Clonarea moleculară

Clonarea moleculară Clonarea moleculară se referă la procedura de izolare a unei anumite secvențe ADN și obținerea mai multor copii ale acesteia in vitro. Clonarea este frecvent folosită pentru amplificarea secvențelor ADN ce conțin gene, dar poate fi folosită și pentru amplificarea oricărei secvențe ADN cum ar fi promotorii, secvențe necodate și secvențe aleatoare ale ADN. Este folosită într-o largă varietate de experimente in biologie precum și o serie de aplicații practice cum ar fi producerea pe scară largă a proteinelor. Uneori termenul este greșit utilizat ca referindu-se la identificarea locației cromozomilor unei gene cu un anume fenotip, precum "positional cloning". În practică localizarea unei gene la un anumit cromozom sau regiune genomică nu permite neapărat izolarea sau amplificarea secventei genomice relevante. În esență, pentru a amplifica o secvență ADN într-un organism viu acea secvență trebuie să fie legată de originea replicării, un element al secventei capabil să direcționeze propagarea ei însăși și a tuturor celor conectate de ea. În practică totuși, un număr de alte elemente sunt dorite și există o varietate de vectori care permit expresii proteice, marcarea, producerea de ARN și ADN de sine stătători. Clonarea oricărui fragment ADN presupune în esență patru pași: fragmentare, ligaturare, transformare (transformation) și selecție. Controverse Clonarea este considerată de unii o provocare biotehnologică fără etică pentru că lezează identitatea individului și a speciei, și atacă direct demnitatea persoanei. Comitetul National de Bioetică ( din Italia ) este mereu atent să examineze cazuri și situații , care să cointereseze lumea științifică , legislatorii și publicul , la o masă rotundă care să ducă toate forțele în direcția tutelării sănătății omului și ambientului. Decizia European Patent Office ( EPO ) de a concede Universității din Edimburg, brevetul care prevede izolarea și cultura celulelor staminale de embrioni și de țesuturi adulte și modificarea lor genetică, a readus în atenție chestiunea etică a producerii și utilizării de embrioni în scop comercial. CNB și-a exprimat în ocazii anterioare, în mod expres , propriile rezerve privind brevetarea ființelor vii și experimentarea pe embrionul uman și opoziția față de clonarea umană , în particular - Raportul despre brevetarea organismelor vii din 19 noiembrie 1993, Identitatea și statutul embrionului uman din 22 iunie 1996, Clonarea din 17 octombrie 1997. Legalizarea clonării În Marea Britanie, o lege votată în 1990 autoriza doar crearea de embrioni pentru cercetare în cadrul luptei împotriva problemelor de fertilitate [1] . În ianuarie 2001, camera Lorzilor, din Marea Britanie, a adoptat legea care autorizează clonarea embrionului uman în scopuri terapeutice [1] . Noua lege autoriza clonarea embrionului uman într-un cadru mult mai larg, dar în special în cel al luptei împotriva cancerului și a bolii Alzheimer [1] .

Upload
mariana-gherman
Category

Documents
view
220
download
0

Embed Size (px):

description

Transcript of Clonarea moleculară

Clonarea molecularClonarea molecular se refer la procedura de izolare a unei anumite secvene ADN i obinerea mai multor copii ale acesteiain vitro. Clonarea este frecvent folosit pentru amplificarea secvenelor ADN ce coningene, dar poate fi folosit i pentru amplificarea oricrei secvene ADN cum ar fipromotorii, secvene necodate i secvene aleatoare ale ADN. Este folosit ntr-o larg varietate de experimente in biologie precum i o serie de aplicaii practice cum ar fi producerea pe scar larg aproteinelor. Uneori termenul este greit utilizat ca referindu-se la identificarea locaieicromozomiloruneigenecu un anume fenotip, precum "positional cloning". n practic localizarea unei gene la un anumit cromozom sau regiune genomic nu permite neaprat izolarea sau amplificarea secventei genomice relevante. n esen, pentru a amplifica o secven ADN ntr-un organism viu acea secven trebuie s fie legat deoriginea replicrii, un element al secventei capabil s direcioneze propagarea ei nsi i a tuturor celor conectate de ea. n practic totui, un numr de alte elemente sunt dorite i exist o varietate devectoricare permit expresii proteice, marcarea, producerea deARNi ADN de sine stttori.Clonarea oricrui fragment ADN presupune n esen patru pai: fragmentare, ligaturare, transformare (transformation) i selecie.ControverseClonarea este considerat de unii o provocare biotehnologic fr etic pentru c lezeaz identitatea individului i a speciei, i atac direct demnitatea persoanei. Comitetul National de Bioetic ( dinItalia) este mereu atent s examineze cazuri i situaii , care s cointereseze lumea tiinific , legislatorii i publicul , la o mas rotund care s duc toate forele n direcia tutelrii sntii omului i ambientului. Decizia European Patent Office ( EPO ) de a concede Universitii dinEdimburg, brevetul care prevede izolarea i cultura celulelor staminale de embrioni i de esuturi adulte i modificarea lor genetic, a readus n atenie chestiunea etic a producerii i utilizrii de embrioni n scop comercial. CNB i-a exprimat n ocazii anterioare, n mod expres , propriile rezerve privind brevetarea fiinelor vii i experimentarea pe embrionul uman i opoziia fa de clonarea uman , n particular - Raportul despre brevetarea organismelor vii din19 noiembrie1993, Identitatea i statutul embrionului uman din22 iunie1996, Clonarea din17 octombrie1997.Legalizarea clonriinMarea Britanie, o lege votat n1990autoriza doar crearea de embrioni pentru cercetare n cadrul luptei mpotriva problemelor de fertilitate[1]. nianuarie2001, camera Lorzilor, din Marea Britanie, a adoptat legea care autorizeaz clonarea embrionului uman n scopuri terapeutice[1]. Noua lege autoriza clonarea embrionului uman ntr-un cadru mult mai larg, dar n special n cel al luptei mpotriva cancerului i abolii Alzheimer[1].