Clasificarea solurilor din Romania

I-a clasificare sistematica – Gh. Munteanu Murgoci 1911 – pe conceptii genetico-geografice 1966 – Comisia Speciala de Nomenclatura si Clasificatie – Societatea

Nationala Romana pt. Stiinta Solului: 1969 – “Clasificarea morfologica a solurilor Romaniei” – criterii climatice

devin proprietati ale solului (proprietati morfometrice) 1973 – II-a varianta 1976 – III-a varianta 1979 – actuala – “Sistemul roman de clasificare a solurilor” (ICPA, MAIA,

OJSPA) Ord.519 8 Aug. 2003 – Ministerul Agriculturii, Padurii, Apelor si MediuluiSISTEMUL ROMAN DE TAXONOMIE A SOLURILOR SRTS – ICPA Bucuresti

Tipul genetic de sol – unitate principala in taxonomia solurilor din Romania

TaxoniSuperior – Clasa de sol Inferior – Varietatea de sol

– Tip de sol – Specia de sol – Subtip de sol – Familia de sol – Varianta de sol

1. Clasificarea solurilor la nivel superior

a. Clasa de sol – totalitatea solurilor caracterizate printr-un anumit stadiu sau mod de diferentiere a profilului de sol determinat de prezenta unui anumit orizont pedogenetic sau proprietate esentiala, considerate elemente diagnostice specifice celor 12 clase

b. Tipul (genetic) de sol – o grupa de soluri asemanatoare separate in cadrul unei clase de soluri, caracterizate printr-un anumit mod specific de manifestare a uneia sau mai multora dintre urmatoarele elemente diagnostice:

- orizont specific clasei – si asocierea lui cu alte orizonturi- trecerea de la sau orizontul diagnostic specific clasei

c. Subtipul de sol – o subdiviziune in cadrul tipului genetic, care grupeaza soluri caracterizate printr-un anumit grad de exprimare a caracteristicilor specifice tipului, fie o anumita succesiune de orizonturi, unele marcand tranzitii spre alte tipuri, iar altele fiind caracteristici de importanta practica deosebita

Clasa:

1. PROTISOLURI - LITOSOL PRO - REGOSOL

- PSAMOSOL - ALUVIOSOL - ENTIANTROPOSOL

- orizont A sau O sub 20 cm grosime- fara alte orizonturi diagnostice- roca Rn sau Rp sau orizontul C- nu prezinta orizont CCa

2. CERNISOLURI - KASTANOZIOM CER - CERNOZIOM - FAEOZIOM - RENDZINA

- orizont Am continuat cu intermediar AC, AR, Bv sau Bt, avand in partea superioara culori cu valori si crome sub 3,5 (umed)- orizont Amf (A molic forestalic) urmat de AC sau Bv (indiferent de culori) si de orizont CCa in primii 60 – 80 cm

3. UMBRISOLURI - NIGROSOL UMB - HUMOSIOSOL

- orizont Au continuat cu orizont intermediar AC, AR sau Bv, avand in partea superioara culori cu valori si crome sub 3,5 (umed)

4. CAMBISOLURI - EUTRICAMBOSOL CAM - DISTRICAMBOSOL

- orizont Bv avand culori cu valori si crome de peste 3,5 (umed) incepand din partea superioara- nu prezinta orizont CCa in primii 80 cm (exceptand cele afectate de eroziune)

5. LUVISOLURI - PRELUVOSOL LUV - LUVOSOL - PLANOSOL - ALOSOL

- orizont Bt avand culori si crome de peste 3,5 (umed), incepand din partea superioara- nu se includ solurile cu orizont Btna (B argic-natric)

6. SPODISOLURI - PREPODZOL SPO - PODZOL - CRIPTOPODZOL

- orizont spodic Bhs, Bs sau criptospodic Bcp

7. PELISOLURI - PELOSOL PEL - VERTOSOL

- orizont pelic sau vertic incepand din primii 20cm sau imediat sub Ap

8. ANDISOLURI - ANDOSOL AND

- orizont andic in profil, in lipsa orizontului spodic

9. HIDRISOLURI - STAGNOSOL HID - GLEIOSOL - LIMNOSOL

- proprietati gleice Gr sau stagnice intense W care incep in primii 50cm - sau orizont Al (limnic) sau histic T submers

10. SALSODISOLURI - SOLONCEAC SAL - SOLONEŢ

- orizont salic sa sau natric na in partea superioara a solului (in primii 50cm) sau Btna

11. HISTOSOLURI - HISTOSOL HIS - FOLIOSOL

- orizont folic O sau turbos T in partea superioara a solului de peste 50cm grosime sau doar 20cm daca e situat pe orizont R

12. ANTRISOLURI - ERODOSOL ANT - ANTROSOL

- orizont antropedogenetic sau lipsa orizontului A si E, indepartate prin eroziune accelerata sau decapitare antropica

2. Clasificarea solurilor la nivel inferior

- caracteristici morfogenetice (nefolosite la nivel superior)- anumite proprietati ale materialului parental

- din procesul de formare si evolutie a solului- din procesul de productie

a. Varietatea de sol

- gradul de gleizare a solului G- gradul de stagnogleizare a solului W- gradul de salinizare a solului S- gradul de sodizare a solului A- adancimea de aparitie a carbonatilor K- grosimea solului pana la roca consolidata d

b. Specia de sol

- caracteristici granulometrice – sol mineral- gradul de transformare a materiei organice – sol organic = histosol- variatia acestora pe profil

c. Familia de sol – grupare litologica ce reuneste soluri cu acelasi grad de dezvoltare din acelasi material parental, mineral / organic

- categoria de material parental – depozit de cuvertura- clasa granulometrica simplificata (gradul de transformare a materiei organice in cadrul materialelor parentale organice)

d. Varianta de sol – subdiviziune cu caracter antropic, determinata de modul de folosinta a terenului sau de o eventuala poluare / alte modificari ale solului, ca urmare a folosirii lui in productie

- modul de folosire a solului- tipul si gradul de poluare a solului- modificari ale solului, rezultate prin utilizarea in productie

3. Denumirea solului

a. Clasa – subst. + i + sufix ‘soluri’

subst. – Ia parte – caracterul esential

- simbol: 3 majuscule CER - cernisoluri

b. Tipul – 1 cuvant + o (traditionale)

- simbol: 2 majuscule CZ – cernoziom LS – litosol

LV – luvosol

c. Subtipul – simbol: grupuri (max 3) de cate 2 litere mici

CZcb – cernoziom cambicVSgc – vertosol gleic

d. Nivel inferior – litere mari / mici la care se asociaza uneori a 2a litera (mica) sau cifre

CZ ka – vs – gc/G3 – S1 – k1 – 5/6 – Tf – a/Ai – cernoziom calcaric vertic batigleic, batihiposalic,

proxicalcaric, luto-argilos / argilos, dezvoltat pe depozite fluvio-lacustre argiloase, arabil, irigat

e. Nivel superior

CZ ka – vs – gc – cernoziom calcaric vertic gleic

- clasa granulometrica simplificata pt. orizontul superior (indicativ 22)

CZ ka – vs – gc/t – cernoziom calcaric vertic gleic, lut argilos