Procesul civil presupune existenta a doua persoane cu interese contrarii. Astfel, in prima instanta avem de a face cu reclamant, respectiv parat, in apel intalnim pe cel care ataca hotararea primei instante numit apelant si pe intimat, in recurs recurent intimat , in revizuire revizuent intimat, iar in contestatie contestator si intimat. Sunt situatii cand mai multe persoane pot aparea impreuna in calitatea de reclamante ( apelante, recurente, revizuente, contestatoare ) sau parate daca conform art. 59 este un drept sau o obligatie comuna, daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza ori daca intre ele exista o stransa legatura. Procesul civil da expresie unei relatii bilaterale, intre doua parti cu interese opuse al carui rol reclamant sau parat este determinat prin cererea de chemare in judecata. Principiul dualitatii partilor este explicit sau implicit afirmat prin multe dintre dispozitiile procedurale, el fiind defapt matricea reglementarii in acest domeniu. Relatia bilaterala este ireductibila, cel care nu este reclamant este in mod necesar parat. Art. 59 reglementeaza coparticiparea procesuala numita in doctrina si litisconsortiu.Coparticiparea exista atunci cand : Obiectul procesului este un drept sau o obligatie comuna a reclamantilor sau a paratilorEste absolut necesar ca intre persoanele care consimt sa se judece, sa existe un drept sau o obligatie comuna, simpla pluralitate nesemnificand existenta litisconsortiului. Drepturile sau obligatiile reclamantilor/paratilor au aceeasi cauza; Intre drepturile si oblgiatiile reclamantilor sau paratilor exista o stransa legatura ( coparticiparea se justifica daca in prima instanta, dupa declansarea mai multor litigii in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti In aceasta din urma situatie, trebuie sa existe o stransa legatura intre obiect si cauza pentru a se putea realiza conexarea conform art. 139, al.1. Rezulta faptul ca in cadrul procesului vor figura mai multi reclamanti sau parati. Coparticiparea poate fi clasificata in :a) Coparticipare subiectiva exista atunci o pluralitate de persoane au aceleasi interese

b) Coparticipare obiectiva rezulta din conexarea a doua sau mai multe procese insa cu conditia ca partile sa nu fie aceleasi in toate procesele conexate. In opinia domnului profesor G. Boroi nu se poate pune semnul egalitatii intre coparticipare obiectiva si conexitate din cauza ca sunt situatii care permit sa se reuneasca mai multe cereri in care figureaza aceleasi doua parti fara a mai exista o a treia parte, inaaaa cel putin una dintre cereri, astfel ca litigiul se creioneaza numai in jurul a doua persoane neputand fi vorba in aceasta situatie de o coparticipare procesuala propriu-zisa. In opinia doctrinarului, si in cazul coparticiparii procesuale obiective exista in proces mai multi reclamanti sau mai multi parati, insa aceasa imprejurare este consecinta conexarii mai multor pricini. Unii autori considera ca si litispendenta ( situaie procesual n care dou sau mai multe instane de fond, deopotriv competente, sunt sesizate cu aceeai cauz civil ) este un caz de coparticipare procesuala obiectiva.

Exista coparticipare procesuala subiectiva, spre exemplu atunci cand mai multi coproprietari cheama in judecata o terta persoana care le-a incalcat dreptul de proprietate ( coparticipare subiectiva cu pluralitate de reclamanti) . Exista coparticipare subiectiva cu pluralitate de parati, spre exemplu in cazul raspunderii civile delictuale atunci cand fapta ilicita a fost savarsita de mai multe persoane care sunt chemate in judecata pentru repararea prejudiciului, atata vreme cat in raportul obligational sunt mai multe persoane care au calitatea de debitor , respectiv de creditor.

Se mai clasifica si in :1. Coparticipare procesuala activa mai multi reclamanti si un singur parat 2. Coparticipare procesuala pasiva un singur reclamant si mai multi parati3. Coparticipare procesuala mixta mai multi reclamanti si mai multi parati. Uneori se considera ca aceasta clasificare s-ar include in coparticiparea procesuala subiectiva.O alta clasificare necesara si obligatorie este urmatoarea : a) Coparticiparea procesuala facultativa din modul de redactare al art. 59 s-ar intelege ca regula este ca coparticiparea procesuala este de natura facultativa, insa exista si exceptii de la regula, astfel coparticiparea devine obligatorie atunci cand mai multe persoane se gasesc intr-un raport juridic civil unic si indivizibil. Mai multe persoane se afla intr-o anumita legatura care impune solutionarea unitara a litigiului cu privire la toti coparticipantii printr-o singura hotarare. Sunt cazuri de coparticipare procesuala obligatorie :1. Situatia in care coproprietarii participa la partaj ( partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitatea absoluta => este necesara participarea la judecata a tuturor )2. Actiunea in nulitatea casatoriei introdusa de o terta persoana interesata impotriva ambilor soti.3. Actiunea pentru desfacerea sau pentru declararea nulitatii adoptiei se introduce impotriva ambilor adoptatori 4. Actiunea introdusa de catre un tert care justifica un interes si prin care solicita anularea unui contract, trebuie introdusa impotriva tuturor partilor contractante, fiind impropriu ca un act sa fie anulat fata de o parte dar sa-si produca efectele fata de o alta parte.Pe langa acestea, in opinia domnului profesor Deleanu mai exista si: coparticiparea originara (cand comunitatea procedurala a fost constituita odata cu introducerea cererii de chemare in judecata) ; coparticiparea subsecventa ( cand comunitatea s-a constituit in cursul procesului civil, pe calea interventiei principale) ;

coparticiparea unitara ( cand prin hotararea instantei se decide uniform fata de toti copartipantii procesuali ) coparticiparea simpla ( cand hotararea nu statueaza uniform asupra tuturor coparticipantilor voluntari )

coparticparea subiectiva ( in cazul unei pluralitati de parti cu interese identice)

coparticiparea obiectiva ( in cazul reunirii intr-un singur proces a mai multor cereri, intre aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti daca intre acestea exista o singura legatura)

coparticiparea reconventionala ( cand mai multi parati fac impreuna o cerere reconventionala sau cand fata de mai multi reclamanti paratul face o asemenea cerere)

coparticiparea eventuala ( cand partile prezinta instantei mai multe cereri simultan si tot ele fixeaza ordinea in care instanta trebuie sa statueze, accentul fiind pus pe una dintre cereri)

coparticiparea alternativa ( cand intre mai multe cereri simultane, instanta are posibilitatea de a alege intre ele )

Efectele coparticiparii: raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale. Al. 1 al art. 60 arata ca actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu le pot profita celorlalti si nici nu-l pot prejudicia. Intelegem ca fiecare parte isi asuma drepturile si obligatiile procesuale si ca toate efectele se vor produce numai cu privire la persoana sa, neputand fi extinse asupra celorlalti. ( ex. Efectele marturisirii facute de catre un coparticipant nu se vor extinde si asupra celorlalti, deoarece marturisirea este in legatura cu fapte personale). De la aceasta regula, art. 60 al.2 stabileste o exceptie si anume atunci cand prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele incuviintate unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura vor profita si celorlalti. Textul subliniaza de asemenea ca actele de procedura ale unora dintre coparticipanti, daca sunt potrivnice actelor facute de catre ceilalti coparticipanti, se va tine cont de actele cele mai favorabile. Aceasta exceptie se aplica atunci cand intre coparticipanti exista raporturi obligationale de solidaritate sau de indivizibilitate. Prin decizia nr.3/1962 a Tribunalului Suprem, s-a decis ca in cazul obligatiilor solidare si indivizibile efectele admiterii recursului vor fi extinse si asupra coparticipantilor care nu au declarat recurs ori al caror recurs a fost respins fara sa fi fost solutionat in fond, fiind repsins ca tardiv, anulat ca netimbrat sau neregulat ca introdus. Prin analogie, aceasta decizie de indrumare se aplica si apelului. Consecintele respingerii caii de atac vor fi suportate numai de coparticipantul care a exercitat-o. Daca litigiul are ca obiect un drept real principal ce poarta asupra unui bun aflat in regim de coproprietate, atunci nu se va mai aplica principiul independentei coparticipantilor, astfel ca tot ce va profita unui coproprietar va profita si celuilalt.

In materie de perimare, actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti ( cererea de perimare) => efectele admiterii unei cereri de perimare vor fi extinse asupra tuturor coparticipantilor care nu au formulat o cerere in acest sens. La fel este si situatia in care unul dintre coparticipanti indeplineste un act de procedura in vederea reluarii judecatii, intr-o asemenea situatie termenul de perimare se intrerupe si in favoarea celorlalti coparticipanti.

Un alt efect al coparticiparii este evidentiat de al.3. Potrivit al.3, reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati daca potrivit legii nu au termenul in cunostinta. Prin citarea coparticipantilor care nu au termen in cunostinta li se ofera posibilitatea sa se infatiseze in instanta personal sau prin mandatar pentru a putea face cererile sau apararile socotite de acestia necesare pentru apararea drepturilor si intereselor lor. Instanta are obligatia citarii coparticipantului pana in momentul in care acesta se afla intr-una din situatiile prevazute de art. 229, al. 1 Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar i a luat termenul n cunotin, precum i partea care a fost prezent la un termen de judecat, personal sau printr-un reprezentant legal ori convenional, chiar nemputernicit cu dreptul de a cunoate termenul, nu va fi citat n tot cursul judecrii la acea instan, considerndu-se c ea cunoate termenele de judecat ulterioare. Aceste dispoziii i sunt aplicabile i prii creia, personal ori prin reprezentant legal sau convenional ori prin funcionarul sau persoana nsrcinat cu primirea corespondenei, i s-a nmnat citaia pentru un termen de judecat, considerndu-se c, n acest caz, ea cunoate i termenele de judecat ulterioare aceluia pentru care citaia i-a fost nmnat. . Pe langa aceste efecte, coparticiparea mai produce si :1. Se comunica o singura copie de pe cerere daca toti coparticipantii au un singur reprezentant. Cnd cererea urmeaz a fi comunicat, ea se va face n attea exemplare cte sunt necesare pentru comunicare, n afar de cazurile n care prile au un reprezentant comun sau partea figureaz n mai multe caliti juridice, cnd se va face ntr-un singur exemplar. n toate cazurile este necesar i un exemplar pentru instan. Art.149 , al.1 In caz de coparticipare procesuala activa se va depune un singur exemplar de pe intampinare numai daca reclamantii au un reprezentant comun 2. Judecatorul poate in situatia in care exista un numar foarte mare al coparticipantilor, sa dispuna prin rezolutie reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor de procedura numai pe numele mandatarului la domiciliul sau sediul acestuia. Dovada mandatului va fi depusa de reclamanti in cel mult 10 zile de la primirea comunicarii prin care sunt instiintate in vederea numirii reprezentantului, iar de catre parati odata cu intampinarea. In eventualitatea in care partile nu isi aleg un mandatar, judecatorul numeste prin incheiere un curator special care ii va reprezenta. Actele de procedura ale coparticipantilor sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru si timbrul judiciar.3. Daca sunt mai multi reclamanti sau parati, ei vor putea fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar potrivit cu pozitia lor in proces sau cu natura raportului juridic existent intre ei.