NoTITnIIIAIEFTAIICi

nitura StadiFonn2004

clascle II,IY

,,"u /r,1r,r/ro /" /*.-n*

MATEMATICA

pe,ttru chtele II - I V

Edlrxla t ,Ja,.-

Lucrarea es(e destinata special elevilor de$coal! primartr.

Cartea este editatll sub forma uneiminienciclop€dii de buzunar, fiind din ac€st punctde vedere foarte uSor de folosi t in or iceimprejurare.

VL frs4iiVll. Geometrie

DreaptaSegmeotul deSemidreaptal.' i.Y......... :..::::::::::: - 3tUnghiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Pol igoane .. . . . . . . . . . . . . . . .TriunghiulPatrulaterulParalelogramulRombul

,. , . . . , . . . . . . . . . 2|2525

29

33

Prisma .. . , , , . . . , . , . . . . . . . . . . . . , , , . . . . .

394Q

34

3839

DreptunghiulPtruatulTrapezul

VIII. Coryuri-'i-Ti9I-.:::::. . ........ i3Cubul

Alte prismePiramida

IX. Unitlti de mtuurd 4l

EDITIA'NOTITE - Matemalic! cls.II - IVAlctrtuit de: lnv. Comelia l$toanWeltscience FoundationCoperta de $tefan BlagaTchnoredactare: StadiForm

Ulilizarea minicalculatorului .................... 46

I. NUMERE NATURALE

qcifre - semne cu care se scriu numerele.t)Sir - rdnd de obiecte, numere, agezate

dupa o anumira regulb: l . 3. 5. 7. 9. . .qNumeie naturalq 0, 1,2,3 ...,50, ...,

Numerele naturale le scriem, ingeneral. cu cifre arabe (0, 1,2, 3, 4,5, 6, 7, 8, 9), dar in situagii specifice

cu cifre romane.

$Cifre romane. Se cunosc 7 semne

anumitd rcgula:Cilrele cu valoarea mai micd scrise dupacllie cu valoale rnai male indici o adunare.Ex.VII 1=5+2

LVI 56=50+5+tMCXI I l l l = 1000+ 100+ l0+ I

Ci f re le cu valoare mai mic6 scr iseinaintea cifrelor cu valoare mai mare indicio scidere. Nu se poate scidea mai mult deo cifri.

Ex. IV 4=5-1D( 9=10-1XC 90=100-10

Numai cifrele I, X, C $i M se pot reperadar nu mai mult de 3 ori consecutiv.

Ex. IIccc)ofi

2330

MITTCC){XII 2222Cifrele V, L si D nu se repetl alaturat si

nu se scad.Ex. MDLXV 1565Daci o cifri cu valoare mai mici se afli

in l re doud ci f re cu valor i mai mari , .eefectueazl intai scdderea, apoi adunarea.

Ex. ) f f 19 = 10 + (10 - l )Cry 104= 100+(5- t )

Mai nou, cifrele romane se foloscscpentru a expr ima numirul de ordine:premiul I, clasa a III a, secolul XX, etc.SNumere pare (cu sot):

2.4,6,8 . . . . . .20,22 . . . . .36 . . . . 80. . .qNumere impare (fird sot):

l ,3,5. . . . .9. . . . 15 . . . .2r . . . .5 '7 . . .qNumere consecutive - unul dupa altul:

3 qi 4; 15 9i 16: 80 l i 8 l ; . . . . . .

* Ordonarea numenelor. crescdtor (de la mic la mare):

o, t ,2,3,4,5,6, . . . .- descrescdtor (de la mare la mic):

6,5,4,3,2, t ,0.$ Compararea numerelor naturale

intre numerele naturale existd relaliile:mai mare (>), mai mic (

III. OPERATII CUNUMERE

Ex.:5+4= 9-_-termeni total(sumx)

Proba (verificare)

$ prin adunare: schimbend ordinea

termenilor ob$nem aceeagi sumtr:

Ex.:4+5= 9termeni lotal(sumtr)

Qprin schdere: din sumd scddem unul

din termeni $i obtinem celdlalt termen:

Ex.9 - 4 = 5\.-..w-J

total(sumd) termeni

Proprietif le adunirii:f f i (a+b)+c=a+(b+c)

3+3+4=(3+3)+4= 3 + (3+4)= l0

1. Adunareaadundrii:

a+0=0+a=a8+0=0+8=8

Adunarea cu mai multi termeniQTermenii se pot muta $i asocia :

2+5+8 +5+3 =(2+8)+(5 +5)+3=

- 10 + l0 +3==11

Aflarea termenului necunmcut AqDin sumd scidern t€rmenul cunoscut $i

oblinem t€rmenul neqnoscut:A + 5 =90emenl Emr 2 sumi

WW&$Wa+b=b+a6+5=5+6= l l

A = 9- 5temenl sufril em.2

Adunarea cu tr€cere p€st€ ordinQOrdin - pozilia ocupati de o cifrdintr-un numdr:

_,-

Ex.:9853:

| | | 5 - orolnut unitatito'

l l5-ordinulzeci lorl8-ordinulsutelor9 - ordinul miilor

Q peste ordinul zecilor12+8=10+2+8

=10+1+1+8=2012

'12=(70+80)+2+6

=150+8

= 158tlpeste ordinul miilor

652 +523 = 600+ 50 + 2 + 500+ 20 + 3= (600 + 5m) + (50+ 20) +2 + 3=1100+70+5= lt75

l0

t2qpeste ordinul sutelor

72+86=70+2+80+6

86

2. Scdderea

i$ffi ffi eia;tffi e sri'poi iildea humaidacd descdzutul este mai mare sau egal cuscezetorul.

Ex. ;8-3 = 5&sclzut sct,llor diL&ng{61)

h,oba (verificarc)

Qprin adunare: adundnd diferenla cuscazdtorul, obf inem descezutul.

Ex. :5+3=8difeEntl *itltor descitzul

Qprin sctrdere: din descdzut schdem

diferenta qi ob,tinem scdzitorul.Ex. :8-5=3

d.scezu dif.r.nll s,?ltor

Afarea terrnenuhri necunmcutelDescdartul nJa scdzdor afundm difeEnfa

A-6 = 3d.scltur scrzntor dif€r.,tl(Esl)

l l

J.

A=6 + 3 A=9ditcr€nrr(rcs)

Q Scdzitorul B - scidem din descdzut diferenta9- B = 3

descizur scizitff direftrF (ren)

B=9 - 3 8=6

produs

4+4+4 = 12Proprietiti:

arb=biax4)x3=\(4x3)=24ar(brc)=(axb)r c

sffi$fi$ffi1lfi-oricenumdrinmultit cu 0 este egal cu 0:ax0=0xa=0Ex.5r0=0r5=0

axl=lra=a

- orice numar

Ex.6xl=6xl=6

Ex.4. j r (5 - 3) = (4 r5) - (4x 3) = 20 - l2 = 8Proba (verificare)qprin inmul,tire - inmultim cei doi

factori prin schimbarea ordinii:Ex. : { x 3, = 12

h!'t.i ptr'drs

ta prinimpi(ire: se imparte produsul launuldin lactori !i obtinem celilalttactol

Ex.:12:4 = 3.' . - - ' - -

Aflarea factorului necunoscut A

Q lmpi4ind produsul la tictorul cunoscut.Ex.: :{ ,r 5 = l0--iX;-

A = l0 : 5 A=2

^ fucu toJus licttr

Inmu$rea unui numirdin mai multe cifrecu un numir din o singurd cifr6

a I se scrie nunirul cu mai multe ci fle ca priml3

ar(b-c)=(aib)-(aic)

{2+xe=zt

\o

faclor gi num&ul cu o singuri cifti rubacest4b) se lnmul{eqte, pe rand, al doileafactor cu cifrele din primul factor;c) dacd prcdusul este mai marc decat 10,se rc[in zecile $i se aduni la trodusul urmdror

136 x91. -_L

544- (zecile) se relire pentru

produsul urmtrtor- (unitdljle) se trece

( | - (zrcile) se retine pentru4 x3 = 12 4 produsul urmdtor

| 2 - (unilalile) se trece + 2 de la\ Prima operatie = 44xl=4+I =5

fortrrale dln mai multecifre - lnmutim numerele din factorul al doilea,

ca simple unitifi cu primul factor, oblnandrezu|late parFale;- aranjem aceste produse par,tiale unul

sub altul, deplasate spIe s6nga cu un ordin;- adunbm orodusele oartiale asdel obtinute.

Ex.

106002650

39'15produse Par{iale

R€aornandar€ Se sclie al doileq factorul cumai pu$ne cifte, cici numhrul poduselor Par-fiale este egal cu numdrul ciftelor celui de-aldoilea factor (daca acestra nu contine cifra 0)

Ex.: 16x138.1 138

'128

48t6

2208

'208inmulfirea cu 10, 1(X), 1(X)0

Se adaugh dupb ultima cifrd a numiruluide inmulfit:

. - un zero pentru inmulfirea cu 10; l5

l6828

138

- doui zeroufi pentru inmullirea cu 100:- trd zerouri p€nhu inmullireacu t000.Ex.: 51 10 = 50;

6"1 100 - 600;7x 1000 = 7000.

Ex.: 30:5 = 6delmpr4il inpldno. cal

Proba (verifrcare)

Q prin inmulfire: inmullind cetul cuimptuf itorul obtinem deimpd4itul.Ex. : 6 x 5=30

cer impirtror delnplnjr

c) prin nnpn4tue: impbftind deimpir,tinrl lacat s€ obfine imp4titoml

30:6 = 5{i.impdrl'l dt lnpl4itor

Allarea factorului necunoscut A

Q Deimpn{itul (1)

t6

- inmullind impi4itorul cu catul.A:5 = 3

dcinlt4n hpl4itor cet

A = 5 x 3 A=15deimpr4it inpl4ittr cit

t5 irnpdrFtorul (A), - irnptulind deimpd4itul la c6t

20 A = 5

5 A=4iipl4iior d.lnpl4rt cel

Q Impirfire exactii - imphrlirea care arerestul egal cu 0.24:3=8rest0impi4irea exacti este operatia

inversE inmullirii.' Q impdr,tire cu rest - impe4irea cu restul

diferit de 0." 58 -: 9 = 6, rest4t l :? c rExjstArelalia:. d =(c tA +r,unde r

Pe baza acestei relalii se efectueaz A probaimpbltidi cu rcst:

Ex. :58:9=6,rest4Proba: 58 = (9 x 6) + 4, 5

scidedle), ln ordinea ln care sunt scnse.Ex.

3x4+5-16:2+6 = 12+5 - 8+6=17-8+6

=9+6

F o Io sir e a p arante zc lnrintr-un exerciliu cu paranteze, se

efectueazi mai lntai operali i le dinparantezele mici, apoi din parantezele mari

Oetlate), apoi acoladele.

Acoladele se tmnsformd ln paranteze

mad s,i aeptat se ajunge la un exerciliu fdri

paranteze:Fx.: 4 + 2 x fi - 2 x [(18 - 2 x 6): 2]] : 2

=4 +2x F -2x(6:2) l :2=4+2x(7 -2t t3) :2= 4+2x1:2=4+1

20

V. FRACTtr

Una sau mai multe p64i considerate

dinft-un infteg care a fost imp54it in pd4i

egale reprezintd o fracfie.

Notdm 9 .o fractie.b

unde c 9i D - numere natuale. cu, + 0.

a/:":^':":b-

^,^., '

Q numdrul a se nume$te numirSaor iarnumdrul D se numeqte numitor.q numerdtorul aratb cate pdrli s-au luat

in considerare.q numitorul aratd ln c6te perli a fostimpd4it inhegul.Ex.: a: intregul a fost impl4it in 4 pd4i

egaler s-au luat in considerare 2 pdni.

2l

-

Sau in gengral:

lghffilFracfi egale - fracliile care reprezintd

ph4i ta fel de mari din acelaqi inhegsau din innegi diferili, dar egale ca mdrime.

ffi--w] TT-ffix2krkn EtutT: rc=r

tlFracSi echiunitare - frac{iile care au

^ ̂ numiritorul egal cu numitorul.

Ex.

l=r

rlFractii subunitare - fracliile cunumtrritorul mai mic dec6t numitorul.

Ex. 28s 3t ' g 'V' rs

QFraclii supraunitare - fractiile care aunumdrdtorul mai mare decat numitorul

Ex. 1.2.2 l t285 3

QCompararea fractiilor- cu numitorii esali - cea mai marceste fractia cu nimdrdtorul mai mare.Ex'

w.@@@7

cu numiritorii egali - cea mai marefracfia cu numitorul mai mic.Ex.

&@

@o

6=t6

@@2 >246 23

cloperatii cu ftac1iiAdunarea (scdderea) fracliilor cu acelas,i

numitor: - ob$nem o alte fraclie cu acelaqinumitor, numdrbtorul fiind suma (diferenla)

num&etorilor ftactiilor de adunat;

Vtr. GEOMETRIE

reprezentatd printr-o linie fela capete,nu se termine nici intr-o daecuePozilia a iloud drepte

- dr€pte concur€nte - doui drepte careau un punct comun (se intretaie)O- puncnrl de intenectie a dreptelor 4 ,,'

- drepte paralele - &epte care nu seinte$€cteazi (nu au nici un punct comun)

MruM lEx.: r23

T*V=V

qAflarea unei fraclii dintr-un intreg,-impA4im intregul la numitor gilnmul{im rezultatul cu numirXtorul.

aEx. 3 din 6:

3

Ex +-+=+ffiffiffi

nuruitor3= 2

4

tntreg6:2x

s-t r l

de punctele A si B

ffi

AB

reprezentatb printr-o po4iune dintr-odreapttr cu o lungime bine determinati

Un punct O pe o dreapti determini doudsemidrepte;

- semidreapta O?4 - mdrginitd inpuncfil O qi nemirginite h st6nga cbtreA.- semidreapta OB - mdrginitl in punctulO qi nembrginiti la dreapta chte B.

- notalie: AOB, < AOB

- Unghiurile pot fi notate 9i cu ajutoruluner utete mtcl 4, z.

Clasifi carea unghiurilorLUnghiul drept

- are laturile perpendiculare

KlWko este orieinea sTridrenlelor;

" ,Lo"2.Unghiul obhz- unghr lllai Inarc decet un ughi drcpt

\ /

-P/,o

3. Unghi ascu$t- unghi mai mic decat un unghi drept.

A

o-o-- oA,oB -

origine (vArfrrl) unghiului,laturile unghiuluidoui semi&ep{e av6nd origirreacomunih punctul O.

L_"

,/ ,/,/^

Compararea unghiurilor- pdn compararea a doud unghiurideterminem carc dintre ele este mai marc,mai mic sau daci au mdrimi egale.

- deschiderea dinhe laturi determinimlrimea unghiului - este mai mareunghiul care are deschiderea mai mare.

. /E- r^F

fuq.6F.c\' \ \

o- o-

tP, \ \

\ \

L, t -p

f r .=frf f i " "

- o unle rranta lncrusa.

F^ru"o",\_/,in poligonul ABCD deosebim:

28

COD > MON29

- verfuril€ poligonului:- puncteleA, ,, C, D, E, F:

- laturilepoligonului:- AB, BC, CD, DE, EF, FA;

- laturi cons€cutive:Ex.ABsiBC; DE si EF;

- latura alSturati:Ex. A-B latura alitumti unghiur orA9i3;

- Perimetrul poligonului - sumalungimilor tuturor laturilor

P = AB+BC+CD+DE+EF+FA

- suprafati - inlinderea cuprjnsi intrelaturi le poligonului.

- unghi u rjlqpol igogqLui: ^ _Ex. - A (FAB), B (ABC), C (BCD)- unghiuri consecutive:

Ex. A 6 (intr-un sens).t, F (in sens invers)

- diagonalele poligonului- segmenlele de dreapti4 care unesc douivirfirri neconsecutive:

AC, AD, AE, BD, BE, BF, CE, CF, DF

g#ffi- poligonul cu trci laturi.in triunghiul ABC deosebim:

- vArfuri: A. B. C- unghiuri: A (CAB ). B (ABC l,C (BCA):

- lzbJri: AB , BC ,CA ,- laturi opuse unghiurilor

- AB - latura opusi unghiului C;- BC - latura opusi unghiului ,4;-AC latura opusi unghiului B.

- laturi alihlrate unghiudlor-A, - latura aliturati unghiurilorAgif- BC- laturaaleturatb unghiurilorB qi C,- A C - latura altrturati unghiurilorA 9i 6.

- perimetrul triunghiului- suma lungimilor laturilor sale.

30

Ww- poligonul cu patru

latun.in pahulaterul ABCD:

-verfurile:A,B,C,Dl

PATRULATERE PARTICULARE(DEOSEBITE)

ilrywffi- patlulalerul cu laturile opuse paralele.

Pmpri€ti$:- laturile opuse au lungimi egale

AB = CD si AD = BC:

-- diagorulele determinf segmente de&ngimi egale (se injumAtdfesc):

AO=OCtiBO=OD;- unqliurile olus€ sunt egale:

A=C$iB=D.

cu dou6 laturi consecu-

- unghiuril€:t tffi t, 6

Proprietiti: j.- toate Laturile au ,/i\

lungimi egale / i \ea =nV =c6= oe,,1---+---\.- laturile opuse sunt \ i /

paralele \ i /AB,CD;BC,AD: V

- diagonalele AC $i DBD sunt perpendiculare, de lungimi diferitegi se injumdtdtesc:

AO=OC=l/2ACBO = OD = rl2 BD:

- laturile consecutiv€ au lungimi egaleAB=BC',AD=CD:

- nu are nici un unghi drept.Perimetnd rombului:

aru- paralelogramuJ cu un unghr drept

PmprietSli:- laturile opus€ paralele gi egale

AB=CD;AD=BC34

- diagonalele sunt de lungimi egale:AC = BD:

- toate unghiurile sunt drepte;

- are doud axe de simetrie:. d , s,i d.rl

- laturile rnai lungi se numesc lungimi(l) iar cele mai scurte, litimi (r).

- -:il i--

ru- un ofeprungnl cu ooua larunconsecutive egale sau un romb cu ununghi drept.

35

_-

m- patrulal.erul care are doua laturt

paralele qi celelate doud laturi neparalele.baze - (baza micd si baza mare) - lanuile

paralele ale unui trapez.

Proprietifi:

- toate laturile au lungimi egaleAB=BC=CD=DA',

- toate unghiurile sunt drcPte;

- laturile opus€ sunt paralele:AB , CD: AD , BC:

- diagonalele AC qi BD suntperpendiculare, se.injumdtllesc, suntde lungimi egale gi sunt doud din cele4 axe de simetrie.

Perimetrul pitratuluiruAna patra1ulul

ffi

ro- L in ia turbd iacr i - rd cu toale

punctele situate la aceea;i distantd de unDunct intedor numit centru.

I 'uI

VUI. CORPURIGEOMETRICE

ffiPropri€tdfi:

- fefele laterale dreptunghiulare;- bazele sunt paralele qi egale.

- 6 fele in formd de

pahate;

- 12 muchii ;

- 8 vdrfuri.

- 6 fele dreptunghiulare

- 12 muchii.

38

ffiPropri€tati:'ijffJtfi:l:, N

:i;;:n"' /l \Xil"-,-tou,r /,fiL*3el

I

ffiProprietiS:

- are o bazd, un vArf $i o in6lfime:

- conturul bazei este un cerc.

- are 2 baze $i o indllime;

- bazele au lorma unorcercuri idenl.ice.

DI IJNITATI DE MAST]RAt

Metrul (m) - unitate principalA pentrumd.surarea lungimii. Multiplii metrului sunt:

- decametru (dam)- hectometru (hm)- kilom€tm (km)1000 m = l00dam= ldhm= I kmSubmultiplii metrului sunt:- decimetru (dm) i- centimetru (cm)- milimetru (mm)lm = 10 dm = 100 cm = 1000 mm.Aria (m') - aria unei suprafele este

determinatd de produsul dintrc lungimeaqi ldlimea ei:

A (m'?) = l, r l; (pentru dreptunghi);A (m) = I t l; (Pentu Prtrat ).Litrul (l) - unitate principal5 pentru

mtrsurarea capacititii vaselof. Multipliilihului sunt:

- decalitrul (dal)

- hectolitrul (hl)

- kilolitrul (kl)

Ir

wProprietifi:

404l .

III

10P ' :.r99 9.d = r0 br = I kl .

SUbmultrplr Irtnrlut sunt:- decilitrul (dl)- centititrul (cl)- mililitru (ml)1l= 10dI = l00 c l = 1000 mlKilogramul (kg) - unitatea de mdsurd

folositi pentru misurarea masei cofuurilor.Multiplii kilogramului sunt:

- qintal (q)- tona (t)1000kg=10t=lq tSubmultiplii kilogramultri sunt:- decagram (dag)- hectogram (hg)

i:_ gram (9]- decigram (dg)- centigram (cg)- miligram (mg)I kg= 10dag= l00hg= l f f ig=10 000 dg = 100 000 cg = I 000 000 mg

Misurarea timpuluiCeasul - cel mai cuDoscut instrument

42

inventat de oameni pentru mtrsurareatimpului.

S€cundele, minutele Ei orele suntunititi care mtrsoar5 trecerea timpului(duratei).

Ceasurile obignuite au forma unui cerc,pe care sunt dispuse cifrele de la I la 12-Aceste cifre indicd orelg. intr-un ceas segasesc. de obicei. S ace care se milca intimp, de-a lungul orelor.

- orarul - indici ora;

- minutarul - indici minutele;- secundarul - indica secundele.Cel mai repede se mitcd secundarul, el

indicdnd cele mai scurte momente.

t

1 minut = 60 de secunde

-

1 ori = 60 de minutelz i=24deore1 siptimAni = 7 zile. Zilele sdptdmAnii

sun[: lzzr'. Ma4i, Miercuri, Joi, VineriSdmbdtd ;i Duminicd-

lluifi = 28,29,30,31 zlle1 an = 12 luni sau 365 - 366 zileI deceniu = 10 aniI secol (veac) = 100 ani = l0 deceniil mileniu = 1000 ani =10 secole = 100

decenii.Calendarul..- este folosit de cdtre

oameni pentru Jndsurarea t impului peperioade mai mari de o zi.ln el se regdsesc:

. , i . , , ,. numarur [le zre qrnlr-o saptamana:. numarul de sdptbmAni dintr-o luni;. numhrul de luni dintr-un an;Pentru a nota data, se foloseste

urmdtoarea ordine: ziua, luna, anul.Ex. de notafie a datei10 februarie 2004;lo 02 2004;l0 1r 2004.

Lunile anului:IanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieIulieAugustSeptembrieOctombrieNoiembrieDecembrie

- 3l zile- 28 salu 29 zile- 31 zile- 30 zile- 3l zile- 30 zile- 3l zile- 3l zile- 30 zile- 3l zile- 30 zile- 3l zi:le

I

urmitoarele:-"AC','C'-rc\nrcbcifi'a 0;- "MRC'- qtergereasau lnregisuarea inmemorle:- "M-" - scdderea dinmemorie;- "M+" - addugareain memorie;- 'r" - inmullire;-' l '- lmpd4ire;

46

UTILIZAREAMINICALCULATORULUI

Minicalculatoarele personale pot fi

folosite pentru efectuarea operati i loradtmetice.

Funcliile tastelor minicalculatorului sunt

EDITIA "NoTlTE".€ncldop€dia de buzunarcuprinde:

S€ria GIMNAZIU. CRAMATICA. SINTAXA FRAZEI. TEORIE LITERARA. LITERATUR-A ROMANA - POEZIE. LITERATURA ROMANA - PROZA. TSTORIA ROMANILOR. GEOGEAFIA ROMANIEI. MATEMATICA. FIZICA. CHIMIE. BIOLOGIE

S€rira LICEU. LITERATURA DE BACALAUREAT. TEORIE LITERARA. MATEMATICA. FIZICA LICEU. GEOGRAFIA ROMANIEI. ANATOMIA $I FIZIOLOGIA OMULUI. FILOZOFIE. ECONOMIE. CHIMIE ORCANTCA. CHIMIE ANORCANICA

Seria LIMBI SIR 4.INE. DICTIONAR ROMAN - ENGLEZ. DICTIoNAR ENGLE? - RoMAN. EXPRESII UZUALE IN LB. ENGLEZA. GRAMATICA LIMBN ENGLEZEI DICTIONAR ROMAN - GERMAN' DICTIONAR GERMAN - ROMAN

r i

. EXPRESII UZUALE IN LB. GERMANA

. GRAMATICA LIMBII GERMANE

. DICTIONAR ROMAN - FRANCFZ

. DICTIONAR FRANCEZ - ROMAN

. EXPRESII UZUALE IN LB. FRANCEZA

. LIMBAJUL PASCAL. INSTRUCTIUNI

. LIMBAJUL E. INSTRUCTIUNILIMBAJUL E. INSTRUCTIUNISISTEMUL DE OPERARE WINDOWSINTERNETUL. O NOUA LUME

. SISTEMUL

. INTERNETUL, O NOUA LUMEALGORITMI

Editura STADIFORMtevfax 02601662E85. 02601606131

Internet: http:/ vrv1v.g€ocities,coEl/welthere/

I-

NoTI

'Tl b'

i MAIEMATICAb clasele II'IV

-ro.t lrr/,ir.,/" l*t-o*