C(lRP(lRA[A - Libris.ro...Sfaturi sau ponturi pentru a avea o experienld reuSita 1 90 Capitolul 1 O:...
13
Steve Sisgold INTEI. IGENTA C(lRP(lRA[A Planul transformirii in 30 de zile Traducere: Anca Mihaela Florea
Transcript of C(lRP(lRA[A - Libris.ro...Sfaturi sau ponturi pentru a avea o experienld reuSita 1 90 Capitolul 1 O:...
Steve Sisgold
INTEI. IGENTA
C(lRP(lRA[A
Planul transformirii in 30 de zile
Traducere: Anca Mihaela Florea
CUPRINS
CUVANT-qNAINTE
MULTUMIRI
INTRODUCERE - Sd spunem o poveste
Partea I . iNcEPETt CALAToRtA
Capitolul 1: AlegetiintAi corpul:fiecare moment oferi posibilitatea unei alegeriSecretul unei vieli implinite:stabilegte-ti un singur obiectiv
Adevdrul rostit de copii
Cum determindm mintea sd accepte schimbarea
Apa cu castroveli nu este o limonadaCe s-a infimplat de fapt?
Obiceiurile minlii noastre in acliune
Capitolul 2: Cum a fost conceputi inteligenfa corporaldLegdtura dintre puncte...
...M-i condus la Libriria Yesl
Fii (prezent) aici, acum!
Ce ili spune corpul?
Se nagte noul meu profesor
la-o spre vest, tinere!
Petrecerea mea de intrare in societate
Observ6nd puterea inteligenlei corporale in actiuneAuschwitz, Polonio
Mariajul dintre vindecare gi creativitate continui
Capitolul3: Cum vd migcafi prin viatS?
Schimbd-!i migcirile, schimbS-!i creierul!
Nu-!i mai face griji, fii fericit!
Migcd-te!
Migcarea face sd vibreze emoliile
Te impiediciin propriile picioare
11
15
19
27
29
32
34
35
36
37
39
43
46
46
50
51
53
54
57
58
63
64
67
68
70
71
71
74
7
Capitolul 4: Autobiografia migc6rilor taleCum sd vd scrieliautobiografia migcirii
A5chia nu sare departe de trunchiOamenii pe care ii imili cet mai mult: mama $i tata
,,De pe altd planeta,,
Nu toate migc6rire pe care re adoptdm ne sunt nefavorabire
Continuali sd integrali istoricul migcdrii
Cum puteti folosi istoricul migcarii personalein avantajul vostru
PATtCA A II-A'CUM PUTETI ELIMINA STRESUL iru ONICC MOMENT
Capitolul 5: Stresul nu este doar in mintea taFolosirea excesivi a rdspunsului preconceput la stresSuntem cu tolii nigte bombe cu ceas?
Tigride h6rtie
Atingerea limitelor personale
Care voce este mai puternicd?
Sarcinile numeroase inseamnd mai mult stres
Anxietatea de separare _ in stil ciberneticCopiii din,,zona ro;ie,,
Postura nepotrivitd genereazd stres,iar stresul genereazi o posturd nepotrivitd
Capitolul 6: Tehnici de resetare a organismuluiTigri din,,h6 rtie ciberneticd,,
Atenlia este ca soarele
Doua tipuri de atenfie: exterioard gi interioard
Resetarea
Jineti pasul cu lumea voastri folosindTehnicile de Resetare a Organismului (TRO)
Exerciliizilnice pentru a obline performanld
Sistemul nervos simpatic 5i cel parasimpaticPasul I - Deconectarea
Pasul 2 - Respiralia
Pasul 3 - Observarea
Pasul 4 - Raportarea
79
86
87
89
90
93
94
95
97
99
104
106
109
111
113
113
115
117
119
123
126
127
127
129
132
133
133
135
136
137
138
Pasul 5 - Adaptarea
Pasul 6 -VizualizareaPasul 7 - Resetarea
PATICA A III-A'CUM SA NETRANSFORMAM CONVINGERILESAU IDEILE PRECONCEPUTE
Capitolul 7: Problemele sunt in fesuturile tale
Fapte versus ficliune
Cum se fixeazd convingerile in corpul nostruConvingerile virale
Convingerile vitale
Semnalul de luptd al credinlelor virale
Emoliile 5i memoria celulard
,frebuie sd ne curSldm inainte de a ne vindeca"
Convingerile din corp
Care sunt convingerile voastre virale?
Capitolul S: Cum puteli identifica convingerile virale 9icum le puteli schimba in convingeri vitale
Convingerile sau ideile preconcepute
lzbucniri virale provocate de traume
Eliminarea convingerilor viralecu ajutorul tehnicilor de inteligenli corporald
Adevdruri de necontestat care se dovedesc a fi minciuni
Este rAndul tdu: schimbd o convingere viraldcu o convingere vitald
Partea a lv-a . cuM PUTETI CREA SCHtMBAR| pOZtTtVE
DE DURATA
138
139
139
143
145
147
149
150
151
151
1s2
158
160
]61
163
16s
166
175
183
168
172
Capitolul 9: lnteligenfa corporalS in 30 de zile - plan de viali 185
De ce 30 de zile? 186
Practica duce la perfecliune 187
Planul de 30 de zile bazat pe inteligenla corporalS 189
Sd pdstrdm lucrurile simple 190
Sfaturi sau ponturi pentru a avea o experienld reuSita 1 90
Capitolul 1 O: Pistrati-vi implicarea gi scopulindiferent de ce se int6mplS
lmplicaIi-vd
Rdm6neli rezilienti
I ntel i g e nla corporal d Si rezi I ienlaModul in care vd construi[i rezilienla
este o alegere personald
Cum sd vd construili rezilien{a?
Urmati-vd scopul
CONCLUZIE -Voi sunteli premiul cel mare de la loterie
223
228
232
233
234
239
240
243
p&ffiYffi& *
INCEPETIt
CALAToRIA
CAPITOLUL 1
ALEGETT irurAt CORPUL:FIECARE MOMENT
OFERA POSIBILITATEAUNEI ALEGERI
Harry, alegerile sunt cele care ne arata a;a cum suntem,
mai mult decht abilitaflIe noastre.
DUMBLEDoRE, iN gaRRypoTTER SI CAMERA SECRETEL2RDE J.K. ROWLINGS
Lu fi.rutot acestei aventuri veli avea capacitatea de a infelege, invafagi exersa competenfele legate de inteligenfa corporald. Acest capitol este
prima oprire. Ve[i exersa capacitatea de a vi muta centrul aten]iei de laspiritul rafional, sau ceea ce se numeqle cunoa;tereamentald,la senzafiilegi informaliile puse la dispozilie de corpul vostru, cum ar fi. cunoastereaincorporatd',bazatd. pe tiparele dobAndite de corp. Eu numesc aceastd
metodi tntdietatea corpului.
Capacitatea de a vd redirecliona aten{ia qi de a aborda metoda bazatlpe intiietatea corpului reprezinti baza programului de inteligenlicorporali. Liberul-arbitrul este capacitatea umani de a lua decizii care
nu sunt determinate de circumstanle externe. Atunci cAnd suntemperfect congtienli de felul in care ne direc{iondm aten}ia, ne putemextinde at?tt raza de acfiune, cdt gi eficienfa liberului-arbitru.
in exerciliul urmdtor, vi se aplici prima ,yizil'pe ,,pagaportul" IC,printr-o experienfi senzorial[ bazatd.pe aceastl metodd. Ca si in]elege]i
1 in original, embodied cognition - teorie potrivit cireia comportamentul nostruse nagte din interacliunea in timp real intre sistemul nervos, inzestrat cu anumitecapacit[]i, gi un mediu care oferd oportuniti]i gi informa]ii. in felul acesta, creierul,in loc si reprezinte gi s[ foloseasci, informa{iile despre lume pentru a da comenziorganismului, devine o parte dintr-un sistem mai larg, care implici utilizarea percep{ieiqi ac{iunii in mod critic. (n. trad.)
ce vreau si vd spun, vi invit din nou in Keawakapu Beach, locul vizitatgi in Introducere.
Imaginafi-vi ci stdm impreund pe nigte sezlonguri confortabile Ei
privim cum valurile oceanului se ridici gi coboarl la ciliva metri infala noastr[. Ascultali valurile care se sparg de mal gi se intorc in oceanin acelagi ritm sacadat. Inhalafi aerul sirat, simlifi cum briza blAndi a
oceanului vd mAngAie pielea, admirali stropii de culoare ai soarelui increpuscul.
Acum facefi o patzd, gi ascultali-vi gAndurile. Ce vi spun ele? Poate
ci vocea minlii voastre compari vremea din Hawaii cu temperaturainregistrat[ ln mod curent in localitatea voastr6. Poate c[ vi aminti{ide ultima vacanfi gi vi trece prin cap si v[ intoarce]i pe plaja voastripreferati. E posibil si constatafi ci mintea voastrd funclioneazi autonom,in timp ce vi treceli in revistd planurile gi explorafi posibilitatea uneiexcursii in Belize unde si facefi scufunddri, o excursie la carev[ gandeafide mult timp. in clipa urmitoare, constatali cum gAndurile ritlcesc sprealte proiecte gi vi trezili sirind din avion, triind intr-un sat unde v[ocupali de copiii defavorizafi sau explordnd ruinele maya$e. Acesta estegenul de comentarii gi observafii obignuite ale clienfilor care au venitcu mine in Hawaii. Acestea au fost rlspunsurile la intrebarea: ,,La ce vdgAndili cAnd v[ uitali la peisajul din fa]a voastri?"
Dupi ce v-ali urm[rit propriul flux de gAnduri, incercali si v6 mutaficentrul aten[iei.
Revenili la scena de pe plaji gi implicali-vi toate simfurile. privifioceanul, ascultali vintul guierAnd printre palmieri, simlili clldurasoarelui la apus. Acum mutafi-vi congtient atenlia de la gdndurilevoastre la corpul vostru.
Inspirafi adinc pe nas gi expirafi pe guri. Tragefi din nou aer in pieptgi umpleli-vi complet pldmAnii. Aqezafi-vi mAna pe abdomen. Simfilicum abdomenul se umfli in timp ce inspirafi. Eliberali aerul din piept.Expirarea nu presupune niciun fel de efort. Acum inspirafi din nou cuputere gi relaxafi-vl total.
Concentrali-vi atenfia pe respirafie gi inspirafi profund din abdomende inci trei ori, apoi expirafi. Fili atenli la detaliile pe care nu le-aliobservat mai devreme.
Ldsafi-vi corpul si se miEte firesc gi si faci tot ce vrea. Dacd simlilinevoia sd insofifi expirarea de un sunet sau un suspin, nu ezitafi s[
TNTELTGENTA coRponRlA
facefi acest lucru. Dacl vi simfili gitul tensionat, miEcali-l intr-o parte
gi in cealalti. Scuturali-vi mAinile, ca s[ eliberafi tensiunea gi energia
acumulate, daci aveli acest impuls.Acum inspirafi inci o dati cu putere pe nas gi permiteli maxilarelor
si se decontractezein timp ce expirali. $tergefi orice expresie de pe fa1i.
Acum imaginafi-vi ci sunteli pe plaj[. Refine[i orice senzafie noula corpului. Analizali-vi trupul din cap pdni-n picioare. Ce simlili gi
intuili ci se intAmpli acum cu organismul vostru?
Tocmai afi reugit si vi transferafi fundamental atenlia de la orientarea
bazald. pe cunoaqterea mentali la cea bazatl. pe intAietatea corpului.Daci la inceput centrul atenfiei il reprezenta scena de pe plaj[, ulteriorali experimentat senzalia pe care o avefi atunci cdnd vi imagina[i cd
sunteli pe acea plaji. Experienfa voastri s-a extins atunci cind a1i inlelesce se intAmpli in corpul vostru, dincolo de evenimentele exterioare sau
de gdndurile care v[ trec prin minte.Este important de gtiut ci nu este nevoie si reducefi mintea la ticere
ori si vi oprili gAndurile pentru a vi lirgi spectrul aten{iei Ei a-i permitecorpului slvi spuni ceea ce simte. Mintea poate si riticeascl in diverse
locuri. Continudnd, in mod regulat, exerciliile bazate pe cunoagterea
senzoriali, g6ndurile voastre vor avea un ritm mai lent gi vor permiteorganismului si comunice cu voi, s[ v[ ofere informafii, feedback gi
indrumare.Dupi prima experienfi bazatd pe cunoagterea corpului, sd mergem
mai departe 9i si afllm ce wea si vi mai spuni organismul.
Acum mutafi din nou centrul atenfiei pe interiorul corpului, ldsaligdndurile si treacl gi concentrafi-vi asupra senzafiilor gi ,,emo]iilorsimfite" pe care le experimentafi atunci cdnd suntefi interesa]i de corp.
Observali ce se intAmpli. S-ar putea si constatali ci vi migcafigenunchii in sus gi in jos, c[ incordafi maxilarul, cd strdngeli cu putere
aceasti carte sau tableta.
incepeli un dialog intre corpul 9i minteavoastri. De exemplu, putelispune: ,,Am observat cl am emoliii'sau,,Cred ci am goldurile tensionate
gi o senzafie de agitalie in picioare."
Acum mutafi-vi atenlia asupra unui detaliu din exterior, de exemplu
asupra unui teanc de hArtii de pe birou. Notali ce are de spus corpul
vostru despre acel morman de hArtii - e posibil s[ clitinali din cap, intimp ce v[ scap[ un ,,ffi".
ALEGETI iNTAI coRPUL 3t
Derulali inainte gi inapoi experienla interioari legati de modul incare incadrali, judecafi, explicafi sau facefi presupuneri despre ceea ce
vedefi.
Ce afi invilat despre voi inqivi?
Au existat anumite pirfi ale organismului care v-au vorbit atuncicAnd afi deschis ochii Ei ali observat situa{ii sau evenimente din exterior?
Ce vi spune corpul in acest moment?
Iati cum trebuie si incepefi o conversafie integrativi intre mintea gi
corpul vostru.
Continuafi si exersali gi si observafi ceea ce descoperifi pe misuri ce
includeli congtientizarea corpului in discursul vostru interior.
Atuncic6ndmigindescla-,imivinurmitoareleg6nduri:
Atunci cand mi gandesc la
-
gi imi ascult corpul, constat ci:
Continuafi qi relinefi orice schimbare a respirafiei, [inutei, tempera-turii sau migcirilor corpului.
PracticAnd acest tip de exercilii, corpul vostru va cipita via{i.Indiferent de pirerea sau nemuhumirile legate de aspectul saufuncfionarea acestuia, corpul vostru va rispunde atunci cind vdindreptafi atenfia citre el gi il ascultali.
SECRETUT UNEt VtETt impilNtTE:sTABtrE$TE-Tt UN STNGUR 0BtECTtV
in filmul City Slickers (Ord;enii), Mitch Robins, un birbat de 39 de
ani, interpretat de Billy Crystal, triiegte criza vArstei mijlocii. Dugmanullui Robins in film este Curly, un cowboy foarte dur. La mijlocul unuidrum istovitor minind impreuni vitele, Curley ii di lui Mitch citevasfaturi despre viafn. $i incepe prin a-l intreba pe Mitch:
- Tu gtii care este secretul vielii?
- Nu. Care? a rispuns Mitch.Curley a ridicat in aer degetul arititor.
TNTELTGENTA coRpoRALA32
AVANTAJELE METODEI BAZATE PEiNrArcrerEA coRPULUT
. Corpul tdu este pregitit si te avertizeze atunci cdnd egi victima gin-
durilor negative 9i a tiparelor conditionate cum sunt presupunerile,
comparaliile sau vina. ili vei schimba automat centrul atenliei ;i vei
apela la inteligenta corpuluiinainte de a lua o decizie.
. Egi congient ;i atent la senzafiile subtile ale corpului - maxilarul
intepenege dacd nu vorbe;ti, simti tensiunea din pumn atunci cdnd
stringi cu putere telefonulin timpul unei conversalii legate de serviciu
ori ai un sentiment ciudat care te determind si spui,,Nu!'i daca e$i pe
punctul de a lua o decizie grqita. ftii cum sd interpretezi semnificalia
acestor senzalii gi si faci legdtura cu anumite evenimente care ti-auinfluentat in mod negativ comportamentul.
. Gdndurile 5i convingerile negative care trdiesc in corpul tdu nu te
epuizeazd ;i nu te controleazi in totalitate. ltii cum si le opreSti, si te
eliberezi de ele ori si le schimbi inainte sd ifi saboteze rezultatele.
. Egi congient de mesajele nonverbale pe care le transmifi celorlalfi.
Simli ;i infelegi atunci cdnd cuvintele rostite ;i limbajul corpului nu
sunt in acord, te autocorectezi, ca sd poti obtine rezultate mai bune ;isd ai o comunicare autenticd.
. Afli care e$e nivelul de stres din corpul tau 5i il lii sub control. Egi
implicat, flexibil ;i prezent.
. Ai incredere in instinct care te inspird ;i te ajuta sd faci cele mai bune
alegeri ;i sd actionezi in orice situafie.
- Asta.
- Degetul tiu?! a continuat Mitch nellmurit.
- Un lucru. Un singur lucru, a rispuns Curley. Jine-te de un singur
lucru gi nu lua in seami nimic altceva!
ALEGETT iNTAr coRPUL 33
Din nefericire, mintea noastri nu se poate concentra asupra unuisingur lucru gi ne poarti prin circumstanfe ambigue, care genereazd,
situafii, comportamente Ei rezultate nedorite" Folosind metoda bazati pe
intAietatea corpului, atunci cdnd ne concentrlm intreaga atenfie asupralui, considerAnd acest lucru unicul obiectiv, ne imbogilim perspectivagi capacitatea de a lua decizii in orice situafie.
Pe misuri ce inaintali in acest proces, vi veli dezvolta abilitililelegate de cunoagterea corpului. Vi se va cere sl acordali corpuluiintdietate qi ve{i descoperi ci miscarea qi congtienla vi vor revela aspecte
necunoscute minfii.Folosirea liberului-arbitru pentru a deline controlul complet asupra
corpului poate fi o experienli noui. Sunt gi persoane cirora experienfali se va pirea, in mod ciudat, una familiard, asemenea unui loc pe careil qtiau destul de bine, dar l-au uitat.
ADEVARUL ROSTIT DE COPII
in copildrie, aveam un singur mod de a ne orienta in lume - celbazat pe mesajele transmise de corp. Experienfa somatici este primalimbi a oricirei fiinle umane, indiferent de rasi, culturi, lard sau limbinativi. inainte de a vorbi, inainte de a asimila capacitatea de a ralionagi a analiza - atribute ale cunoagterii mentale -, depindeam exclusiv desenzatii, ca sursi de informalii. cu alte cuvinte, nebazam intru totulpe ,,cunoagterea lncorporatfi Pielea, urechile, capacitatea de a simfischimbirile de temperaturi, vederea, gustul, mirosul, simlul chinestezic,competenla de a procesa informaliile gi de a transforma experienfeleprin migcare - toate acestea lin de ,,cunoagtere incorporat[".
De curand am fost martorul unei manifestiri uimitoare a acesteiabilitefl naturale datoritl nepoatei mele Eleanor, in vArsti de 3 ani.
- Mami, mi doare stomacul! s-a plAns Eleanor intr-o zi, dup[ ce s-aintors de la gridinili.
Se pare ci in acea perioadi circula un virus stomacal.in dimineata urmitoare, intrdnd in camera ei, tat6l ei a gisit-o
zdmbitoare. A intrebat-o:
- Ce mai faci, draga mea? Cum mai e burtica?Eleanor a rdspuns:
34 INTELIGENTA CORPORALA
- Am luat lacrimile gi durerea din burticl gi le-am dus la inimi, iaracum mi simt mult mai bine.
Eleanor nu se considera bolnavi. Nu era chinuiti de gAnduri de tipul:,,Dac[ mi imbolnivesc, am sd lipsesc de Ia gcoali. Daci am weo boalicontagioasa si o transmit colegilor?'l in schimb, 9i-a analizat senza{iilegi disconfortul la nivel organic. O durea burtica, aga ci a transferatinstinctiv durerea la inimi, ca sd se simtl mai bine gi in cele din urmdaceasta si dispari. Mesajele transmise de corp nu s-au tradus in ginduri;dimpotrivi, ea le-a schimbat pozilia sau locul in organism, aga cum s-a
priceput, ca sd atenueze durerea.
CUM DETERMINAM MINTEA SA NCCEPTE SCHIMBAREA
inainte de a analiza modul in care inteligenla noastri corporall estecontestati de minte, haideli s[ reflectim asupra contextului ln care se
manifesti negarea corpului. Este important si inlelegem contextul incare ,,cunoagterea incorporati" este inlocuitd de cunoagterea mentali,pentru ci acest context - atunci cAnd este dominat de minte - o ajutdsi cdgtige. O astfel de form[ de dominare este cheia prin care putemdetermina mintea sd accepte o comuniune cu trupul. Cu alte cuvinte, celmai bine ar fi daci am satisface nevoia minlii de cunoaEtere mentald, casi nu dispari atunci cAnd facem trecerea cltre ,,cunoagterea lncorporatl'l
Ca si inlelegeli mai bine, iati gi contextul.Ren6 Descartes, filosof din secolul al XVII-lea, a alr.rt o influenli co-
vArgitoare asupra viziunii despre lumea occidentali. Descartes spunea:
,,Cuget, deci existl' Filosofia carteziand vede mintea gi trupul in raportde dualitate, separate gi, cdteodati, chiar antagonice. Caracterul ralionalgi raliunea sunt considerate facultili superioare ale intelectului, pe care
ne putem baza attncicdnd luim decizii. O minte informati este un ghidplin de virtuli atunci cAnd vine vorba despre alegere sau liberul-arbitru.
Inteligenla corporali 9i teoriile bazate pe cunoagterea prin interme-diul corpului vi oferi o noui definilie Ei experien
