurilor (copie) ce confirmă recepţionarea mărfurilor de către destinatar, cu aplicarea ştampilelor organelor vamale ale Republicii Moldova, ce atestă transportarea mărfurilor în afara teritoriului vamal al republicii/ţării, indiferent de condiţiile de livrare Incoterms. Pentru mărfurile expediate prin mijloacele de transport avia se prezintă factura de expediţie avia, confirmată de organul vamal. La expedierea mărfurilor prin intermediul poştei se prezintă documentele ce confirmă expedierea lor, conform Legii poştei nr.463-XIII din 18 mai 1995. La livrarea mărfurilor la export prin intermediul poştei se prezintă următoarele documente ce confirma expedierea lor:

e) bonul poştal privind achitarea serviciilor şi/sau factura de expediţie - la expedierea bunului;f) bonul poştal privind achitarea serviciilor şi copia devizei de forma F.103 cu ştampila Serviciului poştal şi a Serviciului Vamal - la

expedierea unei cantităţi mari de bunuri prin trimiterile poştale internaţionale;g) în cazul exportului de servicii, legate de livrarea bunurilor materiale, suplimentar se prezintă şi documente ce atestă transportarea

bunurilor materiale în cauză în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova;h) în cazul exportului de servicii, este necesară prezentarea confirmării scrise, în original de la beneficiarul serviciilor exportate (în caz

de necesitate, se prezintă traducerea autentificată de notar) şi documentele de plată ce confirmă achitarea serviciului;i) confirmarea Serviciului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor de export declarate în vamă, efectuate de subiectul impozabil;2) pentru serviciile acordate prin intermediul mijloacelor electronice:a) confirmarea prin semnătura digitală şi confirmarea primirii plăţii pentru serviciile respective (dacă aceasta a avut loc) sau informaţia

privind mijloacele băneşti încasate prin intermediul cardurilor sistemelor internaţionale de plăti, prezentate de către bancă, în baza căreia va fi posibilă identificarea destinatarului străin;

b) în lipsa semnăturii digitale, se prezintă confirmarea privind recepţionarea serviciilor de către beneficiar, cu semnătura olografă;3) pentru energia electrică, termică şi gaze la export:a) confirmarea destinatarului străin privind recepţionarea livrărilor;b) declaraţiile vamale, documentele ce atestă transportarea energiei electrice, termice, apei calde şi gazelor în adresa importatorului;c) confirmarea Serviciului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor de export, efectuate de subiectul impozabil;4) pentru activităţile de transport internaţional de pasageri efectuate cu:a) transportul auto, în mod regulat - foaia de parcurs, fişa de evidenţă a biletelor, pentru transportările unice - foaia de parcurs,

borderourile de control;b) transportul feroviar - fişa de evidenţă a biletelor;c) transportul aerian - misiunea de zbor;5) la prestarea altor servicii de transport şi expediţie internaţională de mărfuri efectuate cu:a) transportul auto - contractul sau comanda privind prestarea serviciului de transport sau expediţie, documentele de plată ce confirmă

achitările pentru serviciile prestate, CMR [factura de transport internaţional auto] (expeditorul prezintă CMR în copie), cu înscrierea sosirii mărfurilor la locul de destinaţie şi prezenţa ştampilelor organelor vamale ale Republicii Moldova, cu excepţia cazurilor cînd transportul se efectuează fără trecerea frontierei republicii;

b) transportul feroviar - copia facturii de transport feroviar cu ştampilele organelor vamale ale Republicii Moldova, actele lucrărilor (serviciilor) executate pentru perioada de gestiune. Pentru serviciile de expediţie se prezintă actele de verificare efectuate cu Î.S. "Calea Ferata din Moldova" (forma 4A) şi cu alţi expeditori care au participat la prestarea serviciilor respective;

c) transportul aerian - factura de expediţie avia (Air Waybill), cu nota de sosire a mărfurilor în ţara de destinaţie;d) transportul naval - conosamentul care, prin înscrierile şi ştampilele aplicate, atestă prestarea serviciului de transport internaţional;e) pentru serviciile operatorului aerodrom (aeroport), pentru serviciile de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional cu

aeronave, de deservire la sol a aeronavelor, de securitate aeronautică şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional; pentru serviciile de comercializare a biletelor de transport internaţional aerian, auto, feroviar şi fluvial - documentele (actele de îndeplinire a lucrărilor) ce confirmă prestarea serviciilor enumerate şi valoarea acestora.

(3) La livrarea mărfurilor la export în baza contractului de comision, de dreptul la restituirea TVA dispune comitentul. La solicitarea funcţionarilor fiscali, comitentul este obligat să prezinte următoarele documente:

1) declaraţiile privind TVA din care rezultă suma ce urmează a fi restituită;2) registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare şi procurare;3) copia contractului de comision;4) factura de expediţie, eliberată la transmiterea mărfii comisionarului;5) factura fiscală aferentă serviciului acordat de către comisionar;6) copiile documentelor, menţionate la alin.(2) din prezentul articol, perfectate pentru exportul mărfurilor, efectuat de comisionar, inclusiv

copia confirmării eliberate comisionarului de Serviciul Vamal.(4) La determinarea sumelor TVA spre restituire se verifică sumele TVA aferente livrărilor şi procurărilor, în modul stabilit de legislaţia în

vigoare. În caz de necesitate, se solicită verificarea prin contrapunere la furnizorii de marfă şi servicii după principiul – pînă la producător sau importator.

(5) Determinarea sumei TVA spre restituire se face în modul următor:1) suma TVA trecută în cont în fiecare perioadă fiscală formează TVA aferentă facturilor fiscale acceptate la deduceri (trecerea în cont);2) se determină suma TVA achitată nemijlocit prin intermediul conturilor de decontare (atît pentru perioada fiscală curentă, cît şi pentru

cea trecută în cont din perioada fiscală precedentă). În suma TVA achitată prin intermediul conturilor de decontare se includ şi sumele transferate în contul stingerii datoriilor creditorilor faţă de bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi în contul stingerii plaţilor administrate de organele vamale din sumele TVA anterior restituite;

3) se determina suma TVA aferentă valorii mărfurilor (serviciilor) livrate la cota zero, prin înmulţirea cotei standard a TVA, în mărime de 20%, cu valoarea acestei livrări. La determinarea valorii impozabile la serviciile de expediţie şi la serviciile de comercializare a biletelor la rutele internaţionale, cota standard a TVA, în mărime de 20%, se va înmulţi doar cu valoarea comisionului pentru serviciile de expediţie prestate;

4) se va accepta spre restituire pentru fiecare perioadă fiscală separat numai suma TVA determinată ca diferenţa dintre suma TVA trecută în cont, inclusiv din perioada fiscală precedentă, şi suma TVA calculată pentru livrările efectuate, în limita sumei absolute specificate la subpunctul 2) al prezentului punct, dar nu mai mare decît suma determinată la subpunctul 3), adică TVA aferentă valorii mărfurilor (serviciilor) livrate la cota zero (anexa nr.2 la prezentul Titlu).

Articolul 30. Cerinţele pentru confirmarea documentară şi determinarea sumei TVA spre restituire pentru livrările de energie electrică, termică şi apă caldă impozitate la cota zero a TVA

12

(1) Subiecţii impozabili la care se efectuează controlul privind restituirea TVA urmează să prezinte, la solicitarea funcţionarilor fiscali, următoarele documente şi/sau informaţii:

1) declaraţiile privind TVA din care rezultă suma ce urmează a fi restituită;2) registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare;3) pentru energia electrică, termică şi apa caldă livrate populaţiei suplimentar se mai prezintă documentele care atestă livrările. În cazul

livrării prin reţelele de distribuţie de la întreprinderile producătoare - acte de verificare între reţelele de distribuţie şi producători, în celelalte cazuri - alte documente justificative (facturi fiscale) ce confirmă livrările.

(2) Determinarea sumei TVA spre restituire, în cazul efectuării livrărilor de energie electrică, termică şi apă caldă impozabile cu TVA la cota zero, se efectuează în modul stabilit la art.29 alin.(5) din prezentul cod.

(3) Determinarea valorii livrărilor de energie electrică, termică sau apă caldă (după caz), realizate prin intermediul reţelelor de distribuţie, impozitate la cota zero a TVA se efectuează în baza facturilor de plată eliberate consumatorilor:

1) după livrarea energiei electrice, termice sau apei calde (după caz) către consumator, în baza facturilor de plată, reţelele de distribuţie determină cantitatea livrărilor impozabile cu TVA la cota standard şi a celor impozabile la cota zero;

2) pierderile tehnologice, în limitele stabilite, se repartizează de către reţelele de distribuţie proporţional livrărilor impozabile cu TVA la cota standard şi celor impozabile la cota zero;

3) cantitatea pierderilor supranormativ se atribuie la cantitatea livrărilor impozabile cu TVA la cota standard. Pentru fiecare livrare de energie electrică, termică sau apă caldă (după caz), reţelele de distribuţie, o dată în lună, remit întreprinderilor producătoare informaţia de formă libera (Notă) privind cantitatea de energie electrică, termică sau apă caldă (după caz) ce urmează a fi impozitată cu TVA la cota standard şi la cota zero. În baza Notei, întreprinderile producătoare întocmesc şi prezintă reţelelor de distribuţie factura fiscală.

Articolul 31. Cerinţele pentru confirmarea documentară şi determinarea sumei TVA spre restituire în cazul livrării de mărfuri (servicii) în zona economică liberă şi în Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"

(1) Subiecţii impozabili care solicită restituirea TVA pentru livrările de mărfuri (servicii) în zona economică liberă şi în Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti", la data stabilită pentru efectuarea controlului, urmează să pună la dispoziţia funcţionarilor fiscali următoarele documente şi/sau informaţii:

1) declaraţiile privind TVA din care rezultă suma ce urmează a fi restituită;2) registrele de evidenta a livrărilor şi procurărilor, în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare;3) suplimentar se mai prezintă:a) copia declaraţiei vamale despre introducerea de către rezidentul zonei a mărfurilor în zona liberă de pe restul teritoriului vamal al

Republicii Moldova;b) confirmarea Serviciului Vamal privind introducerea mărfurilor în zona liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;c) contractul de livrare;d) copia certificatului rezidentului zonei antreprenoriatului liber, căruia îi este efectuată livrarea;e) factura fiscală (cu aplicarea ştampilei Serviciului Vamal) pentru livrarea la cota zero a TVA, în care este indicată zona economică

liberă drept punct de destinaţie.(2) Determinarea sumei TVA spre restituire se efectuează în modul stabilit la art.29 alin.(5) din prezentul cod.

Articolul 32. Cerinţele pentru confirmarea documentară şi determinarea sumei TVA spre restituire întreprinderilor industriei uşoare care prestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul contractelor de prelucrare în regim vamal de perfecţionare activă

(1) Agenţii economici ce prestează pe teritoriul republicii servicii de prelucrare solicitantului plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, dar care nu efectuează de sine stătător exportul, sînt obligaţi, la data stabilită pentru efectuarea controlului, să pună la dispoziţia funcţionarilor fiscali următoarele documente şi/sau informaţii:

1) contractele de prestare a serviciilor încheiate cu solicitantul plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă;2) factura fiscală pentru serviciile prestate;3) documentele de însoţire privind primirea materiei prime şi returnarea produselor prelucrate;4) registrul livrărilor şi procurărilor în care sînt înregistrate operaţiunile de livrări şi procurări;5) actul de executare a lucrărilor, cu indicarea rechizitelor contractului în baza căruia acestea au fost executate;6) documentele ce confirmă achitarea serviciilor prestate.(2) Determinarea sumei TVA spre restituire se efectuează în modul stabilit la art.29 alin.(5) din prezentul cod.

Articolul 33. Cerinţele pentru confirmarea documentară şi determinarea sumei TVA spre restituire pentru livrările de mărfuri în magazinele duty-free

(1) Subiecţii impozabili care solicită restituirea TVA pentru livrările de mărfuri în magazinele duty-free, la care se efectuează controlul tematic privind restituirea TVA, urmează să depună, la solicitarea funcţionarilor fiscali, următoarele documente şi/sau informaţii:

1) declaraţiile privind TVA din care rezultă suma ce urmează a fi restituită;2) registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare şi procurare;3) contractele de livrare a mărfurilor în magazinul duty-free;4) facturile fiscale pentru livrările la cota zero a TVA, în care este indicat drept punct de destinaţie magazinul duty-free, cu aplicarea

ştampilei Serviciului Vamal;5) confirmarea Serviciului Vamal privind introducerea mărfurilor în magazinul duty-free;6) copiile declaraţiilor vamale ale furnizorului ce confirma efectuarea de către acesta a livrărilor de mărfuri în magazinul duty-free.(2) Determinarea sumei TVA spre restituire se efectuează în modul stabilit la art.29 alin.(5) din prezentul cod.

Articolul 34. Cerinţele pentru confirmarea documentară şi determinarea sumei TVA spre restituire pentru livrările de mărfuri, servicii destinate realizării proiectelor Fondului de Investiţii Sociale din Moldova (FISM)

(1) Subiecţii impozabili care solicită restituirea TVA pentru livrările de mărfuri, servicii destinate realizării proiectelor Fondului de Investiţii Sociale din Moldova (FISM), la care se efectuează controlul tematic privind restituirea TVA, urmează să prezinte, la solicitarea funcţionarilor fiscali, următoarele documente şi/sau informaţii:

13

1) declaraţiile privind TVA din care rezultă suma ce urmează a fi restituită;2) registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare;3) contractele încheiate între FISM şi agenţii economici care execută lucrări, din sursele FISM;4) contractele încheiate între unităţile administrativ-teritoriale, agenţiile de implementare şi agenţii economici privind executarea lucrărilor

finanţate din sursele FISM;5) în cazul solicitării restituirii TVA de către agenţii economici antreprenori pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate realizării

proiectelor FISM, se vor prezenta contractele încheiate între agenţii economici antreprenori care solicită restituirea TVA şi agenţii economici care au încheiate contracte cu FISM;

6) facturile fiscale, eliberate pentru volumul de lucrări executate şi documentele în baza cărora ele sînt eliberate (actele de îndeplinire a lucrărilor şi etc.).

(2) Determinarea sumei TVA spre restituire se efectuează în modul stabilit la art.29 alin.(5) din prezentul cod.

Articolul 35. Cerinţele pentru confirmarea documentară şi determinarea sumei TVA spre restituire pentru livrările în cadrul contractelor de leasing

(1) Subiecţii impozabili care solicită restituirea TVA pentru livrările efectuate în cadrul contractelor de leasing, la care se efectuează controlul tematic privind restituirea TVA, urmează să prezinte, la solicitarea funcţionarilor fiscali, următoarele documente şi/sau informaţii:

1) declaraţiile privind TVA din care rezultă suma ce urmează a fi restituită;2) registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare;3) documentele (facturile fiscale) care atestă livrările;4) facturile de expediţie care atestă predarea bunului locatarului;5) facturile fiscale care atestă primirea ratelor de leasing.(2) Determinarea sumei TVA spre restituire se face în modul următor:1) se determină suma TVA prin înmulţirea cotei-standard a TVA, în mărime de 20%, cu suma valorii fără TVA şi fără comision a ratelor

de leasing, incasate în perioada fiscală pentru care se solicită restituirea;2) se acceptă spre restituire, pentru fiecare perioadă fiscală separat, numai suma TVA determinată ca diferenţa dintre suma TVA trecută

în cont, inclusiv din perioada fiscală precedentă, şi suma TVA calculată pentru livrările efectuate, în limita sumei absolute determinate la subalineatul 1) din prezentul alineat.

Articolul 36. Cerinţele pentru confirmarea documentară şi determinarea sumei TVA spre restituire pentru investiţiile (cheltuielile) capitale efectuate, cu excepţia investiţiilor cu destinaţie locativă şi investiţiilor în mijloace de transport

(1) Subiecţii impozabili care au utilizat mărfurile, serviciile procurate pentru efectuarea investiţiilor capitale, cu excepţia investiţiilor cu destinaţie locativă şi în mijloace de transport (în continuare - investiţii), la care se efectuează controlul privind restituirea TVA, urmează să prezinte, la solicitarea colaboratorilor fiscali, următoarele documente şi/sau informaţii:

1) declaraţiile privind TVA din care rezultă suma ce urmează a fi restituită;2) registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare şi procurare;3) la procurarea pe teritoriul republicii a valorilor materiale, serviciilor, utilizate pentru efectuarea investiţiilor - facturile fiscale şi

documentele ce confirmă achitarea valorii procurărilor în cauză, inclusiv TVA;4) la procurarea valorilor materiale de la nerezident sau de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii

Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor - documentele ce confirmă achitarea TVA Serviciului Vamal;

5) la beneficierea de servicii de la nerezident sau de la persoanele juridice şi fizice rezidente ce se află pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor - documentele ce atestă achitarea la Serviciul Fiscal de Stat a TVA aferentă procurării lor, precum şi documentele ce atestă beneficierea de acestea.

(2) Determinarea sumei TVA spre restituire se efectuează în modul următor:1) se determină suma TVA, achitată pentru mărfurile şi serviciile utilizate la efectuarea investiţiilor;2) se determină depăşirea sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor pentru valorile materiale, serviciile procurate

faţă de suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată de cumpărători pentru valorile materiale şi serviciile livrate;3) suma TVA, determinată în conformitate cu subalineatul 1) al prezentului alineat, se compară cu suma TVA, determinată în

conformitate cu subalineatul 2) din prezentul alineat, şi se acceptă valoarea cea mai mică, care constituie suma restituirii. Suma în cauză nu trebuie să fie mai mică de 100.000 lei, în cazul în care investiţiile sînt efectuate în afara municipiilor Chişinău şi Bălti, dar nu şi în localităţile rurale.

(3) Subiecţii impozabili, înregistraţi în conformitate cu art.1121 din Codul fiscal, pentru a beneficia de restituirea sumelor TVA, achitate pentru mărfurile şi serviciile utilizate pentru investiţiile efectuate, şi care au fost acceptate ca temei pentru înregistrarea în calitate de plătitor al TVA, urmează să prezinte, la solicitarea colaboratorilor fiscali, documentele stabilite la subalineatele 3) - 5) din alin.(1) al prezentului articol, privind procurarea acestor valori materiale, servicii, după caz.

(4) Suma restituirii TVA aferentă procurărilor efectuate pînă la data înregistrării în calitate de subiect impozabil cu TVA, în conformitate cu art.1121 din Codul fiscal, în declaraţia TVA nu se indică.

(5) Restituirea TVA se efectuează în baza controlului tematic sau controlului total documentar numai pentru impozitul, achitat pentru investiţiile efectuate începînd cu 1 ianuarie 2008.

Capitolul 2Modul de aplicare a scutirilor de TVA

Articolul 37. Modul de aplicare a scutirii de TVA a activelor materiale a căror valoare depăşeşte 3000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar (social)

(1) Activele materiale sînt livrate pe teritoriul ţării fără aplicarea TVA dacă corespund următoarelor condiţii:1) valoarea activelor materiale livrate depăşeşte 3000 lei pentru o unitate, conform Nomenclatorului Mărfurilor Republicii Moldova; 2) termenul de exploatare depăşeşte un an;3) activele materiale sînt livrate de către fondator şi sînt destinate includeri în capitalul statutar (social) al entităţii;4) activele materiale sînt livrate entităţii şi sînt destinate includerii în capitalul statutar (social) al acesteia.

14

(2) Subiecţii impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA care efectuează livrări pe teritoriul ţării ale activelor materiale menţionate la alin.(1) al prezentului articol nu aplică TVA, în cazul în care cumpărătorul dispune şi prezintă furnizorului următoarele documente confirmative:

1) copia statutului persoanei juridice în capitalul statutar (social) al căreia vor fi incluse activele materiale;2) copia contractului de constituire (dacă legislaţia prevede existenţa acestuia);3) copia hotărîrii cu privire la formarea sau majorarea capitalului statutar (social) cu activele materiale care corespund condiţiilor

specificate la alin.(1) din prezentul articol;4) decizia Camerei Înregistrări de Stat privind înregistrarea modificărilor în capitalul statutar (social) şi copia acesteia.(3) Valoarea activelor materiale scutite de TVA, indicată în factura de expediţie eliberată de către furnizor nu va depăşi valoarea cu care

acestea sînt incluse în capitalul statutar (social).(4) Constituirea sau majorarea capitalului statutar (social) din activele materiale de producţie proprie sau construcţia unor active

materiale în gestiune proprie, nu reprezintă livrare şi, respectiv, nu cade sub incidenţa scutirii de TVA, conform prezentului articol.

Anexa nr. 1la Titlul III al Codului de procedură fiscală

CERERE DE RESTITUIRE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂЗаявление на возмещение налога на добавленную стоимость

(M.F.) CERERE DE RESTITUIREЗаявление о возмещении

CODUL FISCALФискальный код

DENUMIREASUBIECTULUI IMPOZABIL...............................................................................Наименование налогоплательщика

Localitatea ............................................., str......................nr..................................Адресс ул. №

Solicit restituirea sumei de..........lei în baza (legii; articolului) ______________,

Требую возмещения суммы (на основании закона, статьи)_______________

conform datelor din declaraţia/declaraţiile TVA aferente lunii/lunilor ............anul

по данным декларации НДС/деклараций НДС за месяц/месяцы............... год

După acceptarea sumelor TVA supuse restituirii, va fi prezentată suplimentar repartizarea sumelor acceptate.

После утверждения сумм НДС, подлежащих возмещению, дополнительно будет представлено распределение данных сумм.

Data_______________________Дата

15

Semnătura /funcţia / ______________________Подпись /должность /

Anexa nr.2 la Titlul III al Codului de procedură fiscală

Modalitatea determinării sumei TVA spre restituire pentru subiecţii impozabili, înregistraţi ca plătitori de TVA, care urmează să beneficieze de restituirea efectivă a sumelor TVA în situaţiile prevăzute de art. 101 alin. (5) din Codul fiscal, avînd ca bază livrările impozabile efectuate în conformitate cu art.104 lit. a) din Codul fiscal

Perioada fiscală „A”(lei) Indicii

Valoarea fără TVA

SumaTVA

Livrări de mărfuri şi servicii pe teritoriul Republicii Moldova 10000 2000Livrări la export (la cota zero TVA) TVA, aferentă valorii mărfurilor livrate şi serviciilor prestate la cota zero prin aplicarea cotei standard (15000x20%)

15000 3000

Procurări de mărfuri, servicii,inclusiv sumele TVA: - achitate prin cont de decontare*;- achitate altfel decît prin cont de decontare;- neachitate

5000 1000

700100200

Trecerea în cont a TVA din perioada precedentă**,inclusiv sumele TVA: - achitate prin cont de decontare*; - achitate altfel decît prin cont de decontare - neachitate

- 2500

500

2000Depăşirea TVA aferentă procurărilor asupra TVA aferentă livrărilor(1000+2500-2000)

1500

Suma TVA achitată prin cont de decontare**(700+500)

1200

TVA spre restituire (1200< 1500< 3000) 1200TVA destinată trecerii în cont în perioada ulterioară (1500-1200), formată din TVA aferentă procurărilor: - achitate altfel decît prin cont de decontare - neachitate - achitate prin cont de decontare* (dacă există)

3001002000

* Se iau în considerare achitările efectuate pînă la data depunerii cererii de restituire a TVA.

Stingerea sumelor TVA aferente livrărilor de mărfuri şi prestării de servicii se efectuează în modul următor:cu sumele achitate altfel decît prin contul de decontare;cele neachitate;achitate prin contul de decontare.** La determinarea mărimii sumei TVA achitate prin contul de decontare din suma trecută în cont din perioada precedentă se verifică

modul de achitare a sumei TVA, trecute în cont din perioadele fiscale anterioare celei supuse controlului de restituire. Verificarea se efectuează începînd cu perioada precedentă celei supuse controlului de restituire, cuprinzînd perioada în care totalul sumelor TVA reflectate la trecerea în cont în boxele 13;15;16 din declaraţiile TVA respective este echivalent sumei TVA reflectată în boxa 17 din perioada supusă controlului de restituire.

TITLUL IVNorme privind aplicarea accizelor

Capitolul 1Restituirea accizelor din buget

Articolul 38. Subiecţii restituirii accizelorSubiecţi ai restituirii accizelor din buget sînt:1) subiecţii impozabili înregistraţi ca plătitori de accize care:a) exportă mărfurile accizate de producţie proprie în mod independent (inclusiv în baza contractului de mandat) sau în baza contractului

de comision; b) livrează mărfuri accizate de producţie proprie în magazinele duty-free sau în zona economică liberă; 2) agenţii economici, indiferent de faptul dacă sînt înregistraţi sau nu în calitate de subiecţi ai impunerii cu accize, dar au achitat accize: a) la procurarea mărfurilor de la poziţiile tarifare: 270710100, 270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271011110- 271019290,

290110000, 290124100, 290129000, 290211000, 290219, 290220000, 290230000, 290244000, 290290900, 290511000 - 290513000, 290514,

16

290516, 290519000 - 250549, 2906, 2909, 3302, 321210, 321290900, 321290, 321290900, 381400900 şi 381700800, utilizate în calitate de materie primă pentru producerea şi/sau prelucrarea mărfurilor care nu sînt supuse accizelor;

b) la procurarea mărfurilor de la poziţiile tarifare 271011310, 271011700, 271019210, utilizate în calitate de combustibil (carburanţi) în aviaţia civilă;

c) pentru mărfurile străine supuse accizelor introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în regim de import, în cazul scoaterii ulterioare a acestora de pe teritoriul vamal, sau plasarea lor ulterioară sub destinaţia vamală magazin duty-free, sau plasarea lor ulterioară sub destinaţia vamală zonă liberă.

Articolul 39. Modul de solicitare a accizelor spre restituire (1) Subiecţii impunerii şi agenţii economici care dispun de documentele ce confirmă dreptul la restituirea accizelor solicită restituirea

accizelor prin depunerea cererii de restituire a accizelor conform modelului stabilit în anexa nr.1 la prezentul Titlu, care se depune la IFS teritorial de la locul de deservire. Subiecţii impozabili atribuiţi la categoria contribuabililor mari depun cererea la IFPS (DACM).

(2) Cererea de restituire a accizelor se depune după expirarea termenului stabilit de prezentare a declaraţiei privind accizele, pentru perioada fiscală pentru care se solicită restituirea.

Articolul 40. Termenele de restituire a accizelor Executarea cererii se efectuează în termen de 45 zile din data depunerii ei la organul fiscal, dintre care 37 de zile sînt destinate

efectuării controlului fiscal, adoptării deciziei de restituire şi perfectării documentelor de plată pentru a fi transmise la Trezoreria de Stat, iar celelalte 8 zile efectuării restituirii efective.

Articolul 41. Acţiunile organelor fiscale, la solicitările contribuabililor de restituire a accizelor Restituirea accizelor se efectuează în baza controlului tematic sau în baza controlului total documentar.

Articolul 42. Adoptarea deciziei privind restituirea accizelor din bugetAcceptarea sumei accizelor spre restituire se efectuează prin decizia şefului (şefului adjunct) al inspectoratului fiscal de stat teritorial (în

continuare - IFS teritorial) de la locul de deservire al contribuabilului sau prin decizia şefului (şefului adjunct) al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare - IFPS) privind restituirea accizelor contribuabililor deserviţi de Direcţia administrarea contribuabililor mari a IFPS (în continuare – DACM). La IFS pe mun. Chişinău şi la IFS pe unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri), decizia de restituire se adoptă de şeful sau şeful-adjunct al IFS pe mun. Chişinău şi, respectiv, al IFS pe unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri).

Articolul 43. Cerinţele pentru confirmarea documentară şi determinarea sumei accizelor spre restituire pentru exportul şi livrarea mărfurilor supuse accizelor de producţie proprie în magazinele duty-free sau în zona economică liberă

(1) Pentru exportul mărfurilor supuse accizelor, efectuat în mod independent în baza contractului de vînzare-cumpărare, dreptul la restituirea accizelor îl deţine subiectul impunerii cu accize ce efectuează livrarea în baza contractului de vînzare-cumpărare, cu respectarea cerinţelor de repatriere a valutei, şi prezintă organelor Serviciului Fiscal de Stat următoarele documente şi/sau informaţii:

1) contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin privind livrarea mărfurilor supuse accizelor;2) declaraţia vamală a încărcăturii sau copia acestei declaraţii, cu menţiunile organului vamal care a eliberat marfa pentru export,

certificată de conducătorul şi de contabilul-şef al subiectului impunerii;3) documentele de plată şi extrasele bancare ce confirmă încasarea de-facto pe contul subiectului impunerii a sumei rezultate din

vînzarea mărfurilor supuse accizelor partenerului străin, dacă decontările se efectuează în expresie bănească. În cazul în care decontările cu subiectul impunerii se efectuează în expresie naturală, se prezintă documentele ce confirmă efectuarea acestor achitări.

(2) Pentru exportul mărfurilor supuse accizelor, efectuat în condiţiile contractului de mandat, dreptul la restituirea accizelor apare la subiectul impunerii - mandant, în condiţiile onorării obligaţiunii de repatriere a mijloacelor băneşti. În cazul în care decontările se efectuează prin intermediul conturilor bancare ale mandatarului, obligaţiunea de repatriere a mijloacelor băneşti urmează să fie onorată de către acesta. Pentru confirmarea dreptului la restituirea accizelor, subiectul impunerii - mandant trebuie să prezinte următoarele documente:

1) contractul de mandat şi copia contractului între mandatar şi partenerul străin cu privire la livrarea mărfurilor supuse accizelor în numele subiectului impunerii - mandant;

2) copia declaraţiei vamale a încărcăturii, cu menţiunile organului vamal care a eliberat marfa pentru export, certificată de conducătorul şi de contabilul-şef al mandatarului şi al subiectului impunerii - mandant;

3) documentele de plată şi extrasele bancare ce confirmă încasarea de-facto pe contul mandantului a sumei rezultate din vînzarea mărfurilor supuse accizelor partenerului străin (în condiţiile efectuării achitărilor prin conturile bancare ale mandantului). În cazul în care decontările cu subiectul impunerii - mandant se efectuează în expresie naturală, se prezintă documentele ce confirmă efectuarea acestor achitări;

4) în cazul efectuării achitărilor prin conturile bancare ale mandatarului:a) copiile documentelor de plată şi extraselor bancare ce confirmă încasarea de-facto pe contul mandatarului a sumei rezultate din

vînzarea mărfurilor supuse accizelor partenerului străin, autentificate prin ştampila mandatarului. În cazul în care decontările cu mandatarul se efectuează în expresie naturală, se prezintă copiile documentelor ce confirmă efectuarea acestor achitări, autentificate prin ştampila mandatarului; b) documentele de plată şi extrasele bancare ce confirmă achitarea cu subiectul impunerii - mandant, în cazul în care decontările cu el se efectuează în expresie bănească. În cazul în care decontările cu subiectul impunerii - mandant se efectuează în expresie naturală, se prezintă documentele ce confirmă efectuarea acestor achitări.

(3) Pentru exportul mărfurilor supuse accizelor, efectuat în condiţiile contractului de comision, dreptul la restituirea accizelor apare la subiectul impunerii - comitent, în condiţiile onorării obligaţiunii de repatriere a mijloacelor băneşti. În cazul în care decontările se efectuează prin intermediul conturilor bancare ale comisionarului, obligaţiunea de repatriere a mijloacelor băneşti urmează să fie onorată de către acesta. Pentru confirmarea dreptului la restituirea accizelor, subiectul impunerii - comitent trebuie să prezinte, în termenele stabilite de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, următoarele documente:

1) contractul de comision şi copia contractului încheiat între comisionar şi partenerul străin cu privire la livrarea mărfurilor supuse accizelor în numele subiectului impunerii - comisionar;

2) copia declaraţiei vamale a încărcăturii, cu menţiunile organului vamal care a eliberat marfa pentru export, certificată de conducătorul şi de contabilul-şef al comisionarului şi al subiectului impunerii - comitent;

17

3) documentele de plată şi extrasele bancare ce confirmă încasarea de-facto pe contul comitentului a sumei rezultate din vînzarea mărfurilor supuse accizelor partenerului străin (în condiţiile efectuării achitărilor prin conturile bancare ale comitentului). În cazul în care decontările cu comitentul se efectuează în expresie naturală, se prezintă documentele ce confirmă efectuarea acestor achitări; 4) în cazul efectuării achitărilor prin conturile bancare ale comisionarului:

a) copiile documentelor de plată şi extraselor bancare ce confirmă încasarea de-facto pe contul comisionarului a sumei rezultate din vînzarea mărfurilor supuse accizelor partenerului străin, autentificate prin ştampila comisionarului. În cazul în care decontările cu comisionarul se efectuează în expresie naturală, se prezintă copiile documentelor ce confirmă efectuarea acestor achitări, autentificate prin ştampila comisionarului;

b) documentele de plată şi extrasele bancare ce confirmă achitarea cu comitentul, în cazul în care decontările cu comitentul se efectuează în expresie bănească. În cazul în care decontările cu comitentul se efectuează în expresie naturală, se prezintă documentele ce confirmă efectuarea acestor achitări.

(4) Suma accizelor, prevăzută spre restituire pentru exportul mărfurilor supuse accizelor, efectuat în condiţiile expuse la alin.(1) (3) ale prezentului articol, se determină ca sumele accizelor trecute în cont, în conformitate cu art.125 alin.(1) din Codul fiscal, aferente materiei prime utilizate la prelucrarea/fabricarea producţiei exportate.

Articolul 44. Cerinţele pentru confirmarea documentară şi determinarea sumei accizelor spre restituire, în cazul utilizării mărfurilor indicate la pct.5 din Note la Titlul IV al Codului fiscal

(1) Agenţilor economici, indiferent de faptul dacă sînt sau nu subiecţi ai impunerii cu accize, li se efectuează restituirea sumelor accizelor achitate la procurarea mărfurilor de la poziţiile tarifare 270710100, 270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271011110- 271019290, 290110000, 290124100, 290129000, 290211000, 290219, 290220000, 290230000, 290244000, 290290900, 290511000 - 290513000, 290514, 290516, 290519000 - 250549, 2906, 2909, 3302, 321210, 321290900, 321290, 321290900, 381400900 şi 381700800, în cazul în care utilizează mărfurile menţionate în calitate de materie pentru producerea şi/sau prelucrarea mărfurilor care nu sînt supuse accizelor.

(2) Dacă mărfurile atribuite la poziţiile tarifare menţionate la alin.(1) al prezentului articol sînt utilizate în calitate de materie primă pentru producerea şi/sau prelucrarea mărfurilor supuse accizelor, sumele accizelor achitate la procurarea acestora se trec în cont în modul stabilit la art.125 din Codul fiscal.

(3) De dreptul la restituirea sumelor accizelor, achitate la procurarea mărfurilor de la poziţiile tarifare 271011310, 271011700, 271019210 şi utilizate în calitate de combustibil (carburanţi) în aviaţia civilă, beneficiază agenţii economici, indiferent de faptul dacă sînt sau nu subiecţi ai impunerii cu accize, ce efectuează alimentarea cu combustibil (carburanţi) a navelor aeriene (atît a navelor ce aparţin companiilor aeriene autohtone sau străine, cît şi a celor proprii).

(4) Pentru a beneficia de restituirea sumelor accizelor, agenţii economici menţionaţi la alin.(1) şi (3) ale prezentului articol prezintă IFS teritorial de la locul de deservire (DACM) cererea, la care se anexează copiile documentelor primare (facturile fiscale (de expediţie)) şi copiile documentelor ce confirmă achitarea accizelor la buget.

(5) Sumele accizelor care urmează a fi restituite în cazurile prevăzute în alin.(1) şi (3) ale prezentului articol se determină în modul următor:

1) pentru mărfurile de la poziţiile tarifare indicate la alin.(1) al prezentului articol se determină sumele accizelor achitate la buget pentru mărfurile supuse accizelor (inclusiv la import) în limita cantităţii materiei prime utilizate la producerea şi/sau prelucrarea mărfurilor care nu sînt supuse accizelor, livrate (comercializate) în perioada fiscală pentru care se solicită restituirea;

2) pentru mărfurile de la poziţiile tarifare indicate la alin.(3) al prezentului articol se determină sumele accizelor achitate la buget pentru mărfurile supuse accizelor (inclusiv la import) în limita cantităţii acestor mărfuri utilizate în calitate de combustibil (carburanţi) în aviaţia civilă la alimentarea aeronavelor în perioada fiscală pentru care se solicită restituirea;

3) din suma accizelor, determinată conform subalineatelor 1) şi 2) ale prezentului alineat, în limita restanţelor contribuabilului faţă de buget la alte impozite şi taxe, în baza cererii depusă de contribuabil, se efectuează stingerea acestor restanţe faţă de bugetul public naţional, cu excepţia obligaţiunilor fiscale administrate de organele vamale;

4) suma accizelor care poate fi transferată la contul bancar al agentului economic se determină ca diferenţa dintre suma accizelor stabilită la subalineatele 1) şi 2) ale prezentului alineat şi cea trecută în contul stingerii restanţelor plătitorului faţă de buget la alte impozite şi taxe.

Articolul 45. Restituirea accizelor achitate la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor străine supuse accizelor (1) Agenţilor economici, indiferent de faptul dacă sînt sau nu înregistraţi ca subiecţi ai impunerii cu accize, li se restituie sumele accizelor achitate la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor străine supuse accizelor în regim vamal de import în cazul scoaterii acestor mărfuri de pe teritoriul vamal, plasarea lor sub destinaţia vamală magazin duty-free, plasarea lor sub destinaţia vamală zona liberă.

(2) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, agenţii economici menţionaţi la alin.(1) al prezentului articol prezintă inspectoratului fiscal de stat teritorial de la locul de deservire (DACM) o cerere, la care se anexează următoarele documente ce confirmă dreptul la restituirea accizelor:

1) originalul declaraţiei vamale de import;2) originalul declaraţiei vamale de export sau copia declaraţiei vamale de plasare sub destinaţia vamală magazin duty-free, sau de

plasare sub destinaţia vamală zonă liberă;3) copia facturii internaţionale de expediţie (invoice), cu menţiunile respective ale organelor vamale ce confirmă importul mărfurilor

accizate în cantităţile suficiente exportului şi în unităţi de măsură identice celor stipulate în declaraţia vamală de export sau de plasare sub destinaţia vamală magazin duty-free, sau de plasare sub destinaţia vamală zonă liberă;

4) copiile documentelor de plată şi ale extraselor bancare ce confirmă achitarea accizelor;5) confirmarea în scris a Serviciului Vamal privind efectuarea operaţiunilor de import, export, plasare sub destinaţia vamală magazin

duty-free, plasare sub destinaţia vamală zonă liberă, declarate în vamă, suma TVA aferentă acestor operaţiuni, achitată la buget şi pasibilă restituirii.

(3) Restituirea accizelor achitate la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor străine supuse accizelor în regim vamal de import se efectuează numai dacă scoaterea lor (a mărfurilor importate) de pe teritoriul vamal, plasarea sub destinaţia vamală magazin duty-free. Plasarea sub destinaţia vamală zonă liberă se efectuează de aceiaşi persoană care a importat această marfă.

(4) Suma accizelor pasibilă restituirii în condiţiile menţionate la alin.(1) al prezentului articol se determină reieşind din sumele accizelor achitate la importul mărfurilor străine, în limita cantităţii acestor mărfuri scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau plasate sub destinaţia vamală magazin duty-free, sau plasate sub destinaţia vamală zonă liberă.

18

Capitolul 2Modul de înregistrare a preţurilor maxime de vînzare

cu amănuntul la ţigaretele cu filtru

Articolul 46. Obiectele şi subiecţii înregistrării preţurilor maxime de vînzare cu amănuntul la ţigaretele cu filtru(1) Ţigaretele cu filtru se comercializează consumatorului la un preţ ce nu depăşeşte preţul maxim de vînzare cu amănuntul, stabilit şi

declarat conform prezentului Titlu.(2) Preţul maxim de vînzare cu amănuntul la ţigaretele cu filtru se stabileşte de către plătitorii de accize (producătorii sau importatorii de

ţigarete cu filtru) pentru un pachet (o unitate de ambalaj de vînzare cu amănuntul) al ţigaretelor cu filtru, separat pentru fiecare marcă (denumire).(3) Sînt pasibile înregistrării obligatorii preţurile maxime de vînzare cu amănuntul la ţigaretele cu filtru atît din import, cît şi de producţie

autohtonă.(4) Înregistrarea preţurilor maxime de vînzare cu amănuntul la ţigaretele cu filtru se efectuează de către producătorii sau importatorii de

ţigarete cu filtru.

Articolul 47. Modul de înregistrare a preţului maxim de vînzare cu amănuntul la ţigaretele cu filtru(1) Pentru înregistrarea preţurilor maxime de vînzare cu amănuntul a ţigaretelor cu filtru de producţie autohtona, plătitorul de accize -

producătorul este obligat să prezinte Inspectoratului Fiscal Principal de Stat declaraţia privind preţurile maxime de vînzare cu amănuntul la ţigaretele cu filtru fabricate, conform anexei nr.2 la prezentul Titlu.

(2) Pentru înregistrarea preţurilor maxime de vînzare cu amănuntul a ţigaretelor cu filtru de import, precum şi a ţigaretelor cu filtru procurate de la agenţii economici, situaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, plătitorul de accize - importatorul sau cumpărătorul este obligat să prezinte Serviciului Vamal declaraţia, conform anexei nr.2 la prezentul Titlu.

(3) Declaraţia privind preţul maxim de vînzare cu amănuntul la ţigaretele cu filtru se prezintă de către plătitorul de accize la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat sau la organul vamal care va efectua procedura de vămuire cel tîrziu cu 20 de zile calendaristice pînă la luna următoare celei, începînd cu care se vor aplica preturile maxime de vînzare cu amănuntul la ţigaretele specificate în declaraţie.

(4) Declaraţia se prezintă de către plătitorul de accize în două exemplare, unul dintre care se restituie declarantului, cu menţiunea privind recepţionarea acesteia de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, sau organului vamal.

(5) Declaraţiile cu menţiunile privind recepţionarea de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat sau organul vamal se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Prezentarea declaraţiilor pentru publicare se efectuează de către plătitorul de accize, în termen ce asigură publicarea acesteia pîna la momentul intrării în vigoare a preţurilor maxime de vînzare cu amănuntul.

(6) Serviciul Vamal, în termen de 5 zile calendaristice de la recepţionarea declaraţiilor, prezintă IFPS copiile acestora.

Anexa nr.1la Titlul IV al Coduluide procedură fiscală

19

Primit _________________________Получено Data primirii Дата получения

Inspector _______________________

ИнспекторIFS____________________________________________________________________________________________________________________

DENUMIREA SUBIECTULUI IMPUNERIIHаименование субъекта налогообложения

___________________________________________________________COD FISCAL

Фискальный код

CERERE DE RESTITUIRE A ACCIZELORЗаявление о возмещении сумм акцизов

Solicit restituirea sumei de_______ lei _______________________________Прошу возмещение суммы

în baza (Legea; articolul) __________________________________________на основании (закон;статья)

aferente lunii/lunilor _________________, anul _____________________________________за месяц/месяцы год

Dupa acceptarea sumelor accizelor spre restituire, va fi prezentată suplimentar repartizarea sumelor acceptate.После утверждения сумм акцизов, подлежащих возмещению, дополнительно будет представлено распределение утвержденных сумм.

Şef__________________________________________НачальникContabil-şefГлавный бухгалтер

L.Ş.МП

Anexa nr.2 la Titlul IV al Coduluide procedură fiscală

Menţiunea privind recepţionareade către Inspectoratul Fiscal Principalde Stat /Serviciul Vamal________________________________________________________________________________________________

Declaraţiaprivind preţurile maxime de vînzare cu amănuntul

la ţigaretele cu filtru__________________________________________________________________________________________________________________________________

(denumirea completă a întreprinderii)

locul amplasării întreprinderii___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

IDNO __________________________________________

Numărul telefonului de contact _______________________

Declaraţia este completata pe ____ pagini.

Se declară despre stabilirea, începînd cu "__" ________ 200__, a următoarelor preţuri maxime de vînzare cu amănuntul la ţigaretele cu filtru:

20

Nr.d/oMarca (denumirea) articolului din tutunCantitatea de ţigarete într-o unitate de ambalaj de vînzare cu amănuntul (pachet)Preţul maxim de vînzare cu amănuntul

Conducătorul întreprinderii _________________________________________(Numele, prenumele) (semnătura, ştampila)

Data ___________

TITLUL VNorme privind impozitul pe bunurile imobiliare,

taxele locale şi resursele naturale

Articolul 48. Dispoziţii generale privind impozitul funciar şi pe bunurile imobiliare(1) Prin noţiunea de impozit pe bunurile imobiliare, pînă la reglementarea integrală a impozitului pe bunurile imobiliare, în baza

prevederilor Titlului VI al Codului fiscal, în sensul prezentului capitol, se subînţeleg două impozite distincte:- impozitul pe bunurile imobiliare;- impozitul funciar.(2) Administrarea fiscală a impozitului funciar şi pe bunurile imobiliare se reglementează prin prevederile titlurilor V şi VI ale Codului

fiscal, legilor respective de punere în aplicare a acestor titluri, actelor normative elaborate în conformitate cu prevederile legilor menţionate, deciziilor anuale ale autorităţilor administraţiei publice locale de stabilire a cotelor concrete ale impozitelor, scutirilor sau amînărilor la plata acestora.

(3) Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi fizice, rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova care, potrivit Codului fiscal şi art. 4 din Legea nr.1056-XIV din 26 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal (în continuare, în sensul prezentului capitol Lege), întrunesc prevederile art. 277 din prezentul cod.

(4) În cazul în care bunurile imobiliare se află în proprietate comună în devălmăşie, acordul comun între proprietarii (coproprietarii) bunurilor imobiliare privind stabilirea subiectului impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare se înregistrează într-un registru special al primăriei, iar în municipiile Chişinău şi Bălţi(cu excepţia localităţilor din componenţa acestora) în registrul ţinut de organul fiscal de stat teritorial din cadrul acestor municipii. Formularele tipizate ale registrelor de referinţă sînt elaborate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(5) Dispoziţiile alin. (4) al prezentului articol nu se extind asupra cazurilor în care bunurile imobiliare se află în proprietatea (folosinţa) comună în diviziune a mai multor persoane şi subiect al impunerii este considerat fiecare dintre aceste persoane, în cota-parte care îi revine.

(6) Calcularea impozitului funciar şi pe bunurile imobiliare, evidenţa sumelor calculate şi achitate pentru persoanele fizice-cetăţeni care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) pentru impozitul funciar, se efectuează de către Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor (în continuare SCITL), conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

(7) La calcularea impozitului funciar şi pe bunurile imobiliare de către SCITL participă şi inspectoratele fiscale teritoriale.(8) În municipiile Chişinău şi Bălţi, cu excepţia oraşelor şi satelor (comunelor) din componenţa acestora, calcularea sumei anuale a

impozitului pe bunurile imobiliare se efectuează de către IFS teritoriale.

Articolul 49. Unele aspecte ce ţin de administrarea impozitului funciar

(1) În cazurile repartizării de către autorităţile administraţiei publice locale a păşunilor şi fîneţelor în folosinţă temporară persoanelor fizice, subiecţi ai impunerii cu impozitul funciar sînt persoanele menţionate.

(2) Calcularea şi încasarea impozitului funciar de la persoanele fizice, pentru folosirea păşunilor şi fîneţelor, se efectuează de către SCITL în baza deciziei consiliului local privind repartizarea temporară a acestora.

a) La decizie se anexează lista contribuabililor pentru fiecare lot, semnată de fiecare contribuabil în parte, care se vor folosi de păşuni, fîneţe, şi numărul de vite de fiecare specie, întocmite conform rezultatelor adunării convocate cu locuitorii unităţii administrativ-teritoriale. Lista în cauză va fi prezentată SCITL din primăria respectivă pentru calcularea impozitului funciar şi înmînarea avizelor de plată contribuabililor.

b) Calcularea impozitului funciar pentru fiecare persoană indicată în listă se efectuează în funcţie de mărimea impozitului funciar, determinată pentru un cap convenţional de vită, cu aplicarea următorilor coeficienţi de transformare (Calculele menţionate se efectuează rotunjind toate rezultatele pînă la sutimi):

- vaci, tauri, tineret bovin peste 2 ani - 1,0;- tineret bovin de la un an pînă la 2 ani - 0,6;- tineret bovin pînă la un an - 0,3;- oi, capre, berbeci, ţapi - 0,15;- tineret ovin şi caprin peste un an - 0,1;- tineret ovin şi caprin pînă la un an - 0,05;- cabaline şi asine peste 2 ani - 0,9;- tineret cabalin, asin de la un an pînă la 2 ani - 0,6;- tineret cabalin, asin pînă la un an - 0,3. c) Fiecare persoană din localitatea respectivă, ce foloseşte terenurile ca păşuni, este obligată să achite impozitul funciar în funcţie de

cota stabilită pentru lotul de care se foloseşte şi de numărul de vite (capete convenţionale) pe care le are în proprietate.

21

(3) Mărimea impozitului se calculează în funcţie de suprafaţa terenului repartizat contribuabililor ca fîneţe şi de cota impozitului stabilită pentru această categorie de teren de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale (a satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor), la aprobarea bugetelor respective.

a) Sumele impozitului încasat de la persoanele fizice pentru folosirea păşunilor şi fîneţelor se varsă în bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective în hotarele căreia sînt amplasate aceste terenuri.

(4) Întovărăşirile pomicole calculează suma impozitului funciar de sine stătător. a) La determinarea sumei impozitului funciar, în calcul nu se include suprafaţa terenurilor întovărăşirilor pomicole ocupate de drumuri,

clădiri şi obiective de deservire a membrilor întovărăşirilor pomicole. În conformitate cu prevederile alin.(3) al art. 7 din Legea nr. 1308- XIII din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, terenurile menţionate sînt de uz public şi, conform art. 283 din Codul fiscal, nu se supun impozitării.

b) Colectarea sumelor impozitului funciar de la membrii întovărăşirii pomicole şi vărsarea lor la buget se efectuează de către conducerea acesteia.

c) În cazul privatizării loturilor pomicole de către membrii întovărăşirilor, calcularea şi încasarea impozitului funciar pentru aceste terenuri se efectuează de către SCITL, în baza titlului deţinătorului de teren înregistrat în registrul cadastral al deţinătorilor de teren din primăria respectivă. Suprafaţa loturilor menţionate nu se include în calculul impozitului funciar al întovărăşirii pomicole.

Articolul 50. Procedura de acordare a scutirilor sau amînărilor la plata impozitului funciar şi pe bunurile imobiliare de către autorităţile administraţiei publice locale

(1) În scopul acordării scutirilor sau amînărilor la impozitul funciar şi pe bunurile imobiliare, în conformitate cu prevederile art. 284 din Codul fiscal, autorităţile administraţiei publice locale, la solicitarea subiecţilor impunerii, creează comisii speciale, după caz, de apreciere a prejudiciului cauzat de calamităţile naturale sau incendii, în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile şi plantaţiile multianuale au fost distruse sau deteriorate considerabil.

(2) În componenţa comisiilor nominalizate se includ reprezentanţi ai autorităţilor reprezentative ale administraţiei publice locale, inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, specialişti din domeniul agriculturii sau din oficiile cadastrale teritoriale în cazul distrugerii ori deteriorării clădirilor, construcţiilor şi altor bunuri imobile, precum şi specialişti din alte domenii.

(3) Comisiile create întocmesc un act privind prejudiciul cauzat de calamităţile naturale sau incendii care, de regulă, trebuie să conţină:a) denumirea (numele şi prenumele) contribuabilului;b) codul fiscal al contribuabilului, iar, după caz, şi codul subdiviziunii acestuia;c) adresa contribuabilului;

d) documentul ce atestă perioada sau data survenirii calamităţii naturale;e) categoria sau denumirea bunurilor imobiliare distruse, deteriorate sau a culturilor de pe ele, valoarea de bilanţ, iar, după caz,

suprafaţa totală şi cea afectată a culturilor;f) mărimea prejudiciilor cauzate pe fiecare bun imobiliar, semănătură sau plantaţie multianuală şi în total;g) situaţia financiară a subiectului impunerii la data evaluării prejudiciului;h) executarea de către contribuabilul solicitant a obligaţiunilor fiscale faţă de bugetul public naţional pe parcursul a 12 luni consecutive

precedente datei survenirii calamităţii naturale sau incendiului.(4) Actul întocmit se prezintă autorităţii administraţiei publice locale pentru adoptarea deciziei finale, conform prevederilor art. 284 din

Codul fiscal.(5) Autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale examinează actul întocmit de către comisie şi adoptă o decizie privind

acordarea sau refuzul de acordare a înlesnirii sau amînării plăţilor pentru impozitul pe bunurile imobiliare. Decizia se aduce la cunoştinţa solicitantului şi comisiei menţionate.

(6) Decizia adoptată de consiliul local se remite, în termen de 10 zile de la data adoptării, organului fiscal teritorial.(7) În cazul adoptării deciziei de acordare a înlesnirilor sau amînărilor termenului de achitare a impozitului, subiecţii impunerii-cetăţeni

sau gospodăriile ţărăneşti (de fermier) remit un exemplar în termenul sus-menţionat SCITL din cadrul primăriei locale, pentru efectuarea modificărilor în registrele de evidenţă a contribuabililor şi a obligaţiunilor fiscale, a conturilor personale ale acestora sau în Sistemul Informaţional Automatizat ,,Cadastrul fiscal”- în cazul bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă ale cetăţenilor din municipii şi oraşe.

Articolul 51. Dispoziţii generale privind administrarea taxelor locale (1) În cadrul administrării fiscale a taxelor locale urmează a se călăuzi de prevederile Codului fiscal, Legii nr. 94-XV din 1 aprilie 2004

pentru punerea în aplicare a Titlului VII al Codului fiscal, deciziilor autorităţilor administraţiei publice locale de aplicare a taxelor şi a cotelor concrete ale acestora, de acordare a scutirilor sau amînărilor la plata taxelor locale, precum şi de alte acte normative elaborate în vederea executării legislaţiei fiscale.

(2) La administrarea taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială (cu excepţia celor care se află total în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor), urmează a ţine cont de asemenea criterii precum sînt: suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială, locul amplasării, tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate.

Articolul 52. Particularităţile de administrare a unor taxe locale

(1) Încasarea taxei pentru amenajarea teritoriului de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier) se efectuează de către SCITL din cadrul primăriei, cu aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare.

b) Achitarea taxei se efectuează la contul trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale sau nemijlocit organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.

(2) Organe împuternicite de administrarea taxei de la posesorii de cîini sînt întreprinderile de gestionare a fondului locativ. La administrarea acestei taxe urmează a ţine cont de următorii indicatori:

- numele şi prenumele posesorului de cîini;- codul fiscal al plătitorului;

22

- adresa plătitorului;- numărul de cîini aflaţi în posesie;- cota taxei;- suma taxei calculate.a) Aducerea la cunoştinţa contribuabililor a sumelor taxei ce urmează a fi achitate se efectuează prin înmînarea avizelor de plată.b) Achitarea taxei se efectuează la contul trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale sau nemijlocit organului

împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.(3) Organul împuternicit de administrare a taxei pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care are birouri (posturi) vamale de

trecere a frontierei vamale, urmează să ţină cont la administrarea acesteia de următorii indicatori:- data înregistrării acţiunii de intrare şi/sau ieşire din Republica Moldova;- numele şi prenumele contribuabilului;- tipul obiectului impunerii;- numărul de înregistrare a obiectului impunerii (în cazul în care există);- suma taxei achitată.a) Achitarea taxei se efectuează la contul trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale sau nemijlocit organului

împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.b) Administrarea acestei taxe trebuie efectuată prin următoarele modalităţi:prin colaborarea cu organul vamal, instituţiile bancare (în cazul în care sînt amplasate la birourile (posturile) vamale) şi alte organe în

vederea încasării taxei în cauză; prin intermediul SCITL, cu aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare.

Articolul 53.Dispoziţii generale privind aplicarea taxelor pentru resursele naturaleProcedura de administrare fiscală a taxei pentru resursele naturale este reglementată prin prevederile Titlului VIII al Codului fiscal, Legii

nr.68-XVI din 5 mai 2005 pentru punerea în aplicare a titlului VIII al Codului fiscal şi altor acte normative elaborate în conformitate cu prevederile acestor legi.

Articolul 54. Taxa pentru apă(1) În sensul prezentului articol, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:furnizor de apă (furnizor) – persoană juridică sau fizică înregistrată în calitate de întreprinzător, care extrage şi furnizează apa din fondul

apelor, atît consumatorilor, cît şi distribuitorilor de apă;consumator de apă (consumator) – persoană juridică sau fizică care utilizează apa primită de la furnizor şi/sau distribuitor;distribuitor de apă (distribuitor) – persoană juridică sau fizică înregistrată în calitate de întreprinzător, intermediar între furnizorul şi

consumatorul de apă.(2) Taxa pentru apă se calculează în funcţie de volumul de apă extrasă din fondul apelor, ţinîndu-se cont de destinaţia apei, cotele

stabilite şi de înlesnirile prevăzute conform legislaţiei fiscale în vigoare.a) Volumul de apă extras din fondul apelor reprezintă volumul apei extrase conform datelor contoarelor sau, în lipsa acestora, conform

normelor de extragere şi/sau utilizare elaborate de către organul de stat împuternicit de Guvern.(3) Consumatorii şi/sau distribuitorii de apă (care nu sînt subiecţi ai impunerii cu taxa pe apă) trebuie să prezinte furnizorului de apă

informaţia despre volumul de apă, în partea pentru care sînt prevăzute înlesniri fiscale, şi/sau despre volumul de apă destinată îmbutelierii.a) Informaţia trebuie să conţină, în mod obligatoriu, următoarele date: denumirea, codul fiscal, data prezentării informaţiei, atît a

expeditorului, cît şi a destinatarului, date privind volumul de apă primit total (m 3), inclusiv: apa minerală, naturală şi altă apă extrasă, destinată îmbutelierii, apa pentru care nu se aplică taxa (înlesniri fiscale) descifrată pe categorii, conform prevederilor art. 306 din Codul fiscal şi ale art.3 alin. (2) din Legea nr. 68-XVI din 5 mai 2005 pentru punerea în aplicare a titlului VIII al Codului fiscal.

(4) În cazurile în care consumatorul primeşte apa de la distribuitor, informaţia indicată la alin. 3 al prezentului articol se prezintă distribuitorului, ultimul fiind obligat să o includă în informaţia prezentată furnizorului.

TITLUL VIModul de evidenţa a contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale

Articolul 55. NoţiuniÎn sensul prezentului Titlu, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:plăţi de bază – impozitele, taxele şi alte plăţi, cu excepţia majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi amenzilor;sold – cuantum cumulativ al obligaţiei fiscale, inclusiv al restanţei şi sumei plătite în plus la o anumită dată; restituire – transferarea excedentului sumei compensate pentru contribuabil, persoană juridică la contul lui bancar, pentru contribuabil,

persoană fizică la contul lui bancar sau în numerar;cont personal al contribuabilului - informaţie structurată, selectată din sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat corespunzător

codului fiscal al contribuabilului, care reflectă naşterea, modificarea şi stingerea obligaţiei fiscale pentru un cod distinct al clasificaţiei bugetare de venituri. Formularul contului personal al contribuabilului se aprobă de Ministerul Finanţelor;

cont personal generalizat al contribuabilului – informaţie structurată, selectată din sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat corespunzător codului fiscal al contribuabilului, în care se înregistrează şi se generalizează naşterea, modificarea şi stingerea tuturor obligaţiilor fiscale faţă de bugetul public naţional. Formularul contului personal generalizat al contribuabilului se aprobă de Ministerul Finanţelor;

dare de seamă fiscală – orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care sînt prezentate sau trebuie să fie prezentate organului fiscal privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, altor plăţi, majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor ori privind alte fapte ce ţin de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale;

termen de prezentare a dării de seamă fiscale – dată, stabilită conform legislaţiei fiscale, pînă la care trebuie să fie prezentată darea de seamă fiscală. Dacă data respectivă este o zi de odihnă, termenul de prezentare se va considera prima zi lucrătoare, care urmează după ziua de odihnă;

23

document fiscal intern – document emis de organele fiscale, în modul stabilit de IFPS, în scopul reflectării în conturile personale ale contribuabilului a procedurilor legale, conform cărora în sistemul de evidenţă se reflectă naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale, pentru care contribuabilul nu este obligat să prezinte dare de seamă fiscală;

sistem de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat – evidenţa privind naşterea, modificarea şi stingerea obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii înregistraţi în Registrul fiscal de stat;

raport asupra obligaţiilor fiscale, inclusiv asupra restanţelor – raport ce atestă, sub diferite aspecte (apartenenţă bugetară, clasificaţie bugetară, amplasare administrativ-teritorială etc.), naşterea, modificarea, stingerea obligaţiei fiscale şi/ sau restanţa pentru o anumită perioadă de activitate, întocmit de către organele fiscale, inclusiv de IFPS, conform cerinţelor şi formularelor aprobate de Ministerul Finanţelor.

Articolul 56. Atribuirea codului fiscalLocul, termenul şi modul de atribuire a codului fiscal(1) Contribuabilul este obligat să se pună în evidentă fiscală.(2) Evidenţa contribuabililor se efectuează prin atribuirea codului fiscal.(3) Evidenţa subdiviziunilor fără statut de persoană juridică amplasate în altă parte decît sediul contribuabilului din care face parte este

ţinută de către IFS teritorial la care persoana este înregistrată, prin atribuirea fiecărei subdiviziuni a codului acesteia.(4) Subdiviziunile utilizează codul fiscal al contribuabilului care le-a înfiinţat.(5) Persoana căreia nu i s-a atribuit cod fiscal nu poate fi înregistrată ca plătitor pe tipuri de impozite.(6) Se consideră cod fiscal:a) pentru persoanele juridice şi întreprinderile cu statut de persoană fizică/întreprinzători individuali, supuse înregistrării de stat, conform

prevederilor Legii nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali numărul de identificare de stat atribuit de Camera Înregistrării de Stat şi indicat în certificatul de înregistrare;

b) pentru persoanele juridice, supuse înregistrării de stat de alte organe, precum şi pentru gospodăriile ţărăneşti - codul atribuit de organul fiscal competent;

c) pentru notari, birou individual sau asociat de avocaţi, pentru persoanele ce practică activitate particulară de detectivi sau de pază – codul atribuit de organul fiscal;

d) pentru persoanele juridice sau organizaţii cu statut de persoană fizică nerezidente, care deţin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale - codul fiscal atribuit de organul fiscal;

e) pentru persoanele fizice, cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi - codul personal (IDNP) indicat pe verso buletinului de identitate;

f) pentru persoanele fizice, cetăţeni ai Republicii Moldova, care nu dispun de buletin de identitate, codul fiscal reprezintă seria şi numărul paşaportului, iar dacă nu deţin nici paşaport, seria şi numărul certificatului de naştere sau al altui act de identitate.

(7) În vederea atribuirii codului fiscal, persoanele specificate la art. 56 alin. (6) lit. b) şi c) din prezentul cod, precum şi persoanele juridice constituite în baza actelor normative şi tratatelor internaţionale ratificate de Republica Moldova, cu excepţia persoanelor supuse înregistrării de stat conform Legii nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, au obligaţia să depună la inspectoratul fiscal de stat teritorial în a cărui rază se află sediul (domiciliul), indicat în documentele de constituire (în buletinul de identitate) sau în documentul prin care se permite practicarea activităţii sau se află obiectul impozabil, cererea de atribuire a codului fiscal, conform formularului aprobat de Ministerul Finanţelor.

(8) Cererea de atribuire a codului fiscal, potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor, se depune şi în cazul modificării datelor iniţial declarate şi în cazul anulării codului fiscal.

Articolul 57. Procedura de atribuire a codului fiscal persoanelor juridice şi întreprinderilor cu statut de persoană fizică, supuse

înregistrării de stat de organele abilitate conform legislaţiei cu funcţii de înregistrare, cu excepţia organelor teritoriale ale Camerei Înregistrării de Stat

(1) Persoanele juridice şi întreprinderile cu statut de persoană fizică, supuse înregistrării de stat de organele abilitate conform legislaţiei cu funcţii de înregistrare, cu excepţia organelor teritoriale ale Camerei Înregistrării de Stat, la cererea de atribuire a codului fiscal anexează:

a) fişa de înregistrare eliberată de organul abilitat cu înregistrarea de stat;b) copia documentelor de constituire (statut, regulament) în cazurile în care organul înregistrării de stat nu eliberează fişa de înregistrare

(la înregistrarea sindicatelor, cultelor şi asociaţiilor obşteşti de nivel teritorial);c) certificatul eliberat de organul sindical ierarhic superior privind înregistrarea organizaţiilor sindicale primare, centrelor sindicale

ramurale teritoriale, centrele interramurale teritoriale care dobîndesc drepturi şi obligaţii de persoană juridică în temeiul statutelor centrelor sindicale naţional-ramurale sau naţional interramurale înregistrate de Ministerul Justiţiei;

d) copia actului de identitate al persoanei împuternicite să prezintă documentele. (2) Organul abilitat cu înregistrarea de stat a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) nu va depune la organul fiscal cererea de atribuire a

codului fiscal pentru aceste gospodării.

Articolul 58. Procedura de atribuire a codului fiscal persoanelor juridice constituite în baza actelor normativePersoanele juridice constituite în baza actelor normative anexează la cererea de atribuire a codului fiscal:a) copia actului normativ care constată faptul constituirii;b) copia actului prin care se aprobă regulamentul sau statutul persoanei juridice;c) copia extrasului din Registrul unităţilor de drept prin care se confirmă că persoana juridică este luată la evidenţa de stat; d) copia documentului prin care se confirmă numirea în funcţie a persoanei care prezintă documentele.

Articolul 59. Procedura de atribuire a codului fiscal persoanelor străine constituite în baza tratatelor internaţionale ratificate de

Republica MoldovaPersoanele străine constituite în baza tratatelor internaţionale ratificate de Republica Moldova, la cererea de atribuire a codului fiscal

anexează:a) copia acordului sau a tratatului, publicat în ediţia oficială specială a Monitorului Oficial al Republicii Moldova; b) certificatul de confirmare a sediului, eliberat de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene reprezentanţelor (oficiilor) sau

filialelor instituţiilor internaţionale care sînt acreditate de organul respectiv;

24

c) certificatul de confirmare a sediului, eliberat de Ministerul Economiei şi Comerţului reprezentanţelor companiilor străine care implementează proiectele de asistenţă tehnică;

d) copia actului de identitate a persoanei, împuternicite să prezinte documentele.

Articolul 60. Procedura de atribuire a codului fiscal notarilor, birourilor individuale sau asociate de avocaţi

Notarii, birourile individuale sau asociate de avocaţi, la cererea de atribuire a codului fiscal anexează: a) copia licenţei; b) extrasul din registrul notarilor, eliberat de Ministerul Justiţiei;c) extrasul din registrul birourilor de avocaţi, eliberat de Consiliul Baroului;d) copia actului de identitate al persoanei care a obţinut licenţa corespunzătoare.

Articolul 61. Eliberarea certificatului de atribuire a codului fiscal (1) Inspectoratul fiscal de stat teritorial, în termen de trei zile lucrătoare de la depunerea de către solicitant a cererii, atribuie cod fiscal,

eliberează certificatul de atribuire a codului fiscal, potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor, şi îl comunică autorităţii care efectuează înregistrarea de stat sau care autorizează practicarea activităţii.

(2) După prezentarea documentului ce confirmă înregistrarea de stat sau a documentului ce permite practicarea activităţii, inspectoratul fiscal de stat teritorial eliberează contribuabilului certificatul de atribuire a codului fiscal, potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor.

(3) Certificatul de atribuire a codului fiscal se emite de către inspectoratul fiscal de stat teritorial într-un singur exemplar. Eliberarea certificatului se înregistrează în Registrul fiscal de stat ţinut manual şi se confirmă prin semnătura persoanei responsabile a contribuabilului, iar în cel computerizat prin introducerea înscrierii privind seria certificatului eliberat.

Articolul 62. Actele ce urmează a fi anexate la cererea de atribuire a codului fiscal

(1) Cererea de atribuire a codului fiscal, potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor, se va depune şi de cetăţenii străini nerezidenţi şi apatrizii nerezidenţi, persoanele specificate la art. 56 alin. (6) lit. d) din prezentul cod, precum şi de reprezentanţele permanente ale nerezidentului, în termen de trei zile lucrătoare de la data apariţiei obligaţiei fiscale sau a obiectului impozabil, la inspectoratul fiscal de stat teritorial în a cărui rază a apărut obiectul impozabil sau obligaţia fiscală.

(2) Cetăţenii străini nerezidenţi şi apatrizii nerezidenţi anexează la cererea de atribuire a codului fiscal următoarele documente:a) copia de pe actul de identitate;b) copiile, autentificate de către organele cadastrale teritoriale, de pe documentele ce confirmă existenţa obiectului impozabil.(3) Persoanele juridice sau organizaţiile cu statut de persoană fizică nerezidente care: 1) dispun de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale, în conformitate cu legislaţia fiscală, precum

şi persoanele juridice nerezidente care desfăşoară activitate de întreprinzător prin intermediul reprezentanţei permanente, la cererea de atribuire a codului fiscal anexează:

a) extrasul din registrul comerţului naţional din ţara de origine ce confirmă că, potrivit legislaţiei sale naţionale, nerezidentul este persoană juridică;

b) copia certificatului de înregistrare a persoanei juridice nerezidente;c) copiile de pe documentele de identificare ale nerezidentului (copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau a altui document

recunoscut ca atare);d) copiile, autentificate de către organele cadastrale teritoriale, de pe documentele ce confirmă existenţa obiectului impozabil;e) copia documentului ce confirmă statutul legal al reprezentanţei permanente, eliberat de către persoana juridică nerezidentă;f) copia actului de identitate al persoanei împuternicite de nerezident să reprezinte interesele acestuia în activitatea desfăşurată pe

teritoriul Republicii Moldova;2) documentele enumerate la pct. 1) lit. a), b) şi c) se prezintă autentificate notarial şi legalizate de oficiile consulare ale Republicii

Moldova acreditate în ţara de origine a nerezidentului, fiind traduse în limba de stat sau apostilat în cazul rezidenţilor statelor care au ratificat Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine.

Articolul 63. Eliberarea duplicatului certificatului de atribuire a codului fiscal

În cazul pierderii certificatului de atribuire a codului fiscal, organul fiscal eliberează un duplicat al acestuia, în termen de trei zile lucrătoare din data depunerii cererii contribuabilului şi dovezii de publicare a pierderii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Articolul 64. Efectuarea înscrierilor în Registrul fiscal de stat(1) Trecerea codurilor fiscale în Registrul fiscal de stat confirmă actul luării persoanei la evidenţă fiscală.(2) Codurile fiscale ale persoanelor specificate la art. 56 alin. (6) lit. b) şi c) din prezentul cod sînt trecute în Registrul fiscal de stat la

data atribuirii. Codurile fiscale care reprezintă numărul de identificare de stat, atribuit la momentul înregistrării de stat de către Camera Înregistrării de Stat, se înscriu în Registrul fiscal de stat din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.

(3) Codurile fiscale ale persoanelor fizice rezidente, precum şi ale cetăţenilor Republicii Moldova nerezidenţi, sînt trecute în Registrul fiscal de stat din Registrul de stat al populaţiei. Codurile fiscale ale persoanelor specificate la art. 56 alin. (2) lit. d) din prezentul cod, precum şi ale cetăţenilor străini şi ale apatrizilor nerezidenţi sînt înscrise în Registrul fiscal de stat la momentul eliberării certificatului de atribuire a codului fiscal, potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor.

Articolul 65. Conţinutul Registrului fiscal de stat (1) Registrul fiscal de stat se ţine în limba de stat în mod manual, în partea ce ţine de atribuirea codurilor fiscale de către organele

fiscale, şi computerizat.(2) În Registrul fiscal de stat sînt consemnate datele prevăzute de art. 164 alin.(4) din Titlul V al Codului fiscal, precum şi datele privind: a) genurile principale de activitate;b) mărimea capitalului social şi a cotelor de participare ale fondatorilor (asociaţiilor).

25

Articolul 66. Ţinerea Registrului fiscal de stat(1) Registrul fiscal de stat manual se ţine potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor. Înscrierile în Registrul fiscal de stat

manual se efectuează de persoana responsabilă de înregistrare în baza informaţiilor prezentate de solicitant la momentul atribuirii codului fiscal şi sînt certificate prin semnătura acestei persoane. Înscrierile în Registrul fiscal de stat manual se efectuează cumulativ, astfel încît fiecărui contribuabil îi corespunde o pagină separată, numerotată în ordine curentă.

(2) Filele Registrului fiscal de stat sînt numerotate şi şnuruite. Numărul filelor se indică pe ultima pagină şi se autentifică de şeful inspectoratului fiscal de stat teritorial prin aplicarea semnelor de control: semnătura şi ştampila. Înlocuirea filelor din cartea registrului prin extragerea lor şi încleierea unor file noi este interzisă.

(3) În Registrul fiscal de stat computerizat informaţia privind înregistrarea contribuabilului este sistematizată conform elementelor nominalizate în formularul aprobat de Ministerul Finanţelor. Informaţia din Registrul fiscal de stat computerizat, tipărită la ziua eliberării certificatului de atribuire a codului fiscal şi contrasemnată de către persoana responsabilă de înregistrare cu indicarea datei, se păstrează în dosarul contribuabilului.

Articolul 67. Responsabilitatea actualizării Registrului fiscal de statOrganul fiscal este responsabil de actualizarea Registrului fiscal de stat. Actualizarea Registrului fiscal de stat se efectuează în cazurile

schimbării sediului contribuabilului, modificării denumirii, conducătorului, principalului gen de activitate, capitalului social, în cazurile reorganizării contribuabilului, precum şi în cazurile modificării şi/sau completării informaţiei referitor la subdiviziunile declarate.

Articolul 68. Termenul şi modul de prezentare a modificărilor operatele în actele iniţiale declarate

(1) Modificările operate în documentele iniţial declarate se înscriu în Registrul fiscal de stat în temeiul cererii contribuabilului, depuse la organul fiscal de stat teritorial unde se află la evidenţă, în termen de 30 zile de la data adoptării deciziei despre schimbarea sediului şi/sau constituirea subdiviziunii, operarea modificărilor şi/sau completărilor în documentele de constituire, în alte documente ce permit practicarea activităţii sau care confirmă dreptul de a exercita o anumită activitate.

(2) Contribuabilii, cu excepţia celor înregistraţi de către Camera Înregistrării de Stat, prezintă organului fiscal cererea de atribuire a codului fiscal, potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor, marcat cu indicele "modificarea datelor iniţial declarate" în toate cazurile de operare a modificărilor în datele iniţial declarate organului fiscal, inclusiv în cazul declarării subdiviziunilor şi/sau modificării, completării datelor referitor la constituirea acestora.

(3) Contribuabilii supuşi înregistrării de stat, conform prevederilor Legii nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, de către Camera Înregistrării de Stat, depun cererea de atribuire a codului fiscal, marcată cu indicele „modificarea datelor iniţial declarate” numai în cazul înregistrării, modificării şi/sau completării datelor privind constituirea subdiviziunilor.

(4) La cererea de atribuire a codului fiscal se anexează documentele ce atestă modificările operate (copia deciziei organului înregistrării de stat privind modificarea datelor din documentele de constituire, copia documentului ce confirmă dreptul de proprietar, chiriaş ), iar, în caz de necesitate, şi cererea privind atribuirea codurilor subdiviziunilor.

Articolul 69. Efectuarea modificărilor şi completărilor în Registrul fiscal de stat

(1) Modificările şi completările se înscriu în Registrul fiscal de stat ţinut manual prin completarea rubricii "Data introducerii modificărilor, completărilor" şi se confirmă prin semnătura persoanei responsabile. În aceeaşi zi, informaţia în cauză se înscrie şi în Registrul fiscal de stat computerizat, fapt confirmat prin extrasul din fişa de înregistrare, tipărit la ziua efectuării înscrierilor şi confirmat prin semnătura persoanei responsabile de înregistrare. Extrasul din fişa de înregistrare se coase şi se păstrează în dosarul contribuabilului.

(2) Inspectoratele fiscale de stat teritoriale, zilnic, tipăresc din Registrul fiscal de stat computerizat informaţia actualizată referitor la modificările operate de contribuabilii înregistraţi de către organele teritoriale ale Camerei Înregistrării de Stat. Extrasul tipărit, la ziua primirii modificărilor, se confirmă prin semnătura persoanei responsabile de înregistrare, se coase şi se păstrează în dosarul contribuabilului.

(3) Inspectoratele fiscale de stat teritoriale, zilnic, tipăresc din Registrul fiscal de stat computerizat informaţia referitor la subdiviziunile contribuabililor ce activează în raza de activitate a organului fiscal respectiv. Extrasul tipărit, la ziua primirii informaţiei, se confirmă prin semnătura persoanei responsabile de înregistrare se coase şi se păstrează în dosarul contribuabilului.

Articolul 70. Luarea la evidenţă fiscală a contului bancarIFS teritoriale confirmă luarea la evidenţă fiscală a contului bancar deschis (cu excepţia conturilor de credit şi împrumut, de depozite la

termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social)), precum şi a conturilor trezoreriale de venituri) de instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) persoanelor specificate la art. 56 alin. (6) lit.a), b), c) şi d), care deţin certificate de atribuire a codului fiscal, precum şi a conturilor bancare deschise în străinătate persoanelor specificate la art. 56 alin. (6) lit.a), b) şi c) din prezentul cod, prin emiterea certificatului privind luarea la evidenţă a contului bancar, potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor. Evidenţa eliberării certificatelor privind luarea la evidenţă a contului bancar este strictă şi se ţine în Registrul de evidenţă a eliberării certificatelor privind luarea la evidenţă a conturilor bancare, potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor. Numărul filelor numerotate se indică pe ultima pagină şi se autentifică de şeful inspectoratului fiscal de stat prin aplicarea semnelor de control: semnătura şi stampila.

Articolul 71. Emiterea certificatului privind luarea la evidenţă a contului bancar

(1) Drept temei pentru emiterea certificatului privind luarea la evidenţă a contului bancar serveşte documentul emis şi remis de către instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia), potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor, care confirmă deschiderea contului, şi documentul prezentat de contribuabil prin care se confirmă deschiderea contului bancar în străinătate, potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor.

(2) În cazul în care contribuabilul are restanţe la bugetul public naţional, IFS teritoriale sînt în drept să nu elibereze certificatul privind luarea la evidenţă a contului bancar, cu excepţia contului bancar deschis în străinătate. Limitarea dreptului contribuabilului de a utiliza noi conturi se exercită prin refuzul IFS teritorial de a confirma luarea la evidenţa sa a noului cont bancar.

26

Articolul 72. Deschiderea contului bancar de către instituţia financiară

(1) Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) deschide conturi bancare persoanei fizice rezidente (cetăţean străin sau apatrid) sau cetăţeanului Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate în temeiul buletinului de identitate (în lipsa buletinului de identitate în temeiul paşaportului, iar în lipsa şi a paşaportului în temeiul adeverinţei de naştere), actului de identitate al cetăţeanului străin sau apatridului.

(2) Persoanele fizice nerezidente (cetăţeni străini şi apatrizi) şi persoanele juridice nerezidente care nu au obligaţii fiscale şi/sau obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sînt în drept să deschidă conturi bancare în instituţiile financiare ale Republicii Moldova potrivit reglementărilor Băncii Naţionale a Moldovei.

Articolul 73. Efectuarea înscrierilor privind modificarea şi închiderea contului bancar (1) Instituţiile financiare (sucursalele sau filialele acestora), inclusiv Banca Naţională a Moldovei, comunică inspectoratului fiscal de stat teritorial, în care titularul contului se află la evidenţă, despre modificarea sau închiderea contului bancar, în termen de 5 zile lucrătoare de la data producerii acestora, potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor.

(2) Inspectoratele fiscal de stat teritoriale, în care se află la evidenţă titularul contului, în termen de două zile lucrătoare, din ziua primirii certificatului emis de instituţia financiară privind modificarea sau închiderea contului bancar, efectuează înscrierile de rigoare în Registrul fiscal de stat. Informaţia despre conturile bancare închise (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor) se tipăreşte din Registrul fiscal de stat computerizat la data efectuării înscrierilor, pe care se aplică semnătura persoanei responsabile, şi se coase în dosarul contribuabilului.

Articolul 74. Domeniul de aplicare a prezentului capitolPrezentul titlu nu are efect asupra instituţiilor bugetare care, în corespundere cu Legea nr. 847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul

bugetar şi procesul bugetar şi Legea nr. 397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale, se deservesc prin sistemul trezorerial.

Articolul 75. Anularea codului fiscal(1) Codul fiscal se anulează în baza: 1) cererii de atribuire a codului fiscal (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor), cu marcarea indicelui corespunzător, depusă

de către persoanele juridice, întreprinderi cu statut de persoană fizică, notar, birou individual sau asociat de avocaţi, cu excepţia persoanelor care, conform legislaţiei în vigoare, sînt înregistrate de către organele teritoriale ale Camerei Înregistrării de Stat, în cazul lichidării sau reorganizării acestora. La cererea respectivă se anexează copia de pe avizul publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova despre lichidare sau reorganizare, certificatul de atribuire a codului fiscal. Certificatul de atribuire a codului fiscal nu se prezintă în cazul reorganizării contribuabilului prin separare sau transformare;

2) hotărîrii instanţei de judecată irevocabile, care serveşte drept temei pentru anularea codului fiscal, în cazul dizolvării persoanei juridice şi a întreprinderii cu statut de persoană fizică sau în cazul declarării morţii sau declarării persoanei fizice dispărute fără veste;

3) informaţiei prezentate de către Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale pentru contribuabilii supuşi înregistrării de stat de către organul respectiv;

4) informaţiei prezentate de către Ministerul Dezvoltării Informaţionale în cazul decesului persoanei fizice, precum şi în cazul emigrării acesteia;

5) deciziei conducerii organului fiscal, în cazul atribuirii codului fiscal cu încălcarea legislaţiei fiscale;6) documentelor eliberate de către oficiile cadastrale teritoriale şi organele abilitate cu atribuţii de administrare fiscală, prin care se atestă

că persoanele fizice (cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice sau organizaţiile cu statut de persoană fizică nerezidente nu au obiecte impozabile şi nici obligaţii fiscale.

(2) Codul fiscal se anulează din Registrul fiscal de stat ţinut manual prin completarea rubricii "Data anulării codului fiscal" şi se confirmă prin semnătura persoanei responsabile. În aceeaşi zi, informaţia în cauză se înscrie şi în Registrul fiscal de stat computerizat, fapt confirmat prin extrasul din fişa de înregistrare, tipărit la ziua efectuării înscrierilor şi confirmat prin semnătura persoanei responsabile de înregistrare. Extrasul din fişa de înregistrare se coase şi se păstrează în dosarul contribuabilului.

Articolul 76. Modul de ţinere a dosarelor contribuabililor(1) Inspectoratele fiscale de stat teritoriale deschid dosare în care, în mod obligatoriu, vor îndosaria:1) pentru persoane juridice, întreprinderi cu statut de persoană fizică supuse înregistrării de stat de către organele abilitate cu funcţii de

înregistrare, cu excepţia Camerei Înregistrării de Stat:a) documentele prevăzute la art. 57 din prezentul cod;b) copia de pe documentul ce confirmă înregistrarea de stat; c) copia de pe certificatul de atribuire a codului fiscal; d) documentele ce confirmă deschiderea şi luarea la evidenţă fiscală a conturilor bancare, precum şi informaţia prezentată de instituţiile

financiare privind modificarea sau închiderea conturilor respective;e) copiile documentelor ce confirmă dreptul de proprietate sau de folosinţă (titlul de proprietate, contractul de arendă, documentele

privind dreptul de gestiune sau de administrare operativă etc.) asupra imobilului (asupra unei părţi din imobil) şi locul de amplasare a acestuia;f) copiile de pe documentele prin care se confirmă datele fondatorului şi/sau ale conducătorului; 2) pentru persoanele juridice, întreprinderi cu statut de persoană fizică înregistrate de către organele teritoriale ale Camerei Înregistrării

de Stat: a) extrasul fişei de înregistrare, tipărită din Registrul fiscal de stat computerizat, la data primirii informaţiei electronice iniţiale şi

actualizată, pe care se aplică semnătura registratorului;b) copia de pe documentul ce confirmă înregistrarea de stat;c) documentele ce confirmă deschiderea şi luarea la evidenţă a conturilor bancare, precum şi informaţia prezentată de instituţiile

financiare privind modificarea sau închiderea conturilor respective;

27

d) copiile de pe documentele prin care se confirmă constituirea subdiviziunilor (titlul de proprietate, contractul de arendă, documentele privind dreptul de gestiune sau de administrare operativă asupra imobilului etc.) şi închiderea acestora ;

e) copiile de pe documentele prin care se confirmă datele conducătorului; 3) pentru persoane juridice constituite în baza actelor normative:a) documentele prevăzute la art. 58 din prezentul cod;b) documentele ce confirmă deschiderea şi luarea la evidenţă a conturilor bancare, precum şi informaţia prezentată de instituţiile

financiare privind modificarea sau închiderea conturilor respective; c) copiile de pe documentele prin care se confirmă constituirea subdiviziunilor şi închiderea acestora; d) copia certificatului de atribuire a codului fiscal;4) pentru persoanele străine constituite în baza tratatelor internaţionale ratificate de Republica Moldova:a) documentele prevăzute la art. 59 din prezentul cod;b) documentele ce confirmă deschiderea şi luarea la evidenţă a conturilor bancare, precum şi informaţia prezentată de instituţiile

financiare privind modificarea sau închiderea conturilor respective; c) copia certificatului de atribuire a codului fiscal;5) pentru notari, birourile individuale sau asociate de avocaţi :a) documentele prevăzute la art. 60 din prezentul cod;b) documentele ce confirmă deschiderea şi luarea la evidenţă a conturilor bancare, precum şi informaţia prezentată de instituţiile

financiare privind modificarea sau închiderea conturilor respective; c) copia certificatului de atribuire a codului fiscal.(2) IFS teritorial, în a cărui rază a apărut obiectul impozabil sau obligaţia fiscală a cetăţeanului străin nerezident, apatridului nerezident,

persoanelor indicate la art. 56 alin. (6) lit. d) din prezentul cod, va deschide dosare în care, în mod obligatoriu, se vor îndosaria:1) pentru cetăţenii străini nerezidenţi, apatrizii nerezidenţi - documentele prevăzute la art. 62 alin. (1) din prezentul cod şi copia

certificatului de atribuire a codului fiscal;2) pentru persoanele juridice sau organizaţii cu statut de persoană fizică nerezidente, care dispun de obiecte impozabile pe teritoriul

Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale :a) documentele prevăzute la art. 62 alin. (2) din prezentul cod;b) documentele ce confirmă deschiderea şi luarea la evidenţă a conturilor bancare, precum şi informaţia prezentată de instituţiile

financiare privind modificarea sau închiderea conturilor respective; c) copia certificatului de atribuire a codului fiscal.

Articolul 77. Modul de transmitere a dosarului contribuabilului în cazul schimbării sediului din raza de activitate a inspectoratului fiscal de stat teritorial unde se află la evidenţă

(1) În cazul în care îşi schimbă sediul (domiciliul) din raza de activitate a IFS teritorial unde se află la evidenţă, contribuabilul depune cererea de transmitere a dosarului la IFS teritorial la noul sediu. Dosarul contribuabilului este însoţit de formularul de uz intern privind transmiterea soldurilor obligaţiilor fiscale şi extrasul din contul personal generalizat cu soldul total nul.

(2) IFS teritorial transmite dosarul organului fiscal în a cărui rază de activitate se află noul sediu (domiciliul), pentru a fi luat la evidenţă fiscală, în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii.

(3) În cazul în care contribuabilul este calificat drept „contribuabil mare”, inspectoratul fiscal de stat teritorial transmite dosarul contribuabilului DACM, care, după primirea dosarului, este responsabil de executarea prevederilor art. 67-77 din prezentul cod.

La transmiterea dosarului inspectoratul fiscal de stat teritorial efectuează înscrierea în Registrul fiscal de stat manual "Dosar transmis la DACM, la data de ____________".

Articolul 78. Modul de organizare a evidenţei obligaţiilor fiscale (1) Organele fiscale ţin evidenţa impozitelor, taxelor, altor plăţi, majorărilor de întîrziere şi amenzilor, a căror administrare şi/sau evidenţă,

în corespundere cu legislaţia în vigoare, este pusă pe seama acestora.(2) Evidenţa obligaţiei fiscale constă în înscrierea în conturile personale ale contribuabilului a datelor privind naşterea, modificarea şi

stingerea obligaţiei fiscale.(3) Sumele obligaţiilor fiscale se înscriu în sistemul de evidenţă în valută naţională.(4) Evidenţa obligaţiilor fiscale (cu excepţia celor luate la evidenţă specială) se ţine în mod electronic cu prelucrarea automatizată a

informaţiei. (5) Organizarea evidenţei obligaţiilor fiscale este întemeiată pe următoarele acţiuni:

1) deschiderea, din momentul înregistrării în Registrul fiscal de stat pentru fiecare contribuabil, şi ţinerea, pe perioada activităţii acestuia, a contului personal generalizat şi a conturilor personale de evidenţă a naşterii, modificării şi stingerii obligaţiilor fiscale;

2) reflectarea în conturile personale de evidenţă a naşterii, modificării şi stingerii obligaţiilor fiscale pentru perioada de un an fiscal;3) orice înscriere în sistemul de evidenţă ce ţine de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale se efectuează în temeiul

documentelor justificative (dărilor de seamă fiscale şi/sau documentelor fiscale interne emise de organele fiscale);4) înscrierile în conturile personale ale contribuabilului se fac permanent şi continuu, cu actualizare zilnică; 5) înscrierile în conturile personale ale contribuabilului se fac în ordine cronologică de efectuare a operaţiunilor privind naşterea,

modificarea şi stingerea obligaţiei fiscale, cu indicarea datei de efectuare a înscrierii;6) perfectarea documentelor fiscale interne se efectuează în strictă corespundere cu modul stabilit de IFPS, sub responsabilitatea

personală a executorului şi a persoanei responsabile, cu drept de semnătură, pentru emiterea documentului în cauză;7) obligaţiile fiscale se reflectă şi se specifică în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat corespunzător:a) codurilor fiscale ale contribuabililor; b) componentelor bugetului public naţional (bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul asigurărilor sociale de

stat, fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală); c) razelor teritoriale de deservire a contribuabililor de către organele fiscale, în funcţie de amplasarea administrativ-teritorială a

contribuabilului şi a subdiviziunilor acestuia;d) denumirilor, capitolelor şi paragrafelor clasificaţiei bugetare de venituri;

28

8) înregistrarea şi reflectarea zilnică în conturile personale ale contribuabililor a faptului stingerii obligaţiilor fiscale prin achitare corespunzător încasării veniturilor bugetare, în baza informaţiei recepţionate de la unităţile Trezoreriei de Stat;

9) verificarea zilnică şi lunară, conform situaţiei din data de 1 a lunii imediat următoare lunii de gestiune, a veniturilor bugetare cumulative între inspectoratele fiscale teritoriale şi unităţile Trezoreriei de Stat;

10) recepţionarea dărilor de seamă fiscale, conform cerinţelor legale, şi înlăturarea erorilor admise de către organele fiscale la reflectarea în sistemul de evidenţă a dărilor de seamă prezentate de contribuabili;

11) asigurarea stingerii obligaţiilor fiscale prin compensare, inclusiv restituirea mijloacelor băneşti la conturile bancare ale contribuabililor, în modul stabilit de legislaţia fiscală în vigoare;

12) perfectarea de către organele fiscale a rapoartelor asupra obligaţiilor fiscale, inclusiv asupra restanţelor;13) întocmirea, la solicitarea contribuabilului, a actului de verificare asupra obligaţiilor fiscale, inclusiv asupra restanţelor.

Articolul 79. Modul de ţinere şi actualizare a conturilor personale ale contribuabililor

(1) În sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat pentru fiecare contribuabil, pe măsura naşterii, modificării şi stingerii obligaţiei fiscale, sînt deschise şi ţinute conturi personale şi cont personal generalizat. În contul personal generalizat se reflectă informaţia cumulativă din conturile personale ale contribuabilului în cauză.

(2) Conturile personale ale contribuabilului se actualizează zilnic pe măsura înscrierii în ele a informaţiei despre naşterea, modificarea şi stingerea obligaţiei fiscale.

(3) Înscrierile în conturile personale privind naşterea obligaţiilor fiscale se efectuează în temeiul următoarelor documente:a) dările de seamă fiscale prezentate de către contribuabil şi recepţionate de către organul fiscal conform cerinţelor art.187 din Codul

fiscal;b) dările de seamă fiscale corectate prezentate de către contribuabil conform cerinţelor art.188 din Codul fiscal;c) dările de seamă prezentate de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale; d) documentele fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în scopul reflectării în sistemul de evidenţă a deciziilor

emise de organele fiscale asupra cazurilor de încălcare fiscală şi de alte organe împuternicite prin lege.(4) Înscrierile în conturile personale privind modificarea obligaţiei fiscale se efectuează în temeiul documentelor fiscale interne perfectate

în scopul reflectării în sistemul de evidenţă a:a) încheierii, acţiunii, rezilierii contractului-tip încheiat între organul fiscal şi contribuabil, în cazul prejudicierii materiale a ultimului în urma

unei calamităţi naturale, catastrofe tehnogene sau altor circumstanţe excepţionale şi inevitabile;b) altor temeiuri şi condiţii de modificare, prevăzute de legislaţie.(5) Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligaţiilor fiscale se efectuează:1) în cazul achitării – în temeiul documentelor de plată reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat, în modul stabilit de

Ministerul Finanţelor privind schimbul de informaţii prezentate în formă electronică despre încasările veniturilor bugetare;2) în cazul anulării – în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de IFPS în scopul reflectării în sistemul de evidenţă a actelor

legislative cu caracter general sau individual; 3) în cazul prescripţiei – în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de IFPS în scopul reflectării în sistemul de evidenţă a deciziei

scrise a conducerii organului fiscal privind stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie. În cazul serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale – în baza deciziei adoptate de către consiliul local;

4) în cazul stingerii prin scădere – în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de IFPS în scopul reflectării în sistemul de evidenţă a deciziei conducerii organului fiscal privind stingerea obligaţiei fiscale prin scădere. În cazul serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale – în baza deciziei adoptate de către consiliul local;

5) în cazul stingerii prin compensare:a) cu executare de casă - în temeiul documentelor de plată reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat, în modul stabilit

de Ministerul Finanţelor privind schimbul de informaţii prezentate în formă electronică despre încasările veniturilor bugetare;b) fără executare de casă (pentru obligaţiile fiscale corespunzătoare unei clasificaţii bugetare din cadrul unui buget) - în temeiul

documentelor fiscale interne, elaborate de IFPS; 6) în cazul executării silite – în temeiul documentelor de plată reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat, în modul

stabilit de Ministerul Finanţelor privind schimbul de informaţii prezentate în formă electronică despre încasările veniturilor bugetare obţinute în urma acţiunilor de executare silită.

(6) Corectarea erorilor comise de către organele fiscale la reflectarea în sistemul de evidenţă a naşterii, modificării şi stingerii obligaţiei fiscale se efectuează de către organele fiscale fără implicarea contribuabilului.

(7) Conturile personale ale contribuabilului se închid:a) la finele anului fiscal de gestiune, cu condiţia înscrierii soldurilor obligaţiilor fiscale în conturile personale deschise pentru anul fiscal

următor;b) odată cu anularea codului fiscal în modul stabilit de Codul fiscal. (8) Înscrierea soldurilor obligaţiilor fiscale în conturile personale ale contribuabilului deschise pentru anul fiscal următor anului fiscal de

gestiune se efectuează în corespundere cu prevederile legilor bugetare şi în modul stabilit de IFPS pentru fiecare an separat, ţinînd cont de particularităţile legii bugetare anuale.

(9) Înscrierea în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat a datelor privind naşterea, modificarea şi stingerea obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în corespundere cu informaţia prezentată în mod electronic de către Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Articolul 80. Recepţionarea dărilor de seamă fiscale(1) Contribuabilii prezintă dările de seamă fiscale, respectînd următoarele cerinţe:a) dările de seamă fiscale se prezintă pe formulare tipizate, aprobate de IFPS, valabile pentru perioada fiscală pentru care sînt

perfectate;b) dările de seamă fiscale se prezintă în termenele prevăzute de legislaţia fiscală;c) dările de seamă fiscale se prezintă inspectoratului fiscal de stat teritorial, de la locul de înregistrare a sediului central al

contribuabilului.

29

(2) Data prezentării dării de seamă la organul fiscal se consideră data primirii ei de către organul fiscal. Pentru dările de seamă prezentate prin poştă, data prezentării se consideră data de pe ştampila aplicată de oficiul poştal care a efectuat transmiterea.

(3) La momentul recepţionării dării de seamă fiscale, recepţionerul aplică ştampila specială a organului fiscal atît pe exemplarul care rămîne la organul fiscal, cît şi pe exemplarul contribuabilului, dacă exemplarul în cauză este prezentat.

(4) Nu se vor recepţiona dările de seamă fiscale şi, respectiv, nu se va aplica ştampila specială a organului fiscal pe dările de seamă prezentate de către contribuabili în cazurile în care:

a) tipul formularului dării de seamă fiscale nu este admis pentru recepţionare;b) data prezentării indicată în darea de seamă fiscală nu coincide cu data zilei curente în care organul fiscal primeşte darea de seamă

fiscală;c) nu sînt completate toate datele de identificare a dării de seamă fiscale;d) formularul dării de seamă fiscale nu este valabil pentru perioada fiscală pentru care este perfectat. (5) În corespundere cu restricţiile menţionate la art.188 alin.(4) lit.a) din Codul fiscal, contribuabilii pot prezenta dările de seamă fiscale

corectate în următoarele termene-limită:a) dările de seamă fiscale lunare – pînă la termenul de prezentare stabilit pentru luna ce urmează după luna pentru care se prezintă

darea de seamă fiscală corectată;b) dările de seamă fiscale trimestriale – pînă la termenul de prezentare stabilit pentru trimestrul ce urmează după trimestrul pentru care

se prezintă darea de seamă fiscală corectată;c) dările de seamă fiscale anuale – pînă la data stabilită pentru anul ce urmează după anul pentru care se prezintă darea de seamă

fiscală corectată.(6) Dările de seamă fiscale prezentate după expirarea termenului de prezentare stabilit şi dările de seamă fiscale corectate recepţionate

după expirarea termenelor-limită indicate la alin.(5) din prezentul articol, pe măsura reflectării în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat, se supun unui control fiscal cameral, în strictă corespundere cu prevederile Codului fiscal.

Articolul 81. Modul de stingere a obligaţiei fiscale prin achitare(1) Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare se efectuează în modul stabilit de Ministerul Finanţelor pentru anul fiscal corespunzător.(2) Reflectarea informaţiei privind data stingerii obligaţiei fiscale prin achitare (cu excepţia cazurilor de achitare prin intermediul cardurilor

bancare) se efectuează cu data la care sumele au fost înscrise la buget în contul obligaţiei fiscale respective.(3) Înscrierile în conturile personale ale contribuabililor din sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat privind stingerea obligaţiilor

fiscale prin achitare (cu excepţia cazurilor de achitare prin intermediul cardurilor bancare) se efectuează în modul expus la art.79 alin.5) subalin. 1).

Articolul 82. Modul de stingere a obligaţiei fiscale prin anulare(1) Stingerea obligaţiei fiscale prin anulare se efectuează în cazurile reglementate de Codul fiscal.(2) Reflectarea informaţiei privind data stingerii obligaţiei fiscale prin anulare se efectuează cu data indicată în actul de anulare sau al

intrării în vigoare a actului legislativ privind anularea obligaţiei fiscale. (3) Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligaţiilor fiscale prin anulare se efectuează în modul expus la art.79 alin.5) subalin.

2).

Articolul 83. Modul de stingere a obligaţiei fiscale prin scădere(1) Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere se efectuează pentru obligaţiile fiscale a căror executare se consideră imposibilă şi care,

conform legislaţiei, urmează a fi reflectate în evidenţă specială. (2) Restanţele obligaţiilor fiscale sînt pasibile reflectării în evidenţă specială în cazurile în care:a) persoana lichidată nu are succesor;b) persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător este declarată insolvabilă şi nu dispune de bunuri;c) persoana fizică ce nu este subiect al activităţii de întreprinzător nu posedă bunuri care ar putea fi sechestrate conform capitolului 9 din

Titlul V al Codului fiscal;d) persoana fizică ce nu este subiect al activităţii de întreprinzător şi-a părăsit domiciliul, nu poate fi găsită şi nu are bunuri care ar putea

fi sechestrate conform capitolului 9 din Titlul V al Codului fiscal;e) persoana fizică a decedat şi nu există alte persoane obligate prin lege să-i stingă obligaţia fiscală;f) persoana se află în proces de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform legislaţiei;g) persoana dispune de act judiciar ce atestă imposibilitatea executării silite a obligaţiilor fiscale;h) faţă de persoană nu pot fi aplicate măsurile de executare silită.(4) Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligaţiilor fiscale prin scădere se efectuează în modul expus la art.79 alin.5)

subalin. 4).(5) Formularul deciziei despre stingerea prin scădere a obligaţiei fiscale (inclusiv a cărei executare silită este imposibilă) şi luarea ei la

evidenţă specială se aprobă de Ministerul Finanţelor.(6) Reflectarea informaţiei privind data stingerii obligaţiei fiscale prin scădere se efectuează cu data emiterii deciziei despre stingerea

prin scădere a obligaţiei fiscale (inclusiv a cărei executare silită este imposibilă) şi luarea ei la evidenţă specială.

Articolul 84. Documentele justificative necesare pentru derularea procedurii de stingere prin scădere a obligaţiei fiscale

(1) Faptul lichidării persoanei fără succesor de drepturi se confirmă prin decizia instanţei de judecată.(2) Lista bunurilor persoanei juridice sau fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarate insolvabile, se confirmă prin decizia

instanţei care a derulat procesul de insolvabilitate.De asemenea, prin decizia instanţei competente, se confirmă faptul că persoana se află în proces de lichidare (dizolvare) sau de

aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, precum şi faptul că executarea obligaţiilor fiscale este imposibilă.(3) Imposibilitatea urmăririi obligaţiilor fiscale ale persoanelor fizice menţionate la art.83 alin.(2) lit.b), c) şi d) din prezentul cod se

confirmă printr-un act comun al autorităţii administraţiei publice locale şi al organului fiscal în care se indică:a) data întocmirii actului;

30

b) funcţia, numele şi prenumele persoanelor care au întocmit actul;c) codul fiscal, numele şi prenumele contribuabilului restanţier;d) mărimea restanţei la data întocmirii actului, specificată conform clasificaţiei bugetare şi felurilor de plăţi (plaţi de bază, majorări de

întîrziere, amenzi);e) faptul că persoana nu posedă bunuri care ar putea fi sechestrate în scopul stingerii restanţei;f) faptul că persoana nu poate fi găsită şi nu are bunuri care ar putea fi sechestrate în scopul stingerii restanţei;g) faptul lipsei altor persoane, obligate prin lege să stingă obligaţia fiscală a persoanei fizice decedate, precum şi documentul de

confirmare a decesului;h) concluziile privind imposibilitatea executării silite a obligaţiei fiscale.(4) Imposibilitatea executării silite a obligaţiei fiscale, menţionate la art.83 alin. (2) lit.e) din prezentul cod, a persoanei fizice decedate,

declarate moarte, declarate dispărută fără veste, declarate lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă se confirmă printr-un act comun al autorităţii administraţiei publice locale şi al organului fiscal, în care se indică:

a) data întocmirii actului;b) funcţia, numele şi prenumele persoanelor care au întocmit actul;c) codul fiscal, numele şi prenumele contribuabilului restanţier;d) mărimea restanţei la data întocmirii actului, specificată conform clasificaţiei bugetare şi felurilor de plăţi (plaţi de bază, majorări de

întîrziere, amenzi);e) faptul că persoana nu deţinea (nu deţine) bunuri;f) concluziile privind imposibilitatea executării silite a obligaţiei fiscale.

(5) Faptul că persoana fizică este declarată moartă sau dispărută fără veste sau lipsită de capacitate de exerciţiu, sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă, trebuie să fie confirmat prin hotărîrea emisă de instanţa judiciară.

Articolul 85. Modul de organizare a evidenţei speciale a obligaţiilor fiscale

(1) În temeiul documentelor specificate la art.84 din prezentul cod, conducerea organului cu atribuţii de administrare fiscală, care administrează obligaţia fiscală respectivă, emite Decizia despre stingerea prin scădere a obligaţiei fiscale (inclusiv a cărei executare silită este imposibilă) şi luarea ei la evidenţă specială.

(2) Decizia se coase în dosarul contribuabilului sau într-un alt dosar, conform Nomenclatorului de dosare ale lucrărilor de secretariat. La decizie se anexează documentul ce confirmă imposibilitatea executării obligaţiei fiscale.

(3) În cazul serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, decizia se adoptă de către consiliul local şi se înscrie în contul personal al contribuabilului. Decizia se coase în dosar, conform Nomenclatorului de dosare ale lucrărilor de secretariat.

(4) Evidenţa specială a obligaţiilor fiscale a căror executare se consideră imposibilă se ţine separat în Registrul evidenţei speciale a obligaţiilor fiscale, al cărui formular este aprobat de Ministerul Finanţelor.

(5) Registrul trebuie să fie şnuruit, iar filele numerotate. Numărul filelor se indică pe ultima pagină şi se autentifică de şeful organului fiscal sau de persoana responsabile din cadrul serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, prin aplicarea semnelor de control: semnătura şi ştampila. Înlocuirea filelor din cartea registrului prin extragerea lor şi încleierea unor file noi este interzisă. Fiecărui contribuabil în Registru îi corespunde o pagină separată, numerotată în ordine curentă.

(6) Data stingerii obligaţiei fiscale prin scădere este considerată data deciziei adoptate de organul cu atribuţii de administrare fiscală care administrează obligaţia respectivă. Excluderea obligaţiei fiscale din fişa contului personal se efectuează cu data emiterii deciziei, iar înscrierea în Registrul evidenţei speciale a obligaţiilor fiscale cu ziua lucrătoare imediat următoare zilei emiterii deciziei.

(7) Evidenţa specială este ţinută pînă la expirarea termenului de prescripţie. (8) În cazurile stipulate în art.186 alin.(5) din Codul fiscal, sumele luate la evidenţa specială se restabilesc în conturile personal şi

generalizat ale contribuabilului. (9) Obligaţiile aferente bugetului asigurărilor sociale de stat, pasibile stingerii prin scădere, se pun în evidenţă specială, ţinîndu-se cont de

următoarele particularităţi:a) Decizia despre stingerea prin scădere a obligaţiei fiscale (inclusiv a cărei executare silită este imposibilă) şi luarea ei la evidenţă

specială se adoptă de către conducerea organului fiscal, conform art.174 din Codul fiscal şi în temeiul documentelor enumerate la art.84 din prezentul cod corespunzător razei de deservire a organului fiscal;

b) Decizia se emite în două exemplare. În temeiul primului exemplar, organul fiscal asigură înscrierea obligaţiei fiscale, stinse prin scădere, în Registrul evidenţei speciale a obligaţiilor fiscale. Al doilea exemplar se remite în adresa organului teritorial al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, în scopul reflectării în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat a stingerii obligaţiei fiscale prin scădere.

Articolul 86. Procedura de examinare a cererii privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare

(1) Cererea contribuabilului cu solicitarea stingerii prin compensare se depune la organul fiscal la care se deserveşte acesta şi trebuie să conţină:

a) denumirea organului fiscal căruia îi este adresată; b) numărul de înregistrare a cererii la contribuabil şi data ieşirii ei de la contribuabil; c) denumirea (numele, prenumele) contribuabilului;d) codul fiscal al contribuabilului;e) adresa contribuabilului, telefonul de contact;f) cuantumul sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită;g) menţiunea documentelor ce confirmă faptul achitării în plus a sumelor la buget sau dreptul la restituire, conform legislaţiei fiscale; h) suma ce urmează a fi trecută în contul restanţei, în total şi specificată corespunzător clasificaţiei bugetare şi obligaţiilor fiscale

(impozite, taxe, alte plăţi la bugetul public naţional, majorare de întîrziere (penalitate) şi/sau amenzi) restante, care urmează a fi stinse;i) cuantumul excedentului sumei compensate ce urmează a fi transferat la contul bancar sau eliberat în numerar;

31

j) pentru contribuabili – persoane juridice se indică rechizitele bancare, pentru contribuabili – persoane fizice, în cazul restituirii din contul bugetului de stat, se indică rechizitele bancare, iar în cazul restituirii din contul bugetului unităţii administrativ-teritoriale, se indică rechizitele bancare sau se confirmă acordul de a primi mijloacele băneşti în numerar;

k) semnătura, autentificată cu ştampilă, a contribuabilului sau a persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestuia;l) datele ce atestă provenienţa sumelor plătite în plus, cu excepţia datelor menţionate la litera g) a prezentului alineat.(2) Formularul cererii, menţionate la alin.(1) al prezentului articol, se aprobă de Ministerul Finanţelor. (3) La cerere se anexează în mod obligatoriu:a) copiile ordinelor de plată sau ale altor documente confirmative ce atestă faptul achitării în plus a sumelor la buget; b) documentele ce confirmă dreptul la restituire (decizia comisiei organului fiscal de stat, la care se deserveşte contribuabilul, privind

restituirea TVA; decizia şefului organului fiscal privind restituirea sumelor accizelor);c) în cazul solicitării stingerii prin compensare sau restituirii din contul impozitului pe venit, solicitantul anexează copia declaraţiei cu privire

la impozitul pe venit a persoanei care practică activitate de întreprinzător; d) documentele ce atestă provenienţa sumelor plătite în plus, cu excepţia documentelor indicate la literele a), b) şi c) ale prezentului

articol;e) în cazul solicitării restituirii obligaţiei fiscale la cont, solicitantul anexează certificatul de lipsă a datoriilor la compartimentul „plăţi

vamale”.(4) Cererea contribuabilului cu solicitarea stingerii prin compensare a obligaţiilor fiscale se înregistrează în Registrul de intrare a

documentelor, cu aplicarea menţiunii despre recepţionarea cererii. Formularul Registrului se aprobă de Ministerul Finanţelor.(5) La primirea cererii, după înregistrarea ei în Registrul documentelor de intrare, organul fiscal verifică fişa contului personal al

contribuabilului, în scopul aprecierii cuantumului restanţelor pasibile stingerii prin compensare şi, conform art.175 din Codul fiscal, în termen de 30 de zile de la primirea cererii respective, întocmeşte documentele de plată necesare (ordinul de plată şi/sau nota de transfer) şi le transmite unităţilor Trezoreriei de Stat spre executare.

(6) În cazurile solicitării de către contribuabili a restituirii la conturile bancare a sumei plătite în plus, organele fiscale asigură efectuarea controalelor cu deplasare la faţa locului pentru verificarea tematică a motivelor apariţiei plăţii în plus şi oportunităţii solicitării restituirii la contul bancar, cu consemnare în decizie a sumei pasibile restituirii la cont, respectînd termenul indicat la alineatul (5) al prezentului articol. Prin derogare de la cele expuse mai sus, la decizia şefului (şefului adjunct) organului fiscal, restituirea la conturile bancare a sumei plătite în plus poate fi executată în temeiul controlului fiscal cameral efectuat conform prevederilor art.215 alin.(4) din Codul fiscal.

(7) În cazul solicitării restituirii la cont, restituirea se va efectua numai dacă contribuabilul nu are restanţe. În cazul în care contribuabilul are restanţe, în cuantum mai mare decît suma solicitată către restituire la cont, organul fiscal asigură stingerea restanţelor. În cazul în care, contribuabilul are restanţe, în cuantum mai mic decît suma solicitată spre restituire la cont, organul fiscal, în mod prioritar, asigură stingerea restanţelor din contul sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite.

(8) Excedentul sumei compensate poate fi utilizat în condiţiile reglementate de Codul fiscal.(9) Reflectarea informaţiei privind data stingerii obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează cu data la care unitatea Trezoreriei de

Stat a executat documentul de plată.

Articolul 87. Particularităţile stingerii prin compensare din contul sumelor acceptate spre restituire

(1) Cererea de stingere a obligaţiei fiscale prin compensare din contul restituirii taxei pe valoarea adăugată sau a accizelor se depune potrivit formularului aprobat, numai după aprobarea deciziei de restituire.

(2) Restituirea taxei pe valoarea adăugată sau a accizelor se poate efectua şi pentru creditorii agenţilor economici care dispun de dreptul la restituire în contul stingerii restanţelor faţă de bugetul public naţional, cu excepţia achitării drepturilor de „import - export”. Stingerea datoriilor creditorului se efectuează numai după stingerea tuturor datoriilor faţă de bugetul public naţional ale agentului economic care deţine decizia de restituire a taxei pe valoarea adăugată sau a accizelor.

(3) În setul de documente prezentat organului fiscal pentru stingerea datoriilor faţă de bugetul public naţional ale creditorului agentului economic care deţine decizia de restituire taxei pe valoarea adăugată sau a accizelor se includ următoarele documente:

a) cererea de stingere a obligaţiei fiscale prin compensare perfectată de către agentul economic care deţine decizia de restituire a taxei pe valoarea adăugată sau a accizelor;

b) documentele ce confirmă dreptul la restituire (decizia comisiei organului fiscal de stat la care se deserveşte contribuabilul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, decizia şefului organului fiscal privind restituirea accizelor);

c) notificarea privind cesiunea creanţei şi solicitarea de a efectua stingerea datoriilor faţă de bugetul public naţional conform modelului aprobat de Ministerul Finanţelor;

d) contractul de cesiune a creanţelor conform modelului aprobat de Ministerul Finanţelor;e) actul de verificare, în original, între agentul economic şi creditor întocmit la ziua depunerii cererii.(4) Cesiunea/transmiterea sumelor taxei pe valoarea adăugată / accizelor acceptate spre restituire de la creditori la alţi agenţi economici

nu se admite.

Articolul 88. Particularităţile stingerii prin compensare din contul sumelor în plus la impozitul pe venit

(1) În cazul solicitării, conform prevederilor indicate la art.81 alin.(2) din Codul fiscal, de către contribuabil – persoană care practică activitate de antreprenoreat, a stingerii obligaţiei fiscale prin compensare, fără restituirea mijloacelor la contul bancar, organul fiscal asigură executarea prevederilor art.86 alin.(5) din prezentul cod.

(2) În cazul solicitării, conform prevederilor art.81 alin.(2) din Codul fiscal, de către contribuabil – persoană care practică activitate de antreprenoriat, a stingerii obligaţiei fiscale prin compensare cu restituirea mijloacelor la contul bancar, organul fiscal asigură, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, efectuarea unui control fiscal cu deplasare la faţa locului pentru verificare faptică (cu consemnarea în decizie a sumei pasibile spre restituire), întocmirea documentelor de plată trezoreriale şi transmiterea lor unităţilor Trezoreriei de Stat spre executare. Prin derogare de la cele expuse mai sus, la decizia şefului (şefului adjunct) organului fiscal, restituirea la conturile bancare a sumei plătite în plus poate fi executată în temeiul controlului fiscal cameral efectuat conform prevederilor art.215 alin.(4) din Codul fiscal.

(3) Persoanele fizice cu viza de reşedinţă din localităţile ce nu au relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova prezintă cererea privind restituirea impozitului pe venit la inspectoratul fiscal teritorial la care se deserveşte întreprinderea ce are relaţii cu sistemul bugetar al

32

Republicii Moldova şi care a constituit ultimul loc de muncă al persoanei fizice respective. Restituirea se efectuează cu condiţia prezentării avizului IFPS privind verificarea informaţiei referitor la impozitul pe venit reţinut de contribuabilii care are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, în folosul persoanei fizice în cauză, precum şi situaţia achitării obligaţiilor faţă de buget.

Articolul 89. Particularităţile calculării şi achitării dobînzii(1) În conformitate cu art.175 din Codul fiscal, dobînda se calculează în raport cu suma restituită cu întîrziere la contul bancar al

contribuabilului sau la suma restituită persoanei fizice în numerar.(2) Calculul dobînzii se întocmeşte de către contribuabil, potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor, şi se prezintă organului

fiscal cu anexarea următoarelor documente:a) copia de pe cererea contribuabilului prin care a fost solicitată restituirea la cont a excedentului sumei compensate;b) documentele de plată ce confirmă înscrierea în cont a sumei restituite.(3) Nu se calculează şi nu se plăteşte dobînda, în cazurile în care cererea prin care a fost solicitată restituirea excedentului sumei

compensate nu conţine menţiunea organului fiscal privind recepţionarea ei.(4) Organul fiscal efectuează o analiză amplă a documentelor prezentate în vederea plăţii dobînzii şi, în cazul în care se constată

temeinicia solicitării contribuabilului, aprobă calculul prezentat.(5) Calculul dobînzii se anexează la documentul de plată, care prevede plata dobînzii. Copiile calculelor dobînzilor, autentificare prin semnătura conducerii organului fiscal, cu aplicarea ştampilei organului fiscal, se

înregistrează separat în Registrul calculelor dobînzilor, formularul căruia este aprobat de Ministerul Finanţelor şi în care, în mod obligatoriu, se specifică următoarele:

a) numărul de ordine;b) data recepţionării;c) denumirea destinatarului, codul fiscal;d) cuantumul dobînzii spre restituire;e) menţiunea despre intrarea mijloacelor în cont.(6) Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare la iniţiativa organului fiscal se efectuează în modul următor. Dacă, în urma analizei

conturilor personale ale contribuabilului, este constatată existenţa concomitentă a restanţei şi sumei plătite în plus, organul fiscal informează despre aceasta contribuabilul, solicitîndu-i prezentarea cererii privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare. În cazurile în care contribuabilul nu prezintă cererea solicitată, organul fiscal, în urma analizei ample a motivelor apariţiei plăţii în plus, întreprinde acţiuni de rigoare în vederea stingerii prin compensare a restanţelor existente sau excluderii din conturile personale ale contribuabilului a plăţilor în plus neîntemeiate.

Articolul 90. Modul de stingere a obligaţiei fiscale prin prescripţie(1) Stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie se efectuează în modul reglementat de Codul fiscal. Formularul deciziei privind stingerea

obligaţiei fiscale prin prescripţie se aprobă de Ministerul Finanţelor.(2) Reflectarea informaţiei privind data stingerii obligaţiei fiscale prin prescripţie se efectuează cu prima zi după data în care a expirat

termenul de prescripţie.(3) Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligaţiilor fiscale prin prescripţie se efectuează în modul expus la art.79 alin.5)

subalin. 3).

Articolul 91. Modul de stingere a obligaţiei fiscale prin executare silită(1) Stingerea obligaţiei fiscale prin executare silită se efectuează în modul reglementat de Codul fiscal şi prezenta lege. (2) Reflectarea informaţiei privind data stingerii obligaţiei fiscale prin executare silită se efectuează cu data la care sumele obţinute în urma

acţiunilor de executare silită au fost înscrise în contul bugetului respectiv.(3) Înscrierile în conturile personale ale contribuabililor privind stingerea obligaţiilor fiscale prin executare silită se efectuează în modul

expus la art.79 alin.5) subalin. 6).

Articolul 92. Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale(1) Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale se efectuează în condiţiile reglementate de Codul fiscal sau de alte acte

legislative.(2) Înscrierile în conturile personale ale contribuabililor privind modificarea termenului de stingere a obligaţiilor fiscale se efectuează în

modul expus la art.79 alin.(4) din prezentul cod. (3) Particularităţile înscrierii în conturile personale a altor temeiuri şi condiţii de modificare a obligaţiilor fiscale se determină de

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat separat pentru fiecare act legislativ respectiv. (4) În cazurile încheierii între organul fiscal şi contribuabil a contractelor-tip de amînare sau eşalonare a termenului de stingere a obligaţiei

fiscale cu calcularea majorării de întîrziere (penalităţii), în conturile personale privind modificarea termenului de plată înscrieri nu se efectuează.

Articolul 93. Administrarea majorării de întîrziere (penalităţii) şi a amenzilor

(1) În conformitate cu reglementările art.228 din Codul fiscal, majorarea de întîrziere se calculează în baza formulei:MÎ = CIT x NÎ x CMÎ : 100,

în care: MÎ reprezintă suma majorării de întîrziere (lei), CIT – cuantumul impozitului, taxei sau altei plăţi de bază (lei), NÎ – numărul de zile întîrziate, CMÎ – cota zilnică a majorării de întîrziere (%). Cota zilnică a majorării de întîrziere se calculează în baza formulei: CMÎ = (RBN + 5) : NZ,

în care: RBN reprezintă rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la refinanţarea băncilor comerciale prin operaţiuni repo de cumpărare a hîrtiilor de valoare de stat pe termen de 2 luni;

NZ – numărul de zile în anul fiscal.

33

(2) Cota zilnică a majorării de întîrziere se determină pînă la sutimi de procent, utilizînd regula de rotunjire.(3) Pentru plăţile, potrivit cărora calcularea majorării de întîrziere nu este reglementată de legislaţia fiscală, majorarea de întîrziere se

calculează conform actelor legislative ce reglementează administrarea plăţii respective.(4) Procedura şi periodicitatea calculării (aplicării) majorării de întîrziere (penalităţii) şi reflectării ei în contul personal al contribuabilului

se stabilesc de conducerea organului cu atribuţii de administrare fiscală respectiv, iar pentru impozitele şi taxele administrate de serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale – de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale. Serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor utilizează la determinarea majorării de întîrziere, la data stabilită în decizia autorităţii reprezentative a administraţiei publice locale, algoritmul indicat la alin.(1) al prezentului punct, ţinînd cont de următoarele particularităţi:

a) indicatorul „NΔ semnifică numărul de zile întîrziate din perioada stabilită pentru calcularea majorării de întîrziere;b) cuantumul majorării de întîrziere la data stabilită se determină ca total cumulativ al majorării de întîrziere calculate pentru perioada

precedentă şi ultima perioadă, în funcţie de periodicitatea stabilită pentru calculare. (5) Calcularea majorării de întîrziere (penalităţii) în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat pentru restanţele reflectate în

conturile personale ale contribuabilului se efectuează în mod electronic, înscriindu-se zilnic în conturile respective pentru perioada care începe după scadenţa (termenul stabilit pentru stingerea) impozitului, taxei sau altei plăţi de bază şi care se încheie în ziua plăţii lor efective sau stingerii obligaţiei fiscale, în modul stabilit de legislaţia fiscală. În astfel de cazuri, majorarea de întîrziere (penalitatea) se calculează fără a fi emisă vreo decizie.

(6) Pentru sumele impozitelor, taxelor şi altor plăţi calculate suplimentar în procesul controlului fiscal majorarea de întîrziere se calculează în procesul controlului pentru perioada de timp de cînd sumele respective trebuiau plătite pînă la data adoptării deciziei asupra cazului de încălcare fiscală. Înscrierile în conturile personale ale majorării de întîrziere calculate în procesul controlului se efectuează în corespundere cu documentul fiscal intern, elaborat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul reflectării în sistemul de evidenţă a deciziei asupra cazului de încălcare fiscală. Pentru asigurarea continuităţii perioadei pentru care urmează a fi calculată majorarea de întîrziere, calcularea ei de după data adoptării deciziei se efectuează în mod electronic pînă la data stingerii obligaţiei fiscale respective.

(7) Pentru un tip de impozit sau taxă ce urmează a fi vărsat (ă) la mai multe bugete (de stat sau bugetele unităţilor administrati-teritoriale; bugetele diferitelor unităţi administrativ-teritoriale), majorarea de întîrziere se calculează separat pentru fiecare buget în parte, fără a ţine cont de plata în plus la alt buget.

(8) Contribuabilul care a asigurat stingerea obligaţiilor fiscale în contul oricărui buget, admiţînd în cadrul bugetului respectiv concomitent plăţi în plus şi restanţe, este în drept, în conformitate cu art.228 alin.(5) lit.a) din Codul fiscal, să solicite organului fiscal efectuarea transferurilor din contul plăţilor în plus în contul restanţelor, cu recalcularea majorărilor de întîrziere (penalităţilor) pentru perioada din data formării plăţilor în plus pînă la data stingerii restanţelor. În scopul anulării majorărilor de întîrziere (penalităţilor), contribuabilul prezintă organului fiscal la care se deserveşte o cerere de formă liberă, la care anexează copiile documentelor de plată ce atestă formarea plăţilor în plus şi utilizarea acestora în vederea stingerii restanţelor. Recalcularea majorărilor de întîrziere (penalităţilor) se efectuează pentru perioada din data formării plăţilor în plus pînă la data stingerii restanţelor. Înscrierile în conturile personale ale contribuabilului ale anulării majorării de întîrziere se efectuează în temeiul unui document fiscal intern, elaborat de IFPS.

(9) În corespundere cu art.228 alin.(5) lit.a1) din Codul fiscal, în cazul prezentării la organul fiscal a documentelor pentru transferul mijloacelor băneşti în/din contul unui buget la alt buget, organul respectiv efectuează recalcularea, în scopul diminuării majorării de întîrziere pentru perioada de la data prezentării documentelor pînă la data efectuării efective a transferului

În scopul executării prevederilor expuse mai sus, contribuabilul depune la organul fiscal, la care se deserveşte, o cerere de formă liberă, prin care solicită anularea majorării de întîrziere (penalităţii) şi la care, în mod obligatoriu anexează copia cererii de stingere a obligaţiei fiscale prin compensare, cu menţiunea organului fiscal despre recepţionarea ei şi copiile documentelor de plată care atestă achitarea efectivă a obligaţiei fiscale sau copiile altor documente care atestă stingerea obligaţiei fiscale în modul reglementat de legislaţia fiscală. Înscrierile în conturile personale ale contribuabilului ale anulării majorării de întîrziere se efectuează în temeiul unui document fiscal intern, elaborat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

(10) În corespundere cu art.228 alin.(5) lit.b) din Codul fiscal, organul fiscal efectuează recalcularea în scopul diminuării a majorării de întîrziere contribuabililor care efectuează cheltuieli compensate de la buget prin finanţare directă ori furnizează mărfuri, execută lucrări şi/sau prestează servicii instituţiilor finanţate de la buget, în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri - pentru perioada existenţei datoriei faţă de contribuabil la obligaţiile fiscale care nu vor depăşi cuantumul acestor datorii.

(11) În scopul executării prevederilor alin.(10) al prezentului articol, agentul economic depune la organul fiscal la care se deserveşte actul de verificare, întocmit în comun cu instituţia finanţată de la buget, conform modelului aprobat de Ministerul Finanţelor, care, în mod obligatoriu, va conţine următoarele:

a) data întocmirii actului de verificare;b) codul fiscal, denumirea, adresa agentului economic, denumirea organului fiscal la care acesta se deserveşte;c) codul fiscal, denumirea, adresa instituţiei finanţate de la buget, denumirea organului fiscal la care acesta se deserveşte;d) informaţia privind cuantumul datoriei instituţiei bugetare faţă de agentul economic, inclusiv în limita alocaţiilor aprobate;e) informaţia privind cuantumul restanţei admise de agentul economic faţă de bugetul public naţional.(12) Recalcularea (calcularea/anularea) majorării de întîrziere pentru obligaţiile fiscale aferente dărilor de seamă fiscale corectate se

efectuează de către organele fiscale în baza documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în acest scop.(13) Pentru obligaţiile fiscale luate la evidenţă specială majorarea de întîrziere (penalitatea) nu se calculează.

Articolul 94. Eliberarea certificatului/avizului despre lipsa sau existenţa restanţelor(1) Modelul formularului-tip al certificatului privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget se aprobă de către Ministerul Finanţelor.(2) Certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget se eliberează în modul următor:1) în scopul obţinerii certificatului despre lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget, contribuabilul depune cerere la organul fiscal la

care se deserveşte. Cererea se întocmeşte în formă liberă, dar cu indicarea obligatorie a destinaţiei certificatului şi a codului fiscal al solicitantului. La cerere contribuabilul-solicitant anexează, în mod obligatoriu:

a) cu excepţia contribuabililor mari, pentru cazurile în care contribuabilul dispune de subdiviziuni amplasate în altă parte decît sediul de bază - certificatul despre lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget, eliberat de către inspectoratul fiscal de stat teritorial şi/sau serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor, în raza căruia este amplasată subdiviziunea;

34

b) certificatul despre lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, eliberat de organul teritorial al Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu data în care contribuabilul-solicitant a depus cererea respectivă la organul fiscal;

2) certificatul, cu excepţia cazurilor de solicitare a certificatului privind lipsa restanţelor faţă de buget, în scopul lichidării contribuabilului sau permisiunii de ieşire din Republica Moldova, se eliberează în termen de cel mult două zile. Data eliberării certificatului corespunde cu data la care a fost analizat contul personal generalizat al solicitantului;

3) în certificat se include informaţia despre obligaţia fiscală faţă de bugetul public naţional. În cazurile în care unele obligaţii fiscale ale contribuabilului sînt administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale, atît în cazul lipsei, cît şi în cazul existenţei datoriilor faţă de buget, certificatele solicitate se eliberează numai cu condiţia prezentării certificatelor eliberate de serviciile de colectare respective;

4) nu se eliberează certificatul despre lipsa datoriilor faţă de buget, dacă în unul din certificatele anexate la cerere se menţionează faptul existenţei restanţei;

5) în scopul eliberării certificatului, se consideră stinse sumele de impozite, taxe, alte plăţi, majorare de întîrziere (penalitate) şi/sau amendă, pentru care, la data examinării contului personal generalizat, documentele de plată privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare au fost perfectate şi remise organelor corespunzătoare pentru executare;

6) în cazurile solicitării certificatului privind lipsa restanţelor faţă de buget, în scopul lichidării contribuabilului sau permisiunii de ieşire din Republica Moldova, certificatul solicitat se eliberează numai după efectuarea unui control asupra plenitudinii achitării obligaţiilor fiscale;

7) certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor se emite în două exemplare: primul – pentru solicitant, al doilea – pentru a fi cusut în dosarul contribuabilului sau în alt dosar, conform Nomenclatorului de dosare ale lucrărilor de secretariat. La exemplarul cusut în dosar se anexează cererea, extrasul din contul generalizat personal, conform situaţiei din data eliberării certificatului, după caz, certificatele eliberate de inspectoratele fiscale de la locul amplasării subdiviziunilor sau de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi certificatul eliberat de organul teritorial al Casei naţionale de Asigurări Sociale. În cazurile specificate la subalineatul 5) al prezentului alineat, suplimentar se anexează şi copiile documentelor trezoreriale care au fost depuse în scopul stingerii obligaţiei fiscale prin compensare.

(3) Certificatele eliberate se înregistrează în Registrul de ieşire a corespondenţei al organului fiscal. Primul exemplar se eliberează solicitantului contra semnătură în Registrul nominalizat. Numărul certificatului eliberat este cel de înregistrare a acestuia în Registrul menţionat. Data certificatului este data eliberării lui.

(4) Serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale eliberează certificatele privind lipsa sau existenţa restanţelor, pentru obligaţiile fiscale pe care le administrează.

(5) În corespundere cu art.51 alin.(1) din Legea nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, organul fiscal eliberează avizul privind existenţa sau lipsa restanţelor la impozitul pe bunurile imobile şi la alte plăţi obligatorii la bugetul de stat, aferent bunurilor, care constituie obiect al contractului de înstrăinare sau contractului de gaj.

(6) În scopul executării prevederilor art.51 alin.(1) din Legea nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, certificatul/avizul privind lipsa sau existenţa restanţei faţă de buget se perfectează potrivit formularului-tip, aprobat de Ministerul Finanţelor, ţinînd cont de particularităţile expuse în cele ce urmează:

a) în scopul obţinerii certificatului despre lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget, contribuabilul depune cererea la organul fiscal, în raza de deservire a căruia este amplasat bunul ce constituie obiect al contractului de înstrăinare sau al contractului de gaj. Cererea se întocmeşte în formă liberă, dar cu indicarea obligatorie a codului fiscal al solicitantului şi a destinaţiei certificatului. La cerere se anexează în mod obligatoriu certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget, eliberat de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei. Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei eliberează certificatul cu referinţă la impozitul funciar, impozitul pe bunurile imobiliare, contribuţiile de asigurare de stat obligatorii (dacă evidenţa acestora este ţinută de serviciul de colectare) aferente bunului ce constituie obiect al contractului de înstrăinare sau al contractului de gaj;

b) în temeiul certificatului eliberat de serviciul de colectare, organul fiscal eliberează certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget, cu referinţă doar la impozite, taxe şi alte plăţi aferente bunului ce constituie obiect al contractului de înstrăinare sau al contractului de gaj;

c) inspectoratele fiscale de stat pe municipiile Chişinău şi Bălţi, la solicitările scrise ale contribuabililor privind eliberarea certificatului/avizului privind lipsa sau existenţa restanţei conform art.51 din Legea cu privire la notariat, pentru bunurile, cu referinţă la care evidenţa obligaţiilor fiscale este asigurată de inspectoratele indicate, eliberează certificate privind lipsa sau existenţa datoriilor faţă de buget fără a solicita de la primării certificate confirmative. Concomitent, în certificatul eliberat de către inspectoratele fiscale enunţate, se include informaţia referitoare la impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare aferente bunului ce constituie obiect al contractului de înstrăinare sau al contractului de gaj.

Articolul 95. Verificarea obligaţiilor fiscale între contribuabil şi organele fiscale

(1) Verificarea are drept scop constatarea amiabilă de către contribuabili, pe de o parte, şi organele fiscale şi/sau serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor, pe de altă parte, a corectitudinii şi plenitudinii reflectării în evidenţa contribuabilului, precum şi în sistemele de evidenţă ale organelor şi/sau serviciilor indicate a dărilor de seamă fiscale şi a altor documente stabilite de legislaţia în vigoare ce atestă naşterea, modificarea şi/sau stingerea obligaţiei fiscale.

(2) Verificarea se iniţiază de către contribuabil prin depunerea la organul fiscal şi/sau serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei a cererii respective, cu solicitarea de eliberare a extrasului din contul personal generalizat şi/sau din conturile personale.

(3) Verificarea se efectuează la o anumită dată de gestiune. (4) Organele fiscale, în termen de trei zile din data depunerii cererii, sînt obligate să elibereze contribuabilului extrasele din conturile

personale solicitate, respectînd următoarele competenţe:a) organele fiscale de la locul de amplasare a întreprinderii de bază sînt responsabile de eliberarea extraselor din cont pentru obligaţiile

fiscale faţă de bugetul de stat, bugetul unităţii administrativ-teritoriale, pe teritoriul căreia este amplasată întreprinderea de bază, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondul de asigurare medicală obligatorie;

b) organele fiscale de la locul de amplasare a subdiviziunilor contribuabilului sînt responsabile de eliberarea extraselor din cont pentru obligaţiile fiscale faţă de bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, pe teritoriul cărora sînt amplasate subdiviziunile.

(5) Contribuabilii care se deservesc la IFPS depun cererea cu solicitarea verificării pe numele direcţiei respective, care eliberează extrasele din conturile personale pentru toate obligaţiile fiscale, inclusiv pentru subdiviziuni.

(6) Contribuabilul, în baza rezultatelor analizei efectuate asupra extraselor din conturile personale obţinute, în cazul constatării disensiunilor, prezintă dezacordul organului fiscal/organelor fiscale care sînt obligate să-l analizeze, în termen de şapte zile calendaristice.

35

(7) Înlăturarea disensiunilor expuse în dezacord se efectuează după cum urmează:1) în cazul constatării erorilor comise de către organele fiscale în procesul de reflectare în sistemul de evidenţă a dărilor de seamă

fiscale sau a altor documente fiscale, emise sau aferente contribuabilului în cauză, erorile se vor înlătura nemijlocit de organul fiscal;2) în cazul constatării erorilor comise de către contribuabil în procesul de întocmire / perfectare a dărilor de seamă fiscale sau a altor

documente fiscale, erorile se vor înlătura utilizînd pîrghiile stabilite de legislaţia fiscală în vigoare: a) prezentarea dării de seamă fiscale corectate;b) depunerea cererii de stingere a obligaţiei fiscale prin compensare, în cazul formării neîntemeiate a restanţelor şi plăţilor în plus; c) derularea unui control, în baza rezultatelor căruia vor fi înlăturate erorile comise de contribuabil, precum şi reflectate datele corecte ce

atestă naşterea, modificarea şi/sau stingerea obligaţiei fiscale;d) alte pîrghii ce nu contravin legislaţiei fiscale în vigoare. (8) Serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor trebuie să respecte procedura şi termenele stabilite la alin.

(4) – alin.(7) din prezentul articol. În cazul constatării erorilor comise de către serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei, erorile se vor înlătura prin efectuarea înscrierilor de rigoare în conturile personale ale contribuabililor şi, în caz de necesitate, prin perfectarea, în comun cu organul fiscal, a documentelor de plată trezoreriale.

Articolul 96. Perfectarea rapoartelor asupra obligaţiilor fiscale(1) Lista veniturilor bugetului public naţional, administrate de Serviciul Fiscal de Stat, se aprobă de Ministerul Finanţelor.(2) IFS teritoriale prezintă IFPS rapoarte asupra obligaţiilor fiscale, după cum urmează:1) lunar:a) darea de seamă privind încasările la bugetul public naţional corespunzător clasificaţiei bugetare de venituri (potrivit formularului

aprobat de Ministerul Finanţelor), în termen de 5 zile lucrătoare ale lunii imediat următoare lunii de gestiune;b) darea de seamă privind restanţa faţă de bugetul public naţional corespunzător clasificaţiei bugetare de venituri (potrivit formularului

aprobat de Ministerul Finanţelor) în termen de 10 zile lucrătoare ale lunii imediat următoare lunii de gestiune;2) trimestrial:a) informaţia cu privire la plăţile amînate şi eşalonate faţă de buget (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor), în termen de

15 zile lucrătoare ale lunii imediat următoare trimestrului de gestiune;b) informaţia privind sumele calculate, achitate şi restante la penalităţi şi amenzi (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor),

în termen de 15 zile lucrătoare ale lunii imediat următoare trimestrului de gestiune;c) informaţia privind stingerea datoriilor de către întreprinderile pentru care a fost derulată procedura de insolvabilitate, la iniţiativa

organelor fiscale (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor), în termen de 20 zile lucrătoare a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune.

(3) În temeiul rapoartelor prezentate de către IFS, precum şi în temeiul informaţiilor reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat, IFPS întocmeşte următoarele rapoarte:

a) informaţia privind analiza veniturilor la bugetul public naţional corespunzător clasificaţiei bugetare de venituri (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor), în termen de două zile lucrătoare de la data indicată la alin.(2) subalin.1) lit.a) din prezentul articol;

b) informaţia privind analiza încasărilor corespunzător apartenenţei bugetare, specificată pe unităţi administrativ-teritoriale (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor), în termen de două zile lucrătoare de la data indicată la alin.(2) subalin.1) lit.a) din prezentul articol;

c) informaţia privind analiza calculelor la bugetul public naţional (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor), în termen de 15 zile lucrătoare ale lunii imediat următoare lunii de gestiune;

d) informaţia privind restanţa faţă de bugetul public naţional corespunzător clasificaţiei bugetare de venituri (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor), în termen de cinci zile lucrătoare de la data indicată la alin.(2) subalin.1) lit.b) din prezentul articol;

e) informaţia privind restanţa faţă de bugetul public naţional corespunzător apartenenţei bugetare, specificată pe unităţi administrativ-teritoriale (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor), în termen de două zile lucrătoare de la data indicată la alin.(2) subalin.1) lit.b) din prezentul articol;

f) informaţia privind restanţa faţă de bugetul public naţional, inclusiv restanţa amînată şi eşalonată, conform art.180 alin.(4) din Titlul V al Codului fiscal (conform formularului aprobat de Ministerul Finanţelor) în termen de două zile lucrătoare de la data indicată la alin.(2) subalin.2) lit.a) din prezentul articol;

g) informaţia cu privire la achitarea plăţilor la bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor), în termen de 15 zile lucrătoare ale lunii imediat următoare lunii de gestiune;

h) informaţia privind situaţia achitărilor cu bugetul la penalităţi şi amenzi (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor), în termen de cinci zile lucrătoare de la data indicată la alin.(2) subalin.2) lit.b) din prezentul articol;

i) informaţia generalizatoare privind stingerea datoriilor de către întreprinderile pentru care a fost derulată procedura de insolvabilitate (faliment) (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor), în termen de cinci zile lucrătoare de la data indicată la alin.(2) subalin.2) lit.c) din prezentul articol;

j) informaţia privind încasarea zilnică a veniturilor la bugetul public naţional (potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanţelor), cu termen de întocmire – zilnic.

(4) Rapoartele întocmite de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat se prezintă, pe măsura solicitării, organelor ierarhic superioare, precum şi organelor conducerii ţării. În scopul asigurării transparenţei informaţiei de utilitate publică, rapoartele indicate la alin.(3) lit.a) şi lit.d) din prezentul articol se plasează pe pagina web a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

TITLUL VIIProcedura executării silite a obligaţiilor fiscale

Articolul 97. Sarcina procedurii de executare silită a obligaţiei fiscalePrezentul Titlu reglementează normele procedurale de iniţiere, asigurare, declanşare, organizare şi exercitare a executării silite a

obligaţiilor fiscale şi competenţa organelor abilitate cu funcţii de executare silită a obligaţiei fiscale.

Articolul 98. Organele abilitate cu executarea silită a obligaţiei fiscale

36

(1) Executarea silită a obligaţiilor fiscale îi revine Serviciului Fiscal de Stat şi se efectuează prin intermediul subdiviziunilor lui teritoriale (în continuare organe fiscale).

(2) Nu se admite executarea silită a obligaţiei fiscale în modul stabilit de prezentul cod şi Codul fiscal, de către alte autorităţi, cu excepţia Serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor, ce efectuează executarea silită a obligaţiilor fiscale calculate de către acestea, în comun cu organele fiscale.

Articolul 99. Drepturile şi obligaţiile funcţionarilor fiscali în cadrul exercitării funcţiilor de executare silită a obligaţiei fiscale(1) Funcţionarii fiscali din cadrul organelor fiscale sînt obligaţi să întreprindă prompt toate măsurile de executare silită, prevăzute de

legislaţie, întru încasarea forţată a obligaţiilor fiscale admise ca restanţă.(2) În cadrul declanşării procedurilor de executare silită a obligaţiei fiscale, funcţionarul fiscal este obligat să le explice participanţilor

drepturile şi obligaţiile acestora.(3) Funcţionarul fiscal în cadrul aplicării modalităţilor de executare silită a obligaţiilor fiscale are dreptul:a) să urmărească mijloacele băneşti ale contribuabilului atît în numerar, cît şi cele de pe conturile lui bancare, prin procedura stabilită de

prezentul cod, Codul fiscal sau alte acte normative ce reglementează domeniul respectiv;b) să urmărească bunurile contribuabilului prin sechestrare, comercializare şi ridicare, conform procedurii stabilite de prezentul cod,

Codul fiscal sau alte acte normative ce reglementează domeniul respectiv; c) să urmărească datoriile debitoare ale contribuabilului prin metodele stabilite de prevederile prezentului cod, Codului fiscal sau altor

acte normative adoptate în vederea aplicării acestora;d) să intre în orice incintă de afaceri a contribuabilului (persoană juridică sau fizică) sau în alte incinte unde acesta îşi păstrează

bunurile, în scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot supuse urmăririi întru stingerea obligaţiei fiscale prin executare silită;e) să ia cunoştinţă şi să analizeze evidenţa contabilă a contribuabilului, în scopul identificării terţilor care datorează sau deţin în păstrare

bunuri ale acestuia şi care sînt pasibile de urmărire;f) să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale contribuabilului, precum şi să cerceteze toate localurile în care

acesta îşi păstrează bunurile;g) să solicite şi să primească gratuit de la părţile în procedura de executare silită a obligaţiei fiscale, precum şi de la alte persoane,

indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, informaţii, explicaţii, documente sau elemente materiale care poate constitui drept probă în determinarea bunurilor proprietate a contribuabilului restanţier, inclusiv cele aflate în proprietate comună pe cote-părţi şi în devălmăşie;

h) să solicite de la organele de drept participarea şi dispunerea, în caz de necesitate, a colaboratorilor organelor afacerilor interne, pentru exercitarea efectivă a unor modalităţi de executare silită a obligaţiei fiscale;

i) să aplice măsuri de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale prevăzute de legislaţie;j) alte drepturi prevăzute de legislaţie. Articolul 100. Condiţiile declanşării executării silite a obligaţiei fiscaleÎn cazul în care contribuabilul nu achită de bună voie obligaţiile fiscale, datorate conform prevederilor legislaţiei fiscale, organele fiscale

procedează la acţiuni de executare silită, potrivit prezentului cod, ţinînd cont de prevederile art.193 din Codul fiscal.

Articolul 101. Modalităţile de executare silită a obligaţiei fiscale(1) Executarea silită a obligaţiei fiscale se efectuează de către organele fiscale prin aplicarea modalităţilor prevăzute de art.197 din

Codul fiscal, acestea fiind aplicate succesiv sau concomitent, dacă legea nu prevede altfel.(2) Executarea silită a obligaţiei fiscale prin ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar; urmărirea bunurilor; urmărirea

datoriilor debitoare ale contribuabilului se efectuează de către organele fiscale numai în temeiul hotărîrii emise de către organul fiscal de la locul de evidenţă sau asistenţă a contribuabilului restanţier.

Articolul 102. Regulile generale de efectuare a executării silite a obligaţiei fiscale (1) Funcţionarii fiscali efectuează executarea silită a obligaţiei fiscale conform regulilor de bază stabilite prin art.196 din Codul fiscal. (2) Executarea silită se poate extinde asupra tuturor veniturilor şi bunurilor proprietate a contribuabilului, pasibile de urmărire, potrivit

legislaţiei, iar valorificarea acestora se efectuează numai în mărimea necesară pentru achitarea obligaţiilor fiscale şi a cheltuielilor ce ţin de efectuarea executării silite.

(3) Executarea silită se desfăşoară pînă la stingerea totală a obligaţiilor fiscale înscrise în hotărîrea cu privire la executarea silită a obligaţiei fiscale a contribuabilului, emisă de către organul fiscal, inclusiv a majorării de întîrziere (penalităţii), amenzilor, precum şi a cheltuielilor aferente executării silite.

(4) Executarea silită a obligaţiei fiscale poate fi suspendată, întreruptă şi poate înceta numai în cazurile prevăzute de prezentul cod.(5) Executarea silită a obligaţiei fiscale se suspendă:a) în cazul în care suspendarea a fost dispusă de către instanţa de judecată ;b) în alte cazuri prevăzute de lege.(6) Executarea silită a obligaţiei fiscale se întrerupe:a) la data declarării stării de insolvabilitate a contribuabilului; b) în alte cazuri prevăzute de lege.(7) Executarea silită a obligaţiei fiscale încetează:a) în cazul achitării integrale a obligaţiilor fiscale înscrise în hotărîrea privind executarea silită a obligaţiei fiscale a contribuabilului,

precum şi a cheltuielilor de executare silită;b) în cazul stingerii obligaţiei fiscale prin anulare, prescripţie, scădere sau compensare, conform prevederilor Codului fiscal. (8) Pînă la începerea executării silite, organul fiscal solicită de la contribuabil informaţii, de orice fel, precum şi efectuează cercetări la

faţa locului în scopul determinării bunurilor pasibile de urmărire silită.

37

Articolul 103. Hotărîrea cu privire la executarea silită a obligaţiei fiscale (1) Executarea silită a obligaţiei fiscale începe prin emiterea de către organul fiscal a hotărîrii cu privire la executarea silită a obligaţiei

fiscale, care se perfectează în 2 exemplare şi conţine următoarele date:a) denumirea organului fiscal emitent;b) data, luna, anul emiterii hotărîrii;c) numele şi funcţia persoanei care a emis hotărîrea;d) cuantumul obligaţiilor fiscale înregistrate în contul personal al contribuabilului la data emiterii hotărîrii, cu descifrarea după tipuri de

impozite şi plăţi;e) codul fiscal, denumirea completă a contribuabilului restanţier; f) funcţia, numele de familie, prenumele funcţionarilor fiscali desemnaţi, responsabili de aplicarea modalităţilor de executare silită;g) temeiul legal de declanşare a executării silite.(2) Primul exemplar al hotărîrii cu privire la executarea silită a obligaţiei fiscale, semnată de către conducerea organului fiscal

competent şi certificată prin imprimarea ştampilei, se transmite contribuabilului la momentul iniţierii acţiunilor de executare silită.(3) Funcţionarul fiscal este obligat să aducă la cunoştinţa contribuabilului, contra semnătură, drepturile şi obligaţiile acestuia, ce-i revin

în cadrul aplicării modalităţilor de executare silită a obligaţiilor fiscale stipulate în hotărîre.

Articolul 104. Încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabiluluiÎncasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului se efectuează în urma emiterii de către organul fiscal a

ordinelor de incaso şi ca rezultat al înaintării la conturile bancare deţinute de către contribuabil în instituţiile financiare a dispoziţiilor privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului.

Articolul 105. Suspendarea operaţiunilor la conturile bancare (1) Suspendarea operaţiunilor la conturile bancare se aplică de către organele fiscale în cazul constatării încălcărilor comise de către

contribuabil, prevăzute la art.229 din Codul fiscal. (2) Suspendarea operaţiunilor la conturile bancare se efectuează de către organul fiscal în raza căruia se deserveşte contribuabilul, prin

emiterea de către acesta a dispoziţiilor de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului, şi are drept scop limitarea dreptului contribuabililor şi al altor persoane asupra cărora poate fi aplicată procedura de suspendare de a folosi mijloacele băneşti care se află şi/sau se vor depune la conturile bancare, cu excepţia celor de împrumut şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi celor ale persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător.

(3) Dispoziţiile de suspendare emise de către organele fiscale se remit spre executare instituţiilor financiare în care contribuabilii şi alte persoane, asupra cărora poate fi aplicată procedura de suspendare, au deschise conturi bancare, prin intermediul reprezentanţilor lor sau prin intermediul oficiilor poştale.

Articolul 106. Executarea dispoziţiilor de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare(1) Primind spre executare dispoziţia de suspendare, instituţia financiară este obligată:a) să înregistreze dispoziţia de suspendare în Registrul documentelor de suspendare a operaţiunilor şi de sechestrare a mijloacelor

băneşti din conturile bancare; b) să sisteze operaţiunile în conturile bancare, în conformitate cu prevederile dispoziţiei de suspendare, cu excepţia operaţiunilor care

pot fi efectuate în conformitate cu legislaţia în vigoare;c) să informeze organul fiscal care a emis dispoziţia de suspendare, în termen de o zi lucrătoare, despre disponibilul mijloacelor băneşti

în conturi;d) să execute dispoziţia de suspendare imediat ce devine prioritară cronologic faţă de alte documente de suspendare/sechestrare,

înregistrate anterior în Registrul documentelor de suspendare a operaţiunilor şi de sechestrare a mijloacelor băneşti din conturile bancare.(2) În perioada suspendării operaţiunilor la conturile bancare, instituţia financiară informează suplimentar organul fiscal care a emis

dispoziţia de suspendare despre mijloacele băneşti acumulate în conturile bancare.(3) În urma prezentării de către instituţiile financiare a informaţiei privind existenţa disponibilului de mijloace băneşti în conturi şi în cazul

în care contribuabilul a admis restanţe faţă de bugetul public naţional, organul fiscal este obligat imediat să încaseze aceste mijloace băneşti în limita stingerii restanţelor admise, prin emiterea ordinelor de incaso.

(4) Instituţia financiară încetează executarea dispoziţiei de suspendare în ziua în care primeşte înştiinţarea (comunicatul) organului fiscal care l-a emis despre faptul sistării sau retragerii acesteia, sau în urma prezentării de către contribuabil a unei hotărîri/încheieri a instanţei de judecată prin care se sistează sau se retrage dispoziţia.

(5) Dispoziţia de suspendare întocmită incorect (codul fiscal, numărul contului bancar etc.) se restituie de către instituţia financiară organului fiscal care a emis-o, cu indicarea pe verso acesteia a motivului neînregistrării.

Articolul 107. Temeiurile emiterii ordinelor de incaso(1) Organele fiscale sînt în drept de a emite ordine de incaso începînd cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a

aflat despre apariţia ei. (2) Ordinele de incaso se emit în limba de stat şi se înaintează atît la conturile deschise în lei moldoveneşti, cît şi la conturile deschise în

valută străină.(3) Organele fiscale nu pot înainta ordine de incaso la conturile de împrumut, la contul provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare

pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi la conturile persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, dacă legea nu prevede altfel.

(4) Ordinul de incaso emis în cazul perceperii în mod incontestabil a mijloacelor băneşti în/din bugetul public naţional va cuprinde următoarele date:

a) numărul şi data emiterii;b) suma către plată;

38

c) denumirea completă şi prescurtată a plătitorului /beneficiarului ;d) codul fiscal şi contul bancar ale plătitorului / beneficiarului;e) banca plătitoare /banca beneficiară;f) codul băncii plătitoare / beneficiare; g) denumirea băncii plătitoare / beneficiare;h) contul trezorerial al plătitorului / beneficiarului;i) destinaţia plăţii.(5) Formularul ordinului de incaso şi modul de completare a acestuia se stabilesc de către Ministerul Finanţelor. Articolul 108. Executarea ordinului de incaso (1) Instituţia financiară în adresa căreia a fost remis ordinul incaso este obligată să-l execute în mod prioritar şi necondiţionat în ziua

primirii acestuia, trecînd la scăderi, în limita disponibilului în cont, suma totală ori parţială indicată în ordinul incaso.(2) Ordinele de incaso emise ca urmare a înaintării dispoziţiilor cu privire la suspendarea operaţiunilor în conturile bancare ale

contribuabilului se execută de către instituţiile financiare în ordinea cronologică de înregistrare a documentului (dispoziţiilor) de suspendare.(3) La efectuarea plăţii parţiale, instituţia financiară aplică pe verso ordinelor de incaso menţiunea cu privire la suma plăţii parţiale, data,

luna şi anul, semnătura şi ştampila băncii.

Articolul 109. Ridicarea mijloacelor băneşti în numerarRidicarea mijloacelor băneşti în numerar este una din modalităţile executării silite, aplicabilă contribuabilului persoană juridică sau

persoanei fizice, subiect al activităţii de întreprinzător, ce se exercită numai în temeiul hotărîrii cu privire la executarea silită a obligaţiei fiscale emisă de către organul fiscal.

Articolul 110. Procedura de ridicare a mijloacelor băneşti în numerar(1) Ridicarea mijloacelor băneşti în numerar ale contribuabilului se efectuează de către organul fiscal conform procedurii stabilite de

art.198 din Codul fiscal. (2) Faptul ridicării numerarului este consemnat de către funcţionarul fiscal în actul de ridicare a mijloacelor băneşti în numerar, ce se

întocmeşte în 2 exemplare. (3) Exemplarul al doilea se înmînează contribuabilului sau reprezentantului acestuia contra semnătură pe primul exemplar, iar în cazul

refuzului, se expediază recomandat în aceiaşi zi sau în următoarea zi lucrătoare, fiind contrasemnat de către martorii asistenţi sau alţi participanţi.(4) Actul de ridicare a mijloacelor băneşti în numerar trebuie să cuprindă următoarele date: a) denumirea deplină a contribuabilului şi codul fiscal al acestuia; b) localitatea unde are loc ridicarea mijloacelor băneşti în numerar; c) data şi anul efectuării acţiunilor de ridicare a mijloacelor băneşti; d) numele, prenumele funcţionarului fiscal ce exercită ridicarea mijloacelor băneşti în numerar; e) persoanele ce participă şi asistă la efectuarea nemijlocită a ridicării mijloacelor băneşti, fiind indicată informaţia despre funcţia

deţinută, numele, prenumele acestora (în cazul în care lipseşte consimţămîntul reprezentantului contribuabilului sau al persoanei cu funcţie de răspundere, funcţionarul fiscal la această rubrică indică numele, prenumele a 2 martori asistenţi);

f) denumirea valutei supuse ridicării; g) totalul mijloacelor băneşti supuse ridicării. Articolul 111. Dispoziţii generale cu privire la urmărirea bunurilor(1) Urmărirea bunurilor contribuabilului se realizează de către organul fiscal prin sechestrare, comercializare şi ridicare a acestora.(2) Urmărirea bunurilor contribuabilului reprezintă una din modalităţile de executare silită aplicabilă contribuabilului, persoană juridică

sau persoanei fizice, subiect al activităţii de întreprinzător, precum şi contribuabilului ce nu practică activitate de antreprenoriat, fiind exercitată ca urmare a emiterii de către organul fiscal a hotărîrii cu privire la executarea silită a obligaţiei fiscale.

(3) Organul fiscal poate supune urmăririi toate bunurile contribuabilului aflate în circuitul civil, indiferent de faptul la cine se află ele în posesie sau de locul aflării lor, cu excepţia celor ce nu sînt pasibile de urmărire silită.

(4) Pot fi urmărite silit numai bunuri în valoarea necesară şi suficientă pentru stingerea obligaţiei fiscale, pentru achitarea impozitelor şi taxelor aferente, pînă la sau la data comercializării, şi pentru recuperarea cheltuielilor de executare silită.

(5) La cererea organelor fiscale, organele de drept, instituţiile care gestionează registrele publice sau altele asemenea, alte persoane juridice sau persoane fizice care exercită profesii libere, exercitate în mod independent în condiţiile legii, sînt obligate să furnizeze, în cel mult 10 zile, în scris, fără perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume, datele şi informaţiile solicitate, în vederea aplicării procedurii de executare silită, precum şi pentru luarea altor măsuri privind stingerea obligaţiei fiscale prin executarea silită, chiar dacă prin legi speciale sau alte acte normative se dispune altfel.

Articolul 112. Bunurile contribuabilului ce nu sînt supuse urmăririiNu pot fi suspuse urmăririi:a) produsele agricole perisabile, lista cărora este aprobată prin acte normative;b) bunuri gajate pînă la momentul sechestrării;c) bunuri sechestrate de alte autorităţi publice;d) alte bunuri care, conform legislaţiei, nu pot fi urmărite.

Articolul 113. Urmărirea bunurilor imobile(1) Urmărirea unui bun imobil prin natura sa include aplicarea modalităţilor de executare silită faţă de bunurile accesorii şi toate obiectele

folosite la exploatarea acestuia sau care sînt legate temeinic de pămînt, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat în acesta.

(2) Pentru bunurile imobile sechestrate, organul fiscal care a instituit sechestrul, solicită organului cadastral efectuarea unor însemnări/notări privind aplicarea sechestrului în registrul bunurilor imobile deţinut de către ultimul, anexînd la solicitare copiile hotărîrii cu privire la executarea silită, actul de sechestru, lista bunurilor sechestrate sau alte materiale ce confirmă faptul aplicării sechestrului asupra bunului imobil.

39

(3) Comercializarea bunului imobil se efectuează în conformitate cu prevederile prezentului cod, Codului fiscal şi altor acte normative.

Articolul 114. Urmărirea bunurilor mobile(1) Urmărirea unui bun mobil prin natura sa include aplicarea modalităţilor de executare silită faţă de bunurile care nu au o aşezare fixă

şi stabilă, fiind susceptibile de deplasare de la un loc în altul, fie prin ele însele, fie cu concursul unei forţe străine.(2) Organul fiscal informează despre faptul sechestrării bunurilor mobile instituţiile, organizaţiile sau alte autorităţi publice ce deţin

registrele respective, întru efectuarea însemnărilor de resort.(3) Comercializarea bunurilor mobile se efectuează în conformitate cu prevederile prezentului cod, Codului fiscal şi altor acte normative

ce reglementează domeniul respectiv.

Articolul 115. Urmărirea valorilor mobiliare(1) Urmărirea valorilor mobiliare se efectuează prin aplicarea sechestrului asupra acestora.(2) În cazul sechestrării valorilor mobiliare, organul fiscal solicită registratorului independent sau persoanei care ţine evidenţa lor în

efectuarea înscrierilor în registrul respectiv despre sechestrarea valorilor mobiliare, cu anexarea copiilor hotărîrii cu privire la executarea silită, actului de sechestru şi listei bunurilor sechestrate.

(3) După aplicarea sechestrului, nici o operaţiune cu valorile mobiliare nu se admite fără acordul organului fiscal.

Articolul 116. Urmărirea datoriei debitoare a contribuabiluluiUrmărirea datoriei debitoriale a contribuabilului restanţier se efectuează în conformitate cu prevederile art.205 din Codul fiscal.

Articolul 117. Urmărirea altor bunuri(1) Urmărirea bunurilor ce fac parte din bunuri bursiere se efectuează de către organele fiscale prin sechestrarea acestora pe principii

generale, fiind ulterior comercializate prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei, conform regulilor stabilite de legislaţie.(2) Lista bunurilor care constituie mărfuri bursiere se aprobă prin acte normative.

Articolul 118. Dispoziţii generale de sechestrare a bunurilor(1) Sechestrarea bunurilor se admite numai în baza hotărîrii cu privire la executarea silită a obligaţiei fiscale, emise de către organul

fiscal.(2) În temeiul listei bunurilor sechestrate, perfectate în baza documentelor confirmative prezentate de către contribuabil, organul fiscal

emite actul de sechestru asupra bunurilor contribuabilului. Actul de sechestru se întocmeşte de către funcţionarul fiscal în două exemplare, după care primul exemplar se coase în dosarul contribuabilului cu privire la acţiunile de executare silită, iar ai doilea exemplar se transmite contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei cu funcţie de răspundere, contra semnătură.

(3) Actul de sechestru trebuie să cuprindă următoarele date: a) denumirea organului fiscal, indicarea locului, datei şi orei cînd s-a făcut sechestrul; b) numele şi prenumele inspectorului fiscal care a aplicat sechestrul;c) numele şi prenumele martorilor prezenţi la aplicarea sechestrului, precum şi alte date de identificare a acestora;d) codul fiscal şi denumirea contribuabilului restanţier;e) valoarea bunurilor sechestrate şi indicarea măsurilor luate, cum sînt aplicarea de sigilii, fotografierea;f) numele, prenumele persoanei şi adresa contribuabilului căruia i s-au lăsat bunurile la păstrare;g) menţiunea că, în cazul în care, în termen de 30 zile lucrătoare de la data aplicării sechestrului, contribuabilul nu achită obligaţiile

fiscale, se va proceda la comercializarea bunurilor sechestrate.

Articolul 119. Ridicarea sechestruluiRidicarea sechestrului se efectuează numai în cazurile strict stabilite de art.202 din Codul fiscal, conform procedurii stabilite la alin.2) şi

alin.3) din acest articol.

Articolul 120. Comercializarea bunurilor sechestrate(1) Dacă contribuabilul nu şi-a stins obligaţia fiscală în decursul a 30 zile lucrătoare din data sechestrării sau dacă, în acest termen,

acţiunile de sechestrare a bunurilor nu au fost atacate, organul fiscal va proceda la comercializarea bunurile sechestrate. (2) În cazul în care acţiunile organului fiscal sunt contestate, comercializarea bunurilor menţionate în contestaţie sau în cererea de

chemare în judecată se suspendă pînă la soluţionarea cazului.(3) Comercializarea bunurilor sechestrate de la agenţii economici în care cota statului este de cel puţin 25% se efectuează în

conformitate cu prevederile art.203 pct.7) din Codul fiscal şi legislaţiei ce reglementează domeniul de privatizare a bunurilor proprietate publică. (4) Comercializarea bunurilor sechestrate se efectuează de către organele fiscale prin:a) înţelegerea părţilor;b) negocieri directe;c) la licitaţie;d) prin intermediul mandatarilor.

Articolul 121. Comercializarea bunurilor prin înţelegerea părţilor(1) Comercializarea bunurilor prin înţelegerea părţilor se efectuează cu cel puţin 3 zile înainte de licitaţie de către însuşi contribuabilul

restanţier, cu acordul organului fiscal.(2) Contribuabilul este obligat să prezinte în scris organului fiscal propunerile ce i s-au făcut, indicînd numele şi adresa potenţialului

cumpărător, precum şi termenul în care acesta din urmă va achita preţul propus.(3) Preţul propus de cumpărător nu poate fi mai mic decît preţul de evaluare stabilit de organul fiscal.(4) Organul fiscal, după analiza propunerilor prevăzute la alin.(2) din prezentul articol, comunică contribuabilului decizia adoptată,

indicînd contul bugetar în care valoarea bunului va fi achitată de cumpărător.

40

Articolul 122. Comercializarea bunurilor prin negocieri directe(1) Comercializarea bunurilor prin negocieri directe se poate efectua în cazul în care la licitaţie a fost înregistrat un singur participant

care se oferă să achite preţul de comercializare a bunului.(2) Comercializarea bunurilor prin negocieri directe se finalizează prin încheierea contractului de vînzare-cumpărare.

Articolul 123. Comercializarea bunurilor prin licitaţieComercializarea bunurilor sechestrate prin licitaţii se organizează şi se efectuează de către organul fiscal în conformitate cu dispoziţiile

art.203 şi capitolului 10 din Codul fiscal.

Articolul 124. Ridicarea bunurilor (1) După semnarea contractului de vînzare-cumpărare, ca urmare a comercializării bunurilor sechestrate, organul fiscal va ridica

bunurile conform procedurii stabilite prin art.204 din Codul fiscal.(2) În cazul împiedicării acţiunilor de ridicare a bunurilor, prin opunere de rezistenţă, organul fiscal efectuează ridicarea lor forţată,

apelînd la ajutorul şi prin colaborarea cu organele de drept.

Articolul 125. Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale(1) Organul fiscal, la cererea temeinic justificată a contribuabilului, este în drept să-i acorde acestuia modificarea termenului de stingere

a obligaţiei fiscale, prin metodele prevăzute în art.180 din Codul fiscal.(2) Cererea depusă de contribuabil, prin care se solicită modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale, trebuie să cuprindă, în

mod obligatoriu, date de identificare a contribuabilului (denumirea, codul fiscal, adresa), cu indicarea cuantumului obligaţiilor pentru care se solicită modificarea termenului de achitare.

(3) Graficul de eşalonare sau amînare a stingerii obligaţiei fiscale, precum şi condiţiile în care se acordă înlesnirile se stabilesc printr-un contract încheiat de organul fiscal şi solicitant.

(4) Nerespectarea condiţiilor contractuale şi a termenelor de stingere a obligaţiilor fiscale curente atrage anularea contractului şi aplicarea măsurilor de executare silită privind ridicarea sumei neachitate.

(5) O nouă cerere de aprobare a modificării termenului de stingere a obligaţiilor fiscale nu poate fi depusă pentru aceiaşi obligaţie fiscală.

TITLUL VIII

Norme privind utilizarea maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală la efectuarea decontărilor băneşti în numerar şi a

POS-terminalelor la efectuarea decontărilor băneşti prin virament

Articolul 126. Domeniul de aplicare

Prevederile prezentului Titlu se aplică tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiilor necomerciale, inclusiv instituţiilor publice, notarilor, avocaţilor şi birourilor înfiinţate de aceştia, precum şi reprezentanţelor şi filialelor întreprinderilor (organizaţiilor) nerezidente, înregistrate în Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare (în continuare – contribuabili care au obligativitatea ţinerii contabilităţii).

Articolul 127. Noţiunile de bază

În sensul domeniului reglementat, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:maşină de casă şi de control cu memorie fiscală (în continuare – MCC) – aparat pentru înregistrarea operaţiunilor de casă, inclusiv

păstrarea şi imprimarea informaţiei gestionare şi financiare la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, construcţia căruia înglobează un modul fiscal ce controlează memoria fiscală, dispozitive de imprimare şi afişare, asigurînd protecţia algoritmilor de lucru şi a datelor de modificări neautorizate (sinonime – maşină de casă şi control, aparat de casă şi control, casă de înregistrare);

utilizator (comerciant) – contribuabil care are obligativitatea ţinerii contabilităţii şi care foloseşte MCC la efectuarea decontărilor băneşti în numerar şi / sau care acceptă carduri bancare în calitate de instrument de plată fără numerar;

card bancar – suport de informaţie standardizat şi personalizat prin intermediul căruia deţinătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de identificare şi/sau a unor alte coduri ce permit identificarea sa, are acces la distanţă la contul bancar în vederea efectuării anumitor operaţiuni prevăzute de banca emitentă;

dispozitiv special – dispozitiv prin intermediul căruia se efectuează operaţiuni cu utilizarea fizică a cardurilor bancare, care poate fi:imprinter dispozitiv mecanic, destinat deservirii deţinătorilor de carduri bancare, aflat la bancă sau la un comerciant, care permite

transpunerea amprentei datelor reliefate ale unui card bancar pe un formular standardizat al chitanţei;terminal (terminal EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) numit şi terminal POS), destinat deservirii deţinătorilor de

carduri bancare, aflat la o bancă sau la un comerciant, care permite citirea datelor de pe banda magnetică şi /sau de pe microprocesorul cardului bancar, procesarea acestor date şi a altor date referitoare la operaţiunea iniţiată;

chitanţa POS (ticket, sales slip) – document ce confirmă efectuarea operaţiunilor financiare cu carduri bancare, emis printr-un dispozitiv special şi care conţine, cel puţin, următoarea informaţie:

a) datele ce permit identificarea băncii şi a unităţii acesteia (filială, reprezentanţă) sau a comerciantului la care s-a efectuat operaţiunea;b) datele ce permit identificarea dispozitivului la care s-a efectuat operaţiunea,c) datele ce permit identificarea cardului cu care s-a efectuat operaţiunea,d) data şi ora efectuării operaţiunii,e) tipul operaţiunii (de exemplu, plată fără numerar, retragere de numerar etc.),f) suma şi valuta operaţiunii;consumator (cumpărător, client, beneficiar) – orice persoană care comandă, procură sau foloseşte bunuri, lucrări sau servicii;

41

tranzacţie comercială – fapt economic care constă în vînzarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii, recepţionarea de plăţi pentru bunuri, lucrări, servicii, recepţionarea de plăţi fiscale şi nefiscale, recepţionarea altor plăţi şi cotizaţii;

bunuri – orice valori materiale sau nemateriale, mobiliare sau imobiliare;serviciu – activitate, alta decît cea din care rezultă produse, desfăşurată în scopul satisfacerii unor necesităţi ale consumatorilor;lucrare – ansamblu de acţiuni prin care se obţine un produs sau se modifică caracteristicile acestuia;memorie fiscală – tip special de memorie fixă energetic-independentă (circuit integrat de memorare în care datele pot fi scrise o singură

dată), componentă electronică a modulului fiscal al MCC, destinată pentru scrierea (înregistrarea) datelor fiscale, asigurarea integrităţii şi păstrării acestora pe termen lung;

fiscalizarea MCC – operaţiune prin care memoria fiscală a MCC devine activă (regim de funcţionare a MCC ce asigură înregistrarea datelor fiscale în memoria fiscală - regim fiscal);

bon de casă – document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă tranzacţia comercială şi achitarea plăţii şi se înmînează, în mod obligatoriu, consumatorului. Bonul de casă trebuie să conţină elementele obligatorii enumerate în cerinţele tehnice faţă de MCC şi / sau alte norme tehnice sau metodologice de aplicare, aprobate în modul stabilit. În anumite cazuri, bonul de casă poate fi imprimat nemijlocit pe documentul de însoţire aferent tranzacţiei comerciale (aviz de plată în numerar, factură, bon de comandă-livrare, notă de plată etc.);

bandă de control – document confirmativ, imprimat de MCC pe suport de hîrtie, care conţine copia datelor fiscale imprimate pe bonurile de casă înmînate consumatorilor;

raport de închidere zilnică – document de evidenţă a gestiunii zilnice (zi de lucru, schimb), care conţine sinteza datelor fiscale ce se înscriu în memoria fiscală odată cu imprimarea acestuia;

bon de plată, factură de expediţie etc. – formulare tipizate cu regim special, prevăzute de actele normative în vigoare;suma de mijloace băneşti excedent / deficit – diferenţa pozitivă (+) / negativă (-) dintre suma efectivă de mijloace băneşti din caseta

(sertarul) pentru bani a MCC sau, în acelaşi sens, din locul special destinat pentru primirea şi păstrarea temporară a mijloacelor băneşti provenite din tranzacţiile comerciale curente (încasări curente şi vărsămînt de serviciu de numerar) şi suma curentă de mijloace băneşti înregistrată în MCC;

furnizor (distribuitor exclusiv) – solicitantul care, în modul stabilit, a obţinut aprobarea unui model concret de MCC;centru de asistenţă tehnică pentru MCC (în continuare – centru de asistenţă tehnică) – persoană juridică sau întreprindere individuală

(întreprinzător individual) care a obţinut, în modul stabilit, dreptul de a practica activităţi de instalare, reparaţie şi deservire tehnică a MCC;sigilarea MCC – procedura de aplicare a sigiliului furnizorului şi/sau sigiliului fiscal pe anumite elemente ale MCC, inclusiv pe carcasă

(avînd rol de protecţie contra acţiunilor exterioare neautorizate).

Articolul 128. Comisia interdepartamentală pentru maşinile de casă şi control(1) Comisia interdepartamentală pentru maşinile de casă şi control se instituie în temeiul hotărîrii de Guvern, prin care i se aprobă

regulamentul de funcţionare şi componenţa nominală.(2) Competenţele Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control sînt următoarele:a) modificarea şi aprobarea cerinţelor tehnice faţă de maşinile de casă şi control, a modului de livrare, regulilor de exploatare şi de

control al utilizării acestora (în continuare – Regulamentul cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casă şi control);b) legalizarea maşinilor de casă şi control prin aprobarea modelelor concrete, admiterea spre furnizare şi utilizare în Republica Moldova,

stabilirea termenelor de exploatare şi a sferei de aplicare a acestora – prin instituirea şi administrarea Registrului unic al maşinilor de casă şi control (în continuare – Registrul unic) – registru-listă în care se include totalitatea informaţiei privind modelele concrete de MCC, aprobate pentru plasare pe piaţa Republicii Moldova. Regulamentul cu privire la Registrul unic al maşinilor de casă şi control se aprobă de către Guvern;

c) autorizarea furnizorilor modelelor concrete de maşini de casă şi control legalizate în Republica Moldova;d) coordonarea şi controlul activităţii ministerelor, departamentelor şi autorităţilor administraţiei publice locale privind organizarea

implementării şi utilizării maşinilor de casă şi control;e) soluţionarea altor probleme, inclusiv derogări temporare, legate de maşinile de casă şi control.

Articolul 129. Obligativitatea aplicării MCC şi POS-terminalelor(1) La efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru tranzacţiile comerciale cu consumatorii, contribuabilii care au obligativitatea

ţinerii contabilităţii sînt obligaţi să utilizeze MCC. Această obligativitate se extinde asupra tuturor subdiviziunilor (filială, reprezentanţă, oficiu, secţie, magazin, depozit, unitate comercială, unitate de prestări servicii (inclusiv unitate de transport-taxi) etc.) în care contribuabilul primeşte plăţile pentru tranzacţiile comerciale (consumatorul achită plata).

(2) La efectuarea decontărilor băneşti pentru tranzacţiile comerciale cu consumatorii, contribuabilii care au obligativitatea ţinerii contabilităţii sînt obligaţi să asigure posibilitatea de achitare a plăţilor cu cardurile bancare în calitate de instrument de plată fără numerar.

(3) Dacă, în cadrul decontărilor băneşti în numerar, contribuabilul acceptă sau este obligat, în modul stabilit, să asigure posibilitatea achitării plăţilor cu cardurile bancare, în calitate de instrument de plată fără numerar sau alt mod de plată, decontările respective se efectuează, de asemenea, prin intermediul MCC.

(4) Maşinile de casă şi control, precum şi dispozitivele prin intermediul cărora se efectuează operaţiuni cu utilizarea fizică a cardurilor bancare, se instalează în fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al casierului, al operatorului-casier, vînzătorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea şi păstrarea temporară a mijloacelor băneşti, conform normelor în vigoare

(5) Se permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea MCC la desfăşurarea activităţilor stipulate în anexa la prezentul Titlu. Bonul de plată care se eliberează în cazurile prevăzute în prezentul Titlu, se consideră echivalentul bonului de casă emis de MCC.

(6) Eliberarea de către contribuabil a documentelor de tip aviz de plată în numerar, factură, bon de comandă-livrare, notă de plată etc. nu-l scuteşte pe acesta de obligaţia de a utiliza MCC.

(7) Evidenţa contabilă a decontărilor băneşti în numerar şi a operaţiunilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare se ţine în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.

Articolul 130. Obligaţiile utilizatorilor(1) Utilizatorii sînt obligaţi:a) să-şi doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse în Registrul unic;

42

b) să înregistreze/reînregistreze (să pună în evidenţă) MCC, în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, la organul fiscal şi să primească Registrul MCC şi Registrul asistenţă tehnică, care se restituie după legalizare, precum şi Cartela de înregistrare a MCC, perfectată în modul stabilit;

c) să ţină pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul MCC) şi să-l legalizeze (consemneze) la organul fiscal în care este înregistrată (reînregistrată) MCC. În Registrul MCC se înregistrează (înscrie) în ordinea cronologică de apariţie, conform raportului de închidere zilnică, sumele de mijloace băneşti încasate. Registrul MCC, care se deschide în anul în curs pentru anul de gestiune imediat următor, se legalizează (anexînd concomitent pentru verificare Registrul MCC curent / precedent) la organul fiscal, care a înregistrat (reînregistrat) MCC nu mai devreme de luna decembrie a anului în curs şi nu mai tîrziu de luna februarie a anului următor. Contribuabilul care îşi desfăşoară activitatea în regim continuu timp de fiecare 24 ore şi emite la MCC două rapoarte de închidere zilnică poate deschide pentru anul gestionar două registre (semestrele I şi II);

d) să încheie contracte de asistenţă tehnică pentru fiecare MCC cu centrele de asistenţă tehnică care deţin autorizaţia de competenţă tehnică respectivă şi au contracte de colaborare cu furnizorii MCC respectivi, să apeleze la serviciile acestora, prezentînd Registrul de evidenţă a serviciilor de asistenţă tehnică pentru MCC (din documentaţia tehnică de însoţire a MCC; în continuare - Registrul asistenţă tehnică), în care se consemnează informaţii privind defecţiunea constatată, starea sigiliilor aplicate anterior, sigiliile furnizorului nou-aplicate etc.;

e) să utilizeze MCC în stare bună de funcţionare, care să fie sigilate de către organul fiscal în modul stabilit. MCC se consideră în stare bună de funcţionare, dacă sînt îndeplinite următoarele cerinţe:

modelul MCC este inclus în Registrul unic;regimul fiscal este lansat;asigură emiterea bonurilor de casă, benzilor de control, rapoartelor de închidere zilnică, rapoartelor periodice etc.;suportul de hîrtie pe care se tipăresc documentele, precum şi modul de imprimare asigură vizibilitatea şi lizibilitatea lor pe perioada de

păstrare;pe documente se imprimă data calendaristică curentă şi timpul cu deviere maximă de 15 minute de la timpul real;sigiliile furnizorului MCC sînt aplicate în locurile stabilite, sînt valide, nedeteriorate şi elementele de identificare ale sigiliilor corespund

celor consemnate în Registrul asistenţă tehnică;numărul de fabricaţie din cartea tehnică corespunde celui de pe placa de marcaj a MCC. MCC se consideră sigilată de către organul

fiscal în modul stabilit, dacă sigiliile (sigiliul) organului fiscal sînt aplicate în locurile stabilite, sînt valide, nedeteriorate şi elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate de către organul fiscal în Registrul asistenţă tehnică. Dacă cel puţin una dintre cerinţele enumerate nu este îndeplinită, se consideră că MCC nu este sigilată de către organul fiscal, deci MCC este nesigilată. MCC care se utilizează cu încălcarea a cel puţin uneia dintre cerinţele sus-enumerate se consideră defectată;

f) să înmîneze consumatorului bonul de casă emis de MCC pentru tranzacţia comercială efectuată, care trebuie să corespundă sumei real achitate, iar la cererea consumatorului - să completeze şi să elibereze factura de expediţie sau alt formular tipizat, prevăzut de actele normative în vigoare;

g) în toate cazurile în care utilizarea MCC este temporar imposibilă (din cauza defectării, avariilor reţelei electrice etc.), să întrerupă activitatea sau să reorganizeze lucrul în continuare, eliberînd consumatorilor bonuri de plată. În astfel de cazuri, durata utilizării bonurilor de plată se reglementează prin deciziile Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control. În Registrul MCC se consemnează data, ora şi cauza care a determinat întreruperea aplicării acesteia. Expedierea la reparaţie a MCC defectate, precum şi primirea acesteia de la reparaţie, se efectuează prin intermediul organului fiscal la care este ţinută în evidenţă;

h) să afişeze la vedere anunţuri despre obligativitatea prezenţei bonurilor de casă la examinarea reclamaţiilor consumatorilor şi cererea de a prelua şi păstra bonurile de casă. În cazul în care la tranzacţia comercială se anexează şi alte documente probatoare, anunţurile vor face referire la acestea;

i) să exploateze maşinile de casă şi control, conform Regulamentului cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casă şi control;j) să asigure păstrarea documentaţiei de exploatare pe toată perioada de exploatare a MCC, iar a rapoartelor de închidere zilnică (lipite

în Registrul MCC) şi a benzilor de control – nu mai puţin de 4 ani de la momentul emiterii acestora. După efectuarea controlului fiscal pe o perioada de un an calendaristic, în lipsa încălcărilor fiscale, la solicitarea contribuabilului, organul fiscal care a exercitat controlul poate permite distrugerea înainte de termen a benzilor de control emise în anul de gestiune verificat (cu excepţia benzilor de control emise în anul fiscal în curs), despre ce se va menţiona în decizia adoptată;

k) să scoată din evidenţă şi din exploatare, în modul stabilit, MCC de modelele excluse din Registrul unic;l) să ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcţii de control, în limitele competenţelor acestora, acces liber la MCC, la informaţia şi

documentaţia de exploatare a lor.

Articolul 131. Obligaţiunile consumatorilorConsumatorul se obligă să prezinte, la examinarea reclamaţiei depuse de el, precum şi la cererea organelor de control, în cadrul

controalelor efectuate de acestea, bonul de casă (echivalentul lui) înmînat la tranzacţia comercială respectivă.

Articolul 132. Încălcări şi responsabilităţi(1) Se consideră că tranzacţia comercială nu este înregistrată în MCC, deci decontările băneşti în numerar se efectuează fără aplicarea

MCC (se desfăşoară activitate fără utilizarea MCC), în următoarele cazuri:a) nu se emite bonul de casă;b) se emite bonul de casă de o valoare ce nu corespunde sumei real achitate;c) nu se perfectează bonul de plată, în condiţiile prezentului Titlu;d) se perfectează bonul de plată, în condiţiile prezentului Titlu, de o valoare ce nu corespunde sumei real achitate;e) la verificare se depistează existenţa unei sume de mijloace băneşti excedente care nu poate fi justificată prin datele înscrise în

documentele emise de MCC.(2) Apelarea la serviciile de asistenţă tehnică acordate de persoanele juridice sau fizice care nu deţin autorizaţia de competenţă tehnică

pentru modelul MCC respectiv, precum şi returnarea MCC de la reparaţie fără înscrisul centrului de asistenţă tehnică (distribuitorului exclusiv) autorizat se califică drept încălcări ale regulilor de exploatare a MCC.

(3) Înlocuirea memoriei fiscale se efectuează în toate cazurile în care memoria fiscală a MCC s-a umplut (este depăşită capacitatea de memorare) sau s-a defectat, precum şi în cazul în care contribuabilul solicită înregistrarea unei MCC, scoase din evidenţă de la organul fiscal, procurate (arendate) de pe piaţa terţă (MCC a fost anterior în exploatare).

43

(4) Procedura de înlocuire o efectuează numai centrele de asistenţă tehnică care deţin autorizaţia de competenţă tehnică pentru modelul MCC respectiv, precum şi distribuitorul exclusiv, în cazul în care deţine autorizaţia de competenţă tehnică.

(5) Înainte de înlocuirea memoriei fiscale din motivul umplerii sau defectării, se efectuează citirea datelor din memoria fiscală şi imprimarea acestora pe suport de hîrtie (banda de control/bonuri), care apoi se predă utilizatorului MCC pentru transmitere organului fiscal. În Registrul asistenţă tehnică se consemnează, în mod obligatoriu, faptul înlocuirii memoriei fiscale şi, după caz, faptul că memoria fiscală nu poate fi citită.

(6) Centrul de asistenţă tehnică (distribuitorul exclusiv) este obligat să repună în funcţiune maşina de casă şi control fiscal în termenul-limită stabilit pentru asemenea maşini de casă şi control de către Comisia interdepartamentală pentru maşinile de casă şi control, termen ce, de la momentul anunţări de către utilizator despre ieşirea din funcţiune a maşinii de casă şi control fiscal, nu depăşeşte 72 de ore – pentru utilizatorii rurali şi 48 de ore – pentru utilizatorii urbani.

(7) Neutilizarea MCC, utilizarea MCC defectate, nesigilate sau neînregistrate de către organul fiscal, încălcarea regulilor de exploatare a MCC sau încălcarea drepturilor consumatorilor sînt pasibile de răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Anexăla Titlul VIII al Codului de procedură fiscală

LISTAgenurilor de activitate al căror specific permite efectuarea decontărilor

băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi control

1. Comercializarea către populaţie a produselor agricole crescute de agenţii economici pe terenurile proprii sau arendate – în pieţe, iarmaroace şi în alte locuri autorizate de autorităţile administraţiei publice locale.

2. Comercializarea de către gospodăriile ţărăneşti (de fermier) a produselor agricole altor agenţi economici, precum şi serviciile pentru agricultură prestate de acestea, cu eliberarea bonurilor de plată.

3. Comercializarea obiectelor de cult religios şi a literaturii religioase, ritualurile şi ceremoniile efectuate de către organizaţiile religioase în locaşurile de cult.

4. Comercializarea ziarelor, revistelor, biletelor de loterie.5. Serviciile prestate de transportul în comun urban în baza biletelor şi/sau abonamentelor de călătorie (la preţ fix, executate în mod

tipografic).6. Serviciile veterinare, serviciile de reparare urgentă a spaţiului locativ, instalaţiilor inginereşti, mobilierului, tehnicii de uz casnic,

prestate de agenţii economici populaţiei, deplasîndu-se la clientelă, cu eliberarea bonurilor de plată.7. Desfăşurarea activităţii farmaceutice în punctele medicale din localităţile rurale în care lipsesc farmacii, cu eliberarea bonurilor de

plată.8. Activităţile desfăşurate de titularii patentelor pe baza patentei de întreprinzător.9. Activităţile pentru care sistemele de evidenţă şi gestiune computerizată asigură emiterea facturilor fiscale pe hîrtie specială cu

însemne de protecţie, imprimînd seria şi numărul facturii fiscale din diapazonul atribuit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care îndeplinesc şi funcţia bonurilor de plată (achitare în numerar).

10. Activitatea instituţiilor financiare care se licenţiază şi se reglementează prin actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia operaţiunilor de schimb valutar către persoanele fizice.

11. Recepţionarea (colectarea) plăţilor fiscale obligatorii, precum şi a plăţilor nefiscale de către organele fiscale şi/sau primării, cu eliberarea documentelor de evidenţă strictă ale Serviciului Fiscal de Stat.

12. Comerţul cu amănuntul efectuat de întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), care nu au angajaţi, nu sînt plătitori ai taxei pe valoarea adăugată şi anterior au activat în baza patentelor de întreprinzător, pe parcursul a doi ani din momentul înregistrării de stat.

13. Prestarea serviciilor de către avocaţi.14. Recepţionarea plăţilor pentru servicii prin intermediul ghişeelor bancare automate de autodeservire, care emit chitanţe de plată în

numerar.15. Comercializarea către populaţie a mărfurilor şi serviciilor de alimentaţie publică, în perioada desfăşurării iarmaroacelor, festivalurilor

şi altor festivităţi – în parcuri, pieţe şi străzi, precum şi în alte locuri publice, autorizate de autorităţile administraţiei publice locale, cu informarea organului fiscal respectiv.

44