clasificare efort

5
1. În funcţie de intensitatea efortului: efort de intensitate maximală cu o durată de 10-15 secunde; după unii autori (Zaţiorschi), această perioada de timp este mai redusă (3-8 secunde); se caracterizează prin cel mai mare debit energetic (cantitatea de energie eliberată în unitatea de timp); ATP-ul (acidul adenozin trifosforic) este resintetizat prin conversia creatinfosfatului (CP). efort de intensitate submaximală cu o durată de 60–70 de secunde; sistemul energogenetic este anaerob; refacerea ATP-ului se realizează în cadrul glicolizei cu formare de acid lactic. efort de intensitate mare are o durată de până la 6 minute; sistemul energogenetic solicitat este atât cel anaerob, cât şi cel aerob; după Hanssen, ponderea proceselor metabolice este: o la 1 minut - 79,6% anaerob și 20,4% aerob

description

classificare efort

Transcript of clasificare efort

  • n funcie de intensitatea efortului:efort de intensitate maximalcu o durat de 10-15 secunde; dup unii autori (Zaiorschi), aceast perioada de timp este mai redus (3-8 secunde);se caracterizeaz prin cel mai mare debit energetic (cantitatea de energie eliberat n unitatea de timp);ATP-ul (acidul adenozin trifosforic) este resintetizat prin conversia creatinfosfatului (CP).efort de intensitate submaximalcu o durat de 6070 de secunde; sistemul energogenetic este anaerob;refacerea ATP-ului se realizeaz n cadrul glicolizei cu formare de acid lactic.efort de intensitate mareare o durat de pn la 6 minute;sistemul energogenetic solicitat este att cel anaerob, ct i cel aerob;dup Hanssen, ponderea proceselor metabolice este:la 1 minut - 79,6% anaerob i 20,4% aerobla 2 minute - 54,6% anaerob i 45,4% aerobla 3 minute - 47,4% anaerob i 52,6 % aerobla 6 minute - 28,6% anaerob i 71,4% aerob

  • efort de intensitate medieare o durat de pn la 60 de minute;sistemul energogenetic este de tip aerob;substratul catabolic primar este reprezentat de glicogenul muscular;se instaleaz ergostaza cu un echilibru relativ ntre consumul i necesarul de oxigen al organismului; deficitul minor de oxigen va fi acoperit postefort, printr-un consum mrit de O2; efort de intensitate micenergogeneza este de tip aerob;potenialul energetic este reprezentat de substratul glucidic i lipidic;se instaleaz starea stabil adevrat ("steady-state"), n care consumul i necesarul de oxigen sunt perfect echilibrate.

  • 2. n funcie de aprovizionarea cu oxigen a organismului n timpul efortului:efort de tip anaerobrealizat fr aport sau cu un aport limitat de oxigen; efectuat n condiii de apnee sau de ventilaie limitat;n funcie de substratul energetic implicat se distinge:efort anaerob alactacid cu substrat energetic de tip fosfagen (ATP i CP) i cu energie eliberat rapid, prin ruperea legturilor fosfat-macroergice.efort anaerob lactacid cu substrat energetic reprezentat de ATP, resintetizat permanent prin glicoliz cu acumulare de acid lactic.efort de tip aerob se desfoar n condiiile aprovizionrii cu oxigen;substratul energetic direct este ATP-ul, care se reface continuu prin catabolizarea n ciclul Krebs a glucidelor sau lipidelor;n primele 23 minute de efort, se lucreaz n deficit de oxigen, pn ce sistemele oxido-reductoare i adapteaz nivelul funcional;se acumuleaz o datorie de oxigen, care va fi achitat dup efort;se instaleaz starea stabil ("steady-state"), caracterizat prin echilibrul dintre necesarul i consumul de oxigen; mbrac dou forme:starea stabil relativ sau ergostaza, cnd consumul de oxigen/minut este aproape de limita lui maxim, iar frecvena cardiac atinge valori de 150180 bti/minut; efortul poate fi susinut 60 de minute.starea stabil absolut sau adevrat, instalat la o intensitate de efort ce permite aprovizionarea total cu oxigen pe tot parcursul activitii i cu o frecven cardiac de 110130 bti/minut; efortul este susinut mai multe ore.efort de tip mixtenergia necesar este produs prin reacii biochimice anaerobe sau aerobe n funcie de intensitatea efortului.

  • 3. n funcie de tipul contraciilor musculare:efort izotonic (dinamic)lucrul mecanic se realizeaz prin scurtarea fibrelor musculare;iniial, crete tensiunea intern n muchi, care se menine pe toat durata contraciei.efort izometric (static)contracia muscular nu dezvolt lucru mecanic;muchiul nu i modific lungimea, ci numai tensiunea intern;timpul de meninere a tensiunii interne maxime la nivelul fibrelor musculare este de 68 secunde; dup acest timp, prin depleia substratului energetic tensiunea scade deoarece energia chimic se transform integral n energie caloric;efortul izometric conduce la dezvoltarea rapid a forei musculare.efort izokineticcontracii musculare ce dezvolt tensiune intern maxim n toate fibrele musculare active pe toat durata contraciei;se realizeaz numai cu ajutorul unei aparaturi speciale (dinamometre sau biciclete izokinetice), care impun execuia micrii pe toat amplitudinea articular liber cu o vitez unghiular constant.

  • 4. n funcie de gradul de solicitare al principalelor aparate i sisteme din organismefort de tip neuro-muscular (neuro-psihic)solicitarea se adreseaz predominant sistemului nervos i muscular;depinde de nivelul de dezvoltare a sistemului nervos pe componenta central ct i periferic;se recomand selecia tiinific n alegerea sportivilor pentru acest tip de efort datorit determinismului genetic pe care l au parametrii funciei nervoase i musculare.efort de tip cardio-respiratorsolicitarea predominant se adreseaz organelor i sistemelor ce furnizeaz i transport oxigenul necesar efortului;este determinat de factorii dimensionali i funcionali ai celor dou sisteme biologice implicate;au o durat de 56 minute pn la o or i depind de capacitatea aparatului respirator de a capta oxigenul, a sngelui de a-l transporta i de posibilitile esuturilor de a-l utiliza.efort de tip endocrino-metabolic (energetic)depinde de posibilitile de resintez a substratului energetic consumat chiar n timpul efortului;intervenia hormonal este esenial pentru meninerea glicemiei prin procesele de gluconeogenez;predominant aerobe, se desfoar n condiii de stare stabil absolut i au durata de la o or pn la 68 ore.