Claudia Viginescu

Cum sd obfg

BURSAfn strdindtate

Teora

Cuprins

Partea I

Cum sE devii candidatulidealpedtru o burs5 in striinitate

1. Eu nu prea gtiu englezi'..9i nici calculatoare... ....22. Of,am luatonotdmici... ......103. -Dar eu nu am deloc experienfi...' ryilsigur{d)? ....224. Mi-ar plicea si mi specializezin... . .. . . .30

5.Opersoanicumulterelalii. ....37

Partea a ll-aCum si ifi alcituiegti dosarul de candidaturEpentru o bursi in str5in6tate

6.uncvdenora1o... ...447. Cum scriu o scrisoare de motivare? . . . . . . 67

.8. As avea nevoie de o recomandare... . . . . . 86

9. Rezumatul activitifii gtiinflfice . . . 105

10. Planuldecercetare .....10911.Bilang ...715

VIII Cum sa oblii o bursd in strainatate

Partea a lll-aCum si gisegti bursa mult-visatE

12. Cine gi de ce oferi finantare pentru sragiiinstriinitate? .... ......I22

13. Socrates, PhD, postdoc...

Ce tipuri de stagii pot alege? . . . . .1,32C2te ceva despre sistemele de invdgdmdntsuperiordinstriinltate .... .....b5Recunoasterea si echivalarea diplomelorinstriinitate .....164

16. Cum sd gisesc o universitate strdin6, care si miacceptecastudent(i)? ..... .....770

lT.,,MultstimateDomnuleprofesor...,, . .. ... 77918. Cine c.leargd, dupi doi iepuri...

va prinde cel pufin unul! . . 1g5

19. Cummi pregitesc de plecare? . . . . . . . . . 190

in loc de ?ncheiere . . .195Bibliografie

14.

1.5.

Anexe797

199

Partealaaaaattaaaaa

CUM SA DEVII

CANDIDATUL IDEAL

PENTRU

O BURSA

IN STRAINATATE

Eu nu prea gtiu englezi...;i nici calculatoare...

Dacd. ai cumpirat aceastd. carte, probabil !i_a trecut celputin o dati prin cap gXndul de a pleca la studii in srrii_ndtate. De altfel, in ziua de tzi, majoritatea tinerilor isidoresc acest lucru, si pe buni dreptate: o burs.i iti oferiposibilitatea de a te perfectiona in meseria pe care ajales-o, iti dd, ocazia de a cilitori prin lume si poate con_stitui primul pas in demersul de a te stabili intr-o tari cuun nivel de trai ridicat (de altfel, intrarca tirii noastre inUniunea Europeani va aduce noi oportunititi pentru ceicare isi doresc si lucreze in striinitate; sanse crescute dinacest punct de vedere vot avea, insi, cei care au efectuatdeja stagii universitare in lirile respective si au luat con_tact cu stilul de pregitire profesionali promovat in uni_versititile din Vest).

Acestea sunt numai cXteva din motivele care ii deter_mini pe tineri sd isi doreasci si plece la studii in strii_nitate. Din picate, cei mai multi dintre ei renunti foarteusor la acest vis, deoarece au impresia ci nu corespundimaginii candidarului ideal pentru o bursi in striinitate.Printre studenti este inci larg rispXnditi conceptia cum ci

Eu nu prea 5tiu englez5...9i nici calculatoare 3

bursele sunt destinate exclusiv acelor persoane care a1J

avut rezultate deosebite la olimpiade, au terminat facul-

tatea cu 1"0 pe linie gi au un coeficient de inteligengi de

peste 180. Din fericire, lucrurile nu stau chiar asa in reaii-

tate. Caliti,tile apreciate ?n mediul universitar din Vest sunt

cu totul altele fali de cele aflate la mare prefuire in facul-

titile din RomXnia (de exemplu, un student creativ 9i inde-

pendent in gXndire va fi preferat unuia tobi de cante, dar

care, de exemplu, nu are pic de iniliativi proprie).

Existi totugi n$te cunostinle minime pe care tre-

buie si le ai, atunci clnd te-ai decis si cauli o bursi.Acestea sunt limba englezd qt u.tilizarea calcttlatoarelof.Daci faci parte dintre fericilii care se pricep la amin-doui, poti trece linigtit(i) la capitolul urmitor al ci4ii'Existi insi destul de mulqi tineri insuficient pregitili inaceste doui domenii, care sunt esenliale in ztua de azi

in obginerea unei burse (dar gi a unei slujbe bine plitite).De aceea m-am hotirXt si dezvolt acest subiect, expu-

nXnd si metode simple, dar eficace' pentnr imbu-ndtdykea performanlelor in utilizatea limbii engleze 9i a

calculatoarelor. Deci, dactr faci parte din cei care i9i spun

descurajafi: ,,Eu nu prea gtiu englezd... 9i nici calcu-

latoare...", atunci este momentul si zdbovim pulinesupra acestor chestiuni.

Sunt mai multe motive pentru care trebuie str acorzi

o importanli deosebiti cunogtinlelor din aceste douidomenii. in ceea ce priveste limba englezd, aceasta nu

este numai limba internalionali cu cea mai mare rispin-dire, ci gi limba de comunicare in toate domeniile gtiingi-

fice. Aproape toati documentalia de care ai nevoie pentru

redactarca unei lucriri gtiinlifice este scrisi in englezi 9i

absolut toate conferintele gtiinlifice internationale se des-

figoard in limba engleztr. Prin intermediul limbii engleze,

4 Cum sa obgii o bursi in strdin5tate

poli stabili legituri cu profesori din orice tari, mirindu_fiastfel gansele de a gisi bursa pe care !i_o doregti.

Deci, daci inci nu stii englezi, este momentul siincepi s-o invefi. Sloganul ,,Niciodati nu e prea tdrziupentru a invdga ceva nou,, este cXt se poate de adevdratsi, daci il vei urma , iti va aduce multe beneficii in viald.Investilia de bani gi rimp in srudiul limbii engleze iti va fifoarte utili pe termen lung, deoarece, asa cum am maispus, in ziua de azi limba englezd" este o cerinti obli_gatorie si pentru obtinerea unui job bun. Sfatul meu estesi folosesti mai intii in acest scop cursurile rapide si ma_nualele moderne de invitat limba engle zd. care se gdsescin toate libririile. De asemenea, poli folosi gi ..r.r,rril. p.CD-uri si pe casete, precum gi cursurile prin corespon-denti. Daci programa de srudii a facultilii tale incruie sicursuri de englezi, (gi la ora actuarld. cam toate facultigileoferi studenlilor aceasti opfiune), le pofi frecventa si peacestea. Toate metodele de mai sus sunt deosebit deeficiente (gi eu le-am folosit cu rezultate foarte bune) sirelativ ieftine (mult mai ieftine decXt un curs organi zat deinstirutiile de profil). utilizindu-le, in doui-trei luni veidobXndi cu siguranfi cunostintele de bazd, d,e care ainevoie. Probabil, dupi un timp atat de scurt, nu veiajunge si vorbegti cursiv si vei avea mici probleme depronuntie, dar acest lucru nu trebuie si te descu raleze.Poli sta linigtit(i), pentru ci nu iri va cere nimeni nicio_datd, sd. vorbe,gti eigleza ca un vorbitor nativ! Dupi ce aiparcurs aceasti primi etapi, poli continua cu meditatii,cursuri la niveluri mai avansate (oferite de instirutele deculcuri, universititile populare etc,); eventual pofl suslineexamenele TOEFT gilsau Cambridge. Acestea din urmdsunt obligatorii pentru cei care doresc si obtini burse in

Eu nu prea gtiu engleza... gi nici calculatoare 5

lirile unde limba englezl este limbi oficiali (MareaBritanie, SUA gi Canada). $i in alte pri decXt cele menfio-nate existi universitifi care condilioneazi primirea stu-dentilor striini de prezentarea unui atest^t de limbi en-glezl, dar aceasta nu constituie o reguli. in general, unnivel mediu al limbii engleze este suficient.

Dupi ce vei stip2ni acest nivel, igi va fr foarte uqorsi faci urmitorul pas, si anume si inveti gi termenii,,tehnici", specifici domeniului tiu de studiu, in limba en-glezd,. Pentru aceasta, in general, nu e nevoie de cursuri(oricum, instifutiile nu oferi cursuri de englezi tehnicidecXt pentru un numir foarte redus de domenii, in gene-ral economie si, eventual, medicini Ei inginerie). Tot cetrebuie sd, faci pentru a invdga acest jargon specific estesi citesti cu multi rdbdare (gi cu dictionarul tehnic ali-turi) cXteva publicatii gtiintifice scrise in englezd din do-meniul tiu de studiu. AtXt publicatiile, cXt si dictionarelele vei gisi la biblioteca facultitii tale.

Un alt aspect pe care trebuie si il ai in vedere in stu-diul limbii engleze este invitarea unor expresii formale(de genul ,,Mult stimate Domnule Profesor", sau ,,Vi mul-tumesc anticipat"). De acestea vei avea nevoie in scri-sorile si e-mail-urile prin care vei contacta difeili profe-sori. Ele nu sunt prea numeroase si pot fi gdsite, deexemplu, in ci4i de corespondenti oficiali in limbaenglezi. Folosirea lor depinde si de stilul propriu decomunicare in scris; totusi, e bine si. nu exagerezi cuutilizarea lor, pentru ctr pot ingreuna intelegereamesajului. Tonul mesajului trebuie sd, rdmdnd, insi, unulfoarte politicos si respectuos (asupra acestui aspect, sianume inilierea si mentinerea contaclului cu un profesor,vom discuta pe largin partea a treia

^ ceqii).

6 Cum sA oblii o burs6 in strSinetate

Parantezd: Dacd, igt doresti si obtii o bursi in anu-mite domenii legate de filologie, (cum arfi, de exemplu, limba gi cultura italiantr),atunci probabil ci nu vei avea nevoie decunostinte de iimba englezl, ci, firesc,de limba pe care doregti si o aprofun-dezi (in exemplul nostru, rtahana),Existi, de asemenea, o serie de burseoferite de Comunitatea Europeani si dediferite guverne striine, pentru care esteobligatorie cunoasterea limbii vorbite intara unde se va efectua stagiul. Acesteasunt, in general, burse de studii, carepresupun pafiiciparca la cursuri tinutein limba lirii respective. Daci vei can-dida pentru astfel de burse, va trebui fiesi sustii un test de limbi, fie si prezingiun atestat din care si reiasi nivelul cu-nostintelor tale. (Asupra aspectelor legatede tipurile de burse existente si de cri-teriile de selectionare a candidagilor voireveni cu aminunte pe parcursul cnrtli.)

Si trecem acum la cel de-al doilea set de cunostintenecesare pentru obginerea unei burse, si anume uttlizareacalculatoarelor. in primul r1nd, este necesar si fii c2t decit famlliaizat(d) cu folosirea internerului (daci nu aiconexiune la internet acasd., poti frecventa un internet-caf6). internerul va deveni prietenul tiu cel mai bun incdutarea bursei pe care !i-o doresti. $i aici se va dovediclt de utili este limba englezl, deoarece majoitateainformaliilor de care vei avea nevoie in acest demers suntredate pe internet (gi) in aceastd. limbi. Ciutarea peinternet se poate reahza cu ajutorul motoarelor de ciu-

Eu nu prea gtiu engleze...gi nici calculatoare 7

tare uzuale (Google sau Yahoo) in mai multe moduri.Prima posibilitate este ciutarea dupi cuvinte-cheie, cumar fi, de exemplu, ,,fellowship" (bursi), urmat de dome-niul tiu de interes gi de tipul de bursi pe care il doregti(PhD, Master, Marie Curie etc.). Rezultatele unei astfel deciutiri nu sunt insi intotdeauna satisficitoare, mai alesin cazul ciutirii burselor doctorale. Din experienta mea,in acest ultim caz este mult mai eficient1" o alti. metodi,si anume ctr:utarea gi abordarea directi a profesorilor careigi desfiEoard activitatea in domeniul pe care doregti si-laprofundezi. Pe acestia ii poti gisi fie prin ciutarea di-rectd a numelor profesorilor respectivi cu un motor decdwtare Gn cazti in care le cunogti numele - de exempludin articolele de specialitate pe care le-au publicat), fieciutXnd pe intemet, in cadrul site-urilor universitifilor,secfiunile destinate facultigilor gi departamentelor de cer-cetare. Dacd, ai ales aceasti ultimi metodi, cdutarea va fimai laborioasi gi va necesita mai mult timp, insi este

singura eficienti, in cazul in care nu cunosti dinainte niciun profesor interesat si te aibi in colectivul lui. in plus,aceasttr metodi are gi alte avantaie importante, pentru ciiti oferi posibilitatea si iti alegi exact domeniul qi grupade cercetare ?n care doresti si iti desffigori activitatea. Cdu-tarea profesorului gi a temei (sau a domeniului) de inte-res constituie un aspect deosebit de important in procesulobqinerii unei burse, drept pentru care acest subiect va fireluat cu lux de aminunte in ultima pxrte a acestei ci4i.

Pentru a putea lua legitura cu diferiti profesori, maiai nevoie qi de un cont de e-mail. Multe mesaje de ris-puns pe care le vei primi (de exemplu cele cuprinzXndinformafii importante,'cum ar fi formulare de candidaturipentru obginerea burselor) ocupi destul de mult loc incisuta pogtali virtuall gi vor trebui pistrate timp inde-

8 Cum sA oblii o bursi in streinatate

lungat. De aceea, este bine si alegi un serviciu de e_mailcare oferi spafiu mare de stocare. in formularul de?nregistrare, care trebuie completat pentru a-ti inregistraconlul, este indicat si igi dai numele intreg, pentru ci elva fivintalizat si de cel cdruia ii rrimiti mesaje (in spegi,profesorul pe care vrei si il contactezO. i".ri.i u" .", rr"trebuie folosite diminutive sau porecle ciudate (mzii alesdaci sunt cuvinte cu sens in limba englezd). pe llngdfaptul cI ar crea impresia de neseriozitate din partea la,s-ar putea si fie luate drept mesaje nesolicitate si stersefdrd, a fi cirirel

in ceea ce priveste utilizarea calculatoarelor, tot cemai trebuie si stii este cum sd. utilizezi un program deeditare de text (dintre acestea, Microsoft \Word este celmai popular). Cu ajutorul acesruia iti vei scrie CV_ul gi,eventual, scrisoarea de intentie care te vor reprezenta infata profesorilor contactati. Bineinteles, aceste doui do_cumente trebuie si aibl un aspecr plicur gi ingrijir. Dacinu ai prea multi experienpi ?n folosirea programelor deeditare de text, te pofi informa citind ci4i pentru ince-pitori pe aceasti. temi. Ele iti vor asigura un nivel minimpdnd, la mediu, care este absolut suficient pentru scopulnostru. Existi, desigur, si cursuri organizate de diferiteinstitutii, care pot fi frecventate.

in functie de de nivelul pe care il vei stdpini in utili-zarea programelor de editare de text, vei putea perso_naliza dupi bunul plac CV-ul gi scrisoarea de inientie.Trebuie si fii insi atent(i) ca fonrul si fie usor lizitil,clasic (si nu extravagant), iar terul (mai ales in cazulcv-ului) si fie structurat in asa felincit informatiile esen-tiale si fie usor de gisit. De continutul CV-ului gi alscrisorii de intentie ne vom ocupa insi mai tdrziu, incapitole speciale.

Eu nu prea ttiu engleze...;i nici calculatoare 9

invdgarea limbii engleze si a $ilizdrii calculatoarelorla nivelul minim de care ai nevoie inainte de a incepe sicauli bursa pe care o doregti iti vor lua probabil cdtevaluni. Nu amdna prea mult inceperea srudiului in acestedoui direcfii, pentru ci timpul pierdut nu mai poate firecuperat. Eu te asigur ci numai inceputul este pufin maigreu, dar apoi vei fi surprins(d) de cdt de departe veiajunge in doar citeva luni!

Intre timp, a sosit momentul sd ne ocupim de o altlproblemi delicati, care dd multe dureri de cap, si anumenotele...

Of, am luat o not5 mici...De foarte multe ori am auzit la colegii mei urmi.toareafrazd": ,,As vrea si. obgin gi eu o bursi ii afari, dar nu credci am nici o sansi, pentru ci notele mele nu sunt preamari..." Aceasti constatare reflecti foarle bine impiesiagenerali cum ci bursele ?n striinitate sunt destinatenumai geniilor. De altfel, aceasti. impresie este intretinutisi de mass-media, care descrie cu lux de aminunte'cazv_rile olimpicilor romlni internationali cirora li s-au oferitburse la cele mai prestigioase universitili striine. i"ri;;l2.ngi aceste cazuri izolate, existr mii de studenti .".. o.,reusit si oblini o bursi fdri' a se sifua in acest esantionextfem de restrins al persoanelor supradotate. Singuradiferenti importanti intre tine si acesti tineri supradotatieste ci lor li s-a oferit o bursi, pe clnd fu va trebui si ocatqi singnr(d).

$i tofusi, cam pe unde ar trebui si se sifueze mediagenerali a unui student pentru a avea sanse si obtini obursi? Pirerea generali este: oricum peste !, dar ceie maimari sanse le are daci se apropie de 10. Ei bine, nu estedeloc aga! Sistemele de notare in universitdtile striinesunt complet diferite de cel rominesc, iar notje maximesunt aproape imposibil de obtinut. in Vest, un student

Of, am luat o notd mic5... 11

este considerat bun dacd are o medie generall peste 80%0

(desigur, cu unele diferenle de la latd la lartr) ' Acest lucru

este insi valabil numai ?n situalia in care tu candidezi

direct la o universitate din striinitate Gn special pentru

burse doctorale sau postdoctorale). Dacl insi candidezi(ca srudent nelicenfiat) pentru oblinerea unei burse prin

intermediul universitilii din lari (mi refer aici in special

la programele de burse Socrates-Erasmus), alunci este

neiesari o situalie gcolarl cXt mai buni, dupi criteriile

romXneqti. Aceasta, deoarece puterea de decizie in cazul

acestui tip de burse apartine coordonatorilor de mobi-'lititi din facultatea ta. in plus, cum ?n viali nu trebuie simergi niciodati pe principiul minimei rezistente, nici eir

nu te sfituiesc sl {i limitezi rezultatele 9i performantele.

in ambele caztri, sansele tale cresc pe misuri ce ?9i

creqte Ei media generali (daq atenlie, acesta nrt' esle uni-cul criteriu de selectare a unui student pentru o bursi!)'O meclie de 800/o (8,00 in notatea romXneasci) este deja

un inceput bun, dar este d.oar u'n tnceput. Pentru a putea

fi sigur(i) de reus,itl in ciutarea unei burse, trebuie si te

striduiegti in permanenti si igi imbunitileqti rezultatele,

performanlele gi cunoEtintele. De fapt, aceasti dorinli de

ameliorare a calitililor proprii este bine si devini o

atitudine permanenti, pentru ci este o condilie esenfialia reugitei in orice domeniu al viefii'

Hai si vedem acum impreuni ce este de ficut pen-

tru a-!i imbunitili situaqia gcolari. Stai linigtit(i), nu am

de gind si iti tin o predici despre cXt de temeinic si de

conqtiincios trebuie si inveli in sesiune (sau chiar si inafara ei) pentru a obgine o noti mare la examen! Am fost

si eu studenti 9i gtiu foafte bine ci in timpul semestrului,

niminui nu-i arde de invitat, iar in sesiune timpul alocat

pentru fiecare examen este foafte scurt. Existe insi niste

metode simple, la indemina oricui, de a-!i miri nota la