cjvs.eucjvs.eu/downloads/anunturi/2017/PLAN_DE_MENTINERE_A_CA… · Web viewCalitatea aerului în...

ROMÂNIAJ UD E Ţ U L V AS L UI

CO NS I L I U L J UD E Ţ E A N

Str. Ştefan cel Mare, nr. 79, Vaslui, cod 730168, tel: 40-0235-361096, fax: 40-0235-361090, web: www.cjvs.eu, e-mail: [email protected] , [email protected]

CONSILIUL JUDEŢEAN VASLUI

PLANUL DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI

ÎN JUDEŢUL VASLUI

COORDONATOR:

Ioan NISTOR

DIRECȚIA TEHNICĂ

CAPITOLUL I

mailto:[email protected]


http://www.cjvs.eu/




INTRODUCERE

Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în judeţul Vaslui, a avut în vedere municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi precum şi comunele Griviţa, Zorleni, Creţeşti, Perieni şi Ciocani şi a fost întocmit datorită depăşirilor valorilor limită pentru indicatorul PM10(particule în suspensie cu dimensiunea mai mică de 10 micrometri).

Pentru stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a calităţii aerului s-au analizat toţi potenţialii poluatori, s-a luat în considerare contribuţia lor şi în consecinţă s-au stabilit măsurile de reducere a poluării sub limita valorilor maxime admise.

Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului are la nivelul judeţului Vaslui 2 stații automate de monitorizare automate de fond urban ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Staţiile de fond urban sunt amplasate astfel încât nivelul de poluare să fie influenţat de contribuţiile integrate ale tuturor surselor. Cele două staţii automate de monitorizare: staţia VS 1 – staţie de fond urban (str. Ştefan cel Mare, nr.56) şi staţia VS- 2- staţie de fond urban (care funcţionează pe raza municipiul Huşi, str. Recea, nr.1), au fost amplasate în zonă rezidenţială, departe de sursele de emisii locale, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană. În ambele staţii se monitorizează următorii poluaţi: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx, NO, NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, toluen, etil-benzen, o,m,p-xileni, pulberi în suspensie (PM10 nefelometric şi PM10 gravimetric) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Calitatea aerului în judeţul Vaslui este caracterizată în funcţie de dinamica indicatorilor statistici de calitate a aerului şi evoluţia lor în timp. În conformitate cu Art. 42 (b) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurǎtor ,judeţul Vasluise încadrează în regimul de gestionare II şi este necesară iniţierea Planului de menţinere a calităţii aerului.

Pentru elaborarea Planului de menţinere a calităţii aerului, conform art.32, alin.1 din HG 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului , a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calitǎţii aerului a fost constituită, la nivelul județului Vaslui, Comisia tehnică pentru elaborarea Planului de menţinere a calităţii aerului în judeţul Vaslui, prin dispoziția președintelui Consiliului județean Vaslui numărul 269/2016.

În vederea elaborării Planului de menţinere a calităţii aerului, Comisia tehnică pentru elaborarea Planului de menţinere a calităţii aerului a desfăşurat următoarele acţiuni:

- identificarea sursei/surselor care pot genera concentraţii pentru unul sau mai mulţi poluanţi mai mari decât valorile limită şi/sau valorile ţintă;

- stabilirea de măsuri care trebuie luate pentru implementarea și monitorizarea acestora pentru atingerea obiectivelor;

- coordonarea activităţilor diferitelor autorităţi inclusiv prin realizarea unui



http://www.cjvs.eu/




consens întreaceste autorităţi;- informarea publicului prin iniţierea unor dezbateri publice legate de

elaborarea programului de menţinere a calităţii aerului;- publicare pe pagina proprie de internet versiunea finală a Planului de

menţinere a calităţii aerului în vederea accesului publicului la informaţia de mediu.Planul de menţinere a calităţii aerului va fi pus în aplicare prin luarea măsurilor și

realizarea acţiunilor la termenele stabilite în plan pentru a asigura o eficienţă crescută a îmbunătăţirii calităţii aerului, dar şi pentru a menţine distribuţia efortului financiar în mod echitabil.

CAPITOLUL IIDESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI VASLUI



http://www.cjvs.eu/




Județul Vaslui se învecinează: la est cu Republica Moldova - granița fiind delimitată de râul Prut -171 km, la vest cu județele Neamț, Bacău și Vrancea, la sud cu județul Galați și la nord cu județul Iași.

Din punct de vedere al reliefului, județul Vaslui se caracterizează prin zone de dealuri joase in partea centrala si de vest si de câmpii deluroase în partea de est. Ca principale unități de relief prezente pe teritoriul județului Vaslui se pot evidenția: Podișul Central Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei, Dealurile Fălciului, Depresiunea Huși și Depresiunea Elan-Săratu, toate fiind subunități fizico-geografice ale Podișului Bârladului. Figura următoare prezintă localizarea județului Vaslui pe harta țării și harta administrativă a județului Vaslui.

Fig. 1 Structura administrativ teritorială și demografieDin punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, județul Vaslui are trei

municipii (Vaslui, Bârlad și Huși), doua orașe (Negrești și Murgeni) și 81 comune. Conform datelor puse la dispoziție de Direcția județeană de Statistica Vaslui, populația județului la data de 1 iulie 2012 a fost de 445.450 locuitori. Reședința de județ este municipiul Vaslui care la nivelul anului 2012 avea o populație de 70.954 locuitori. In tabelul următor este prezentata structura așezărilor umane din județul Vaslui.

Tabel 1 - Structura așezărilor umane din județul Vaslui – situația în anul 2011

Tip așezări Număr așezări Număr locuitori



http://www.cjvs.eu/




Mediu rural- < 500 locuitori 274 48.338

- 500-1.500 locuitori 143 132.652

-1.500-5.000 locuitori 31 74. 165

- >5.000 locuitori 1 5.146

Total mediu rural 449 260.301

Mediu urban- < 20000 locuitori 2 17.864

- 20.000-100.000 locuitori 3 167.285

-100.000-300.000 locuitori - -

- >300.000 - -

Total mediu urban 5 185.149

TOTAL JUDEȚ 454 445.450

GeografieJudețul Vaslui este situat în partea central estică a Podișului Moldovei, în diviziunea

acestuia, Podișul Bârladului, întinzându-se pe cursul superior și mijlociu al râului Bârlad, străbate partea de sud și sud-est a Podișului Central Moldovenesc, iar in partea australă separa Colinele Tutovei de Dealurile Fălciului. Imaginea județului este întregită de subunitățile fizico-geografice ale Podișului Bârladului- Depresiunea Huși și Depresiunea Elan-Săratu.



http://www.cjvs.eu/




Elemente climatice și reliefClima județului Vaslui este determinată în primul rând de poziția României pe

glob. Țara noastră este străbătută de paralela 45 gr. latitudine nordică, ceea ce situează țara noastră în plină zonă temperată. Climatul zonei este temperat-continental cu nuanțe excesive, cu variații termice mari și regim foarte neuniform al precipitațiilor. Valoarea medie anuală a precipitațiilor variază între 450 și 500 mm/m2, perioadele secetoase alternând cu cele ploioase, cu o frecvență din ce în ce mai mare a ploilor torențiale.

RELIEFUL - caracterizat din punct de vedere geomorfologic și fizico-geografic, se reprezintă astfel:

a) relieful structural – este foarte bine reprezentat în tot cuprinsul județului, bine individualizat în special pe culmile interfluviilor înalte, unde și paralelismul dintre înclinarea straturilor spre sud-est corespunde cu suprafețele plane ale reliefului. Structura geologică a teritoriului determină și prezența numeroaselor tipuri de coaste.

b) relieful sculptural – este dat în principal de ansamblul de culmi ce coboară deosebit în partea de V si S-V a județului în colinele Tutovei, depresiunile sculpturale ale Hușului și Elanului in partea de E și S-E. Formarea reliefului sculptural a fost urmată de faptul că faciesul litologic domină nisipurile, argilele nisipoase și argilele asupra cărora ploile și apele curgătoare acționează intens. Alunecările de teren și prăbușirile de teren ca și văile torențiale sunt mereu active, iar în perioadele ploioase și după iernile cu multă zăpadă iau pe alocuri mari proporții.

c) relieful de acumulare - este reprezentat prin terase, șesuri, conuri de dejecție, glacisuri. Terasele sunt bine dezvoltate pe văile râurilor principale – Bârlad și Prut. Șesurile au o lățime foarte mare în comparație cu albia râului sau a pârâului care le-a format și care le străbate: 4-8 km lățimea râului Prut, 1,5-4 km râul Bârlad, între 1-2 km râul Racova, Vasluieț, Crasna, Elan. Subsolul este mai puțin bogat în comparație cu al altor județe, predomină materialele de construcții, gresii calcaroase, unele cariere de nisip și luturi loessoide.

Hidrologia

Sub aspect hidrografic, teritoriul județului Vaslui aparține bazinului râului Prut, care colectează afluenții din partea de est și sud-est, și bazinului râului Siret, din care râul Bârlad drenează cea mai mare suprafață a județului (peste doua treimi). Râul Bârlad, afluentul Siretului, izvorăște din apropierea Curmaturii- pe Valea Ursului, la o altitudine de 370 m și are o pantă medie de la izvoare la vărsare de 1.38 ‰. Afluenții principali pe partea stângă sunt: Sacovăț, Durduc, Rebricea, Vasluieț, Crasna, Jarovăț si pe partea dreapta: Buda, Racova, Simila și Tutova.

Geologia

Podișul Bârladului are o îndelungată evoluție geologică, fiind una din unitățile cele mai vechi ale vorlandului carpatic. Structura geologică a determinat apariția unui relief structural caracteristic, majoritatea formelor de relief- platouri, coline și dealuri, având o orientare principală și o inclinare ușoara dinspre nord- vest către sud-est. Pante domoale



http://www.cjvs.eu/




și prelungi regăsim la versanții conformi cu structura, în timp ce versanții cu funcție de coastă, cu expoziție nordică și nord-vestică, sunt mai abrupți și au profil asimetric. Impactul factorilor moderatori externi și neuniformitatea rocilor de suprafață (care s-au erodat diferit) a condus la dezvoltarea unui relief sculptural, câmpia inițială de acumulare salmatopliocenă fiind înlocuită cu relieful colinar-deluros de astăzi.

Resursele de apă

Apele de suprafaţǎ: în judeţul Vaslui resursa de apă de suprafaţă utilizabilă este de 27,64 milioane mc/an, apele de suprafaţă având importanţă vitală pentru dezvoltarea economică şi socială a regiunii. Cele mai importante ape curgătoare care brăzdează teritoriul judeţului sunt:

-cursul superior şi mijlociu al râului Bârlad, care izvorăşte de la Valea Ursului, judeţul Neamţ şi străbate judeţul Vaslui pe o distanţă de 173 km, având afluenţi importanţi: Vasluiul, Crasna, Juravăţ, Simila şi Tutova, Dagâţa, Lohan;

-râul Vasluieţ;-râul Tutova;-un tronson al Prutului cuprins între localităţile Drânceni – Fălciu, ce

formează hotarul natural (la est), care desparte judeţul Vaslui de judeţele sudice ale Republicii Moldova.Panta mică de scurgere este principala caracteristică a râurilor colectoare din judeţ. Această proprietate este expresia unui grad avansat de evoluţie, de îmbătrânire, ca urmare a pachetului gros de sedimente care s-au acumulat, aduse de afluenţii cu un pronunţat caracter de tinereţe. În general sunt râuri domoale din zona de deal cu panta lină spre vărsare, maluri joase, care permit apei (în cazul viiturilor) să se reverse în albia majoră şi chiar în luncă. Au afluenţi mici şi regim de scurgere foarte variabil, atât din punct de vedere al pantei cât şi al influenţelor sezoniere. În judeţul Vaslui, teritoriul este drenat de râul Bârlad, în proporţie de 70% şi afluenţii acestuia, excepţie fǎcând zona de E şi S-E, care este brăzdată de râul Prut.

Apele subterane: în partea de nord a judeţului, respectiv a Podişului Central Moldovenesc, există lentile de ape freatice cantonate în depozite superficiale lutoase şi luto-nisipoase. Stratele acvifere sunt înmagazinate în formaţiunile sedimentare pliocen-cuaternare cu granulaţie grosierǎ şi mijlocie, cu o adâncime ce oscileazǎ între 5 şi 30 m şi care se regăsesc în jumǎtatea de sud a judeţului. Pânzele acvifere cu caracter artezian se află în lungul Bârladului şi Elanului.

Vegetaţia şi flora

Pe teritoriul Podișului Bârladului se pot distinge trei zone de vegetație: zona forestieră, zona de silvostepă și zona de stepă ce se dispun aproximativ în aceeași ordine de la nord-vest spre sud-est. Această dispoziție este o consecință atât a climatului cât și a etajării descendente a reliefului spre cele două direcții. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat datorită tranzițiilor difuze, pătrunderilor adânci a văilor în podiș și modificărilor antropice. Zona de silvostepa se prezintă sub forma unei benzi continue, dar de lățimi



http://www.cjvs.eu/




diferite și cu un intrând adanc pe valea Bârladului, ce se suprapune zonei colinar-deluroase, de altitudine mai redusă (sub 250 m) a podișului.

Climatul este temperat continental, iar în învelișul de sol cea mai largă dezvoltare o au cernoziomurile. În cadrul acestei zone se disting două districte: central și sudic.

Districtul sudic începe de la sud de Huși și se continuă lărgindu-se, cuprinzând o bună parte din Campia Falciului, apoi se prelungește spre nord pe ambele părți ale văii Bârladului până aproape de Crasna, cu o dezvoltare mai mare în partea sudică a Colinelor Tutovei. Specificul silvostepei de aici constă în bogăția elementelor termofile, în alcătuirea pâlcurilor de pădure și procentul ridicat de specii pontice în componența pajiștilor. Principalele esențe termofile: stejarul pufos (Quercus pubescens), stejarul brumariu (Quercus pendunculifora) formează arborete pure sau participă la formarea șleaurilor de silvostepa împreună cu gorunul, stejarul, frasinul, ulmul, jugastrul, arțarul, teiul argintiu. Sunt menționate și alte esențe termofile sudice ca garnița (Quercus farnetto) ce formează arborete pure în sudul Colinelor Tutovei, scorușul (Sorbus domestica) cărpinița (Carpinus orientalis). Esențele termofile care formează arborete proprii (stejarul pufos, stejarul brumariu) ocupă, de preferință, versanții sudici și sud- estici, în timp ce șleaurile obișnuite ale esențelor mezofile se plasează mai ales pe culmi și pe ceilalți versanți. Suprafețele reduse de pajiști sunt caracterizate prin asociații de paius (Festuca valesiaca) și colilie (Stipa lessingiana). In pajiștele degradate se află firuța cu bulb, bărboasa, pirul gros, pâlcuri de peliniță, laptele cainelui (îndeosebi Euphorbia estepposa), coada șoricelului (Achillea setacea), plus diverse plante ruderale.

Districtul central corespunde celor două areale de silvostepă din sudul și sud-estul Podișului Central Moldovenesc, separate de o fâșie îngustă forestieră de pe interfluviul Crasna-Prut. Primul areal, cel din depresiunea Vasluiului este aproape izolat, el comunicând printr-o fâșie îngustă (în aval de Crasna), cu silvostepa sudică de pe valea Bârldului și cu cea din Depresiunea Hușilor. Al doilea areal corespunzător părții centrale și vestice ale Depresiunii Hușilor se leagă prin fâșii înguste atât cu silvostepa sudică, cât și cu cea nordică a podișului.

Fauna Relieful variat al judeţului favorizează prezenţa unei faune bogate şi diversificate.

Râul Prut se caracterizează prin ihtiofauna ce cuprinde specii ca: roşioara (Scardinus erythraplitalmus), crapul (Cyprinus carpis), carasul argintiu (Carassius auratus gibelis), somnul (Silurus glanis), şalăul (Stizostedion lucioperca) şi bibanul (Perca fluviatilis).

În timpul migraţiilor apar specii precum: morunaşul (Vimba vimba), scobarul (Chondrostoma nasus), sabiţa (Pelecuus cultratus) şi porcuşorul (Gabia gobro). Foarte rară a devenit şi ştiuca (Esox lucius). În apele râurilor mai mici se întâlnesc peşti de talie mică: roşioara (Scardinus erythraplitalmus), petroc (Gobio kessleri), boarca (Rhodeus sericeus amanes), pietrar (Zingel zingel), fusar (Zingel streber), sabiţa (Pelecus cultranus), avatul (Aspius aspius), varlarul (Misgurnus fossilis), zvârluga (Cobitis taenia), fufa (Leucaspicus delineatus), ţiparul (Misgurnus fossilis). În bălţile neamenajate ale Prutului trăiesc specii cum sunt: caracuda (Carassius carassius), crapul, roşioara, linul (Tinca tinca), obletul,



http://www.cjvs.eu/




bibanul, ştiuca. Amfibienii sunt reprezentaţi de două specii de tritoni şi şapte specii de anure. Reptilele sunt slab reprezentate, dominante fiind guşterul (Lacerta viridis), şopârla de iarbă (Lacerta Agilis) şi năpârca (Anguis fragilis). În bălţi trăieşte şarpele de apă (Natrix tesselata) şi şarpele de casă (Natrix natrix) care poate fi întâlnit şi în preajma locuinţelor. În păduri poate fi observat şarpele de alun (Coronella austriaca).

În bălţile cu vegetaţie relativ bogată trăieşte broasca ţestoasă de lac (Emys orbicularis) şi buhaiul de baltă (Bombina bombina).

Avifauna inventariată cuprinde aproape 200 de specii, între care dominante sunt passeriformele: fazan (Phasiamus colchicus), potârniche (Perdix perdix), prepeliţa (Cortunix cortunix), raţa mare (Anser platyrhynchos), raţa mică (Anas crecca), sitarul de pădure (Scolopax rusticola), cioara grivă (Corvus corone cornix), coţofana (Pica pica), porumbelul gurelat (Columba palumbus), turturica (Streptopelia turtur), guguştiuc (Streptopelia decaocto) , graur (Sturnus vulgaris) , lişită (Fulica atra) .

Dintre mamifere, rozătoarele sunt dominante; în zonele cultivate se întâlnesc numeroase specii de rozătoare: Citellus citellus, Cricetus cricetus, Apodemus agrarius, Spalax leucodon; în păduri sunt prezente: veveriţa (Sciurus vulgaris), iepure (Lepus europaeus), Muscardinus avellanarius şi Apodemus sylvaticus, iar în preajma apelor trăieşte bizamul (Ondatra zibethica) şi vidra (Lutra lutra).

Carnivorele apar în zona forestieră: vulpea (Vulpes vulpes), mistreţ (Sus scrofa), pisica sălbatică (Felis silvestris), şacalul (Canis aureus moreoticus), nevăstuica (Mustela nivalis), lupul (Canis lupus) care a devenit o raritate; uneori este semnalată prezenţa câinelui enot (Nyctereutes procyonoides) în zonele umede (Valea Bârladului şi Valea Prutului).Mamiferele insectivore sunt reprezentate de arici (Erinaceus europaeus), cârtiţa (Talpa europaea), jder de copac (Martes martes), dihor (Putorius putorius), viezure (Meles meles).

Solurile

Datorită diversităţii condiţiilor geografice şi alcătuirii litologice, teritoriul judeţului Vaslui este acoperit de o cuvertură de soluri variate. Răspândirea cea mai mare o au solurile zonale. Din această categorie se întâlnesc două grupe, şi anume: solurile de pădure şi solurile cernoziomice de stepă şi silvostepă. Solurile brune de pădure şi cele brune podzolite se întâlnesc pe înălţimile de peste 400 m altitudine. Cele brune-cenuşii de pădure apar în partea nordică a Colinelor Tutovei şi insular în dealurile înalte ale Fălciului şi sunt specifice zonei forestiere. Solurile cenuşii de pădure se întâlnesc pe dealurile mai joase şi mijlocii, neîmpădurite sau cu petece de pădure.

Cernoziomurile levigate se întâlnesc pe colinele cu altitudine sub 250 m şi împreună cu cele cenuşii de pădure, sunt specifice silvostepei. Cernoziomurile tipice stepei se întind în câmpiile colinare ale Depresiunilor Elan-Sărata şi Huşi, cât şi pe terasele de pe valea Bârladului şi afluenţilor lui din sectorul nordic. Cernoziomurile carbonatice apar pe terasele inferioare ale Prutului. În luncile Prutului, Bârladului şi în albiile majore ale pâraielor afluente acestora se întâlnesc soluri azonale de tipul: solurilor aluvionare, lăcoviştelor.



http://www.cjvs.eu/




Sărăturile (soluri halomorfe) apar în luncile şi şesurile Prutului, Bârladului, Crasnei, Elanului şi Săratei. Ele au o fertilitate scazută.

Arii protejate

În județul Vaslui exista 9 rezervații de interes național (4 rezervatii forestiere, 3 rezervații floristice și 2 rezervații paleontologice) cu o suprafață de 191,28 ha. Rezervațiile forestiere sunt predate în custodie către Direcția Silvică Vaslui, iar rezervațiile floristice si paleontologice sunt administrate temporar de A.P.M. Vaslui.

Tabel 2- Rezervațiile de interese national din județul Vaslui

Nr. Denumire Suprafata (ha)1 Locul fosilifer Mălușteni 2.773 4,02 Locul fosilifer Nisipăria Hulubăț 2.774 0,983 Movila lui Burcel 2.775 12,04 Tanacu – Coasta Rupturile 2.776 6,05 Fâneața de la Glodeni 2.780 6,06 Pădurea Bădeana 2.777 58,67 Pădurea Hârboanca 2.778 40,88 Pădurea Bălteni 2.779 18,89 Seaca Movileni IV. 73 44,1 TOTAL 191,28

La nivelul județului Vaslui avem un număr de 4 arii de protecție avifaunistică, cu o suprafață de 27288,19 ha, ce adăpostesc 52 de specii de păsări, conform anexei I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Rețeaua de arii de interes comunitar este mult mai vastă, cuprinzând 15 situri cu o suprafață de 22453,38 ha, ce prezintă 12 tipuri de habitate. În aceste arii naturale protejate se găsesc un număr de 5 tipuri de plante, 5 tipuri de mamifere, 3 tipuri de amfibieni, 10 tipuri de pești și 1 specie de nevertebrate, anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

Infrastructura

Infrastructura serviciilor publice cuprinde rețeaua de alimentare cu apă potabilă, rețeaua de canalizare și colectare a apelor pluviale, rețeaua de distribuție energie electrică, rețeaua de termoficare, rețeaua de distribuție a gazului metan, sistemul de transport și gestionarea deșeurilor deșeurile municipale solide.

Rețeaua de termoficareLungimea totală a rețelei de transport și distribuție a energiei termice în județul

Vaslui este de 125,3 km. Tabelul următor prezintă lungimea rețelei de termoficare la nivelul celor trei operatori în domeniul energiei termice din județ.



http://www.cjvs.eu/




Tabel 3 – Lungimea retelei de transport si distributie a energiei termice

Denumire operator Lungime retea (km)transport distributie total

SC Termica SA Vaslui 0,2 0,2 0,2SC Urbancalor SRL Husi - 36,285 36,285CUP Barlad 11,549 77,074 88,623

Sursa: Directia Judeteana de Statistica - Vaslui

Rețeaua de distribuție a gazului metan

La nivelul anului 2012, lungimea rețelei de distribuție gaze naturale în județ era de 299,5 km și cuprindea 9 de localități. Volumul de gaze naturale distribuit a fost de 56.173 mii m3, din care 35.378 mii m3 pentru uz casnic.

Transportul

Lungimea drumurilor publice din județ este de 2.143,891 km, având o densitate de 39,5 km/100 km2, fiind peste densitatea pe țară care este de 30,6 km/100 km2. Din totalul lungimii drumurilor publice, 17,8% sunt drumuri nationale, 43,6% sunt drumuri județene și 38,6% sunt drumuri comunale. Din totalul lungimii drumurilor naționale, sunt modernizați 381,570 km (58 km au îmbrăcăminți asfaltice ușoare). În tabelul următor este cuprinsă prezentarea drumurilor județene și comunale din județul Vaslui.

Tabel 4 - Situația drumurilor județene și comunale din județul Vaslui

Tipul Lungime totală, din care:

Îmbrăcăminte asfaltică

%

Pietruite

%

De pământ

%

Drumuri județene 935,569 km 39,96 41,24 18,8

Drumuri comunale 826,752 km 2,34 36,71 60,94

Principalele căi rutiere care străbat județul, și care facilitează accesul din și înspre aceasta la nivel național și international sunt: 8 trasee de drumuri europene/naționale, județene și comunale din care:

-1 traseu de drum european: E 581

-1 traseu de drum național principal: DN 24;-6 trasee de drumuri nationale secundare: DN 2F, DN11A, DN15D, DN 24A, DN 26 si DN 28;-52 trasee de drumuri judetene;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Drumul_European_E581



http://www.cjvs.eu/

http://ro.wikipedia.org/wiki/DN28


http://ro.wikipedia.org/wiki/DN24A

http://ro.wikipedia.org/wiki/DN15D

http://ro.wikipedia.org/wiki/DN11A

http://ro.wikipedia.org/wiki/DN2F





-197 trasee de drumuri comunale.Rețeaua de căi ferate a județului Vaslui are o lungime de cca. 249 km. În raport cu

suprafața județului, liniile de cale ferată au o densitate de 47 km /1.000 km² fiind ușor superioară mediei pe țară de 45,2 km/1.000 km².

CAPITOLUL III

CALITATEA AERULUI ÎNCONJURĂTOR ÎN JUDEŢUL VASLUI

Starea de calitate a aerului înconjurător



http://www.cjvs.eu/




Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul înconjurător

Calitatea aerului ambiental în anul 2015, Tabelul nr. 5

Judet Statia Tip poluant

Număr măsurări Concentraţia Frecvenţa

depăşirii VL sau CMA (%)

Captura de date (%)zilnice orare Max.

zilnicăMedie anuală

UM

VasluiVS-1 - FU

NO2 - 6998 39,94 14,43 μg/mc 0 79,8

SO2 - - - - μg/mc 0 0

NO - 6998 38,21 8,73 μg/mc 0 79,8

NOx - 6998 92,31 28,32 μg/mc 0 79,8

PM10 nefelom.

- - - - μg/mc 0 0

PM10 gravim.

- - - - μg/mc 0 0

CO - 5891 0,81 0,09 mg/mc 0 67,2

Benzen - 3300 4,93 1,34 μg/mc 0 37,6

Toluen - 3300 3,48 1,08 μg/mc 0 37,6

Etilbenzen - 3300 0,79 0,18 μg/mc 0 37,6

o-xilen - 3300 0,4 0,09 μg/mc 0 37,6

m-xilen - 3300 1,55 0,18 μg/mc 0 37,6

p-xilen - 3300 0,83 0,47 μg/mc 0 37,6

Ozon - 6998 96,9 63,16 μg/mc 0 49,6

NO2 - 4493 29,87 10,84 μg/mc 0 51,2

SO2 - - - - μg/mc 0 0

NO - 4493 17,36 6,96 μg/mc 0 51,2

NOx - 4493 92,80 21,33 μg/mc 0 51,2

PM10 - 5904 49,34 27,95 μg/mc 0 67,3



http://www.cjvs.eu/




VasluiVS-2 - FU

nefelom.

PM10 gravim.

331 - 48,14 26,30 μg/mc 0 90,6

CO - 4853 2,16 0,25 mg/mc 0 55,3

Benzen - - - - μg/mc 0 0

Toluen - - - - μg/mc 0 0

Etilbenzen - - - - μg/mc 0 0

o-xilen - - - - μg/mc 0 0

m-xilen - - - - μg/mc 0 0

p-xilen - - - - μg/mc 0 0

ozon - 1910 49,9 28,93 μg/mc 0 21,8

3.1 Oxizii de azot NOx (NO / NO2)

3.1.1Caracteristici generaleOxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea

nitraților la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea țesăturilor și decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.

3.1.2 Metode de măsurareMetoda de referință pentru măsurarea dioxidului de azot și a oxizilor de azot este

cea prevăzută în standardul SR EN 14211 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de azot și monoxid de azot prin chemiluminescență.

3. Norme Tabelul nr. 6

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011

Oxizi de azot - NOx

Prag de alertă

400 ug/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutive, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafață de cel puțin 100 km2 sau pentru o întreaga



http://www.cjvs.eu/




zonă sau aglomerare

VValori limită

200 ug/m3 NO2 - valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane

40 ug/m3 NO2 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

NNivel critic

30 ug/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protecția vegetației

Tabelul nr. 7 Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NO2- concentraţie medie anuală

StaţiaConcentraţia medie anuală NO2 ( μg/mc )

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

VS1 11,08 15 10,12 20,32 24,78 22,33 - 14,43

VS2 - - - 13,98 15,08 11,24 - -

Tabelul Dioxid de azot- date validate- medii orare, (µg/mc)

Staţia Date validate

Date

disponibile(%)

Nr. Probe >= 200 µg/mc (VL orară)

Frecv.

Depăşiri %

Media

anuală

(µg/mc)

VS1 6998 79,8 0 0 14,43

VS2 4493 51,2 0 0 -

3.2 Dioxidul de sulfCaracteristici generaleDioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător

care irită ochii și căile respiratorii. Surse naturale: erupțiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentația bacteriană în

zonele mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice (datorate activităților umane): sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei și hârtiei și, în măsură mai



http://www.cjvs.eu/




mica, emisiile provenite de la motoarele diesel. Evoluţia anuală a concentraţiei de SO2, în perioada 2008 – 2015.

Tabelul 8. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul pulberi în suspensie

StaţiiConcentraţia medie anuală PM10, (µg/mc)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

VS1 19 19 22,25 17,40 - - - -

VS2 - - - -* 26,27 24,42 25,68 26,30

*staţie pusă în funcţiune la data de 01.04.2011

3.3 Monoxidul de carbon1.Caracteristici generaleLa temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor,

inodor, insipid, de origine atât naturală cât și antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice și descărcările electrice.Surse antropice: se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor

fosili. Alte surse antropice: producerea oțelului și a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian și feroviar. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii și primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o

suprafață întinsă, nepunând în pericol sănătatea umană.2. Metode de măsurareMetoda de referință pentru măsurarea monoxidului de carbon este cea prevăzută în

standardul SR EN 14626 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentrației de monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroșu nedispersiv.



http://www.cjvs.eu/




3. Norme

Legea nr. 104 din 15 iunie 2011

Monoxid de carbon - CO

Valoare limită

10 ug/m3 - valoarea limită pentru protecția sănătății umane (valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore)

3.4 Benzen C6H61.Caracteristici generale

Compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apă.

90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier, restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea și distribuția acestuia.

Efecte asupra sănătății. Substanta cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte daunătoare asupra sistemului nervos central.

2. Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea benzenului este cea prevazută în standardul SR EN 14662 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentrației de benzen - părțile 1, 2 si 3.

3. Norme


Benzen - C6H6

VValoare limită

5 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane.

3.5 Pulberile în suspensie PM10 și PM2.51.Caracteristici generale

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia polenului. Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.



http://www.cjvs.eu/




3.5.1 Metode de măsurare

Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea concentrației de PM10 este cea prevazuta în standardul SR EN 12341 - Calitatea aerului. Determinarea fracției PM10 de materii sub forma de pulberi în suspensie. Metoda de referință și proceduri de încercare în teren pentru demonstrarea echivalenței cu metoda de masurare de referință. Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM2,5 este cea prevazută în standardul SR EN 14907 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracției masice de PM2,5 a particulelor în suspensie.

3. Norme


Pulberi in suspensie - PM10

VValori limită

50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane

40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane


Pulberi în suspensie – PM2,5

VValoare țintă

25 ug/m3 - valoarea-țintă anuală

VValori limită

25 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2015

20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020

3.5.2 Situația existentă

Concentraţiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni din aerul înconjurător se evaluează comparând valorile obţinute prin determinări gravimetrice folosind valoarea limită zilnică (50μg/m3) şi valoarea limită anuală (40μg/m3). În anul 2015, nu au existat depăşiri la acest indicator.

Din motive tehnice pentru acest poluant datele colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011, pentru staţia VS-1.



http://www.cjvs.eu/




Tabelul 9. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul PM10, (µg/mc)

StaţiiConcentraţia medie lunară PM10, (mg/mc)

ian feb martie apr mai iunie iulie aug sept oct nov dec

VS-2 25,71 23.37 22.12 18.71 27.84 24.95 29.42 27.88 31.24 27.6 26.15 31.82

Figura 2 Evoluţia concentraţiei lunare de PM10 pentru anul 2015În tabelul de mai jos sunt prezentate sintetic datele statistice obţinute în 2015

din monitorizarea PM10, prin metoda gravimetrică, la staţia de monitorizare VS-2:

Tabelul 6. Concentraţii de pulberi PM10 măsurate prin metoda gravimetrică – an 2015

Staţia de monitorizare PM10- metoda gravimetrică

Concentraţia medie anuală

Maxima conc. medii zilnice pe anul 2015

Nr. depăşiri ale VL zilnice

Captura de date zilnice

g/m3 g/m3 %

VS-2 26,30 48,14 (înregistrată în data de 23.07.2015) 0 90,6

Din motive tehnice pentru acest poluant datele colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011, pentru staţia VS-

3.5.3 Plumb și alte metale toxice Pb, Cd, As, Ni și Hg

1.Caracteristici generaleMetalele toxice provin din combustia cărbunilor, carburanților, deșeurilor menajere,

etc. și din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub formă de particule (cu excepția mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism și provoacă



http://www.cjvs.eu/




efecte toxice de scurtă și/sau lungă durată. În cazul expunerii la concentrații ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcțiile renale, hepatice, respiratorii.2. Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea Pb, As, Cd și Ni este cea prevăzută în standardul SR EN 14902 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru determinarea Pb, Cd, As, și Ni în fracția PM10 a particulelor în suspensie. Metoda de referință pentru măsurarea concentrației de mercur total gazos în aerul înconjurător este cea prevăzută în standardul SR EN 15852 - Calitatea aerului ambiant. Metoda standardizată pentru determinarea mercurului gazos total. 3. Norme


Plumb - Pb

Valoare limită 0,5 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protecția sănătății umane


As, Cd si Ni

Arsen 6 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10, mediată pentru un an

calendaristic.

Cadmiu 5 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10, mediată pentru un an

calendaristic.

Nichel 20 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10, mediată pentru un an

calendaristic.

3.5.4 Situația existentă

Emisii de metale grele

Metalele grele (cum ar fi cadmiu, plumb şi mercur) sunt recunoscute ca fiind toxice

pentru biodiversitate, acumulându-se progresiv în lanţul trofic; impactul biotoxic al acestora

se referă la efectele nocive asupra organismului când sunt ingerate peste

limitele recomandate.Metalele grele pot fi emise în atmosferă atât din surse naturale cât şi din cele antropogene. Valorile rezultate din calculul emisiilor în perioada 2007-2014 sunt prezentate în tabelul ce urmează:



http://www.cjvs.eu/




Figura 3. Emisii anuale de mercur şi cadmiu

*inventarul de emisii nu este finalizat

Tabelul 7 Emisii totale de metale grele Hg, Cd – tone/an

Din procesele tehnologice cât şi din traficul rutier, în atmosferă, se degajă pulberi

încărcate cu metale grele care, în valori absolute, nu ridică probleme de mediu.

Emisii de plumb

Sursele de emisie pentru plumb sunt atât cele mobile (traficul) cât şi cele staţionare

(procese industriale). Valorile de emisie pentru anul 2015 sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 9 Emisii de plumb – Pb, tone/an*

Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015*

Vaslui 0.0117 0.00914 0.0003 0.00099 0.0365 0.573 0,205 0,1005


Judeţ Poluant2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015*

VasluiHg 0,0000749 0,0000171 0,000069 0,00014 0,00017 0,01403 0,01340 0,00161

Cd 0,000453 0,0001999 0,00034 0,00038 0,00287 0,00371 0,00392 0,00353



http://www.cjvs.eu/




Figura. 4 Emisii anuale de plumb*


Figura. 5 Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de plumb în anul 2015*


3.6 Hidrocarburi aromatice policiclice HAP

1.Caracteristici generale

Hidrocarburile aromatice polinucleare HAP sunt compuși formați din 4 până la 7 nuclee benzenice. Acești compuși rezultă din combustia materiilor fosile (motoarele diesel) sub formă gazoasă sau de particule. Cea mai studiată este benzo(a)pirenul. Hidrocarburile aromatice polinucleare sunt cunoscute drept cancerigene pentru om.

2. Metode de măsurare

Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea BaP este cea prevazută în standardul SR EN 15549 - Calitatea aerului înconjurator. Metoda standardizată pentru măsurarea concentrației de benzo(a)piren în aerul înconjurător. În absența standardelor CEN pentru prelevarea și analiza HAP se utilizează metoda descrisă în standardul SR ISO 12884 - Aer înconjurător. Determinarea

hidrocarburilor aromatice policiclice totale (faza gazoasă și particule). Prelevare pe adsorbant și filtru urmată de analiza prin cromatografie în faza gazoasă/spectrometrie de masă.

3. Norme




http://www.cjvs.eu/




Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP

Benzo(a)piren 1 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10,

mediată pentru un an calendaristic

Tabelul 10 Emisii anuale de mercur şi cadmiu


Judeţ Poluant 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015*

Vaslui Hg 0,0000749 0,0000171 0,000069 0,00014 0,00017 0,01403 0,01340 0,00161

Cd 0,000453 0,0001999 0,00034 0,00038 0,00287 0,00371 0,00392 0,00353

Figura 6. Emisii anuale de mercur şi cadmiu

Din procesele tehnologice cât şi din traficul rutier, în atmosferă, se degajă pulberi încărcate cu metale grele care, în valori absolute, nu ridică probleme de mediu.

3.7 Emisii anuale de amoniac (NH3)

Sursa principală de amoniac în atmosferă este agricultură, iar din cadrul acesteia se detaşează ramura zootehnică de tip intensiv.

Tabelul 11. Emisii anuale de amoniac - tone/an

Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015*

Vaslui 1310.4 828.2 765.4 862.9 265.5 622,6 474,9 628,8




http://www.cjvs.eu/




Figura 7. Emisii de amoniac- 2007-2015*


Figura 8 Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de NH3 în anul 2015*


3.8 Emisii de substanţe acidifiante/cap de locuitor la nivelul judeţului Vaslui

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015*

Indice de acidifiere

82,69 51,76 121,79 133,55 56,61



http://www.cjvs.eu/




Figura 9 Emisii de substanţe acidifiante/cap de locuitor la nivelul judeţului Vaslui*


3.9 Ozonul

Ozonul troposferic nu este emis direct în aerul înconjurător, el formându-se prin reacţii chimice complexe între diferiţi poluanţi gazoşi, precursori ai formării ozonului cum ar fi, NOx ce include NO şi NO2 şi NMVOC. La scară continentală, CH4 şi CO au un rol în formarea O3 .

Tabelul 12 Emisii de precursori ai ozonului pe sectoare de activitate, tone*

Poluant Rezidenţial Industrial Transporturi Agricultura

CO 13348 1192 1442 2.3

NMVOC 2680 101.6 180 322.5

N0x 153 102 610.7 8.6

CH4 0 0 15,8 0,1



http://www.cjvs.eu/





Figura 10. Emisii de precursori ai ozonului pe sectoare de activitate, tone*


Tabelul 13. Emisii de particule, pe sectoare de activităţi*

Emisii/sector de activitate

PM10 (tone) PM2,5 (tone)

Rezidenţial 1796 1796

Industrial 317,5 73,8

Agricultura 76,5 10,2

Trafic 34 10,67




http://www.cjvs.eu/




Figura 11 Emisii de particule

CAPITOLUL IV

POLUAREA AERULUI ŞI ACŢIUNEA SA ASUPRA OAMENILOR ŞI ASUPRA VEGETAŢIEI

4.1 Acţiunea suspensiilor asupra organismului

Efecte asupra sănătății populațieiDimensiunea particulelor este direct legata de potențialul de a cauza efecte. O

problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii. Copiii cu vârsta mai mica de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scazută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

4.2 Acţiunea gazelor şi a vaporilor poluanţi. Aceștia pǎtrund în organism pe cale respiratorie, trec foarte uşor din plǎmâni în circulaţia sanguinǎ şi din sânge în tot organismul sau în anumite ţesuturi. Efectul nociv depinde de natura chimicǎ, proprietǎţi fizice (solubilitate) şi este iritant, asfixiant, toxic sistemic, narcotic. Produşii eliminaţi în atmosferǎ de diverse surse de poluare suferǎ o serie de procese care duc la scǎderea concentraţiei lor în aer, pânǎ la dispariţia lor completǎ , proces care se numeşte autopurificarea aerului. În aer substanţele poluante pot interacţiona chimic, ceea ce duce la scǎderea concentraţiei lor sau la modificarea toxicitǎtii.Când cantitatea de substanţe poluante este mare și puterea de autopurificarea a aerului scade , concentraţia de poluant devine periculoasǎ pentru populaţia expusǎ.

Condiţiile care influenţeazǎ autopurificarea aerului sunt:- factorii meteorologici: curenții de aer verticali şi orizontali favorizează dispersia

substanţelor poluante şi scǎderea concentraţiei lor în aer, ploaia favorizeazǎ depunerea poluanţilor pe sol;

- asezarea topograficǎ a localitǎţilor și industriilor( topografia) zonei influenteazǎ deplasarea curenţiilor de aer;



http://www.cjvs.eu/




- suprafeţele de apǎ reţin impuritǎţile depuse şi impiedicǎ ridicarea lor în aerul atmosferic; oglinzile intinse de apǎ favorizeazǎ curenţii orizontali.

- vegetaţia reduce suspensiile, gazele şi vaporii din aer;Configuraţia urbanǎ poate influenţa prin : amplasarea industriilor pe direcția

vânturilor dominante, orientarea și ventilarea strǎzilor, prezenţa vegetatiei. Poluantii atmosferici acționează asupra stării de sănătate în mod direct (în functie de natura lor, de concentrație si timp de acțiune) și în mod indirect.

Actiunea directa se manifestă prin:- efecte acute sau după expuneri de scurtă durată, apar imediat, la niveluri ridicate

de poluare; se manifestă prin intoxicații acute, agravarea sau decompensarea unor boli preexistente;

- efecte cronice, apar după o expunere de lungă durată (ani) la o concentrație moderată de poluanți atmosferici; substanțele poluante se pot cumula în organism (exemplu: plumb, cadmiu, mercur) cu afectarea funcționării normale a organelor în care se depun sau suprasolicita în timp mecanismele de apărare (exemplu: poluanții iritanți – suspensiile și gaze – oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, clor);

- efecte tardive, apar după o expunere de decenii la poluanţi cancerigeni sau acţionează asupra descendenţilor prin efecte teratogene şi mutagene.

Acţiunea indirectă se manifestă asupra mediului (care se răsfrânge asupra sănătăţii oamenilor) prin:

-modificarea microclimatului: creşterea frecvenţei zilelor cu ceaţă, scăderea radiaţiilor calorice;

- reducerea radiaţiilor luminoase şi implicit scăderea luminozităţii;- reţinerea de către unii poluanţi a radiaţiilor luminoase sau prin acţiunea asupra

stratului de ozon protector , cresterea permeabilităţii atmosferice pentru radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă mică care au efect cancerigen;

-afectarea sănătăţii plantelor şi animalelor şi pătrunderea în lanţul trofic al omului a unor substanţe cu acţiune nocivă;

- exagerarea efectului de seră din cauza creşterii concentraţiei de CO2 , metan ,oxizi de azot. Exagerarea efectului de seră determină creşterea temperaturii aerului, afectează flora, fauna, creşte frecvenţa calamităţilor;

- ploi acide (din cauza unor concentraţii mari de SO2, oxizi de azot). Se produc acizi cu reactivitate crescută, cu risc mare dat de acumularea lor în sol, creşte aciditatea solului, mobilizarea substanţelor toxice, transfer în apă. Este afectată flora şi fauna acvatică.

- modificarea condiţiilor de viaţă: disconfortul legat de miros, murdărirea locuinţelor, obiectelor, coroziunea, pătarea obiectelor, îngreunarea aerisirii locuinţelor, pierderi economice(creşterea costului iluminatului şi îngreunarea transportului datorită



http://www.cjvs.eu/




scăderii luminozităţii, reparaţii frecvente a construcţiilor, distrugerea plantelor şi animalelor, etc).

4.3 Caracterizarea indicatorilor şi efectele asupra populaţiei sau vegetaţiei

4.3.1 Dioxidul de sulf

Efecte asupra sănătății populației În funcție de concentrație și perioada de expunere, dioxidul de sulf are diferite

efecte asupra sănătății umane. Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecții ale aparatului respirator. Dioxidul de sulf poate potența efectele periculoase ale ozonului.

Efecte asupra plantelorDioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra

structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele roșii și negre, frasinul alb, lucerna, murele.

Efecte asupra mediuluiÎn atmosferă, contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra

vegetației și solului. Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea și componentele electrice.

4.3.2 Oxizii de azot

4.3.2.1Efecte asupra sǎnǎtǎţii populaţiei

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat şi pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatalǎ, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar. Populaţia expusǎ la acest tip de poluanţi poate avea dificultǎţi respiratorii, iritaţii ale cǎilor respiratorii, disfuncţii ale plǎmânilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusǎ poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

4.3.2.2 Efecte asupra plantelor si animalelorExpunerea la acest poluant produce vǎtǎmarea serioasǎ a vegetaţiei prin albirea sau

moartea ţesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora. Expunerea la



http://www.cjvs.eu/




oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamanǎ cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animlelor provocand boli precum pneumonia şi gripa.

4.3.2.3 Alte efecteOxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizeazǎ acumularea

nitraţilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea ţesaturilor şi decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.

4.3.2.2 Efecte asupra plantelor si animalelorExpunerea la acest poluant produce vǎtǎmarea serioasǎ a vegetaţiei prin albirea sau

moartea ţesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănǎ cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia şi gripa.

4.3.3 Monoxidul de carbon

4.3.3.1 Efecte asupra sănătății populației

Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal (la concentrații de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacității de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului respirator și a sistemului cardiovascular. La concentrații relativ scăzute:

- afectează sistemul nervos central;- slăbește pulsul inimii, micșorând astfel volumul de sânge distribuit în organism;- reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică;- expunerea pe o perioada scurtă poate cauza oboseala acută;- poate cauza dificultăți respiratorii și dureri în piept persoanelor cu boli

cardiovasculare;- determină iritabilitate, migrene, respirație rapidă, lipsă de coordonare, greață,

amețeală, confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Segmentul de populație cel mai afectat de expunerea la monoxid de carbon îl reprezintă: copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii și cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.

4.3.3.2 Efecte asupra plantelorLa concentrații monitorizate în mod obișnuit în atmosferă nu are efecte asupra

plantelor, animalelor sau mediului.

4.3.4 Benzenul4.3.4.1 Efecte asupra sănătății Substanta cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept

cancerigenă pentru om. Produce efecte daunătoare asupra sistemului nervos central.



http://www.cjvs.eu/




Actionează asupra:

- SNC (pe care intai il excita, apoi il deprima);

-sistemului hematopoietic (scăderea elementelor figurate, urmată de trombocitopenie);

- tegumentelor şi mucoaselor (iritant);

- tractului respirator (mergand pana la aparitia edemului pulmonar acut);

- aparatului digestiv (in caz de ingerare corodeaza mucoasa digestivǎ).

Toxicitatea depinde de sensibilitatea individuală și alți factori legați de starea organismului (ex. tinerii sunt mai sensibili la acțiunea benzenului, iar sarcina agravează intoxicația putând duce la hemoragii cu sfârșit letal.

4.3.5 Pulberi în suspensie 4.3.5.1 Efecte asupra sănătăţii populaţieiDimensiunea particulelor este direct legată de potenţialul de a cauza efecte. O

problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas şi gât şi pătrund în alveolele pulmonare, provocând inflamaţii şi intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârstă mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai mulţi poluanţi. Ei respiră mai repede decît adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii.

4.3.6 PlumbulSursele de plumb sunt extrem de numeroase, de la apa provenitǎ din zone în care

stratul geologic are conţinut mare de plumb, la vopseluri utilizate în trecut la zugrăveli interioare şi exterioare, sau la gazele rezultate prin utilizarea carburanților cu conținut de plumb, sau din industrie. Spre deosebire de alte metale, plumbul nu are nici un rol fiziologic în organism şi nu existǎ un nivel minim, care să fie considerat netoxic (3). Formele anorganice, absorbite după ingestie sau inhalare, afecteazǎ sistemul nervos, hematopoeza, aparatele renal, gastrointestinal, cardio-vascular și reproductiv, în timp ce sǎrurile organice sunt absorbite de la nivel cutanat şi afecteazǎ în principal sistemul nervos.

Expunerea cronică la plumb în doze mici a fost asociatǎ cu creşterea tensiunii arteriale, existând o corelație directǎ între concentraţia plasmaticǎ a plumbului şi nivelul tensiunii arteriale, cu bolile cerebro-vasculare şi cele cardio-vasculare. În alte studii au



http://www.cjvs.eu/




fost semnalate asocierea expunerii cronice la plumb cu modificari EKG , sau o incidenţǎ crescutǎ a bolii arteriale periferice la persoanele expuse cronic la cadmiu şi plumb. Copii reprezintă o grupa cu risc maxim.

4.3.7 CadmiulPrincipala poartă de intrare a cadmiului în mediu este prin aer. În aer cadmiul

ajunge sub formǎ de particule materiale în urma emisiilor de la incinerarea deşeurilor, emisiilor din metalurgie. Particulele de cadmiu pot fi transportate pe distanţe lungi, astfel cǎ aria poluatǎ se extinde foarte mult. Odatǎ pǎtruns în mediu cadmiu “se leagǎ” foarte stabil de componentele din sol. Cadmiul poate avea efecte nocive asupra organismului uman atât în cazul expunerii de scurtă durată cât și în cazul celei de lungă durată. Este un element care are proprietatea de a se acumula în organismul uman odatǎ cu vârsta şi este foarte greu eliminat de organism.

Biodisponibilitatea ridicată a cadmiului pentru plante, face ca acest element să pătrundă cu uşurinţă în lanţul trofic şi deci în organismul uman. Odată pătruns în organismul uman, cadmiul este greu de eliminat astfel se acumulează în țesuturi, în special în rinichi și oase. Acumulările excesive favorizează ateroscleroza, hipertensiunea arterială, anemie și disfuncții ale aparatului renal.

4.3.8 NichelulNichelul este un compus care se găseşte în natură numai la niveluri scăzute.

Oamenii folosesc nichelul în aplicații diverse. Cea mai comună utilizare a nichelului este folosirea lui ca ingredient la obținerea oțelului și a altor produse metalice. Poate fi găsit în produse obișnuite din metale cum ar fi bijuteriile. Produsele de hrană conţin, în mod normal, mici cantităţi de nichel. Este cunoscut că ciocolata şi grăsimile conţin cantităţi mari de nichel. Nivelul nichelului asimilat atinge cote înalte când oamenii consumă mari cantităţi de legume din soluri poluate. Este cunoscut faptul că plantele acumulează nichelul iar ca rezultat asimilarea nichelului din legume este ridicată. Prin intermediul plămânilor fumătorii asimilează o cantitate mare de nichel. Nichelul poate fi găsit şi în detergenți. Oamenii pot fi expuşi la nichel prin respirarea aerului, băutul apei, alimentaţie sau fumatul ţigărilor. Contactul pielii cu solul sau apa contaminate cu nichel poate, de asemenea, să conducă la expunerea cu nichel. În cantităţi mici nichelul este esenţial, dar când asimilarea este prea mare poate produce afecţiuni ale sănatăţii. Efectele asupra organismului uman apar în special prin expunere profesională la nichel și sunt: alergii, rinite, sinuzite, cancer al cavitatilor nazale, și al plămânilor.

4.3.9 Arsenicul

Exista doua tipuri de arsenic:– anorganic: se găsește în sol, roci și apă și este cea mai periculoasă formă;– organic: se găsește în animale și plante și este mai puțin dăunător decât cel



http://www.cjvs.eu/




anorganic.Efectele arsenicului asupra sănatățiiOamenii pot fi expuși la arsenic prin intermediul alimentelor, apei şi aerului.

Expunerea poate apărea, de asemenea, în urma contactului pielii cu solul sau apa care conține arsenic. Expunerea la doze mari poate avea anumite efecte asupra sǎnǎtǎţii precum lezarea nervilor şi dureri de stomac.Arsenicul nu poate fi distrus după ce a pătruns în mediul înconjurător, astfel încât cantitățile adǎugate se pot rǎspândi şi pot avea efecte asupra sǎnǎtǎţii oamenilor şi animalelor.

În concluzie se impune menţinerea calităţii aerului înconjurător sub limitele prevăzute în legislaţie pentru indicatorii analizaţi, prin luarea de măsuri corespunzătoare de către autorităţile publice şi agenţii economici.

CAPITOLUL V



http://www.cjvs.eu/




IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR SURSE DE EMISII

Emisii rezultate în ramurile economice

5.1 Energie

Tabelul 13 Emisii rezultate din producerea de energie electrica şi termica, tone*

Poluant SO2 NOx NMVOC PM10 CO

Producţie de energie electrica si termică

24,11 153 2680 1796 13348


Figura.12 Emisii rezultate din producerea energiei electrice și termice, tone

5.2 Industrie

Tabelul 14 Emisii rezultate din sectorul industrial, tone*



12,7 102 101,6 48,2 1192




http://www.cjvs.eu/




Figura 13 Emisii rezultate din sectorul industrial, tone*


5.3 Transporturi

Tabelul 15 Emisiile de poluanţi atmosferici proveniţi din transportul rutier, în judeţul Vaslui

Emisii din traficul rutier

NOX

tone

CO

tone

NH3

tone

N2O

tone

NMVOC

tone

CH4

tone

PM10

tone

CO2

mii tone

2010 1321 3803,9 9,9 5,6 617,7 27,9 49,7 85,7

2011 1388 4254,8 10,2 5,9 694,1 28,5 54,8 93,1

2012 1387,6 4222,5 16,8 6,9 587,6 36,6 48,1 201,1

2013 739,4 1484,4 5,09 2,7 189,8 20,6 28,1 96,4

2014 610,7 1442,5 5,28 3,12 179,6 15,8 34,0 101,8

2015*




http://www.cjvs.eu/




Traficul rutier la nivelul județului Vaslui pentru anul 2015 este atașat ca Anexa nr. 1.

Plan de măsuri stabilit de Registrul Auto Român

5.

Nr.crt. Denumire măsură Termen de realizare

Costuri (mii lei cu TVA)

Sursa de finanțare Cine răspunde

1 Efectuarea de controale tehnice în trafic în vederea verificării emisiilor poluante la autovehicule

Permanent Proprie RAR

2 Introducerea în circulație a unor vehicule cu emisii poluante reduse


3 Efectuarea de studii la nivelul județului Vaslui în vederea determinării datelor de intrare în programul COPERT pentru estimarea emisiilor poluante provenite din traficul rutier




http://www.cjvs.eu/




4 Agricultura

Tabelul 16 Emisii rezultate din agricultură, tone*



24,11 153 2680 1796 13348


CAPITOLUL VI

ANALIZA DATELOR METEOROLOGICE

Staţia meteorologica

Temperatura medie (gr. C)

Cantitatea de precipitaţii (l/mp)

Viteza medie a vântului (m/s)

Anul 2014 Anul 2015 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2014 Anul 2015

Negreşti 10.3 11,2 560,1 435,3 - -

Vaslui 10.2 11,1 721.4 456,9 2,0 1,8

Bârlad 10,5 11,6 595,8 498,7 - -

Datele sunt furnizate de Administrația Națională de Meteorologie, Centrul Meteorologic Regional Moldova

Prin comparație cu mediile anuale pe țară se observă la precipitații o medie mai scăzută temperatura medie fiind apropiată de cea medie pe țară, viteza medie pentru cei doi ani este mai mică față de media multianuală, cca. 4,5 m/s pentru județul Vaslui de unde și potențialul energetic eolian printre cele mai ridicate din țară. Vânturile pot influența calitatea aerului atât pozitiv dar și negativ prin transportarea noxelor a prafului din alte zone ale țarii, Europei și chiar nisipuri sahariene în urma unor furtuni deșertice.



http://www.cjvs.eu/




CAPITOLUL 7

MĂSURI DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI

7.1 Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transportTabelul 17

Nr. crt.

Denumire măsură Termen de realizare

Costuri

(mii lei cu TVA)

Sursa de finanțare Cine răspunde

Municipiul Vaslui

1 Construcţia variantei de ocolire a mun. Vaslui

150.000 POR 2014-2020, Bugetul de stat, Bugetul local

Primăria mun. Vaslui Partener CNADNR

2 Înfiinţarea de perdele forestiere şi împădurirea terenurilor degradate din Polul Metropolitan Vaslui

12.500 PNDR 2014-2020, Admnistraţia Fondului de Mediu, Bugetul local

Primăria mun. Vaslui, Parteneri: ONG, Direcţia Silvică

3 Reabilitarea şi modernizarea reţelei stradale din mun. Vaslui

70.000 POR 2014-2020, Bugetul de stat, Bugetul local

Primăria mun. Vaslui

4 Construcţia unui pasaj rutier denivelat în mun. Vaslui

2.000 POR 2014-2020, Bugetul local

Primăria mun. Vaslui

Municipiul Bârlad



http://www.cjvs.eu/




1 Programul de îmbunătățire a calității mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate

2011-2017 3.180 Bugetul de stat Primăria Bârlad, Ministerul mediului

2 Modernizare străzi Deal II Țuguiata II, bariera Puiești, Complex școlar, extindere Complex școlar, Trestiana

2011-2017 50.000 fonduri nerambursabile, Bugetul local

Primăria Bârlad

3 Amenajare parc M. Eminescu 2017-2019 3.700 Bugetul de stat Primăria Bârlad

4 Realizarea stației de încărcare vehicule electrice în mun. Bârlad

2017-2020 300 Bugetul de stat Primăria Bârlad

5 Amenajare parcări 2014-2020 2.000 Bugetul local Primăria Bârlad

6 Lucrări de reparație străzi prin plombări și covoare asfaltice pe arterele de circulație și trotuare

2014-2020 30.000 Bugetul local Primăria Bârlad

7 Înnoirea parcului auto de transport în comun cu 12 autobuze și 9 microbuze Eu 5 și Eu 6

2016-2020 1.800.000

Euro

S.C. Vertasnsis Primăria Bârlad

8 Realizarea variante ocolitoare a mun. Bârlad

2014-2020 51,50 mil

Euro

MDRAP, M. Transporturilor, Bugetul local


9 Lucrări de amenajare și întreținere spații verzi

2014-2020 3.000 Bugetul local Primăria Bârlad

10 Achiziționare autovehicul pentru curățare străzi

2016 87,85 Bugetul local Primăria Bârlad

Reabilitarea şi modernizarea a 275 km de drum judeţean de importanţă strategică

Municipiul Huşi

1 Modernizarea spaţiilor verzi şi a parcurilor publice existente;

2014-2020

Bugetul local Primaria Huși

2 Variantă de ocolire modernă pentru municipiul Huşi

2014-2020

Bugetul de stat, Bugetul local


Consiliul judeţean

1 Înnoirea parcului auto al serviciului public de transport urban cu mijloace de transport

2014-2020

10 mil euro

Fonduri europene, Bugete

CJ Vaslui, UAT



http://www.cjvs.eu/




ecologice; 2014-2020

locale

2 Amenajarea şi modernizarea staţiilor de transport public;Reabilitarea şi modernizarea a 275 km de drum judeţean de importanţă strategică Modernizarea spaţiilor de refugiu;Modernizarea sistemului de indicatoare rutiere şi de orientare;Modernizarea sistemelor de siguranţă a traficului (marcaje, parapeţi de protecţie etc.);

2014-2020

128 mil euro

Fonduri europene, Bugetul de stat, Bugete locale

MDRAP, M. Transporturilor, CJ Vaslui, UAT

Lungimea drumurilor judeţene şi comunale reabilitate şi modernizate cca. 70 km

2014-2020 Fonduri europene, Bugetul de stat, Bugete locale

MDRAP, CJ Vaslui, UAT

Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti;Reabilitarea/amenajarea de rigole pe marginea drumurilor comunale

2014-2020 15 mil euro

Fonduri europene, Bugetul de stat, Bugete locale

MDRAP, UAT

Asfaltarea a 45 de km de drum comunal pietruit;Pietruirea a 45 de km de drum comunal de pământ

2014-2020 Fonduri europene, Bugetul de stat, Bugete locale

MDRAP, CJ Vaslui, UAT

Împădurirea zonelor defrişate ilegal;Împădurirea zonelor de protecţie pentru terenurile agricole;Împădurirea terenurilor degradate;Împădurirea zonelor pretabile pentru vegetaţie forestieră;Campanii de mobilizare comunitară pentru împădurirea zonelor limitrofe localităţilor;

2014-2020 10 mil euro

Fonduri europene, Bugetul de stat, Direcția Silvică a județului Vaslui, Bugete locale

Consiliul Judeţean Vaslui;Administraţiile Publice Locale;APM;Direcţia Silvică a Judeţului Vaslui;

Direcția Silvică Vaslui

1 Împăduriri și asigurarea regenerării naturale

2014-2020 10.000 Fonduri proprii-fond de regenerare și conservare

Ocoalele silvice din structura Direcției Silvice Vaslui

7.000 Fonduri bugetare-



http://www.cjvs.eu/




fond de ameliorare

Direcția de Sănătate publică Vaslui

1 Evaluarea impactului asupra sănătății a poluanților din aerul ambiant în mediul urban

2016 0,10 PN II D.S.P. Vaslui

2 Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății populației


3 Evaluarea impactului asupra sănătății a poluanților din aerul ambiant în mediul urban și a aerului în instituțiile publice













2020 0.10 PN II D.S.P. Vaslui



Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui

1 Finalizarea elaborării Planurilor de acțiune la nivel local pentru zonele vulnerabile la nitrați din surse agricole

2017 - - D.A.J. Vaslui

2 Monitorizarea modului de implementare a Planurilor de acțiune la nivel local pentru zonele vulnerabile la nitrați din

2020 - - D.A.J. Vaslui



http://www.cjvs.eu/




surse agricole

Registrul Auto Român

1 Efectuarea de controale tehnice în trafic în vederea verificării emisiilor poluante la autovehicule

Permanent - Proprie R.A.R.

2 Introducerea în circulație aunor vehivule cu emisii poluante reduse


3 Efectuarea de studii nla nivelul județului Vaslui în vederea determinării datelor de intrare în programul COPERT pentru estimarea emisiilor poluante provenite din traficul rutie


S.C.RULMENTI S.A. BÂRLAD

1 Monitorizări analitice ale calității aerului cu laborator acreditat RENAR; măsurări ale emisiilor din surse dirijate punctiforme, difuze; măsurări parametri emisii conform autorizației de mediu

2014-2020 1200 Proprie S.C. RULMENȚI S.A. Bârlad

7.2 Extinderea rețelelor de distribuție a gazului metan

Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale, la sfârşitul anului 2014, era 333,7 km. Rețele de distribuție a gazelor naturale sunt în 14 localități din care 10 sunt în mediul rural și 4 în municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești.

7.3 Managementul în sistem integrat al deșeurilorO mai bună gestionare a deșeurilor poate contribui la:

-reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - în special metan de la depozitele de deșeuri dar și dioxid de carbon de emisie (prin reutilizare și reciclare);

-creșterea eficienței utilizării resurselor - economisirea energiei și reducerea consumului de materiale prin intermediul deșeurilor prevenirea, reutilizarea, reciclarea şi recuperarea de energie din surse regenerabile;

-protejarea sănătăţii publice prin gestionarea în condiţii de siguranţă a substanţelor potenţial periculoase;

-protejarea ecosistemelor (soluri, ape subterane, emisiile în aer).



http://www.cjvs.eu/




7.3.1 Schimbări ce vor fi aduse prin proiectul: “Sistem Integrat de Management al Deșeurilor Solide în Județul Vaslui”

Principalele schimbări pe care le va aduce noul sistem de gestionare a deșeurilor constau în construirea unui depozit ecologic județean, a patru stații de transfer în apropierea municipiilor Vaslui, Bârlad, Huși și a orașului Negrești, precum și crearea unor platforme de colectare selectivă a deșeurilor în fiecare localitate din județul Vaslui.

Platformele de colectare selectivă reprezintă zone fixe de colectare a deșeurilor, dotate cu containere pentru colectarea separată a deșeurilor din plastic, metal, sticla, hârtie și reziduuri menajere. În funcție de deșeurile colectate, fiecare dintre containere are culori distincte, respectiv: containerele pentru colectarea plasticului/metalului vor fi galbene, cele pentru colectarea hârtiei/cartonului vor fi albastre, cele pentru colectarea sticlei vor avea culoarea verde, iar cele destinate colectării deșeurilor menajere vor avea culoarea gri.

Stațiile de transfer reprezintă zone de stocare temporară a deșeurilor, înainte ca acestea să fie transferate la stația de sortare din cadrul depozitului ecologic ce urmează a fi construit la Roșiești. Acestea sunt alcătuite dintr-o zona de transfer și o platformă publică de colectare. In zona de transfer vor fi depozitate temporar deșeuri precum deșeurile menajere mixte, deșeurile similare provenite de la agenții economici și instituții, deșeuri stradale și din piețe, precum și deșeurile colectate selectiv de la platformele de colectare din județ. Platforma publică de colectare va fi echipată cu containere speciale pentru deșeuri voluminoase, periculoase și DEEE-uri.

7.3.2 Proiectul cuprinde:-realizarea şi implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor

de tip municipal pe întreg teritoriul judeţului Vaslui; -construcţia unui depozit ecologic judeţean pentru deşeuri municipale situat

extravilan, in comuna Roşieşti, unitatea administrativ teritorială Roşieşti, în proprietate Judeţului Vaslui şi în administrarea Consiliului Judeţean Vaslui, în suprafaţă de 20 ha, format din două celule de depozitare cu capacitatea de 3,76 Mtone, staţie de sortare, staţie de epurare, alimentare cu apă, alimentare cu energie electrică, drum de acces şi alei interioare, spaţiu administrativ, împrejmuirea depozitului ecologic şi a instalaţiilor aferente (doar prima celulă a depozitului cu o capacitate de 1,5 Mtone va fi construită prin prezentul proiect, cea de-a doua rămânând în sarcina beneficiarului, Consiliul judeţean Vaslui);

-construcţia unei staţii de transfer situată pe amplasamentul din municipiul Vaslui, teren intravilan, în suprafaţă de 5000 mp a UAT Vaslui, adresa: Vaslui, str. Gării;

-construcţia unei staţii de transfer situată pe amplasamentul din municipiul Bârlad, teren intravilan, în suprafaţă de 5549 mp, a UAT Bârlad, adresa: str. George



http://www.cjvs.eu/




Enescu, nr. 39 A; -construcţia unei staţii de transfer situată pe amplasamentul din municipiul

Huşi, teren intravilan T3/P48, în suprafaţă de 5000 mp; -construcţia unei staţii de transfer situată pe amplasamentul din municipiul

Negreşti, în suprafaţă de 6000 mp, a UAT Negreşti; -construirea platformelor pentru amplasarea containerelor de colectare a

deşeurilor reciclabile şi reziduale amplasate pe raza unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Vaslui, cu excepţia Municipiilor Vaslui, Bârlad şi Huşi;

-achiziţionarea de echipamente pentru colectarea separată a deşeurilor reciclabile care vor deservi toate localităţile din judeţul Vaslui, cu excepţia municipiilor Vaslui, Bârlad şi Huşi;

-achiziţionarea de echipamente pentru colectarea separată a deşeurilor menajere care vor deservi toate localităţile din judeţul Vaslui, cu excepţia municipiilor Vaslui, Bârlad şi Huşi;

-închiderea depozitelor neconforme de la Bârlad, Huşi, Negreşti cu respectarea legislaţiei în vigoare privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

-exploatarea depozitului, inclusiv întreţinerea acestuia şi a bunurilor aferente, precum şi prelucrarea şi depozitarea deşeurilor;

-transportul deşeurilor de la staţiile de transfer la depozit, staţii de transfer (Vaslui, Bârlad, Huşi, Negreşti) destinate să deservească fiecare câte o arie determinată (zonele de colectare) corespunzătoare unui număr de municipii, oraşe şi comune;

-colectarea deşeurilor din zonele de colectare corespunzătoare fiecărui punct colectare şi transportul acestor deşeuri până la staţia de transfer aferentă;

-campanie de informare şi conştientizare a populaţiei; -asistenţă tehnică şi supervizare; -identificarea şi întreţinerea mijloacelor fixe şi circulante ale Proiectului.

7.4 Extinderea suprafețelor de spații verzi la nivelul prevăzut în acquis-ul comunitar

După cum se poate vedea din planul de acțiuni sunt măsuri prevăzute la nivel de așezări urbane pentru realizarea celor 26 mp spațiu verde/locuitor în cadrul unor proiecte cu finanțare din diverse surse interne/externe, rambursabile/nerambursabile. De altfel, la nivelul județului, situația este bună și îndeplinirea angajamentelor asumate este ușor de realizat.

7.5 Creșterea cantității de energie regenerabilă

Producerea energia regenerabilă are mai multe surse din care amintim: energia solară, energia eoliană, energia de la micro-hidrocentrale, energia



http://www.cjvs.eu/




geotermală, energia produsă din biomasă şi energia produsă din biogaz.În judeţul Vaslui energie regenerabilă se produce prin instalaţii eoline,

instalaţii de captare a energiei solare, instalaţii de biogaz şi prin utilizarea biomasei ca şi combustibil.

Parcuri eoliene sunt în mai multe comune ale judeţului, cu mai multe turbine sunt în comunele: Albeşti, Costeşti, Deleni, Drânceni, Fălciu, Lipovăţ, Vutureşti. Puterea instalată a parcurilor eoliene din judeţul Vaslui, estimată după evidenţa certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire, este de peste 5.000 Mw, zona geografică a judeţului prezintă unul din cele mai mari potenţiale, din punctul de vedere al energiei eoline, din ţară.



http://www.cjvs.eu/

cjvs.eucjvs.eu/downloads/anunturi/2017/PLAN_DE_MENTINERE_A_CA… · Web viewCalitatea aerului în...

Documents

Transcript of cjvs.eucjvs.eu/downloads/anunturi/2017/PLAN_DE_MENTINERE_A_CA… · Web viewCalitatea aerului în...