CLDIRI 1

1. Ce valoare are modulul de baz in construcii? a. M = 300 mm = 30 cm b. M = 100 mm = 10 cm c. M = 50 mm = 5 cm d. M = 10 mm = 1 cm

2. Dimensiunea modular reprezint: a. dimensiunea multiplu ntreg al unui modul. b. caracteristica principal a elementului considerat cu ajutorul creia acesta poate fi

identificat. c. dimensiunea rezultat dup execuie. d. este una dintre cele dou dimensiuni extreme admisibile ntre care trebuie s se gseasc

dimensiunea efectiv.

3. Dimensiunea nominala reprezint: a. dimensiunea multiplu ntreg al unui modul. b. caracteristica principal a elementului considerat cu ajutorul creia acesta poate fi

identificat. c. dimensiunea rezultat dup execuie. d. este una dintre cele dou dimensiuni extreme admisibile ntre care trebuie s se gseasc

dimensiunea efectiv.

4. Aciunea zpezii face parte din categoria ncrcrilor: a. dinamice. b. permanente. c. temporare cvasipermanente. d. variabile climatice.

5. Formele fundamentale de transmisie a cldurii sunt:

a. conducia, convecia si radiaia. b. conducia, absorbia, radiaia, filtrarea. c. difuzia, reflexia si convecia. d. difuzia, absorbia, refracia.

6. Linia izoterm reprezint::

a. totalitatea valorilor temperaturilor ce caracterizeaz un anumit spaiu la un moment dat. b. totalitatea punctelor de egala temperatura din spaiu. c. locul geometric al punctelor de egal temperatur, dintr-un cmp termic plan. d. suprafaa care unete puncte cu aceeai temperatur.

7. Temperatura este:

a. o mrime scalara care exprima mrimea fluxului termic. b. o mrime vectorial orientat dup normala pe izoterme, cu ajutorul creia se exprim

creterea temperaturii ntr-un punct al cmpului.

c. o mrime care indica direcia fluxului termic. d. mrime scalar de stare, care caracterizeaz gradul de nclzire al corpurilor.

8. Coeficientul de conductivitate termic al materialelor depinde de:

a. densitatea, porozitatea, umiditatea si temperatura materialului b. grosimea materialului c. suprafaa materialului d. poziia materialului in elementul de construcie

9. Coeficienii de transfer termic de schimb superficial iau in considerare:

a. transferul termic la nivelul corpului uman b. cldura primit sau cedat de suprafaa elementelor prin convecie si radiaie c. transferul termic in interiorul elementului de construcie d. transferul termic pe suprafaa interioara a elementului de constructive.

10. Umiditatea relativ a aerului este:

a. suma presiunilor pariale ale gazelor componente i vaporilor de ap. b. raportul dintre masa vaporilor de apa si masa aerului uscat. c. presiunea maxim a vaporilor de ap din aer. d. raportul ntre presiunile parial i de saturaie.

11. Fenomenul de rou reprezint:

a. condensarea vaporilor de ap din aerul interior pe suprafaa elementelor de construcii cu rol de nchidere.

b. ascensiunea capilara a apei freatice. c. condensarea vaporilor de ap in elementele de construcii. d. condensarea vaporilor de ap din material.

12. Temperatura punctului de rou este:

a. temperatura suprafeei exterioare a elementului. b. temperatura pentru care presiunea parial a vaporilor de ap atinge valoarea de saturaie. c. temperatura de confort. d. temperatura medie a aerului interior.

Tematic:

Coordonare modular, aciuni, noiuni de higrotermic - n construcii.

Bibliografie

1. Stefanescu, D. Cldiri civile. Ed. Matei Teiu Botez, 2007.

2. Vere, Al., Vasilache, M. Construcii civile. Elemente de construcii. Ed. Tehnic, tiinific i Didactic Cermi, Iai, 2004.

3. Gavrila, I. Curs general de construcii. Elemente de teoria i tehnica construciilor.. Tipar Rotaprint, I. P. Iai, 1985.

4. Pescaru, R. Note de curs.

CLDIRI 2

1. Dup adncimea de fundare se disting urmtoarele clase de fundaii: a. fundaii directe i fundaii indirecte; b. piloi, coloane i chesoane; c. fundaii indirecte i fundaii de mare adncime; d. fundaii continue si fundaii izolate.

2. Adncimea minim de fundare se stabilete n funcie de:

a. zona seismic; b. cantitatea de ape meteorologice; c. adncimea de nghe; d. nlimea cldirii.

3. n cazul fundaiilor rigide se consider c apar n principal:

a. eforturi unitare de ntindere; b eforturi unitare de compresiune; c. eforturi unitare de forfecare. d. eforturi unitare de ntindere i forfecare;

4. La alegerea sistemului de hidroizolare a infrastructurii nu se ine seama de:

a. agresivitatea chimic a apei subterane. b. caracterul construciei i destinaia ncperilor de la subsol. c. modul de acionare a apei (cu sau fr presiune). d. regimul de nlime a cldirii.

5. Clasificarea pereilor sub aspectul prelurii i transmiterii ncrcrilor:

a. perei structurali; b. perei uori sau grei; c. perei exteriori sau de nchidere; d. perei uori interiori sau de compartimentare.

6. n cazul cldirilor cu perei portani din diafragme de beton armat cu structur tip fagure:

a. distana dintre diafragmele transversale este de 57 m iar pereii de faad sunt portani; b. distana dintre diafragmele transversale este de 710 m; c. distana dintre diafragmele longitudinale este de 57 m iar pereii transversali sunt

neportani. d. distana dintre diafragmele transversale este de 35 m iar pereii de faad sunt

neportani.

7. n cazul cldirilor cu perei portani din diafragme de beton armat cu structur tip celular: a. distana dintre diafragmele transversale este 6 m iar pereii de faad sunt portani. c. distana dintre diafragmele longitudinale este

8. Sistemul constructiv de perei tip monolit presupune:

a. perei din zidrie de crmid; b. perei din blocuri mici; c. perei din blocuri mari; d. perei din beton armat.

9. La cldirile cu perei portani din zidrie de crmid, centurile se execut exclusiv din:

a. platbande metalice; b. din beton armat prefabricat; c. din beton armat monolit. d. din bolti de zidrie.

10. Avantajele pereilor din lemn masiv:

a. greutate redus; b. nu sunt combustibili; c. nu sunt atacai de insecte sau ciuperci; d. nu putrezesc.

11. Pereii structurali interiori pot fi executai din:

a. plci de ipsos cu sau fr goluri interioare; b. peretele din dale de sticl. c. cu schelet uor de lemn sau metal i elemente de umplutur plci; d. zidrie, ancorai de pereii structurali ortogonali prin smburi de beton armat.

12. La pereii de zidrie, elementele constructive cu rol structural, sunt:

a. buiandrugii i centurile. b. canale de ventilare i couri de fum. c. cornia i aticul. d. rosturile de deformaie.

13. n cazul planeelor cu grinzi din lemn, grinzile se dispun la interspaii de:

a. de 200-250 cm paralel cu latura scurt a ncperilor. b. de 60-120 cm paralel cu latura scurt a ncperilor. c. de 250-350 cm paralel cu latura lung a ncperilor d. de 60-120 cm paralel cu latura lung a ncperilor.

14. Planee din plci de beton armat monolit se folosesc frecvent la cldirile civile cu distana

ntre elementele portante verticale de: a. 45 m. b. 68 m. c. 810 m. d. 1012 m

15. Planeele care nu fac parte din anvelopa cldirii sunt:

a. planee de acoperi care limiteaz cldirea la partea superioar. b. planee curente ntre niveluri. c. planee peste subsoluri nenclzite; d. planee pe sol;

16. Dup rezistena la foc planeele din beton armat sunt:

a. planee semi-rezistente la foc.

b. planee combustibile. c. planee rezistente la foc. d. planee semi-combustibile.

Tematic:

Principii de alctuire i soluii constructive pentru: fundaii, hidroizolaii, perei, planee, acoperiuri.

Bibliografie

5. Stefanescu, D. Cldiri civile. Ed. Matei Teiu Botez, 2007.

6. Vere, Al., Vasilache, M. Construcii civile. Elemente de construcii. Ed. Tehnic, tiinific i Didactic Cermi, Iai, 2004.

7. Gavrila, I. Curs general de construcii. Elemente de teoria i tehnica construciilor.. Tipar Rotaprint, I. P. Iai, 1985.

8. Pescaru, R. Note de curs.