Şcoala Gimnazială Nr.1

Eforie Nord

Nr.167/25.10.2013

PROIECT

DE

DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ

2013- 2017

2

Prezentarea organizaţiei şcolare

Scurt istoric

Prima școală din Eforie Nord a fost construită în anul 1945, cu

sprijinul comunităţii locale. Şcoala avea patru săli de clasă, în care învăţau

elevii claselor I-VII în două schimburi. În prezent, în clădire funcţionează

Grădiniţa cu Orar Normal a oraşului.

Actuala şcoală funcţionează în localul construit în anul 1963, fiind

inaugurată în toamna aceluiaşi an.

Clădirea, construită din caramidă, cuprinde 10 săli de clasă, un cabinet

multimedia, un laborator de informatică şi un cabinet medical.

Şcoala este dotată cu mijloace de învăţământ şi echipamente moderne:

cabinet AEL, calculatoare, videoproiectoare, televizor, o tablă SMART,

casetofoane, hărţi istorice şi geografice, o bibliotecă cu 4325 volume.

Resursele umane ale şcolii sunt formate din 29 cadre didactice dintre

care 25 titulari şi 4 suplinitori.

În ce priveşte evoluţia populaţiei şcolare şi rezultatele obţinute în

ultimii patru ani, ele sunt prezentate în tabelul de mai jos:

An şcolar Înscrişi Promovaţi Procent

promovabilitate

Repetenţi Abandon

şcolar

2012-2013 386 365 94,55% 15 6

2013-2014 394 380 96,44% 8 6

2014- 2015 421 409 97% 7 5

2015- 2016 389 376 96,70% 7 6

Sub aspect calitativ în şcoală se acordă multă atenţie creării unui climat

plăcut. În acest sens s-a urmărit ameliorarea ambientală a spaţiului prin

zugrăvirea în culori prietenoase, schimbarea mobilierului, montarea de parchet

laminat în toate clasele, schimbarea ferestrelor cu geamuri termopan. Tot în

acest scop s-a sprijinit personalizarea claselor de către elevi, coordonaţi de

cadrele didactice şi cu sprijinul părinţilor. La acest moment putem spune că

aspectul claselor reflectă personalitatea colectivelor de elevi şi contribuie la

confortul psihologic al acestora pe parcursul programului în şcoală.

Printr-o participare largă a elevilor de la ciclul gimnazial, deviza, înscrisă pe

portalul paginii web a şcolii, a devenit „Şcoala care ne place!”

3

La nivelul relaţiilor interumane s-a urmărit crearea unui climat prietenos,

bazat pe încredere reciprocă şi colaborare atât între cadrele didactice, cât şi în

raport cu elevii.

Specificul localităţii - comunitate mică în care relaţiile interumane şi

comunicarea se fac nemijlocit, în care oamenii se cunosc şi interactionează, se

reflectă şi asupra şcolii şi a relaţiilor profesor-elev. Faptul că părinţii a

numeroşi elevi au urmat la rândul lor cursurile şcolii şi au fost educaţi de

unele dintre cadrele didactice care lucrează şi în acest moment în şcoală,

susţine atitudinea de încredere şi respect pe care elevii o manifestă faţă de

educatori.

DDiinn iinnffoorrmmaaţţiiiillee ddiirreeccttee şşii iinnddiirreeccttee ddeesspprree mmeeddiiuull ddee pprroovveenniieennţţăă aall eelleevviilloorr

ssee ddeesspprriinndd uurrmmăăttooaarreellee ddaattee::

3300%% ddiinnttrree eelleevvii llooccuuiieesscc llaa bblloocc,, 7700%% llooccuuiieesscc llaa ccaassăă

1133%% ddiinnttrree ppăărriinnţţiiii eelleevviilloorr aauu ssttuuddiiii ssuuppeerriiooaarree,, 8811%% aauu ssttuuddiiii mmeeddiiii,, 66%%

nnuu aauu ffiinnaalliizzaatt nniivveelluull oobblliiggaattoorriiuu ddee ssttuuddiiii..

2200%% ddiinnttrree eelleevvii pprroovviinn ddiinn ffaammiilliiii ddeezzoorrggaanniizzaattee

PPăărriinnţţiiii aa 88,,5577%% ddiinnttrree eelleevvii ssuunntt pplleeccaaţţii llaa mmuunnccăă îînn ssttrrăăiinnăăttaattee..

RReeffeerriittoorr llaa ccaalliittaatteeaa ppeerrssoonnaalluulluuii ddiiddaaccttiicc şşii nniivveelluull ddee pprreeggăăttiirree aa aacceessttuuiiaa,, îînn

aannuull şşccoollaarr 22001166--22001177 îînnrreeggiissttrrăămm uurrmmăăttooaarreeaa ssiittuuaaţţiiee::

2211 ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee aauu oobbţţiinnuutt ggrraadduull ddiiddaaccttiicc II

44 ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee aauu oobbţţiinnuutt ggrraadduull IIII

44 ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee aauu oobbţţiinnuutt ggrraadduull ddeeffiinniittiivv

Eforie Nord este o localitate de dimensiuni mici, cu o populaţie de

aproximativ 5200 locuitori.

PPrriinncciippaallaa ssuurrssăă ddee vveenniitt llaa nniivveelluull ccoommuunniittăăţţiiii eessttee ttuurriissmmuull sseezzoonniieerr ccuu oo

dduurraattaa ddee 22--33 lluunnii aannuuaall.. MMuullţţii ddiinnttrree llooccuuiittoorrii ssuunntt aannggaajjaaţţii sseezzoonniieerr îînn

uunniittăăţţiillee ddee ttuurriissmm şşii aalliimmeennttaaţţiiee ppuubblliiccăă.. OOrraaşşuull ddiissppuunnee ddee ttrreeii ssaannaattoorriiii

bbaallnneeaarree îînn ccaarree lluuccrreeaazzăă oo mmiiccăă ppaarrttee ddiinnttrree llooccuuiittoorrii..

VVeenniittuurriillee rreedduussee aallee uunneeii mmiiccii ppăărrțții aa llooccuuiittoorriilloorr ssee rreefflleeccttăă îînn şşccooaallăă pprriinn

eexxiisstteennţţaa uunnuuii pprroocceenntt ddee 22,,6611%% ddiinn nnuummăărruull ddee eelleevvii ccaarree bbeenneeffiicciiaazzăă ddee

aallooccaaţţiiii ssuupplliimmeennttaarree ffuurrnniizzaattee ddee pprriimmăărriiaa oorraaşşuulluuii.. ÎÎnnttrree şşccooaallaa şşii iinnssttiittuuţţiiiillee

ccoommuunniittaarree -- PPrriimmăărriiee,, CCoonnssiilliiuull llooccaall,, PPoolliiţţiiee,, BBiisseerriiccăă -- eexxiissttăă oo bbuunnăă

ccoollaabboorraarree şşii aassiisstteennţţăă..

4

AAnnaalliizzaa PPEESSTT

Reforma învăţământului declanşată după 1989 a dus la modificări

majore în domeniul curricular şi organizatoric al învăţământului românesc.

Perspectiva descentralizării sistemului va duce la creşterea responsabilizării

factorilor locali de decizie în învăţământ, atât din şcoală cât şi de la nivelul

administraţiei locale.

Într-un context mai larg, aderarea României la Uniunea Europeană a

favorizat colaborările la nivel internaţional şi abordările globale ale învăţării.

Participarea la proiecte europene, la nivelul întregii şcoli sau al profesorilor

individual, în cadrul proiectelor Spring Day in Europe, sau implicarea în

proiecte educaţionale europene virtuale, a creat deja în şcolile din România o

deschidere spre Europa şi o cunoaştere a realităţilor cu care aceasta se

confruntă. „A fi european” se transformă treptat dintr-un deziderat într-o

realitate la care elevii şcolilor din România sunt pregătiţi să se adapteze, poate

mai repede chiar decât adulţii.

Pe de altă parte Uniunea Europeană a decis să schimbe politica în

domeniul tehnologiilor informatice şi de comunicaţie, accelerând implicarea

acestora în mediul educaţional. Această tendinţă este vizibilă în politica MEN

de dotare cu calculatoare a unităţilor de învăţământ în cadrul SEI.

CCoonntteexxttuull ppoolliittiicc iinntteerrnn şşii iinntteerrnnaaţţiioonnaall ddiinn ddoommeenniiuull eedduuccaaţţiieeii,, ssuunntt ffaavvoorraabbiillee

ddeezzvvoollttăărriiii şşccoolliiii,, ppee lliinniiiillee eeii ddeevveenniittee ttrraaddiiţţiioonnaallee îînn uullttiimmiiii ddoouuăăzzeeccii ddee aannii::

tteehhnnoollooggiiii iinnffoorrmmaaţţiioonnaallee şşii ddee ccoommuunniiccaaţţiiee,, lliimmbbii mmooddeerrnnee,, ppaarrtteenneerriiaattee

iinntteerrnnee şşii iinntteerrnnaaţţiioonnaallee,, ddeezzvvoollttaarreeaa ddee pprrooiieeccttee eedduuccaaţţiioonnaallee..

DDiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall ccoonntteexxttuulluuii eeccoonnoommiicc,, ssiittuuaaţţiiaa îînn zzoonnaa EEffoorriiee

eessttee iinnfflluueennţţaattăă ddee ttrraannssffoorrmmăărriillee ssuuffeerriittee ddee eeccoonnoommiiaa nnaaţţiioonnaallăă îînn aannssaammbblluu..

ÎÎnn zzoonnăă nnuu ssuunntt îînnttrreepprriinnddeerrii mmaarrii ccaarree ssăă ppooaattăă aabbssoorrbbii ffoorrţţaa ddee mmuunnccăă..

DDoommeenniiuull ddee aaccttiivviittaattee cceell mmaaii ddeezzvvoollttaatt eessttee ttuurriissmmuull,, ddaarr şşii îînn aacceesstt ddoommeenniiuu

eessttee vvoorrbbaa ddee uunn ttuurriissmm sseezzoonniieerr.. TToottuuşşii ddaaccăă ssee ccoommppaarrăă ssiittuuaaţţiiaa ccuu cceeaa llaa

nniivveelluull ţţăărriiii ssee ccoonnssttaattăă oo rreellaattiivvăă pprroossppeerriittaattee aa lliittoorraalluulluuii.. EEffoorriiee aa ccuunnoossccuutt oo

ddeezzvvoollttaarree aasscceennddeennttăă îînn uullttiimmiiii aannii,, ccaarree pprroobbaabbiill ssee vvaa iinntteennssiiffiiccaa îînn ppeerriiooaaddaa

uurrmmăăttooaarree ccaa uurrmmaarree aa ccuupprriinnddeerriiii îînn zzoonnaa mmeettrrooppoolliittaannăă..

DDiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree tteehhnnoollooggiicc ssee ccoonnssttaattăă ppee ppllaann mmoonnddiiaall şşii îînn ţţaarrăă oo

ccrreeşştteerree aa rroolluulluuii tteehhnnoollooggiiiilloorr iinnffoorrmmaattiiccee şşii ddee ccoommuunniiccaarree,, îînn ttooaattee

ddoommeenniiiillee.. DDiinn aacceesstt ppuunncctt ddee vveeddeerree ppuutteemm ppeerrcceeppee oo iinnfflluueennţţăă ppoozziittiivvăă

aassuupprraa şşccoolliiii îînn ddoottaarree şşii uuttiilliizzaarree eedduuccaaţţiioonnaallăă..

5

AAnnaalliizzaa SSWWOOTT

ÎÎnn uurrmmaa aannaalliizzeeii eeffeeccttuuaattee ss--aa ccoonnssiiddeerraatt ccăă ppuunncctteellee ttaarrii aallee şşccoolliiii,, ssuunntt::

RReessuurrsseellee mmaatteerriiaallee

SS--aauu aammeelliioorraatt şşii ddiivveerrssiiffiiccaatt îînn uullttiimmiiii aannii.. AAmmiinnttiimm cceellee mmaaii

iimmppoorrttaannttee iinnvveessttiiţţiiii:: cceennttrraallaa tteerrmmiiccăă ccuu ccoommbbuussttiibbiill lliicchhiidd,, ggeeaammuurrii

tteerrmmooppaann ccuu ttââmmppllăărriiee PPVVCC,, ggaarrdd ddee iinncciinnttăă aall ccuurrţţiiii şşccoolliiii,, ppaarrcchheett llaammiinnaatt..

TTooaattee aacceessttee rreeppaarraaţţiiii ccaappiittaallee aauu ccoonnttrriibbuuiitt llaa aammeelliioorraarreeaa ccoonnffoorrttuulluuii tteerrmmiicc

şşii aammbbiieennttaall îînn şşccooaallăă..

CCaa ddoottăărrii,, şşccooaallaa ddiissppuunnee ddee 1100 vviiddeeoopprrooiieeccttooaarree,, 66 ccooppiiaattooaarree,, uunn

tteelleevviizzoorr ssmmaarrtt şşii 22 ccaasseettooffooaannee ccuu CCDD,, 66 iimmpprriimmaannttee,, oo ssttaaţţiiee ddee aammpplliiffiiccaarree

aauuddiioo,, oo ccaammeerrăă ffoottoo ddiiggiittaallăă,, uunn rreeppoorrttooffoonn,, 99 eeccrraannee ddee pprrooiieeccţţiiee,, oo ttaabbllăă

SSMMAARRTT.. LLaa aacceesstt mmoommeenntt şşccooaallaa ddiissppuunnee ddee 3311 ddee ccaallccuullaattooaarree îînn rreeţţeeaa,,

ccoonneeccttaattee llaa iinntteerrnneett..

ÎÎnn şşccooaallăă aa ffoosstt aammeennaajjaatt uunn ccaabbiinneett mmuullttiimmeeddiiaa îînn ccaarree eelleevviiii ppoott

uurrmmăărrii ffiillmmee şşii ssooffttuurrii eedduuccaaţţiioonnaallee ccaarree ccoonnttrriibbuuiiee llaa bbuunnaa aassiimmiillaarree aa

iinnffoorrmmaaţţiieeii şşii ccrreeşştteerreeaa iinntteerreessuulluuii ppeennttrruu lleeccţţiiii..

BBiibblliiootteeccaa şşccoolliiii ccuupprriinnddee 44338800 ddee vvoolluummee,, ddiinnttrree ccaarree 225500 ssuunntt îînn

lliimmbbaa eenngglleezzăă.. ÎÎnncceeppâânndd ccuu aannuull 11999977,, ss--aa sscchhiimmbbaatt îînnttrreegguull mmoobbiilliieerr ddiinn

şşccooaallăă..

DDiinn aannuull şşccoollaarr 22000055--22000066 şşccooaallaa ddiissppuunnee ddee uunn ccaabbiinneett AAEELL

ccuupprriinnzzâânndd 2200 ccaallccuullaattooaarree,, ddoouuăă sseerrvveerree,, ddoouuăă ssccaannnneerree,, ddoouuăă iimmpprriimmaannttee şşii

uunn rroouutteerr..

DDiinn 22000077 ss--aa ddeesscchhiiss aacccceessuull eelleevviilloorr şşccoolliiii llaa ssaallaa ddee ssppoorrtt aa oorraaşşuulluuii,,

ssiittuuaattăă îînn iimmeeddiiaattaa vveecciinnăăttaattee aa şşccoolliiii..

RReessuurrssee uummaannee

ŞŞccooaallaa EEffoorriiee NNoorrdd ddiissppuunnee îînn aannuull şşccoollaarr 22001166--22001177 ddee uunn ccoorrpp

ddiiddaaccttiicc ccaalliiffiiccaatt ffoorrmmaatt ddiinn 2299 ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee,, 1188 pprrooffeessoorrii şşii 1111 îînnvvăăţţăăttooaarree..

TTooaattee ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee aauu ppaarrttiicciippaatt llaa ccuurrssuull ddee ffoorrmmaarree „„CCoonnssiilliieerree şşii

oorriieennttaarree””,, ffiiiinndd pprreeggăăttiittee ppeennttrruu iimmpplleemmeennttaarreeaa nnooiiii ddiisscciipplliinnee şşccoollaarree.. LLaa

nniivveelluull ccoolleeccttiivvuulluuii ddee ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee ss--aauu ssttaabbiilliitt rreellaaţţiiii ddee bbuunnăă ccoollaabboorraarree,,

bbaazzaattee ppee rreessppeecctt rreecciipprroocc şşii oo bbuunnăă ccoommuunniiccaarree aa pprroobblleemmeelloorr lleeggaattee ddee eelleevvii..

IInnffoorrmmaaţţiiiillee iimmppoorrttaannttee şşii cceellee nneecceessaarree bbuunnuulluuii mmeerrss aall aaccttiivviittăăţţiiii şşii iimmpplliiccăărriiii

ooaammeenniilloorr şşccoolliiii îînn aaccţţiiuunnii eexxttrraaccuurrrriiccuullaarree ssuunntt ttrraannssmmiissee pprroommpptt ddee ccăăttrree

ddiirreeccttoorr,, sseerrvviicciiuull sseeccrreettaarriiaatt,, şşeeffiiii ddee ccaatteeddrree cceelloorr vviizzaaţţii şşii iinntteerreessaaţţii..

ÎÎnn șșccooaallăă îînnvvaaţţăă 441133 ddee eelleevvii ccuu vvâârrssttee îînnttrree 66 şşii 1155 aannii.. SSuubb rraappoorrtt eettnniicc,,

9933,,9977%% ssuunntt rroommâânnii,, iiaarr 44,,0033%% ssuunntt ddee eettnniiee ttuurrccoo--ttăăttaarrăă..

6

OOffeerrttaa eedduuccaaţţiioonnaallăă eessttee vvaarriiaattăă llaa nniivveelluull CCDDȘȘ..

La ciclul gimnazial, CDȘ a fost elaborat de mai mulţi profesori, fiind dotat cu

suport de curs şi având aprobarea ISJ Constanţa. Amintim cursurile: Istoria

Holocaustului, Civilizaţia britanică, Educație pentru sănătate, Ecologia

Mării Negre, Mitologia greacă, Literatura universală pentru copii, Literatura

română pentru examen.

PPrrooiieecctteellee şşii ppaarrtteenneerriiaatteellee aauu ddeevveenniitt îînn aanniiii ddiinn uurrmmăă oo pprreezzeennţţăă ccuurreennttăă îînn

aaccttiivviittaatteeaa ddiiddaaccttiiccăă eexxttrraaccuurrrriiccuullaarrăă..

ȘȘccooaallaa nnooaassttrrăă aa ffoosstt iimmpplliiccaattăă îînn ttooaattee eeddiiţţiiiillee pprrooiieeccttuulluuii

EEuurrooppeeaann „„SSpprriinngg DDaayy iinn EEuurrooppee”” ccoooorrooddoonnaatt ddee EEuurrooppeeaann SScchhoooollnneett,,

BBrruuxxeelllleess..

pprrooiieeccttuull ddee iissttoorriiee oorraallăă „„VVoorrbbiinndd ccuu,, şşii ddeesspprree vveecciinniiii nnooşşttrrii””,, ccoooorrddoonnaatt ddee

IInnssttiittuuttuull ddee ŞŞttiiiinnţţee aallee EEdduuccaaţţiieeii,, BBuuccuurreeşşttii şşii aavvâânndd ddrreepptt ppaarrtteenneerrii şşccoollii ddiinn

BBuullggaarriiaa,, RReeppuubblliiccaa MMoollddoovvaa,, SSeerrbbiiaa..

LLaa nniivveell nnaaţţiioonnaall şşii rreeggiioonnaall eelleevviiii aauu ffoosstt iimmpplliiccaaţţii îînn nnuummeerrooaassee ccoonnccuurrssuurrii::

WWiinnnneerrss ((CCllaasseellee IIII--VVIIIIII)),, CCaanngguurruull ((CCllaasseellee IIII--VVIIIIII)),, EEuurroojjuunniioorr((CCllaasseellee II--

IIVV)),, SSmmaarrtt ((ccllaasseellee II--VVIIIIII)),, CCllaassee ffăărrăă ffuummaatt,, PPiicciiuull mmaatteemmaattiicciiaann ((CCllaasseellee II--

IIVV)),, CCoollaabboorraarree,, ccoommppeeţţiiee,, ccaallccuullaattoorr ((ccllaasseellee II--VV)),, JJoocc şşii ccoommuunniiccaarree

((ccllaasseellee II--VV)),, MMaarreellee PPrreemmiiuu aall PPaallaattuulluuii CCooppiiiilloorr BBuuccuurreeşşttii ((ccllaasseellee II--VV)),,

ŞŞii ttuu îîmmii eeşşttii pprriieetteenn -- îînn ccoollaabboorraarree ccuu ŞŞccooaallaa ccuu ccllaasseellee II--IIVV OOssmmaanncceeaa

((ccllaasseellee II--IIVV)),, CCooppiilluull AArrttiisstt ((ccllaasseellee II--VVIIIIII)),, JJooccuurriillee ccooppiillăărriieeii ((ccllaasseellee II--

VVIIIIII)),, AAmmiicciiii iisstteettii ((ccllaasseellee II--IIVV)),, CCoommoorriillee ccoonnddeeiiuulluuii ((ccllaasseellee II--IIVV)),, EEuuxxiinn

MMaatthh ((ccllaasseellee II--IIVV)),,

PPaarrtteenneerriiaatteellee aauu ffoosstt rreeaalliizzaattee aattââtt ccuu iinnssttiittuuțțiiii ddee îînnvvăățțăămmâânntt ddiinn aallttee țțăărrii

((DDooğğaa CCoolleeğğii AAkkççaayy TTuurrcciiaa)),, rreeggiioonnaallee ((OONNGG MMaarree NNoossttrruumm)),, pprreeccuumm şşii

llooccaallee ((PPoolliiţţiiaa şşii PPrriimmăărriiaa oorraaşşuulluuii EEffoorriiee))..

Dimensiunea europeană

Școala a participat de-a lungul anilor la numeroase activități de cooperare

internațională: proiecte electronice, proiecte de educație ecologică.

Proiecte electronice desfășurate de organizațiile: I*EARN (International

Education and Resource Network) (participari la conferințe naționale și

internaționale, coordonarea și colaborare la proiecte electronice: “Me and my

pet”, “Memories about communism”, Balkan Voices-Romanian Floklore””If

rocks could talk what would they say?”) și Online Classroom (“Zeus Speaks”,

“Ocean Explorers”).

7

Proiecte de educație ecologică internațională: SEMEP (South Eastern

Mediteraneean Sea Project), UNESCO (Participări la tabere internaționale de

vară, concursuri, expoziții); Coastwatch Europe în cadrul careia s-au organizat

monitorizări periodice ale coastei litoralului realizate cu elevii de la ciclul

gimnazial.

În perioada 2015-2017, școala beneficiază de o finanțare nerambursabilă, din

partea Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației

și Formării Profesionale (ANPCDEFP) prin programul Erasmus +.

Proiectul Viața școlii în dimensiune virtuală. Comunicare creativă pe

platforme digitale vizează familiarizarea profesorilor cu utilizarea

tehnologiilor moderne în activitatea didactică. Temele pe care ne propunem să

le studiem se referă la metodologia învăţării prin proiecte, folosirea corectă şi

eficientă a tablelor interactive, creşterea autonomiei elevilor în procesul de

predare- învăţare prin folosirea dispozitivelor mobile.

ÎÎnn pprriivviinnţţaa ppuunncctteelloorr ssllaabbee ss--aauu îînnrreeggiissttrraatt uurrmmăăttooaarreellee ccoonncclluuzziiii::

OO pprroobblleemmăă ccoommpplleexxăă ccuu ccaarree nnee ccoonnffrruunnttăămm îînn pprreezzeenntt eessttee mmiiggrraaţţiiaa ffoorrţţeeii

ddee mmuunnccăă ddiinn oorraaşş,, mmaaii bbiinnee zziiss,, nnee ccoonnffrruunnttăămm ccuu uurrmmăărriillee aacceesstteeiiaa.. LLaa

nniivveelluull şşccoolliiii ssiittuuaaţţiiaa ssee pprreezziinnttăă dduuppăă ccuumm uurrmmeeaazzăă:: 2266 ddee eelleevvii ssuunntt llăăssaaţţii

îînn ggrriijjaa uunnuuii ssiinngguurr ppăărriinnttee,, ssaauu aa aallttoorr rruuddee ssaauu pprriieetteennii.. LLaa uunn ttoottaall ddee 441133

eelleevvii îînn şşccooaallăă,, pprroocceennttuull ddee 88,,5577%% ddee eelleevvii ccaarree nnuu bbeenneeffiicciiaazzăă ddee îînnggrriijjiirree

îînn ffaammiilliiee ccoommpplleettăă eessttee ddeessttuull ddee mmaarree..

EElleevviiii rrăămmaaşşii ffăărrăă ppăărriinnţţiiii pplleeccaaţţii llaa mmuunnccăă îînn ssttrrăăiinnăăttaattee,, lliippssiiţţii ddee

aaffeeccţţiiuunneeaa şşii pprreezzeennţţaa aacceessttoorraa,, ccrreeeeaazzăă ddee cceellee mmaaii mmuullttee oorrii pprroobblleemmee ddee

ddiisscciipplliinnăă şşii ddeesseeoorrii aauu rreezzuullttaattee ssllaabbee llaa îînnvvăăţţăăttuurrăă.. ÎÎnncceerrccăămm îînn ppeerrmmaanneennţţăă

ssăă ggăăssiimm ccăăii ddee ccoollaabboorraarree ccuu aaddmmiinniissttrraaţţiiaa llooccaallăă,, ddiinn ppăăccaattee îînn nnuummeerrooaassee

ssiittuuaaţţiiii ttrreebbuuiiee ssăă aappeellăămm llaa PPoolliiţţiiaa ccoommuunniittaarrăă ssaauu llaa PPoolliiţţiiaa oorraaşşuulluuii EEffoorriiee..

Relaţia cu părinţii este în general bună, totuşi s-au înregistrat situaţii

delicate, determinate în cea mai mare parte de o percepere greşită a lumii

şcolii de către părinţii elevilor. De asemenea, diferenţa între aşteptările

părinţilor şi posibilităţile efective ale şcolii a creat în ultimii ani tensiuni şi

discuţii în contradictoriu cu unii dintre părinţi. În condiţiile în care şcoala

noastră funcţionează într-o comunitate mică, de a cărei încredere şi

apreciere dorim să ne bucurăm, aceste disfuncţionalităţi ne-au afectat

negativ.

Ne-am străduit să le depăşim şi să stabilim o comunicare mai bună cu

părinţii cu grad de satisfacţie mai redus faţă de performanţele şcolii. Ne-am

8

străduit de asemenea să antrenăm părinţii în rezolvarea problemelor de

disciplină pe care le ridică unii dintre elevii şcolii, sau chiar clase întregi.

Atunci când au acceptat să ne sprijine, rezultatele au fost benefice, atât

pentru elevi cât şi pentru profesorii care predau la clasele la care s-au

înregistrat episodic probleme.

Oportunităţile pe care le are şcoala sunt legate în principal de poziţia

geografică, pe litoralul Mării Negre precum şi de faptul ca este unica şcoală

din Eforie Nord.

Din perspectiva elevilor putem identifica precum oportunităţi poziţia

centrală a şcolii în oraş şi distanţele mici pe care le au de parcurs pentru a

ajunge la şcoală, cu excepţia elevilor navetişti, atraşi de prestigiul şcolii şi

al cadrelor didactice.

Climatul din şcoală şi atitudinea „părintească” a cadrelor didactice vine în

sprijinul rezolvării problemelor de educaţie şi afectivitatea cu care se

confruntă un procent de 8,57% de elevi ale căror familii, parţial sau integral

sunt plecate la muncă în străinătate.

Pentru elevii claselor terminale, organizarea de ore suplimentare de

pregătire la toate disciplinele de examen, pe tot parcursul anului şcolar, este

percepută ca o oportunitate de care beneficiază săptămânal 89% dintre ei.

Dotările cu tehnică de calcul şi conexiunea la internet în toată școala

facilitează accesul unui mare număr de elevi la informaţie, sub

monitorizarea cadrelor didactice pentru a evita aspectele negative care pot

sa apară pe parcursul navigării pe web. Pentru profesori, implicarea şcolii în proiecte naţionale, a deschis

perspective noi de dezvoltare a carierei. Prin informaţiile noi asimilate

precum şi prin contactele pe care le-au stabilit cu partenerii de proiect,

direct sau intermediat, proiectele au contribuit la lărgirea orizontului

cultural şi de cuprindere a cadrelor didactice.

Oferta de cursuri la nivelul judeţului a fost apreciată de o parte dintre

cadrele didactice.

Poziţia geografică a oraşului pe harta judeţului, precum şi amplasarea şcolii

în oraş, în apropierea staţiei de autobuz face ca accesul spre Constanţa să fie

foarte uşor pentru profesorii navetişti.

Politica de dotări a MEN a determinat un progres în modernizarea

sistemului de învăţământ.

Buna relaţie şi sprijinul primit din partea autorităţilor locale, Primăria

oraşului şi Consiliul local, dotările, reparaţiile şi investiţiile realizate cu

finanţare de la bugetul local creează un cadru favorabil dezvoltării calitative

a activităţii în şcoală.

9

AAmmeenniinnţţăărriillee cceellee mmaaii ppuutteerrnniiccee aauu ffoosstt iiddeennttiiffiiccaattee aa ffii::

CCoonnffoorrmm ppăărreerriiii pprrooffeessoorriilloorr:: DDiiffiiccuullttăăţţiillee ooccaazziioonnaallee lleeggaattee ddee ccoommuunniiccaarreeaa

ccuu ppăărriinnţţiiii,, aabbsseennţţaa ppăărriinnţţiilloorr ppeennttrruu uunniiii ddiinnttrree eelleevviiii şşccoolliiii,, ggrreeuuttăăţţiillee

mmaatteerriiaallee ccuu ccaarree ssee ccoonnffrruunnttăă uunneellee ddiinnttrree ffaammiilliiiillee eelleevviilloorr,, ccoonnddiiţţiiaa

mmaatteerriiaallăă aa pprrooffeessoorruulluuii,, sscchhiimmbbăărriillee ddiinnaammiiccee iimmppuussee ddee rreeffoorrmmaarreeaa

îînnvvăăţţăămmâânnttuulluuii şşii ddiinnaammiiccaa lleeggiissllaattiivvăă..

EElleevviiii ccllaasseelloorr tteerrmmiinnaallee ppeerrcceepp ccaa oo aammeenniinnţţaarree eexxaammeenneellee nnaaţţiioonnaallee şşii

vviiiittoorruull lloorr lleeggaatt ddee aaddmmiitteerreeaa îînn lliicceeuu..

CCoonnffoorrmm ppăărreerriiii ppăărriinnţţiilloorr:: iinnssttaabbiilliittaatteeaa îînnccaaddrrăărriiii ccuu ppeerrssoonnaall ddiiddaaccttiicc ttiittuullaarr

llaa uunneellee ddiisscciipplliinnee,, eexxaammeenneellee ddee EEvvaalluuaarree NNaaţţiioonnaallăă,, ssiisstteemmuull ddee aaddmmiitteerree llaa

lliicceeuu,, mmooddiiffiiccăărriillee lleeggiissllaattiivvee pprreeaa ddiinnaammiiccee iimmppuussee ddee sscchhiimmbbăărriillee ddiinn ssiisstteemm

pprreeccuumm şşii iinnddiisscciipplliinnaa llaa uunneellee ccllaassee//oorree..

CCeellee ddoouuăă aannaalliizzee eeffeeccttuuaattee nnee--aauu ccoonndduuss llaa uurrmmăăttooaarreellee ccoonncclluuzziiii::

11.. EEssttee iimmppoorrttaanntt ccaa tteehhnnoollooggiiiillee iinnffoorrmmaattiiccee şşii ddee ccoommuunniiccaaţţiiee ssăă ffiiee

iimmpplleemmeennttaattee llaa ttooaattee oorreellee şşii mmaaii iimmppoorrttaanntt eessttee îînnssăă ccaa cceeeeaa ccee eexxiissttăă ddeejjaa ssăă

ffiiee ffoolloossiitt ddee ccăăttrree ttooţţii pprrooffeessoorriiii îînn ffoolloossuull eelleevviilloorr,, ccaa bbeenneeffiicciiaarrii ddiirreeccţţii aaii

ddeemmeerrssuulluuii eedduuccaattiivv..

22.. EEssttee nneecceessaarrăă oo mmaaii bbuunnăă ccoollaabboorraarree ccuu ppăărriinnţţiiii,, aattââtt aaii eelleevviilloorr ccuummiinnţţii şşii

ppeerrffoorrmmaannţţii llaa îînnvvăăţţăăttuurrăă,, pprreeccuumm şşii aaii cceelloorr ccaarree rriiddiiccăă pprroobblleemmee ddee

ddiisscciipplliinnăă.. ÎÎnn aacceesstt ssccoopp,, pprrooffeessoorriiii aarr ttrreebbuuii eeii îînnşşiişşii pprreeggăăttiiţţii ppeennttrruu ccăă aacceellee

ccuunnooşşttiinnţţee ppee ccaarree llee aauu ddeejjaa,, ssuunntt uunneeoorrii ddeeppăăşşiittee ddee ssiittuuaaţţiiiillee ddiinn vviiaaţţăă rreeaallăă..

DDee aasseemmeenneeaa aarr ffii nneecceessaarrăă oo pprreeggăăttiirree aa ppăărriinnţţiilloorr,, ccaarree ssăă îînnţţeelleeaaggăă rroolluull

ppoozziittiivv şşii iimmppoorrttaanntt îînn ffoorrmmaarreeaa ccooppiiiilloorr lloorr,, îînn ccoonnddiiţţiiiillee îînn ccaarree ttrrăăiimm îînnttrr--oo

lluummee ccuu uunn ssiisstteemm ddee vvaalloorrii ddeessttuull ddee ttuullbbuurree,, llaa ccaarree aaddoolleesscceennţţiiii ssuunntt

ddeeoosseebbiitt ddee sseennssiibbiillii..

33.. DDiirreeccţţiiiillee ssttrraatteeggiiggee ddee ddeezzvvoollttaarree aallee şşccoolliiii ttrreebbuuiiee ccoonnssttrruuiittee ppoorrnniinndd ddee

llaa ppuunncctteellee ttaarrii eexxiisstteennttee îînnssooţţiittee ddee mmiiccşşoorraarreeaa ssaauu cchhiiaarr aannuullaarreeaa îînn ttiimmpp aa

eeffeecctteelloorr ppuunncctteelloorr ssllaabbee..

VViizziiuunneeaa şşccoolliiii

ÎÎnn uurrmmăăttoorriiii ppaattrruu aannii,, şşccooaallaa vvaa ddeevveennii uunn ssppaaţţiiuu ccuullttuurraall îînn ccaarree eelleevviiii şşii

pprrooffeessoorriiii vvoorr ppeettrreeccee ddiinn pprroopprriiee iinniiţţiiaattiivvăă mmaaii mmuulltt ttiimmpp ddeeccââtt cceell pprreevvăăzzuutt

pprriinn pprrooggrraammuull ddee aaccttiivviittăăţţii ccuurrrriiccuullaarree,, ddeezzvvoollttâânndd pprrooiieeccttee şşii pprrooggrraammee

eexxttrraaccuurrrriiccuullaarree..

10

ŞŞccooaallaa vvaa ffii uunn ccaaddrruu sseeccuurriizzaatt şşii pprriieetteennooss,, ccuu ddeesscchhiiddeerree eeuurrooppeeaannăă îînn ccaarree

rreellaaţţiiiillee ddiinnttrree eelleevvii şşii pprrooffeessoorrii ssee vvoorr bbaazzaa eexxcclluussiivv ppee rreessppeecctt rreecciipprroocc şşii

ccoollaabboorraarree îînn bbeenneeffiicciiuull eelleevviilloorr,, ttrraattaaţţii ccaa pprriinncciippaallii bbeenneeffiicciiaarrii aaii aaccttiivviittăăţţiiii

ddee îînnvvăăţţaarree..

ŞŞccooaallaa vvaa aassiigguurraa eelleevviilloorr oo ddeezzvvoollttaarree ppeerrssoonnaallăă ccoommpplleexxăă aassttffeell îînnccââtt ffiieeccaarree

iinnddiivviidd ssăă ppooaattăă eexxeerrcciittaa oo cceettăăţţeenniiee aaccttiivvăă,, ssăă ppooaattăă aaccttiivvaa ppee ppiiaaţţaa mmuunncciiii îînn

ssoocciieettaattee.. TTooţţii eelleevviiii vvoorr ddoobbâânnddii îînnttrr--oo mmaassuurrăă mmaaii mmaarree ssaauu mmaaii mmiiccăă cceellee 88

ccoommppeetteennţţee cchheeiiee :: ccoommppeetteennţţee ddee ccoommuunniiccaarree îînn lliimmbbaa mmaatteerrnnăă,, ccoommppeetteennţţee

ddee ccoommuunniiccaarree îînn lliimmbbii ssttrrăăiinnee,, ccoommppeetteennţţee îînn ddoommeenniiuull mmaatteemmaattiicciiii şşii

şşttiiiinnţţeelloorr,, ccoommppeetteennţţee TTIICC,, ccoommppeetteennţţee ssoocciiaallee şşii cciivviillee,, ccoommppeetteennţţee

aannttrreepprreennoorriiaallee,, îîşşii vvoorr ddeezzvvoollttaa sseennssiibbiilliittaatteeaa aarrttiissttiiccăă şşii ccuullttuurraallăă,, vvoorr îînnvvăăţţaa

ccuumm ssăă îînnvveeţţee..

MMiissiiuunneeaa oorrggaanniizzaaţţiieeii şşccoollaarree

SScchhiimmbbăărriillee îînn ssiisstteemmuull ddee îînnvvăăţţăămmâânntt aauu ffoosstt iimmppuullssiioonnaattee îînn ppeerriiooaaddaa

pprree aaddeerraarree llaa UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannăă şşii mmaaii aalleess dduuppăă iiaannuuaarriiee 22000077,, ccâânndd eellee

vviizzeeaazzăă iinntteeggrraarreeaa lleeggiissllaattiivvăă,, oorrggaanniizzaattoorriiccăă şşii ddee eevvaalluuaarree îînn ssiisstteemmuull

eeuurrooppeeaann..

TTrreebbuuiiee aavvuutt îînn ppeerrmmaanneennţţăă îînn vveeddeerree ccăă ssiisstteemmuull aaccttuuaall ddee

îînnvvăăţţăămmâânntt pprroodduuccee ffoorrţţaa ddee mmuunnccăă aattââtt ppeennttrruu ppiiaaţţaa mmuunncciiii iinntteerrnnăă ccââtt şşii

ppeennttrruu cceeaa eeuurrooppeeaannăă.. PPeennttrruu ffuurrnniizzaarreeaa uunnoorr sseerrvviicciiii ddee ffoorrmmaarree aaddaappttaattee llaa

pprreezzeenntt şşii mmaaii aalleess llaa vviiiittoorruull ttiinneerriilloorr ddee aazzii,, şşccooaallaa ttrreebbuuiiee ssaa ffiiee ddeesscchhiissăă

rreeffoorrmmeeii şşii nnoouulluuii,, aattââtt ssuubb rraappoorrttuull ccuurrrriiccuullaarr ccââtt şşii aall tteehhnnoollooggiiiilloorr şşii

mmeettooddeelloorr ddee îînnvvăăţţaarree//eedduuccaarree..

OOffeerriirreeaa aacccceessuulluuii ccoommpplleexx llaa iinnffoorrmmaaţţiiee îînnsseeaammnnăă ddeeppllaassaarreeaa

ggrreeuuttăăţţiiii aaccttuulluuii eedduuccaaţţiioonnaall ddee llaa pprreelleeggeerree şşii lleeccţţiiaa oobbiişşnnuuiittăă ccăăttrree aaccttiivviittăăţţiillee

aaccttiivv––ppaarrttiicciippaattiivvee bbaazzaattee ppee ccăăuuttaarreeaa aaccttiivvăă aa iinnffoorrmmaaţţiieeii îînn bbiibblliiootteeccii şşii

bbiibblliiootteeccii vviirrttuuaallee,, îînnvvăăţţaarree aaccttiivvăă,, îînnvvăăţţaarree pprriinn pprrooiieeccttee,, îînnvvăăţţaarree ccoollaabboorraattiivvăă

eettcc..

PPoorrnniinndd ddee llaa aacceessttee rreeaalliittăăţţii ŞŞccooaallaa EEffoorriiee NNoorrdd îîşşii pprrooppuunnee::

SSăă ssttiimmuulleezzee aalltteerrnnaattiivveellee eedduuccaaţţiioonnaallee şşii ppeeddaaggooggiiccee ddee uuttiilliizzaarree aa

tteehhnnoollooggiiiilloorr iinnffoorrmmaattiiccee îînn pprroocceessuull ddee îînnvvăăţţăămmâânntt..

SSăă iinnttrroodduuccăă pprrooiieecctteellee ccaa ffoorrmmee ddee îînnvvăăţţaarree şşii eevvaalluuaarree..

SSăă iimmpplliiccee eelleevviiii îînn pprrooiieeccttee,, ccaa oo ffoorrmmuullăă ddee ccuunnooaaşştteerree şşii ccoonneexxiiuunnee llaa

rreeaalliittăăţţiillee ssoocciieettăăţţiiii..

ÎÎnn ccoonntteexxttuull ssoocciiaall eeccoonnoommiicc aaccttuuaall,, şşccooaallaa nnuu mmaaii ppooaattee ffii ccoonncceeppuuttăă

iizzoollaatt ddee ccoommuunniittaatteeaa llooccaallăă,, aall ccăărreeii nnuucclleeuu ssuunntt ppăărriinnţţiiii eelleevviilloorr.. EEssttee nneevvooiiee

11

ddee ssttaabbiilliirreeaa uunnoorr ppuunnţţii ssoolliiddee îînnttrree ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee şşii ccoommuunniittaatteeaa ppăărriinnţţiilloorr,,

ppuunnţţii ccaarree ttrreebbuuiiee ssăă ssee sspprriijjiinnee ppee oo ccoommuunniiccaarree ccoorreeccttăă,, ccoommpplleettăă şşii îînn

aammbbeellee sseennssuurrii.. DDiinnaammiiccaa ssoocciieettăăţţiiii eessttee îînnssăă aattââtt ddee mmaarree,, îînnccââtt ddeesseeoorrii,,

aadduullţţiiii,, aattââtt pprrooffeessoorrii ccââtt şşii ppăărriinnţţii,, ssuunntt lluuaaţţii pprriinn ssuurrpprriinnddeerree ddee sscchhiimmbbăărriillee

pprroodduussee llaa nniivveelluull mmeennttaalliittăăţţiiii şşii aall ppeerrcceeppţţiieeii pprroobblleemmeelloorr ccaarree aappaarr..

AApprreecciieemm ccăă mmiissiiuunneeaa şşccoolliiii ttrreebbuuiiee ssăă ppoorrnneeaassccăă ddee llaa iiddeeeeaa ooffeerriirriiii

uunnuuii cclliimmaatt aaggrreeaabbiill,, ddee sseeccuurriittaattee şşii îînnccuurraajjaarree ppeennttrruu eelleevvii,, aa uunneeii ppeerrssppeeccttiivvee

ppeennttrruu vviiiittoorr şşii uunneeii pprreeggăăttiirrii ssoolliiddee..

MMiissiiuunneeaa şşccoolliiii eessttee ooffeerriirreeaa uunnuuii eedduuccaaţţiiii ssoolliiddee ppeennttrruu vviiiittoorr,, îînnttrr--

uunn cclliimmaatt aaggrreeaabbiill,, ddee sseeccuurriittaattee şşii îînnccuurraajjaarree ppeennttrruu ttooţţii eelleevviiii..

SSllooggaannuull şşccoolliiii,, pprrooppuuss şşii aalleess ddiinnttrr--oo ggaammăă mmaaii mmaarree ddee pprrooppuunneerrii ddee

ccăăttrree eelleevvii,, eessttee:: „„ŞŞccooaallaa ccaarree nnee ppllaaccee!!””

PPrriinn ccuullttiivvaarreeaa uunneeii ccuullttuurrii oorrggaanniizzaaţţiioonnaallee,, eessttee nneecceessaarr ssăă ffiiee pprroommoovvaattee

vvaalloorrii şşii ccrreeddiinnţţee îîmmppăărrttăăşşiittee ddee eedduuccaattoorrii,, eelleevvii şşii ppăărriinnţţii,, ppuunnâânndd aacccceennttuull ppee

îînnvvăăţţaarree şşii ccrreeâânndd uunn cclliimmaatt eedduuccaattiivv ddee îînnvvăăţţaarree îînnttrr--uunn ccoonntteexxtt ddeessttiinnss,, lliippssiitt

ddee pprreessiiuunnii şşii ssttrreess.. ÎÎnnvvăăţţaarreeaa ttrreebbuuiiee ssăă ttrreeaaccăă ddiinnccoolloo ddee zziidduurriillee ccllaasseeii,,

îînnccoorrppoorrâânndd ddiisscciipplliinnee şşii tteehhnnoollooggiiii ccoommpplleexxee..

ŢŢiinntteellee ssttrraatteeggiiccee ssttaabbiilliittee ppeennttrruu aaccttiivviittaatteeaa ŞŞccoolliiii EEffoorriiee NNoorrdd::

11.. CCeennttrraarreeaa îînnvvăăţţăămmâânnttuulluuii ppee eelleevv,, îînngglloobbâânndd cceellee mmaaii nnooii iiddeeii şşii

pprraaccttiiccii ppeeddaaggooggiiccee îînnttrr--uunn cclliimmaatt sseeccuurriizzaatt..

EElleevviiii ssuunntt bbeenneeffiicciiaarriiii ddiirreeccţţii aaii aaccttuulluuii ddee îînnvvăăţţaarree iiaarr llaa aabbssoollvviirreeaa

ccuurrssuurriilloorr şşccoolliiii eeii ttrreebbuuiiee ssăă ffiiee îînnzzeessttrraaţţii ccuu ccuunnooşşttiinnţţee,, ccoommppeetteennţţee,, vvaalloorrii şşii

aattiittuuddiinnii ccaarree ssăă llee ffaacciilliitteezzee iinntteeggrraarreeaa îînn ssiisstteemmuull ddee îînnvvăăţţăămmâânntt lliicceeaall..

AAbboorrddăărriillee ssttrraatteeggiiccee vviizzeeaazzăă uurrmmăăttooaarreellee ddoommeenniiii ffuunnccttiioonnaallee::

CCuurrrriiccuullaarrăă şşii eexxttrraaccuurrrriiccuullaarrăă

UUttiilliizzaarreeaa ccoommpplleexxăă aa tteehhnnoollooggiiiilloorr ddee iinnffoorrmmaarree şşii ccoommuunniiccaarree ((TTIICC));;

DDeezzvvoollttaarreeaa uunneeii ooffeerrttee CCDDȘȘ mmooddeerrnnee llaa nniivveelluull şşccoolliiii;;

IInntteeggrraarreeaa mmuullttiimmeeddiieeii eelleeccttrroonniiccee îînn ccllaassăă;;

MMaannaaggeemmeennttuull ooppttiimm aall ccllaasseeii ddee ccăăttrree ffiieeccaarree ccaaddrruu ddiiddaaccttiicc//ddiirriiggiinnttee;;

UUrrmmăărriirreeaa pprrooggrreessuulluuii şşccoollaarr şşii iinntteennssiiffiiccaarreeaa ccoommuunniiccăărriiii ccuu ppăărriinnţţiiii;;

SSttiimmuullaarreeaa ccrreeaattiivviittăăţţiiii,, aa ddeezzvvoollttăărriiii ppeerrssoonnaallee aa eelleevviilloorr şşii aa mmuunncciiii îînn

eecchhiippăă;;

12

IInnttrroodduucceerreeaa uunnoorr mmeettooddoollooggiiii nnooii ddee lluuccrruu ccaa:: îînnvvăăţţaarreeaa pprriinn pprrooiieeccttee,,

îînnvvăăţţaarreeaa pprriinn ssoolluuţţiioonnaarreeaa ddee pprroobblleemmee,, îînnvvăăţţaarreeaa ccoollaabboorraattiivvăă;;

DDeesscchhiiddeerreeaa ddee nnooii oorriizzoonnttuurrii ddee ccuunnooaaşştteerree ppeennttrruu eelleevvii pprriinn ccăăllăăttoorriiii

ffiizziiccee şşii vviirrttuuaallee..

BBaazzaa mmaatteerriiaallăă şşii ffiinnaannţţaarreeaa şşccoolliiii

UUttiilliizzaarreeaa ccoommpplleexxăă aa ddoottăărriilloorr eexxiisstteennttee;;

AAmmeelliioorraarreeaa aammbbiieennttaallăă aa şşccoolliiii;;

AAssiigguurraarreeaa sseeccuurriittăăţţiiii eelleevviilloorr îînn iinncciinnttaa şşccoolliiii;;

CCrreeşştteerreeaa cchheellttuuiieelliilloorr ppee eelleevv pprriinn mmăărriirreeaa ffiinnaannțțăărriiii ddee llaa CCoonnssiilliiuull

LLooccaall;;

UUttiilliizzaarreeaa eeffiicciieennttăă aa rreessuurrsseelloorr ffiinnaanncciiaarree..

22.. FFoorrmmaarreeaa ccoonnttiinnuuăă aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ((mmeettooddiiccaa şşii ddiiddaaccttiiccaa

ddiisscciipplliinneeii,, mmaannaaggeemmeennttuull ccllaasseeii,, nnooiillee tteehhnnoollooggiiii TTIICC,, mmaannaaggeemmeenntt ddee

pprrooiieecctt,, eettcc..))

CCaa ffoorrmmaattoorrii,, ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee ttrreebbuuiiee ssăă ffiiee llaa rrâânndduull lloorr ffaammiilliiaarriizzaattee ccuu

ttoott ccee îînnsseeaammnnăă îînnvvăăţţăămmâânnttuull mmooddeerrnn,, iinntteeggrraatt llaa nniivveell eeuurrooppeeaann..

AAbboorrddăărrii ssttrraatteeggiiccee::

CCuurrrriiccuullaarrăă

UUttiilliizzaarreeaa ccoommpplleexxăă aa tteehhnnoollooggiiiilloorr ddee iinnffoorrmmaarree şşii ccoommuunniiccaarree ((TTIICC));;

PPrrooiieeccttaarreeaa ddee nnooii ddiisscciipplliinnee ooppţţiioonnaallee ppeennttrruu CCDDȘȘ llaa nniivveelluull şşccoolliiii;;

RReeţţeeaauuaa iinntteerrnnăă şşii eexxtteerrnnăă ((IInnttrraanneettuull şşii IInntteerrnneettuull )) vvoorr ffii ffoolloossiittee ccaa

ssttrruuccttuurrăă iinnffoorrmmaaţţiioonnaallăă,, ffaacciilliittâânndd ccoommuunniiccaaţţiiaa llaa nniivveell ddee pprrooffeessoorrii,,

eelleevvii,, ppăărriinnţţii,, ccoommuunniittaattee llooccaallăă..

RReessuurrssee mmaatteerriiaallee şşii ffiinnaannţţaarreeaa şşccoolliiii::

AAcchhiizziiţţiioonnaarreeaa ddee mmiijjllooaaccee ddee îînnvvăăţţăămmâânntt mmooddeerrnnee;;

NNooii aacchhiizziiţţiiii ddee ccaallccuullaattooaarree aassttffeell îînnccââtt ssăă ffiiee aammppllaassaattee 3300 ccaallccuullaattooaarree

îînn ccaabbiinneettuull mmuullttiimmeeddiiaa;;

UUttiilliizzaarreeaa ccoommpplleexxăă aa ddoottăărriilloorr eexxiisstteennttee;;

AAmmeelliioorraarreeaa aammbbiieennttaallăă aa şşccoolliiii..

RReessuurrssee uummaannee

CCuurrssuurrii ddee ffoorrmmaarree ccoonnttiinnuuăă ppeennttrruu pprrooffeessoorrii;;

IInnffoorrmmaarreeaa pprrooffeessoorriilloorr aassuupprraa ppoolliittiicciilloorr ddee eedduuccaaţţiiee ssppeecciiffiiccee UUnniiuunniiii

EEuurrooppeennee;;

OOrrggaanniizzaarreeaa ddee ccuurrssuurrii ddee ffoorrmmaarree mmiixxttee ppeennttrruu ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee şşii ppăărriinnţţii..

13

33.. DDeezzvvoollttaarreeaa ccoommpplleexxăă ddee ppaarrtteenneerriiaattee ccuu ccoommuunniittaatteeaa llooccaallăă,, ddaarr şşii ccuu

iinnssttiittuuţţiiii şşccoollaarree ddiinn ţţaarrăă şşii ddiinn EEuurrooppaa..

ŞŞccooaallaa ttrreebbuuiiee ssăă ffuunnccţţiioonneezzee ccaa uunn ssppaaţţiiuu ccuullttuurraall ddeesscchhiiss sspprree

ccoommuunniittaatteeaa llooccaallăă ccăărreeiiaa îîii aappaarrţţiinnee.. AAddeerraarreeaa RRoommâânniieeii llaa UUnniiuunneeaa

EEuurrooppeeaannăă aa ccrreeaatt ccaaddrruull ppeennttrruu iinntteeggrraarree,, iiaarr şşccooaallaa ttrreebbuuiiee ssăă ddeevviinnăă uunnuull

ddiinn ffaaccttoorriiii aaccttiivvii aaii aacceessttuuii pprroocceess ddee dduurraattăă..

AAbboorrddăărrii ssttrraatteeggiiccee::

CCuurrrriiccuullaarrăă şşii eexxttrraaccuurrrriiccuullaarrăă

IInnttrroodduucceerreeaa îînn aarriiaa ccuurrrriiccuullaarrăă „„OOmm şşii ssoocciieettaattee”” aa uunnoorr nnooii ddiisscciipplliinnee

ooppţţiioonnaallee ccaarree ssăă ttrraatteezzee tteemmee ccaa:: CCeettăăţţeenniiee eeuurrooppeeaannăă,, IIssttoorriiaa UUnniiuunniiii

EEuurrooppeennee şşii IInnssttiittuuţţiiiillee eeuurrooppeennee.. CCoommpplleettaarreeaa ccuurrrriiccuulluummuulluuii ccuu tteemmee

rreeffeerriittooaarree llaa EEuurrooppaa şşii UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannăă..

DDeezzvvoollttaarreeaa ddee aaccttiivviittăăţţii eexxttrraaccuurrrriiccuullaarree aavvâânndd ccaa oobbiieeccttiivv pprrootteeccţţiiaa

mmeeddiiuulluuii,, îînn ppaarrtteenneerriiaatt ccuu oorrggaanniizzaaţţiiiillee nnoonngguuvveerrnnaammeennttaallee..

UUttiilliizzaarreeaa IInnttrraanneettuulluuii şşii aa IInntteerrnneettuulluuii ppeennttrruu ccoommuunniiccaarreeaa ccuu ppaarrtteenneerriiii

eedduuccaaţţiioonnaallii,, eelleevvii şşii pprrooffeessoorrii ddiinn aallttee şşccoollii ddiinn RRoommâânniiaa şşii ddiinn EEuurrooppaa..

DDeezzvvoollttaarreeaa ssiittee--uulluuii wweebb aall şşccoolliiii--ttaabblloouu ddee bboorrdd..

RReellaaţţiiii ccoommuunniittaarree şşii ppaarrtteenneerriiaattee

ŞŞccooaallaa vvaa ddeezzvvoollttaa ppaarrtteenneerriiaattee ppuunnccttuuaallee ccuu AAddmmiinniissttrraaţţiiaa LLooccaallăă,, ccuu

PPoolliiţţiiaa,, ccuu BBiisseerriiccaa şşii ccuu OONNGG--uurriillee

ŞŞccooaallaa vvaa ssttaabbiillii lleeggăăttuurrii llaa nniivveell llooccaall,, nnaaţţiioonnaall şşii iinntteerrnnaaţţiioonnaall,, ssttiimmuullâânndd

ccoommuunniiccaarreeaa îînnttrree eelleevvii şşii iinntteeggrrâânndd îînn ccuurrrriiccuulluumm pprrooiieecctteellee ccoommuunnee

PPăărriinnţţiiii vvoorr ffii aattrraaşşii ccoonnccrreett îînn vviiaaţţaa şşccoolliiii,, îînn rreezzoollvvaarreeaa ssiittuuaaţţiiiilloorr

ccoonnfflliiccttuuaallee şşii aa cceelloorr lleeggaattee ddee rreezzuullttaatteellee ssllaabbee llaa îînnvvăăţţăăttuurrăă aallee uunnoorraa

ddiinnttrree eeii

EElleevviiii şşccoolliiii vvoorr ppaarrttiicciippaa llaa ccoonnccuurrssuurrii şşii eevveenniimmeennttee TTIICC ppee ppllaann llooccaall,,

zzoonnaall,, jjuuddeeţţeeaann şşii nnaaţţiioonnaall

ŞŞccooaallaa vvaa oorrggaanniizzaa ccoonnccuurrssuurrii şşii eevveenniimmeennttee TTIICC,, ccuu iimmpplliiccaarreeaa ppăărriinnţţiilloorr şşii

aa ccoommuunniittăăţţiiii llooccaallee..

VVoorr ffii oorrggaanniizzaattee eevveenniimmeennttee ppeennttrruu ccoommuunniittaatteeaa llooccaallăă:: eexxppoozziiţţiiii,, sseerrbbăărrii..

EElleevviiii şşccoolliiii vvoorr ppaarrttiicciippaa llaa aaccttiivviittăăţţii eexxttrraaccuurrrriiccuullaarree îînn ccoommuunniittaattee

((eeccoollooggiizzaarree,, pprrootteeccţţiiaa mmeeddiiuulluuii,, eettcc..))

VVoorr ffii ddeezzvvoollttaattee pprrooiieeccttee şşii ppaarrtteenneerriiaattee llaa ccaarree vvoorr ppaarrttiicciippaa ccaaddrreellee

ddiiddaaccttiiccee ssii eelleevviiii

14

44.. AAddaappttaarreeaa aaccttiivviittăăţţiiii mmaannaaggeerriiaallee llaa ccoonntteexxttuull aaccttuuaall,, ccrreeaatt ddee

ddiinnaammiiccaa rreeffoorrmmeeii îînnvvăăţţăămmâânnttuulluuii

AAnnaalliizzâânndd oobbiieeccttiivveellee nnooaassttrree ppee tteerrmmeenn mmeeddiiuu,, ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall

mmaannaaggeemmeennttuulluuii eedduuccaațțiioonnaall,, nnee pprrooppuunneemm ssăă aaddooppttăămm uurrmmăăttooaarreellee aabboorrddăărrii

ssttrraatteeggiiccee..

CCuurrrriiccuulluumm

•• ÎÎmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa ccaalliittăăţţiiii pprroocceessuulluuii iinnssttrruuccttiivv şşii eedduuccaattiivv îînn şşccooaallăă;;

•• CCrreeşştteerreeaa ppeerrffoorrmmaannţţeelloorr şşccoollaarree aallee eelleevviilloorr;; rreedduucceerreeaa aabbaannddoonnuulluuii

şşccoollaarr,, aa aabbsseenntteeiissmmuulluuii şşii aa mmeeddiiooccrriittăăţţiiii.. DDiivveerrssiiffiiccaarreeaa ssttrraatteeggiiiilloorr

ddiiddaaccttiiccee,, îînn ssccooppuull eeffiicciieennttiizzăărriiii îînnvvăăţţăărriiii şşii ccrreeşştteerriiii mmoottiivvaaţţiieeii eelleevviilloorr

ppeennttrruu îînnvvăăţţaarree;;

•• DDeezzvvoollttaarreeaa ddee ppaacchheettee eedduuccaaţţiioonnaallee ppeennttrruu ccuurrrriiccuulluumm llaa ddeecciizziiaa

şşccoolliiii;;

•• DDeezzvvoollttaarreeaa uunnoorr ffoorrmmee eexxttrraaccuurrrriiccuullaarree ddee eedduuccaaţţiiee,, iinnssttrruuiirree şşii

eevvaalluuaarree..

RReessuurrssee uummaannee

FFoorrmmaarreeaa ccoonnttiinnuuăă aa ppeerrssoonnaalluulluuii ddiiddaaccttiicc şşii nneeddiiddaaccttiicc;;

IImmpplliiccaarreeaa ppăărriinnţţiilloorr îînn aaccttuull ddee iinnssttrruuiirree aall eelleevviilloorr;;

MMoottiivvaarreeaa ppeerrssoonnaalluulluuii pprriinn rreeccoommppeennssee ooffeerriittee îînn ccaaddrruull lleeggaall îînn vviiggooaarree..

DDeezzvvoollttaarreeaa bbaazzeeii mmaatteerriiaallee şşii aattrraaggeerreeaa ddee rreessuurrssee ffiinnaanncciiaarree

RReeaammeennaajjaarreeaa ccuurrţţiiii şşccoolliiii,, îînn iiddeeeeaa ccrreeăărriiii uunnuuii mmeeddiiuu ppllăăccuutt ppeennttrruu

ppeettrreecceerreeaa ttiimmppuulluuii lliibbeerr;;

MMăărriirreeaa ffuunnccţţiioonnaalliittăăţţiiii ccaabbiinneetteelloorr eexxiisstteennttee;;

UUttiilliizzaarreeaa ccoommpplleexxăă şşii ccoommpplleettăă aa bbaazzeeii mmaatteerriiaallee îînn ssccooppuull ccrreeşştteerriiii

ccaalliittăăţţiiii îînn eedduuccaaţţiiee;;

AAcchhiizziiţţiioonnaarreeaa ddee eecchhiippaammeennttee şşii mmiijjllooaaccee ddee îînnvvăăţţăămmâânntt nnooii şşii mmooddeerrnnee;;

AAttrraaggeerreeaa ddee ffiinnaannţţăărrii pprriinn ppaarrttiicciippaarreeaa llaa pprrooiieeccttee..

DDeezzvvoollttaarreeaa rreellaaţţiiiilloorr ccoommuunniittaarree

CCrreeşştteerreeaa rroolluulluuii CCoonnssiilliiuulluuii rreepprreezzeennttaattiivv aall ppăărriinnţţiilloorr;;

CCoonnssoolliiddaarreeaa şşii ddiivveerrssiiffiiccaarreeaa ppaarrtteenneerriiaatteelloorr eedduuccaaţţiioonnaallee ccuu iinnssttiittuuţţiiii

gguuvveerrnnaammeennttaallee,, OONNGG--uurrii,, aaggeennţţii eeccoonnoommiiccii şşii iinnssttiittuuţţiiii ppuubblliiccee;;

LLaannssaarreeaa uunnoorr pprrooggrraammee ddee ppaarrtteenneerriiaatt ccuu ccoommuunniittaatteeaa llooccaallăă;;

CCoonnttiinnuuaarreeaa pprrooggrraammeelloorr eeccoollooggiiccee îînn ccaarree eessttee iimmpplliiccaattăă şşccooaallaa;;

MMeeddiiaattiizzaarreeaa ppuutteerrnniiccăă aa şşccoolliiii şşii aa rreezzuullttaatteelloorr eeii,, pprriinn pprroodduuccţţiiii pprroopprriiii..

Obiectivele școlii în domeniul proiectelor internaționale sunt următoarele:

Crearea unei dimensiuni europene în educație la Școala Eforie Nord, prin

15

crearea de curriculum la decizia școlii în cadrul unor proiecte internationale

(educație ecologică, istorie ți tradiții locale, sisteme de valori)

• Antrenarea unui număr cât mai mare de profesori, elevi și membri ai

comunității locale în planificarea, organizarea și derularea proiectelor;

• Inițierea de proiecte la toate formele de învățământ și la toate ciclurile

(primar și gimnazial )

PLAN OPERATIONAL DE IMPLEMENTARE A P.D.I. 2016-2017 1. Reconsiderarea managementului școlar

1. Atragerea și eficientizarea resurselor financiare

Obiective Acțiuni Termene Responsabilități Indicatori de

performanță

Identificarea de resurse

extrabugetare

Venituri

proprii din

închirierea

spațiului

școlar

Sponsorizări

Permanent C A

Echipa

managerială

Existența

fondurilor

Eficientizarea utilizării

resurselor financiare

Repartizarea

fondurilor

conform

priorităților

(dotarea si

modernizarea

laboratoarelor/

cabinetului de

informatică,

sălilor de curs)

Permanent C A

Echipa

managerială

Modernizarea

spațiilor

2. Dezvoltarea bazei materiale

Obiective Acțiuni Termen Responsabilități Indicatori de

performanță

Dezvoltarea și

modernizarea bazei

materiale

Completarea

și reînnoirea

permanentă a

mobilierului

școlar si a

Permanent

C A

Echipa

manageriala

Existenta

mobilierului

Existența

16

laboratoarelor

Continuarea

dotării cu

calculatoare a

cabinetelor de

informatică și

multimedia

Introducerea

catalogului

digital

Permanent

Octombrie

2016

C A

Echipa

managerială

Echipa

managerială

calculatoarelor

3. Oferta curriculara si extracurriculara

Obiective Acțiuni Termene Responsabilități Indicatori de

performanță

Promovarea calitatii

in dezvoltarea de

curriculum

Stabilirea

ofertei de

opționale

pentru anul

scolar 2016-

2017

Prezentarea

ofertei

educaționale

în strânsă

legătură cu

cerințele

pieței muncii

Sem II Șefi de catedre

CA

Existența

CDȘ în oferta

școlară

Optimizarea

componentelor

proiectivă, acțională

și evaluativă

Alcătuirea

programelor

pentru

disciplinele

opționale și

aprobarea de

către I.Ș.J.

Verificarea

administrării

testelor

predictive la

toate nivelele

Oct 2016

Nov

2016

Șefi de catedre Existența

documentelor

Existența

testelor și a

diagnozei

nivelului

cunoștințelor

17

PROGRAM DE MUNCĂ AL COMISIEI DE ASIGURARE A CALITĂȚII

Domenii Subdomenii Acțiuni Rezultate

așteptate

Termen Răspunde

Capacitatea

instituțională

Managementul

strategic

Managementul

operațional

Baza materiala

Elaborarea

documentelor

proiective pe

baza

rapoartelor de

activitate pe

domenii

(proiect de

dezvoltare,

plan de

acțiune, planuri

operaționale,

planuri de

îmbunătățire)

Reactualizarea

ROI

Asigurarea

securității

elevilor și

cadrelor

didactice cu

personal

specializat și

prin închiderea

incintei

Asigurarea

serviciilor

medicale

pentru elevi

prin

funcționalitatea

cabinetului

medical școlar

Modernizarea

spațiilor

școlare (săli de

clasă,

laboratoare,

cabinete)

Îmbunătățirea

activității

instructiv-

educative

Îmbunătățirea

disciplinei

școlare

Creșterea

siguranței în

incinta școlii

Menținerea

starii de

santate a

elevilor

Transformarea

mediului

școlar într-un

spațiu

prietenos

Nov. 2016

Oct. 2016

Nov. 2016

Permanent

Permanent

Permanen

Echipa

managerială

Membrii

comisiei

CA

CA

CA

Echipa

managerială

CA

CA

Echipa

managerială

18

Eficacitate

educațională

Oferta

educațională

Performanțe

școlare și

extrașcolare

Activitatea

științifică și

metodică

Reactualizarea

ofertei

educaționale în

conformitate

cu nevoile

comunității

Monitorizarea

succesului

școlar prin

rezultate la

concursuri,

olimpiade

Monitorizarea

activității

comisiilor

metodice, a

participării la

cursuri de

formare

Îmbunătațirea

integrării

școlare a

absolvenților

Îmbunătățirea

rezultatelor la

învățătură

Îmbunătățirea

calității

actului

educațional

Sem II

Permanent

permanent

CA

Echipa

managerială

Cadrele

didactice

CA

Managementul

calității

Monitorizarea

periodică a

activității

cadrelor

didactice

Evaluarea

periodică a

activității

personalului

didactic și

nedidactic

Asigurarea

unui flux

informațional

privind

programe de

perfecționare,

certificate de

studii,

calificări

Asistențe,

susținerea

cadrelor

didactice

debutante,

verificarea

dovezilor

privind

programele de

învățare (teste,

caiete și fișe de

observații,

notare ritmică,

efectuarea

orelor)

Completarea

fișelor de

evaluare și

acordarea

calificativelor

parțiale pe

baza

asistențelor și a

dovezilor

Cresterea

calitatii

actului

instructive

educativ

Stimularea

motivației

Îmbunătățirea

formării

continue

Permanent

Mai 2017

Permanent

CA

CA

Responsabil

Formare

continuă

19

Prezentarea

ofertei școlare,

a programului

de formare a

CCD și a altor

instituții

abilitate

Director,

Prof. Iuliana Neacșu