Clasicismul Clasicismul

ClasicismClasicism ClasicismulClasicismul este un curent literar-artistic - având centrul de iradiere în este un curent literar-artistic - având centrul de iradiere în

FranțaFranța, ale cărui principii au orientat creația artistică europeană între , ale cărui principii au orientat creația artistică europeană între secolele al XVII-lea și al XVIII-leasecolele al XVII-lea și al XVIII-lea

Termenul comporta sensuri largi, exprimand o atitudine estetica Termenul comporta sensuri largi, exprimand o atitudine estetica fundamentala ce se caracterizeaza prin tendinta de a observa fenomenele in fundamentala ce se caracterizeaza prin tendinta de a observa fenomenele in contextul universului si de a le inchega intr-un sistem proportional si contextul universului si de a le inchega intr-un sistem proportional si armonios, corespunzator frumosului si concordant cu norme rationale care armonios, corespunzator frumosului si concordant cu norme rationale care impun tipuri model, perfectiunea, idealul.impun tipuri model, perfectiunea, idealul.

Curentul se defineste ca o miscare artistica si literara care promoveaza Curentul se defineste ca o miscare artistica si literara care promoveaza ideile de echilibru si armonie a fiintei umane, constituite in modele ideile de echilibru si armonie a fiintei umane, constituite in modele durabile si care se pot regasi in timp. De aici intoarcerea la antichitatea durabile si care se pot regasi in timp. De aici intoarcerea la antichitatea greaca si latina. Sunt relevante sculpturile lui Fidias (care a condus si greaca si latina. Sunt relevante sculpturile lui Fidias (care a condus si lucrarile de pe Acropola Atenei), arhitectura cladirilor de pe Acropole, lucrarile de pe Acropola Atenei), arhitectura cladirilor de pe Acropole, tragediile lui Eschil, Sofocle, Euripide, Artele poetice ale lui Aristotel si tragediile lui Eschil, Sofocle, Euripide, Artele poetice ale lui Aristotel si Horatiu etc.Horatiu etc.

Curentul clasicismului, definit ca atitudine estetica fundamentala de Curentul clasicismului, definit ca atitudine estetica fundamentala de observare si realizare a unui sistem armonios, stabil, proportional, dominat observare si realizare a unui sistem armonios, stabil, proportional, dominat de elementele frumosului, in concordanta cu norme specifice (cele trei de elementele frumosului, in concordanta cu norme specifice (cele trei unitati in dramaturgie), tinde spre un tip ideal, echilibrat, senin, al unitati in dramaturgie), tinde spre un tip ideal, echilibrat, senin, al perfectiunii formelor. A aparut in Franta, in secolul al XVII-lea (inaintea perfectiunii formelor. A aparut in Franta, in secolul al XVII-lea (inaintea iluminismului), extinzan-du-se in intreaga Europa. S-a manifestat in toate iluminismului), extinzan-du-se in intreaga Europa. S-a manifestat in toate artele literatura, pictura, mu �artele literatura, pictura, mu �

ReprezentanReprezentanțțiiii Clasicismului Clasicismului Reprezentanti ai clasicismului in literatura Reprezentanti ai clasicismului in literatura

universala sunt P. Corneille, J. Racine, universala sunt P. Corneille, J. Racine, Molliere, Boileau, La FontaineMolliere, Boileau, La Fontaine,, La Bruyere La Bruyere Pierre CorneillePierre Corneille Anton KrâlovAnton Krâlov Antioh Antioh CantemirCantemir Vladimir StreinuVladimir Streinu, iar in literatura , iar in literatura romana, in secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, romana, in secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, mai ales, se remarca Mihai Eminescu, I. L. mai ales, se remarca Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creanga si Ioan Slavici.Caragiale, Ion Creanga si Ioan Slavici.

La FontaineLa Fontaine

MolliereMollierecu comeia ,,Avarul”cu comeia ,,Avarul”

Trasaturi ale clasicismuluiTrasaturi ale clasicismului Trasaturi: regula celor trei unitati in dramaturgie (de loc, timp,

actiune); puritatea genurilor si a speciilor literare; intaietatea ratiunii; imitarea modelelor greco-romane; cultul pentru adevar si natural (in literatura), infrumusetarea si innobilarea naturii (in pictura); promovarea virtutii – propunand un tip ideal de om virtuos, multilateral, complet (tip social – exceptional, unic – un model); natura se subordoneaza idealului uman – caracter moralizator.Cultiva trasaturi distincte – curajul, vitejia, generozitatea sau lasitatea, avaritia, naivitatea.Puritatea stilului, sobrietatea, stil inalt nu amestecul de stiluri.Prin extensie, termenul se foloseste si pentru a denumi perfectiunea, armonia.

• In literatura romana – secolul al XVIII-lea si al XIX-lea indeosebi. Astfel: elemente in Tiganiada de I. Budai Deleanu, creatiile lui V. Alecsandri, Al. Odobescu, Caracterurile de B.P. Mumuleanu, operele lui M. Eminescu, I. Creanga, I.L. Cragiale, I. Slavici – perioada marilor clasici. Predilectie pentru speciile: oda, epigrama, idila, rondel, epistola, satira, fabula, comedie, tragedie. Clasicism vienez – perioada de istorie a muzicii din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, ilustrata de personalitati a caror creatie se remarca prin armonie compozitionala: Haydn, Mozart, Beethoven.

Tragedia clasica Tragedia clasica francezafranceza

Tragedia este specia genului dramatic caracterizata prin actiune grava si deznodamant tragic, reprezentare in actiune a categoriei estetice a tragicului.Numele speciei provine de la grecescul tragodia" (cantecul tapului") si se explica prin relatia cu serbarile dionisiace, moment de frenezie colectiva ritualica, exteriorizata in cantece si dansuri. Cantaretii se travesteau in tapi, purtand masti pentru a-i sugera pe insotitorii traditionali ai zeului - satyrii, fapturi mitologice cu trup de om si picioare si barba de tap.

Personajele tragediei sunt puternice, angajate in lupta cu forte superioare - zeii, destinul, ordinea prestabilita a lumii. Conflictul este impresionant, uir confruntarea eroilor cu elementele contrare vointei si aspiratiilor lor denota maretia si patetismul trairilor omenesti.

Tragedia clasica franceza continua sa respecte legea celor trei unitati (de loc, de timp si de actiunE), conflictul fiind dat de confruntarea ratiunii cu sentimentul, a datoriei fata de cetate cu pasiunea, cu iubirea interzisa (piesele lui P. Corneille si J. RacinE). in secolul XX, tragedia este revalorificata, dar isi pierde o parte din trasaturile initiale ale speciei, preluandu-se, mai ales, perspectiva mitica antica si cea poetico-ritualica sau religioasa printr-o resurectie a categoriei tragicului.

CComedia clasica francezaomedia clasica franceza• Comedia este specia genului dramatic, in proza sau in versuri, care

prezinta intamplari, personaje, moravuri intr-o maniera care trezeste rasul. Actiunea si deznodamantul sunt vesele, piesele satirizeaza realitati sociale si slabiciuni omenesti, iar situatiile sunt hazlii.

A aparut in Antichitate, avandu-si originea in comosul" popular, cantec de sarbatoare in procesiunile dionisiace, la care participantii schimbau glume si replici cu caracter satiric. Dintre autorii antici, Aristofan (Broastele, PasarilE), Plaut si Terentiu au ramas celebri pentru dezvoltarea speciei.

Comedia cultiva varietatea, neprevazutul, incurcaturile de situatii, personajele se supun nu destinului, ci hazardului. in locul nostalgiei trecutului (din tragediE), apar bucuria, exaltarea prezentului, stilul este oral, cu expresii familiare, obisnuite, pentru ca si personajele sunt oameni obisnuiti, tipizati, construiti pe baza unor dominante caracterologice, uneori ingrosate, caricaturizate. Comedia subliniaza limitele conditiei umane (fizice, morale, spiritualE), pe care le accepta si le trateaza cu umor.

• comedia clasica franceza: de caracter (Moliere, Avarul, Tartuffe, Burghezul gentiloM), de intriga (Beaumarchais, Barbierul din Sevilla, Nunta lui FigarO);

• Muzica este dominată de stilul polifonic, de liniile melodice ornamentate până la exces. Acest curent cultural promovează, totuşi, începuturile operei, concertului, sonatei. Cea de-a doua jumătate a veacului al XVII-lea este dominată de curentul cultural al clasicismului. Principiile sale estetice au fost fundamentate de Nicholas Boileau: puternica inspiraţie din Antichitatea clasică; căutarea naturalului si a echilibrului; gustul măsurii, claritatea stilului, finei ea analizelor filozofice şi de morală. 

•Modelul clasic al omului s-a cristalizat in a doua jumătate a secolului al XVII-lea, într-o societate cu un puternic ataşament faţă de principiul de autoritate. În toate doctrinele religioase europene se percepe o căutare a lui Dumnezeu, se pune cu tărie chestiunea "mântuirii prin credinţă", a afirmării "împărăţiei, puterii si gloriei" lui Dumnezeu. Gânditori ai epocii socoteau ca "regii sunt făcuţi pentru popor si nu poporul pentru regi". 

Muzica clasică

CLASICISMUL FRANCEZCLASICISMUL FRANCEZaspecte istoriceaspecte istorice

• Singura tara care nu a asimilat barocul triumfator in tot estul Europei este Franta .Aici , clasicismul se contureaza sub domnia lui Ludovic al XIII-lea ,pentru a-si gasi deplina dezvoltare in timpul lui Ludovic al XIV-lea .Clasicismul francez in secolului al XVII-lea este o sinteza a influentelor renascentiste italiene ,a celor antice si a traditiilor franceze .El infuenteaza arhitectura ,decoratia si intr-o masura mai mica ,pictura.Sustinut de inflenta Academiei franceze ,care se infiiteaza in 1635 , acest curent este asimilat stralucirii secolului lui Ludovic al XIV-lea .Treptat ,rococo-ul ,mostenitor al barocului ,va inlocui clasicismul francez

• Servind glorificarea puterii regale,viziunea artei clasice franceze este monumentala ,folosindu-se pentru acesta de jocul echilibrat dintre orizontale si verticale ,spre deosebire de dinamica liniei curbe a barocului

Clasicismul în picturăClasicismul în pictură• Plalatul Versailles ,de dimensiuni impresionante,simbol al

autoritatii monarhice absolute ,precum si al rationalismului ,a adunat,pentru construirea si decorarea sa, pe arhitectii si decoratorii cei mai reprezentativi pentru noul stil :Charles le Brun (1610-1690),Louis le Vrau (1612-1670), precum si Francois Mansard (1598-1666).

• Nicolas Poussin (1594-1665)este cel care fixeaza gustul clasic in pictura .Compozitiile si peisajele sale cu ruine fac dovada regulilor clasicismului :simplitate,corectitudine,acuratete .

• Pictura lui Georges de la Tour (1593-1652) poarta amprenta caravaggismului (stilul lui Caravaggio),folosind efectele de clarobscur date de lumina unei lampi sau a unei lumanari ;fiecare dintre lucrarile sale face ,cu toate acestea ,dovada accentuata a rigorii ,eliminand aproape orice detaliu (decor, arhitectura) care ar incarca inutil lucrarea .

   STILUL ROCOCOSTILUL ROCOCO

• Stilul rococo reprezinta o tendinta artistica a secolului alXVII-lea ,care se dezvolta sub domnia lui Ludovic al XV-lea .

• Aparut catre 1715 rococo-ul apune odata cu ascensiunea neoclasicismului francez ,catre 1765 .

• Pictura capata acum un rol decorativ ,fiind invadata de motive exotice si naturaliste ,In cadrul motivelor ornamentale ,curbele contracurbele si alte ornamente vadesc o inspiratie orientala sau mitologica .Stilul rococo corespunde atmosferei rafinate si intelectuale a saloanelor pariziene Astfel ,Parisul devine un loc de manifestare a arhitecturii rococo ,in cadrul resedintelor luxoase numite hotels.

• Este o arhitectura mai rafinata cu spatii mai intime,care lasa loc decoratiei –Salonul printesei de Soubise .Paris .

• Multe plafoane (ale resedintelor ,cat si ale bisericilor ) sunt decorate acum cu pituri in trompe l'oeil :personajele sunt colorate astfel incat sa simuleze realitatea ,ele plutind parca ,in atitudini pline de gratie si eleganta .

Antoaine WatteauAntoaine Watteau• Antoaine Watteau (1684-1721)

este pictorul "serbarilor galante" si al saloanelor din aceasta perioada .Picturile sale exprima in egala masura caracterul trecator al lucrurilor (sentimentul amoros ,afectiv,atitudinile fugitive).Printre cele mai cunoscute "serbari galante " se numara Imbarcarea pentru Cythera ,o proba de virtuozitate si subtilitate :compozitia este alcatuita din figuri enigmatice ,atmosfera este vaporoasa .

Îmbarcarea spre Citera, 1717 - Muzeul Luvru, Paris

Francois BoucherFrancois Boucher• Francois Boucher (1703-

1770) si Jean Honore Fragonard (1732-1806) se consacra si ei reprezentarilor galante sau libertine ,fara al egala pe Watteau .Modelele cu piele sidefie si haine bogat decorate reflecta gustul burgheziei indragostite de o arta deseori facila-Fragonard,Leaganul .

 

CLASICISMUL IN CLASICISMUL IN ARHITECTURA TARILOR ARHITECTURA TARILOR

ROMANEROMANE Spre sfarsitul sec 19 si inceputul sec 20 incepe tranzitia de la feudalism la

capitalism. Astfelapare si se dezvolta CLASICISMUL, fiind considerat stil al epocii burgheze(a fost adoptat de boieriiinteresati de libertatea comertului).Caracteristici:

• Formele clasicismului sunt concepute si solutionate pentru a satisfice functiilefiecarei cladiri;

• Schemele planurilor si a compozitiilor spatiale sunt simple, ordonate si simetrice;

• Mijloacele de expresie plastica: la noi in tara fol cu preponderenta doricul roman,doricul grec si toscanul; s-au folosit cu cumpatare;

• Spatiile sunt vaste, armonios proportionate-> se pot raporta la scara umana, de aicireiese caracterul umanist particular si impresia de sobrietate, monumentalitate siechilibru;

• Nu se poat delimita exact perioadele dezvoltarii clasicismului.

Va Va multumesc!!multumesc!!

Zavtoni Elena SER-Zavtoni Elena SER-121121