CodriiCea mai veche rezervatie stiintifica din Moldova "Codrii" se gaseste in preajma comunei Lozova, cca 50 km de Chisinau, si a fost infiintata la 27 septembrie 1971. Rezervatiile stiintifice au cel mai inalt grad de protectie si sunt impartite in trei zone functionale: zona strict protejata, zona de tampon si zona de tranzitie. Natura de aici impresioneaza prin abundenta de forme si specii, unele dintre ele sunt rare sau pe cale de disparitie. In rezervatia "Codrii" sunt puse sub protectie ca 1000 specii de plante, adica jumatate din numarul speciilor florei Moldovei, 43 specii de mamifere, 145 specii de pasari, 7 specii reptile, 10 specii de amfibii si peste 10 mii de specii de insecte. Principalele specii de arbori in padure sunt stejarul pedunculat, gorunul si fagul. In perimetrul rezervatiei mai exista o zona reprezentativa de lunca si functioneaza un bogat "Muzeu al naturii".HIDROGRAFIAReteaua hidrografica a rezervatiei Codrii este prezentata de 3 afluenti ai raului Nistru, care isi iau inceputul pe teritoriul rezervatiei: Botna, Cogalnic si Bac. Lungimea totala a raurilor este de 27 km, adancimea 2-6 m, latimea 10-30 m.In urma inventarierii retelei hidrografice (1977) a fost pusa in evidenta prezenta a 15 paraie, 56 de bazine acvatice, foarte multe izvoare. 11 bazine acvatice se afla in lunca inundabila a parcelelor 5, 9 si 10. Lacurile 11-16 sunt situate in sectoarele impadurite. Bazinele 2, 3, 6, 9 sunt bazine permanente, ele nu seaca, deoarece sunt alimentate cu apa de afluentul r:Bac.In unele locuri la suprafata solului pot fi observate apele freatice, care se afla la adacimi foarte mici; nivelul lor variaza in dependenta de anotimp: de la 1 la 3 m. In schimb, pe pantele dealurilor, nivelul apelor freatice se afla la 5 m adancime.In anii 1988-1990 a fost instalata o retea de sonde acvatice pentru inregistrarea nivelului apelor subterane.Rezervaia tiinific Codrii, dei reprezint 0,15% (51,8 km2) din suprafaa teritoriului Republicii Moldova, adpostete aproape jumtate din componena specific a florei republicii, incluznd peste o mie de taxoni. Printre acetia din urm enumerm i 15 specii din familia Orchidaceae. Fiind ntr-o relaie foarte strns cu mediul n care triesc, orhideele sunt printre primele plante afectate de deteriorarea habitatului i de presiunile antropogene zilnice. Actualmente, n multe ri europene se ncearc restabilirea i mrirea populaiilor de orhidee prin diferite metode de conservare i protecie. Metoda cea mai eficient este protejarea terenului n care cresc aceste plante. O alt metod de conservare este nmulirea lor n condiii de laborator, dup care plantele la maturitate sunt plantate n locuri sigure din mediul lor natural. Exist iniiative legislative internaionale prin care se dorete controlarea comerului cu orhidee. Aici se menioneaz CITES (the Convention of International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora), a crei list este periodic actualizat. Populaiile multor specii de orhidee europene incluse n aceast list sufer datorit comercializrii tuberculilor sub form de salep (bulbii uscai folosii n medicina popular din unele ri ca afrodisiac; tot din tuberculi se obin buturi rcoritoare sau ngheat). n Cartea Roie, ediia 1978, nu a fost inclus nici o specie din familia Orchidaceae, iar n cea de-a doua ediie (2001) au fost incluse 8 specii: Epipactis palustris (L.) Crantz, Epipactis purpurata Smith, Cephalanthera rubra (L.) Rich, Cephalanthera damasonium (Mill.) Druce, Cephalanthera longifolia (L.) Fritsch, Orchis palustris Jacq, Orchis purpurea Huds. i Dactylorhiza majalis (Reichenb.) P.F. Hunt et Summerhayes. Acestea din urm reprezint circa 53 % din componena specific a familiei respective din cadrul rezervaiei. Conspectul speciilor de Orchidaceae reprezint o list adnotat a plantelor ce cresc pe teritoriul rezervaiei. Pentru fiecare specie sunt date urmtoarele caracteristici: denumirea plantei n latin, apartenena la diferite grupuri biomorfe i ecologice, cerinele fa de factorul temperatur, denumirea tipului de pdure, rspndirea pe parcele. Pentru speciile rare sunt indicate: categoria actual a raritii (n conformitate cu clasificarea speciilor periclitate I.U.C.N., 1994), includerea n Cartea Roie a Republicii Moldova (2001). n perioada anilor 2005-2007 s-au efectuat observri asupra fazelor fenologice ale urmtoarelor specii de orhidee: Cephalanthera damasonium, Dactylorhiza majalis, Epipactis palustris, Listera ovata, Orchis purpurea, Platanthera bifolia.Cephalanthera damasonium (Mill) Druce Cpuni grandiflor se ntlnete n parcelele nr. 1, 3, 11, 13, 14, 55, 63. Plant decorativ ce crete n fitocenozele pdurilor tinere de fget, de gorun cu fag i carpen, de stejret cu mesteacn i cire. Specie xeromezofil, mezoterm, geofit european mediteranean. Este o specie vulnerabil (VU), inclus n Cartea Roie a Republicii Moldova.Dactylorhiza majalis (Reichenb) P. F. Hunt et Summerhayes Dactiloriz de mai (figura 3) se ntlnete n parcelele nr. 12, 55, 61. Plant decorativ. Crete n fitocenozele de graminee-ierburi diferite i de rogoz-graminee. Specie mezohidrofil, mezoterm, geofit european central. Este o specie critic periclitat (CR), inclus n Cartea Roie a Republicii Moldova.Epipactis palustris (L.) Crantz Dumbrvia de balt se ntlnete n parcelele nr. 11, 12. Plant decorativ. Habiteaz n fitocenozele de lunc. Este o specie mezohidrofil, mezotermofil, geofit eurasiatic. Specie periclitat (EN), inclus n Cartea Roie a Republicii Moldova.Listera ovata (L.) R. Br. Pintenul cucoului ovat se ntlnete n parcelele nr. 5, 8-14, 17, 18, 23, 55, 59, 61- 63. Crete sporadic sub coronamentul gorunetelor cu fag i carpen, prefer biotopuri umbroase. Specie mezofil, amfitolerant, geofit eurasiatic mediteranean. Este o specie rar (R).Orchis purpurea Huds. Untul vacii purpuriu se ntlnete n parcelele nr. 12, 33. Plant medicinal, decorativ. Habiteaz sub coronamentul arboretelor de gorun cu fag, gorun cu carpen i de gorun cu tei i frasin. Specie xeromezofil, moderat termofil, geofit european. Este o specie periclitat (EN), inclus n Cartea Roie a Republicii Moldova.Platanthera bifolia (L.) Rich. Vioreaua nopii bifolie se ntlnete n parcelele nr. 3, 4, 5-19, 22, 30, 32, 33, 34, 44, 55, 59, 61, 62. Habiteaz n fitocenozele pdurilor revene. Specie mezofil, amfitolerant, geofit eurasiatic mediteranean. Este o specie periclitat (EN).

Faza de nflorire este una din cele mai importante n ciclul anual al dezvoltrii orhideelor. Elementul distinctiv al decorativitii lor este arhitectura florii. Totodat, este relevant termenul i durata fazei de nflorire. Conform perioadei de iniiere a nfloririi, n condiiile pedoclimaterice ale rezervaiei, orhideele se mpart n trei grupe: timpurii, medii i tardive. Din datele obinute, se constat c cea mai scurt perioad de nflorire este la Orchis purpurea. De menionat ns c pentru aceast specie este caracteristic un ax floral mai lung i corespunztor o perioad mai lung de vegetaie. n acest context, s-a constatat c, cu ct este mai scurt durata fazei vegetative, cu att este mai scurt axul floral, ns perioada de nflorire este mai mare, i invers, cu ct durata fazei vegetative este mai lung, cu att este mai lung axul floral, iar perioada de nflorire este mai scurt. CONCLUZII 1. Dup iniierea fazelor fenologice, speciile studiate pot fi divizate n trei grupuri: timpurii (Listera ovata, Orchis purpurea, Platanthera bifolia), medii (Cephalanthera damasonium, Dactylorhiza majalis) i tardive (Epipactis palustris). 2. n cadrul studiului morfologic s-a reliefat dinamica deschiderii bazipetale a racemului i durata fazei de nflorire, care poate fi maximal (Dactylorhiza majalis, Listera ovata, Platanthera bifolia), medie (Epipactis palustris) i minimal (Cephalanthera damasonium, Orchis purpurea). 3. La suprapunerea datelor duratei fazelor vegetative i florescente, precum i a lungimii axului floral, se constat o corelaie invers proporional: cu ct este mai scurt durata fazei vegetative i mai scurt lungimea axului floral, cu att perioada de nflorire a fiecrei flori luate aparte este mai mare (Listera ovata), i invers, cu ct este mai lung durata perioadei de vegetaie i lungimea axului floral, cu att durata fazei de nflorire este mai scurt (Cephalanthera damasonium, Dactylorhiza majalis, Orchis purpurea, Platanthera bifolia, Epipactis palustris). 4. Condiiile de mediu din rezervaie sunt favorabile pentru creterea normal a speciilor studiate, asigurndu-le astfel un ciclu complet de dezvoltare. FLORAFlora se compune din specii de plante, care provin din 3 regiuni fitogeografice: mediteraneana (forestiera), central-europeana (forestiera) si euroasiatica (stepica).Flora include in sine 774 de specii de angiosperme [POSTOLACHE, 1995], pteridofite 10, muschi 69, licheni 68 [COLUN A., 2001], macromicete 192 [GRAJDIAN N., BALAN V., SCUTARU M., 1996, COLUN A., 2003]. In rezervatie sunt inregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23 sunt incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova.Vegetatia zonala este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala cu formatiunile: Fagus sylvaticae, Querceta petraeae si Querceta roburis. Vegetatia interzonala s-a format in vagauni, fiind reprezentata prin fasii inguste si palcuri de plopisuri, salcisuri, rachitisuri si pajisti mezofile. Aici si-au gasit extremitatea estica a arealului unele specii central europene (fag, ferigi, orhidee, etc.) si extremitatea sudica (Eriophorum latifolium, Padus avium, etc.).FAUNAReprezinta aproape in totalitate fauna padurilor Europei Centrale si de Vest. S-au format conditii favorabile de crestere si de reproducere pentru reprezentantii faunei din muntii Carpati si Balcani, din Asia Mica, care intrunesc circa 52 de specii de mamifere, 151 de specii de pasari, 8 specii de reptile, 10 specii de amfibieni si peste 8000 de specii de insecte. Se intalnesc specii rare, precum jderul de padure, pisica salbatica, chitcanul cu abdomen alb, usturoaia, vipera.Ornitofauna enumera 151 de specii, dintre care 10 specii sunt incluse in Cartea Rosie a Moldovei: acvila pitica, porumbelul de scorbura, ciocanitoarea neagra, canarasul, barza neagra, egreta mare, lebada de vara, acvila tipatoare, acvila tipatoare mica, soimul dunarean. Este unica rezervatie din Moldova, unde s-a efectuat regulat studiul faunei nevertebratelor. S-au publicat liste privind tipurile de insecte prezente: ordinele Homoptera (Aphidoidea - 130 de specii, Psylloidea - 74), Heteroptera - 244, Coleoptera (Curculionidae - 155), Hymenoptera (Apoidea - 184, Formicoidea - 43, Ichneumonidae - 20, Pteromalidae - 28), capuse (Gamasina - 105, Ixodides - 11), moluste - 42, rame (Lumbricidae) - 12.