cj.md®ncheieri-decizii...6 C u p r i n s Titlul I Dispoziţii generale ÎNCHEIERE privind...

5

Titlul I

D I S P O Z I Ţ I I G E N E R A L E

6

C u p r i n s

Titlul I

Dispoziţii generale ÎNCHEIERE privind examinarea pricinii în şedinţă secretă..........................

ÎNCHEIERE privind strămutarea pricinii de la o instanţă de judecată la o altă

instanţă de judecată......................................................................................

ÎNCHEIERE, prin care instanţa s-a declarat necompetentă de a judeca

pricina............................................................................................................

ÎNCHEIERE privind soluţionarea conflictului de competenţă

jurisdicţională................................................................................................

ÎNCHEIERE privind strămutarea pricinii de la o instanţă de judecată la o altă

instanţă de judecată.................................................................................

ÎNCHEIERE privind respingerea propunerii de recuzare a judecătorului....

ÎNCHEIERE privind admiterea propunerii de recuzare a judecătorului.......

ÎNCHEIERE privind înlocuirea părţii care figurează greşit în proces..........

ÎNCHEIERE privind coparticiparea procesuală obligătorie..........................

ÎNCHEIERE privind coparticiparea facultativă.............................................

ÎNCHEIERE privind permiterea înlocuirii părţii cu succesorul

ei în drepturi...................................................................................................

ÎNCHEIERE privind scutirea de la plata taxei de stat...................................

ÎNCHEIERE privind amînarea plaţii taxei de stat..........................................

ÎNCHEIERE privind restituirea taxei de stat, depuse într-o sumă mai mare

decât cea prevăzută de legislaţia în vigoare....................................................

ÎNCHEIERE privind căutarea pârâtului.........................................................

ÎNCHEIERE privind respingerea cererii de repunere în termen....................

ÎNCHEIERE privind respingerea cererii de repunere în termen....................

ÎNCHEIERE privind darea delegaţiei.............................................................

ÎNCHEIERE privind asigurarea probelor.......................................................

ÎNCHEIERE privind aducerea forţată.............................................................

ÎNCHEIERE privind dispunerea efectuării expertizei grafologice.................



ÎNCHEIERE privind dispunerea efectuării expertizei grafologice repetate...

ÎNCHEIERE privind dispunerea efectuării expertizei psihiatrice...................

ÎNCHEIEREprivind dispunerea efectuării expertizei psihiatrice....................

suplimentare.....................................................................................................

ÎNCHIERE privind aplicarea amenzii judiciare...............................................

ÎNCHEIERE privind reducerea amenzii judiciare...........................................

ÎNCHEIERE privind amînarea executării încheierii cu privire la amendă......

7

Titlul II

Procedura înaintea primei instanţe

A. PROCEDUR A CONTENCIOASĂ-----------------------------------------------------

ÎNCHEIEREA Preşedintelui instanţei de judecată privind repartizarea cererii

de chemare în judecată judecătorului-------------------------------------------------

ÎNCHEIERE privind primirea cererii de chemare în judecată şi pregătirea

pricinii pentru dezbateri judiciare---------------------------------------------------

ÎNCHEIERE privind stabilirea termenului pentru examinarea pricinii--------

ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă

cererea nu urmează a fi judecată în instanţă judecătorească în procedură

civil.....................................................................................................................


există o hotărâre judecătorească irevocabilă cu privire la un litigiu între

aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri sau o încheiere

judecătorească prin care se admite încetarea procesului în legătură cu faptul că

reclamantul a renunţat la acţiune sau că între părţi s-a încheiat o

tranzacţie…………....................................................................…...................


aceasta este depusă de un organ, organizaţie sau o persoană în apărarea

drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca

prezentul cod sau o altă lege să le delege dreptul adresării în judecată în acest

scop……...........................................................................................................


există o hotărâre irevocabilă, obligatorie pentru părţi, a judecăţii arbitrale cu

privire la litigiul dintre aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi

temeiuri, cu excepţia cazurilor când judecata a respins cererea de eliberare a

titlului de executare silită a hotărârii judecăţii arbitrale sau a remis pricina spre

reexaminare judecăţii arbitrale care a pronunţat hotărârea,

însă judecarea pricinii în aceeaşi judecată arbitrală este imposibilă………….


acţiunea este intentată împotriva unui agent economic lichidat deja…...…......

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă

reclamantul nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe

calea extrajudiciară, prevăzută de lege pentru categoria respectivă de pricini

sau de contractul părţilor....................................................................................

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă instanţa

nu este competentă să judece pricina…………….....................……................

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată dacă cererea a

fost depusă de o persoană incapabilă……………............................…….........

8

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă soţul a

înaintat acţiunea de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei, în timpul

sarcinii sau în primul an de la naşterea copilului……......................…..

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă cererea nu

este semnată ori este semnată de o persoană neîmputernicită de a o semna ori

este semnată fără a se indica funcţia semnatarului……….....……..............

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă cererea a

fost depusă în numele persoanei interesate de către o persoană neîmputernicită

de a porni şi a susţine procesul......................................……

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă la aceeaşi

instanţă sau la o altă, se află în judecată un litigiu între aceleaşi părţi, asupra

aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri..............................................

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă nu sînt

prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului într-o instituţie

financiară unde, conform legislaţiei, ar fi trebuit să primească

datoria……...........................................................……......................................

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată dacă

reclamantul îşi retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind intentarea

procesului..

ÎNCHEIERE prin care nu se dă curs cererii…………………..........................

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, în legătură cu

neîndeplinirea în termen a tuturor cerinţelor enumerate în încheierea

judecătorului, prin care nu s-a dat curs cererii……….............................…......

ÎNCHEIERE privind primirea acţiunii reconvenţionale…………….…..........

ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea acţiunii reconvenţionale…….…......

ÎNCHEIERE privind asigurarea acţiunii………………………………….......

ÎNCHEIERE privind substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o

altă formă…......................................................................................................

ÎNCHEIERE privind anularea măsurii de asigurare a acţiunii……………….

ÎNCHEIERE privind anularea măsurii de asigurare a acţiunii

ÎNCHEIERE privind conexarea pretenţiilor……………………………….....

ÎNCHEIERE privind separarea pretenţiilor………………………………......

ÎNCHEIERE privind conexarea mai multor revendicări, unele dintre care sunt

de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, iar altele de competenţa

unei instanţe specializate…...........................................................

ÎNCHEIERE privind conexarea mai multor pretenţii legate între ele, dacă sunt

de competenţa unor instanţe de diferite grade…………………………....

ÎNCHEIERE privind schimbarea termenului de judecată.................................

ÎNCHEIERE privind reluarea examinării pricinii în fond………………….....

HOTĂRÂRE privind admiterea acţiunii cu privire la desfacerea căsătoriei,

partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, determinarea

domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului

minor……..........................................................................................................

ÎNCHEIERE privind stabilirea termenului de împăcare soţilor………………

ÎNCHEIERE privind modificarea termenului de împăcare stabilit soţilor……

9

HOTĂRÂRE privind admiterea acţiunii cu privire la restabilire la lucru,

încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea

prejudiciului moral............................................................................................

ÎNCHEIERE privind corectarea greşelilor din hotărâre………….………......

HOTĂRÂRE suplimentară………………...……………………………........

ÎNCHEIERE privind respingerea cererii cu privire la emiterea unei hotărâri

suplimentare......................................................................................................

ÎNCHEIERE privind explicarea hotărârii judecătoreşti ………………….....

ÎNCHEIERE privind amînarea executării hotărârii judecătoreşti …………...

ÎNCHEIERE privind indexarea sumelor adjudecate……………………….....

ÎNCHEIERE privind executarea imediată a hotărârii judecătoreşti………….

ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul decesului sau

reorganizării părţii în proces, dacă raportul juridic litigios permite succesiunea

în drepturi………….................…................................................

ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul pierderii capacităţii de

exerciţiu a părţii în proces………………………………................................

ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul delegării către o instanţă

judecătorească străină a efectuării actelor de procedur............…….

ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului, dacă pârâtul sau reclamantul se

află într-o unitate activă a Forţelor Armate sau a altor trupe şi formaţiuni

militare ale Republicii Moldova…………........................................................

ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului, dacă partea în proces se află într-

o instituţie curativ-profilactică...................................................................

ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul în care pârâtul este

căutat................................................................................................................

ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul în care s-a dispus

efectuarea unei expertize………..................................……………………....

ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul în care s-a dat o delegaţie

judiciară unei alte instanţe judecătoreşti din ţară…………..............

ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul în care s-a dispus

organului de tutelă şi curatelă efectuarea unui control al condiţiilor de trai ale

adoptatorilor în pricinile de adopţie şi în alte pricini în care pot fi lezate

drepturile şi interesele copilului…................…................................................

ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul în care au încetat

împuternicirile tutorelui sau curatorului……...........................……………....

ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului, dacă pricina nu poate fi judecată

înainte de soluţionarea unei alte pricini conexe............................….

ÎNCHEIERE privind respingerea cererii cu privire la repunere pe rol a

pricinii...............................................................................................................

ÎNCHEIERE privind reluarea procesului……………………………….........

ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care pricina nu urmează a

fi judecată în procedură civilă…….....................................................

ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între

aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o

hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a

10

procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune sau cu

confirmarea tranzacţiei dintre părţi…...............................................................

ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care reclamantul a

renunţat la acţiune, renunţul fiind admis de instanţă………………................

ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care părţile au încheiat o

tranzacţie, confirmată de instanţă…………......................................………

ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între

aceleaşi părţi,cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o

hotărâre judecătorească arbitrală care a devenit obligatorie pentru părţi, cu

excepţia cazului când instanţa refuză eliberarea titlului executoriu şi restituie

pricina spre o nouă examinare judecăţii arbitrale care a emis hotărârea, iar

soluţionarea pricinii în aceeaşi judecată arbitrală s-a dovedit a fi

imposibilă........................................................................................................

ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care partea în proces

persoană fizică decedează şi raportul juridic litigios nu admite succesiunea în

drepturi………................................................................................................

ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care partea în proces

persoană juridică este lichidată……………………......................................

ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care reclamantul

nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor,

de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară………………

ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care cererea

a fost depusă de o persoană incapabilă…………………………………….....

ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care cererea este

semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită…………

ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care litigiul dintre

aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află în curs

de judecată la aceeaşi instanţă sau la o altă………………………............

ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care părţile au

încheiat un contract prin care litigiul urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală,

iar pînă la examinarea pricinii în fond, pârâtul a ridicat obiecţii împotirva

soluţionării litigiului în judecată…………....….............................................

ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care părţile citate

legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici nu au

solicitat examinarea pricinii în absenţa lor………………………………......

ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care reclamantul

citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de judecată, nu a comunicat instanţei

motivele neprezentării sau motivele sînt considerate de instanţă ca fiind

neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar pârâtul nu

solicită soluţionarea pricinii în fond……....................................................

ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care soţul a înaintat

acţiune de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei în timpul sarcinii ei

sau în decursul unui an de la naşterea copilului, iar cererea nu a fost restituită

reclamantului de către

judecător………………………………………...............................................

11

ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care persoana în ale

cărei interese este pornit procesul, în conformitate cu art. 7 alin.(2), art. 72

alin.(2) şi art. 73 alin.(3) CPC, nu susţine pretenţiile înaintate, nu solicită să

intervină în procesîn calitate de reclamant…………………………...........

ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care persoanele

indicate la art. 72 şi 73 CPC au renunţat la acţiune, iar reclamantul care a

preluat acţiunea nu a plătit taxă de stat în termenul stabilit de instanţă...........

ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care instanţa a

amânat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a plătit-o în

termenul stabilit de instanţă..............................................................................

ÎNCHEIERE cu privire la anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe

rol, emise în temeiul lit.f) şi lit.g) art. 267 CPC……………………………......

ÎNCHEIERE cu privire la respingerea cererii de anulare a încheierii privind

scoaterea cererii de pe rol, emise în temeiul lit.f) şi lit.g) art. 267 CPC………

ÎNCHEIERE interlocutorie…………………………………………..............

ÎNCHEIERE interlocutorie………………………..........................................

ÎNCHEIERE privind examinarea observaţiilor asupra procesului-

verbal……........................................................................................................

B. PROCEDUR A CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV…….

HOTĂRÂRE privind anularea actului administrativ…………………….....

HOTĂRÂRE privind anularea actului administrativ……………………….

C. PROCEDURA SPECIALĂ……………….….……..…….…………………

HOTĂRÂRE privind constatarea faptului raporturilor de

rudenie…………….........................................................................................

HOTĂRÂRE privind constatarea faptului înregistrării

căsătoriei……………......................................................................................

HOTĂRÂRE privind constatarea faptului acceptării unei succesiuni şi locul ei

de deschidere..............................................................................................

ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care la depunerea

cererii sau la examinarea pricinii în procedură specială se constată un litigiu de

drept ce ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti……….....................

HOTĂRÂRE privind încuviinţarea dopţiei………………………………....

HOTĂRÂRE privind declararea persoanei dispărută fără urmă………….…

ÎNCHEIERE privind restituirea fără examinare a cererii cu privire la

declararea persoanei dispărută fără urmă…………………………................

HOTĂRÂRE privind declararea persoanei decedată………………………..

HOTĂRÂRE privind anularea hotărârii judecătoreşti

de declarare a persoanei decedată……………………………………………

HOTĂRÂRE privind declararea incapacităţii persoanei…………………….

ÎNCHEIERE, privind desemnarea din oficiu a reprezentantului.....................

12

ÎNCHEIERE privind publicarea în ziarul local a unei comunicări despre

pornirea procesului............................................................................................

ÎNCHEIERE privind încetarea procesului de reconstituire a procedurii

judiciare pierdute…........................................................................................

HOTĂRÂRE privind reconstituirea procedurii judiciare pierdute…………..

D. PROCEDURA ÎN ORDONANŢĂ (Procedura simplificată) ….........… MODEL de blanchetă a ordonanţei judecătoreşti………………….…..........

ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia derivă dintr-un act

juridic autentificat notarial…………...............................................................

ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia ţine de încasarea

pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii,

contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte

persoane interesate...........................................................................................

ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia urmăreşte perceperea

salariului sau unor altor drepturi calculate, dar neplătite

salariatului……………....................................................................................

ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia este înaintată de

organul de poliţie, de organul fiscal sau de organul de executare a actelor

judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau

debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei

hotărâri judecătoreşti, precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor

sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din

locuinţă............................................................................................................

ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia rezultă din procurarea

în credita unor mărfuri…………...................................................

ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia rezultă din

nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă...........................................

ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia urmăreşte

deposedarea şi vânzarea forţată a obiectului gajului (bun mobiliar sau

imobiliar)……..................................................................................................

ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei

judecătoreşti, dacă pretenţia nu rezultă din art. 345 CPC.................................


judecătoreşti, dacă debitorul este în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti

ale Republicii Moldova.....................................................................................


judecătoreşti, dacă nu sunt prezentate documentele care confirmă pretenţia

creditorului......................................................................................................


judecătoreşti, dacă din cerere şi din alte documente prezentate se constată

existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul

documentelor depuse……………………………….......................................

13


judecătoreşti, dacă nu s-a respectat procedura prealabilă cerută de lege pentru

sesizarea instanţei judecătoreşti.......................................................................

ÎNCHEIERE prin care nu se dă curs cererii cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti, dacă cererea nu corespunde prevederilor art. 347 CPC ori nu s-a

plătit taxa de stat......................................................................

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti, în legătură cu neîndeplinirea în termen de către creditor a tuturor

cerinţelor enumerate în încheierea judecătorului, prin care nu s-a dat curs

cererii........................................................................................................

ÎNCHEIERE privind anularea ordonanţei udecătoreşti…………...................

ÎNCHEIERE privind respingerea cererii cu privire la anularea ordonanţei

judecătoreşti…..................................................................................................

Titlul III

C Ă I L E D E A T A C

A L E H O T Ă R Â R I L O R J U D E C Ă T O R E Ş T I

A P E L U L pagina 310

ÎNCHEIEREA Preşedintelui instanţei de apel privind repartizarea pricinii

judecătorului raportor………………………………………….......................

ÎNCHEIERE privind primirea pricinii spre examinarea apelului şi pregătirea

către dezbateri judiciare………………………………………........................

ÎNCHEIERE privind stabilirea termenului pentru examinarea pricinii în

instanţa de apel..................................................................................................

ÎNCHEIERE privind respingerea cererii cu privire la repunerea în termenul de

apel……...............................................................................................

ÎNCHEIERE privind repunerea în termenul de apel……………………

ÎNCHEIERE, prin care nu se dă curs cererii de apel……………………

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de apel, dacă apelantul nu a îndeplinit

în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu

art. 368 al.(1) CPC...…...................................................................................

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de apel, dacă apelul a fost depus în

afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau

instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în

termen……………………...........................................................................

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de apel, dacă apelantul a înaintat o nouă

pretenţie, neexaminată în primă instanţă….........................................

14

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de apel, dacă cererea de apel a fost

depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel…………..........

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de apel, dacă apelantul solicită

restituirea apelului până la începerea dezbaterii pricinii în fond în instanţa de

apel………..….............................................................................................

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de apel, dacă în virtutea legii, hotărârea

nu poate fi atacată în apel……………….....................................

ÎNCHEIERE privind încetarea procedurii de apel dacă se admite retragerea

apelului…….................................................................................................

ÎNCHEIERE privind scoaterea apelului de pe

rol…………………………………....…….................................................

DECIZIE privind respingerea apelului şi menţinerea hotărârii primei

instanţe……....…….....................................................................................

DECIZIE privind admiterea apelului şi modificarea hotărârii primei

instanţe……..........…...................................................................................

DECIZIE privind admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi

emiterea unei noi hotărâri……………………..............................................

DECIZIE privind admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi

restituirea pricinii spre rejudecare în primă

instanţă………….......................…………....................................................

DECIZIE privind admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei

instanţe şi dispunerea încetării procesului…………......................................


instanţe şi dispunerea încetării procesului………………..............................


instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol…………….........................

DECIZIE privind examinarea cererii de apel depuse în termen, după

examinarea pricinii în temeiul unor alte cereri

apel……………………………………………….............…........................

R E C U R S U L

împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este

prevăzută calea apelului

S E C Ţ I U N E A I pagina 366

ÎNCHEIEREA Preşedintelui instanţei de recurs privind repartizarea pricinii

judecătorului raportor………………………...................……......................

ÎNCHEIERE privind primirea pricinii spre examinarea recursului, pregătirea

către dezbateri judiciare şi stabilirea termenului pentru examinarea pricinii în

instanţa de recurs

ÎNCHEIERE prin care nu se dă curs cererii de recurs……………………...

15

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de recurs, dacă recurentul nu a

îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de recurs din încheierea emisă în

conformitate cu art. 408 al.(1) CPC…..................................................... 371

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de recurs, dacă recursul nu este declarat

în temeiurile consemnate la art. 400 CPC………………………...

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de recurs, dacă cererea de recurs a fost

depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunere în

termen………..…..........................................................................................

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de recurs, dacă cererea de recurs a fost

depusă de o persoană, care nu este în drept să declare

recurs……………………..............................................................................

ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de recurs, dacă recurentul solicită

restituirea recursului până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de

recurs…...........................................................................................................

ÎNCHEIERE privind încetarea procedurii de recurs, dacă se admite retragerea

recursului…....................................................................................

ÎNCHEIERE privind amânarea şedinţei instanţei de recurs…….......……….

DECIZIE privind respingerea recursului şi menţinerea hotărârii primei

instanţe…..........................................................................................................

DECIZIE privind admiterea recursului şi modificarea hotărârii primei

instanţe..…........................................................................................................

DECIZIE privind admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi

emiterea unei noi hotărâri……............……………………..........................

DECIZIE privind admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei

instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă…… 397.

DECIZIE privind admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi

luarea pricinii spre examinare în primă instanţă……….............……………


instanţe şi dispunerea încetării procesului………………….........................


instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol…………………................

DECIZIE privind examinarea recursului depus în termen sau depus după

repunere în termen, după examinarea pricinii în temeiul unor alte

recursuri……….........…….............................................................................

R E C U R S U L

împotriva încheierii primei instanţe

pagina 412 DECIZIE privind respingerea recursului şi menţinerea încheierii…….......…

DECIZIE privind admiterea recursului, casarea integrală a încheierii primei

instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă…….............

DECIZIE privind admiterea recursului, casarea integrală a încheierii primei

instanţe şi soluţionarea prin decizie a problemei în fond………….................

16

R E C U R S U L

împotriva deciziilor instanţei de apel

S E C Ţ I U N E A a II-a pagina 421

ÎNCHEIERE privind suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs…….

ÎNCHEIERE privind respingerea cererii cu privire la suspendarea executării

hotărârii atacate cu recurs……………………...........………………..............

ÎNCHEIERE privind suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs…….

DECIZIE privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 400 al.(2) şi (3) sau este vădit

nefondat............................................................................................................

DECIZIE privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care recursul este

depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434.......................

DECIZIE privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care persoana care a

înaintat recursul nu este în drept să-l declare ……….......................................

DECIZIE privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care recursul este

depus repetat după examinarea lui.....................................................................

ÎNCHEIEREA Colegiului lărgit al Curţii Supreme de Justiţie privind

desesizarea în favoarea Plenului Curţii Supreme de

Justiţie……………………......…......................................................................

ÎNCHEIERE privind încetarea procedurii în recurs, dacă se admite retragerea

recursului….......................................................................................

DECIZIE privind respingerea recursului ca fiind nefondat, menţinerea deciziei

instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, precum şi a încheierilor atacate cu

recurs…............................................................................................

DECIZIE privind admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de

apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi

hotărâri………….............................................................................. pag. 447

DECIZIE privind admiterea recursului, casarea integrală sau parţială a deciziei

instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre

rejudecare în primă instanţă sau, după caz, în instanţa de apel, când eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.....................

DECIZIE privind admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a

hotărârii primei instanţe şi dispunerea încetării procesului………........……..


hotărârii primei instanţe şi dispunerea încetării procesului……………….....


hotărârii primei instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol…….............

R E V I Z U I R E A H O T Ă R Â R I L O R

17

Pagina 462

ÎNCHEIERE privind respingerea cererii de revizuire (art. 449 lit.a) CPC)…..

ÎNCHEIERE privind respingerea cererii de revizuire (art. 451 al.(4) CPC)…..

ÎNCHEIERE privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse

revizuirii (art. 449 lit.b) CPC)………....................................................


revizuirii (art. 449 lit.c) CPC)……… ……........…...............................


revizuirii (art. 449 lit.d) CPC)................................................................


revizuirii (art. 449 lit.e) CPC)……… ……….......................................


revizuirii (art. 449 lit.f) CPC)…… ………………............…................


revizuirii (art. 449 lit.g) CPC)…… ………………….......…................


revizuirii (art. 449 lit.h) CPC)……… ……………………..................


revizuirii (art. 449 lit.i) CPC)…… ………………....……...................


revizuirii (art. 449 lit.j) CPC)…… …………………….......….............


revizuirii (art. 449 lit.k) CPC)……… ……………….…......................

ÎNCHEIERE privind suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire se

cere………...…................................................................................................

ÎNCHEIERE privind respingerea cererii cu privire la suspendarea executării

hotărârii a cărei revizuire se cere…………….………………………….........

Titlul IV

R E C U N O A Ş T E R E A ŞI E X E C U T A R E A

H O T Ă R Â R I L O R J U D E C Ă T O R E Ş T I

S T R Ă I N E

ÎNCHEIERE privind recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărârilor

judecătoreşti străine………………………………………………............................

ÎNCHEIERE privind refuzul recunoaşterii şi încuviinţării executării silite a

hotărârilor judecătoreşti străine……………………...................................................

Încheiere privind examinarea pricinii în şedinţă secretă

18

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2005 mun. Chişinău

Judecătoria Ciocana mun. Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul E.G.

grefier C.N.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui

C.A. împotriva lui V.M. cu privire la stabilirea paternităţii şi încasarea pensiei pentru

întreţinerea copilului minor

c o n s t a t ă

C.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui V.M. cu privire la stabilirea

paternităţii şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor.

Pârâtul V.M., în şedinţa de judecată, a cerut dispunerea examinării pricinii în şedinţă

secretă indicând că, pe parcursul examinării] pricinii vor fi puse în discuţie circumstanţe ce

ţin de aspecte ale vieţii sale particulare.

Reclamanta C.A., în şedinţa de judecată a considerat necesar admiterea cererii.

Audiind părţile, instanţa de judecată consideră necesar a admite cererea privind

dispunerea examinării pricinii în şedinţă secretă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 23 al. (3) CPC, instanţa de judecată poate dispune judecarea

pricinii în şedinţă secretă pentru a preveni divulgarea unor informaţii care se referă la

aspecte intime ale vieţii, care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională, ori la

alte circumstanţe care ar putea prejudicia interesele participanţilor la proces, ordinea publică

sau moralitatea.

Astfel, din considerentele că, pe parcursul examinării pricinii vor fi puse în discuţie

probleme ce ţin de viaţa particulară a părţilor, de moralitatea lor, comportamentul acestora

în societate, ceea ce poate afecta prestigiul părţilor, instanţa de judecată, în conformitate cu

art. 23 al. (3) CPC, consideră necesar a dispune examinarea pricinii în şedinţă secretă.

În conformitate cu art. 23 al. (5), art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de

judecată

d i s p u n e

Se admite cererea lui V.M. cu privire la dispunerea examinării pricinii în şedinţă

secretă.

Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.A. împotriva lui V.M. cu

privire la stabilirea paternităţii şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor se va

examina în şedinţă secretă.

Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu

fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, E.G.

judecătorul

19

Încheiere privind strămutarea pricinii de la o instanţă de judecată

la o altă instanţă de judecată

Î N C H E I E R E

15 decembrie 2004 mun. Chişinău

Judecătoria Centru municipiul Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul S.M.

grefier N.O.


V.T. împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei

c o n s t a t ă

V.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.M. cu privire la încasarea

datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul V.T. a indicat că el, la 10 martie 2001, i-a dat cu

împrumut lui C.M. 10 000 lei, pe care ultimul s-a obligat să-i restituie la 10 martie 2002.

Până la momentul actual, pârâtul nu i-a restituit banii. În legătură cu acest fapt, reclamantul

cere ca suma în cauză să fie încasată de la pârât în beneficiul lui.

Reclamantul V.T., în şedinţa de judecată, susţinând motivele invocate în cererea de

chemare în judecată, a cerut admiterea acţiunii.

Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, nu a recunoscut acţiunea şi a cerut strămutarea

pricinii spre judecare la Judecătoria Buiucani municipiul Chişinău, deoarece domiciliul lui

este la adresa ap. nr. 19, pe str. Calea Ieşilor nr. 16, mun. Chişinău, care se află în raza de

activitate a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar

de a strămuta pricina spre judecare la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 43 al. (2) lit.b) CPC, instanţa strămută pricina la o altă instanţă

dacă, pe parcursul judecării, s-a constatat că pricina a fost reţinută spre judecare cu

încălcarea normelor de competenţă teritorială.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, domiciliul pârâtului C.M. este la apartamentul

nr. 19 situat pe strada Calea Ieşilor nr. 16 mun. Chişinău, care se află în raza de activitate a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău.

În conformitate cu art. 38 al. (1) CPC, acţiunea se intentează în instanţa de la

domiciliul sau de la locul de aflare a pârâtului.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, deorece domiciliul

pârâtului C.M. se află în raza de activitate a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, cererea de

chemare în judecată în cauză urma să fie depusă şi examinată la Judecătoria Buiucani, mun.

Chişinău, deşi ea a fost reţinută spre examinare la Judecătoria Centru mun. Chişinău cu

încălcarea normelor de competenţă jurisdicţională, instanţa de judecată ajunge la concluzia

de a strămuta pricina civilă în cauză spre judecare la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău.

În conformitate cu art. 43 al. (2) lit. b) şi al. (3), art. art. 269-270 CPC, instanţa de

judecată

20

d i s p u n e

Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui C.M. cu

privire la încasarea datoriei se strămută spre judecare la Judecătoria Buiucani mun.

Chişinău.

Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,

prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.

Preşedintele şedinţei, S.M.

judecătorul

21

Încheiere prin care instanţa s-a declarat necompetentă de a judeca pricina

Î N C H E I E R E


Judecătoria Buiucani mun. Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul M.V.

grefier P.E.


V.T. împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei

c o n s t a t ă

La 28 noiembrie 2004, V.T. a depus cerere de chemare în judecată la Judecătoria

Centru mun. Chişinău împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul, V.T. a indicat că el, la 10 martie 2001, i-a dat cu

împrumut lui C.M. 10 000 lei, pe care ultimul s-a obligat să-i restituie la 10 martie 2002.

Până la momentul actual, pârâtul nu i-a restituit banii. În legătură cu acest fapt reclamatul

cere, ca suma în cauză să fie încasată de la pârât în beneficiul lui.

La 15 decembrie 2004 pârâtul, C.M. a cerut strămutarea pricinii spre judecare la

Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, deoarece domiciliul lui, apartamentul nr. 19 str. Calea

Ieşilor nr. 16, or. Chişinău, se află în raza de activitate a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 15 decembrie 2004, pricina a

fost strămutată spre judecare după competenţă la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.

Reclamantul V.T., în şedinţa de judecată, a indicat că, în opinia sa, pricina urmează să

fie judecată la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, în raza de activitate a căreia el,

reclamantul, îşi are domiciliul.

Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, a cerut judecarea pricinii la Judecătoria Buiucani

mun. Chişinău, unde el, pârâtul, îşi are domiciliul.


de a se declara necompetentă de a judeca pricina în cauză şi, suspendând procesul, de a

înainta dosarul Curţii de Apel Chişinău pentru soluţionarea conflictului de competenţă

jurisdicţională din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 43 al. (1) CPC, pricina pe care instanţa a reţinut-o spre

judecare, cu respectarea normelor de competenţă se soluţionează de aceasta în fond, inclusiv

în cazul devenirii ei ulterioare de competenţa unei alte instanţe.

În şedinţa de judecată s-a constatat că pricina civilă la cererea de chemare în judecată

a lui V.T. împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei a fost primită spre judecare la

Judecătoria Centru, mun. Chişinău, unde, consideră instanţa de judecată, şi ar fi trebuit să fie

judecată.

În conformitate cu art. 44 al. (2) CPC, când două sau mai multe judecătorii din

circumscripţia aceleiaşi curţi de apel se declară competente să judece aceeaşi pricină sau

când, prin încheieri irevocabile, ele îşi declară incompetenţa de a judeca aceeaşi pricină,

conflictul de competenţă se judecă de către curtea de apel comună.

22

Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a

se declara necompetentă să judece pricina în cauză cu suspendarea procesului şi înaintarea

dosarului Curţii de Apel Chişinău pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

În conformitate cu art. 44 al. (1) art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui

C.M. cu privire la încasarea datoriei se suspendă şi dosarul se înaintează Curţii de Apel

Chişinău pentru soluţionarea conflictului de competenţă jurisdicţională.


prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.

Preşedintele şedinţei, M.V.

judecătorul

23

Încheiere privind soluţionarea conflictului de competenţă jurisdicţională

Î N C H E I E R E


Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul C.N.

Judecătorii P.A. şi C.I.

examinând în şedinţă publică conflictul de competenţă jurisdicţională dintre

Judecătoria Centru mun. Chişinău şi Judecătoria Buiucani mun. Chişinău la judecarea

pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui C.M. cu privire la

încasarea datoriei

c o n s t a t ă

V.T. a depus cerere de chemare în judecată la Judecătoria Centru mun. Chişinău

împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei.

Prin încheierea irevocabilă a Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 15 decembrie

2004, pricina civilă la cererea de chemare în judecată în cauză a fost strămutată spre

judecare la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.

Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, prin încheierea irevocabilă din 5 ianuarie 2005

s-a declarat necompetentă să judece pricina în cauză, considerând că aceasta ţine de

competenţa judecătoriei Centru, mun. Chişinău.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră că competentă să judece

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui C.M. cu privire la

încasarea datoriei este Judecătoria Buiucani mun. Chişinău, unde şi urmează a fi remisă

pricina, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 43 al. (2) lit.b) CPC, instanţa strămută pricina la o altă instanţă

dacă, pe parcursul judecării, s-a constatat că pricina a fost reţinută spre judecare cu

încălcarea normelor de competenţă teritorială.

Din materialele dosarului urmează că domiciliul pârâtului C.M. a fost şi este la

apartamentul nr. 19 situat pe str. Calea Ieşilor nr. 16, mun. Chişinău, care se află în raza de

activitate a Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, ceea ce se confirmă prin explicaţiile

pârâtului C.M. cât şi copia buletinului de identitate a părâtului.

În conformitate cu art. 38 al. (1) CPC, acţiunea se intentează în instanţa de la


În astfel de circumstanţe, Colegiul Civil consideră că cererea de chemare în judecată a

lui V.T. împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei a fost depusă şi reţinută spre

judecare la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, cu încălcarea normelor de competenţă

teritorială, din care considerente Judecătoria Centru mun. Chişinău, a ajuns corect la

concluzia despre necesitatea strămutării pricinii spre judecare la Judecătoria Buiucani mun.

Chişinău.

Din considerentele menţionate nu pot fi reţinute argumentele invocate de către

Judecătoria Buiucani mun. Chişinău, în încheierea din 5 ianuarie 2005, deoarece acestea

contravin prevederilor art. 43 al. (1) CPC.

24

Astfel, s-a constatat că competentă să judece în fond pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei este

Judecătoria Buiucani mun.Chişinău, unde şi urmează să fie remisă spre judecare pricina

civilă în cauză.

În conformitate cu art. 44 al. (2) şi al. (8), art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se constată competenţa Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău la judecarea în fond a

pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui C.M. cu privire la

încasarea datoriei.

Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui C.M. cu

privire la încasarea datoriei se remite spre judecare în fond Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, C.N.

judecătorul

Judecătorii P.A.

C.I.

25

Încheiere privind strămutarea pricinii de la o instanţă de judecată

la o altă instanţă de judecată

Î N C H E I E R E

1 decembrie 2004 mun. Bender

Colegiul Civil al Curţii de Apel Bender

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul M.M.

Judecătorii C.L. şi L.P.

examinând în şedinţă publică cererile de abţinere de la judecată a judecătorilor

Judecătoriei Ştefan-Vodă, S.M. şi A.C.,

c o n s t a t ă

V.P. a depus cerere de chemare în judecată la Judecătoria Ştefan-Vodă împotriva

întreprinderii „I‖ cu privire la restabilire la lucru şi încasarea salariului mediu pentru absenţa

forţată de la lucru.

Judecătorii Judecătoriei Ştefan-Vodă S.M. şi A.C., au înaintat cereri de abţinere de la

judecată invocând că, reclamantul V.P., pe parcursul anilor 1993-2003, a activat la

Judecătoria Ştefan-Vodă în calitate de judecător şi preşedinte, împreună cu ei şi careva alţi

judecători la această judecătorie nu sunt desemnaţi, din care motive consideră necesară

strămutarea pricinii la o altă instanţă de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră necesar cererile de abţinere

de la judecată a judecătorilor S.M. şi A.C. a le admite din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 52 al. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art.50 şi

51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul şi executorul judecătoresc sunt

obligaţi să se abţină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de

participanţii la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanţă.

În conformitate cu art. 50 al. (1) lit.g) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a

fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există

alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

În şedinţa de judecată s-a constatat că judecătorii Judecătoriei Ştefan-Vodă S.M. şi

A.C. pe parcursul a mai multor ani au fost colegi de lucru cu reclamantul V.P., care a activat

şi în calitate de preşedinte a acestei instanţe judecătoreşti, împrejurare, care ar putea pune la

îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lor.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că substituirea

judecătorilor S.M. şi A.C. este imposibilă din lipsă de alţi judecători la această instanţă de

judecată, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite cererile de abţinere de la judecată

cu strămutarea pricinii spre judecare la Judecătoria Anenii-Noi, care este situată în

nemijlocita apropiere a razei de activitate a Judecătoriei Ştefan-Vodă şi se află în

circumscripţia Curţii de Apel Bender.

În conformitate cu art. 43 al. (2) lit.d), art. 50 al. (1) lit.g), art. 52 al. (1), art. art. 269-

270 CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

26

Se admit cererile de abţinere de la judecată a judecătorilor Judecătoriei Ştefan-Vodă,

S.M. şi A.C.

Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V.P. împotriva întreprinderii „I‖

cu privire la restabilire la lucru şi încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la

lucru se strămută spre judecare în fond la Judecătoria Anenii-Noi.

Încheierea este irevocabilă şi nu este susceptibilă de recurs.

Preşedintele şedinţei, M.M.

judecătorul

Judecătorii C.L.

L.P.

27

Încheiere privind respingerea propunerii de recuzare a judecătorului.

Î N C H E I E R E


Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul Iu.D.

grefier S.E.

examinând în şedinţă publică propunerea de recuzare a judecătorului C.I.

c o n s t a t ă

L.C. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U.P. cu privire la înlăturarea

obstacolelor în folosirea de sectorul de teren.

În şedinţa de judecată, pînă la începerea judecării pricinii în fond, reclamantul L.C., a

înaintat propunere de recuzare a judecătorului C.I., indicând că anterior judecătorul C.I. a

examinat un alt litigiu, cu privire la apărarea onoarei şi demnităţii între aceleaşi părţi,

hotărârea instanţei în acea cauză nefiind în favoarea reclamantului.

Pârâtul U.P. în şedinţa de judecată a cerut respingerea propunerii de recuzare, ca fiind

lipsită de temei.

Audiind părţile, instanţa de judecată consideră necesar de a respinge propunerea de

recuzare a judecătorului C.I. din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 50 al. (1) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a fi

recuzat dacă:

a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert,

specialist, interpret, reprezentant, grefier sau executor judecătoresc;

b) se află în raporturi de rudenie pînă la al treilea grad inclusiv sau de afinitate pînă

la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau

cu reprezentanţii acestora;

c) judecătorul, soţul sau rudele lor de pînă la al treilea grad inclusiv au o pricină

similară celei care se judecă ori au o judecată la instanţa în care una dintre părţi

este judecător;

d) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părţi;

e) şi-a expus opinia asupra pricinii care se judecă;

f) între el şi una din părţi a fost o judecată penală în timp de 5 ani de pînă la

recuzare;

g) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există alte

împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

Instanţa de judecată consideră că motivele invocate de către L.C., cu privire la faptul

că, judecătorul C.I., anterior, a mai judecat o cauză între aceleaşi părţi, prin care lui L.C. nu i

s-a dat câştig de cauză, nu cad sub incidenţa art. 50 CPC


respinge propunerea reclamantului L.C. cu privire la recuzarea judecătorului C.I.

În conformitate cu art. 53 al. (5), art. art. 269-270, art. 359 al. (1) CPC, instanţa de

judecată

28

d i s p u n e

Se respinge propunerea reclamantului L.C. cu privire la recuzarea judecătorului C.I.

Judecarea pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui L.C. împotriva lui

U.P. cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea de sectorul de teren se continuă în

aceeaşi componenţă.


fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, Iu.D.

judecătorul

29

Încheiere privind admiterea propunerii de recuzare a judecătorului

Î N C H E I E R E


Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul D.I.

grefier A.E.

examinînd în şedinţă publică propunerea de recuzare a judecătorului C.L.

c o n s t a t ă

B.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui B.A. cu privire la încasarea

datoriei.

Reclamanta B.I., în şedinţa de judecată, a înaintat propunere de recuzare a

judecătorului C.L., indicând că pârâta, B.A., este fiica surorii soţiei judecătorului.

Pârâta B.A. în şedinţa de judecată a recunoscut că, ea într-adevăr este fiica surorii

soţiei judecătorului, însă a cerut respingerea propunerii de recuzare.

Audiind părţile, instanţa de judecată consideră necesar a admite propunerea de

recuzare a judecătorului C.L. din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 50 al.(1) lit.b) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a

fi recuzat dacă se află în raporturi de rudenie până la al treilea grad inclusiv sau de afinitate

până la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu

reprezentanţii acestora.

În şedinţa de judecată s-a constatat că pârâta B.A. este fiica surorii soţiei judecătorului

C.L., din care considerente instanţa de judecată ajunge la conluzia de a admite propunerea

de recuzare a judecătorului, deoarece sunt prezente temeiurile indicate în art. 50 al.(1) lit.b)

CPC.

În acelaşi timp, instanţa de judecată consideră necesar a menţine actele îndeplinite de

judecătorul C.L. în ceea ce ţine de numirea expertizei grafologice, deoarece aceasta nu

influenţează judecarea litigiului.

În conformitate cu art. 53 al. (5), art. 54 al. (4), art. art. 269-270, art. 359 al. (1) CPC,

instanţa de judecată

d i s p u n e

Se admite propunerea reclamantei B.I. cu privire la recuzarea judecătorului C.L.

Actele îndeplinite de către judecătorul C.L. cu privire la numirea expertizei

grafologice se menţin.

Se amînă procesul pentru 3 februarie 2005 ora 10.00.


fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, D.I.

judecătorul

31

Încheiere privind înlocuirea părţii care figurează greşit în proces

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul E.M.

grefier G.O.


G.D împotriva lui V.C. cu privire la repararea prejudiciului material

c o n s t a t ă

G.D. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui V.C. cu privire la repararea

prejudiciului material în sumă de 13 181 lei 97 bani, cauzat în urma accidentului rutier.

În motivarea acţiunii, reclamantul G.D. a indicat că, la 12.10.02, a avut loc un

accident rutier, în urma căruia automobilul lui de marca ―VAZ-21012‖, numărul de

înmatriculare CBX-631 a fost deteriorat, iar reclamantului i-au fost cauzate leziuni

corporale. Vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut V.C., care conducea

automobilul de marca ―Peugeot-305‖, numărul de înmatriculare CDM-836. În urma

accidentului rutier, reclamantului i-a fost cauzată o pagubă materială în mărime de 13 181

lei 97 bani.

Reclamantul G.D., în şedinţa de judecată acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul V.C., în şedinţa de judecată, nu a recunoscut acţiunea considerînd că el nu

poate figura în proces în calitate de pârât pe motiv că el nu poate purta răspundere pentru

prejudiciul cauzat în urma accidentului rutier comis în timpul îndeplinirii obligaţiunilor de

serviciu, deoarece proprietar al automobilului de marca ―Peugeot-305‖, număr de

înmatriculare CDM-836, pe care el îl conducea în ziua comiterii accidentului rutier, este

întreprinderea „S‖, unde el lucrează în calitate de şofer.

Reclamantul G.D. a menţionat că el nu este împotriva înlocuirii pârâtului.


de a înlocui pârâtul nerespectiv, care figurează greşit în proces, cu pârâtul respectiv.

Conform art. 1410 al. (2) Cod Civil, obligaţia de reparare a prejudiciului revine

persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt

temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

În conformitate cu art. 64 al. (1) CPC, dacă, în cadrul pregătirii pricinii către dezbateri

judiciare sau în timpul examinării ei în şedinţă de judecată, se constată că acţiunea nu a fost

intentată de persoana interesată sau că nu este îndreptată împotriva persoanei care trebuie să

răspundă în acţiunea dată, instanţa, cu consimţămîntul reclamantului, poate dispune, fără a

înceta procesul, înlocuirea reclamantului sau a pârâtului nerespectiv cu reclamantul sau

pârâtul respectiv dacă prin înlocuirea uneia dintre părţi nu se schimbă competenţa în

examinarea pricinii.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, automobilul de marca ―Peugeot-305‖ număr de

înmatriculare CDM-836, aparţine cu drept de proprietate întreprinderii „S‖, unde V.C., care

32

conducea automobilul în cauză şi care a fost recunoscut de către organele de poliţie vinovat

în comiterea accidentului rutier, lucrează în calitate de şofer.

În astfel de circumstanţe, instanţa de judecată consideră necesar de a înlocui pârâtul

nerespectiv, V.C., cu pârâtul respectiv – întreprinderea „S‖.

În acelaşi timp, instanţa de judecată consideră că V.C. în conformitate cu art. 67 al.

(1) CPC, urmează a fi atras în proces în calitate de intervenient accesoriu, deoarece faptele şi

raporturile juridice stabilite pe cauza dată prin hotărârea judecătorească irevocabilă pot avea

efecte juridice la examinarea acţiunii de regres depuse împotriva intervenientului accesoriu.

În conformitate cu art. 64 al. (5), art. 67 al. (1), art. art. 269-270, art. 359 al. (1) CPC,


d i s p u n e

Se înlocuieşte pârâtul nerespectiv V.C., în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui G.D. împotriva lui V.C. cu privire la repararea prejudiciului material, cu

pârâtul respectiv întreprinderea „S‖.

Se atrage V.C. în proces în calitate de intervenient accesoriu.

Se amînă procesul pentru 19 februarie 2005, ora 10.00.

Se expediază întreprinderii „S‖ citaţia, copia cererii de chemare în judecată şi copia

încheierii.


fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, E.M.

judecătorul

33

Încheiere privind coparticiparea procesuală obligătorie

Î N C H E I E R E


Judecătoria Centru mun. Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul C.A.

grefier O.M.


V.S. împotriva lui E.S. cu privire la încasarea datoriei

c o n s t a t ă

V.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui E.S. cu privire la încasarea

datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul V.S. a indicat că, la 12.12.02 i-a dat cu împrumut lui

E.S. 3 000 dolari americani pe un termen de un an cu o dobîndă anuală de 5%, pe care

ultimul nu i-a restituit, în legătură cu care fapt cere încasarea a 3090 dolari americani.

La 27 ianuarie 2005, V.C. a depus cerere cu privire la admiterea ei în proces în calitate

de coreclamantă, indicând că reclamantul, V.S. este fostul ei soţ, cu care are un copil minor

– fiul I., născut la 22 ianuarie 1998. Consideră că ea, împreună cu copilul minor au dreptul

la ½ din banii în litigiu.

V.C., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea acesteia.

Reclamantul V.S. în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii lui V.C. cu privire

la admiterea ei în proces în calitate de coreclamantă, indicând că, banii în litigiu sunt

proprietatea lui privată, deoarece prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, din

12.09.02 a fost desfăcută căsătoria între el şi V.C. şi partajate bunurile proprietate comună în

devălmăşie a soţilor, din care considerente fosta lui soţie V.C., împreună cu copilul minor,

nu pot pretinde la proprietatea lui.

Pârâtul E.S. în şedinţa de judecată a cerut respingerea cererii lui V.C. cu privire la

admiterea ei în proces în calitate de coreclamantă, deoarece el a primit cu împrumut bani

anume de la V.S. şi nu şi de la V.C.


de a respinge cererea lui V.C. cu privire la admiterea ei în proces în calitate de coreclamantă

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 62 al. (2) CPC, coparticiparea procesuală se admite dacă:

a) obiectul litigiului îl constituie drepturile şi obligaţiile comune ale mai multor

reclamanţi sau pârâţi;

b) drepturile şi obligaţiile reclamanţilor şi pârâţilor decurg din aceleaşi temeiuri de

fapt şi de drept;

c) drepturile şi obligaţiile ce formează obiectul litigiului sînt de aceeaşi natură.

Conform art. 39 al. (1) Codul Familiei, în cazul desfacerii căsătoriei la oficiul de stare

civilă, aceasta încetează din ziua înregistrării divorţului, iar în cazul desfacerii căsătoriei pe

cale judecătorească – din ziua când hotărârea instanţei judecătoreşti a rămas definitivă.

Motivul invocat de către V.C. în cererea depusă, precum că ea, împreună cu copilul

minor, ar avea dreptul la cotă-parte din suma de bani în litigiu, ce a fost dată cu împrumut de

34

către V.S. lui E.S. după desfacerea căsătoriei, în opinia instanţei de judecată, nu poate servi

drept temei pentru admiterea ei în proces în calitate de coreclamantă, deoarece prin

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12.09.02 a fost desfăcută căsătoria între

părţi, care conform art. 39 al. (1) Codul Familiei, a încetat la 27.09.02, adică din ziua când

hotărârea instanţei judecătoreşti a rămas definitivă.

Cu atît mai mult, prin aceeaşi hotărâre a instanţei de judecată au fost partajate

bunurile proprietate comună în devălmăşie a soţilor, iar banii în litigiu, proprietate privată a

lui V.S., au fost daţi cu împrumut de către ultimul lui E.S., mai târziu şi anume la 12.12.02.


respinge cererea lui V.C. cu privire la admiterea ei în proces în calitate de coreclamantă,

deoarece cererea în cauză este în contradicţie cu prevederile art. 62 al.(2) CPC.

În conformitate cu art. 62 al. (4), art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se respinge cererea lui V.C. cu privire la admiterea ei în calitate de coreclamantă în

procesul civil la cererea de chemare în judecată a lui V.S. împotriva lui E.S. cu privire la




Preşedintele şedinţei, C.A.

judecătorul

35

Încheiere privind coparticiparea facultativă

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul S.L.

grefier E.I.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.R.

şi P.N. împotriva întreprinderii „O‖ cu privire la încasarea salariului restant

c o n s t a t ă

I.R. şi P.N. au depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „O‖ cu

privire la încasarea salariului restant

În motivarea acţiunii reclamanţii, I.R. şi P.N, au indicat că, fiind angajaţi la

întreprinderea „O‖ în calitate de şoferi, pe durata a mai mult de trei luni, din motive

necunoscute, nu primesc salariu, ei cerând încasarea acestuia.

Reclamanţii I.R. şi P.N. în şedinţa de judecată, au susţinut acţiunea şi au cerut

admiterea acesteia.

Reprezentantul pârâtului, – întreprinderea „O‖, L.M., în şedinţa de judecată acţiunea

nu a recunoscut, cerând respingerea acesteia.

La 27 ianuarie 2005, S.M. a depus cerere cu privire la admiterea lui în proces în

calitate de coreclamant, invocând că el, ca şi reclamanţii I.R. şi P.N., este angajat al

întreprinderii „O‖, unde lucrează în calitate de şofer şi pe parcursul a mai mult de trei luni,

din motive necunoscute, nu primeşte salariul. Doleanţa sa este de a-şi primi salariul restant

de la pârât.

S.M., în şedinţa de judecată cererea a susţinut.

Reclamanţii I.R. şi P.N., în şedinţa de judecată, au susţinut cererea lui S.M. şi au cerut

admiterea acesteia.

Reprezentantul pârâtului – întreprinderea „O‖, L.M. în şedinţa de judecată a cerut

respingerea cererii argumentînd că, admiterea acesteia va duce la tergiversarea examinării

pricinii.


a respinge cererea de admitere a lui S.M. în proces în calitate de coreclamant din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 63 al. (1) CPC, pentru judecarea rapidă şi justă a litigiilor,

instanţa judecătorească este în drept să admită examinarea concomitentă a mai multor

pretenţii înaintate de mai mulţi reclamanţi către acelaşi pârât ori de un reclamant către mai

mulţi pârâţi, ori de mai mulţi reclamanţi împotriva mai multor pârâţi (inclusiv în cazul când

fiecare pretenţie poate fi examinată şi executată de sine stătător), ori ele se află în conexiune

prin raportul material juridic dintre coparticipanţi, prin pretenţiile înaintate sau probele

comune şi când există posibilitatea examinării lor în aceeaşi procedură şi de aceeaşi instanţă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, la momentul depunerii de către S.M. a cererii

cu privire la admiterea lui în proces în calitate de coreclamant, instanţa de judecată deja a

ajuns la finalizarea examinării pricinii în fond şi admiterea în acest caz a cererii depuse de

36

către S.M. nu va duce la examinarea mai rapidă şi mai justă a litigiului, ci la tergiversarea

examinării acestuia, ceea ce este în contradicţie cu prevederile art. 63 al. (1) CPC.

Astfel, din considerentele menţionate, cererea depusă de către S.M. urmează a fi

respinsă ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 63 al. (2), art. art. 269-270, art. 359 al. (1) CPC, instanţa de

judecată

d i s p u n e

Se respinge cererea lui S.M. cu privire la admiterea lui în calitate de coreclamant în

procesul civil la cererea de chemare în judecată a lui I.R. şi P.N. împotriva întreprinderii

„O‖ cu privire la încasarea salariului restant.


fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, S.L.

judecătorul

37

Încheiere privind permiterea înlocuirii părţii cu succesorul ei în drepturi

Î N C H E I E R E

2 februarie 2005 mun. Chişinău

Judecătoria Botanica mun. Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul U.G.

grefier F.I.


O.P. împotriva lui D.S. cu privire la repararea prejudiciului material

c o n s t a t ă

O.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui D.S. cu privire la repararea

prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul O.P. a indicat că, în urma accidentului rutier, ce a

avut loc la 12 iunie 2004, i s-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 2 000 lei. În

legătură cu faptul că, pârâtul a fost recunoscut vinovat în săvărşirea accidentului rutier, fiind

tras la răspundere administrativă, reclamantul cere repararea prejudiciului material.

Reclamantul O.P., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia. Suplimentar reclamantul O.P. a menţionat că, la 21 ianuarie 2005 pârâtul D.S. a

decedat.

Audiind reclamantul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră

necesar de a permite înlocuirea pârâtului D.S., care a decedat, cu succesorul lui în drepturi şi

a de suspenda procesul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 70 al. (1) CPC, în cazul ieşirii uneia dintre părţi din raportul

juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre judecătorească (deces, reorganizare,

cesiune de creanţă, transfer de datorie şi alte cazuri de subrogare), instanţa permite

înlocuirea părţii cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice

fază a procesului.

În conformitate cu art.70 al. (2) CPC, actele săvârşite până la întrarea în proces a

succesorului sunt obligatorii lui în măsura în care ar fi fost obligatorii persoanei pe care

succesorul în drepturi a subrogat-o.

În conformitate cu art. 260 al. (1) lit.a) CPC, instanţa judecătorească este obligată să

suspende procesul în cazul decesului sau reorganizării părţii în proces dacă raportul juridic

litigios permite succesiunea în drepturi.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, pârâtul D.S. a avut în proprietate apartamentul

nr. 4, situat pe str. Zelinski nr. 2/6, mun. Chişinău, compus din trei odăi, unde locuia

împreună cu soţia lui, D.L., şi copilul minor – D.P.

Din copia certificatului de deces, eliberat de Oficiul de Stăre Civilă al sectorului

Botanica mun. Chişinău, urmează că pârâtul D.S. a decedat la 21 ianuarie 2005.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vede faptul că, pârâtul D.S. a

decedat, raportul juridic litigios este un raport patrimonial, care permite succesiunea în

drepturi şi, conform art. 1444 Cod Civil, patrimoniul succesoral include atât drepturile

patrimoniale (activul succesoral), cât şi obligaţiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care

cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului, iar conform art. 1540 Cod Civil,

38

moştenitorii care au acceptat succesiunea satisfac pretenţiile creditorilor celui ce a lăsat

moştenirea proporţional cotei fiecăruia în activul succesoral, instanţa de judecată ajunge la

concluzia de a permite înlocuirea pârâtului D.S., care a decedat, cu succesorul lui în drepturi

şi de a suspenda procesul în pricina în cauză până la determinarea succesorului în drepturi al

lui D.S.

În conformitate cu art. 260 al. (1) lit.a), art. 262 lit. a), art. 263, art. art. 269-270 CPC,


d i s p u n e

Se permite înlocuirea pârâtului D.S., care a decedat, cu succesorul lui în drepturi.

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui

D.S. cu privire la repararea prejudiciului material se suspendă până la determinarea

succesorului în drepturi al lui D.S.


prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.

Preşedintele şedinţei, U.G.

judecătorul

39

Încheiere privind scutirea de la plata taxei de stat

Î N C H E I E R E

27 ianuarie 2005 or. Ialoveni

Judecătorul Judecătoriei Ialoveni S.I., studiind cererea depusă de către P.M. cu privire

la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată împotriva lui

P.I. cu privire la declararea contractului de vînzare-cumpărare a unui imobil drept valabil

c o n s t a t ă

P.M. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.I. cu privire la declararea

contractului de vînzare-cumpărare a unui imobil drept valabil.

În motivarea acţiunii reclamanta P.M. a indicat că, la 12 noiembrie 2004 ea a încheiat

cu pârâtul un contract de vînzare-cumpărare a casei de locuit, situată în satul „C‖, raionul

Ialoveni, la preţul de 25 000 lei. Ea i-a transmis, în aceeaşi zi, pârâtului suma de bani

conform contractului încheiat în formă scrisă, însă ultimul se eschivează de la autentificarea

notarială a acestuia.

În legătură cu starea ei materială grea, este pensionară, primeşte o pensie mică de 220

lei, care nu-i permite a avea un trai decent, este invalid de gradul 1, careva alte venituri nu

are, – cere scutirea de la plata taxei de stat.

Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră

necesar, cererea depusă de către P.M. cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, a admite


În conformitate cu art. 85 al. (4) CPC, în funcţie de situaţia materială, persoana fizică

poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata

unei părţi a ei.

Din înscrisurile anexate la cererea de chemare în judecată urmează că, reclamanta

P.M. este pensionară, are o pensie de 220 lei, este invalid de gradul 1, careva alte venituri nu

are, din care considerente este în imposibilitatea de a plăti taxa de stat în mărime de 750 lei

la depunerea cererii de chemare în judecată.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere situaţia materială precară a

reclamantei, ceea ce serveşte temei pentru admiterea cererii cu privire la scutirea acesteia de

la plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată, judecătorul ajunge la

concluzia de a o scuti pe reclamanta P.M. de plata taxei de stat la depunerea cererii de

chemare în judecată.

În conformitate cu art. 85 al. (4), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se scuteşte reclamanta P.M. de plata taxei de stat în sumă de 750 (şapte sute

cincizeci) lei la depunerea cererii de chemare în judecată împotriva lui P.I. cu privire la

declararea contractului de vânzare-cumpărare a unui imobil drept valabil.


prin intermediul Judecătoriei Ialoveni.

40

Judecătorul S.I.

41

Încheiere privind amînarea plăţii taxei de stat

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul A.I.

grefier I.D.

examinând în şedinţă publică cererea lui L.O. cu privire la amânarea plăţii taxei de

stat la depunerea cererii de chemare în judecată împotriva lui F.I. cu privire la încasarea

datoriei

c o n s t a t ă

L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui F.I. cu privire la încasarea

datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul L.O. a indicat că, la 1 februarie 2001, i-a dat cu

împrumut pârâtului F.I. 50 000 lei, pe care ultimul s-a obligat să-i restituie la 1 februarie

2003. În legătură cu faptul că, pînă la momentul actual, pârâtul nu i-a restituit banii,

reclamantul cere admiterea acţiunii cu încasarea sumei de 50 000 lei.

Reclamantul L.O. în şedinţa de judecată, în cursul pregătirii pricinii pentru dezbateri

judiciare, a cerut amânarea plăţii taxei de stat în mărime de 1500 lei pe un termen de o lună

invocând că, pentru moment, el are mari cheltuieli legate de tratamentul soţiei sale L.F., care

necesită intervenţii chirurgicale.

Pârâtul F.I. în şedinţa de judecată a cerut respingerea cererii cu privire la amânarea

plăţii taxei de stat care, în opinia lui, este neîntemeiată.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar,

cererea depusă de către L.O. cu privire la amânarea plăţii taxei de stat în mărime de 1500

lei, pe un termen de o lună, a admite din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 86 CPC, judecătorul sau instanţa judecătorească este în drept să

decidă amînarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat pentru una sau pentru ambele părţi, ţinînd

cont de situaţia lor materială. Dacă reclamantul nu a plătit în termen taxa de stat, instanţa

scoate cererea de pe rol.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul L.O. a intentat împotriva pârâtului

F.I. o acţiune patrimonială şi în legătură cu ce, conform art.3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat,

la depunerea cererii de chemare în judecată a trebuit să plătească o taxă de stat în mărime de

1500 lei, pe care nu a plătit-o şi amânarea plăţii căreia a cerut-o pe un termen de o lună.

Din certificatul eliberat de către Spitalul de Urgenţă din mun. Chişinău urmează că,

soţia reclamantului L.O., L.F., se află la tratament în staţionar şi necesită intervenţii

chirurgicale. Conform certificatului de la locul de lucru al reclamantului, salariul acestuia

constituie 1100 lei. Conform certificatului de la locul de trai al reclamantului, ultimul are la

întreţinere doi copii minori, fiii I. şi N. născuţi la 10 martie 1998.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere dificultăţile materiale ale

reclamantului pentru moment, instanţa de judecată consideră necesar de a amâna plata taxei

de stat la depunerea cererii de chemare în judecată de către reclamant, în mărime de 1500

lei, până la 5 februarie 2005.

42

Este necesar a explica reclamantului L.O. că, în cazul neachitării taxei de stat în

mărimea şi termenul stabilit, cererea de chemare în judecată va fi scoasă de pe rol.

În conformitate cu art. 86, art. art. 269-270, CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se amână plata taxei de stat în mărime de 1500 ( o mie cinci sute) lei de către

reclamantul L.O. la depunerea cererii de chemare în judecată împotriva lui F.I. cu privire la

încasarea datoriei, până la 5 februarie 2005.

Se explică reclamantului L.O. că, în cazul neachitării taxei de stat în mărimea şi

termenul stabilit, cererea de chemare în judecată va fi scoasă de pe rol.


prin intermediul Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.

Preşedintele şedinţei, A.I.

judecătorul

43

Încheiere privind restituirea taxei de stat, depuse într-o sumă mai mare

decât cea prevăzută de legislaţia în vigoare

Î N C H E I E R E

27 ianuarie 2005 or. Chişinău

Judecătorul Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău – Gh.M., studiind cererea lui M.M.

cu privire la restituirea taxei de stat, depuse într-o sumă mai mare decât cea prevăzută de

legislaţia în vigoare

c o n s t a t ă

M.M. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M.S. cu privire la

partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.

În motivarea acţiunii, reclamantul M.M. a indicat că el, s-a aflat cu pârâta în căsătorie

din anul 1995 pînă în anul 2003. Fiind căsătorţi, au cumpărat împreună un apartament la

preţul de 300 000 lei. care şi a cerut să fie partajat în cote-părţi egale.

La depunerea cererii de chemare în judecată, el, M.M. a plătit o taxă de stat în mărime

de 5000 lei.

Considerînd că, el a plătit o taxă de stat cu 500 lei mai mare decât era necesar, cere

reclamantul restituirea a 500 lei.


că cererea lui M.M. cu privire la restituirea taxei de stat depuse într-o sumă mai mare decît

cea prevăzută de legislaţia în vigoare urmează a fi admisă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 89 al. (1) lit. a) CPC, taxa de stat plătită se restituie, parţial sau

integral, în cazul depunerii într-o sumă mai mare decât cea prevăzută de legislaţia în vigoare

(se restituie suma plătită în plus).

Din copia contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 3, str. Petru

Zadnipru 5, mun. Chişinău, din 11 ianuarie 2002, încheiat între M.M. şi C.L., urmează că

preţul de cost al bunului ce se cere partajat este de 300 000 lei, iar cerinţele reclamantului ţin

de ½ din valoarea acestui bun, adică 150000 lei.

În astfel de circumstanţe, reclamantul, M.M., conform art. 3 al.(1) lit.a) al Legii taxei

de stat, trebuia să plătească o taxă de stat în mărime de 4500 lei, însă el a depus 5000 lei,

ceea ce este cu 500 lei mai mult şi care urmează a fi restituită reclamantului de către

Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, prin intermediul filialei nr. 1 a Băncii de

Economii, unde a şi fost efectuată plata.

În conformitate cu art. 89 al. (1) lit. a) şi al. (3), art. art. 269-270, CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se admite cererea lui M.M. cu privire la restituirea taxei de stat, depuse într-o sumă

mai mare decât cea prevăzută de legislaţia în vigoare.

Se obligă Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău, prin intermediul filialei

nr. 1 a Băncii de Economii, să-i restituie lui M.M., domiciliat în oraşul Chişinău, strada

Alba-Iulia nr. 35 apartamentul nr. 30, suma excedentă din taxa de stat depusă de către el

într-o sumă mai mare decît cea prevăzută de legislaţia în vigoare, conform bonului de plată

nr. 1001035 din 3 ianuarie 2005, în mărime de 500 (cinci sute) lei.

44

Restituirea sumei de 500 (cinci sute) lei lui M.M. poate fi efectuată în termen de cel

mult un an de la data emiterii încheierii în cauză.



Judecătorul Gh.M.

45

Încheiere privind căutarea pârâtului

Î N C H E I E R E


Judecătoria Centru, mun. Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul C.M.

grefier S.L.


S.A. împotriva lui S.I. cu privire la încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor

c o n s t a t ă

S.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.I. cu privire la încasarea

pensiei pentru întreţinerea copilului minor.

În motivarea acţiunii reclamanta S.A. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu pârâtul

din 13 mai 1997 pînă la 15 mai 2001.

Din căsătorie au un fiu minor – E., născut la 1 ianuarie 2000.

După desfacerea căsătoriei pârâtul a plecat la un alt loc de trai, pe care ea nu-l

cunoaşte.

Pârâtul nu acordă sub nici o formă ajutor material la întreţinerea copilului minor, în

legătură cu ce ea cere ca de la pârât să fie încasată în beneficiul ei pensie pentru întreţinerea

copilului minor în mărime de ¼ din salariu şi din toate veniturile acestuia.

Audiind reclamanta, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră

necesar a ordona căutarea pârâtului S.I., din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 109 al.(1) CPC dacă, în acţiunile intentate în interesul statului,

în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere, în pricinile de reparaţie a prejudiciului cauzat

prin vătămare a integrităţii corporale, prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, nu se

cunoaşte locul de aflare a pârâtului, instanţa judecătorească este obligată să ordone căutarea

lui.

În conformitate cu art. 261 lit. c) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din

oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care pârâtul este căutat.

Din certificatul eliberat de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului

Locativ, nr. 3 din 5 ianuarie 2005, urmează că pârâtul S.I., la 20 mai 2004, şi-a retras viza de

reşedinţă din apartamentul nr. 1, situat pe str. Gh. Asachi nr. 3 mun. Chişinău, unde a locuit

împreună cu reclamanta S.A. şi copilul minor E., şi din acest moment nu mai locuieşte în

acest apartament.

Conform certificatului eliberat de către administraţia întreprinderii „T‖, la 20 ianuarie

2005, pârâtul S.I. a demisionat la 19 mai 2004. Date în dosarul personal al pârâtului cu

privire la noul domiciliu al acestuia lipsesc.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, împotriva pârâtului

S.I. este intentată o acţiune cu privire la încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului

minor, iar locul de aflare a acestuia nu se cunoaşte, instanţa de judecată ajunge la concluzia

de a ordona căutarea lui şi de a suspenda procesul pînă la găsirea pârâtului ori încetarea

căutării lui.

46

În conformitate cu art. 109 al. (1), art. 261 lit.c), art. 262 lit.d), art. 263, art. art. 269-

270, CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se ordonă căutarea lui S.I., născut la 1 mai 1970, originar al mun. Chişinău, ultimul

domiciliu mun. Chişinău, str. Gh. Asachi nr. 3 apartamentul nr. 1, ultimul loc de lucru

întreprinderea „T‖, mun. Chişinău, lăcătuş.

Copia încheierii se trimite spre executare Comisariatului de Poliţie al sectorului

Centru, municipiul Chişinău.

La stabilirea domiciliului lui S.I., Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru mun.

Chişinău, va comunica Judecătoriei Centru mun. Chişinău şi lui S.A., la adresa mun.

Chişinău str. Gh.Asachi nr. 3 apartamentul nr. 1.

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui S.A. împotriva lui

S.I. cu privire la încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor se suspendă până la

găsirea pârâtului S.I. ori încetarea căutării lui.

Încheierea, în partea suspendării procesului, poate fi atacată cu recurs la Curtea de

Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.

Preşedintele şedinţei, C.M.

judecătorul

47

Încheiere privind respingerea cererii de repunere în termen

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul B.I.

grefier M.O.

examinând în şedinţă publică cererea lui D.O. cu privire la repunerea în termen a

cererii de reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii

c o n s t a t ă

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, din 15 decembrie 2004, lui D.O.,

intervenient accesoriu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui B.N.

împotriva întreprinderii „A‖ cu privire la restabilirea la lucru şi încasarea salariului mediu

pentru absenţa forţată de la lucru, pentru refuzul de a prezenta în şedinţa de judecată cartea

de ordine a întreprinderii, al cărei director general este, i-a fost aplicată o amendă judiciară

în mărime de 10 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 200 lei.

La 14 februarie 2005 D.O. a depus cerere cu privire la repunerea în termen a cererii

de reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii.

În motivarea cererii, D.O. a indicat că, el a omis termenul de 15 zile pentru depunerea

cererii de reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii, deoarece nu a luat imediat

această decizie.

D.O. consideră că, el a omis termenul din motive întemeiate, cerând repunerea în

termen.

D.O., fiind legal citat despre locul, data şi ora şedinţei de judecată, nu s-a prezentat.

Studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar a respinge

cererea lui D.O. din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 164 al. (1) CPC, persoana sancţionată prin încheiere

judecătorească cu amendă sau despăgubire poate depune în aceeaşi instanţă cerere de

reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii sau despăgubirii ori reducerii lor.

În conformitate cu art. 164 al. (2) CPC, cererea se depune în termen de 15 zile de la

data emiterii încheierii de sancţionare sau de la data comunicării ei.

Din materialele dosarului urmează că, prin încheierea din 15 decembrie 2004 lui

D.O., pentru neîndeplinirea cerinţelor instanţei de judecată cu privire la prezentarea cărţii de

ordine a întreprinderii al cărei director general este, i-a fost aplicată o amendă judiciară.

Abia la 14 februarie 2005, D.O., cu depăşirea termenului de 15 zile stabilit de art. 164

al. (2) CPC, a depus cerere de reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii.

În conformitate cu art. 116 al. (3) CPC, la cererea de repunere în termen se anexează

probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de

procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

D.O. n-a prezentat careva probe, ce ar confirma imposibilitatea depunerii în termen a

cererii de reexaminare a încheierii menţionate. Argumentul lui D.O. cu privire la aceea că el,

timp îndelungat, s-a gîndit asupra problemei de depunere a cererii de reexaminare a

48

încheierii în vederea anulării amenzii, nu constituie un motiv întemeiat pentru repunere în

termen.

Mai mult decât atât, în şedinţa de judecată ce a avut loc la 15 decembrie 2004, lui

D.O. i s-a explicat că, în termen de 15 zile de la data emiterii încheierii, el este în drept de a

depune cerere cu privire la reexaminarea încheierii în vederea anulării amenzii.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, D.O. din motive

neîntemeiate, a omis termenul de îndeplinire a actului de procedură, instanţa de judecată

ajunge la concluzia că, cererea acestuia cu privire la repunerea în termenul de reexaminare a

încheierii în vederea anulării amenzii, urmează a fi respinsă.


d i s p u n e

Se respinge cererea lui D.O. cu privire la repunerea în termen a cererii de reexaminare

a încheierii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 15 decembrie 2004 în vederea anulării

amenzii.



Preşedintele şedinţei, B.I.

judecătorul

49

Încheiere privind respingerea cererii de repunere în termen

Î N C H E I E R E

15 mai 2005 mun. Chişinău


în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul P.K.

Judecătorii V.M. şi P.P.

grefier F.V.

examinând în şedinţă publică cererea lui C.P., cu privire la repunerea în termenul de

apel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva Primăriei

oraşului Codru municipiul Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva

hotărârii Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 1 februarie 2004, prin care acţiunea

a fost respinsă

c o n s t a t ă

C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Codru mun.

Chişinău, cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul, P.T. a indicat, că la 1 decembrie 2003, automobilul

marca VAZ-2106, cu număr de înmatriculare CMR-100, proprietate a pârâtului, condusă de

angajatul acesteia, Z.R., a săvîrşit un accident rutier, în urma căruia a fost deteriorat gardul

de pe lîngă casa nr. 5 situată pe str. Cucoarelor or. Codru, mun. Chişinău, ce-i aparţine lui cu

drept de proprietate.

Reclamantul C.P. apreciază prejudiciul cauzat la suma de 500 lei, pe care şi o cere să

fie încasată de la pârât.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 1 februarie 2004 acţiunea a

fost respinsă.

La 28 aprilie 2005, C.P. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire

la admiterea acţiunii. Cere apelantul repunerea în termenul de apel, deoarece, cu toate că

hotărârea motivată a primei instanţe i-a fost comunicată la 3 februarie 2004, el, din 5

februarie 2004 a fost trimis de la serviciu, în deplasare peste hotarele ţării şi nu a reuşit în

termenul de 15 zile să declare apel împotriva hotărârii primei instanţe.

Apelantul, C.P., în şedinţa instanţei de apel, a susţinut cererea şi a cerut repunerea în

termenul de apel.

Reprezentantul intimatului, Primăria or.Codru mun.Chişinău, P.O., în şedinţa

instanţei de apel, a cerut respingerea cererii, deoarece de la momentul comunicării

apelantului a hotărârii motivate a instanţei de judecată, a expirat termenul de un an.

Intimatul Z.R., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea cererii cu privire la

repunerea în termenul de apel, deoarece, în opinia lui, apelantul a omis termenul de un an

din momentul comunicării hotărârii motivate a instanţei de judecată.

50

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră cererea cu

privire la repunere în termenul de apel neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă din


În conformitate cu art. 362 al.(1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 15 zile

de la data comunicării hotărârii motivate dacă legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 362 al.(4) CPC, repunerea în termenul de apel se face de către

instanţa de apel în cazurile şi în ordinea pevăzută de art. 116 CPC.

În conformitate cu art.116 al. 4 CPC, la împlinirea unui an de la expirarea termenului

de procedură, nu mai poate fi înaintată cerere de repunere în termen, dacă legea nu dispune

altfel.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 1 februarie 2004, prin hotărârea Judecătoriei

Botanica mun. Chişinău, acţiunea lui C.P. împotriva Primăriei or. Codru mun. Chişinău cu

privire la repararea prejudiciului material a fost respinsă.

Părţile, atât apelantul C.P., cât şi reprezentantul intimatului, Primăria or. Codru mun.

Chişinău, P.O., şi intimatul Z.R., au fost prezenţi în şedinţa de judecată.

La 3 februarie 2004, părţilor le-a fost comunicată hotărârea motivată a instanţei de

judecată, ceea ce se confirmă prin explicaţiile acestora în şedinţa instanţei de apel.

Colegiul Civil consideră că, nu poate fi reţinut drept temei pentru admiterea cererii cu

privire la repunerea în termenul de apel, aflarea apelantului din 5 februarie 2004 până la 27

aprilie 2005, în deplasare peste hotarele ţării, deoarece de la comunicarea părţilor, inclusiv şi

apelantului, a hotărârii motivate a instanţei de judecată, a expirat termenul de un an.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, de la comunicarea

de către instanţa de judecată apelantului a hotărârii motivate a instanţei de judecată, s-a

împlinit mai mult de un an, iar legea nu dispune altfel, Colegiul Civil ajunge la concluzia de

a respinge cererea apelantului, C.P. cu privire la repunerea în termenul de apel.

În conformitate cu art. 116 al.(5), art. art. 269-270, art. 362 al.(4) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Se respinge cererea lui C.P. cu privire la repunerea în termenul de apel în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva Primăriei oraşului Codru

municipiul Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva hotărârii

Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău, din 1 februarie 2004, prin care acţiunea a fost

respinsă.

Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 15

zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.

Preşedintele şedinţei, P.K.

judecătorul

Judecătorii V.M.

P.P.

51

Încheiere privind darea delegaţiei

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul V.T.

grefier E.P.

examinînd pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui

G.I. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiul locativ pierdut

c o n s t a t ă

G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui G.I. cu privire la

recunoaşterea dreptului la spaţiul locativ pierdut.

În motivarea acţiunii reclamanta G.N. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu pârâtul

până la 11 martie 1999 şi au locuit împreună în apartamentul nr. 1 situat pe str. Zelinschi nr.

13 mun. Chişinău.

Îndată după desfacerea căsătoriei pârâtul, a plecat la un alt loc de trai şi anume la

apartamentul nr. 10, situat pe str. Bulgară 51, mun. Chişinău, care îi aparţine cu drept de

proprietate, unde şi locuieşte pînă acum. Timp îndelungat pârâtul a locuit în apartamentul nr.

10, situat pe str. Bulgară nr. 51, mun. Chişinău împreună cu concubina sa, I.M., care

actualmente domiciliază în mun. Cahul str. Ştefan cel Mare nr. 15.

Din motive necunoscute, pârâtul G.I. nu doreşte să-şi retragă benevol viza de

reşedinţă din apartamentul în litigiu şi ea este nevoită să plătească chiria şi serviciile

comunale şi pentru el, ceea ce îi crează cheltuieli suplimentare neîntemeiate.

Pentru confirmarea faptului că, pârâtul din 11 martie 2003 locuieşte în apartamentul

nr. 10, situat pe str. Bulgară nr. 51, mun. Chişinău, reclamanta cere să fie audiată în calitate

de martor I.M.

Reclamanta G.N., în şedinţa de judecată a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul G.I., în şedinţa de judecată nu a recunoscut acţiunea şi a cerut respingerea

acesteia indicând că, el nu a pierdut dreptul la spaţiu locativ în apartamentul nr. 1, str.

Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău.


de a da delegaţie Judecătoriei Cahul pentru a audia în calitate de martor pe I.M., care

domiciliază în mun.Cahul.

În conformitate cu art. 125 al. (1) CPC, în cazul necesităţii de a aduna probe ori de a

înmâna acte judiciare într-un alt oraş, municipiu sau raion, instanţa care judecă pricina dă

instanţei judecătoreşti respective, prin încheiere, o delegaţie pentru efectuarea unor anumite

acte de procedură.

În conformitate cu art. 261 lit. e) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din

oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care a dat o delegaţie

judiciară unei alte instanţe judecătoreşti din ţară.

În şedinţa de judecată s-a constatat că I.M. ar putea comunica instanţei de judecată

fapte importante cu privire la locul de domiciliu al pârâtului G.I.

52

Astfel, din considerentele că, I.M. ar putea comunica fapte, care au importanţă pentru

soluţionarea corectă a litigiului şi deoarece ea locuieşte la o mare depărtare de locul

examinării cererii de chemare în judecată, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a da

delegaţie Judecătoriei Cahul cu privire la audierea în calitate de martor în această pricină.

În acelaşi timp, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea suspendării

procesului până la prezentarea de către Judecătoria Cahul a delegaţiei judiciare.

În conformitate cu art. 125, art. 261 lit. e), art. 262 lit. d), art. 263, art. art. 269-270

CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se dă delegaţie Judecătoriei Cahul să efectueze următoarele acte de procedură:

Să audieze în calitate de martor pe I.M., domiciliată în mun. Cahul, str. Ştefan cel

Mare nr. 15, asupra următoarelor întrebări:

a) când a făcut cunoştinţă cu G.I.;

b) de când şi pînă când au locuit împreună şi care a fost caracterul relaţiilor între ei;

c) unde au locuit împreună.

Încheierea în cauză este obligatorie pentru Judecătoria Cahul şi urmează să fie

îndeplinită în cel mult zece zile de la primirea delegaţiei.

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui

G.I. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiul locativ pierdut se suspendă până la

prezentarea de către Judecătoria Cahul a delegaţiei judiciare.



Preşedintele şedinţei, V.T.

judecătorul

53

Încheiere privind asigurarea probelor

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău – R.T., studiind cererea depusă de

către G.N. cu privire la asigurarea probelor în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui G.N. împotriva lui G.I. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în

devălmăşie a soţilor

c o n s t a t ă

G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui G.I. cu privire la partajarea

bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.

În motivarea acţiunii reclamantul G.N. a indicat că, a fost căsătorit cu pârâta din anul

1991 pînă la 18 noiembrie 2003. După desfacerea căsătoriei, el împreună cu pârâta, au

continuat, până la 29 septembrie 2004, să locuiească împreună şi să ducă gospodărie

comună. În acest timp, la 20 iulie 2004, el împreună cu pârâta, au cumpărat apartamentul nr.

5, situat pe str. Vasile Lupu 14, mun. Chişinău, compus dintr-o odaie, estimată la preţul de

200000 lei, care cere să-i fie transmis lui în proprietate, iar pârâtei, el, este de acord să-i dea

100000 lei, ceea ce constituie ½ din valoaera apartamentului, deoarece ultima are în

propietate privată apartamentul nr. 6, situat pe str. Cuza Vodă 29, mun. Chişinău, compus

din 2 odăi.

La 27 ianuarie 2005 G.N. a depus cerere cu privire la asigurarea probelor, cerând

audierea lui E.P. în calitate de martor până la examinarea pricinii în fond, care este numită

pentru 24 februarie 2005, invocând că ultima, la 7 februarie 2005 va pleca la lucru în Italia

şi nu v-a putea fi audiată, însă ea poate să comunice instanţei date esenţiale cu privire la

vânzarea-cumpărarea apartamentului în litigiu de către el şi pârâtă.

Studiind materialele dosarului şi cererea înaintată, judecătorul consideră necesar a

admite cererea depusă de către G.N. cu privire la asigurarea probelor din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 127 al. (1) CPC, participanţii la proces interesaţi să prevină

dispăriţia ori imposibilitatea administrării în viitor a unei probe utile pentru dovedirea

pretenţiilor pot cere instanţei judecătoreşti asigurarea probei. Asigurarea se face prin

audierea martorului, efectuarea expertizei, cercetarea la faţa locului şi prin alte modalităţi.

Din copia contractului de muncă, în care parte este E.P., urmează că ultima, din 9

februarie 2005, pe termen de trei ani, va fi angajată la lucru la întreprinderea „V‖, situată în

oraşul Milan, Italia. Faptul plecării lui E.P. peste hotarele ţării se confirmă şi prin copia

biletului de avion, eliberat pe numele lui E.P., la ruta Chişinău-Milan din 7 februarie 2005.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, audierea în calitate de

martor a lui E.P., care poate comunica instanţei de judecată date importante despre subiectul

acţiunii, ulterior va fi imposibilă, judecătorul ajunge la concluzia de a admite cererea depusă

de către G.N. cu privire la audierea lui E.P. în calitate de martor pînă la examinarea pricinii

în fond.

În conformitate cu art. 128 al. (2), art. art. 269-270, art. 359 al. (1) CPC, judecătorul

54

d i s p u n e

Se admite cererea depusă de către G.N. cu privire la asigurarea probelor în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui G.I. cu privire la partajarea


Se audiază E.P. în calitate de martor pînă la examinarea pricinii în fond.

Se citează E.P. pentru data de 3 februarie 2005, ora 10.00, biroul nr. 14, str. Mihai

Viteazul 2, mun. Chişinău.

Se înştiinţează pârâta G.I. despre audierea lui E.P., la 3 februarie 2005, ora 10.00,

biroul nr. 14 str. Mihai Viteazul 2, mun. Chişinău, în calitate de martor.


fondul hotărârii.

Judecătorul R.T.

55

Încheiere privind aducerea forţată

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul C.P.

grefier M.P.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.

împotriva lui M.C. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ

c o n s t a t ă

I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M.C. cu privire la evacuare

fără acordarea altui spaţiu locativ.

În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că, lui, la 1 septembrie 2004 i-a fost

eliberat ordinul de repartiţie nr. 098765 asupra apartamentului nr. 4 situat pe str.

Armenească nr. 15, mun. Chişinău, compus dintr-o odaie.

În apartamentul litigios, fără careva temei juridic, s-a instalat cu traiul pârâtul, care

refuză să elibereze benevol apartamentul.

Reclamantul, I.P. cere evacuarea pârâtului M.C. din apartamentul nr. 4, situat pe str.

Armenească nr. 15, mun. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ.

Reclamantul I.P., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea

acesteia. Consideră reclamantul că, este necesar dispunerea aducerii forţate a martorului

L.C., şef al Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 4 mun. Chişinău,

care a permis instalarea pârâtului în apartamentul în litigiu, cât şi aplicarea faţă de acesta a

unei amenzi judiciare.

Pârâtul M.C., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii, considerând că el are

dreptul la spaţiul locativ cu pricina, fapt care poate fi confirmat de martorul L.C.


a dispune aducerea forţată în şedinţa de judecată a martorului L.C. şi aplicarea faţă de acesta

a unei amenzi judiciare în mărime de 10 unităţi convenţionale, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 136 al. (3) CPC, martorului care nu se prezintă în şedinţa de

judecată din motive pe care instanţa le consideră neîntemeiate i se aplică o amendă de până

la 5 unităţi convenţionale. Dacă nu se prezintă nici după cea de-a doua citare, inatanţa are

dreptul să dispună aducerea lui forţată în judecată şi aplicarea unei amenzi repetate de până

la 10 unităţi convenţionale.

În conformitate cu art. 207 al.(3) CPC, în cazul neprezentării nemotivate a martorului

după cea d-ea doua citare, instanţa judecătorească poate ordona aducerea lui forţată şi, la

cererea părţii interesate, îl poate obliga la reparaţia prejudiciului cauzat prin amânarea

şedinţei de judecată.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, martorul L.C., care deţine funcţia de şef al

Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 4 mun. Chişinău, a fost

invitat în şedinţa de judecată la demersul pârâtului I.P, care motivează instalarea sa în

apartamentul în litigiu, cu permisiunea acestuia.

56

Martorul L.C., fiind citat legal în conformitate cu art. 102 CPC despre locul, data şi

ora şedinţei de judecată, fapt confirmat prin cotorul citaţiei cu semnătura acestuia, a fost

invitat în şedinţele instanţei de judecată din 3 mai 2005 şi 25 mai 2005, însă fără careva

motive întemeiate nu s-a prezentat.

Pentru neprezentarea sa în şedinţa de judecată din 3 mai 2005 martorului L.C., prin

încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 3 mai 2005, i-a fost aplicată o amendă

judiciară în mărime de 5 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 100 lei.

Din considerentele că, martorul L.C., la 25 mai 2005, repetat, fără careva motive

întemeiate, nu s-a prezentat din nou în şedinţa de judecată, instanţa de judecată ajunge la

concluzia cu privire la ordonarea aducerii forţate a acestuia şi aplicarea faţă de el a unei

amenzi judiciare în mărime de 10 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 200 lei.

În conformitate cu art. 136 al. (3), art. 161 al. (2), art. 207 al. (3), art. art. 269-270, art.

359 al. (1) CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se ordonă aducerea forţată a lui L.C., născut la 28 mai 1965, originar şi locuitor al

municipiului Chişinău strada Armenească nr. 23, mun. Chişinău, în şedinţa de judecată a

Judecătoriei Centru municipiul Chişinău (strada Bulgară 43 biroul 23) pentru data de 3 iunie

2005, ora 10.00.

Executarea încheierii în cauză se dispune Comisariatului de Poliţie al sectorului

Centru municipiul Chişinău.

Se aplică faţă de L.C. o amendă judiciară în mărime de 10 (zece) unităţi

convenţionale, ceea ce constituie 200 (două sute) lei.


fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, C.P.

judecătorul

57

Încheiere privind dispunerea efectuării expertizei grafologice

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău P.T., studiind cererea de chemare în

judecată a lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei,

c o n s t a t ă

C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui D.M. cu privire la încasarea

datoriei.

În motivarea acţiunii, reclamantul C.I. a indicat, că la 10 mai 2002 i-a dat cu

împrumut pârâtului 5 000 lei pe termen de doi ani cu dobânda lunară de 5%.

Pârâtul refuză să-i restituie banii şi dobânda, invocând că el n-ar fi luat cu împrumut

careva bani de la reclamant şi că, semnătura de pe recipisa de împrumut a banilor nu-i

aparţine. Reclamantul cere admiterea acţiunii şi încasarea de la pârât în beneficiul lui a

sumei de 11000 lei. Din considerentele că, pârâtul nu recunoaşte acţiunea, reclamantul cere

dispunerea efectuării expertizei grafologice pentru stabilirea faptului semnării recipisei de

către pârât.

Studiind materialele dosarului, judecătorul consideră necesar, în vederea pregătirii

pricinii pentru dezbaterile judiciare, la cererea reclamantului, a dispune efectuarea expertizei

grafologice, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 148 al. (1) CPC, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul

ştiinţei, artei, tehnicii, meşteşugurilor artizanale şi din alte domenii, apărute în proces, care

cer cunoştinţe speciale, judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize, la cererea

părţii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu.

Din recipisa prezentată de către reclamantul C.I. urmează că, între el şi pârâtul D.M.,

la 10 mai 2002, a fost încheiat un contract de împrumut a 5000 lei pe termen de doi ani cu

dobânda lunară de 5%.

Din considerentele că, după cum urmează din cererea de chemare în judecată, pârâtul

D.M. neagă încheierea contractului menţionat, cât şi semnătura lui de pe acest contract, şi

având în vedere că, pentru constatarea faptului dacă semnătura aplicată pe contract îi

aparţine pârâtului sau nu, sunt necesare cunoştinţe speciale în domeniul grafologiei,

judecătorul ajunge la concluzia despre necesitatea dispunerii efectuării expertizei

grafologice.

Deoarece dispunerea efectuării expertizei grafologice este generată de cererea

reclamantului C.I., judecătorul consideră necesar a pune în obligaţia acestuia plata

cheltuielilor pentru efectuarea expertizei.

În conformitate cu art. 148, art. 153, art. 185 al. (1) lit.h), art. art. 269-270, art. 359 al.

(1) CPC, judecătorul

d i s p u n e

Efectuarea expertizei grafologice, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a

lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei, punând următoarea întrebare:

58

Semnătura de pe recipisa de împrumut din 10 mai 2002 a sumei de 5 000 lei cu

dobânda lunară de 5% pe un termen de 2 ani, prezentată de către C.I., este efectuată de către

D.M. sau de către o altă persoană ?

Se încredinţează efectuarea expertizei grafologice Institutului Republican de

Expertiză Judiciară şi Criminalistică al Ministerului Justiţiei.

Se somează expertul de răspunderea penală conform art. 312 CP, în cazul prezentării

cu bună ştiinţă a unui raport de expertiză fals.

Se prezintă expertului pentru efectuarea expertizei:

1. materialele dosarului civil nr. 2-13-05 pe 10 file;

2. modele de semnături experimentale şi libere ale lui D.M.

Termenul pentru efectuarea expertizei şi prezentarea raportului de expertiză se

stabileşte de o lună.

Plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei se pune în obligaţia lui C.I.


fondul hotărârii.

Judecătorul P.T.

59


Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul P.T.

grefier C.P.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I.

împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei

c o n s t a t ă


datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat că la 10 mai 2002 i-a dat cu împrumut

pârâtului 5 000 lei pe termen de doi ani cu dobînda lunară de 5%.

Pârâtul nu i-a restituit banii împrumutaţi şi nici dobînda, în legătură cu ce cere

încasarea sumei de 11000 lei.

Reclamantul C.I., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul D.M., în şedinţa de judecată, acţiunea nu a recunoscut, cerând respingerea

acesteia şi a indicat că, el n-a împrumutat careva bani de la reclamant şi pe recipisa

prezentată de către reclamant nu este semnătura lui, dar a unei alte persoane. Pârâtul a cerut

dispunerea efectuării expertizei grafologice.


demersul cu privire la dispunerea efectuării expertizei grafologice a admite din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 148 al.(1) CPC, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul





care neagă existenţa unui contract de împrumut, la 10 mai 2002, a fost încheiat un contract

de împrumut a 5000 lei pe termen de doi ani cu dobânda lunară de 5%.

Din considerentele că, pârâtul D.M. neagă încheierea contractului menţionat, cât şi

semnătura lui de pe acest contract şi având în vedere că, pentru constatarea faptului dacă

semnătura aplicată pe contract îi aparţine pârâtului sau nu, sunt necesare cunoştinţe speciale

în domeniul grafologiei, instanţa de judecată ajunge la concluzia cu privire la dispunerea

efectuării expertizei grafologice.

Deoarece dispunerea efectuării experizei grafologice este generată de cererea

pârâtului D.M., instanţa de judecată consideră necesar de a pune în obligaţia acestuia plata


În conformitate cu art. 148, art. 153, art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de

judecată

60

d i s p u n e



Semnătura, de pe recipisa de împrumut din 10 mai 2002 a sumei de 5 000 lei cu










Termenul pentru efectuarea expertizei şi prezentarea raportului de expertiză se

stabileşte de o lună.

Plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei se pune în obligaţia lui D.M.


fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, P.T.

judecătorul

61


Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier C.P.



c o n s t a t ă


datoriei.

În motivarea acţiunii, reclamantul C.I. a indicat, că la 10 mai 2002 i-a dat cu

împrumut pârâtului 5 000 lei pe termen de doi ani cu dobînda lunară de 5%.

Pârâtul nu i-a restituit banii împrumutaţi şi nici dobînda, în legătură cu ce cere


Reclamantul C.I., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea

acesteia.


acesteia şi a indicat că, el n-a împrumutat careva bani de la reclamant şi pe recipisa

prezentată de către reclamant nu este semnătura lui, dar a unei alte persoane. Pârâtul a cerut



demersul cu privire la dispunerea efectuării expertizei grafologice a admite din următoarele

considerente.





În conformitate cu art. 261 lit.d) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din

oficiu, instanţa judecătorescă poate suspenda procesul în cazul în care a dispus efectuarea

unei expertize.


care neagă existenţa căruiva contract de împrumut, la 10 mai 2002, a fost încheiat un

contract de împrumut a 5000 lei pe termen de doi ani cu dobânda lunară de 5%.




în domeniul grafologiei, instanţa de judecată ajunge la concluzia cu privire la dispunerea

efectuării expertizei grafologice.


pârâtului D.M., instanţa de judecată consideră necesar a pune în obligaţia acestuia plata


62

Având în vedere faptul că, nu se cunoaşte termenul, care va fi necesar pentru

efectuarea expertizei, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea suspendării

procesului până la prezentarea în instanţă a raportului de expertiză grafologică.

În conformitate cu art. 148, art. 153, art. 261 lit.d), art. 262 lit.d), art. 263, art. art.

269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e














Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui

D.M. cu privire la încasarea datoriei se suspendă până la prezentarea în instanţă a

raportului de expertiză grafologică.




judecătorul

63

Încheiere privind dispunerea efectuării expertizei grafologice repetate

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier C.P.



c o n s t a t ă

C.I. a depus cerere de chemare în instanţa de judecată împotriva lui D.M. cu privire la


În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat că, la 10 mai 2002 i-a dat cu împrumut

pârâtului 5 000 lei pe un termen de doi ani cu dobîndă lunară de 5%.

Pârâtul nu i-a restituit banii împrumutaţi şi nici dobînda, motiv din care reclamantul

cere încasarea sumei de 11000 lei.

Reclamantul C.I., în şedinţa de judecată acţiunea a susţinut, cerând admiterea

acesteia.

Pârâtul D.M., în şedinţa de judecată, nu a recunoscut acţiunea şi a cerut dispunerea

efectuării expertizei grafologice repetate, la acelaşi Institut Republican de Expertiză

Judiciară şi Criminalistică a Ministerului Justiţiei, indicând că expertul M.P., care a efectuat

expertiza, a elaborat raportul din 31 ianuarie 2005, anterior a activat în calitate de lector la

catedra de drept procesual penal şi criminalistică a Universităţii Libere Internaţionale din

Moldova, unde în acelaşi timp, reclamantul C.I. a fost şef de catedră.

Reclamantul C.I a cerut respingerea demersului pârâtului cu privire la dispunerea

efectuării expertizei grafologice repetate, deoarece experţii îşi satisfac obligaţiunile de

serviciu cinstit şi motivul invocat nu poate, în opinia sa, servi drept temei pentru dispunerea

efectuării expertizei grafologice repetate.


de a admite demersul cu privire la dispunerea efectuării expertizei grafologice repetate din


În conformitate cu art. 159 al. (2) CPC, în cazul în care nu este de acord cu raportul de

expertiză din motivul neîntemeierii sau veridicităţii lui îndoielnice, când concluziile mai

multor experţi sunt contradictorii ori când, la efectuarea expertizei, normele procedurale

sunt încălcate, instanţa judecătorească poate dispune efectuarea unei expertize repetate.


oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care a dispus efectuarea

unei expertize.

Din certificatul eliberat de către Universitatea Liberă Internaţională din Moldova,

urmează că reclamantul C.I., în perioada anilor 1999-2000 a lucrat în calitate de şef de

catedră drept procesual penal şi criminalistică, unde în calitate de lector în aceeaşi perioada

a lucrat şi expertul M.P.

64

Astfel, din considerentele că expertul M.P. a lucrat în subordinea reclamantului C.I.,

fiind în dependenţă pe linie de serviciu, expertul în cauză, în conformitate cu art. 51 al. (2)

lit.a) CPC, nu a fost în drept să efectueze expertiza grafologică, ceea ce constituie motiv de a

considera încălcare a normelor procedurale la efectuarea expertizei grafologice de către

expertul M.P., cu respingerea raportului de expertiză. Ca urmare, se impune dispunerea

efectuării expertizei grafologice repetate.

Deoarece dispunerea efectuării expertizei grafologice repetate este generată de cererea

pârâtului D.M., instanţa de judecată consideră necesar a pune în obligaţia acestuia plata


Având în vedere faptul că, nu cunoaşte termenul care va fi necesar pentru efectuarea

expertizei grafologice repetate, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea

suspendării procesului până la prezentarea în instanţă a raportului de expertiză grafologică

repetată.

În conformitate cu art. 159 al. (2), art. 261 lit. d), art. 262 lit. d), art. 263, art. art. 269-

270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Respingerea raportului de expertiză grafologică elaborat la 31 ianuarie 2005.

Efectuarea expertizei grafologice repetate, în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei, punând următoarea

întrebare:

Semnătura, de pe recipisa de împrumut a sumei de 5 000 lei cu dobânda lunară de 5%

pe un termen de 2 ani, prezentată de către C.I., este efectuată de către D.M. sau de către o

altă persoană ?

Se încredinţează efectuarea expertizei grafologice repetate unei comisii de experţi ai

Institutului Republican de Expertiză Judiciară şi Criminalistică al Ministerului Justiţiei.

Se somează experţii de răspunderea penală conform art. 312 CP, în cazul prezentării


Se prezintă comisiei de experţi pentru efectuarea expertizei:


2. modele de semnături experimentale şi libere ale lui D.M.;

3. raportul de expertiză grafologică elaborat la 31 ianuarie 2005.

Se pune în obligaţia lui D.M. plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei

grafologice repetate.



raportului de expertiză grafologică repetată.




judecătorul

66

Încheiere privind dispunerea efectuării expertizei psihiatrice

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul M.T.

grefier P.L.


G.N. împotriva lui S.I. cu privire la declararea testamentului nul

c o n s t a t ă

G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.I. cu privire la declararea

testamentului nul.

În motivarea acţiunii reclamantul G.N. a indicat, că la 2 noiembrie 2004 a decedat

tatăl lui, G.I. La 15 octombrie 2004 G.I. a alcătuit un testament prin care a testat

apartamentul, ce-i aparţinea cu drept de proprietate, pârâtului.

Consideră reclamantul că, testamentul urmează să fie declarat nul, deoarece testatorul

pe parcursul ultimilor 10 ani de viaţă a suferit de o boală mintală, se afla la evidenţă la

medicul psihiatru şi a urmat tratamente în spitalul de psihiatrie.

Reclamantul G.N., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a cerut dispunerea

efectuării expertizei psihiatrice în baza documentelor medicale, care ar confirma faptul

incapacităţii testatorului G.I. la momentul testării bunului.

Pârâtul S.I., în şedinţa de judecată, acţiunea nu a recunoscut şi a cerut respingerea

demersului cu privire la dispunerea efectuării expertizei psihiatrice, deoarece, în opinia sa,

testatorul conştientiza acţiunile sale şi dirija cu ele.

Audiind părţile, martorii, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată

consideră necesar dispunerea efectuării expertizei psihiatrice din următoarele considerente.





În conformitate cu art. 305 al. (1) CPC, în cazul în care există date suficiente prin care

se constată tuburări psihice (persoana este retardată, a suferit traumatisme care ar provoca

tulburări psihice, se află în evidenţă la medicul psihiatru, a urmat tratamente în spitalul de

psihiatrie, în privinţa ei a fost pronunţată o sentinţă de absolvire de răspundere penală şi de

internare forţată în spitalul de psihiatrie, există alte date ce confirmă o conduită neadecvată),

judecătorul, în pregătirea pricinii către dezbateri judiciare, ordonă efectuarea unei expertize

psihiatrice.



unei expertize.

67

Din cartela medicală a lui G.I. urmează că, el pe parcursul ultimilor 10 ani de viaţă a

suferit de schizofrenie, care este o boală mintală, s-a aflat în evidenţă la medicul psihiatru şi

a urmat tratamente în spitalul de psihiatrie.

În şedinţa de judecată, atît reclamantul G.N. cât şi martorii D.N. şi C.E. au indicat la

conduita neadecvată a testatorului în ultimii ani de viaţă.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, testatorul pe

parcursul ultimilor 10 ani de viaţă a suferit de schizofrenie, care este o boală mintală, s-a

aflat în evidenţă la medicul psihiatru şi a urmat tratamente în spitalul de psihiatrie, instanţa

de judecată ajunge la concluzia că, pentru constatarea stării psihice a lui G.I. la momentul

întocmirii testamentului, sunt necesare cunoştinţe speciale în domeniul psihiatriei şi din care

considerente este necesar dispunerea efectuării pe dosarul în cauză a expertizei psihiatrice,

în baza documentelor, după decesul persoanei.

Deoarece dispunerea efectuării expertizei psihiatrice este generată de cererea

reclamantului G.N., instanţa de judecată consideră necesar a pune în obligaţia acestuia plata


Având în vedere faptul că, nu se cunoaşte termenul care va fi necesar pentru

efectuarea expertizei psihiatrice, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea

suspendării procesului până la prezentarea în instanţă a raportului de expertiză psihiatrică.



d i s p u n e

Efectuarea expertizei psihiatrice în baza documentelor, după decesul persoanei, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui S.I. cu privire la

declararea testamentului nul, punând următoarele întrebări:

1. A suferit sau nu, dacă a suferit atunci de care boală mintală, G.I., născut la 15 mai

1920, originar al mun., Chişinău, ultimul domiciliu mun. Chişinău, str. Zelinschi

nr. 12 apartamentul nr. 7 ?

2. Conştientiza G.I. acţiunile sale sau nu, la 15 octombrie 2004, în timpul întocmirii

şi autentificării testamentului ?

3. Dirija G.I. cu acţiunile sale sau nu, la 15 octombrie 2004, în timpul întocmirii şi

autentificării testamentului ?

Se încredinţează efectuarea expertizei psihiatrice Spitalului Clinic Republican de

Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii.

Se somează expertul de răspunderea penală conform art. 312 CP, în cazul

prezentării cu bună ştiinţă a unui raport de expertiză fals.



2. cartela medicală a lui G.I. pe 30 file.

Se pune în obligaţia lui G.N. plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei

psihiatrice.

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N.

împotriva lui S.I. cu privire la declararea testamentului nul se suspendă până la prezentarea

în instanţă a raportului de expertiză psihiatrică.


Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.

68

Preşedintele şedinţei, M.T.

judecătorul

69

Încheiere privind dispunerea efectuării expertizei psihiatrice suplimentare

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul M.T.

grefier P.L.


G.N. împotriva lui S.I. cu privire la declararea testamentului nul

c o n s t a t ă

G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.I. cu privire la declararea

testamentului nul.

În motivarea acţiunii reclamantul G.N. a indicat, că la 2 noiembrie 2004 a decedat

tatăl lui, G.I. La 15 octombrie 2004 G.I. a alcătuit un testament prin care a testat

apartamentul, ce-i aparţinea cu drept de proprietate, pârâtului.

Consideră reclamantul că, testamentul urmează să fie declarat nul, deoarece testatorul

pe parcursul ultimilor 10 ani de viaţă a suferit de o boală mintală, se afla la evidenţă la

medicul psihiatru şi a urmat tratamente în spitalul de psihiatrie.

Reclamantul G.N., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a cerut dispunerea

efectuării expertizei psihiatrice suplimentare, după decesul lui G.I., în baza documentelor

medicale, deoarece în raportul de expertiză psihiatrică din 27 decembrie 2004, lipseşte

răspunsul expertului la una din întrebări şi anume, dacă G.I., dirija sau nu cu acţiunile sale,

la 15 octombrie 2004, în timpul întocmirii şi autentificării testamentului.

Pârâtul S.I., în şedinţa de judecată, acţiunea nu a recunoscut şi a cerut respingerea

demersului cu privire la dispunerea efectuării expertizei psihiatrice suplimentare, deoarece,

în opinia sa, testatorul conştientiza acţiunile sale şi dirija cu ele.


dispunerea efectuării expertizei psihiatrice suplimentare din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 159 al. (1) CPC, în cazul când raportul de expertiză nu este

suficient de clar sau este incomplet ori când apar noi probleme referitor la circumstanţele

examinate ulterior, instanţa judecătorească poate dispune efectuarea de către acelaşi expert

sau de un altul a unei expertize suplimentare.



unei expertize.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea judecătoriei Buiucani

mun.Chişinău din 1 decembrie 2004 a fost dispusă efectuarea unei expertize psihiatrice în

baza documentelor, după decesul persoanei, la soluţionarea căreia au fost puse următoarele

întrebări :

70

1. A suferit sau nu, dacă a suferit atunci de care boală mintală, G.I., născut la 15 mai

1920, originar al mun., Chişinău, ultimul domiciliu mun. Chişinău, str. Zelinschi nr.

12 apartamentul nr. 7 ?

2. Conştientiza G.I. acţiunile sale sau nu, la 15 octombrie 2004, în timpul întocmirii şi




Din raportul de expertiză psihiatrică din 27 decembrie 2004, urmează că, expertul nu

s-a expus asupra întrebării puse de instanţa de judecată cu privire la aceea, dacă dirija G.I.

cu acţiunile sale sau nu, la 15 octombrie 2004, în timpul întocmirii şi autentificării

testamentului.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, raportul de

expertiză psihiatrică din 27 decembrie 2004 este incomplet, instanţa de judecată ajunge la

concluzia de a dispune efectuarea unei expertize psihiatrise suplimentare, la soluţionarea

căreia a pune întrebarea cu privire la aceea, dacă dirija G.I. cu acţiunile sale sau nu, la 15

octombrie 2004, în timpul întocmirii şi autentificării testamentului.

Deoarece dispunerea efectuării expertizei psihiatrice suplimentare este generată de

cererea reclamantului G.N., instanţa de judecată consideră necesar a pune în obligaţia

acestuia plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei suplimentare.


efectuarea expertizei psihiatrice suplimentare, instanţa de judecată ajunge la concluzia

despre necesitatea suspendării procesului până la prezentarea în instanţă a raportului de

expertiză psihiatrică suplimentară.

În conformitate cu art. 159 al. (1), art. 261 lit.d), art. 262 lit.d), art. 263, art. art. 269-


d i s p u n e

Efectuarea expertizei psihiatrice suplimentare în baza documentelor, după decesul

persoanei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui S.I. cu

privire la declararea testamentului nul, punând următoarea întrebare:



Se încredinţează efectuarea expertizei psihiatrice suplimentare Spitalului Clinic

Republican de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii.

Se somează expertul de răspunderea penală conform art. 312 CP, în cazul

prezentării cu bună ştiinţă a unui raport de expertiză fals.



2. cartela medicală a lui G.I. pe 30 file;

3. raportul de expertiză psihiatrică elaborat la 27 decembrie 2004.

Se pune în obligaţia lui G.N. plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei psihiatrice

suplimentare.

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N.

împotriva lui S.I. cu privire la declararea testamentului nul se suspendă până la prezentarea

în instanţă a raportului de expertiză psihiatrică suplimentară.


Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.

71

Preşedintele şedinţei, M.T.

Judecătorul

72

Încheiere privind aplicarea amenzii judiciare

Î N C H E I E R E


Judecătoria Botanica, mun. Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul V.N.

grefier C.L.


E.V. împotriva lui C.M. cu privire la repararea prejudiciului material

c o n s t a t ă

E.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.M. cu privire la repararea


În motivarea acţiunii, reclamantul E.V. a indicat că, la 10 decembrie 2003, el i-a

permis lui C.M. să utilizeze calculatorul ce-i aparţine cu drept de proprietate. La sfîrşitul

zilei de lucru el a stabilit că calculatorul este defectat.

C.M. a recunoscut că, este vinovat de defectarea calculatorului, însă a refuzat să-l

repare, în legătură cu ce el, reclamantul, pentru reparaţia calculatorului, a suportat cheltuieli

estimate la suma de 555 lei. Reclamant cere ca această sumă să fie încasată de la pârât.

Reclamantul E.V., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii invocând că, cu toate

că este vinovat de defectarea calculatorului reclamantului, în opinia sa, acesta cere de la el o

sumă exagerat de mare.

În cadrul şedinţei de judecată pârâtul, C.M. a comis acţiuni, care au încălcat ordinea

în şedinţa de judecată şi anume, de mai multe ori, în mod intenţionat şi fără careva motive

întemeiate, nu s-a ridicat în picioare când judecătorul a intrat în sala de şedinţă.

Pârâtul C.M. a fost preîntîmpinat despre necesitatea încetării acţiunilor ce încalcă

ordinea în şedinţa de judecată, însă ultimul a continuat acţiunile sale.

În conformitate cu art. 161 al.(1) CPC amenzile judiciare se aplică de către instanţa

judecătorească, în cazurile şi în proporţiile stabilite de codul de procedură civilă,

persoanelor care au săvârşit încălcări procedurale.

În conformitate cu art. 196 al.(3) CPC, instanţa este în drept, să aplice persoanelor

vinovate de încălcarea ordinii în şedinţă de judecată o amendă de pînă la 10 unităţi

convenţionale.

Din considerentele că, pârâtul C.M., de nenumărate ori a încălcat ordinea în şedinţa

de judecată şi anume, contrar prevederilor art. 195 CPC, când judecătorul a intrat în sala de

şedinţă, intenţionat şi fără careva motive întemeiate, nu s-a ridicat în picioare, instanţa de

judecată consideră necesar a-i aplica lui C.M. o amendă judiciară în mărime de 10 unităţi

convenţionale, ceea ce constituie, în conformitate cu art. 161 al.(2) CPC, suma de 200 lei.

Instanţa de judecată consideră necesar a-i explica lui C.M. că, în conformitate cu art.

164 CPC, el este în drept să depună în aceeaşi instanţă de judecată cerere despre

reexaminarea încheierii, în vederea anulării amenzii ori reducerii ei, în curs de 15 zile de la

data emiterii încheierii de sancţionare sau de la data comunicării ei.

73

Este necesar de menţionat şi faptul că, prin prisma art.5 al Convenţiei Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, jurisprudenţei Curţii

Europene a Drepturilor Omului, şi anume hotărârea acesteia din 1 februarie 2005 în cauza

Ziliberberg împotriva Republicii Moldova, art.359 al.(1) CPC, C.M. este în drept să atace

încheierea în cauză în instanţa ierarhic superioară o dată cu fondul hotărârii.

În conformitate cu art. 163, art. 196 al.(3), art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC,


d i s p u n e

Se aplică lui C.M., născut la 10 iunie 1974, originar al mun. Chişinău, domiciliat în

mun. Chişinău bd. Traian nr. 15 apartamentul nr. 12, angajat al întreprinderii „F‖, o amendă

judiciară în mărime de 10 (zece) unităţi convenţionale, ceea ce constituie 200 (două sute)

lei.

Copia încheierii se înmânează lui C.M.

Se explică lui C.M. că, în curs de 15 zile de la data emiterii încheierii de sancţionare

sau de la data comunicării ei, el este în drept să depună în aceeaşi instanţă de judecată cerere

de reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii ori reducerii ei.

Încheierea este executorie, separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate şi

atacată o dată cu fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, V.N.

judecătorul

74

Încheiere privind reducerea amenzii judiciare

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier C.L.

examinând în şedinţă publică cererea lui C.M. cu privire la reducerea amenzii

judiciare

c o n s t a t ă

Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, din 3 februarie 2005, lui C.M.,

pârât în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui E.V. împotriva lui C.M. cu

privire la repararea prejudiciului material, din motivul încălcării ordinii în şedinţa de

judecată, i-a fost aplicată o amendă judiciară în mărime de 10 unităţi convenţionale, ceea ce

constituie 200 lei.

La 5 februarie 2005, C.M. a depus cerere cu privire la reducerea amenzii judiciare.

În motivarea cererii, pârâtul C.M. a indicat, că el are la întreţinere trei copii minori,

soţia lui nu este plasată în câmpul muncii, el are un salariu de 1200 lei. Amenda judiciară

aplicată faţă de el se va răsfrînge negariv asupra bugetului familiei. El se consideră vinovat

de comportamentul său incorect în cadrul şedinţelor de judecată anterioare, inclusiv din 3

februarie 2005 şi cere reducerea amenzii judiciare. Copia încheierii din 3 februarie 2005 a

primit-o în aceeaşi zi.

Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, cererea a susţinut şi a cerut admiterea acesteia.

Reclamantul E.V., în şedinţa de judecată, a considerat posibil de a admite cererea lui

C.M cu privire la reducerea amenzii judiciare.

Audiind părţile, examinînd probele prezentate, instanţa de judecată ajunge la

concluzia despre necesitatea admiterii cererii lui C.M. cu privire la reducerea amenzii

judiciare din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 164 al.(1) CPC, persoana sancţionată prin încheiere

judecătorească cu amendă sau despăgubire poate depune în aceeaşi instanţă cerere de

reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii sau despăgubirii ori reducerii lor.

Din certificatul eliberat de către întreprinderea „F‖ urmează că salariul pârâtului

C.M. constituie 1200 lei.

Din certificatele de naştere ale copiilor, urmează că C.M. are la întreţinere trei copii

minori: fiul I. născut la 13 martie 1995, fiul R. născut la 23 februarie 1997 şi fiica N. născută

la 28 iunie 1999.

Din certificatul eliberat de către Biroul de plasare în cîmpul muncii a sectorului

Botanica mun. Chişinău, urmează că soţia lui C.M. – C.S. este şomeră.

C.M. a depus cerere cu privire la reducerea amenzii judiciare în termen de cinci zile

de la primirea copiei încheierii din 27 ianuarie 2005, respectînd prevederile art. 164 al.(2)

CPC.

Astfel, din considerentele că, pârâtul C.M. s-a recunoscut vinovat de încălcarea

ordinii în şedinţa de judecată şi şi-a schimbat comportamentul, are la întreţinere trei copii

75

minori, soţia lui nu este plasată în câmpul muncii, are un salariu numai de 1200 lei, instanţa

de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea reducerii amenzii judiciare aplicate lui

C.M. prin încheierea judecătorească din 3 februarie 2005, de la 10 unităţi convenţionale,

ceea ce constituie 200 lei, până la 2 unităţi convenţionale ceea ce constituie 40 lei.

În conformitate cu art. 164 al.(3), art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de

judecată

d i s p u n e

Se admite cererea lui C.M. cu privire la reducerea amenzii judiciare.

Se reduce amenda judiciară aplicată lui C.M., la examinarea pricinii civile la cererea

de chemare în judecată a lui E.V. împotriva lui C.M cu privire la repararea prejudiciului

material, prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 3 februarie 2005, de la 10

(zece) unităţi convenţionale, ceea ce constituie 200 (două sute) lei, până la 2 (două) unitaţi

convenţionale ceea ce constituie 40 (patruzeci) lei.


fondul hotărârii.


judecătorul

76

Încheiere privind amînarea executării încheierii cu privire la amendă

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier C.L.

examinând în şedinţă publică cererea lui C.M cu privire la amînarea executării

încheierii cu privire la amendă

c o n s t a t ă

Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 3 februarie 2005 lui C.M.,

pârât în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui E.V. împotriva lui C.M. cu

privire la repararea prejudiciului material, din motivul încălcarii ordinii în şedinţa de

judecată, i-a fost aplicată o amendă judiciară în mărime de 10 unităţi convenţionale ceea ce

constituie 200 lei.

La 10 februarie 2005 C.M. a depus cerere cu privire la amânarea executării încheierii

cu privire la amendă.

În motivarea cererii, pârâtul C.M. a indicat, că el are la întreţinere trei copii minori,

soţia lui nu este plasată în câmpul muncii, el are un salariu de 1200 lei. Amenda judiciară

aplicată faţă de el, la moment, se va răsfrînge negativ asupra bugetului familiei. El se

consideră vinovat de comportamentul său incorect în cadrul şedinţelor de judecată

anterioare, inclusiv din 3 februarie 2005 şi cere amânarea executării încheierii cu privire la

amendă pe termen de 2 luni.

Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea acesteia.

Reclamantul E.V., în şedinţa de judecată a considerat posibil de a admite cererea lui

C.M cu privire la amânarea executării încheierii cu privire la amendă.

Audiind părţile, examinînd probele prezentate, instanţa de judecată ajunge la

concluzia de a admite cererea lui C.M. cu privire la amînarea executării încheierii cu privire

la amendă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 165 CPC instanţa emitentă a încheierii cu privire la amendă

sau despăgubire este în drept, la cererea persoanelor interesate, să amâne sau să eşaloneze

executarea acestor sancţiuni pe termen de până la două luni.

Din certificatul eliberat de către întreprinderea „F‖, urmează că salariul pârâtului

C.M. constituie 1200 lei.

Din certificatele de naştere ale copiilor, urmează că C.M. are la întreţinere trei copii

minori: fiul I., născut la 13 martie 1995, fiul R., născut la 23 februarie 1997, şi fiica N.,

născută la 28 iunie 1999.

Din certificatul eliberat de către Biroul de plasare în cîmpul muncii a sectorului

Botanica, mun. Chişinău, urmează că soţia lui C.M. – C.S. este şomeră.

Astfel, din considerentele că, pârâtul C.M. s-a recunoscut vinovat de încălcarea

ordinii în şedinţa de judecată şi şi-a schimbat comportamentul, are la întreţinere trei copii

77

minori, soţia lui nu este plasată în câmpul muncii, are un salariu numai de 1200 lei, instanţa

de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea amânării executării încheierii Judecătoriei

Botanica, mun. Chişinău, din 3 februarie 2005, prin care lui C.M. i-a fost aplicată amendă

judiciară în mărime de 10 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 200 lei, pe termen de

două luni.

În conformitate cu art. 165, art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se admite cererea lui C.M. cu privire la amânarea executării încheierii cu privire la

amendă.

Se amână pe termen de 2 (două) luni executarea încheierii Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 3 februarie 2005, cu privire la aplicarea lui C.M. a amenzii judiciare în mărime

de 10 (zece) unităţi convenţionale, ceea ce constituie 200 (două sute) lei, emisă la

examinarea pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui E.V. împotriva lui C.M. cu

privire la repararea prejudiciului material.


fondul hotărârii.


judecătorul

78

Titlul II

P R O C E D U R A

Î N A I N T E A P R I M E I I N S T A N Ţ E

A. P R O C E D U R A C O N T E N C I O A S Ă

79

Încheierea Preşedintelui instanţei de judecată privind repartizarea

cererii de chemare în judecată judecătorului

Î N C H E I E R E


Preşedintele Judecătoriei Centru mun. Chişinău F.I.

d i s p u n e

Se repartizează judecătorului C.P. cererea de chemare în judecată a lui I.P.

împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare valabil pentru

îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 168 CPC.


Preşedintele F.I.

Judecătoriei Centru mun. Chişinău

80

Încheiere privind primirea cererii de chemare în judecată

şi pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău, C.P., studiind cererea de chemare în

judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului de vânzare-

cumpărare valabil,

în conformitate cu art. 168 al. (4), art. art. 183-186, art. art. 269-270 CPC,

d i s p u n e

1. Se primeşte cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire

la declararea contractului de vânzare-cumpărare valabil;

2. Pentru asigurarea examinării juste şi prompte a pricinii se efectuează următoarele

acţiuni :

a)------------------------------------------------------------------------------------------

b)------------------------------------------------------------------------------------------

c)------------------------------------------------------------------------------------------

d)------------------------------------------------------------------------------------------

e)------------------------------------------------------------------------------------------

f)------------------------------------------------------------------------------------------


Judecătorul C.P.

81

Încheiere privind stabilirea termenului pentru examinarea pricinii

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău C.P., studiind pricina civilă la cererea

de chemare în judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului de

vânzare-cumpărare valabil şi constatând că pricina este pregătită suficient pentru dezbateri

judiciare,

în conformitate cu art. 190, 269-270 CPC,

d i s p u n e

1. Se stabileşte termenul pentru examinarea pricinii civile la cererea de chemare în

judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului de

vânzare-cumpărare valabil pentru 7 februarie 2005 ora 10.00 în incinta instanţei

de judecată – mun. Chişinău str. Bulgară nr. 43 bir. 17.

2. Se notifică despre şedinţa de judecată:

a) reclamantul – I.P.

b) pârâtul – M.C.

c) -----------------------------------------------------------------------------------

d) -----------------------------------------------------------------------------------

e) -----------------------------------------------------------------------------------

f) -----------------------------------------------------------------------------------


Judecătorul C.P.

82

Încheiere privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată dacă, cererea nu urmează a fi judecată în

instanţă judecătorească în procedură civilă

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău P.P., studiind cererea de chemare în

judecată a lui C.P. împotriva Procuraturii sectorului Botanica mun. Chişinău cu privire la

anularea ordonanţei privind încetarea urmăririi penale

c o n s t a t ă

C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii sectorului Botanica,

mun. Chişinău, cu privire la anularea ordonanţei privind încetarea urmăririi penale.

În motivarea acţiunii reclamantul C.P. a indicat, că la 15 iulie 2004, din curtea casei

de locuit, situate pe str. Sarmisegetuza nr. 23 mun. Chişinău, lui i-a fost sustrasă bicicleta.

Pârâtul la 8 august 2004 a emis ordonanţă privind încetarea urmăririi penale pe motiv că,

persoana bănuită nu a atins vîrsta la care poate fi trasă la răspundere penală. Reclamantul

consideră ordonanţa menţionată nelegitimă şi neîntemeiată, cerând anularea ei.


că, este necesar de a refuza în primirea acesteia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 169 al. (1) lit.a CPC, judecătorul refuză să primească cererea

de chemare în judecată dacă cererea nu urmează a fi judecată în instanţa judecătorească în

procedură civilă.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, urmează că C.P.

contestează ordonanţa privind încetarea urmăririi penale, emisă de Procuratura sectorului

Botanica, mun. Chişinău în conformitate cu art. 52 al.(1) Cod de procedură penală, care în

conformitate cu art. 6 al.1 Cod de procedură penală constituie un document prin care se

consemnează acţiunea de încetare a urmăririi penale.

În conformitate cu art. 300 al. (2), art. 313 al. (2) p. 2) şi al. (3) Cod de procedură

penală, împotriva ordonanţei în cauză emisă în cadrul procedurii penale, reclamantul C.P.

trebuie să depună o plângere, în termen de 10 zile, la judecătorul de instrucţie la locul aflării

organului care a admis presupusa încălcare. Or, legislaţia procedurală civilă a Republicii

Moldova, în conformitate cu art. 1 Cod de procedură civilă, reglementează raporturile

sociale referitoare la raporturile procesuale civile şi nu la raporturile procesuale penale

invocate în ordonanţa contestată privind încetarea urmării penale.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cererea lui C.P. nu

urmează a fi judecată în instanţa judecătorească în procedură civilă, judecătorul ajunge la

concluzia de a refuza în primirea cererii de chemare în judecată depusă de C.P. împotriva

Procuraturii sectorului Botanica, mun. Chişinău, cu privire la anularea ordonanţei privind

încetarea urmăririi penale.

În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.a), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

83

Se refuză în primirea cererii de chemare în judecată a lui C.P. împotriva Procuraturii

sectorului Botanica, mun. Chişinău, cu privire la anularea ordonanţei privind încetarea

urmăririi penale.

Se remite lui C.P. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate

documentele anexate.

Se explică lui C.P. că, refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată

exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune

împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri.



Judecătorul P.P.

84

Încheiere privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă există o hotărâre judecătorească

irevocabilă cu privire la un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri sau o

încheiere judecătorească prin care se admite încetarea procesului în legătură cu faptul că reclamantul a renunţat

la acţiune sau că între părţi s-a încheiat o tranzacţie

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, D.I., studiind cererea de chemare în

judecată a lui C.P. împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chişinău cu privire la repararea

prejudiciului material

c o n s t a t ă

La 7 ianuarie 2005 C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or.

Codru, mun. Chişinău, cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul P.T. a indicat, că la 13 ianuarie 2004, automobilul

de marca VAZ-2106, număr de înmatriculare CMR-100, proprietate a pârâtului, a săvîrşit

accident rutier, în urma căruia a fost deteriorat gardul de pe lîngă casa nr. 5 situată pe str.

Cucoarelor or. Codru mun. Chişinău, ce-i aparţine lui cu drept de proprietate.





În conformitate cu art. 169 al. (1) lit. b) CPC, judecătorul refuză să primească cererea

de chemare în judecată dacă există o hotărâre judecătorească irevocabilă cu privire la un

litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri sau o încheiere

judecătorească prin care se admite încetarea procesului în legătură cu faptul că reclamantul a

renunţat la acţiune sau că între părţi s-a încheiat o tranzacţie.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, reclamantul

C.P., la 3 martie 2004, a mai depus în instanţa de judecată o acţiune similară împotriva

Primăriei or. Codru, mun. Chişinău, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri, însă

deoarece el, C.P., la 5 aprilie 2004 a renunţat la acţiune, în conformitate cu art. 265 lit.c

CPC, renunţul a fost admis de instanţa de judecată şi a fost emisă o încheiere, prin care

procesul a fost încetat.

Astfel, din considerentele menţionate, judecătorul ajunge la concluzia că, acţiunea

depusă de C.P. împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chişinău, cu privire la repararea

prejudiciului material nu poate fi primită spre examinare şi urmează a refuza în primirea

acesteia, deoarece există o încheiere judecătorească irevocabilă, prin care a fost admis

renunţul reclamantului la acţiune cu privire la un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi

obiect şi avînd aceleaşi temeiuri.

În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.b), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se refuză în primirea cererii de chemare în judecată a lui C.P. împotriva Primăriei or.

Codru, mun. Chişinău, cu privire la repararea prejudiciului material.

85



Se explică lui C.P. că, refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată





Judecătorul D.I.

86

Încheiere privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă aceasta este depusă de un organ,

organizaţie sau o persoană în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca

prezentul cod sau o altă lege să le delege dreptul adresării în judecată în acest scop

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău D.I., studiind cererea de chemare în

judecată a procurorului sectorului Ciocana, mun. Chişinău în interesele lui G.V. împotriva

lui V.V. cu privire la declararea contractului de vînzare-cumpărare nul

c o n s t a t ă

Procurorul sectorului Ciocana, mun. Chişinău, în interesele lui G.V., a depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui V.V. cu privire la declararea contractului de vînzare-

cumpărare a apartamentului nul.

În motivarea acţiunii procurorul a indicat că, reclamantul, G.V. la 13 septembrie 2004

a încheiat cu pârâtul, V.V., un contract de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 2 situat pe

str. Cuza-Vodă nr. 3 mun. Chişinău, compus din două odăi.

Consideră procurorul acest contract nul, deoarece este o convenţie simulată, în

realitate între părţi a fost încheiat un contract de împrumut a sumei de 20 000 lei, însă la

insistenţa pârâtului, în asigurarea acestui contract a fost întocmit un contract de vînzare-

cumpărare a apartamentului în litigiu.

Cere procurorul admiterea acţiunii şi declararea contractului de vînzare-cumpărare a

apartamentului în litigiu nul.



În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.c) CPC, judecătorul refuză să primească cererea

de chemare în judecată, dacă aceasta este depusă de un organ, organizaţie sau o persoană în

apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca

prezentul cod sau o altă lege să le delege dreptul adresării în judecată în acest scop.

În conformitate cu art. 71 al.(2) CPC, acţiunea în apărare a drepturilor, libertăţilor şi

intereselor legitime poate fi intentată de către procuror numai la cererea scrisă a persoanei

interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din cauză de sănătate, vîrstă

înaintată, incapabilitate sau din alte motive întemeiate.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, urmează că G.V. este o

persoană, care poate să se adreseze personal în instanţa de judecată, deoarece este sănătos,

are vârsta de 30 de ani, are capacitate civilă, este director al întreprinderii „S‖ şi nu cade sub

incidenţa persoanelor enumerate în art. 71 al.(2) CPC, în al căror interes procurorul ar putea

înainta acţiune în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime.

Cu atât mai mult, depunerea acţiunii în cauză din numele procurorului în interesele lui

G.V. este în contradicţie şi cu art. 9 al Legii cu privire la procuratură, care stipulează că, în

limitele competenţei sale stabilite de lege, când se impune apărarea drepturilor şi intereselor

legitime ale minorilor, persoanelor în vârstă, persoanelor cu handicap, apărarea intereselor

generale ale societăţii, procurorul înaintează acţiune civilă în instanţa judecătorească.

Astfel, din considerentele menţionate, judecătorul ajunge la concluzia de a refuza în

primirea cererii de chemare în judecată depusă de procurorul sectorului Ciocana, mun.

87

Chişinău, în interesele lui G.V. împotriva lui V.V. cu privire la declararea contractului de

vânzare-cumpărare nul.

În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.c), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se refuză în primirea cererii de chemare în judecată a procurorului sectorului Ciocana,

mun. Chişinău, în interesele lui G.V. împotriva lui V.V. cu privire la declararea contractului

de vînzare-cumpărare nul.

Se remite procurorului sectorului Ciocana, mun. Chişinău, încheierea în cauză şi

cererea de chemare în judecată cu toate documentele anexate.

Se explică procurorului sectorului Ciocana, mun. Chişinău, că refuzul judecătorului

de a primi cererea de chemare în judecată exclude posibilitatea adresării repetate în judecată

a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi

aceleaşi temeiuri.



Judecătorul D.I.

88

Încheiere privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă există o hotărâre irevocabilă,

obligatorie pentru părţi, a judecăţii arbitrale cu privire la litigiul dintre aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi

avînd aceleaşi temeiuri, cu excepţia cazurilor când judecata a respins cererea de eliberare a titlului de executare

silită a hotărârii judecăţii arbitrale sau a remis pricina spre reexaminare judecăţii arbitrale care a pronunţat

hotărârea, însă judecarea pricinii în aceeaşi judecată arbitrală este imposibilă

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, D.I., studiind cererea de chemare în

judecată a lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei,

c o n s t a t ă


datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul, C.I., a indicat că la 10 martie 2002 i-a dat cu

împrumut pârâtului 5 000 lei pe un termen de doi ani cu dobînda lunară de 5%.

Pârâtul nu i-a restituit banii împrumutaţi şi nici dobînda, de aceea reclamantul cere

încasarea sumei de 11000 lei de la pârât.



În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.d) CPC, judecătorul refuză să primească cererea

de chemare în judecată, dacă există o hotărâre irevocabilă, obligatorie pentru părţi, a

judecăţii arbitrale cu privire la litigiul dintre aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd

aceleaşi temeiuri, cu excepţia cazurilor când judecata a respins cererea de eliberare a titlului

de executare silită a hotărârii judecăţii arbitrale sau a remis pricina spre reexaminare

judecăţii arbitrale care a pronunţat hotărârea, însă judecarea pricinii în aceeaşi judecată

arbitrală este imposibilă.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, reclamantul

C.I., la 15 mai 2004, s-a adresat pentru soluţionarea litigiului în cauză la judecata arbitrală şi

prin hotărârea irevocabilă a acesteia din 20 iunie 2004, s-a dispus ca pârâtul D.M. să-i

restituie reclamantului C.I. suma de 11000 lei. Cu atât mai mult, la 15 iulie 2004 instanţa de

judecată a dispus eliberarea titlului de executare silită a hotărârii judecăţii arbitrale din 20

iunie 2004.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, există o hotărâre

irevocabilă, obligatorie pentru părţi, a judecăţii arbitrale cu privire la litigiul dintre aceleaşi

părţi, asupra aceluiaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri, judecătorul ajunge la concluzia de a

refuza în primirea cererii de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la


În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.d), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se refuză în primirea cererii de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui D.M. cu

privire la încasarea datoriei.

Se remite lui C.I. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate


89

Se explică lui C.I. că, refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată





Judecătorul D.I.

90

Încheiere privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă acţiunea este intentată împotriva unui

agent economic lichidat deja

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău, A.M., studiind cererea de chemare

în judecată a lui G.T. împotriva întreprinderii „S‖ cu privire la obligarea respectării

obligaţiunilor contractuale

c o n s t a t ă

G.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „S‖ cu privire la

obligarea respectării obligaţiunilor contractuale.

În motivarea acţiunii reclamantul G.T. a indicat că, la 2 ianuarie 2002 el a încheiat cu

pârâtul un contract, conform căruia ultimul, la 10 mai 2002, trebuia să-i transmită contra

plată 10 televizoare de marca „B‖.

Pârâtul nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale, de aceea reclamantul cere admiterea

acţiunii.



În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.e) CPC, judecătorul refuză să primească cererea

de chemare în judecată, dacă acţiunea este intentată împotriva unui agent economic lichidat

deja.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, întreprinderea

„S‖ a fost lichidată şi la 15 ianuarie 2003 a fost radiată din Registrul de stat al

întreprinderilor şi organizaţiilor.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, acţiunea este

intentată împotriva unui agent economic lichidat deja, judecătorul ajunge la concluzia de a

refuza în primirea cererii de chemare în judecată a lui G.T. împotriva întreprinderii „S‖ cu

privire la obligarea respectării obligaţiunilor contractuale.

În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.e), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se refuză în primirea cererii de chemare în judecată a lui G.T. împotriva întreprinderii

„S‖ cu privire la obligarea respectării obligaţiunilor contractuale.

Se remite lui G.T. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate


Se explică lui G.T. că, refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată





91

Judecătorul A.M.

92

Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă reclamantul nu a respectat procedura de

soluţionare prealabilă a pricinii pe calea extrajudiciară, prevăzută de lege pentru categoria respectivă de pricini

sau de contractul părţilor

Î N C H E I E R E

5 ianuarie 2005 mun. Ungheni

Judecătorul Judecătoriei Ungheni, C.P., studiind cererea de chemare în judecată a lui

P.I. împotriva Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni cu privire la contestarea actului

administrativ

c o n s t a t ă

P.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului „B‖ raionul

Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul, P.I. a indicat, că lui îi aparţine cu drept de

proprietate un sector de teren cu suprafaţa de un hectar.

Prin decizia Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni nr. 10 din 20 decembrie 2004, 10

ari din sectorul de teren ce îi aparţine lui cu drept de proprietate au fost date în arendă

întreprinderii ―F‖, pentru creşterea tutunului, pe un termen de 5 ani.

Consideră decizia nominalizată nelegitimă şi cere anularea ei.


că, este necesară restituirea acesteia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.a) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare

în judecată dacă reclamantul nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe

calea extrajudiciară, prevăzută de lege pentru categoria respectivă de pricini sau de

contractul părţilor.

Conform art. 14 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va

solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la

data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu

dispune altfel.


consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu

este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în

termenul prevăzut de lege este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ

competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv şi repararea pagubei

cauzate.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, reclamantul n-a

solicitat printr-o cerere prealabilă, Primăriei satului „B‖, raionul Ungheni, revocarea în tot

sau în parte a deciziei nr. 10 din 20 decembrie 2004 „Cu privire la darea sectorului de teren

în arendă întreprinderii „F‖.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul P.I. n-a

respectat procedura de soluţionare prealabilă a litigiului în cauză, judecătorul ajunge la

concluzia de a restitui cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului

„B‖, raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ.

93

Judecătorul consideră necesar de a explica lui P.I., că el trebuie să solicite Primăriei

satului „B‖, raionul Ungheni, printr-o cerere prealabilă, revocarea în tot sau în parte a

deciziei nr. 10 din 20 decembrie 2004 şi dacă nu va fi mulţumit de răspunsul primit la

cererea prealabilă sau nu va primi nici un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului

administrativ în termen de 30 de zile, va fi în drept să sesizeze instanţa de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a deciziei contestate şi

repararea pagubei cauzate.

În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.a), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se restituie cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖,

raionul Ungheni, cu privire la contestarea actului administrativ.

Se remite lui P.I. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate


Se explică lui P.I., că el trebuie să solicite Primăriei satului „B‖, raionul Ungheni,

printr-o cerere prealabilă, revocarea în tot sau în parte a deciziei nr. 10 din 20 decembrie

2004 şi dacă nu va fi mulţumit de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu va primi nici

un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului administrativ în termen de 30 de zile, va

fi în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot

sau în parte, a deciziei contestate şi repararea pagubei cauzate.

Se explică lui P.I. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune,

împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă, reclamantul a lichidat

încălcările.

Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bălţi în termen de 15 zile, prin

intermediul Judecătoriei Ungheni.

Judecătorul C.P.

94

Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată,

dacă instanţa nu este competentă să judece pricina

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, I.U., studiind cererea de chemare

în judecată a lui C.P. împotriva lui C.E. cu privire la desfacerea căsătoriei

c o n s t a t ă

C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.E. cu privire la desfacerea

căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul C.P. a indicat că, la 15 iulie 2001, la Oficiul de

Stăre Civilă al sectorului Buiucani mun. Chişinău, a fost înregistrată căsătoria sa cu pârâta.

Din căsătorie nu au copii minori şi nu au careva bunuri proprietate comună în devălmăşie.

Au locuit împreună pînă în luna iulie 2003 în apartamentul nr. 13 situat pe str. V. Lupu nr.

15, mun. Chişinău, ce aparţine cu drept de proprietate părinţilor pârâtei. Din luna iulie 2003

el a creat o nouă familie şi locuieşte în apartamentul nr. 10, situat pe str. Independenţei nr.

10 mun. Chişinău. Pârâta continuă să locuiască împreună cu părinţii săi şi nu doreşte

desfacerea căsătoriei.

Consideră reclamantul, că convieţuirea cu pârâta şi păstrarea familiei în continuare

sunt imposibile, din care motive cere desfacerea căsătoriei.



În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.b) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare

în judecată, dacă instanţa nu este competentă să judece pricina.

În conformitate cu art. 38 al.(1) CPC, acţiunea se intentează în instanţa de la


Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, pârâta locuieşte

în apartamentul nr. 13 situat pe str. V.Lupu nr. 15 mun. Chişinău, care este situat în raza de

activitate a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, pârâta locuieşte în

apartamentul nr. 13, situat pe str. V. Lupu nr. 15, mun. Chişinău, care este în raza de

activitate a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, unde reclamantul trebuie să intenteze

acţiunea în cauză, judecătorul ajunge la concluzia de a restitui cererea de chemare în

judecată a lui C.P. împotriva lui C.E cu privire la desfacerea căsătoriei.

Judecătorul consideră necesar de a explica lui C.P. că, el trebuie să intenteze acţiunea

în cauză la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău.

În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.b), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se restituie cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva lui C.E. cu privire la


95



Se explică lui C.P. că, el poate să intenteze acţiune împotriva lui C.E cu privire la

desfacerea căsătoriei la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.

Se explică lui C.P. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude


împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclamantul a lichidat

încălcările.



Judecătorul I.U.

96

Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată,

dacă cererea a fost depusă de o persoană incapabilă

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, L.C., studiind cererea de chemare în

judecată a lui C.I. împotriva lui C.P. cu privire la încasarea datoriei

c o n s t a t ă

C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.P. cu privire la încasarea

datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat, că la 1 martie 2001 el i-a dat cu

împrumut pârâtului 1 000 de lei pe un termen de un an. Pînă în prezent pârâtul nu i-a

restituit banii, de aceea reclamantul cere admiterea acţiunii.



În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.c) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare

în judecată, dacă cererea a fost depusă de o persoană incapabilă.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, prin hotărârea

Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 aprilie 2001, reclamantul C.I. a fost declarat

incapabil şi prin decizia Preturii sectorului Centru mun. Chişinău din 30 aprilie 2001, tutore

al lui a fost numit V.I.

Conform art. 33 al.(2) Cod Civil, tutorele este reprezentantul legal al persoanei care se

află sub tutelă şi încheie fără mandat în numele şi în interesul ei actele juridice necesare.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, reclamantul C.I. a

fost declarat incapabil, iar în conformitate cu art. 58 al.(6) CPC, drepturile, libertăţile şi

interesele legitime ale adulţilor declaraţi incapabili în modul stabilit de lege sunt apărate în

instanţă de reprezentanţii lor legali - tutori, judecătorul ajunge la concluzia de a restitui

cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui C.P. cu privire la încasarea datoriei.

Judecătorul consideră necesar de a explica lui C.I. că, cererea de chemare în judecată

în cauză împotriva lui C.P. cu privire la încasarea datoriei poate fi depusă de tutorele lui,

V.I.

În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.c), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se restituie cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui C.P. cu privire la


Se remite lui C.I. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate


Se explică lui C.I. că, cererea de chemare în judecată împotriva lui C.P. cu privire la

încasarea datoriei poate fi depusă de tutorele lui, V.I.

Se explică lui C.I. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude


97


încălcările.



Judecătorul L.C.

98

Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă soţul a înaintat acţiunea de desfacere a căsătoriei

fără consimţămîntul soţiei, în timpul sarcinii sau în primul an de la naşterea copilului

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău S.O., studiind cererea de chemare în

judecată a lui P.T. împotriva lui P.E. cu privire la desfacerea căsătoriei

c o n s t a t ă

P.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.E. cu privire la desfacerea

căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul, P.T. a indicat că, el a înregistrat căsătorie cu pârâta

P.E. la Oficiul de Stăre Civilă al sectorului Centru mun. Chişinău la 15 decembrie 1998.

Din căsătorie au un fecior I., născut la 5 octombrie 2004.

Deoarece, el, P.T. a creat o nouă familie consideră că, convieţuirea cu pârâta P.E., şi

păstrarea familiei în continuare este imposibilă şi cere desfacerea căsătoriei. Pârâta P.E. nu

doreşte desfacerea căsătoriei.



În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.d) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare

în judecată, dacă soţul a înaintat acţiunea de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul

soţiei, în timpul sarcinii sau în primul an de la naşterea copilului.

Conform art. 34 Codul Familiei, în lipsa acordului soţiei, soţul nu poate cere

desfacerea căsătoriei în timpul gravidităţii acesteia şi timp de un an după naşterea copilului,

dacă acesta s-a născut viu şi trăieşte.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, feciorul părţilor

I., născut la 5 octombrie 2004, are o vîrstă mai mică de un an, numai 3 luni, pârâta P.E. nu

este de acord la desfacerea căsătoriei.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, părţile au un copil

minor de vârstă mai mică de un an, pârâta P.E. este împotriva desfacerii căsătoriei, iar

reclamantul P.T., în aceste circumstanţe nu poate cere desfacerea căsătoriei, judecătorul

ajunge la concluzia de a restitui cererea de chemare în judecată a lui P.T. împotriva lui P.E.

cu privire la desfacerea căsătoriei.

Judecătorul consideră necesar de a explica lui P.T. că, el va putea inainta acţiunea în

cauză, fără consimţământul soţiei, numai după atingerea de către feciorul I. a vârstei de un

an.

În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.d), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se restituie cererea de chemare în judecată a lui P.T. împotriva lui P.E. cu privire la


Se remite lui P.T. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate


99

Se explică lui P.T. că, el va putea inainta acţiune împotriva lui P.E. cu privire la

desfacerea căsătoriei, fără consimţământul soţiei, numai după atingerea de către feciorul I. a

vârstei de un an.

Se explică lui P.T că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude



încălcările.


Judecătorul S.O.

100

Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă cererea nu este semnată ori este semnată

de o persoană neîmputernicită de a o semna ori este semnată fără a se indica funcţia semnatarului

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, C.P., studiind cererea de chemare în

judecată a lui P.T. împotriva lui P.E. cu privire la desfacerea căsătoriei,

c o n s t a t ă

P.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.E. cu privire la desfacerea

căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul, P.T., a indicat că el a înregistrat căsătoria cu pârâta

P.E. la Oficiul de Stăre Civilă al sectorului Centrul mun. Chişinăul la 15 decembrie 1998.

Din căsătorie au un fecior I. născut la 5 octombrie 2001.

Deoarece, el, P.T. a creat o nouă familie, consideră că convieţuirea cu pârâta P.E., cît

şi păstrarea familiei în continuare sunt imposibile. P.E. nu este de acord cu desfacerea

căsătoriei.



În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.e) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare

în judecată, dacă cererea nu este semnată ori este semnată de o persoană neîmputernicită de

a o semna ori este semnată fără a se indica funcţia semnatarului.

În conformitate cu art. 166 al.(5) CPC, cererea de chemare în judecată se semnează de

reclamant sau de reprezentantul lui împuternicit în modul stabilit.

Din cererea de chemare în judecată urmează că, aceasta nu este semnată de reclamant

şi nici de un careva reprezentant împuternicit al acestuia.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cererea de chemare

în judecată a lui P.T. împotriva lui P.E. cu privire la desfacerea căsătoriei nu este semnată de

reclamant şi nici de un careva reprezentant împuternicit al acestuia, judecătorul ajunge la

concluzia de a o restitui.

Judecătorul consideră necesar de a explica lui P.T. că, pentru intentarea acţiunii în

cauză este necesară semnarea cererii de chemare în judecată de el personal sau de un

reprezentant împuternicit.

În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.e), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se restituie cererea de chemare în judecată a lui P.T. împotriva lui P.E. cu privire la




Se explica lui P.T. că, pentru intentarea acţiunii împotriva lui P.E. cu privire la

desfacerea căsătoriei este necesară semnarea cererii de chemare în judecată de reclamant sau

de un reprezentant împuternicit al acestuia.

101

Se explică lui P.T că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude



încălcările.


Judecătorul C.P.

102

Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă cererea a fost depusă în numele persoanei

interesate de către o persoană neîmputernicită de a porni şi a susţine procesul

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Ialoveni V.V., studiind cererea de chemare în judecată a lui

P.E. în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului

material şi moral

c o n s t a t ă

P.E., în interesele lui P.S., a depus cerere de chemare în judecată împotriva

întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii P.E. a indicat că, prin obligaţiunea din 22 iunie 1994 încheiată

cu întreprinderea „G‖, feciorul lui, P.S., a plătit 20000 lei în calitate de cotă-parte pentru

construcţia unui apartament cu două odăi, care urma să fie dat în exploatare la 1 ianuarie

1997.

Până la momentul actual pârâtul n-a construit casa în care urma să fie şi apartamentul

lui P.S. şi refuză să-i restituie acestuia banii depuşi.

Cere P.E., încasarea de la pârât în beneficiul lui P.S. a sumei de 20000 lei în calitate

de prejudiciu material şi a 40000 lei în calitate de prejudiciu moral.



În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.f) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare

în judecată, dacă a fost depusă în numele persoanei interesate de către o persoană

neîmputernicită de a porni şi a susţine procesul.

În conformitate cu art. 79 al.(1) CPC, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale

persoanelor care nu au capacitate deplină de exerciţiu şi ale celor limitate în capacitatea de

exerciţiu sunt apărate în instanţă de către părinţi, înfietori, tutori sau curatori, de alte

persoane cărora acest drept le este acordat prin lege.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, P.E. este tatăl

reclamantului P.S., care, la 22 iunie 1994, fiind primit în calitate de membru a cooperativei

de construcţie a locuinţelor fondată de întreprinderea „G‖, a depus pe contul acesteia suma

de 20000 lei, ceea ce constituia cota-parte în construcţia unui apartament de două odăi.

Atât la momentul primirii lui P.S. în calitate de membru al cooperativei de construcţie

a locuinţelor, cât şi la plata sumei de 20000 lei, P.S., conform art. 20 Cod Civil, împlinind

vârsta de 18 ani, avea şi are capacitatea deplină de exerciţiu, ceea ce, în conformitate cu art.

58 al.(1) CPC, dispune de posibilitatea de a-şi exercita în volum deplin, personal sau prin

reprezentant, drepturile şi obligaţiile procedurale în judecată.

Faptul că P.S., de mai mult de cinci ani se află la lucru în Portugalia şi nu este în

Republica Moldova nu constituie temei legal ca tatăl lui, P.E, fără careva împuterniciri,

contrar prevederilor art. art. 80 şi 81 CPC, să pornească şi să susţină în interesele acestuia

procesul în cauză.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că P.E., fără careva

împuterniciri de la P.S. a pornit proces în interesul acestuia împotriva întreprinderii „G‖ cu

103

privire la repararea prejudiciului material şi moral, judecătorul ajunge la concluzia de a

restitui cererea de chemare în judecată.

Judecătorul consideră necesar de a explica lui P.E. că, pentru pornirea şi susţinerea

unui proces de către el în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la

repararea prejudiciului material şi moral, este necesar ca el, P.E. să fie împuternicit de către

P.S. în conformitate cu prevederile art. art. 80 şi 81 CPC.

În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.f), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se restituie cererea de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva


Se remite lui P.E. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate


Se explica lui P.E. că, pentru pornirea şi susţinerea unui proces în interesele lui P.S.

împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral este

necesar ca el, P.E., să fie împuternicit de către P.S. în conformitate cu prevederile art. art. 80

şi 81 CPC.

Se explică lui P.E. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude



încălcările.


Judecătorul V.V.

104

Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă la aceeaşi instanţă sau la o altă, se află în

judecată un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău D.O., studiind cererea de chemare în

judecată a lui P.T. împotriva lui V.V. cu privire la încasarea datoriei

c o n s t a t ă

La 4 ianuarie 2005 P.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui V.V. cu


În motivarea acţiunii reclamantul, P.T., a indicat că, la 11 noiembrie 2002 el i-a dat cu

împrumut lui V.V. 7 000 lei pe un termen de 2 ani, însă pârâtul nu i-a restituit banii nici

până la momentul actual. Din aceste considerente reclamantul cere încasarea sumei în cauză.

La 1 noiembrie 2004 el, P.T., a intentat o acţiune similară la Judecătoria Râşcani mun.

Chişinău, care se află în procedură la judecătorul R.K., care actualmente este la cursuri de

recalificare pe termen de trei săptămâni.

Din acest motiv, el, reclamantul, deoarece are o necesitate stringentă de banii

împrumutaţi, depune cererea de chemare în judecată în cauză pentru a fi judecată sub

preşedinţia unui alt judecător.



În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.g) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare

în judecată, dacă la aceeaşi instanţă sau la o alta, se află în judecată un litigiu între aceleaşi

părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, în procedură la

Judecătoria Râşcani mun. Chişinău, există deja o acţiune similară intentată de către P.T.

împotriva lui V.V. cu privire la încasarea a 7 000 lei conform contractului din 11 noiembrie

2002, care nu este examinată.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în procedura

judecătoriei Râşcani mun. Chişinău se află deja un litigiu între aceleaşi părţi, asupra

aceluiaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri, judecătorul ajunge la concluzia de a restitui

cererea de chemare în judecată a lui P.T. împotriva lui V.V. cu privire la încasarea datoriei.

Judecătorul consideră necesar de a explica lui P.T. că, pentru soluţionarea litigiului

dintre el şi V.V. cu privire la încasarea sumei de 7000 lei, este necesar să fie examinată

pricina civilă la acţiunea similară intentată de el la Judecătoria Râşcani mun. Chişinău, la 1

noiembrie 2004.

În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.g), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se restituie cererea de chemare în judecată depusă la 4 ianuarie 2005 de către P.T.

împotriva lui V.V. cu privire la încasarea datoriei.

105



Se explica lui P.T. că, pentru soluţionarea litigiului dintre el şi V.V. cu privire la

încasarea sumei datoriei de 7000 (şapte mii) lei, este necesar să fie examinată pricina civilă

la acţiunea similară intentată de el la Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, la 1 noiembrie

2004.

Se explică lui P.T. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude



încălcările.


prin intermediul Judecătoriei Râşcani mun.Chişinău.

Judecătorul D.O.

106

Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă nu sînt prezentate probe ce ar confirma

adresarea creditorului într-o instituţie financiară unde, conform legislaţiei, ar fi trebuit să primească datoria

Î N C H E I E R E


Judecătorul judecătoriei Râşcani mun. Chişinău S.R., studiind cererea de chemare în

judecată a lui L.B. împotriva Băncii „E‖ cu privire la încasarea datoriei

c o n s t a t ă

La 5 ianuarie 2005 L.B. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Băncii „E‖

cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul L.B. a indicat că, el, la 9 octombrie 2004 a

încheiat cu Banca „E‖ un contract de depozit bancar cu o dobândă anuală de 5%, însă

pârâtul până la momentul actual nu i-a plătit nimic, din care considerente reclamantul cere


Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul

consideră că, este necesară restituirea acesteia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 170 al.1 lit.h CPC, judecătorul restituie cererea de chemare în

judecată, dacă nu sînt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului într-o instituţie

financiară unde, conform legislaţiei, ar fi trebuit să primească datoria.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, la 9 octombrie

2004, între părţi, a fost încheiat un contract de depozit bancar cu o dobândă anuală de 5%,

fără specificarea unui careva termen de plată a dobânzii.

În astfel de circumstanţe, din considerentele că, – conform art. 1225 al.(2) Cod Civil,

dacă contractul de depozit bancar nu prevede altfel, dobânda pentru suma depozitului bancar

se plăteşte deponentului, la cererea acestuia, la expirarea fiecărui trimestru, iar dobânzile

neridicate în acest termen se adaugă la suma depozitului pentru care se calculează dobânda

în continuare, reclamantul, până la data de 9 ianuarie 2005, este în drept să depună la pârât o

cerere de plată a dobânzii trimestriale şi numai în caz de refuz va fi în drept de a înainta o

acţiune în instanţa de judecată, – judecătorul ajunge la concluzia de a restitui cererea de

chemare în judecată a lui L.B. împotriva Băncii „E‖ cu privire la încasarea datoriei.

Judecătorul consideră necesar de a explica lui L.B că, el, până la intentarea acţiunii în

instanţa de judecată, trebuie să depună la pârât o cerere cu privire la plata dobânzii.

În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.h), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se restituie cererea de chemare în judecată a lui L.B. împotriva Băncii „E‖ cu privire

la încasarea datoriei.

Se remite lui L.B. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate


Se explică lui L.B. că, până la întentarea acţiunii în instanţa de judecată, el trebuie să

depună la Banca „E‖ o cerere cu privire la plata dobânzii.

107

Se explică lui L.B. că, restituirea cererii de chemare în judecată, nu exclude



încălcările.


Judecătorul S.R.

108

Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată dacă, reclamantul îşi retrage cererea înainte de

emiterea încheierii privind intentarea procesului

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, S.I., studiind cererea lui C.I. privind

retragerea cererii de chemare în judecată depusă de către el împotriva lui C.P. cu privire la

încasarea datoriei

c o n s t a t ă

La 3 ianuarie 2005 C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.P. cu


În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat că, la 1 martie 2001, el i-a dat cu


restituit banii, din această cauză reclamantul cere admiterea acţiunii.

La 5 ianuarie 2005 reclamantul, C.I. a depus cerere privind retragerea cererii de

chemare în judecată, invocând că pârâtul C.P., la 4 ianuarie 2005, i-a restituit datoria

integral.



În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.i) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare

în judecată, dacă reclamantul îşi retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind

intentarea procesului.

Reclamantul C.I., la 3 ianuarie 2005, a depus în instanţa de judecată cerere de

chemare în judecată împotriva lui C.P. cu privire la încasarea datoriei, iar la 5 ianuarie 2005,

până la emiterea de către instanţa de judecată a încheierii privind intentarea procesului civil,

a depus o cerere privind retragerea cererii de chemare în judecată pe motiv că, pârâtul i-a

restituit datoria.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul C.I. a

depus cerere privind retragerea cererii de chemare în judecată până la emiterea de către

instanţa de judecată a încheierii privind intentarea procesului civil, judecătorul ajunge la

concluzia de a restitui cererea de chemare în judecată depusă de către C.I. împotriva lui C.P.

cu privire la încasarea datoriei.

În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.i), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se restituie cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui C.P. cu privire la


Se remite lui C.I. încheierea în cauză, cererea privind retragerea cererii de chemare în

judecată şi cererea de chemare în judecată cu toate documentele anexate.

Se explică lui C.I. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude



încălcările.

109


Judecătorul S.I.

110

Încheiere, prin care nu se dă curs cererii

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, C.P., studiind cererea de chemare

în judecată a lui N.C. împotriva N.M. cu privire la desfacerea căsătoriei

c o n s t a t ă

La 3 ianuarie 2005 N.C. a depus cerere de chemare în judecată împotriva N.M. cu

privire la desfacerea căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul, N.C., a indicat că el a înregistrat căsătoria cu pârâta

N.N. la Oficiul de Stare Civilă al sectorului Buiucanil mun. Chişinăul la 1 martie 2000.

Din căsătorie au un fiu minor, Gh. născut la 15 mai 2001.

De mai mult de doi ani N.C. şi-a creat o nouă familie, unde are un copil minor şi

doreşte să-şi oficializeze relaţiile în noua familie.

Consideră că convieţuirea cu pârâta N.M., cît şi păstrarea familiei în continuare sunt

imposibile, din care cauză cere desfacerea căsătoriei.


că, este necesar de a nu da curs acesteia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 171 al.(1) CPC, după ce constată că cererea a fost depusă în

judecată fără a se respecta condiţiile art. 166 şi art. 167 al.(1) lit.a), b), c) şi e) CPC,

judecătorul emite, în cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o încheiere pentru a nu se da

curs cererii, comunicând reclamantului faptul şi acordându-i un termen pentru lichidarea

neajunsurilor.

Cererea de chemare în judecată de către N.C. este depusă fără respectarea condiţiilor

art. 166 al.(5) şi art. 167 al.(1) lit.a) şi b) CPC, şi anume nu este semnată de reclamant, nu

sunt anexate copia cererii de chemare în judecată şi dovada de plată a taxei de stat, din care

considerente judecătorul ajunge la concluzia de a nu da curs cererii.

Judecătorul consideră necesar de a comunica reclamantului N.C. despre necesitatea

semnării cererii de chemare în judecată, a prezentării unei copii a cererii de chemare în

judecată, a prezentării dovezii de plată a taxei de stat, acordîndu-i pentru aceasta un termen

de 7 zile din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză.

În conformitate cu art. 171 al.(1), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Nu se dă curs cererii lui N.C. împotriva N.M. cu privire la desfacerea căsătoriei.

Se comunică lui N.C. despre necesitatea semnării cererii de chemare în judecată, a

prezentarii unei copii a cererii de chemare în judecată şi a dovezii de plată a taxei de stat,

acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile din momentul primirii copiei de pe

încheierea în cauză.

Se explică lui N.C. că, în caz dacă el nu va lichida neajunsurile menţionate, cererea de

chemare în judecată nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi

restituită.

111



Judecătorul C.P.

112

Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, în legătură cu neîndeplinirea în termen a tuturor

cerinţelor enumerate în încheierea judecătorului, prin care nu s-a dat curs cererii

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, C.P., studiind cererea de

chemare în judecată a lui N.C. împotriva N.M. cu privire la desfacerea căsătoriei

c o n s t a t ă

La 3 ianuarie 2005 N.C. a depus cerere de chemare în judecată împotriva N.M. cu

privire la desfacerea căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul, N.C., a indicat că el a înregistrat căsătoria cu pârâta

N.N. la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Buiucani, mun. Chişinău, la 1 martie 2000.

Din căsătorie au un fiu, Gh. născut la 15 mai 2001.

De mai mult de doi ani N.C. şi-a creat o nouă familie, unde are un copil minor şi

doreşte să-şi oficializeze relaţiile în noua familie.

Consideră că convieţuirea cu pârâta N.M., cît şi păstrarea familiei în continuare sunt

imposibile, din care cauză cere desfacerea căsătoriei.



În conformitate cu art. 171 al.(2) CPC, dacă persoana care a depus cererea

îndeplineşte în termen toate cerinţele enumerate în incheierea judecătorului, cererea se

consideră depusă la data prezentării iniţiale. În caz contrar, ea nu se consideră depusă şi,

împreună cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o încheiere judecătorească ce

poate fi atacată cu recurs.

Din încheierea judecătorului Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 5 ianuarie

2005, a cărei copie a fost înmânată reclamantului N.C. în aceeaşi zi urmează că, cererea de

chemare în judecată în cauză a fost depusă de către N.C. fără respectarea condiţiilor art. 166

al.(5) şi art. 167 al.(1) lit.a) şi b) CPC, şi anume n-a fost semnată de reclamant, n-au fost

anexate copia cererii de chemare în judecată şi dovada de plată a taxei de stat, din care

considerente judecătorul n-a dat curs cererii, comunicând reclamantului despre necesitatea

lichidării neajunsurilor în termen de 7 zile din momentul primirii copiei încheierii.

Judecătorul i-a explicat reclamantului N.C. că, în caz dacă el nu va lichida

neajunsurile menţionate, cererea de chemare în judecată nu va fi considerată depusă şi,

împreună cu actele anexate, va fi restituită.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, termenul de 7 zile

acordat reclamantului N.C. pentru lichidarea neajunsurilor a expirat la 12 ianuarie 2005, iar

acesta n-a îndeplinit nici una din cerinţele enumerate în încheierea judecătorului din 5

ianuarie 2005, judecătorul ajunge la concluzia de a restitui reclamantului cererea de chemare

în judecată cu toate documentele anexate.

În conformitate cu art. 171 al.(2), art. 269-270 CPC, judecătorul

113

d i s p u n e

Se restituie cererea de chemare în judecată a lui N.C. împotriva lui N.M. cu privire la


Se remite lui N.C. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate


Se explică lui N.C. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude



încălcările.



Judecătorul C.P.

114

Încheiere privind primirea acţiunii reconvenţionale

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul A.P.

grefier C.S.


P.V. împotriva A.E. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut

c o n s t a t ă

P.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva A.E. cu privire la recunoaşterea

dreptului la spaţiu locativ pierdut.

În motivarea acţiunii reclamantul P.V. a indicat că, s-a aflat în căsătorie cu pârâta

timp de un an şi au locuit împreună în apartamentul nr. 15 situat pe str. O.Ghibu nr. 13,

mun. Chişinău. Din 10 mai 2003 pârâta a trecut cu traiul în apartamentul părinţilor săi – nr.

10, situat pe str. V.Lupu nr. 8 mun. Chişinău.

Cere reclamantul P.V., recunoaşterea pârâtei A.E. cu dreptul pierdut la spaţiu locativ

în apartamentul nr. 15 str. O.Ghibu nr. 13 mun. Chişinău.

Reclamantul P.V., în şedinţa de judecată acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâta A.E., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii şi primirea acţiunii

reconvenţionale împotriva lui P.V. cu privire la instalarea ei în apartamentul nr. 15 situat pe

str. O. Ghibu nr. 13, mun. Chişinău şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiul locativ,

invocând că, ea are dreptul la spaţiul locativ cu pricina, însă nu locueşte în acesta, din

motivul că reclamantul P.V. îi crează obstacole în folosirea de spaţiu locativ.

Reclamantul P.V. a cerut ca instanţa de judecată să refuze în primirea acţiunii

reconvenţionale, considerând că aceasta nu are nimic comun cu acţiunea iniţială.


de a primi acţiunea reconvenţională înaintată de A.E. din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 173 al.(1) CPC, judecătorul primeşte acţiunea reconvenţională

dacă:

a) aceasta urmăreşte satisfacerea pretenţiei iniţiale;

b) admiterea ei exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale;

c) ea şi acţiunea iniţială sînt în conexiune, iar judecarea lor simultană ar duce la

soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, P.V. cere recunoaşterea pârâtei cu dreptul la

spaţiu locativ pierdut în apartamentul nr. 15, str. O. Ghibu nr. 13, mun. Chişinău, iar A.E.,

prin acţiunea reconvenţională, cere să fie instalată în acelaşi apartament cât şi obligarea lui

P.V. să nu-i creeze obstacole în folosirea de spaţiu locativ.

Forma şi conţinutul cererii de chemare în judecată depuse de A.E. corespund

cerinţelor prevăzute de art. art. 166-167 CPC, este anexată copia cererii de chemare în

judecată şi de pe înscrisuri, este anexată dovada de plată a taxei de stat.

115

Astfel, din considerentele că, în conformitate cu art. 172 CPC, acţiunea

reconvenţională este intentată de pârâta A.E. împotriva reclamantului P.V. până la emiterea

hotărârii în primă instanţă, iar în conformitate cu art. 173 al.(1) lit.b) CPC, admiterea

acţiunii reconvenţionale ar exclude admiterea acţiunii iniţiale întentate de P.V. împotriva

A.E, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea primirii acţiunii

reconvenţionale.

În conformitate cu art. 168 al.(4), art. 172 al.(2), art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC,


d i s p u n e

Se primeşte acţiunea reconvenţională intentată de A.E. împotriva lui P.V. cu privire la

instalare în spaţiu locativ şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ, pentru a fi

judecată o dată cu cererea iniţială intentată de P.V. împotriva A.E. cu privire la

recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut.

Încheierea, separat, nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu

fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, A.P.

judecătorul

116

Încheiere privind refuzul în primirea acţiunii reconvenţionale

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul Iu.B.

grefier V.Gh.


C.V. împotriva lui C.P. cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea de sectorul de teren

c o n s t a t ă

C.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.P. cu privire la înlăturarea

obstacolelor în folosirea de sectorul de teren.

În motivarea acţiunii reclamantul C.V. a indicat că, lui, în baza titlului de autentificare

a dreptului deţinătorului de teren îi aparţine cu drept de proprietate sectorul de teren, cu

suprafaţa de 0.6 ha., aferent casei de locuit situată pe str. Calea Ieşilor 13 mun. Chişinău. La

5 decembrie 2004, pârâtul, fără un careva temei legal şi contrar voinţei reclamantului, a

ocupat cu materiale de construcţie 0.2 ha din sectorul de teren în litigiu.

Reclamantul C.V cere obligarea pârâtului C.P. să-şi ridice materialele de construcţie

amplasate pe terenul în litigiu.

Reclamantul C.V. în şedinţa de judecată a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul C.P. în şedinţa de judecată a cerut respingerea acţiunii din motivul că, pentru

moment, el nu are unde amplasa materialele de construcţie în cauză, care îi sunt necesare

pentru contrucţia casei de locuit. În acelaşi timp, pârâtul C.P. a cerut primirea acţiunii

reconvenţionale împotriva lui C.V. cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei

profesionale, invocând că reclamantul C.V., la 14 noiembrie 2004, în ziarul „T‖, a publicat

un articol despre liceul „P‖, unde el, pârâtul lucrează în calitate de profesor. Prin articolul

menţionat, consideră pârâtul, reclamantul C.V. a răspândit informaţie eronată cu privire la

activitatea profesorilor.

Reclamantul C.V. a cerut ca, instanţa de judecată să refuze în primirea acţiunii

reconvenţionale, considerând că, aceasta nu are nimic comun cu acţiunea iniţială.


de a refuza pârâtului C.P. în primirea acţiunii reconvenţionale din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 173 al.(1) CPC, judecătorul primeşte acţiunea reconvenţională

dacă:

d) aceasta urmăreşte satisfacerea pretenţiei iniţiale;

e) admiterea ei exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale;

f) ea şi acţiunea iniţială sînt în conexiune, iar judecarea lor simultană ar duce la


În şedinţa de judecată s-a constatat că, C.V. a intentat împotriva lui C.P. o acţiune

negatorie, ce ţine de apărarea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de

locuit.

117

Acţiunea reconvenţională înaintată de către C.P. împotriva lui C.V. cu privire la

apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, ce ţine de apărarea unui drept

personal nepatrimonial, nu urmăreşte satisfacerea pretenţiei iniţiale. Admiterea acţiunii

reconvenţionale nu exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale. Cu atât mai mult,

acţiunea reconvenţională şi cea iniţială nu sunt în conexiune şi judecarea lor simultană nu va

duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor.

Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre

necesitatea de a refuza în primirea acţiunii reconvenţionale a lui C.P. împotriva lui C.V. cu

privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale.

Este necesar a explica lui C.P. că, el este în drept să întenteze acţiune împotriva lui

C.V. cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale cu respectarea

prevederilor art. 38 CPC, pentru a fi examinată separat.

În conformitate cu art. art. 172-173, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se refuză în primirea acţiunii reconvenţionale a lui C.P. împotriva lui C.V. cu privire

la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale.



Se explică lui C.P. că, el este în drept să întenteze acţiune împotriva lui C.V. cu

privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale cu respectarea prevederilor

art. 38 CPC, pentru a fi examinată separat.



Preşedintele şedinţei, Iu.B.

judecătorul

118

Încheiere privind asigurarea acţiunii

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, V.N., studiind cererea de chemare

în judecată a lui E.V. împotriva lui C.M. cu privire la repararea prejudiciului material

c o n s t a t ă

La 5 ianuarie 2005 E.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.M. cu


În motivarea acţiunii reclamantul E.V. a indicat că, la 10 decembrie 2003, el, E.V., i-a

permis lui C.M. să se folosească de computerul ce-i aparţine cu drept de proprietate privată.

La sfîrşitul zilei de lucru el a constatat că, computerul este defectat.

C.M. a recunoscut vina sa în defectarea computerului, însă refuză să-i repare

prejudiciul cauzat în mărime de 700 lei.

Reclamantul E.V. cere, în vederea asigurării acţiunii, punerea sechestrului pe

computerul pârâtului, care alte bunuri nu are şi care, în opinia lui, poate să-l înstrăineze.


că, este necesară punerea sechestrului pe computerul lui C.M. din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 174 CPC, la cererea participanţilor la proces, judecătorul sau

instanţa poate lua măsuri de asigurare a acţiunii. Asigurarea se admite în orice fază a

procesului, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi

judecătoreşti sau ar face imposibilă executarea hotărârii judecătoreşti.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, E.V. a întentat

împotriva lui C.M. o acţiune patrimonială de reparare a prejudiciului material în mărime de

700 lei. Pârâtul C.M. are în proprietate privată un computer, care se află la domiciliul

acestuia, apartamentul nr. 15, situat pe str. Independenţei nr. 10, mun. Chişinău.

În conformitate cu art. 175 al.(1) lit.a) CPC, în vederea asigurării acţiunii, judecătorul

sau instanţa este în drept să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului,

inclusiv pe cele care se află la alte persoane.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, neluarea măsurilor

de asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi judecătoreşti sau ar face imposibilă executarea

hotărârii judecătoreşti, judecătorul ajunge la concluzia de a pune sechestru pe computerul de

marca IBM G-54 nr. 112112, ce-i aparţine cu drept de proprietate privată pârâtului C.M. şi

care se află la domiciliul acestuia în apartamentul nr. 15, situat pe strada Independenţei nr.

10 mun. Chişinău.

În conformitate cu art. art. 177-178, art. 181 al.(1), art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se pune sechestru pe computerul de marca IBM G54 nr. 112112, care îi aparţine cu

drept de proprietate privată lui C.M. şi care se află în apartamentul nr. 15, situat pe str.

Independenţei nr. 10, mun. Chişinău.

Încheierea se execută imediat, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel

Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.

119

Judecătorul V.N.

120

Încheiere privind substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o altă formă

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier C.L.

examinând în şedinţă publică cererea lui C.M. cu privire la substituirea unei forme de

asigurare a acţiunii printr-o altă formă

c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii, reclamantul E.V. a indicat că, la 10 decembrie 2003, el, E.V., i-

a permis lui C.M. să se folosească de computerul ce-i aparţine cu drept de proprietate

privată. La sfîrşitul zilei de lucru el a constatat că computerul este defectat.



Reclamantul E.V. a cerut, în vederea asigurării acţiunii, punerea sechestrului pe

computerul pârâtului, care alte bunuri nu are şi care, în opinia lui, poate să-l înstrăineze.

Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 5 ianuarie 2005

a fost pus sechestru pe computerul de marca IBM G54 nr. 112112, ce-i aparţine cu drept de

proprietate privată lui C.M. şi care se află în apartamentul nr. 15, situat pe str. Independenţei

nr. 10, mun. Chişinău.

La 25 februarie 2005 pârâtul, C.M. a depus cerere cu privire la substituirea unei forme

de asigurare a acţiunii printr-o altă formă, din considerentele că, el, pârâtul, a depus în

vederea asigurării executării hotărârii judecătoreşti, suma de 700 lei pe contul de depozit al

Judecătoriei Botanica mun. Chişinău.

Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, cererea cu privire la substituirea unei forme de

asigurare a acţiunii printr-o altă formă a susţinut, cerând admiterea acesteia.

Reclamantul E.V., în şedinţa de judecată, a considerat posibil substituirea sechestrului

pus pe computerul pârâtului, deoarece acesta a depus, în vederea asigurării executării

hotărârii judecătoreşti suma de 700 lei pe contul de depozit al Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău.


a substitui sechestrul pus pe computerul pârâtului, prin suma de 700 lei depusă de acesta pe

contul de depozit al Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 179 al.(1) CPC, la cererea participanţilor la proces, se admite

substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o altă formă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea judecătorului Judecătoriei

Botanica, mun. Chişinău, din 5 ianuarie 2005, în vederea asigurării executării hotărârii

judecătoreşti, în procesul civil intentat la acţiunea lui E.V. împotriva lui C.M. cu privire la

121

repararea prejudiciului material în mărime de 700 lei, a fost pus sechestru pe computerul

IBM G54 nr. 112112, ce-i aparţine cu drept de proprietate privată pârâtului C.M.

La 24 ianuarie 2005, pârâtul C.M., în vederea asigurării executării hotărârii

judecătoreşti, a depus la contul de depozit al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, suma de

700 lei, ceea ce se consfirmă prin chitanţa nr. 111222 din 24 ianuarie 2005.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, o dată cu

depunerea de către pârât, în vederea asigurârii executării hotărârii judecătoreşti, a sumei de

700 lei pe contul de depozit al Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, au dispărut

circumstanţele, care ar fi putut crea dificultăţi judecătoreşti sau ar fi putut face imposibilă

executarea hotărârii judecătoreşti, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a substitui

sechestrul pus pe computerul de marca IBM G54 nr. 112112, ce-i aparţine cu drept de

proprietate pârâtului C.M., prin suma de 700 lei depusă la 24 ianuarie 2005 de acesta pe

contul de depozit al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău.

În conformitate cu art. 179, art. 181 al.(1), art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se substituie sechestrul pus, prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău, din 5 ianuarie 2005, pe computerul de marca IBM G54 nr. 112112, care se află în

apartamentul nr. 15, str. Independenţei nr. 10, mun. Chişinău şi îi aparţine cu drept de

proprietate privată lui C.M., prin suma de 700 lei depusă de acesta la 24 ianuarie 2005 pe

contul de depozit al Judecătoriei Botanica mun. Chişinău.




judecătorul

122

Încheiere privind anularea măsurii de asigurare a acţiunii

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier C.L.

examinând în şedinţă publică cererea lui C.M. cu privire la anularea măsurii de

asigurare a acţiunii

c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii, reclamantul E.V. a indicat că, la 10 decembrie 2003, el, E.V., i-

a permis lui C.M. să se folosească de computerul, ce-i aparţine cu drept de proprietate

privată. La sfîrşitul zilei de lucru el a constatat că, computerul este defectat.



Reclamantul E.V. a cerut, în vederea asigurării acţiunii, punerea sechestrului pe

computerul pârâtului, care alte bunuri nici nu are şi care, în opinia lui, poate să-l înstrăineze.

Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 5 ianuarie 2005

a fost pus sechestru pe computerul de marca IBM G54 nr. 112112, ce-i aparţine cu drept de

proprietate privată lui C.M. şi care se află în apartamentul nr. 15 situat pe str. Independenţei


La 25 februarie 2005 pârâtul, C.M. a depus cerere cu privire la anularea măsurii de

asigurare a acţiunii, invocând că el i-a reparat reclamantului computerul.

Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, cererea cu privire la anularea măsurii de

asigurare a acţiunii a susţinut, cerând admiterea acesteia.

Reclamantul E.V., în şedinţa de judecată, a considerat posibil anularea măsurii de

asigurare a acţiunii, deoarece într-adevăr pârâtul la 24 februarie 2005 i-a reparat computerul

defectat şi el nu mai are pretenţii faţă de acesta.


de a anula sechestrul pus pe computerul pârâtului C.M. din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 180 al.(1) CPC, măsura anterioară de asigurare a acţiunii poate

fi anulată din oficiu sau la cererea pârâtului de către judecătorul sau instanţa care a ordonat

măsura de asigurare ori de judecatorul sau instanţa în a căror procedură se află pricina.


Botanica, mun. Chişinău din 5 ianuarie 2005, în vederea asigurării executării hotărârii

judecătoreşti, intentate la acţiunea lui E.V. împotriva lui C.M. cu privire la repararea

prejudiciului material în mărime de 700 lei, a fost pus sechestru pe computerul IBM G54 nr.

112112, ce-i aparţine cu drept de proprietate privată pârâtului C.M.

123

La 24 februarie 2005, pârâtul C.M. i-a reparat computerul lui E.V., circumstanţă

confirmată de către E.V. în şedinţa de judecată şi în legătură cu ce ultimul nu mai are careva

pretenţii faţă de C.M.

Astfel, din considerentele că, au decăzut circumstanţele care au servit drept temei

pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a anula măsura de

asigurare a acţiunii.

În conformitate cu art. 180 al.(1) şi al.(2), art. 181 al.(1), art. art. 269-270 CPC,


d i s p u n e

Se anulează sechestrul pus, prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din

5 ianuarie 2005, pe computerul de marca IBM G54 nr. 112112, care se află în apartamentul

nr. 15, str. Independenţei nr. 10, mun. Chişinău şi îi aparţine cu drept de proprietate lui C.M.




judecătorul

124

Încheiere privind anularea măsurii de asigurare a acţiunii

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier C.L.

examinând în şedinţă publică cererea lui C.M. privind anularea măsurii de asigurare a

acţiunii

c o n s t a t ă

La 5 ianuarie 2005 E.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.M. şi

C.C. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul.

În motivarea acţiunii, reclamanta E.V. a indicat că, la 10 decembrie 2004 fostul ei soţ,

C.M., fără acordul ei, a încheiat cu C.C. un contract de vânzare-cumpărare a apartamentului

nr. 3, bd. Dacia 12, mun. Chişinău, compus din două odăi şi care este proprietate în

devălmăsie a ei împreună cu C.M., deoarece a fost cumpărat la 23 mai 2004, când ea cu

C.M. se aflau în căsătorie.

Reclamanta E.V. a cerut, în vederea asigurării acţiunii, punerea sechestrului pe

apartamentul în litigiu.

Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 5 ianuarie

2005 a fost pus sechestru pe apartamentul nr. 3 bd. Dacia 12 mun. Chişinău, fapt despre care

a fost înştiinţat Organul Cadastral Teritorial Chişinău.

La 24 februarie 2005 pârâtul C.M. a depus cerere privind anularea măsurii de

asigurare a acţiunii, invocând că el i-a dat reclamantei ½ din banii primiţi din vânzarea

apartamentului în litigiu, ceea ce constituie 180000 lei şi ultima nu mai are careva pretenţii.

Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, cererea cu privire la anularea măsurii de

asigurare a acţiunii a susţinut şi a cerut admiterea acesteia.

Pârâtul C.C., în şedinţa de judecată, cererea depusă de către C.M. cu privire la

anularea măsurii de asigurare a acţiunii a susţinut şi a cerut admiterea acesteia.

Reclamanta E.V., în şedinţa de judecată, a considerat posibil anularea măsurii de

asigurare a acţiunii, indicând că ea a primit de la pârâtul C.M. 180000 lei, ceea ce constituie

½ din preţul apartamentului în litigiu şi având un alt loc de trai, nu mai are careva pretenţii

faţă de pârâţi.


de a anula sechestrul pus pe apartamentul nr. 3, bd. Dacia 12, mun. Chişinău din


În conformitate cu art. 180 al.(1) CPC, măsura anterioară de asigurare a acţiunii poate

fi anulată din oficiu sau la cererea pârâtului de către judecătorul sau instanţa care a ordonat

măsura de asigurare ori de judecatorul sau instanţa în a căror procedură se află pricina.


Botanica, mun. Chişinău din 5 ianuarie 2005, în vederea asigurării executării hotărârii

judecătoreşti, în procesul civil intentat la cererea lui E.V. împotriva lui C.M. şi C.C. cu

125

privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul, a fost pus sechestru pe

apartamentul nr. 3 bd.Dacia 12 mun. Chişinău.

Pârâtul C.M. i-a transmis reclamantei E.V. 180000 lei, ceea ce constituie ½ din preţul

apartamentului în litigiu şi ultima nu mai are careva pretenţii faţă de C.M. şi C.C.,

circumstanţă confirmată de părţi în şedinţa de judecată.

Astfel, din considerentele că au decăzut circumstanţele, care au servit drept temei

pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a anula măsura de

asigurare a acţiunii, înştiinţând despre aceasta Organul Cadastral Teritorial Chişinău.

În conformitate cu art. 180 al.(1) şi al.(2), art. 181 al.(1), art. 269-270 CPC, instanţa

de judecată

d i s p u n e

Se anulează sechestrul pus, prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 5 ianuarie 2005, pe apartamentul nr. 3 bd. Dacia 12 mun. Chişinău.

Încheierea în cauză se trimite pentru înştiinţare Organului Cadastral Teritorial

Chişinău.




judecătorul

126

Încheiere privind conexarea pretenţiilor

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău C.I., studiind pricina civilă la cererea

de chemare în judecată a lui B.A. împotriva întreprinderii „F‖ cu privire la încasarea

salariului şi pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui A.V. împotriva

întreprinderii „F‖ cu privire la încasarea salariului

c o n s t a t ă

B.A. şi A.V. au depus cereri de chemare în judecată împotriva întreprinderii „F‖ cu

privire la încasarea salariului.

În motivarea acţiunilor reclamanţii B.A. şi A.V. au indicat că, ei sunt angajaţi a

întreprinderii „F‖, care pe parcursul ultimelor trei luni, fără careva motive întemeiate nu le

plăteşte salariul şi din aceste considerente au cerut încasarea de la pârât în beneficiul

fiecăruia a câte 7500 lei.

Reclamanţii B.A. şi A.V. a depus cereri, prin care au cerut ca pricinile civile în cauză

să fie conexate într-un singur proces.

Cerere analogică de conexare a pricinilor civile în cauză într-un singur proces a fost

depusă şi de către reprezentantul pârâtului „F‖.

Studiind pricinile civile, cât şi cererile părţilor privind conexarea pricinilor într-un

singur proces, judecătorul ajunge la concluzia că, este necesară conexarea pricinilor civile

menţionate într-un singur proces din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 187 CPC, în cazul în care constată că în faţa aceleiaşi instanţe

se află mai multe procese cu aceleaşi părţi sau mai multe procese intentate de un singur

reclamant împotriva a cîţiva pârâţi, sau mai mulţi reclamanţi ai aceluiaşi pârât şi că aceste

procese sînt conexe prin temeiurile de apariţie sau prin probe, judecătorul este în drept, cu

consimţămîntul părţilor, să conexeze printr-o încheiere aceste pricini într-un singur proces

dacă consideră că o astfel de conexare ar duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor şi

dacă este posibilă aplicarea aceleiaşi proceduri de soluţionare a pricinilor.

Din pricinile civile care se află în faţa instanţei de judecată urmează că, reclamanţii

B.A. şi A.V. au întentat acţiuni împotriva aceluiaşi pârât „F‖ şi ambii, fiind angajaţi ai

întreprinderii „F‖, cer încasarea salariului care nu le-a fost plătit pentru ultimele trei luni.

Atât reclamanţii cât şi pârâtul au depus cereri cu privire la conexarea pricinilor civile

în cauză, care încă nu sunt examinate, într-un singur proces.

Astfel, din considerentele că, în faţa instanţei de judecată se află cererile reclamanţilor

B.A. şi A.V. împotriva aceluiaşi pârât „F‖ şi avînd în vedere faptul că, procesele menţionate

sunt conexe prin temeiurile de apariţie şi probele prezentate, procedura de soluţionare a

litigiilor este una şi aceeaşi, ambele pricini nu sunt examinate, părţile cer conexarea

pricinilor într-un singur proces, judecătorul ajunge la concluzia de a conexa pricinile civile

la cererile de chemare în judecată a lui B.A. şi A.V. împotriva întreprinderii „F‖ cu privire la

încasarea salariului într-un singur proces, ceea ce va duce la soluţionarea rapidă şi justă a

litigiilor.

În conformitate cu art. 187, art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, judecătorul

127

d i s p u n e

Se conexează într-un singur proces pricina civilă la cererea de chemare în judecată a

lui B.A împotriva întreprinderii „F‖ cu privire la încasarea salariului şi pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui A.V. împotriva întreprinderii „F‖ cu privire la încasarea

salariului


fondul hotărârii.

Judecătorul C.I.

128

Încheiere privind separarea pretenţiilor

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, O.S., studiind pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a F.E. împotriva lui F.I. cu privire la desfacerea căsătoriei,

partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi încasarea pensiei pentru


c o n s t a t ă

F.E. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui F.I. cu privire la desfacerea

căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi încasarea pensiei pentru

întreţinerea copilului minor.

În motivarea acţiunii reclamanta F.E. a indicat că, la 7 iunie 1997 a înregistrat

căsătoria cu pârâtul. Din căsătorie au o fiică D., născută la 25 august 2001. Consideră că

convieţuirea împreună cu pârâtul şi păstrarea familiei sunt imposibile, deoarece ultimul face

abuz de băuturi alcoolice, nu are un loc de lucru, lipseşte fără careva motive de acasă, nu

participă la întreţinerea şi educaţia copilului.

Pe parcursul vieţii comune au dobîndit următoarele bunuri : apartamentul nr. 3, situat

pe str. P. Zadnipru nr. 3/6, mun. Chişinău, compus din două odăi, cu preţul de 250000 lei,

automobilul de marca ―Volkwagen-Golf -2‖ cu preţul de 20000 lei, frigiderul ―Nord‖ cu

preţul de 2000 lei, centrul muzical ―Panassonic‖ cu preţul de 3000 lei şi setul de mobilă de

bucătărie cu preţul de 10000 lei. Cere ca ei să-i fie transmis în proprietate apartamentul,

înregistrat pe numele părţinţilor pârâtului—D.T. şi D.P., iar celelalte bunuri pârâtului.


că, este necesară separarea într-un proces aparte a pretenţiei ce ţine de partajarea bunurilor

proprietate în devălmăşie a soţilor din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 188 CPC, după ce primeşte cererea, judecătorul este în drept să

separe într-un proces aparte una sau mai multe din pretenţiile conexe ale unui reclamant sau

ale mai multor reclamanţi dacă consideră raţională judecarea lor separată.

Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că apartamentul nr.

3, situat în str. P. Zadnipru nr. 3/6, mun. Chişinău, în care locuiesc părţile este înregistrat pe

numele părinţilor pârâtului F.I., D.T. şi D.P., care, în conformitate cu art. 66 CPC, pot

declara pretenţii proprii asupra apartamentului în litigiu şi din care considerente aceştia

urmează să fie înştiinţaţi despre procesul pornit de F.E.

Cu atît mai mult, conform art. 38 al.(4) Codul Familiei, dacă la împărţirea bunurilor

proprietate în devălmăşie a soţilor, vor fi atinse interesele persoanelor terţe, instanţa de

judecată va dispune examinarea cererii respective într-un proces aparte.

Astfel, din considerentele menţionate judecătorul ajunge la concluzia despre

necesitatea separării într-un proces aparte a pretenţiei reclamantei în ceea ce ţine de

partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, deoarece judecarea acesteia separat

este mai raţională.

În conformitate cu art. 188 al.(1), art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, judecătorul

129

d i s p u n e

Pretenţia lui F.E. împotriva lui F.I. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în

devălmăşie a soţilor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a F.E. împotriva lui

F.I. cu privire la desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a

soţilor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor, se separă într-un proces

aparte.


fondul hotărârii.

Judecătorul O.S.

130

Încheiere privind conexarea mai multor revendicări, unele dintre care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti

de drept comun, iar altele de competenţa unei instanţe specializate

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei judecătorul M.N.

grefier D.S.


B.M. împotriva lui B.N. cu privire la partajarea patrimoniului succesoral

c o n s t a t ă

B.M. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui B.N. cu privire la partajarea

patrimoniului succesoral

În motivarea acţiunii reclamantul B.M. a indicat că, el şi B.N. sunt fraţi, părinţi, ai

căror, B.G. şi B.H. au decedat, respectiv la 20 martie 1999 şi la 1 noiembrie 2004.

După decesul părinţilor a rămas patrimoniul lor susccesoral, şi anume casa de locuit

situată pe strada V.Alecsandri nr. 34 mun. Chişinău. Din considerentele, că el cu fratele său,

pârâtul B.N. nu au ajuns la un numitor comun cu privire la partajul casei de locuit

menţionate, reclamantul cere partajarea acesteia, transmiţându-i lui în proprietate 2/3 cote-

părţi ideale din casă, iar pârâtului 1/3 cotă-parte ideală.

Reclamantul B.M., în şedinţa de judecată a menţionat că, la 15 mai 2005, B.N. a

depus la Judecătoria Centru mun. Chişinău o cerere de chemare în judecată împotriva

biroului notarial „W‖ cu privire la contestarea actului administrativ şi prin care a cerut

obligarea biroului notarial „W‖ de a-i elibera certificat de moştenitor legal asupra întregului

imobil situat pe strada V.Alecsandri 34, mun. Chişinău. Din considerentele că, revendicările

înaintate atât de el, B.M., cît şi de către B.N. sunt conexe între ele, reclamantul cere

conexarea lor şi examinarea împreună.

Pârâtul B.N., în şedinţa de judecată, a considerat conexarea pricinilor civile în cauză

posibilă.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră

necesară conexarea pricinilor menţionate pentru a fi examinate într-o singură procedură din









În conformitate cu art. 31 al.(1) CPC, în cazul conexiunii mai multor revendicări,

unele dintre care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, iar altele de

competenţa unei instanţe specializate, toate pretenţiile se examinează de către instanţa

131

judecătorească de drept comun, cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor

administrative cu caracter normativ.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, în procedura Judecătoriei Centru mun.

Chişinău sunt două pricini civile şi anume : una, la cererea de chemare în judecată a lui

B.M. împotriva lui B.N cu privire la partajarea patrimoniului succesoral, ce ţine de

procedura contencioasă şi urmează a fi examinată de către instanţa de drept comun şi alta, la

cererea lui B.N. împotriva biroului notarial „W‖ cu privire la contestarea actului

administrativ, ce ţine de procedura în contencios administrativ şi care urmează a fi

examinată de către instanţa de contencios administrativ a Judecătoriei Centru mun.

Chişinău.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, pricinile civile

menţionate sunt conexe între ele prin temeiurile de apariţie ce ţine de dreptul părţilor la

patrimoniul succesoral, prin probele prezentate, ambele pricini nu sunt examinate, părţile cer

conexarea lor într-un singur proces, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a conexa

pricinile civile menţionate într-un singur proces pentru examinarea lor de către instanţa

judecătorească de drept comun, ceea ce va duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor.

În conformitate cu art. 31, 187, 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se conexează într-un singur proces, pentru examinare de către instanţa judecătorească

de drept comun, pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui B.M. împotriva lui

B.N. cu privire la partajarea patrimoniului succesoral şi pricina civilă la cererea de chemare

în judecată a lui B.N. împotriva biroului notarial „W‖ cu privire la contestarea actului

administrativ.


fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, M.N.

judecătorul

132

Încheiere privind conexarea mai multor pretenţii legate între ele, dacă sunt de competenţa unor instanţe de

diferite grade

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul L.O.

grefier H.J.


V.B. împotriva Primăriei mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ

c o n s t a t ă

V.B. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul V.B. a indicat că, el cu acordul şefului Direcţiei de

exploatare a spaţiului locativ a Primăriei mun. Chişinău, la 12 martie 2003, s-a instalat în

apartamentul nr. 10, situat str. P. Zadnipru 13 mun. Chişinău, unde locueşte până la

momentul actual.

La 15 martie 2005, în baza deciziei nr. 876, Primăria mun. Chişinău, a eliberat lui

T.Z. ordinul de repartiţie nr. 12345 asupra apartamentului în cauză.

Consideră reclamantul V.B. decizia nominalizată a pârâtului cât şi ordinul de

repartiţie eliberat pe numele lui T.Z. nelegitime şi care urmează a fi anulate.

Reclamantul V.B. în şedinţa de judecată cererea a susţinut şi a cerut conexarea

pretenţiei înaintate de către el cu pretenţia înaintată de către T.Z. împotriva lui la 20 martie

2005 la Judecătoria Ciocana mun. Chişinău cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu

locativ.

Reprezentantul pârâtului, Primăria Chişinău, L.P., în şedinţa de judecată a considerat

necesară conexarea pretenţiilor menţionate pentru a fi examinate într-un singur proces.

Intervenientul accesoriu T.Z. în şedinţa de judecată a considerat posibil conexarea

pretenţiilor menţionate pentru a fi examinate într-un singur proces.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră necesară

conexarea pricinilor civile la cererea de chemare în judecată a lui V.B. împotriva Primăriei

mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ şi la cererea de chemare în

judecată a lui T.Z. împotriva lui V.B. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu

locativ, într-un singur proces, pentru a fi examinate în primă instanţă la Curtea de Apel

Chişinău, ca instanţă judecătorească de drept comun, din următoarele considerente.








133

În conformitate cu art. 31 al.(1) CPC, în cazul conexiunii mai multor revendicări,

unele dintre care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, iar altele de

competenţa unei instanţe specializate, toate pretenţiile se examinează de către instanţa

judecătorească de drept comun, cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor

administrative cu caracter normativ.

În conformitate cu art. 37 al.(1) CPC, în cazul în care mai multe pretenţii legate între

ele sunt de competenţa mai multor instanţe de acelaşi grad, pretenţiile urmează a fi conexate

şi examinate de instanţa sesizată mai întâi, iar dacă sunt de competenţa unor instanţe de

diferite grade, pretenţiile urmează a fi conexate şi examinate de instanţa ierarhic superioară.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, la Curtea de Apel Chişinău, ca instanţă de

contencios administrativ, pentru examinare în primă instanţă se află pe rol pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui V.B. împotriva Primăriei mun. Chişinău cu privire la

contestarea actului administrativ şi prin care se cere anularea deciziei pârâtului nr. 876 cât şi

a ordinului de repartiţie nr. 12345, ambele din 15 martie 2005, prin care lui T.Z. i-a fost

repartizat apartamentul nr. 10 situat pe str. P.Zadnipru nr. 13, mun. Chişinău.

La Judecătoria Ciocana mun. Chişinău, ca instanţă de drept comun, pentru examinare

în primă instanţă se află pe rol pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui T.Z.

împotriva lui V.B. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ.

Pricinile civile în cauză, care nu sunt examinate, sunt conexe între ele prin temeiurile

de apariţie, probele prezentate, părţile în proces, care cer conexarea acestora.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, pricinile civile

menţionate sunt conexe între ele, iar una dintre aceste pricini este de competenţa Curţii de

Apel Chişinău, Colegiul Civil, în conformitate cu art. art. 31, 37, 187 CPC, ajunge la

concluzia de a le conexa într-un singur proces pentru examinarea lor de către Curtea de Apel

Chişinău, în primă instanţă, ca instanţă judecătorească de drept comun, ceea ce va duce la


În conformitate cu art. art. 31, 37, 187, 269-270, art. 359 al.(1) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Se conexează într-un singur proces, pentru examinare în primă instanţă la Curtea de

Apel Chişinău, ca instanţă judecătorească de drept comun, pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui V.B. împotriva Primăriei mun. Chişinău cu privire la contestarea

actului administrativ şi pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui T.Z. împotriva

lui V.B. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ.


fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, L.O.

judecătorul

134

Încheiere privind schimbarea termenului de judecată

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul C.P.

grefier M.P.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.

împotriva lui M.C. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ

c o n s t a t ă

I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M.C. cu privire la evacuare


În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că, la 1 septembrie 2004, el, a primit

ordinul de repartiţie nr. 1212134 la apartamentul nr. 4, situat pe str. M.Viteazul nr. 15, mun.

Chişinău, compus dintr-o odaie.

În apartamentul litigios, fără careva temei juridic s-a instalat cu traiul pârâtul, care

refuză să elibereze benevol apartamentul.

Cere reclamantul, I.P. admiterea acţiunii şi evacuarea pârâtului M.C. din apartamentul

nr. 4, situat pe str. M. Viteazul nr. 15, mun. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ.

Reclamantul I.P., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul M.C., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, depunând o cerere cu privire la

schimbarea termenului de judecată, în legătură cu faptul că, până la 2 februarie 2005 se va

afla peste hotarele ţării.


stabilirea unui alt termen pentru şedinţa de judecată şi anume pentru 3 februarie 2005, din


În conformitate cu art.191 al.(1) CPC, poate fi stabilit un alt termen pentru şedinţa de

judecată, la cererea părţilor, din motive temeinice, cum ar fi :

a) imposibilitatea părţii de a se prezenta în şedinţa de judecată la data fixată din

motive ce nu depind de voinţa sa;

b) cererea ambelor părţi de a amâna şedinţa de judecată pentru a decide asupra

încheierii unei tranzacţii.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, pârâtul M.C., este în imposibilitatea de a se

prezenta în şedinţa de judecată, deoarece, până la 2 februarie 2005, se va afla peste hotarele

ţării.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cerinţa pârâtului cu

privire la schimbarea termenului de judecată este întemeiată, ţine de dreptul acestuia de a

participa la şedinţa de judecată, instanţa de judecată ajunge la concluzia stabilirii unui alt

termen a şedinţei de judecată, şi anume pentru 3 februarie 2005, ora 10.00.


d i s p u n e

135

Se stabileşte un alt termen de examinare a pricinii civile la cererea de chemare în

judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu

locativ şi anume, pentru 3 februarie 2005, ora 10.00.



judecătorul

136

Încheiere privind reluarea examinării pricinii în fond

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier I.O.


L.V. împotriva lui O.P. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut şi la

acţiunea reconvenţională a O.P. împotriva lui L.V. cu privire la instalare în spaţiu locativ şi

înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ

c o n s t a t ă

L.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui O.P. cu privire la


În motivarea acţiunii reclamantul L.V. a indicat că, pârâta este fosta lui soţie, cu care

s-a aflat în căsătorie timp de cinci ani. Îndată după desfacerea căsătoriei la 10 mai 2004

pârâta, fără careva motive întemeiate, a plecat din apartamentul nr. 15 situat pe bd.Dacia nr.

3/5 mun. Chişinău unde ei au locuit împreună.

Cere reclamantul L.V. recunoaşterea că pârâta O.P. ar fi pierdut dreptul la spaţiu

locativ în apartamentul nr. 15 bd.Dacia 3/5 mun. Chişinău.

Pârâta, O.P., a depus acţiune reconvenţională cu privire la instalarea ei în

apartamentul nr. 15, situat pe bd.Dacia nr. 3/5 mun. Chişinău şi înlăturarea obstacolelor în

folosirea de spaţiu locativ.

În motivarea acţiunii, pârâta O.P. a indicat că, reclamantul L.V. este fostul ei soţ, cu

care a desfăcut căsătoria la 10 mai 2004. Consideră că ea are dreptul la spaţiu locativ în

apartamentul în litigiu, deoarece spaţiul locativ în litigiu a fost repartizat şi pentru ea, însă

deoarece după desfacerea căsătoriei reclamantul L.V. i-a creat condiţii insuportabile de trai,

o maltrata, ea a fost nevoită să plece şi temporar să locuiască în altă parte, închiriind spaţiu

locativ.

Pârâta O.P., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii iniţiale şi admiterea

acţiunii reconvenţionale.

Reclamantul L.V., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea acţiunii iniţiale şi

respingerea acţiunii reconvenţionale, considerând că pârâta O.P. a pârâsit spaţiul locativ în

litigiu fără vreun motiv întemeiat.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată ajunge la

concluzia despre necesitatea reluării examinarii pricinii în fond din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 235 al.(2) CPC, în cazul în care, în timpul susţinerilor orale sau

după încheierea lor, consideră că trebuie clarificate noi circumstanţe importante pentru

soluţionarea pricinii sau cercetate noi probe, instanţa dispune, printr-o încheiere, reluarea

examinării pricinii în fond, a susţinerilor orale, conform regulilor generale.

În timpul susţinerilor orale, pârâta-reclamanta O.P. a comunicat că, atât până la

desfacerea căsătoriei, cât şi după aceasta, ea de mai multe ori s-a adresat la Comisariatul de

137

Poliţie al sectorului Botanica mun. Chişinău cu cereri scrise privind încălcarea de către

reclamantul-pârât L.V. a normelor de convieţuire în apartamentul litigios, cât şi în legătură

cu maltratarea ei de către acesta, deţinând probe scrise în acest sens.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, trebuie clarificate

noi circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii şi cercetate noi probe legate de

convieţuirea părţilor în apartamentul litigios, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre

necesitatea reluării examinării pricinii în fond.


judecată

d i s p u n e

Se reia examinarea în fond a pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui

L.V. împotriva lui O.P. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut şi la

cererea reconvenţională a O.P. împotriva lui L.V. cu privire la instalare în spaţiu locativ şi

înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ.


fondul hotărârii.


judecătorul

138

Hotărâre privind admiterea acţiunii cu privire la desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în

devălmăşie a soţilor, determinarea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului

minor

H O T Ă R Î R E

În numele Legii



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul C.V.

grefier Z.M.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a M.A.

împotriva lui I.A. cu privire la desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în

devălmăşie a soţilor, determinarea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei pentru


c o n s t a t ă

M.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui I.A. cu privire la desfacerea

căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, determinarea domiciliului

copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor.

În motivarea acţiunii, reclamanta M.A. a indicat că, ea a înregistrat căsătoria cu

pârâtul I.A. la 5 mai 2000 la Oficiul de Stăre Civilă a mun. Chişinău.

Din căsătorie au un fiu minor I., născut la 10 ianuarie 2001.

În timpul căsătoriei au cumpărat împreună apartamentul nr. 5 situat pe bd. Dacia nr.

15 mun. Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, cît şi

automobilul de marca BMW, număr de înmatriculare CPP-231, pe care îl estimează la preţul

de 300 000 lei.

În ultimii trei ani relaţiile în familie s-au înrăutăţit, pârâtul face abuz de băuturi

alcoolice, deseori timp de cîteva zile lipseşte fără motive de acasă, nu participă la

întreţinerea şi educaţia copilului. Consideră că convieţuirea cu pârâtul şi păstrarea familiei

sunt imposibile.

Reclamanta, M.A cere.:

1. desfacerea căsătoriei;

2. partajarea bunurilor dobîndite împreună cu pârâtul în timpul căsătoriei şi

transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr .5 situat pe bd. Dacia nr. 15,

mun. Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000

lei, iar pârâtului a automobilului marca BMW, număr de înmatriculare CPP-231,

pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei;

3. determinarea domiciliului fiului minor I., născut la 10 ianuarie 2001, cu ea;

4. încasarea de la pârât în beneficiul ei a pensiei pentru întreţinerea copilului minor

în mărime de ¼ din toate veniturile pârâtului pînă la atingerea de către copil a

majoratului.

Reclamanta M.A., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a indicat că, termenul

de împăcare de 3 luni, care a fost stabilit de către instanţa de judecată n-a dat efecte pozitive

şi n-a influenţat păstrarea familiei. În cadrul termenului de împăcare pârâtul a acordat ajutor

139

material pentru întreţinerea copilului, inclusiv şi pentru perioada pînă la intentarea acţiunii

în instanţa de judecată, din care motive ea cere încasarea pensiei pentru întreţinerea

copilului minor din momentul emiterii hotărârii judecătoreşti.

Pârâtul, I.A. în şedinţa de judecată, acţiunea a recunoscut, a cerut desfacerea

căsătoriei, partajarea bunurilor dobîndite în timpil căsătoriei proprietate în devălmăşie

conform variantei propuse de către reclamantă, cu preţul estimat, determinarea locului de

trai a fiului minor cu reclamanta. Şi-a exprimat acordul la plata pensiei pentru întreţinerea

copilului minor. Consideră că convieţuirea şi păstrarea familiei cu reclamanta sunt

imposibile. Nu este de acord cu motivul invocat de către reclamantă, precum că el ar fi făcut

abuz de băuturi alcoolice, deoarece aceasta nu corespunde realităţii. La momentul intentării

acţiunii în instanţa de judecată el n-a fost de acord cu cererea depusă, deoarece a avut o altă

opinie în privinţa determinării locului de trai al copilului, cît şi a partajării bunurilor

proprietate în devălmăşie. Termenul de împăcare stabilit de instanţa de judecată n-a dat

careva efecte pozitive şi consideră că acţiunea urmează a fi admisă.


consideră necesar de a admite cererea de chemare în judecată din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 37 al.(3) Codul Familiei, instanţa judecătorească va desface

căsătoria dacă va constata că convieţuirea soţilor şi păstrarea familiei în continuare sînt

imposibile.

În şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine că, părţile nu locuiesc împreună

aproape de 3 ani, nu doresc păstrarea familiei, pârâtul şi-a creat o nouă familie, cu care şi

locuieşte.

Termenul de împăcare de 3 luni stabilit de instanţa de judecată n-a dat efecte pozitive

şi n-a dus la păstrarea familiei părţilor.

Astfel, din considerentele menţionate instanţa de judecată ajunge la concluzia că

convieţuirea soţilor şi păstrarea familiei în continuare sunt imposibile şi din care motiv

căsătoria urmează a fi desfăcută.

Avînd în vedere faptul că, pârâtul s-a făcut vinovat de destrămarea familiei, până a

desface căsătoria a creat o nouă familie, instanţa de judecată, conform art. 3 al.2 lit.b al

Legii taxei de stat, consideră necesar: taxa de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei în

mărime de 1000% din salariul minim stabilit în republică, a o încasa în întregime de la el,

eliberând-o pe reclamantă de la plata taxei de stat.

Conform art. 19 al.(1) şi al.(2) Codul Familiei, bunurile dobîndite de către soţi în

timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietăţii în devălmăşie. Regimul legal al bunurilor

soţilor acţionează în măsura în care nu este modificat de contractul matrimonial.

Conform art. 20 al.(1) Codul Familiei, bunurile dobîndite de către soţi în timpul

căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăşie, conform legislaţiei.

Conform art. 38 al.(2) lit.a) Codul Familiei, la desfacerea căsătoriei în cazul lipsei

unui acord între soţi privind împărţirea bunurilor lor proprietate în devălmăşie instanţa

judecătorească este obligată să împartă, la cererea soţilor, a unuia dintre ei, bunurile lor

proprietate în devălmăşie.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, în timpul căsătoriei părţile au dobîndit

împreună apartamentul nr. 5, situat pe bd. Dacia nr. 15 mun. Chişinău, compus din două

odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, cît şi automobilul de marca BMW, număr

de înmatriculare CPP-231, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei. Acest fapt se

confirmă prin contractul de vânzare-cumpărare al apartamentului în litigiu şi paşaportul

tehnic al automobilului.

Avînd în vedere opinia părţilor cu privire la partajarea bunurilor, faptul că pârâtul este

asigurat cu spaţiu locativ în noua familie, are permis de conducere a mijloacelor de

140

transport, faptul că el a îngrijit automobilul comun, cît şi că reclamanta nu are alt loc de trai,

nu are permis de conducere a mijloacelor de transport, instanţa de judecată consideră

necesar apartamentul părţilor a-l transmite în proprietate reclamantei, iar automobilul

părţilor a-l transmite în proprietate pârâtului.

Conform art. 38 al.(1) lit.b) şi lit.d) Codul Familiei, la desfacerea căsătoriei, în cazul

lipsei unui acord între soţi, instanţa judecătorească va determina care dintre părinţi va plăti

pensia de întreţinere a copiilor minori şi mărimea acesteia şi va stabili cu cine dintre părinţi

vor locui copii minori după divorţ.

Instanţa de judecată consideră necesar de a determina ca fiul minor al părţilor, I.,

născut la 10 ianuarie 2001, să locuiască împreună cu reclamanta, din următoarele

considerente.

Din explicaţiile martorului, C.E., şefa grădiniţei de copii nr. 5, urmează că mama

copilului are grijă de el, se interesează de educarea copilului, îl întreţine material. Tatăl

copilului nu s-a interesat nici o dată de el, nu participă la educaţia copilului.

Atît reclamanta cît şi pârâtul au referinţe pozitive de la locul de trai şi de lucru.

Din concluzia Direcţiei de Ocrotire a Drepturilor Copilului a sectorului Botanica mun.

Chişinău urmează că, ambii părinţi se caracterizează pozitiv, însă tatăl copilului nu locuieşte

împreună cu copilul, nu participă la educaţia lui, rareori acordă ajutor material la întreţinerea

acestuia, din aceste considerente locul de trai al copilului minor al părţilor trebuie stabilit cu

reclamanta.

În şedinţa de judecată reprezentantul Direcţiei de Ocrotire a Drepturilor Copilului a

sectorului Botanical mun. Chişinău, P.T., a susţinut concluzia dată şi a propus determinarea

locului de trai al copilului minor al părţilor cu reclamanta.


determina locul de trai al fiului minor al părţilor, I., născut la 10 ianuarie 2001, cu

reclamanta.

Conform art. 74 al.(1) Codul Familiei, părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copii minori

şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material.

Conform art. 75 al.(1) Codul Familiei, pensia de întreţinere pentru copilul minor se

încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de ¼ – pentru un copil,

1/3 - pentru 2 copii şi ½ – pentru 3 şi mai mulţi copii.

Din considerentele că instanţa de judecată a ajuns la concluzia despre necesitatea

determinării locului de trai al copilului minor cu reclamanta, este necesar a încasa de la pârât

în beneficiul reclamantei pensie pentru întreţinerea fiului minor în mărime de ¼ din salariu

şi din alte venituri ale pârâtului.

În acelaşi timp, conform art. 98 Codul Familiei, deoarece în perioada stabilită soţilor

pentru împăcare, pârâtul benevol a acordat ajutor material la întreţinerea copilului, inclusiv

până la momentul actual, instanţa de judecată consideră necesar, pensia pentru întreţinerea

copilului minor a încasa din momentul emiterii hotărârii judecătoreşti pînă la atingerea de

către copil a majoratului.

În conformitate cu art. 83 al.(2) CPC, în acţiunile patrimoniale, taxa de stat se

determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în

alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat.

În conformitate cu art. 87 al.(1) lit.k) CPC, valoarea acţiunii se determină din valoarea

fiecărei pretenţii aparte – în acţiunile care constau din mai multe pretenţii de sine stătătoare.

În conformitate cu art. 98 al.(1) CPC, cheltuielile aferente judecării pricinii, suportate

de instanţa judecătorească, precum şi taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit,

se încasează la buget de la pârât proporţional părţii admise din acţiune.

141

Conform art. 3 al.(1) lit.a) şi lit.f) al Legii taxei de stat, instanţa de judecată consideră

necesar a încasa de la I.A. în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 450 lei, ce constă

din 90 lei (pentru pretenţia cu caracter nepatrimonial cu privire la determinarea locului de

trai al copilului minor) + 360 lei (pentru pretenţia cu caracter patrimonial cu privire la

încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor, reieşind din salariul mediu lunar al lui

I.A. de 1000 lei).

Instanţa de judecată, în conformitate cu art. 94 al.(1) CPC, consideră necesar a încasa

de la pârâtul I.A. în beneficiul reclamantei M.A. cheltuielile judiciare suportate de ultima în

mărime de 9036 lei, care constau din 36 lei plătiţi în calitate de taxă de stat în legătură cu

pretenţia cu privire la desfacerea căsătoriei şi 9000 lei plătiţi în calitate de taxă de stat în

legătură cu pretenţia cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.

În conformitate cu art. art. 238-241CPC, instanţa de judecată

h o t ă r ă ş t e

Căsătoria între I.A. şi M.A., înregistrată la 5 mai 2000, la Oficiul de Stăre Civilă al

municipiului Chişinău, înscrierea nr. 131313, se desface.

Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei se încasează taxa de stat de la I.A. în

beneficiul statului în mărime de 1 000% din salariul minim stabilit în republică, iar M.A. se

scuteşte de la plata taxei de stat.

Se partajează bunurile proprietate în devălmăşie a soţilor şi se determină în

proprietate :

- M.A., apartamentul nr. 5 situat pe bd. Dacia nr. 15 mun. Chişinău, compus din două

odăi, cu preţul de 300 000 (trei sute mii) lei;

- I.A., automobilul de marca BMW, număr de înmatriculare CPP-231, anul producerii

2003, motor nr. 151318, caroserie nr. 101518, cu preţul de 300 000 (trei sute mii) lei.

Se determină locul de trai al fiului minor al părţilor, I., născut la 10 ianuarie 2001, cu

reclamanta M.A.

Se încasează de la I.A., născut la 10 ianuarie 1960, originar al municipiului Chişinău,

angajat al întreprinderii „R‖, domiciliat în municipiul Chişinău, str. Independenţei nr. 2 ap.7

în beneficiul M.A., pensie pentru întreţinerea fiului minor, I., născut la 10 ianuarie 2001, în

mărime de ¼ din salariu şi alte venituri, începînd cu 16 mai 2005 pînă la atingerea

majoratului de către copil.

Se încasează de la I.A. în beneficiul lui M.A. cheltuielile de judecată în mărime de

9036 (nouă mii treizeci şi şase) lei.

Se încasează de la I.A. în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 450 (patru sute

cincizeci) lei.

Copia hotărârii cu privire la desfacerea căsătoriei, în termen de 3 (trei) zile de la

rămânerea definitivă, se trimite la Oficiul de Stăre Civilă al sectorului Botanica, municipiul

Chişinău.

Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,


Preşedintele şedinţei, C.V.

judecătorul

143

Încheiere privind stabilirea termenului de împăcare soţilor

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier Z.M.





c o n s t a t ă





pârâtul I.A. la 5 mai 2000 la Oficiul de Stăre Civilă al mun. Chişinău.

Din căsătorie au un fiu minor, I., născut la 10 ianuarie 2001.



automobilul de marca BMW, cu număr de înmatriculare CPP-231, pe care îl estimează la

preţul de 300 000 lei.




sunt imposibile.

Reclamanta, M.A. cere:

1 - desfacerea căsătoriei;

2 - partajarea bunurilor, dobîndite împreună cu pârâtul în timpul căsătoriei şi

transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr. 5, situat pe bd. Dacia nr. 15 mun.

Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, iar

pârâtului a automobilului marca BMW, cu număr de înmatriculare CPP-231, pe care

îl estimează la preţul de 300 000 lei;

3 - determinarea domiciliului fiului minor I., născut la 10 ianuarie 2001, cu ea;

4 - încasarea de la pârât în beneficiul ei a pensiei pentru întreţinerea copilului minor

în mărime de ¼ din toate veniturile pârâtului pînă la atingerea de către copil a

majoratului.

Reclamanta M.A. în şedinţa de judecată acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul I.A. în şedinţa de judecată a cerut respingerea acţiunii considerând că,

convieţuirea cu reclamanta cât şi păstrarea familiei sunt posibile.

144


a amâna examinarea cauzei, stabilind părţilor un termen de împăcare.

Conform art. 37 al.(4) Codul Familiei, dacă în procesul examinării cererii de

desfacere a căsătoriei, unul dintre soţi nu-şi dă acordul la divorţ, instanţa judecătorească va

amîna examinarea cauzei, stabilind un termen de împăcare de la o lună la şase luni.

În şedinţa de judecată s-a constatat, că părţile de mai mult timp nu locuesc împreună,

reclamanta M.A. consideră că convieţuirea cu pârâtul şi păstrarea familiei sunt imposibile,

pârâtul I.A. doreşte păstrarea familiei şi este împotriva desfacerii căsătoriei.

În astfel de circumstanţe, din considerentele că pârâtul doreşte să pâstreze familia,

întreprinde măsuri în acest sens, şi în interesul major al părţilor şi copilului minor de a păstra

familia, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea amânării examinării

cauzei şi a stabilirii părţilor a unui termen de împăcare de 6 luni.


judecată

d i s p u n e

Se stabileşte soţilor M.A. şi I.A. un termen de împăcare de şase luni.

Se amînă examinarea cauzei pentru orele 9.00, 8 august 2005.


fondul hotărârii.


judecătorul

145

Încheiere privind modificarea termenului de împăcare stabilit soţilor

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier Z.M.

examinînd în şedinţă publică cererile lui M.A. şi I.A. privind modificarea termenului

de împăcare stabilit soţilor

c o n s t a t ă





pârâtul I.A. la 5 mai 2000 la Oficiul de Stăre Civilă al mun. Chişinău.

Din căsătorie au un fiu minor I., născut la 10 ianuarie 2001.



automobilul de marca BMW număr de înmatriculare CPP-231, pe care îl estimează la preţul

de 300 000 lei.




sunt imposibile.

Reclamanta, M.A. cere:

1-desfacerea căsătoriei;

2-partajarea bunurilor, dobîndite împreună cu pârâtul în timpul căsătoriei şi

transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr. 5 situat pe bd. Dacia nr. 15 mun.

Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, iar

pârâtului a automobilului marca BMW, număr de înmatriculare CPP-231, pe care îl

estimează la preţul de 300 000 lei;

3-determinarea domiciliului fiului minor I., născut la 10 ianuarie 2001, cu ea;

4-încasarea de la pârât în beneficiul ei a pensiei pentru întreţinerea copilului minor în

mărime de ¼ din toate veniturile pârâtului pînă la atingerea de către copil a

majoratului.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 8 februarie 2005 părţilor le-

a fost stabilit un termen de împăcare de şase luni.

Atât M.A. cât şi I.A. s-au adresat instanţei de judecată cu cerere privind modificarea

termenului de împăcare de 6 luni stabilit soţilor, indicând că, pe perioada acestor trei luni ei

nu au întreprins măsuri pentru împăcare, pârâtul I.A. a trecut cu traiul permanent în nouă

familie, doreşte să-şi legitimeze relaţiile cu concubina.

Părţile, reclamanta M.A. şi pârâtul I.A. în şedinţa de judecată, cererile au susţinut şi

au cerut examinarea pricinii în fond.

146

Conform art. 37 al.(5) Codul Familiei, dacă măsurile de împăcare nu au dat efecte şi

soţii continuă să insiste asupra divorţului, instanţa judecătorească va satisface cererea

respectivă.

Astfel, din considerentele că soţii M.A. şi I.A. insistă asupra divorţului, măsurile de

împăcare nu au dat efecte şi, cu atât mai mult, pârâtul I.A. a trecut cu traiul permanent în

noua familie cu care doreşte să-şi legitimeze relaţiile, instanţa de judecată ajunge la

concluzia despre necesitatea modificării termenului de împăcare stabilit soţilor şi numirea

pricinii spre examinare.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se modifică termenul de împăcare stabilit soţilor M.A. şi I.A.

Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a M.A. împotriva lui I.A. cu privire la

desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, determinarea

domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor se

numeşte spre examinare pentru orele 10.00, 16 mai 2005.


fondul hotărârii.


judecătorul

147

Hotărâre privind admiterea acţiunii cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa

forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral

H O T Ă R Â R E

În numele Legii



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul A.F.

grefier F.A.


P.P. împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu

pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral

c o n s t a t ă

P.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la

restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii, reclamantul P.P. a indicat că, el la 10 mai 1994 a fost angajat,

pe un termen nedeterminat, la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 a pârâtului.

Prin ordinul directorului întreprinderii din 14 ianuarie 2005, el a fost concediat de la

lucru conform art. 86 al.(1) lit.h), absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de

patru ore consecutive în timpul zilei de muncă la 13 ianuarie 2005.

Reclamantul consideră concidierea sa nelegitimă, deoarece la 13 ianuarie 2005 de la

orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute, el, în legătură cu dureri stomacale, s-a aflat la

medicul de serviciu al întreprinderii, unde a primit tratament, după ce a revenit la locul de

lucru. Cu atât mai mult, la 14 ianuarie 2005, în ziua emiterii ordinului de concediere, el era

bolnav şi se afla în concediu de boală, ceea ce se confirmă prin certificatul de boală. Fiind

membru de sindicat, administraţia l-a concediat fără acordul preliminar al organului sindical

al întreprinderii.

Reclamantul P.P. cere restabilirea sa la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 al

pârâtului, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 4000 lei

şi repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei.

Reclamantul P.P. în şedinţa de judecată acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea

acesteia.

Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „W‖, N.M., în şedinţa de judecată a cerut

respingerea acţiunii, considerând concedierea reclamantului întemeiată şi legală, deoarece,

în opinia administraţiei, reclamantul, nici la 13, nici la 14 ianuarie 2005, n-a fost bolnav.


consideră acţiunea întemeiată şi care urmează a fi admisă parţial din următoarele

considerente.

Conform art. 89 al.(1) Codul Muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă

sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin hotărârea

instanţei de judecată.

148

În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul P.P. la 13 ianuarie 2005, având

dureri stomacale, de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute s-a aflat la medicul

întreprinderii „W‖, unde a primit în legătură cu aceasta tratament. Circumstanţa în cauză se

confirmă prin certificatul eliberat de medicul întreprinderii „W‖, T.Z., de explicaţiile

acestuia în şedinţa de judecată cât şi de explicaţiile martorilor H.F. şi F.D., colegi de lucru ai

reclamantului, care l-au însoţit pe acesta la medicul întreprinderii la 13 ianuarie 2005.

Din considerentele că, reclamantul P.P., la 13 ianuarie 2005, de la orele 13.00 până la

orele 16 şi 30 minute, din motive întemeiate, a lipsit de la lucru mai puţin de 4 ore

consecutiv, concedierea reclamantului P.P. de la lucru conform prevederilor art. 86 al.(1)

lit.h) Codul Muncii este nelegitimă.

Acţiunile administraţiei cu privire la concedierea de la lucru a reclamantului sunt

contrare şi prevederilor art. 86 al.(2) şi 87 al.(1) Codul Muncii, deoarece ultimul a fost

concediat de la lucru, fiind la 14 ianuarie 2005 în concediu de boală, ceea ce se confirmă

prin certificatul de boală şi fiind membru de sindicat al întreprinderii, a fost concediat fără

acordul preliminar al organului sindical din unitate, ceea ce conform art. 89 al.(2) Codul

Muncii constituie temei pentru restabilirea lui la locul de muncă.

Astfel, din considerentele că, reclamantul P.P. a fost concediat nelegitim de la lucru,

acesta urmează să fie restabilit în funcţie.

Conform art. 90 al.(1) Codul Muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a

salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare

prejudiciul cauzat acestuia.

Conform art. 90 al.(2) lit.a) Codul Muncii, repararea de către angajator a prejudiciului

cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de

absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului

pentru această perioadă.

Din certificatul prezentat de către reprezentantul pârâtului urmează că, salariul mediu al

reclamantului P.P. este de 1000 lei, din care considerente, în beneficiul reclamantului, din 14

ianuarie 2005, ziua concedierii, până la 14 mai 2005, ziua emiterii hotărârii instanţei de

judecată, urmează de încasat suma de 4000 lei.

Conform art. 90 al.(2) lit.c) Codul Muncii, repararea de către angajator a prejudiciului

cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

Conform art. 90 al.(3) Codul Muncii, mărimea reparării prejudiciului moral se

determină de către instanţa de judecată, ţinându-se cont de aprecierea dată acţiunilor

angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.

Din considerentele că, reclamantul P.P. a fost concediat de la lucru în perioada aflării

sale în concediu de boală şi fără acordul preliminar al organului sindical, instanţa de

judecată ajunge la concluzia de a admite pretenţia reclamantului în privinţa reparării

prejudiciului moral parţial şi anume a încasa de la pârât în beneficiul reclamantului suma de

2000 lei, ceea ce corespunde suferinţelor morale suportate de ultimul.

În conformitate cu art. 83 al.(2), art. 85 al.(1) lit.a), art. 87 al.(1) lit.k), art. 98 al.(1)

CPC, art. 3 al.(1) li.a) şi lit.f) al Legii taxei de stat, instanţa de judecată consideră necesar a

încasa de la pârât în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 330 lei, care constă din 90

lei (pentru pretenţia cu caracter nepatrimonial cu privire la restabilire la locul de muncă),

150 lei (pentru pretenţia cu caracter patrimonial cu privire la încasarea salariului mediu

pentru absenţa forţată de la lucru) şi 90 lei (pentru pretenţia cu carater nepatrimonial cu

privire la repararea prejudiciului moral).

În conformitate cu art. art. 238-241, art. 256 al.(1) lit.d) şi al.(2) CPC, instanţa de

judecată

149


Se restabileşte P.P. la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei numărul 1 a întreprinderii

„W‖.

Se încasează de la întreprinderea „W‖ (cont de decontare numărul 123123123 în

Banca Comercială Moldova Agroindbanc societate pe acţiuni) în beneficiul lui P.P. salariul

mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 4000 (patru mii) lei.

Pretenţia lui P.P. cu privire la repararea prejudiciului moral se admite parţial şi se

încasează de la întreprinderea „W‖ în beneficiul lui P.P. suma de 2000 (două mii) lei.

Se încasează de la întreprinderea „W‖ în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

330 (trei sute treizeci) lei.

Hotărârea în privinţa restabilirii la lucru şi a încasării salariului mediu pentru absenţa

forţată de la lucru urmează a fi executată imediat.



Preşedintele şedinţei, A.F.

judecătorul

150

Încheiere privind corectarea greşelilor din hotărâre

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul P.E.

grefier D.L.

examinînd în şedinţă publică cererea lui F.T. cu privire la corectarea greşelilor din

hotărâre

c o n s t a t ă

F.T. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la corectarea greşelilor din

hotărâre.

În motivarea cererii reclamantul F.T. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Centru,

mun. Chişinău din 4 februarie 2005 a fost admisă acţiunea intentată de el la cererea de

chemare în judecată împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la restabilire la lucru şi încasarea

salariului mediu pentru absenţa forţată de la muncă.

Prin hotărârea instanţei de judecată de la pârât în beneficiul lui a fost încasat salariul

mediu pentru absenţa forţată de la lucru pe timp de 8 luni în sumă de 3 850 lei. Consideră

reclamantul că, în hotărârea instanţei de judecată s-a strecurat o eroare evidentă de calcul,

deoarece reieşind din salariul lui mediu lunar de 550 lei, ar fi trebuit să fie încasat în

beneficiul lui suma de 4 400 lei.

Reclamantul F.T., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea cu privire la corectarea

greşelilor din hotărâre şi a cerut admiterea acesteia.

Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „T‖, M.N., în şedinţa de judecată, a

considerat cererea reclamantului întemeiată.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar:

cererea lui F.T. cu privire la corectarea greşelilor din hotărâre a admite din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 249 al.(2) CPC, instanţa judecătorească poate, din oficiu sau la

cererea participanţilor la proces, să corecteze greşelile sau omisiunile din hotărâre privitor la

nume, calitate procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, conform certificatului eliberat de întreprinderea

„T‖, salariul mediu lunar al reclamantului F.T. constituia 550 lei.

Deoarece reclamantul, F.T., a fost absent forţat de la lucru timp de 8 luni, în beneficiul

lui trebuia să fie încasată de la pârât suma de 4 400 lei (8 x 550), însă pe motiv de eroare de

calcul evidentă, prin hotărârea instanţei de judecată a fost încasată suma de 3 850 lei.

Din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre

necesitatea admiterii cererii depuse de către F.T. şi corectărea erorii de calcul evidente din

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 4 februarie 2005 în pricina civilă la cererea

de chemare în judecată a lui F.T. împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la restabilire la lucru

şi încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru, prin indicarea că, în

151

beneficiul lui F.T. de la întreprinderea „T‖, pentru absenţa forţată de la muncă se încasează

suma de 4 400 lei.

În conformitate cu art. 249, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se corectează eroarea evidentă de calcul din hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 4 februarie 2005, numărul 2-12-05, în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui F.T. împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la restabilire la lucru şi încasarea

salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru, prin indicarea că, în beneficiul lui F.T.,

de la întreprinderea „T‖ se încasează salariul mediu pentru absenţa forţată de la lucru în

mărime de 4 400 (patru mii patru sute) lei.

Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de

15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.

Preşedintele şedinţei, P.E.

judecătorul

152

Hotărâre suplimentară

H O T Ă R Î R E S U P L I M E N T A R Ă

În numele Legii



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul I.U.

grefier O.P.

examinând în şedinţă publică cererea lui G.P. cu privire la emiterea unei hotărâri

suplimentare

c o n s t a t ă

G.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.G. cu privire la încasarea

datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul G.P. a indicat că, el, la 23 februarie 2002, i-a dat cu

împrumut lui S.G suma de 10000 lei pe termen de un an, cu o dobândă anuală de 10%, pe

care ultimul nu a restituit-o. Din aceste considerente reclamatul a cerut încasarea acestora.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 4 ianuarie 2005 a fost admisă

acţiunea lui G.P. împotriva lui S.G. şi în beneficiul lui G.P. a fost încasată suma de 11000

lei.

La 20 ianuarie 2005, G.P. a depus o cerere cu privire la emiterea unei hotărâri

suplimentare, indicând că, instanţa de judecată, la emiterea hotărârii din 4 ianuarie 2005 n-a

rezolvat problema încasării de la pârât în beneficiul reclamantului a cheltuielilor de judecată

şi anume a taxei de stat în mărime de 330 lei plătită de ultimul la depunerea cererii de

chemare în judecată.

Părţile, reclamantul G.P. şi pârâtul, S.G. în şedinţa de judecată nu s-au prezentat,

despre locul, data şi ora şedinţei de judecată fiind înştiinţaţi în mod legal.

Studiind materialele dosarului, instanţa de judecată, ajunge la concluzia despre

necesitatea emiterii unei hotărâri suplimentare din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 250 al.(1) lit.c) CPC, instanţa care a pronunţat hotărârea poate,

din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărâre suplimentară dacă nu a

rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe

asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor sau reprezentanţilor cu

privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

Din materialele dosarului urmează că, la depunerea cereri de chemare în judecată,

ceea ce se confirmă prin chitanţa anexată cu nr. 1098762 din 27 decembrie 2004,

reclamantul G.P., în conformitate cu art. 84 CPC şi art. 3 al.(1) lit.a) al Legii taxei de stat, a

plătit taxa de stat în mărime de 330 lei şi a cerut ca aceasta să fie încasată de la pârât.

Din considerentele că, instanţa de judecată la emiterea hotărârii din 4 ianuarie 2005, a

admis în întregime pretenţiile reclamantului, în conformitate cu art. 94 al.(1), art. 240 al.(1)

şi art. 241 al.(6) CPC, aceasta trebuia să încaseze de la pârât în beneficiul reclamantului

suma de 330 lei, plătită de ultimul în calitate de taxă de stat la depunerea cererii de chemare

în judecată, ceea ce n-a făcut, circumstanţă ce constituie temei pentru emiterea unei hotărâri

153

suplimentare cu privire la încasarea de la pârâtul S.G. în beneficiul reclamantului G.P. a

sumei de 330 lei.

În conformitate cu art. art. 238-241, art. 250 al.(1) lit.c) CPC, instanţa de judecată


Se încasează de la S.G. în beneficiul lui G.P. suma de 330 (trei sute treizeci) lei.



Preşedintele şedinţei, I.U.

judecătorul

154

Încheiere privind respingerea cererii cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare

Î N C H E I E R E



în componenţă :

Preşedintele şedinţei, judecătorul L.P.

grefier D.A.

examinînd în şedinţă publică cererea lui V.P. cu privire la emiterea unei hotărâri

suplimentare

c o n s t a t ă

V.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „R‖ cu privire la

restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea


Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 7 februarie 2005 acţiunea a

fost admisă.

La 9 februarie 2005 reclamantul, V.P. a depus cerere cu privire la emiterea unei

hotărâri suplimentare cu privire la încasarea de la pârât a sumei de 15000 lei, pe care el ar fi

plătit-o avocatului pentru asistenţă juridică.

Reclamantul V.P, în şedinţa de judecată, cererea cu privire la emiterea unei hotărâri

suplimentare a susţinut şi a cerut admiterea acesteia.

Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „R‖, P.A., în şedinţa de judecată, a cerut

respingerea cererii, indicând că reclamantul n-a prezentat înscrisuri ce ar certifica faptul

suportării cheltuielilor invocate.


de a respinge cererea cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 96 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut

procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, atât la examinarea pricinii în fond, cât şi în

şedinţa actuală, reclamantul V.P. n-a prezentat probe ce ar certifica faptul suportării de către

el a unor cheltuieli de asistenţă juridică, din care considerente instanţa de judecată ajunge la

concluzia că pârâtul, întreprinderea „R‖, nu poate să compenseze reclamantului cheltuieli de

asistenţă juridică, pe care ultimul nu le-a suportat.

Cu atât mai mult, faptul suportării de către reclamantul V.P. a cărorva cheltuieli

pentru asistenţă juridică, n-a fost obiect al dezbaterilor judiciare.

Nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii, argumentul reclamantului V.P. că,

el i-ar fi plătit avocatului B.V. 15000 lei pentru asistenţă juridică, deoarece lipseşte un

contract între ei în acest sens şi cu atât mai mult, lipseşte o careva chitanţă cu privire la

încasarea de către avocat de la reclamant a sumei de bani invocate.

Astfel, din considerentele menţionate, cererea reclamantului V.P. cu privire la

emiterea unei hotărâri suplimentare urmează a fi respinsă ca fiind neântemeiată.

În conformitate cu art. 250 al.(4), art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

155

d i s p u n e

Se respinge cererea lui V.P. cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare.



Preşedintele şedinţei, L.P.

judecătorul

156

Încheiere privind explicarea hotărârii judecătoreşti

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul C.T.

grefier S.L.

examinînd în şedinţă publică cererea lui S.P. cu privire la explicarea hotărârii

judecătoreşti

c o n s t a t ă

S.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.P. cu privire la partajarea


Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 3 ianuarie 2005 acţiunea a fost

admisă.

La 3 februarie 2005, S.P. a depus în instanţa de judecată cerere cu privire la explicarea

hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 3 ianuarie 2005, invocând că, prin

hotărârea judecătorească nominalizată, instanţa de judecată i-a transmis lui în proprietate

unul din seturile de mobilă, fără a indica denumirea acestuia. Această circumstanţă a creat

dificultăţi la executarea hotărârii judecătoreşti şi din aceste considerente S.P. cere ca instanţa

de judecată să dea explicaţie hotărârii.

Pârâtul S.P., în şedinţa de judecată, cererea a susţinut şi a cerut admiterea acesteia.

Reclamanta S.T., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii, indicând că

denumirea setului de mobilă transmis în proprietate lui S.P. este ―C‖, deoarece ei i-a fost

transmis în proprietate al doilea set de mobilă, pe care l-au avut ambii în proprietate în

devălmăşie şi anume ―A‖.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră cererea

întemeiată şi care urmează a fi admisă din următoarele considerente.

În conformitate art. 251 al.(1) CPC, dacă sînt necesare explicaţii referitor la sensul,

extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziţii

contradictorii, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau a organului de

executare a hotărârii, să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile

contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

În conformitate cu art. 251 al.(2) CPC, explicarea hotărârii este admisibilă dacă nu a

fost executată şi dacă nu a expirat termenul de executare silită.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 3 ianuarie 2005, a fost admisă acţiunea întentată la cererea de chemare în

judecată a S.T. împotriva lui S.P. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie

a soţilor şi prin care a fost transmis în proprietate reclamantei S.T. unul din seturile de

mobilă al părţilor cu denumirea de „A‖, iar celălalt set de mobilă cu denumirea „C‖, fără ca

să se indice în hotărâre denumirea lui, a fost transmis în proprietate pârâtului S.P.

Hotărârea judecătorească în cauză până la momentul actual n-a fost executată şi nu a

expirat termenul de executare silită a acesteia.

157

Astfel, din considerente menţionate şi având în vedere faptul că, sunt necesare

explicaţii referitor la aplicarea dispozitivului hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău

din 3 ianuarie 2005 în ceea ce ţine de setul de mobilă transmis în proprietate pârâtului S.P.,

instanţa de judecată ajunge la concluzia cu privire la explicarea hotărârii judecătoreşti

nominalizate, indicând că denumirea setului de mobilă transmis în proprietate lui S.P. este

„C‖.


d i s p u n e

Se explică hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 3 ianuarie 2005 în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a S.T. împotriva lui S.P. cu privire la

partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor că, setul de mobilă transmis în

proprietate pârâtului S.P. are denumirea ―C‖.

Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen

de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.

Preşedintele şedinţei, C.T.

judecătorul

158

Încheiere privind amînarea executării hotărârii judecătoreşti

Î N C H E I E R E


Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul C.C.

grefier V.M.

examinînd în şedinţă publică cererea lui P.M. şi P.E. cu privire la amînarea executării

hotărârii judecătoreşti

c o n s t a t ă

P.M. şi P.E. au depus în instanţa de judecată cerere cu privire la amînarea executării

hotărârii judecătoreşti.

În motivarea cererii, P.M. şi P.E. au indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Râşcani,

mun. Chişinău din 11 ianuarie 2005, a fost admisă cererea de chemare în judecată intentată

de Primăria municipiului Chişinău împotriva lui P.M. şi P.E. cu privire la evacuarea lor

împreună cu trei copii minori fără acordarea altui spaţiu locativ din apartamentul nr. 14,

situat pe str. Calea Orheiului nr. 28, mun. Chişinău.

P.M. şi P.E., după devenirea hotărârii judecătoreşti irevocabile şi până la trimiterea

acesteia spre executare silită, cer amînarea executării hotărârii judecătoreşti din 11 ianuarie

2005, indicând că la momentul actual fiul lor minor A., născut la 14 ianuarie 2001, se află în

stare gravă la tratament în staţionar.

Lui P.M., de la serviciu, î-a fost acordat spaţiu locativ în căminul din str. P.Zadnipru

nr. 15 mun. Chişinău, care va fi disponibil din 11 martie 2005.

Cer P.M. şi P.E., amînarea executării hotărârii judecătoreşti pe un termen de o lună.

P.M. şi P.E. în şedinţa de judecată, cererea au susţinut, cerând admiterea acesteia.

Reprezentantul Primăriei municipiul Chişinău, V.P., în şedinţa de judecată a cerut

respingerea cererii, indicând că apartamentul nr. 14, din str. Calea Orheiului nr. 28, ocupat

de P.M. şi P.E. împreună cu membrii familiei, trebuie eliberat, pentru a fi acordat altor

persoane.


de a admite cererea cu privire la aminârea executării hotărârii judecătoreşti din următoarele

considerente.

În conformitate art. 252 al.(1) CPC, în funcţie de situaţia materială a părţilor sau de

alte circumstanţe, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau la

propunerea organului de executare a hotărârii, să amîne ori să eşaloneze executarea ei,

precum şi să schimbe modul sau ordinea de executare.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea judecătoriei Râşcani mun.

Chişinău din 11 ianuarie 2005 a fost admisă acţiunea Primăriei municipiului Chişinău

împotriva lui P.M. şi P.E. cu privire la evacuarea lor împreună cu copii minori fără

acordarea altui spaţiu locativ din apartamentul nr. 14, str. Calea Orheiului nr. 28, mun.

Chişinău.

Familia P., nu dispune de un alt spaţiu locativ.

159

Din hotărârea administraţiei, de comun acord cu comitetul sindical a întreprinderii

„O‖ din 15 ianuarie 2005, urmează că lui P.M., angajat al acestei întreprinderi, i-a fost

repartizat spaţiu locativ şi anume odaia nr. 13 în căminul din str. P. Zadnipru 15, mun.

Chişinău, care va fi liberă la 11 martie 2005.

Din certificatul eliberat de spitalul „Q‖ mun. Chişinău, urmează că, fiul minor al

părţilor A., născut la 14 ianuarie 2001, fiind în stare gravă, se află la tratament în staţionar.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, executarea, la

momentul actual, a hotărârii judecătoreşti irevocabile, care nu este trimisă spre executare

silită, ar pune familia P. într-o stare gravă, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre

necesitatea admiterii cererii şi amânării executării hotărârii judecătoreşti din 11 ianuarie

2005 cu privire la evacuarea familiei P. împreună cu copii minori fără acordarea altui spaţiu

locativ din apartamentul nr. 14 str. Calea Orheiului nr. 28 mun. Chişinău, până la 11 martie

2005.


d i s p u n e

Se amînă executarea hotărârii Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 11 ianuarie

2005, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei municipiului Chişinău

împotriva lui P.M. şi P.E. cu privire la evacuare împreună cu copii minori din apartamentul

nr. 14 str. Calea Orheiului nr. 28 mun. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ, până la

11 martie 2005.

Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen

de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Râşcani mun.Chişinău.

Preşedintele şedinţei, C.C.

judecătorul

160

Încheiere privind indexarea sumelor adjudecate

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul I.C.

grefier O.P.

examinînd în şedinţă publică cererea lui E.G. cu privire la indexarea sumelor

adjudecate

c o n s t a t ă

E.G. a depus în instanţa de judecată cerere cu privire la indexarea sumelor adjudecate.

În motivarea cererii, creditorul E.G. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Botanica

mun. Chişinău din 11 ianuarie 2003, a fost admisă acţiunea intentată la cererea de chemare

în judecată a lui E.G. împotriva lui C.G. cu privire la repararea prejudiciului material, şi de

la ultimul în beneficiul lui E.G., pentru deteriorarea automobilului de marca „J‖, număr de

înmatriculare C TZ 354, a fost încasată suma de 10 000 lei.

Hotărârea în cauză a devenit irevocabilă la 26 ianuarie 2003 şi titlul executoriu a fost

înaintat spre executare silită, însă până la momentul actual n-a fost executat.

În legătură cu faptul că, suma necesară pentru reparaţia automobilului deteriorat, la

momentul actual, constituie 11000 lei, E.G. cere indexarea sumelor adjudecate prin

hotărârea instanţei de judecată din 11 ianuarie 2003 până la 11000 lei.

Creditorul E.G., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea acesteia.

Debitorul C.G., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora

şedinţei de judecată a fost înştiinţat în mod legal.

Audiind creditorul E.G., studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră

necesar de a admite cererea cu privire la indexarea sumelor adjudecate din următoarele

considerente.

În conformitate art. 253 al.(1) CPC, la cererea creditorului sau debitorului, instanţa

care a soluţionat pricina poate, printr-o încheiere, să efectueze, în funcţie de situaţia de la

momentul executării hotărârii, indexarea sumelor adjudecate prin hotărârea pronunţată.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 11 ianuarie 2003, a fost admisă acţiunea intentată la cererea de chemare în

judecată a lui E.G împotriva lui C.G. cu privire la repararea prejudiciului material şi prin

care de la C.G. a fost încasată în beneficiul lui E.G., suma de bani de 10000 lei, necesară

pentru reparaţia automobilului de marca „J‖ număr de înmatriculare C TZ 354.

Hotărârea judecătorească în cauză, până la momentul actual nu este executată.

Din certificatul eliberat la 4 februarie 2005 de către întreprinderea „N-L‖, specializată

în reparaţia automobilelor de marca „J‖, căreia i-a fost încredinţată efectuarea expertizei, ce

a stat la baza emiterii hotărârii judecătoreşti din 11 ianuarie 2003, urmează că în urma

majorării coeficientului preţurilor de consum, suma necesară, la momentul actual, pentru

reparaţia automobilului de marca „J‖ număr de înmatriculare C TZ 354, în legătură cu

deteriorarea constatată prin hotărârea judecătorească din 11 ianuarie 2003, este de 11000 lei.

161

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, la momentul

actual, când s-a început executarea hotărârii judecătoreşti din 11 ianuarie 2003 s-a constatat

că, în urma majorării coeficientului preţurilor de consum, suma necesară pentru reparaţia

automobilului în litigiu este de 11000 lei, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a

indexa suma de 10000 lei, adjudecată prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău,

din 11 ianuarie 2003, până la 11000 lei.


d i s p u n e

Se indexează de la 10000 (zece mii) lei până la 11000 (unsprezece mii) lei, suma de

bani încasată de la C.G. în beneficiul lui E.G. prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 11 ianuarie 2003 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui E.G.

împotriva lui C.G. cu privire la repararea prejudiciului material.



Preşedintele şedinţei, I.C.

judecătorul

162

Încheiere privind executarea imediată a hotărârii judecătoreşti

Î N C H E I E R E

20 iulie 2004 or. Criuleni

Judecătoria Criuleni

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul V.L.

grefier E.M.

examinînd în şedinţă publică cererea lui O.L. cu privire la executarea imediată a

hotărârii judecătoreşti

c o n s t a t ă

O.L. a depus în instanţa de judecată cerere cu privire la executarea imediată a hotărârii

judecătoreşti.

În motivarea cererii, O.L. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 15 iulie

2004, a fost admisă acţiunea intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către el

împotriva lui I.U. cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea de cota de teren

echivalentă.

În legătură cu faptul că, cota de teren echivalentă, unde el reclamantul doreşte să

semene grăunţoase şi care este ocupată de pârât, în conformitate cu normele în fitotehnie,

urmează a fi prelucrată imediat pentru semănat, O.L. cere dispunerea executării imediate a


Reclamantul O.L., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul I.U., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii, considerând că motivul

invocat de reclamant nu poate constitui temei pentru dispunerea executării imediate a



de a admite cererea şi de a dispune executarea imediată a hotărârii judecătoreşti din


În conformitate cu art. 257 al.(1) CPC, la cererea reclamantului, instanţa

judecătorească poate dispune executarea imediată (totală sau parţială) a hotărârii dacă, în

circumstanţe excepţionale, tergiversarea executării hotărârii ar cauza un prejudiciu grav

creditorului sau dacă executarea hotărârii ar putea deveni chiar imposibilă. Permiţînd

executarea imediată a hotărârii, instanţa poate cere reclamantului asigurarea eventualelor

prejudicii pe care le-ar cauza pârâtului prin restituţia executării hotărârii în cazul anulării ei.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 15 iulie

2004, a fost admisă acţiunea intentată la cererea de chemare în judecată a lui O.L împotriva

lui I.U. cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea de cota de teren echivalentă.

Din cererea reclamantului O.L cu privire la executarea imediată a hotărârii

judecătoreşti urmează că, ultimul doreşte să semene pe acest sector de teren grâu.

Din certificatul eliberat de Direcţia agricultură a raionului Criuleni la 17 iulie 2004

urmează că, lucrările necesare pentru pregătirea solului la însemânţare cu grâu trebuie să fie

163

începute imediat în perioada dată şi orice întârziere va duce la micşorarea esenţială a roadei

anului viitor.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, tergiversarea

executării hotărârii judecătoreşti ar cauza un prejudiciu grav lui O.L., instanţa de judecată

ajunge la concluzia cu privire la dispunerea executării imediate a hotărârii Judecătoriei

Criuleni din 15 iulie 2004.


d i s p u n e

Hotărârea Judecătoriei Criuleni din 15 iulie 2004, în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui O.L. împotriva lui I.U cu privire la înlăturarea obstacolelor în

folosirea de cota de teren echivalentă, urmează a fi executată imediat.


prin intermediul Judecătoriei Criuleni.

Preşedintele şedinţei, V.L.

judecătorul

164

Încheiere privind suspendarea procesului în cazul decesului sau reorganizării părţii în proces, dacă raportul

juridic litigios permite succesiunea în drepturi

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier F.I.


O.P. împotriva lui D.S. cu privire la repararea prejudiciului material

c o n s t a t ă

O.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui D.S. cu privire la repararea


În motivarea acţiunii reclamantul O.P. a indicat că, în urma accidentului rutier, ce a

avut loc la 12 iunie 2004, i s-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 2 000 lei. În

legătură cu faptul că, pârâtul a fost recunoscut vinovat în săvărşirea accidentului rutier, fiind

tras la răspundere administrativă, reclamantul cere repararea prejudiciului material.

Reclamantul O.P., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia. Suplimentar reclamantul O.P. a menţionat că, la 21 ianuarie 2005 pârâtul D.S. a

decedat.


necesar de a suspenda procesul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 260 al.(1) lit.a) CPC, instanţa judecătorească este obligată să

suspende procesul în cazul decesului sau reorganizării părţii în proces dacă raportul juridic

litigios permite succesiunea în drepturi.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, pârâtul D.S. a avut în proprietate apartamentul

nr. 4, situat pe str. Zelinski nr. 2/6, mun. Chişinău, compus din trei odăi, unde locuia

împreună cu soţia lui, D.L., şi copilul minor – D.P.

Din copia certificatului de deces, eliberat de Oficiul de Stăre Civilă al sectorului

Botanica mun. Chişinău, urmează că pârâtul D.S. a decedat la 21 ianuarie 2005.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vede faptul că, pârâtul D.S. a

decedat, raportul juridic litigios este un raport patrimonial, care permite succesiunea în

drepturi şi, conform art. 1444 Cod Civil, patrimoniul succesoral include atât drepturile

patrimoniale (activul succesoral), cât şi obligaţiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care

cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului, iar conform art. 1540 Cod Civil,

moştenitorii care au acceptat succesiunea satisfac pretenţiile creditorilor celui ce a lăsat

moştenirea proporţional cotei fiecăruia în activul succesoral, şi deoarece în conformitate cu

art. 70 al.(1) CPC instanţa de judecată permite înlocuirea părţii cu succesorul ei în drepturi,

instanţa de judecată ajunge la concluzia de a suspenda procesul în cauză până la

determinarea succesorului în drepturi a lui D.S.

În conformitate cu art. 260 al.(1) lit.a), art. 262 lit.a), art. 263, art. art. 269-270 CPC,


165

d i s p u n e

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui

D.S. cu privire la repararea prejudiciului material se suspendă până la determinarea

succesorului în drepturi al lui D.S.




judecătorul

166

Încheiere privind suspendarea procesului în cazul

pierderii capacităţii de exerciţiu a părţii în proces

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul O.S.

grefier A.P.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a K.O.

împotriva lui L.P. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor

c o n s t a t ă

K.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.P. cu privire la partajarea


În motivarea acţiunii reclamanta K.O. a indicat că, în anul 2003, a desfăcut căsătoria

cu pârâtul. Din căsătorie au un copil minor – feciorul L. născut la 1 ianuarie 1993. Pe

parcursul vieţii în comun cu pârâtul au dobîndit următoarele bunuri: apartamentul nr. 2,

situat pe str. Maria Dragan nr. 3/1 mun. Chişinău, automobilul de marca ―Volkswagen-golf-

2‖, frigiderul ―Nord‖, centrul muzical ―Panassonic‖ şi un set de mobilă de bucătărie. Cere

reclamanta partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi transmiterea în

proprietate ei a apartamentului, frigiderului, centrului muzical şi setului de mobilă, iar în

proprietatea pârâtului – a automobilului.

Reclamanta K.O., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea, cerând admiterea

acesteia. Reclamanta a mai menţionat că, prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău

din 15 ianuarie 2005, pârâtul, L.P. a fost declarat incapabil.


necesar de a suspenda procesul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 260 al.(1) lit.b) CPC, instanţa judecătorească este obligată să

suspende procesul în cazul pierderii capacităţii de exerciţiu a părţii în proces.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 15 ianuarie 2005, pârâtul L.P. a fost declarat incapabil, însă până la momentul

actual Pretura sectorului Ciocana, mun. Chişinău, n-a luat o decizie asupra instituirii tutelei

în privinţa lui L.P.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în conformitate cu

art. 58 al. (6) CPC, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale adulţilor declaraţi

incapabili în modul stabilit de lege sunt apărate în instanţa de judecată de tutori, iar în

privinţa pârâtului L.P., încă nu este instituită tutela, instanţa de judecată ajunge la concluzia

de a suspenda procesul până la numirea lui L.P. a unui tutore.

În conformitate cu art. 260 al.(1) lit.b), art. 262 lit.a), art. 263, art. art. 269-270 CPC,


d i s p u n e

167

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare a lui K.O. împotriva lui L.P. cu

privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor se suspendă până la

numirea lui L.P. a unui tutore.



Preşedintele şedinţei, O.S.

judecătorul

168

Încheiere privind suspendarea procesului în cazul

delegării către o instanţă judecătorească străină a efectuării actelor de procedură

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul S.I.

grefier D.O.


Gh.B. împotriva Primăriei municipiului Chişinău cu privire la recunoaşterea în calitate de

membru al familiei decedatului şi recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ

c o n s t a t ă

Gh.B. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului

Chişinău cu privire la recunoaşterea în calitate de membru al familiei decedatului şi

recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ.

În motivarea acţiunii reclamantul Gh.B. a indicat că, în luna martie 1998 s-a instalat,

cu acordul chiriaşei E.C., în apartamentul nr. 31 situat pe str. Minsk 28 mun. Chişinău, unde

locuieşte pînă în prezent. Din momentul instalării a avut grijă de E.C., ei duceau gospodărie

comună, achitau împreună serviciile comunale. La 25 decembrie 2004 E.C. a decedat şi, el,

Gh.B. a suportat cheltuieli în legătură cu înmormântarea acesteia.

Reclamantul Gh.B., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut darea unei

delegaţii judecătoriei oraşului Ananiev regiunea Odesa, Ucraina, în vederea audierii în

calitate de martor a I.S., care în anul 1998 locuia în apartamentul nr. 30 situat pe str. Minsk

28 mun. Chişinău, fiind vecină cu E.C. şi care în prezent locuieşte în casa nr. 23 situată pe

str. Frunze or. Ananiev regiunea Odesa, Ucraina. Consideră reclamantul că, explicaţiile I.S.

vor confirma faptul că, el, Gh.B. a fost membru al familiei E.C.

Reprezentantul pârâtului, Primăria mun. Chişinău, M.N., în şedinţa de judecată, a

cerut respingerea demersului, considerând că explicaţiile I.S. nu au o careva importanţă

pentru soluţionarea litigiului.


de a admite demersul înaintat şi de a da delegaţie judecătoriei or. Ananiev regiunea Odesa,

Ucraina cu privire la audierea în calitate de martor a I.S. şi de a suspenda procesul din


În conformitate cu art. 125 al.(3) CPC, instanţele judecătoreşti ale Republicii Moldova

pot da delegaţii instanţelor judiciare străine în vederea efectuării diferitelor acte de

procedură în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi cu tratatele internaţionale la

care aceasta este parte.

În conformitate cu art. 260 al.(1) lit.c) CPC, instanţa judecătorească este obligată să

suspende procesul în cazul delegării către o instanţă judecătorească străină a efectuării

actelor de procedură.

Republica Moldova şi Ucraina, la 13 decembrie 1993 au încheiat tratatul privind

asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală, în vigoare pentru Republica

Moldova din 24 aprilie 1995.

169

Instanţa de judecată consideră că, I.S. poate comunica fapte, care au importanţă

pentru soluţionarea corectă a litigiului şi deoarece ea locuieşte în altă ţară, la o mare

depărtare de locul examinării cererii, este necesar de a da delegaţie judecătoriei or. Ananiev,

regiunea Odesa, Ucraina de a o audia în calitate de martor pe marginea cererii depuse de

Gh.B.

În legătură cu darea delegaţiei judiciare unei instanţe judecătoreşti străine, instanţa de

judecată consideră necesar de a suspenda procesul pe cauza dată pînă la prezentarea de către

instanţa străină a delegaţiei de acordare a asistenţei juridice.

În conformitate cu art. 125, art. 260 al.(1) lit.c), art. 262 lit.b), art. 263, art. art. 269-


d i s p u n e

Se dă delegaţie Judecătoriei oraşului Ananiev, regiunea Odesa, Ucraina să efectueze

următoarele acte de procedură:

Să audieze în calitate de martor pe I.S., domiciliată în or. Ananiev, str. Frunze nr. 23

asupra următoarelor întrebări:

a) dacă i-a cunoascut sau nu pe Gh.B. şi E.C.;

b) au locuit sau nu Gh.B. şi E.C împreună, dacă da, atunci de când, pînă când şi unde;

c) au dus sau nu Gh.B. şi E.C. gospodărie comună;

d) a suportat Gh.B. sau nu cheltuieli în legătură cu înmormântarea lui E.C.

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gh.B împotriva

Primăriei municipiului Chişinău cu privire la recunoaşterea în calitate de membru al familiei

decedatului şi recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ se suspendă pînă la prezentarea de

către Judecătoria oraşului Ananiev, regiunea Odesa, Ucraina a delegaţiei de acordare a

asistenţei juridice.



Preşedintele şedinţei, S.I.

judecătorul

170

Încheiere privind suspendarea procesului, dacă pârâtul sau reclamantul se află într-o unitate activă a Forţelor

Armate sau a altor trupe şi formaţiuni militare ale Republicii Moldova

Î N C H E I E R E

1 februarie 2005 mun.Cahul

Judecătoria Cahul

în componenţă:


grefier F.I.


G.A. împotriva lui I.S. cu privire la partajarea sectorului de teren aferent casei de locuit şi

înlăturarea obstacolelor în folosirea de acest teren

c o n s t a t ă

G.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui I.S. cu privire la partajarea

sectorului de teren aferent casei de locuit şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de acest

teren.

În motivarea acţiunii reclamantul G.A. a indicat că, în baza hotărârii Judecătoriei

Cahul din 30.12.02 a devenit proprietar la ½ cotă-părte din casa de locuit situată pe str.

Fântânilor nr. 8 or. Cahul. Cealaltă ½ cotă-parte din imobilul dat îi aparţine pârâtului, care îi

creează lui, reclamantului, obstacole în folosirea de sectorul de teren aferent casei de locuit.

Cere reclamantul partajarea sectorului de teren aferent casei de locuit şi înlăturarea

obstacolelor în folosirea de acest teren.

Reclamantul G.A., în şedinţa de judecată nu s-a prezentat, însă a depus o cerere cu

privire la suspendarea procesului indicând că, el până la 1 ianuarie 2005, se va afla într-o

unitate activă a Forţelor Armate ale Republicii Moldova şi nu se va putea prezenta în şedinţa

de judecată.

Pârâtul I.S., în şedinţa de judecată, a cerut suspendarea procesului, considerând

cererea reclamantului întemeiată.

Audiind pârâtul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar

de a suspenda procesul până la data eliberării reclamantului, G.A. din rândurile Forţelor

Armate ale Republicii Moldova din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 261 lit.a) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din

oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care pârâtul sau

reclamantul se află într-o unitate activă a Forţelor Armate sau a altor trupe şi formaţiuni

militare ale Republicii Moldova.

Din certificatul eliberat la 25 ianuarie 2005 de Ministerul Apărării al Republicii

Moldova urmează că, G.A. este incorporat într-o unitate activă a Forţelor Armate ale

Republicii Moldova.


suspenda procesul în pricina în cauză pînă la data eliberării reclamantului G.A. din rândurile

Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 261 lit.a), art. 262 lit.d), art. 263, art. art. 269-270 CPC,


171

d i s p u n e

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.A. împotriva lui

I.S. cu privire la partajarea sectorului de teren aferent casei de locuit şi înlăturarea

obstacolelor în folosirea de acest teren se suspendă pînă la data eliberării reclamantului G.A.

din rândurile Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Cahul în termen de 15 zile, prin

intermediul Judecătoriei Cahul.


judecătorul

172

Încheiere privind suspendarea procesului, dacă partea

în proces se află într-o instituţie curativ-profilactică

Î N C H E I E R E

15 decembrie 2004 mun. Chişinău


în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul G.P.

grefier I.L.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I.

împotriva P.N. cu privire la instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ

c o n s t a t ă

P.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva P.N. cu privire la instalare şi


În motivarea acţiunii reclamantul P.I. a indicat că, el s-a aflat în căsătorie cu pârâta

din 1984 până în luna iulie 2000. Îndată după desfacerea căsătoriei el a plecat la un alt loc de

trai, creând o nouă familie. Actualmente familia nou-creată s-a destrămat şi el doreşte să se

intaleze cu traiul în apartamentul nr. 10 situat pe str. I.Creangă nr. 20, mun. Chişinău, care a

fost repartizat în anul 1990, de către Primăria mun. Chişinău, lui împreună cu pârâta şi doi

copii minori.

Reclamantul P.I,. în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâta P.N., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, însă a trimis în adresa instanţei de

judecată o cerere cu privire la suspendarea procesului indicând că, se află într-o instituţie

curativ-profilactică şi nu poate să se prezinte în şedinţa de judecată.

Reclamantul, P.I. a cerut examinarea pricinii în fond indicând că, el nu are un alt loc

de trai.


necesar de a suspenda procesul pînă la externarea pârâtei din instituţia curativ-profilactică


În conformitate cu art. 261 lit.b) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din

oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care partea în proces se

află într-o instituţie curativ-profilactică, situaţie adeverită de instituţia respectivă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, pârâta P.N., care suferă de o boală cronică, la

momentul actual, este internată la tratament în staţionar pentru o intervenţie chirurgicală,

circumstanţă confirmată prin certificatul eliberat de spitalul nr. 3 mun. Chişinău.

Astfel, din considerentele că, pârâta P.N. se află într-o instituţie curativ-profilactică,

iar explicaţiile ei au o importanţă deosebită pentru soluţionarea corectă a litigiului, instanţa

de judecată ajunge la concluzia de a suspenda procesul până la externarea acesteia din

instituţia curativ-profilactică.

În conformitate cu art. 261 lit.b), art. 262 lit. d), art. 263, art. art. 269-270 CPC,


d i s p u n e

173

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva P.N. cu

privire la instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ se suspendă pînă

la externarea pârâtei P.N. din instituţia curativ-profilactică.



Preşedintele şedinţei, G.P.

judecătorul

174

Încheiere privind suspendarea procesului în cazul în care pârâtul este căutat

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei judecătorul C.M.

grefier S.L.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a S.A.

împotriva lui S.I. cu privire la încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor

c o n s t a t ă

S.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.I. cu privire la încasarea

pensiei pentru întreţinerea copilului minor.

În motivarea acţiunii reclamanta S.A. a indicat că, ea sa aflat în căsătorie cu pârâtul

din 13 mai 1997 pînă la 15 mai 2001.

Din căsătorie au un fiu minor – E, născut la 1 ianuarie 2000.

După desfacerea căsătoriei, pârâtul a plecat la un alt loc de trai, pe care ea nu-l

cunoaşte.

Pârâtul nu acordă sub nici o formă ajutor material la întreţinerea copilului minor, de

aceea ea cere ca de la pârât să fie încasată în beneficiul ei pensie pentru întreţinerea

copilului minor în mărime de ¼ din salariu şi din toate veniturile acestuia.


necesar de a ordona căutarea pârâtului S.I. şi de a suspenda procesul din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 109 al.(1) CPC, dacă în acţiunile intentate în interesul statului,

în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere, în pricinile de reparaţie a prejudiciului cauzat

prin vătămare a integrităţii corporale, prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, nu se

cunoaşte locul de aflare a pârâtului, instanţa judecătorească este obligată să ordone căutarea

lui.

În conformitate cu art. 261 lit.c) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din

oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care pârâtul este căutat.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, pârâtul S.I., la 20 mai 2004 şi-a retras viza de

reşedinţă din apartamentul nr. 1, situat pe str. Gh.Asachi nr. 3 mun. Chişinău, unde a locuit

împreună cu reclamanta S.A. şi copilul minor E., şi din acest moment nu mai locuieşte în

acest apartament, circumstanţă confirmată prin certificatul eliberat la 5 ianuarie 2005 de

întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr. 3 mun. Chişinău.

Conform certificatului eliberat de către administraţia întreprinderii „T‖, la 20

ianuarie 2005 pârâtul S.I., s-a demisionat la 19 mai 2004. Careva date în dosarul personal al

pârâtului cu privire la noul domiciliu al acestuia lipsesc.

Astfel, din considerentele că, împotriva pârâtului S.I. este intentată o acţiune cu

privire la plata pensiei pentru întreţinerea copilului minor, iar locul de aflare al acestuia nu

se cunoaşte, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a ordona căutarea lui cu suspendarea

procesului până la găsirea pârâtului ori încetarea căutării lui.

175

În conformitate cu art. 109 al.(1), art. 261 lit. c), art. 262 lit.d), art. 263, art. art. 269-

270, CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se ordonă căutarea lui S.I., născut la 1 mai 1970, originar al mun. Chişinău, ultimul

domiciliu: mun. Chişinău, str. Gh.Asachi nr. 3 apartamentul nr. 1, ultimul loc de lucru

întreprinderea „T‖, mun. Chişinău, lăcătuş.

Copia încheierii se trimite spre executare Comisariatului de Poliţie al sectorului

Centru mun. Chişinău.

La stabilirea domiciliului lui S.I., Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru mun.

Chişinău va comunica Judecătoriei Centru mun. Chişinău şi lui S.A. la adresa mun. Chişinău

str. Gh.Asachi nr. 3 apartamentul nr. 1.

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui S.A. împotriva lui

S.I. cu privire la încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor se suspendă până la

gasirea pârâtului S.I. ori încetarea cautării lui.



Preşedintele şedinţei, C.M.

judecătorul

176

Încheiere privind suspendarea procesului în cazul în care s-a dispus efectuarea unei expertize

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier C.P.



c o n s t a t ă


datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat că, la 10 mai 2002 i-a dat cu împrumut

pârâtului 5 000 lei pe termen de doi ani cu dobînda lunară de 5%.

Pârâtul nu i-a restituit banii împrumutaţi şi nici dobînda, din această cauză

reclamantul cere încasarea sumei de 11000 lei.

Reclamantul C.I., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiounea şi a cerut admiterea

acesteia.


acesteia şi a indicat că, el n-a împrumutat careva bani de la reclamant, iar pe recipisa

prezentată de către reclamant nu este semnătura lui, dar a unei alte persoane. A cerut


Reclamantul C.I. a considerat posibilă admiterea demersului înaintat de către pârât cu

privire la dispunerea efectuării expertizei grafologice.


de a admite demersul cu privire la dispunerea efectuării expertizei grafologice şi de a

suspenda procesul din următoarele considerente.






oficiu, instanţa judecătorescă poate suspenda procesul în cazul în care a dispus efectuarea

unei expertize.


la 10 mai 2002, a fost încheiat un contract de împrumut a 5000 lei pe termen de doi ani cu

dobânda lunară de 5%.




în domeniul grafologiei, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a dispune efectuarea

expertizei grafologice.

177


pârâtului D.M., instanţa de judecată consideră necesar de a pune în obligaţia acestuia plata



efectuarea expertizei, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea suspendării

procesului până la prezentarea în instanţă a raportului de expertiză grafologică.



d i s p u n e

Efectuarea expertizei grafologice în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a

lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei, punînd următoarea întrebare:




Se încredinţează efectuarea expertizei Institutului Republican de Expertiză Judiciară

şi Criminalistică a Ministerului Justiţiei.









raportului de expertiză grafologică.




judecătorul

178

Încheiere privind suspendarea procesului în cazul în care s-a dat o delegaţie judiciară unei alte instanţe

judecătoreşti din ţară

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul V.T.

grefier E.P.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a G.N.

împotriva lui G.I. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut

c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamanta G.N. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu pârâtul

pînă la 11 martie 1999 şi au locuit împreună în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr.

13 mun. Chişinău.

Îndată după desfacerea căsătoriei, pârâtul a plecat la un alt loc de trai şi anume la

apartamentul nr. 10, situat pe str. Bulgară 51 mun. Chişinău, care îi aparţine lui cu drept de

proprietate, unde şi locuieşte pînă acum. Timp îndelungat pârâtul a locuit în apartamentul nr.

10, situat pe str. Bulgară nr. 51 or. Chişinău, împreună cu concubina sa, I.M., care

actualmente domiciliază în mun.Cahul, str. Ştefan cel Mare nr. 15.

Din motive necunoscute, pârâtul G.I. nu doreşte să-şi retragă benevol viza de

reşedinţă din apartamentul în litigiu şi ea este nevoită să plătească chiria şi serviciile

comunale şi pentru el, ceea ce îi crează cheltuieli suplimentare neîntemeiate.

Pentru confirmarea faptului că, pârâtul din 11 martie 2003 locuieşte în apartamentul

nr. 10, situat pe str. Bulgară nr. 51, or. Chişinău, reclamanta cere ca I.M. să fie audiată în

calitate de martor.

Reclamanta G.N., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul G.I., în şedinţa de judecată, nu a recunoscut acţiunea şi a cerut respingerea ei,

considerând că el nu a pierdut dreptul la spaţiu locativ în apartamentul nr. 1, str. Zelinschi



de a da delegaţie Judecătoriei Cahul pentru a o audia în calitate de martor pe I.M., care

domiciliază în mun.Cahul, şi de a suspenda procesul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 125 al.(1) CPC, în cazul necesităţii de a aduna probe ori de a

înmîna acte judiciare într-un alt oraş, municipiu sau raion, instanţa care judecă pricina dă

instanţei judecătoreşti respective, prin încheiere, o delegaţie pentru efectuarea unor anumite

acte de procedură.

În conformitate cu art. 261 lit.e) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din

oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care a dat o delegaţie

judiciară unei alte instanţe judecătoreşti din ţară.

179

Astfel, din considerentele că, I.M. ar putea comunica fapte, care au importanţă pentru

soluţionarea corectă a litigiului şi deoarece ea locuieşte la o mare depărtare de locul

examinării cererii de chemare în judecată, este necesar de a da delegaţie Judecătoriei Cahul

de a o audia în calitate de martor pe marginea cererii depuse.


procesului până la prezentarea de către Judecătoria Cahul a delegaţiei judiciare.

În conformitate cu art. 125, art. 261 lit.e), art. 262 lit.d), art. 263, art. art. 269-270

CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se dă delegaţie Judecătoriei Cahul să efectueze următoarele acte de procedură:

Să audieze în calitate de martor pe I.M., domiciliată în or. Cahul, str. Ştefan cel Mare

nr. 15, asupra următoarelor întrebări:

a) când a făcut cunoştinţă cu G.I.;

b) de când şi pînă când au locuit împreună şi care a fost caracterul relaţiilor între ei;

c) unde au locuit împreună.

Încheierea în cauză este obligatorie pentru Judecătoria Cahul şi urmează să fie

îndeplinită în cel mult zece zile de la primirea delegaţiei.

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a G.N. împotriva lui G.I.

cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut se suspendă până la

prezentarea de către Judecătoria Cahul a delegaţiei judiciare.



Preşedintele şedinţei, V.T.

judecătorul

180

Încheiere privind suspendarea procesului în cazul în care s-a dispus organului de tutelă şi curatelă efectuarea

unui control al condiţiilor de trai ale adoptatorilor în pricinile de adopţie şi în alte pricini în care pot fi lezate

drepturile şi interesele copilului

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier Z.M.





c o n s t a t ă




În motivarea acţiunii reclamanta M.A. a indicat că, ea a înregistrat căsătoria cu pârâtul

I.A. la 5 mai 2000 la Oficiul de Stăre Civilă a mun. Chişinău.

Din căsătorie au un fiu minor, I., născut la 10 ianuarie 2001.

În timpul căsătoriei au cumpărat împreună apartamentul nr. 5, situat pe bd. Dacia nr.


automobilul de marca BMW, cu număr de înmatriculare CPP-231, pe care îl estimează la

preţul de 300 000 lei.




sunt imposibile.

Reclamanta M.A. cere:

1. desfacerea căsătoriei;

2. partajarea bunurilor dobîndite împreună cu pârâtul în timpul căsătoriei şi

transmiterea în proprietatea a apartamentului nr. 5 situat pe bd. Dacia nr. 15 mun.

Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, iar în

proprietatea pârâtului – a automobilului marca BMW, cu număr de înmatriculare

CPP-231, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei;

3. determinarea domiciliului fiului minor I., născut la 10 ianuarie 2001, cu ea;

4. încasarea de la pârât în beneficiul ei a pensiei pentru întreţinerea copilului minor în

mărime de ¼ din toate veniturile pârâtului pînă la atingerea de către copil a

majoratului.

Reclamanta M.A., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul I.A., în şedinţa de judecată, a cerut desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor

proprietate în devălmăşie a soţilor, şi determinarea domiciliului copilului minor cu el

181

indicând că, în noua famile cu care el locuieşte în apartamentul nr. 3, compus din patru

camere, şi situat pe str. Independenţei nr. 19, mun. Chişinău, are condiţii mai bune de trai şi

educaţie a fiului minor I.


de a dispune organului de tutelă şi curatelă efectuarea unui control al condiţiilor de trai a

părţilor şi suspendarea procesului din următoarele considerente.

Conform art. 63 al.(3) Codul Familiei, la determinarea domiciliului copilului minor,

instanţa judecătorească va cere şi avizul autorităţii tutelare în a cărei rază teritorială se află

domiciliul fiecăruia dintre părinţi.

În conformitate cu art. 261 lit.f) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din

oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care a dispus organului

de tutelă şi curatelă efectuarea unui control al condiţiilor de trai ale adoptatorilor în pricinile

de adopţie şi în alte pricini în care pot fi lezate drepturile şi interesele copilului.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, părţile în proces au înregistrat căsătorie la 5

mai anul 2000 la Oficiul de Stare Civilă al mun. Chişinău. Din căsătorie au un fiu minor I.,

născut la 10 ianuarie 2001.

Astfel, din considerentele că, părţile locuesc separat şi cerând desfacerea căsătoriei n-

au ajuns la o înţelegere cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, instanţa de

judecată ajunge la concluzia despre necesitatea de a dispune organului de tutelă şi curatelă,

Direcţia de Ocrotire a Drepturilor Copilului a sectorului Botanica mun. Chişinău, efectuarea

unui control al condiţiilor de trai ale părţilor.


procesului până la prezentarea în instanţă a raportului Direcţiei de Ocrotire a Drepturilor

Copilului a sectorului Botanica mun. Chişinău.

În conformitate cu art. 261 lit.f), art. 262 lit.d), art. 263, art. art. 269-270 CPC,


d i s p u n e

Se încredinţează Direcţiei de Ocrotire a Drepturilor Copilului a sectorului Botanica

mun. Chişinău, să efectueze un control al condiţiilor de trai ale M.A., domiciliată în

apartamentul nr. 5, bd.Dacia nr. 15 mun. Chişinău şi ale lui I.A., domiciliat în apartamentul

nr. 3, str. Independenţei nr. 19, mun. Chişinău.

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a M.A. împotriva lui I.A.

cu privire la desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor,

determinarea domiciului copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului

minor se suspendă până la prezentarea în instanţă a raportului Direcţiei de Ocrotire a

Drepturilor Copilului a sectorului Botanica mun. Chişinău..


Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.


judecătorul

183

Încheiere privind suspendarea procesului în cazul în care au încetat

împuternicirile tutorelui sau curatorului

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul L.C.

grefier V.I.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare a lui D.E. în

interesele lui O.P. împotriva lui O.N. cu privire la declararea contractului de donaţie nul

c o n s t a t ă

D.E., în interesele lui O.P., a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui O.N.

cu privire la declararea contractului de donaţie nul.

În motivarea acţiunii D.E. a indicat că, reclamantul O.P., care la 15 decembrie 2004,

prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău a fost declarat incapabil, la 1 decembrie

2004, a încheiat cu O.P. un contract de donaţie, prin care a dăruit apartamentul nr. 10 situat

pe str. Cuza-Vodă nr. 45, mun. Chişinău, ce-i aparţine cu drept de proprietate. Consideră

D.E., că O.P. la momentul încheierii contractului de donaţie nu conştientiza acţiunile sale şi

nu dirija cu ele.

D.E. în şedinţa de judecată nu s-a prezentat.

Pârâtul O.N., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii, considerând că O.P.

la momentul încheierii contractului de donaţie avea capacitate de exerciţiu.

A mai indicat O.N. că, la 27 ianuarie 2005, tutorele lui O.P., D.E. a decedat.


de a suspenda procesul până la numirea reclamantului O.P. a unui alt tutore din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 261 lit.g) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din

oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care au încetat

împuternicirile tutorelui sau curatorului.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin decizia Preturii sectorului Ciocana mun.

Chişinău din 4 ianuarie 2005, D.E. a fost numit tutore al lui O.P.

Din copia certificatului de deces, eliberat la 27 ianuarie 2005 de către Oficiul de Stare

Civilă al sectorului Ciocana mun. Chişinău, urmează că D.E. a decedat la 27 ianuarie 2005.

Astfel, din considerentele că, reclamantul O.P. este incapabil, iar tutorele acestuia,

D.E., care a intentat acţiunea în instanţa de judecată, a decedat, conform art. 47 Cod Civil, a

încetat tutela instituită asupra lui O.P., instanţa de judecată ajunge la concluzia de a

suspenda procesul în pricina în cauză până la numirea reclamantului O.P. a unui alt tutore,

care în conformitate cu art. 58 al. 6 CPC il v-a reprezenta pe acesta în instanţa de judecată.

În conformitate cu art. 261 lit.g), art. 262 lit.d), art. 63, art. art. 269-270 CPC, instanţa

de judecată

d i s p u n e

184

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui D.E. în interesele lui

O.P. împotriva lui O.N. cu privire la declararea contractului de donaţie nul se suspendă pînă

la numirea a unui alt tutore reclamantului O.P..



Preşedintele şedinţei, L.C.

judecătorul

185

Încheiere privind suspendarea procesului, dacă pricina nu poate fi judecată înainte de soluţionarea unei alte

pricini conexe

Î N C H E I E R E


Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul C.D.

grefier M.E.


C.G. împotriva lui L.V. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ

c o n s t a t ă

C.G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.V. cu privire la evacuare


În motivarea acţiunii reclamantul C.G. a indicat că, la 1 septembrie 2004, el a primit

ordinul de repartiţie nr. 1212123 la apartamentul nr. 4, situat pe str. M.Viteazul nr. 15 mun.

Chişinău, compus dintr-o camera.

În apartamentul în litigiu, fără un temei juridic, s-a instalat pârâtul, care refuză să

elibereze benevol apartamentul.

Reclamantul C.G., cere admiterea acţiunii şi evacuarea pârâtului L.V. din

apartamentul nr. 4 situat pe str. M.Viteazul nr. 15 mun. Chişinău fără acordarea altui spaţiu

locativ.

Reclamantul C.G., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul L.V., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii indicând că, el, la 15

iunie 2004 s-a instalat în apartamentul în litigiu cu permisiunea directorului Întreprinderii

Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 4, mun. Chişinău şi consideră că, el nu

poate fi evacuat din apartamentul în litigiu fără acordarea altui spaţiu locativ, deoarece nu

are un alt spaţiu locativ.

Pârâtul L.V. a cerut şi suspendarea procesului pînă la data când hotărârea Curţii de

Apel Chişinău în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către el, la 10

august 2004, la Curtea de Apel Chişinău împotriva Primăriei municipiului Chişinău cu

privire la contestarea actului administrativ, prin care a cerut anularea deciziei Primăriei mun.

Chişinău cu privire la acordarea spaţiului locativ în litigiu lui C.G., cît şi declararea

ordinului de repartiţie nr. 1212123 din 1 septembrie 2004, eliberat lui C.G. la apartamentul

în litigiu, ca fiind nul, va rămîne irevocabilă.

Reclamantul C.G. a cerut respingerea cererii cu privire la suspendarea procesului

indicând că, acţiunea depusă de către pârât la Curtea de Apel Chişinău cu privire la anularea

deciziei Primăriei mun. Chişinău şi declararea ordinului de repartiţie la apartamentul în

litigiu ca fiind nul nu are nici o legătură cu pricina în cauză.


de a suspenda procesul în pricina civilă în cauză din următoarele considerente.

186

În conformitate cu art. 261 lit.h) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din

oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care pricina nu poate fi

judecată înainte de soluţionarea unei alte pricini conexe.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, în procedura la Curtea de Apel Chişinău, se

află pe rol pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui L.V. împotriva Primăriei

municipiului Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ şi prin care s-a cerut

anularea deciziei Primăriei mun. Chişinău cu privire la repartizarea apartamentului nr. 4

situat pe str. M.Viteazul nr. 15 mun. Chişinău, lui C.G. şi declararea ordinului de repartiţie

nr. nr. 1212123 din 1 septembrie 2004 eliberat lui C.G. ca fiind nul.

Astfel, din considerentele că, pricina civilă în cauză este conexă cu pricina civilă care

se află pe rol la Curtea de Apel Chişinău şi deoarece de rezultatul examinării acţiunii

intentate la cererea de chemare în judecată a lui L.V. la Curtea de Apel Chişinău, depinde

soluţionarea pricinii în cauză cu privire la evacuarea lui L.V. din apartamentul în litigiu fără

acordarea altui spaţiu locativ, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a suspenda

procesul în cauză dată până când hotărârea Curţii de Apel Chişinău va rămâne irevocabilă.

În conformitate cu art. 261 lit.h), art. 262 lit.e), art. 263, art. art. 269-270 CPC,


d i s p u n e

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.G. împotriva lui

L.V. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ se suspendă pînă la data

rămânerii irevocabile a hotărârii Curţii de Apel Chişinău în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui L.V. împotriva Primăriei municipiului Chişinău cu privire la

contestarea actului administrativ



Preşedintele şedinţei, C.D.

judecătorul

187

Încheiere privind respingerea cererii cu privire la repunere pe rol a pricinii

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier I.L.

examinînd cererea lui P.I. cu privire la repunerea pe rol a pricinii

c o n s t a t ă




din 1984 pînă în luna iulie 2000. Îndată după desfacerea căsătoriei el a plecat la un alt loc de

trai, creând o nouă familie. Actualmente familia nou creată s-a destrămat şi el doreşte să se

intaleze cu traiul în apartamentul nr. 10 situat pe str. I.Creangă nr. 20 mun. Chişinău, care a

fost repartizat în anul 1990, de către Primăria mun. Chişinău, lui împreună cu pârâta şi doi

copii minori.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 decembrie 2004, procesul

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva P.N. cu privire la

instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ a fost suspendată până la

externarea pârâtei P.N. din instituţia curativ-profilactică.

La 29 decembrie 2004, reclamantul P.I. a depus cerere cu privire la repunerea pe rol a

pricinii invocând că, cu toate că pârâta se află încă la tratament în staţionar, ea a fost deja

supusă intervenţiei chirurgicale şi, în opinia lui, ar putea să se prezinte în şedinţa de

judecată.

Reclamantul P.I, în şedinţa de judecată, cererea cu privire la repunerea pe rol a

pricinii a susţinut şi a cerut admiterea acesteia.

Pârâta P.N., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, însă a trimis în adresa instanţei de

judecată o cerere cu privire la respingerea cererii de repunere pe rol a pricinii, indicând că,

ea se află la tratament în staţionar şi nu poate participa la şedinţa de judecată.


necesar de a respinge cererea cu privire la repunerea pe rol a pricinii din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 264 CPC, după decăderea circumstanţelor care au dus la

suspendarea procesului, instanţa judecătorească dispune, la cererea participanţilor la proces

sau din oficiu, reluarea procesului.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 15 decembrie 2004, procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată

a lui P.I. împotriva P.N. cu privire la instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de

spaţiu locativ a fost suspendat până la externarea pârâtei P.N. din instituţia curativ-

profilactică.

Din certificatul eliberat de spitalul nr. 3, mun. Chişinău la 3 ianuarie 2005 urmează că

pârâta P.N. a suportat intervenţie chirurgicală la 27 decembrie 2004, ceea ce nu-i permite să

188

se prezinte în şedinţa de judecată şi se va afla la tratament în staţionar timp de trei-patru

săptămâni.

Astfel, din considerentele că, n-au decăzut circumstanţele cu privire la aflarea pârâtei

P.N. la tratament în staţionar şi ale imposibilităţii prezentării acesteia în şedinţa de judecată,

care au servit drept temei pentru suspendarea procesului, instanţa de judecată ajunge la

concluzia de a respinge cererea lui P.I. cu privire la repunerea pe rol a pricinii.


d i s p u n e

Se respinge cererea lui P.I. cu privire la repunerea pe rol a pricinii civile la cererea de

chemare în judecată a lui P.I. împotriva P.N. cu privire la instalare şi înlăturarea obstacolelor

în folosirea de spaţiu locativ.




judecătorul

189

Încheiere privind reluarea procesului

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier I.L.

examinînd cererea P.N. cu privire la reluarea procesului

c o n s t a t ă




din 1984 pînă în luna iulie 2000. Îndată după desfacerea căsătoriei el a plecat la un alt loc de

trai, creînd o nouă familie. Actualmente familia nou creată s-a destrămat şi el doreşte să se

instaleze cu traiul în apartamentul nr. 10 situat pe str. I.Creangă nr. 20, mun. Chişinău, care

a fost repartizat în anul 1990, de către Primăria mun. Chişinău, lui împreună cu pârâta şi doi

copii minori.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 decembrie 2004, procesul

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva P.N. cu privire la

instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ a fost suspendată până la

externarea pârâtei P.N. din instituţia curativ-profilactică.

La 22 ianuarie 2005, pârâta P.N. a depus cerere prin care a cerut reluarea procesului

indicând că, ea este externată din instituţia curativ-profilactică şi poate să se prezinte la

şedinţa de judecată.

Pârâta P.N., în şedinţa de judecată, cererea cu privire la reluarea procesului a susţinut

şi a cerut admiterea acesteia.

Reclamantul P.I., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora


Audiind pârâta, studiind materialele dosarului instanţa de judecată consideră necesar

de a relua procesul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 264 CPC, după decăderea circumstanţelor care au dus la

suspendarea procesului, instanţa judecătorească dispune, la cererea participanţilor la proces

sau din oficiu, reluarea procesului.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 15 decembrie 2004, procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată

a lui P.I. împotriva P.N. cu privire la instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de

spaţiu locativ a fost suspendat până la externarea pârâtei P.N. din instituţia curativ-

profilactică.

Din explicaţiile pârâtei P.N. urmează că, ea este externată din instituţia curativ-

profilactică şi poate să participe la şedinţa de judecată, fapt confirmat prin certificatul

eliberat de spitalul nr. 3, mun. Chişinău.

190

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, pârâta P.N. este

externată din instituţia curativ-profilactică şi ea poate să participe la şedinţa de judecată, prin

ce au decăzut circumstanţele care au dus la suspendarea procesului, instanţa de judecată

ajunge la concluzia de a relua procesul.


d i s p u n e

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva P.N. cu

privire la instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ se reia.

Se numeşte şedinţa de judecată pentru 23 februarie 2005, ora 10.00, mun. Chişinău,

str. Mihai Viteazul 2, biroul nr. 505.


fondul hotărârii.


judecătorul

191

Încheiere privind încetarea procesului în cazul în care

pricina nu urmează a fi judecată în procedură civilă

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul P.P.

grefier E.E.


C.P. împotriva Procuraturii sectorului Botanica mun. Chişinău cu privire la anularea

ordonanţei privind încetarea urmăririi penale

c o n s t a t ă

C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii sectorului Botanica

mun. Chişinău cu privire la anularea ordonanţei privind încetarea urmăririi penale.

În motivarea acţiunii reclamantul C.P. a indicat că, la 15 iulie 2004, din curtea casei

de locuit, situate pe str. Sarmisegetuza nr. 23 mun. Chişinău, lui i-a fost sustrasă bicicleta.

Pârâtul la 8 august 2004 a emis ordonanţă privind încetarea urmăririi penale pe motiv că,

bănuitul nu a atins vîrsta la care poate fi tras la răspundere penală. Consideră reclamantul

ordonanţa menţionată nelegitimă şi neîntemeiată, cerând anularea ei.

Reclamantul C.P., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Reprezentantul pârâtului, Procuratura sectorului Botanica, mun. Chişinău, P.M. a

cerut încetarea procesului, indicând că pricina nu urmează a judecată în procedură civilă.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră că,

procesul urmează a fi încetat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 265 lit.a) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea

procesului în cazul în care pricina nu urmează a fi judecată în procedură civilă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul C.P. contestă ordonanţa privind

încetarea urmăririi penale emisă de Procuratura sectorului Botanica mun. Chişinău în

conformitate cu art. 52 al.(1) Cod de procedură penală, care în conformitate cu art. 6 al.(1)

Cod de procedură penală, constituie un document prin care se consemnează acţiunea de

încetare a urmăririi penale.

În conformitate cu art. 300 al. (2), art. 313 al.(2) p. 2) şi al.(3) Cod de procedură

penală, împotriva ordonanţei în cauză emisă în cadrul procedurii penale, reclamantul C.P.

trebuie să depună o plângere, în termen de 10 zile, la judecătorul de instrucţie la locul aflării

organului care a admis presupusa încălcare. Or, legislaţia procedurală civilă a Republicii

Moldova, în conformitate cu art. 1 Cod de procedură civilă, reglementează raporturile

sociale referitoare la raporturile procesuale civile şi nu la raporturile procesuale penale,

invocate în ordonanţa contestată privind încetarea urmării penale.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, pricina nu urmează

a fi judecată în procedură civilă, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a înceta

procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva Procuraturii

192

sectorului Botanica, mun. Chişinău cu privire la anularea ordonanţei privind încetarea

urmăririi penale.

În conformitate cu art. 265 lit. a), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva

Procuraturii sectorului Botanica, mun. Chişinău cu privire la anularea ordonanţei privind

încetarea urmăririi penale se încetează.

Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a lui C.P. cu privire la

acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.



Preşedintele şedinţei, P.P.

judecătorul

193

Încheiere privind încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi

obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a

procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune sau cu confirmarea tranzacţiei dintre părţi

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier B.N.


C.P. împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului

material

c o n s t a t ă

La 7 ianuarie 2005 C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or.

Codru, mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul P.T. a indicat că, la 13 ianuarie 2004, automobilul

de marca VAZ-2106, cu număr de înmatriculare CMR-100, proprietate a pârâtului, a săvîrşit

accident rutier, ca rezultat al căruia a fost deteriorat gardul de pe lîngă casa nr. 5, situată pe

str. Cucoarelor, or. Codru mun. Chişinău, ce-i aparţine lui cu drept de proprietate.




acesteia.

Reprezentantul pârâtului, Primăria or. Codru, mun. Chişinău, P.K., a cerut încetarea

procesului pe motiv că, reclamantul anterior a mai depus o acţiune similară în instanţa de

judecată şi procesul a fost încetat din motivul renunţului reclamantului la acţiune.


de a înceta procesul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 265 lit.b) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea

procesului în cazul în care într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe

aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de

încetare a procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune sau cu confirmarea

tranzacţiei dintre părţi.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul C.P., la 3 martie 2004 a mai depus

în instanţa de judecată o acţiune similară împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chişinău

asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri, însă deoarece el, C.P. la 5 aprilie 2004, a

renunţat la acţiune, în conformitate cu art. 265 lit.c) CPC, renunţul a fost admis de instanţa

de judecată şi a fost emisă o încheiere, prin care procesul a fost încetat.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, într-un litigiu între

aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o încheiere de

încetare a procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune, instanţa de judecată

ajunge la concluzia de a înceta procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a

194

lui C.P. împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului

material.

În conformitate cu art. 265 lit.b), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva

Primăriei oraşului Codru mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material se

încetează.

Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a lui C.P. cu privire la





judecătorul

195


reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind admis de instanţă

Î N C H E I E R E

4 octombrie 2004 mun. Chişinău


în componenţă:


grefier S.T.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a R.Z.

împotriva lui B.N. cu privire la revendicarea bunurilor din posesie nelegitimă străină

c o n s t a t ă

R.Z. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui B.N. cu privire la

revendicarea bunurilor din posesie nelegitimă străină.

În motivarea acţiunii reclamantul R.Z a indicat că, în perioada de timp din luna

octombrie 2002 pînă la 1 iunie 2004, a dus o viaţă comună împreună cu pârâtul, locuind în

apartamentul nr. 45 situat pe str. Bulgară nr. 50, mun. Chişinău. La 2 decembrie 2002 a fost

încheiată căsătoria cu pârâtul, iar prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău, din 13

iulie 2004 aceasta a fost desfăcută. La momentul instalării cu traiul în apartamentul

pârâtului, ea a adus unele obiecte proprietate privată, care au rămas în posesia acestuia şi

anume: maşina de spălat de marca „Samsung‖ cu preţul de 3 000 lei şi televizorul de marca

―Samsung‖ cu preţul de 3 500 lei. Din considerentele că, pârâtul deţine în posesia sa

nelegitimă bunuri ce aparţin ei cu drept de proprietate privată şi refuză restituirea benevolă a

acestora, reclamanta cere admiterea acţiunii.

Reclamanta R.Z., în şedinţa de judecată, a cerut încetarea procesului din motivul

renunţului la acţiune, indicând că pârâtul, la 1 octombrie 2004, până la şedinţa de judecată,

i-a restituit benevol bunurile în litigiu.

Pârâtul B.N., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora şedinţei

de judecată a fost înştiinţat în mod legal.


necesar de a admite renunţul reclamantei la acţiune şi de a înceta procesul din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 265 lit.c) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea

procesului în cazul în care reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind admis de

instanţă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, pârâtul B.N. i-a restituit reclamantei R.Z.

bunurile proprietate privată şi anume maşina de spălat de marca „Samsung‖ şi televizorul de

marca „Samsung‖, ceea ce se confirmă prin explicaţiile reclamantei R.Z.

Renunţarea reclamantei R.Z. la acţiune, în conformitate cu art. 212 al.(1) CPC, a fost

consemnată în procesul verbal şi semnată de aceasta.

Instanţa de judecată, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, i-a explicat reclamantei

R.Z. efectele admiterii renunţului la acţiune şi încetării procesului stipulate în art. 266 al.(2)

196

CPC şi anume că, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiaşi părţi cu privire la


Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în conformitate cu

art. 60 al.(5) CPC, renunţul reclamantei la acţiune nu contravine legii şi nu încalcă

drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, interesele societăţii sau ale statului,

instanţa de judecată ajunge la concluzia de a admite renunţul reclamantei la acţiune şi de a

înceta procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a R.Z. împotriva lui B.N.

cu privire la revendicarea bunurilor din posesie nelegitimă străină.

În conformitate cu art. 265 lit.c), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Se admite renunţul reclamantei R.Z. la acţiune.

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a R.Z. împotriva lui B.N.

cu privire la revendicarea bunurilor din posesie nelegitimă străină se încetează.

Se menţionează, că nu se admite o nouă adresare în judecată a R.Z. cu privire la





judecătorul

197

Încheiere privind încetarea procesului în cazul în care părţile au încheiat o tranzacţie, confirmată de instanţă

Î N C H E I E R E

31 ianuarie 2005 or. Ialoveni Judecătoria Ialoveni în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul M.A. grefier T.A. examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui

P.A. împotriva lui P.N. cu privire la partajarea patrimoniului succesoral

c o n s t a t ă

P.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.N. cu privire la partajarea patrimoniului succesoral.

În motivarea acţiunii, reclamantul P.A. a indicat că, pârâta este sora lui. Tatăl lor, P.I. a decedat la 12 mai 2000, iar mama lor, P.D. a decedat la 15 decembrie

2004. După moartea părinţilor, a rămas patrimoniul succesoral a acestora şi anume

apartamentul nr. 5, situat pe str. D.Sihastru nr. 23, or. Ialoveni, compus din două camere, cu preţul de 200 000 lei şi casa de locuit nr. 10, situată în satul „M‖, raionul Ialoveni cu preţul de 190 000 lei.

Din considerentele că, n-au ajuns cu pârâta la o înţelegere cu privire la partajarea patrimoniului succesoral, reclamantul, P.A. cere partajarea patrimoniului succesoral în cauză şi transmiterea lui în proprietate a apartamentului nr. 5 situat pe str. D.Sihastru nr. 23, or. Ialoveni cu preţul de 200 000 lei, iar pârâtei P.N. casa de locuit situată în satul „M‖, raionul Ialoveni cu preţul de 190 000 lei.

Reclamantul P.A., în şedinţa de judecată, i-a propus pârâtei P.N. încheierea unei tranzacţii, prin care lui să-i fie transmis în proprietate apartamentul nr. 5, situat pe str. D.Sihastru nr. 23, or. Ialoveni, iar ei casa de locuit situată în satul „M‖, raionul Ialoveni. Suplimentar, el îi va plăti pârâtei 10000 lei, în legătură cu diferenţa de preţ a bunurilor menţionate.

Pârâta P.N., în şedinţa de judecată, şi-a exprimat acordul la încheierea tranzacţiei, conform condiţiilor expuse de reclamant.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a confirma tranzacţia între părţi şi de a înceta procesul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 265 lit.d) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care părţile au încheiat o tranzacţie, confirmată de instanţă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, părţile în proces P.A. şi P.N. sunt unicii copii şi moştenitori al patrimoniului succesoral a lui P.I. şi P.D., decedaţi, respectiv, la 12 mai 2000 şi 15 decembrie 2004.

Patrimoniul succesoral a lui P.I. şi P.D. e constituit din apartamentul nr. 5 situat pe str. D.Sihastru nr. 23, or. Ialoveni cu preţul de 200000 lei, care părţile doresc să fie transmis în proprietate reclamantului şi casa de locuit situată în satul „M‖ raionul Ialoveni cu preţul de 190000 lei, care părţile doresc să fie transmis în proprietate pârâtei. Reclamantul P.A. s-a obligat să-i plătească pârâtei P.N. diferenţa de preţ a bunurilor menţionate de 10000 lei.

Condiţiile tranzacţiei între părţi, în conformitate cu art. 212 al.(1) CPC, au fost consemnate în procesul-verbal al şedinţei de judecată şi au fost semnate de ambele părţi.

198

Instanţa de judecată, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, a explicat părţilor efectele confirmării tranzacţiei şi încetării procesului, stipulate în art. 266 al.(2) CPC şi anume că, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în conformitate cu art. 60 al.(5) CPC, tranzacţia încheiată între P.A. şi P.N., prin care apartamentul nr. 5, str. D. Sihastru nr. 23, or. Ialoveni, cu preţul de 200000 lei se transmite în proprietate lui P.A., iar casa de locuit din satul „M‖, raionul Ialoveni cu preţul de 190000 lei se transmite în proprietatea P.N., cât şi faptul că P.A. îi plăteşte P.N. diferenţa de preţ de 10000 lei, nu contravine legii şi nu încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, interesele societăţii sau ale statului, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a confirma tranzacţia între părţi şi a înceta procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.A. împotriva P.N cu privire la partajarea patrimoniului succesoral.

În conformitate cu art. 265 lit.d), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată d i s p u n e

Se confirmă tranzacţia între P.A. şi P.N., conform căreia: 1 - lui P.A. i se transmite în proprietate apartamentul numărul 5, situat pe strada

D.Sihastru nr. 23 oraşul Ialoveni cu preţul de 200 000 (două sute mii) lei; 2 - P.N. i se transmite în proprietate casa de locuit situată în satul „M‖ raionul

Ialoveni, cu preţul de 190000 (o sută nouăzeci mii) lei; 3 - P.A. se obligă să-i plătească P.N 10000 (zece mii) lei. Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.A. împotriva P.N.

cu privire la partajarea patrimoniului succesoral se încetează. Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a lui P.A. cu privire la

acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri. Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,

prin intermediul Judecătoriei Ialoveni. Preşedintele şedinţei, M.A. judecătorul

199

Încheiere privind încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi

obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească arbitrală care a devenit obligatorie pentru părţi,

cu excepţia cazului când instanţa refuză eliberarea titlului executoriu şi restituie pricina spre o nouă examinare

judecăţii arbitrale care a emis hotărârea, iar soluţionarea pricinii în aceeaşi judecată arbitrală s-a dovedit a fi

imposibilă

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier E.P.



c o n s t a t ă


datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat că, la 10 martie 2002 i-a dat cu

împrumut pârâtului 5 000 lei pe un termen de doi ani cu dobînda lunară de 5%.

Pârâtul nu a restituit banii împrumutaţi şi nici dobînda, în legătură cu care fapt

reclamantul cere încasarea sumei de 11000 lei.

Reclamantul C.I., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul D.M., în şedinţa de judecată, a cerut încetarea procesului, indicând că, acest

litigiu a fost deja examinat de către judecata arbitrală şi prin hotărârea obligatorie a acesteia

din 20 iunie 2004 s-a dispus ca el să-i plătească reclamantului suma de 10000 lei. Cu atât

mai mult, în baza hotărârii judecăţii arbitrale menţionate, s-a eliberat titlu executoriu, însă el

nu i-a plătit reclamantului banii, deoarece încă nu are această sumă.


de a înceta procesul în pricina în cauză din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 265 lit.e) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea

procesului în cazul în care într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe

aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească arbitrală care a devenit obligatorie

pentru părţi, cu excepţia cazului când instanţa refuză eliberarea titlului executoriu şi restituie

pricina spre o nouă examinare judecăţii arbitrale care a emis hotărârea, iar soluţionarea

pricinii în aceeaşi judecată arbitrală s-a dovedit a fi imposibilă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul C.I. la 15 mai 2004 s-a adresat

pentru soluţionarea litigiului în cauză la judecăta arbitrală şi prin hotărârea obligatorie a

acesteia din 20 iunie 2004 s-a dispus ca pârâtul D.M. să-i restituie reclamantului C.I. suma

de 10000 lei. Cu atât mai mult, la 15 iulie 2004 instanţa de judecată a dispus eliberarea

titlului de executare silită a hotărârii judecăţii arbitrale din 20 iunie 2004.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, într-un litigiu între

aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre

judecătorească arbitrală care a devenit obligatorie pentru părţi şi în baza căreia a fost eliberat

200

şi un titlu executoriu, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a înceta procesul în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea

datoriei.

În conformitate cu art. 265 lit.e), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e


D.M. cu privire la încasarea datoriei se încetează.

Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a lui C.I. cu privire la





judecătorul

201

Încheiere privind încetarea procesului în cazul în care partea în proces persoană fizică decedează şi raportul

juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier M.O.


Ch.A. împotriva lui Ch.V. cu privire la încasarea pensiei de întreţinere

c o n s t a t ă

Ch.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ch.V. cu privire la

încasarea pensiei de întreţinere.

În motivarea acţiunii reclamantul Gh.A. a indicat că, el este pensionar la vîrsta de 72

ani, actualmente este bolnav, are o pensie mică, alte venituri nu are, ceea ce nu-i permite de

a avea un trai decent.

Pârâtul Ch.V., este feciorul lui, care în comparaţie cu fiica Gh.M., este asigurat bine

material, însă nu-i acordă reclamantului întreţinere şi îngrijire.

Reclamantul Gh.A., cere încasarea de la pârât în beneficiul lui a cîte 200 lei lunar.

Reclamantul Gh.A., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre data, ora şi locul


Pârâtul Ch.V., în şedinţa de judecată, a cerut încetarea procesului indicând că, tatăl

lui, reclamantul Ch.A. la 30 ianuarie 2005 a decedat.


de a înceta procesul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 265 lit.f) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea

procesului în cazul în care partea în proces persoană fizică decedează şi raportul juridic

litigios nu admite succesiunea în drepturi.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 30 ianuarie 2005, reclamantul Gh.A. a

decedat, fapt confirmat prin copia certificatului de deces din 30 ianuarie 2005, eliberat de

Oficiul de Stare Civilă al sectorului Centru, mun. Chişinău.

Astfel, din considerentele că, dreptul reclamantului Gh.A., care a decedat, cu privire

la primirea întreţinerii şi îngrijirii prevăzute de art. 80 Codul Familiei, de la fiul Gh.V., pârât

în proces, poartă un caracter personal şi care, conform art. 1446 Cod Civil nu poate fi

transmis prin moştenire, din care motiv nu poate fi admisă succesiunea în drepturi prevăzută

de art. 70 CPC, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a înceta procesul în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a lui Gh.A. împotriva lui Gh.V. cu privire la încasarea

pensiei de întreţinere, deoarece raportul juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi.

În conformitate cu art. 265 lit.f), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

202

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ch.A. împotriva lui

Ch.V. cu privire la încasarea pensiei de întreţinere se încetează.

Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleaşi părţi cu privire

la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.




judecătorul

203


partea în proces persoană juridică este lichidată

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul S.O.

grefier A.C.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a E.P.

împotriva întreprinderii „R‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral

c o n s t a t ă

E.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „R‖ cu privire la

repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta E.P. a indicat că, la 5 septembrie 2004 a procurat din

magazinul ce-i aparţine pârâtului, o braţară de aur la preţul de 900 lei. Peste o lună, din

motivul confecţionării necalitative, braţara de aur în cauză s-a rupt.

Ea, reclamanta s-a adresat la pârât cu o cerere de înlocuire a braţarei, însă acesta a

refuzat atât înlocuirea cât şi restituirea contravalorii.

Reclamanta E.P., cere repararea prejudiciului material în mărime de 900 lei cât şi a

prejudiciului moral în mărime de 2 000 lei.

Reclamanta E.P., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „R‖, în şedinţa de judecată nu s-a prezentat,

despre data, ora şi locul şedinţei de judecată a fost înştiinţat în mod legal.


necesar de a înceta procesul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 265 lit.g) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea

procesului în cazul în care partea în proces persoană juridică este lichidată.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, întreprinderea „R‖, ca persoană juridică, a fost

lichidată şi radiată din Registrul de Stat al întreprinderilor şi organizaţiilor, fapt confirmat

prin publicaţia din „Monitorul Oficial al Republicii Moldova‖, nr. 1 din 30 ianuarie 2005.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, la momentul

actual, partea în proces, pârâtul – întreprinderea „R‖, persoană juridică, este lichidată,

instanţa de judecată ajunge la concluzia de a înceta procesul în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a E.P. împotriva întreprinderii „R‖ cu privire la repararea prejudiciului

material şi moral.

În conformitate cu art. 265 lit.g), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

204

Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a E.P. împotriva

întreprinderii „R‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral se încetează.

Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a E.P. cu privire la




Preşedintele şedinţei, S.O.

judecătorul

205

Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin

lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară

Î N C H E I E R E

5 ianuarie 2005 mun.Ungheni

Judecătoria Ungheni

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul V.S.

grefier S.K.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I.

împotriva Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni cu privire la contestarea actului

administrativ

c o n s t a t ă

P.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului „B‖ raionul

Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul P.I. a indicat, că lui îi aparţine cu drept de


Prin decizia Primăriei satului „B‖, raionul Ungheni nr. 10 din 20 decembrie 2004, 10

ari din sectorul de teren ce îi aparţine lui cu drept de proprietate au fost daţi în arendă


Reclamantul consideră decizia nominalizată nelegitimă şi cere anularea ei.

Reclamantul P.I., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Reprezentantul pârâtului, Primăria satului „B‖ raionul Ungheni, J.K., a cerut

scoaterea cererii de pe rol din motivul că, reclamantul n-a respectat procedura prevăzută prin

lege de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.


de a scoate cererea de pe rol din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 267 lit.a) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe

rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin

contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.

În conformitate art. 14 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va

solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la

data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu

dispune altfel.

În conformitate cu art. 16 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care

se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi

nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în

termenul prevăzut de lege este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ

competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv şi repararea pagubei

cauzate.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul P.I. n-a solicitat printr-o cerere

prealabilă, Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni, revocarea în tot sau în parte a deciziei nr.

206

10 din 20 decembrie 2004 cu privire la darea în arendă întreprinderii „F‖ a sectorului de

teren în litigiu.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul P.I. n-a

respectat procedura prevăzută prin lege, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale

extrajudiciară, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea de

chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni cu privire la

contestarea actului administrativ.

Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui P.I. că, el trebuie să solicite

Primăriei satului „B‖, raionul Ungheni, printr-o cerere prealabilă, revocarea în tot sau în

parte a deciziei nr. 10 din 20 decembrie 2004 şi dacă nu va fi mulţumit de răspunsul primit

la cererea prealabilă sau nu va primi nici un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului


administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a deciziei contestate şi

repararea pagubei cauzate.

În conformitate cu art. 267 lit.a), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖ raionul

Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ se scoate de pe rol.

Se explică lui P.I. că, el trebuie să solicite Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni,

printr-o cerere prealabilă, revocarea în tot sau în parte a deciziei nr. 10 din 20 decembrie

2004 şi dacă nu va fi mulţumit de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu va primi nici

un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului administrativ, în termen de 30 de zile, va

fi în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot

sau în parte, a deciziei contestate şi repararea pagubei cauzate.

Se explică lui P.I. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii

de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.


intermediul Judecătoriei Ungheni.


judecătorul

207

Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul

în care cererea a fost depusă de o persoană incapabilă

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul L.C.

grefier M.N.


împotriva lui C.P. cu privire la încasarea datoriei

c o n s t a t ă

C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.P. cu privire la încasarea

datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat că, la 1 martie 2001, el i-a dat cu


restituit banii, în legătură cu ce reclamantul cere admiterea acţiunii.

Reclamantul C.I., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul C.P., în şedinţa de judecată, a cerut scoaterea cererii de pe rol indicând că,

cererea a fost depusă de o persoană incapabilă.


de a scoate de pe rol cererea din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 267 lit.b) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol

în cazul în care cererea a fost depusă de o persoană incapabilă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău, din

13 aprilie 2001, reclamantul C.I. a fost declarat incapabil şi prin decizia Preturii sectorului

Centru mun. Chişinău din 30 aprilie 2001, tutore al lui a fost numit V.I.

Conform art. 33 al.(2) Cod Civil, tutorele este reprezentantul legal al persoanei care se

află sub tutelă şi încheie fără mandat în numele şi în interesul ei actele juridice necesare.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, reclamantul C.I. a

fost declarat incapabil, iar în conformitate cu art. 58 al.(6) CPC, drepturile, libertăţile şi

interesele legitime ale adulţilor declaraţi incapabili în modul stabilit de lege, sunt apărate în

instanţă de reprezentanţii lor legali-tutori, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a

scoate de pe rol cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui C.P. cu privire la


Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui C.I. că, cererea de chemare în

judecată în cauză împotriva lui C.P. cu privire la încasarea datoriei poate fi depusă de

tutorele lui, V.I.

În conformitate cu art. 267 lit.b), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

208

Cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui C.P. cu privire la încasarea

datoriei se scoate de pe rol.

Se explică lui C.I. că, cererea de chemare în judecată împotriva lui C.P. cu privire la

încasarea datoriei poate fi depusă de tutorele lui, V.I.

Se explică lui C.I. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii

de pe rol, poate fi adresată instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.



Preşedintele şedinţei, L.C.

judecătorul

209

Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o

persoană neîmputernicită

Î N C H E I E R E


Judecătoria Ialoveni,

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.

grefier A.P.



material şi moral

c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii P.E. a indicat că, prin obligaţiunea din 22 iunie 1994 încheiată

cu întreprinderea „G‖, feciorul lui, P.S. a plătit 20000 lei în calitate de cotă-parte pentru

construcţia unui apartament cu două camere, care urma să fie dat în exploatare la 1 ianuarie

1997.

Până la momentul actual pârâtul n-a construit casa în care urma să fie şi apartamentul

lui P.S. şi refuză să-i restituie acestuia banii depuşi.

P.E., cere încasarea de la pârât în beneficiul lui P.S. a sumei de 20000 lei în calitate de

prejudiciu material şi a 40000 lei în calitate de prejudiciu moral.

P.E., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea acesteia.

Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „G‖, K.K. a cerut scoaterea cererii de pe rol,

indicând că P.E. n-a fost împuternicit de P.S. de a semna şi de a depune în instanţa de

judecată cererea de chemare în judecată în cauză.



În conformitate cu art. 267 lit.c) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol

în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană

neîmputernicită.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, P.E. este tatăl reclamantului P.S., care la 22

iunie 1994, fiind primit în calitate de membru al cooperativei de construcţie a locuinţelor,

fondată de întreprinderea „G‖, a depus pe contul acesteia suma de 20000 lei, ceea ce

constituia cota-parte în construcţia unui apartament de două camere.

Atât la momentul primirii lui P.S. în calitate de membru al cooperativei de construcţie

a locuinţelor, cât şi la plata sumei de 20000 lei, P.S., conform art. 20 Cod Civil, împlinind

vârsta de 18 ani avea şi are capacitatea deplină de exerciţiu, ceea ce în conformitate cu art.

58 al.(1) CPC dispune de posibilitatea de a-şi exercita în volum deplin, personal sau prin

reprezentant drepturile şi obligaţiile procedurale în judecată.

Faptul că P.S., de mai mult de cinci ani se află la lucru în Portugalia şi nu este în

Republica Moldova, nu constituie un temei legal ca tatăl lui, P.E, fără careva împuterniciri,

210

contrar prevederilor art. art. 80 şi 81 CPC, să semneze şi să depună în instanţă cererea de

chemare în judecată în cauză.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, P.E., fără careva

împuterniciri de la P.S. a semnat şi a depus în judecată cererea de chemare în cauză, instanţa

de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea de chemare în judecată a lui


material şi moral.

Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui P.E., că pentru semnarea şi

depunerea de către el a unei cereri de chemare în judecată în interesele lui P.S. împotriva

întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, este necesar ca el,

P.E. să fie împuternicit de P.S. în conformitate cu prevederile art. art. 80 şi 81 CPC.

În conformitate cu art. 276 lit.c), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Cererea de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii

„G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral se scoate de pe rol.

Se explica lui P.E. că, pentru semnarea şi depunerea de către el a unei cereri de

chemare în judecată în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea

prejudiciului material şi moral, este necesar ca el, P.E., să fie împuternicit de P.S. în

conformitate cu prevederile art. art. 80 şi 81 CPC.

Se explică lui P.E. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii


Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile.,

prin intermediul Judecătoriei Ialoveni.

Preşedintele şedinţei, V.V.

judecătorul

211

Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi

obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află în curs de judecată la aceeaşi instanţă sau la o altă

Î N C H E I E R E


Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul D.O.

grefier A.S.


P.T. împotriva lui V.V. cu privire la încasarea datoriei

c o n s t a t ă

La 4 ianuarie 2005 P.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui V.V. cu


În motivarea acţiunii reclamantul P.T. a indicat că, la 11 noiembrie 2002 el i-a dat cu

împrumut lui V.V. 7 000 lei pe un termen de 2 ani, însă pârâtul nu i-a restituit banii nici

până la momentul actual şi din care considerente cere încasarea sumei în cauză.

La 1 noiembrie 2004 el, P.T., a depus o acţiune similară la Judecătoria Râşcani, mun.

Chişinău, care se află în procedură la judecătorul R.K., însă care actualmente este la cursuri

de recalificare pe termen de trei săptămâni.

Din acest motiv, el, reclamantul, deoarece are necesitate stringentă de banii

împrumutaţi, depune cererea de chemare în judecată în cauză pentru a fi judecată sub

preşedinţia unui alt judecător.

Reclamantul P.T., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâtul V.V., în şedinţa de judecată, a cerut scoaterea cererii de pe rol, indicând că

reclamantul la 1 noiembrie 2004 a intentat o acţiune similară, care se află în procedură la

aceeaşi instanţă.



În conformitate cu art. 267 lit.d) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol

în cazul în care litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi

temeiuri se află în curs de judecată la aceeaşi instanţă sau la o alta.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, în procedură la Judecătoria Râşcani, mun.

Chişinău există deja o acţiune similară depusă de către P.T. împotriva lui V.V. cu privire la

încasarea a 7 000 lei, conform contractului din 11 noiembrie 2002 şi care nu este examinată.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, la Judecătoria

Râşcani, mun. Chişinău, se află în curs de judecată un litigiu dintre aceleaşi părţi, cu privire

la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate

de pe rol cererea de chemare în judecată a lui P.T., depusă la 4 ianuarie 2005 împotriva lui

V.V. cu privire la încasarea datoriei.

Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui P.T. că, pentru soluţionarea

litigiului dintre el şi V.V. cu privire la încasarea sumei de 7000 lei, este necesar să fie

212

examinată pricina civilă la acţiunea similară intentată de el la Judecătoria Râşcani mun.

Chişinău la 1 noiembrie 2004.

În conformitate cu art. 267 lit.d), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Cererea de chemare în judecată a lui P.T., depusă la 4 ianuarie 2005, împotriva lui

V.V. cu privire la încasarea datoriei se scoate de pe rol.

Se explica lui P.T. că, pentru soluţionarea litigiului dintre el şi V.V. cu privire la

încasarea sumei datoriei de 7000 lei, este necesar să fie examinată pricina civilă la acţiunea

similară intentată de el la Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău la 1 noiembrie 2004.

Se explică lui P.T. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii




Preşedintele şedinţei, D.O.

judecătorul

213

Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care părţile au încheiat un contract prin care litigiul

urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală, iar pînă la examinarea pricinii în fond, pârâtul a ridicat obiecţii

împotirva soluţionării litigiului în judecată.

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul U.I.

grefier S.R.


A.Ş. împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la rezilierea contractului de investiţie

c o n s t a t ă

A.Ş. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la

rezilierea contractului de investiţie.

În motivarea acţiunii reclamantul A.Ş. a indicat că, la 18 iunie 2003 între părţi a fost

încheiat un contract de investiţie în construcţie, care urma să fie realizat până la 1 ianuarie

2005. În legătură cu faptul că, pârâtul până la momentul actual, n-a pregătit proiectul, n-a

început lucrările de construcţie, a încălcat termenele de executare, reclamantul cere

rezilierea contractului în cauză.

Reclamantul A.Ş., în şedinţa de judecată a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „T‖, M.L. în şedinţa de judecată, până la

examinarea pricinii în fond, a cerut scoaterea cererii de pe rol indicând că, la 15 decembrie

2004 între părţi a fost încheiat un contract, conform căruia litigiul în cauză urmează a fi

soluţionat pe cale arbitrală.



În conformitate cu art. 267 lit.e) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol

în cazul în care părţile au încheiat un contract prin care litigiul urmează a fi soluţionat pe

cale arbitrală, iar pînă la examinarea pricinii în fond, pârâtul a ridicat obiecţii împotriva

soluţionării litigiului în judecată.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, între părţi, la 18 iunie 2003, a fost încheiat un

contract de investiţie. Între aceleaşi părţi, reclamantul A.Ş. şi pârâtul, întreprinderea „T‖, la

15 decembrie 2004, a fost încheiat un contract conform căruia litigiul în cauză urmează a fi

soluţionat pe cale arbitrală.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, între părţi a fost

încheiat un contract, conform căruia, litigiul urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală şi până

la examinarea pricinii în fond, pârâtul a ridicat obiecţii împotriva soluţionării litigiului în

judecată, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea de chemare în

judecată a lui A.Ş. împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la rezilierea contractului de

investiţie.

214

Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui A.Ş. că, litigiul între părţi

urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală.

În conformitate cu art. 267 lit.e), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Cererea de chemare în judecată a lui A.Ş. împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la

rezilierea contractului de investiţie se scoate de pe rol.

Se explică lui A.Ş. că, litigiul dintre el şi întreprinderea „T‖ cu privire la rezilierea

contractului de investiţie urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală.

Se explică lui A.Ş că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii




Preşedintele şedinţei, U.I.

judecătorul

215

Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul

în care părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare

şi nici nu au solicitat examinarea pricinii în absenţa lor

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul B.T.

grefier C.A.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a

lui S.D. împotriva M.D. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor

c o n s t a t ă

S.D. a depus cerere de chemare în judecată împotriva M.D. cu privire la partajarea


În motivarea acţiunii reclamantul S.D. a indicat că, în anul 1999 a desfăcut căsătoria

cu pârâta, însă continuă să locuiască împreună. Pe parcursul vieţii în comun au construit

casa de locuit situată în or. Codru, mun. Chişinău, estimată la preţul de 59 041 lei. În

legătură cu faptul că, între ei au apărut divergenţe cu privire la folosirea casei de locuit,

reclamantul cere partajarea acesteia în două părţi egale.

Atât reclamantul cât şi pârâta, în şedinţa de judecată, fiind legal citaţi, nu s-au

prezentat şi nu au solicitat examinarea pricinii în absenţa lor.

Studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a scoate de

pe rol cererea din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 267 lit.f) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol

în cazul în care părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare

şi nici nu au solicitat examinarea pricinii în absenţa lor.

Din materialele dosarului urmează că, şedinţa de judecată a fost numită pentru data de

13 ianuarie 2005, ora 10.00 şi pentru 28 ianuarie 2005, ora 10.00, însă părţile fiind legal

citate despre locul, data şi ora şedinţei de judecată, ceea ce se confirmă prin cotoarele

citaţiilor semnate de aceştia, nu s-au prezentat la şedinţa de judecată şi nu au solicitat

examinarea pricinii în absenţa lor.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, părţile citate legal

nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici nu au solicitat examinarea

pricinii în absenţa lor, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea

de chemare în judecată a lui S.D. împotriva M.D. cu privire la partajarea bunurilor

proprietate în devălmăşie a soţilor.

Instanţa de judecată consideră necesar de a explica reclamantului S.D. că, el este în

drept să adreseze instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.

În conformitate cu art. 267 lit.f), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

216

Cererea de chemare în judecată a lui S.D. împotriva M.D. cu privire la partajarea

bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor se scoate de pe rol.

Se explică lui S.D. că, el este în drept să adreseze instanţei o nouă cerere, conform

dispoziţiilor generale.

Se explică părţilor că, ei sunt în drept să depună la judecătoria Botanica, mun.

Chişinău o cerere cu privire la anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol,

prezentând probe care să confirme imposibilitatea prezentării lor în şedinţa de judecată şi a

înştiinţării instanţei.



Preşedintele şedinţei, B.T.

judecătorul

217

Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de

judecată, nu a comunicat instanţei motivele neprezentării sau motivele sînt considerate de instanţă ca fiind

neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar pârâtul nu solicită soluţionarea pricinii în

fond

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier C.A.


lui T.I. împotriva T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei

c o n s t a t ă

T.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva T.V. cu privire la desfacerea

căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul T.I. a indicat că, a înregistrat căsătoria cu pârâta la

10 ianuarie 1995 la Oficiul de Stare Civilă al sectorului Botanica, mun. Chişinău. Din

căsătorie au un fiu F., născut la 23 martie 1997. Consideră reclamantul că, convieţiurea

împreună cu pârâta cât şi păstrarea familiei sunt imposibile, el doreşte să creeze o nouă

familie, din care considerente cere desfacerea căsătoriei.

Reclamantul T.I., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora

şedinţei de judecată a fost înştiinţat în mod legal, nu a comunicat instanţei motivele

neprezentării şi nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa.

Pârâta T.V., în şedinţa de judecată, din motivul neprezentării reclamantului, nu a

solicitat soluţionarea pricinii în fond.

Audiind pârâta, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar


În conformitate cu art. 267 lit.g) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol

în cazul în care reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de judecată, nu a

comunicat instanţei motivele neprezentării sau motivele sînt considerate de instanţă ca fiind

neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar pârâtul nu solicită

soluţionarea pricinii în fond.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul T.I. a fost înştiinţat în mod legal

despre locul, data şi ora şedinţei de judecată, ceea ce se confirmă prin cotorul citaţiei semnat

de acesta. Reclamantul nu a comunicat instanţei motivele neprezentării, nu a solicitat

examinarea pricinii în absenţa sa, iar pârâta nu solicită examinarea pricinii în fond.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul T.I. citat legal

nu s-a prezentat în şedinţa de judecată, nu a comunicat instanţei motivele neprezentării, nu a

solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar pârâta nu solicită examinarea pricinii în fond,

instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea de chemare în judecată

a lui T.I. împotriva T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei.

Instanţa de judecată consideră necesar a explica reclamantului T.I. că, el este în drept

să adreseze instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.

218

În conformitate cu art. 267 lit.g), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Cererea de chemare în judecată a lui T.I. împotriva T.V. cu privire la desfacerea

căsătoriei se scoate de pe rol.

Se explică lui T.I. că, el este în drept să adreseze instanţei o nouă cerere, conform

dispoziţiilor generale.

Se explică lui T.I. că, el este în drept să depună la Judecătoria Botanica mun. Chişinău

o cerere cu privire la anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol, prezentând probe

care să confirme imposibilitatea prezentării lui în şedinţa de judecată şi a înştiinţării

instanţei.

Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin

intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.


judecătorul

219

Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care soţul a înaintat acţiune de desfacere a

căsătoriei fără consimţămîntul soţiei în timpul sarcinii ei sau în decursul unui an de la naşterea copilului, iar

cererea nu a fost restituită reclamantului de către judecător

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul A.D.

grefier D.E.


lui P.T.. împotriva P.E. cu privire la desfacerea căsătoriei

c o n s t a t ă

P.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva P.E. cu privire la desfacerea

căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul, P.T. a indicat, că el a înregistrat căsătorie cu pârâta

P.E. la Oficiul de Stăre Civilă a sectorului Centru mun. Chişinău la 15 decembrie 1998.

Din căsătorie au un fecior I. născut la 5 octombrie 2004.

Deoarece, el, P.T. a creat o nouă familie, consideră că convieţuirea cu pârâta P.E., cît

şi păstrarea familiei în continuare sunt imposibile şi cere desfacerea căsătoriei.

Reclamantul P.T., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâta P.E., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii considerând că familia

poate fi păstrată.



În conformitate cu art. 267 lit.h) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol

în cazul în care soţul a înaintat acţiune de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei în

timpul sarcinii ei sau în decursul unui an de la naşterea copilului, iar cererea nu a fost

restituită reclamantului de către judecător.

Conform art. 34 Codul Familiei, în lipsa acordului soţiei, soţul nu poate cere

desfacerea căsătoriei în timpul gravidităţii acesteia şi timp de un an după naşterea copilului,

dacă acesta s-a născut viu şi trăieşte.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, feciorul părţilor, I., născut la 5 octombrie 2004,

are o vîrstă mai mică de un an, numai 3 luni, iar pârâta P.E. este împotriva desfacerii

căsătoriei.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul P.T.,

fără consimţământul soţiei, a înaintat acţiune de desfacere a căsătoriei în decursul unui an de

la naşterea copilului, iar judecătorul nu a restituit cererea reclamantului, instanţa de judecată

ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea de chemare în judecată a lui P.T. împotriva

P.E. cu privire la desfacerea căsătoriei.

220

Instanţa de judecată consideră necesar a explica lui P.T. că, el va putea inainta

acţiunea în cauză, fără consimţământul soţiei, numai după atingerea de către feciorul I. a

vârstei de un an.

În conformitate cu art. 267 lit.h), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Cererea de chemare în judecată a lui P.T. împotriva P.E. cu privire la desfacerea

căsătoriei se scoate de pe rol.

Se explică lui P.T. că, el va putea inainta acţiune împotriva P.E. cu privire la

desfacerea căsătoriei, fără consimţământul soţiei, numai după atingerea de către feciorul I. a

vârstei de un an.

Se explică lui P.T. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii




Preşedintele şedinţei, A.D.

judecătorul

221

Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care persoana în ale cărei interese este pornit procesul, în

conformitate cu art. 7 alin.(2), art. 72 alin.(2) şi art. 73 alin.(3) CPC, nu susţine pretenţiile înaintate, nu solicită să

intervină în proces în calitate de reclamant

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul V.I.

grefier T.E.


Procurorului sectorului Centru, mun. Chişinău în interesele lui V.B. împotriva lui M.N. cu

privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul

c o n s t a t ă

Procurorul sectorului Centru, mun. Chişinău a depus cerere de chemare în judecată în

interesele lui V.B. împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de vânzare-

cumpărare nul.

În motivarea acţiunii Procurorul sectorului Centru, mun. Chişinău a indicat că,

reclamantul V.B., la 5 ianuarie 2004, a încheiat cu pârâtul M.N. un contract de vânzare-

cumpărare a apartamentului nr. 3 situat pe str. Ştefan cel Mare nr. 15 mun. Chişinău,

compus din trei camere şi estimat la preţul de 450000 lei, ce-i aparţine cu drept de

proprietate, lipsindu-se astfel de unicul loc de trai. Consideră Procurorul sectorului Centru,

mun. Chişinău că, încheierea contractului nominalizat a fost determinată de comportamentul

dolosiv al pârâtului M.N. şi din care considerente contractul urmează să fie declarat nul.

Reprezentantul Procuraturii sectorului Centru mun. Chişinău, L.M. în şedinţa de

judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea acesteia.

V.B., în şedinţa de judecată, a menţionat că, el nu susţine pretenţiile înaintate de

procuror şi nu solicită să intervină în proces în calitate de reclamant.

Pârâtul M.N., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii indicând că, la

încheierea contractului contestat, de vânzare-cumpărare, el n-a avut un comportament

dolosiv.



În conformitate cu art. 267 lit.i) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol

în cazul în care persoana în ale cărei interese este pornit procesul, în conformitate cu art. 7

alin.(2), art. 72 alin.(2) şi art. 73 alin.(3) CPC, nu susţine pretenţiile înaintate, nu solicită să

intervină în proces în calitate de reclamant.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, V.B., în ale cărui interese Procurorul sectorului

Centru, mun. Chişinău, a pornit procesul, nu susţine pretenţiile înaintate de procuror cu

privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul şi nu solicită să intervină în

proces în calitate de reclamant.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, V.B. nu susţine

pretenţiile înaintate de procuror în interesele sale şi nu solicită să intervină în proces în

222

calitate de reclamant, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea

de chemare în judecată a Procurorului sectorului Centru mun. Chişinău în interesele lui V.B.

împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul.

Instanţa de judecată consideră necesar de a explica Procurorului sectorului Centru

mun. Chişinău că, pricina în cauză poate fi examinată în fond numai în cazul susţinerii de

către V.B. a pretenţiilor înaintate şi a solicitării lui să intervină în proces în calitate de

reclamant.

În confomritate cu art. 267 lit.i), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Cererea de chemare în judecată a Procurorului sectorului Centru mun. Chişinău în


cumpărare nul se scoate de pe rol.

Se explică Procurorului sectorului Centru, mun. Chişinău că, pricina în cauză poate fi

examinată în fond numai în cazul susţinerii de către V.B. a pretenţiilor înaintate şi a

solicitării lui să intervină în proces în calitate de reclamant.

Se explică Procurorului sectorului Centru, mun. Chişinău că, după înlăturarea

circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă

cerere, conform dispoziţiilor generale.



Preşedintele şedinţei, V.I.

judecătorul

223

Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care persoanele indicate

la art. 72 şi 73 CPC au renunţat la acţiune, iar reclamantul care a preluat acţiunea

nu a plătit taxă de stat în termenul stabilit de instanţă

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul V.I.

grefier T.E.


V.B. împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul

c o n s t a t ă

Procurorul sectorului Centru mun. Chişinău a depus cerere de chemare în judecată în


cumpărare nul.

În motivarea acţiunii Procurorul sectorului Centru, mun. Chişinău a indicat că,

reclamantul V.B., la 5 ianuarie 2004, a încheiat cu pârâtul M.N. un contract de vânzare-

cumpărare a apartamentului nr. 3 situat pe str. Ştefan cel Mare nr. 15 mun. Chişinău,

compus din trei camere şi estimat la preţul de 450000 lei, ce-i aparţine cu drept de

proprietate, lipsindu-se astfel de unicul loc de trai. Consideră Procurorul sectorului Centru,

mun. Chişinău că, încheierea contractului nominalizat a fost determinată de comportamentul

dolosiv al pârâtului M.N. şi din care considerente contractul urmează să fie declarat nul.

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 7 ianuarie 2005 a fost admis

renunţul Procurorului sectorului Centru, mun. Chişinău la acţiunea înaintată în interesele lui

V.B. împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul şi a

fost încetat procesul în această parte.

Reclamantul V.B., la 7 ianuarie 2005, a preluat acţiunea înaintată de Procurorul

sectorului Centru, mun. Chişinău şi instanţa de judecată i-a stabilit termen până la 7

februarie 2005 pentru plata taxei de stat în mărime de 13500 lei.

Reclamantul V.B., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat şi nu a plătit, în termenul

stabilit de instanţa de judecată, taxa de stat în mărime de 13500 lei.

Pârâtul M.N., în şedinţa de judecată, a cerut scoaterea cererii de pe rol, invocând că

reclamantul nu a plătit taxa de stat în termenul stabilit de instanţă.



În conformitate cu art. 267 lit.j) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol

în cazul în care persoanele indicate la art. 72 şi 73 CPC au renunţat la acţiune, iar

reclamantul care a preluat acţiunea nu a plătit taxă de stat în termenul stabilit de instanţă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 7 ianuarie 2005 a fost admis renunţul Procurorului sectorului Centru, mun.

Chişinău la acţiunea înaintată în interesele lui V.B. împotriva lui M.N. cu privire la

declararea contractului de vânzare-cumpărare nul şi a fost încetat procesul în această parte.

224

Tot la 7 ianuarie 2005, reclamantului V.B., care a preluat acţiunea, i-a fost stabilit

termen până la 7 februarie 2005 pentru plata taxei de stat în mărime de 13500 lei, pe care

ultimul până la momentul actual nu a plătit-o.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul V.B.,

care a preluat acţiunea înaintată de Procurorul sectorului Centru mun. Chişinău, în interesele

lui, nu a plătit taxa de stat în mărime de 13500 lei în termenul stabilit de instanţă de până la

7 februarie 2005, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea de

chemare în judecată a lui V.B. împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de

vânzare-cumpărare nul.

Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui V.B. că, pentru examinarea

acţiunii la cererea lui de chemare în judecată împotriva lui M.N. cu privire la declararea

contractului de vânzare-cumpărare nul, este necesar ca el să plătească taxa de stat în mărime

de 13500 lei.

În confomitate cu art. 267 lit.j), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Cererea de chemare în judecată a lui V.B. împotriva lui M.N. cu privire la declararea

contractului de vânzare-cumpărare nul se scoate de pe rol.

Se explică lui V.B. că, pentru examinarea acţiunii la cererea lui de chemare în

judecată împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul

este necesar ca el să plătească taxa de stat în mărime de 13500 (treisprezece mii cinci sute)

lei.

Se explică lui V.B. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea

cererii de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.



Preşedintele şedinţei, V.I.

judecătorul

225

Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care instanţa a amînat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar

reclamantul nu a plătit-o în termenul stabilit de instanţă

Î N C H E I E R E

3 februarie 2005 mun.Soroca

Judecătoria Soroca

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul A.I.

grefier S.C.


lui L.O. împotriva lui F.I. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare valabil

c o n s t a t ă

L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui F.I. cu privire la declararea

contractului de vânzare-cumpărare valabil.

În motivarea acţiunii reclamantul L.O. a indicat că, la 13 martie 2004, a încheiat cu

pârâtul, în formă simplă scrisă, un contract de vânzare-cumpărare a cotei de teren

echivalentă cu preţul de 5000 lei. El i-a transmis pârâtului suma de bani contractuală, însă

ultimul se eschivează de la autentificarea notarială a contractului menţionat.

Reclamantul L.O., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea, cerând admiterea

acesteia.

Pârâtul F.I., în şedinţa de judecată, a cerut scoaterea cererii de pe rol, indicând că

reclamantul până la momentul actual nu a plătit taxa de stat la depunerea cererii de chemare

în judecată în mărime de 150 lei.



În conformitate cu art. 267 lit.k) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol

în cazul în care instanţa a amînat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a

plătit-o în termenul stabilit de instanţă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea judecătoriei Soroca din 5

ianuarie 2005, la cererea reclamantului, a fost amânată plata taxei de stat în mărime de 150

lei, până la 3 februarie 2005, însă până la momentul actual reclamantul, fără motive

întemeiate, taxa de stat menţionată nu a plătit-o.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul L.O.,

căruia i-a fost amânată plata taxei de stat în mărime de 150 lei până la 3 februarie 2005, fără

motive întemeiate, nu a plătit taxa de stat menţionată, instanţa de judecată ajunge la

concluzia de a scoate de pe rol cererea de chemare în judecată a lui L.O. împotriva lui F.I.

cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare valabil.

Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui L.O. că, pentru examinarea

acţiunii la cererea lui de chemare în judecată împotriva lui F.I. cu privire la declararea

contractului de vânzare-cumpărare valabil, este necesar ca el să plătească taxa de stat în

mărime de 150 lei.

În conformitate cu art. 267 lit.k), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

226

Cererea de chemare în judecată a lui L.O. împotriva lui F.I. cu privire la declararea

contractului de vânzare-cumpărare valabil se scoate de pe rol.

Se explică lui L.O. că, pentru examinarea acţiunii la cererea lui de chemare în judecată

împotriva lui F.I. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare valabil, este

necesar ca el să plătească taxa de stat în mărime de 150 (o sută cincizeci) lei.

Se explică lui L.O. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea

cererii de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.


intermediul Judecătoriei Soroca.

Preşedintele şedinţei, A.I.

judecătorul

227

Încheiere cu privire la anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol,

emise în temeiul lit.f) şi lit.g) art. 267 CPC.

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier C.A.

examinând în şedinţă publică cererea lui T.I. cu privire la anularea încheierii privind

scoaterea cererii de pe rol

c o n s t a t ă


căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul T.I. a indicat că, a înregistrat căsătoria cu pârâta la

10 ianuarie 1995 la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Botanica, mun. Chişinău. Din


împreună cu pârâta cît şi păstrarea familiei sunt imposibile, el doreşte să creeze o nouă


Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005, din

motivul neprezentării reclamantului T.I., citat legal, în şedinţa de judecată, care nu a

comunicat instanţei motivele neprezentării, nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa, iar

pârâta nu a solicitat examinarea pricinii în fond, cererea de chemare în judecată a lui T.I.

împotriva T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei a fost scoasă de pe rol.

Reclamantul T.I. a depus cerere cu privire la anularea încheierii privind scoaterea

cererii de pe rol indicând că, la 28 ianuarie 2005 el, fiind bolnav în stare gravă, a fost

internat în spitalul nr. 2 mun. Chişinău şi nu a putut să comunice instanţei motivele

neprezentării.

Reclamantul T.I., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâta T.V., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii, considerând motivul

invocat de reclamant întemeiat.


cu privire la anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol întemeiată şi care urmează

a fi admisă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 268 al.4 CPC, la cererea reclamantului sau a pârâtului, instanţa

poate anula încheierea privind scoaterea cererii de pe rol emise în temeiul art. 267 lit.f) şi g),

dacă aceştia depun probe care să confirme imposibilitatea prezentării lor în şedinţa de

judecată şi a înştiinţării instanţei.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 28 ianuarie 2005, din motivul neprezentării reclamantului T.I., citat legal, în

şedinţa de judecată, care nu a comunicat intanţei motivele neprezentării, nu a solicitat

examinarea pricinii în lipsa sa, iar pârâta nu a solicitat examinarea pricinii în fond, cererea

228

de chemare în judecată a lui T.I. împotriva T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei a fost

scoasă de pe rol.

Din certificatul eliberat de spitalul nr. 2 mun. Chişinău urmează că, la 28 ianuarie

2005, reclamantul T.I. a fost internat la tratament în staţionar, fiind în stare gravă.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, încheierea

Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005, a carei anulare se cere, a fost

emisă în temeiul art. 267 lit.g) CPC, iar reclamantul T.I. a prezentat probe care confirmă

imposibilitatea prezentării lui în şedinţa de judecată din 28 ianuarie 2005 şi înştiinţării

instanţei, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a anula încheierea Judecătoriei

Botanica mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005 şi de a stabili termenului de examinare a

pricinii pentru 10 martie 2005, ora 10.00, în incinta instanţei de judecată.


d i s p u n e

Se anulează încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005,

emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui T.I. împotriva T.V. cu privire

la desfacerea căsătoriei, prin care cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol.

Se stabileşte termenul de examinare a pricinii pentru 10 martie 2005, ora 10.00, str.

Zelinschi 15, mun. Chişinău, biroul 23.


fondul hotărârii.


judecătorul

229

Încheiere cu privire la respingerea cererii de anulare

a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol,

emise în temeiul lit.f) şi lit.g) art. 267 CPC

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier C.A.

examinând în şedinţă publică cererea lui T.I. cu privire la anularea încheierii privind

scoaterea cererii de pe rol

c o n s t a t ă


căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul T.I. a indicat, că a înregistrat căsătoria cu pârâta la

10 ianuarie 1995 la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Botanica mun. Chişinău. Din


împreună cu pârâta cît şi păstrarea familiei sunt imposibile, el doreşte să creeze o nouă


Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005, din

motivul neprezentării reclamantului T.I., citat legal, în şedinţa de judecată, care nu a

comunicat instanţei motivele neprezentării, nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa, iar

pârâta nu a solicitat examinarea pricinii în fond, cererea de chemare în judecată a lui T.I.

împotriva lui T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei a fost scoasă de pe rol.

Reclamantul T.I. a depus cerere cu privire la anularea încheierii privind scoaterea

cererii de pe rol, indicând că, la 28 ianuarie 2005 el a fost ocupat la serviciu.

Reclamantul T.I., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea

acesteia.

Pârâta T.V., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii, considerând motivul

indicat de reclamant neîntemeiat.


cu privire la anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol neîntemeiată şi care

urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 268 al.(4) CPC, la cererea reclamantului sau a pârâtului,

instanţa poate anula încheierea privind scoaterea cererii de pe rol emise în temeiul art. 267

lit.f) şi g), dacă aceştia depun probe care să confirme imposibilitatea prezentării lor în

şedinţa de judecată şi a înştiinţării instanţei.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 28 ianuarie 2005, din motivul neprezentării reclamantului T.I., citat legal, în

şedinţa de judecată, care nu a comunicat intanţei motivele neprezentării, nu a solicitat

examinarea pricinii în lipsa sa, iar pârâta nu a solicitat examinarea pricinii în fond, cererea

de chemare în judecată a lui T.I. împotriva lui T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei a fost

scoasă de pe rol.

230

Din certificatul eliberat de întreprinderea „Z‖ urmează că, reclamantul T.I. la 28

ianuarie 2005 s-a aflat la locul de muncă.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, încheierea

Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005, a cărei anularea se cere, a fost

emisă în temeiul art. 267 lit.g) CPC, iar reclamantul T.I., la 28 ianuarie 2005 s-a aflat locul

de muncă şi nu a prezentat probe, care ar confirma imposibilitatea prezentării lui în şedinţa

de judecată şi cu atât mai mult, a înştiinţării instanţei, instanţa de judecată ajunge la

concluzia de a respinge cererea lui T.I. cu privire la anularea încheierii Judecătoriei Botanica

mun. Chişinău privind scoaterea cererii de pe rol.

Nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii reclamantului T.I. cu privire la

anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol motivul că, el la 28 ianuarie 2005 s-a

aflat la locul de muncă, deoarece aflarea reclamantului la locul de muncă nu constituie

imposibilitate în prezentarea în şedinţa de judecată şi a înştiinţării instanţei.

Cu atât mai mult, în conformitate cu art. 205 al.(1) CPC, participanţii la proces sunt

obligaţi să comunice din timp instanţei judecătoreşti motivul imposibilităţii de a se prezenta

în şedinţa de judecată şi să prezinte probele care dovedesc motivul, ceea ce reclamantul T.I.

nu a făcut.


d i s p u n e

Se respinge cererea lui T.I. cu privire la anularea încheierii Judecătoriei Botanica

mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui T.I. împotriva T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei, prin care cererea de

chemare în judecată a fost scoasă de pe rol.




judecătorul

Încheiere interlocutorie

Î N C H E I E R E

i n t e r l o c u t o r i e



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul L.P.

grefier D.A.


V.P. împotriva întreprinderii „U‖ cu privire la restabilire la lucru şi încasarea salariului

mediu pentru absenţa forţată de la lucru

231

c o n s t a t ă

V.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „U‖ cu privire la

restabilire la lucru şi încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru.

În motivarea acţiunii reclamantul V.P. a indicat, că el la 11 martie 1995, a fost angajat

la lucru în calitate de instructor. Prin ordinul directorului întreprinderii din 15 decembrie

2004, el a fost concediat de la lucru conform art. 86 al.(1) lit.c) Codul Muncii. Reclamantul

consideră ordinul directorului nelegitim, deoarece la unitate nu a avut loc reducerea

numărului sau a statelor de personal.

Reclamantul V.P., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia indicând că, în realitate, a fost concediat de la lucru din cauză că la adunări critica

administraţia, care îşi permitea nelegiuiri.

Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „U‖, P.A., în şedinţa de judecată, a cerut

respingerea acţiunii, considerând concedierea reclamantului legitimă.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 7 februarie 2005, acţiunea lui

V.P. a fost admisă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, la întreprinderea „U‖, subordonată Primăriei

municipiului Chişinău, nu a avut loc reducerea numărului sau a statelor de personal, din care

considerente concedierea reclamantului de la lucru a fost recunoscută nelegitimă.

Din explicaţiile martorilor P.E., C.M., A.P., s-a constatat că, într-adevăr la diferite

adunări ale colectivului de muncă, reclamantul a criticat pe bună dreptate conducerea

unităţii, în legătură cu ce directorul unităţii l-a ameninţat pe reclamant că îl va concedia de la

lucru.

Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia că, la

întreprinderea „U‖, au loc cazuri de concediere nelegitimă a lucrătorilor, persecuţie a

lucrătorilor pentru critică în adresa administraţiei, fapte care urmează a fi aduse la cunoştinţă

Primăriei municipiului Chişinău pentru luarea măsurilor prevăzute de legislaţie în vederea

înlăturării încălcărilor menţionate.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 271 CPC instanţa de judecată

d i s p u n e

Se aduce la cunoştinţa Primăriei municipiului Chişinău despre încălcările legislaţiei la

întreprinderea „U‖.

Primăria municipiului Chişinău este obligată în termen de o lună din ziua primirii

copiei de pe încheiere să comunice Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău despre măsurile

adoptate pentru înlăturarea încălcărilor.

Încheierea interlocutorie separat poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău

în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău sau o dată cu

fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, L.P.

judecătorul

233

Î N C H E I E R E

interlocutorie


Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit

al Curţii Supreme de Justiţie

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul V.P.

Judecătorii D.V., G.S.

I.P., S.O.

cu participarea interpretului E.P.

examinând în şedinţă publică recursul declarat de P.E., în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a P.E. împotriva P.A. cu privire la partajarea patrimoniul succesoral,

împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2004 prin care a fost admis

apelul declarat de către P.A., casate hotărârea şi încheierea Judecătoriei Botanica,

m.Chişinău din 13 noiembrie 2003 şi 10 octombrie 2003 şi menţinută hotărârea Judecătoriei

Botanica m.Chişinău din 12 septembrie 2003

c o n s t a t ă

P.E. a depus cerere de chemare în judecată împotriva P.A. cu privire la partajarea

patrimoniului succesoral.

În motivarea acţiunii reclamanta P.E. a indicat că, după decesul fiului ei, P.O. la 9

septembrie 2002, s-a deschis succesiunea asupra bunurilor lui şi anume: apartamentul nr.

141, compus din patru camere situat în m.Chişinău str. Valea Crucii 22 cu preţul de 280000

lei; automobilul marca Mitsubishi Pajero număr de înmatriculare CJX-005 cu preţul de

471745 lei; televizor; frigider; magnetofon; 20000 dolari americani şi altele.

A cerut reclamanta P.E. a o recunoaşte pe ea proprietară a ½ cotă-parte a

apartamentului în litigiu, a exclude din patrimoniul succesoral automobilul, considerându-l

proprietatea ei privată şi trasmiterea în proprietatea pârâtei a celorlalte bunuri.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica m.Chişinău din 12 septembrie 2003 acţiunea a

fost admisă parţial şi a fost recunoscut dreptul reclamantei la ¼ cotă-parte din apartament şi

automobil, iar după pârâtă dreptul la ¾ cote-părţi din apartament şi automobil. În rest

acţiunea a fost respinsă.

La 25 septembrie 2003 P.E. a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii

Judecătoriei Botanica, m.Chişinău din 12 septembrie 2003 şi prin care a cerut casarea

hotărârii primei instanţe şi rejudecarea pricinii cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care să

fie recunoscut dreptul ei la ½ cotă parte din apartament şi automobil; să-i fie transmis ei în

proprietate apartamentul, iar pârâtei P.A. automobilul, încasând în beneficiul ei – P.E.,

diferenţa de preţ de 191747 lei.

Drept temei pentru depunerea cererii de revizuire, de către P.E. a fost invocat că

precum că, după decesul fiului ei, P.O., ea, P.E., la Banca „F‖ ar fi găsit un simplu înscris,

prin care feciorul ei, P.O. i-ar fi testat toate bunurile sale.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica m.Chişinău din 10 octombrie 2003 a fost admisă

cererea de revizuire depusă de P.E., casată hotărârea Judecătoriei Botanica m.Chişinău din

12 septembrie 2003 şi pricina numită spre rejudecare.

234

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica m.Chişinău din 13 noiembrie 2003 a fost

transmis în proprietatea P.E. apartamentul nr. 141 din str. Valea Crucii 22 m.Chişinău cu

preţul de 280000 lei, iar în proprietatea P.A. automobilul marca Mitsubishi Pajero număr de

înmatriculare CJX-005 cu preţul de 471745 lei. A fost încasat de la P.A. în beneficiul P.E.

suma de 191747 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2004 apelul declarat de P.A. a

fost admis, casate hotărârea şi încheierea Judecătoriei Botanica m.Chişinău din 13 noiembrie

2003 şi 10 octombrie 2003 şi menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica m.Chişinău din 12

septembrie 2003.

P.E. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând casarea ultimei şi

pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la recunoaşterea după ea a dreptului de proprietate la

½ cotă-parte din patrimoniul succesoral şi transmiterea ei în proprietate a apartamentului, iar

pârâtei P.A. a automobilului.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 mai 2004 a fost respins recursul declarat

de P.E. ca fiind nefondat şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2004

şi hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 12 septembrie 2003.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, P.O., decedat la 9 septembrie 2002, s-a aflat în

căsătorie cu P.A. din 14 octombrie anul 2000 până la momentul decesului.

Aflându-se în căsătorie, P.O. şi P.A. au dobândit la 21 mai anul 2002 apartamentul nr.

141, situat pe str. Valea Crucii 22, Chişinău şi la 13 aprilie 2001 automobilul Mitsubishi

Pajero număr de înmatriculare CJX-005 cât şi alte bunuri de uz casnic, care în lipsa

contractului matrimonial, conform art. 19 al.(1) şi art. 20 al.(1) Codul Familiei sunt supuse

regimului proprietăţii în devălmăşie şi aparţin ambilor soţi cu drept de proprietate în

devălmăşie.

În astfel de circumstanţe, în lipsa testamentului, având în vedere faptul că, după

decesul lui P.O. la 9 septembrie 2002, conform art. 566 al.(1) CC în redacţia Legii din 26

decembrie 1964, moştenitori legali în părţi egale sunt mama lui, P.E., şi soţia – P.A., prima

instanţă, prin hotărârea din 12 septembrie 2003 a determinat corect dreptul de proprietate al

P.E. la ¼ cotă-parte şi al P.A. la ¾ cote- părţi din apartamentul şi automobilul cu pricina.

În acelaşi timp, urmează de menţionat faptul că, prima instanţă, la 25 septembrie

2003, în cadrul termenului de 15 zile prevăzut de art. 362 al.(1) CPC pentru declararea

apelului, contrar prevederilor art. 446 CPC, deoarece hotărârea judecătorească nu devenise

irevocabilă, a admis spre examinare cererea de revizuire depusă de către P.E. şi nelegitim,

prin încheierea din 10 octombrie 2003 a casat hotărârea judecătorească din 12 septembrie

2003, dispunând rejudecarea pricinii în fond.

Cu atât mai mult, prin hotărârea din 13 noiembrie 2003, prima instanţă, contrar

prevederilor art. 6 al.(1) Cod Civil în redacţia Legii din 6 iunie 2002 şi Legii pentru punerea

în aplicare a Codului Civil al Republicii Moldova, a aplicat faţă de relaţiile succesorale, ce

ţin de data deschiderii succesiunii, apărute şi epuizate conform art. 562 Cod Civil în redacţia

Legii din 26 decembrie 1964, la 9 septembrie 2002 când a decedat P.O., normele art. 1458

Cod Civil în redacţia Legii din 6 iunie 2002, recunoscând chiar şi contrar acestei norme de

drept un simplu înscris, care era nedatat, în calitate de testament, ceea ce nu era prevăzut de

art. 575 Cod Civil în redacţia Legii din 26 decembrie 1964.

Tuturor acestor circumstanţe instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, admiţând

apelul declarat, casând hotărârea şi încheierea primei instanţe din 13 noiembrie 2003 şi 10

octombrie 2003 şi menţinând în vigoare hotărârea primei instanţe din 12 septembrie 2003.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil şi de contencios administrativ

lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar a atrage atenţia judecătorului

Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, C.P. la neadmiterea încălcărilor normelor procesuale

235

şi materiale la examinarea pricinilor civile şi a informa Consiliul Superior al Magistraturii

despre încălcările legislaţiei comise la judecarea pricinii în cauză de preşedintele şedinţei,

judecătorul C.P.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 271 al.(3) şi al.(5) CPC, Colegiul civil şi de

contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie

d i s p u n e

Se atrage atenţia judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, C.P. la

neadmiterea încălcărilor normelor procesuale şi materiale la examinarea pricinilor civile.

Se informează Consiliul Superior al Magistraturii despre încălcările normelor

procesuale şi materiale admise de preşedintele şedinţei, judecătorul C.P. la examinarea

pricinii civile la cererea de chemare în judecată a P.E. împotriva P.A. cu privire la partajarea

patrimoniului succesoral.

Încheierea interlocutorie nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, V.P.

judecătorul

Judecătorii D.V.

G.S.

I.P.

S.O.

236

Încheiere privind examinarea observaţiilor asupra procesului-verbal

Î N C H E I E R E


Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul Z.D.

grefier B.E.

examinând în şedinţă publică observaţiile asupra procesului-verbal al şedinţei de

judecată

c o n s t a t ă

G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva redacţiei ziarului „R‖ cu privire

la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale.

Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 1 februarie 2005 acţiunea a

fost admisă.

La 4 februarie 2005, pârâtul – redacţia ziarului „R‖, a depus observaţii la procesul-

verbal al şedinţei de judecată din 1 februarie 2005 indicând că, în procesul-verbal al şedinţei

de judecată ar lipsi următoarele menţiuni :

1. demersul reprezentantului pârâtului cu privire la audierea în calitate de

martor a lui T.V.;

2. opinia reclamantului, cât şi încheierea instanţei de judecată cu privire la

admiterea demersului menţionat;

3. cu privire la examinarea certificatului eliberat de pârât la 5 ianuarie 2005.

Reprezentantul pârâtului, redacţia ziarului „R‖, P.P., în şedinţa de judecată, a cerut

admiterea observaţiilor la procesul-verbal.

Reclamantul G.N., în şedinţa de judecată, a considerat că, observaţiile expuse în p. 1

şi p. 2 sînt corecte şi urmează a fi admise, iar observaţiile expuse în p.3 urmează a fi

respinse, deoarece instanţei de judecată nu i-a fost prezentat un careva certificat eliberat la 5

ianuarie 2005 de pârât.


de a admite parţial observaţiile la procesul-verbal din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 276 CPC, în decursul a 5 zile de la prezentare, observaţiile

asupra procesului-verbal se examinează de către judecătorul care l-a semnat şi care, dacă

este de acord cu ele, le confirmă justeţea prin menţiunea „De acord‖ şi prin semnătură. În

caz contrar, judecătorul pronunţă o încheiere motivată de respingere totală sau parţială. În

toate cazurile observaţiile asupra procesului-verbal se anexează la dosar.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, observaţiile asupra procesului-verbal al

şedinţei de judecată din 1 februarie 2005, indicate în p.1 şi p. 2, prezentate de pârât, redacţia

ziarului „R‖, sunt întemeiate, faptele expuse în aceste observaţii au avut loc în şedinţa de

judecată din 1 februarie 2005, însă nu au fost incluse în procesul-verbal, din care

considerente urmează a fi admise.

În acelaşi timp, instanţa de judecată consideră necesar de a respinge observaţiile

incluse în punctul 3, deoarece instanţei de judecată nu i-a fost prezentat vre-un certificat

237

eliberat de pârât la 5 ianuarie 2005 şi în consecinţă nici nu a fost examinat în şedinţa de

judecată.


d i s p u n e

Se admit parţial observaţiile asupra procesului-verbal al şedinţei de judecată din 1

februarie 2005, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva

redacţiei ziarului „R‖ cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale şi

anume în privinţa demersului reprezentantului pârâtului cu privire la audierea în calitate de

martor a lui T.V., expunerii opiniei reclamantului G.N. asupra acestui demers, cât şi

încheierea instanţei de judecată cu privire la admiterea demersului menţionat.

Observaţiile la procesul-verbal al şedinţei de judecată din 1 februarie 2005 în ceea ce

ţine de examinarea certificatului eliberat de pârât la 5 ianuarie 2005 se resping.


fondul hotărârii.

Preşedintele şedinţei, Z.D.

judecătorul

238

B. P R O C E D U R A

C O N T E N C I O S U L U I A D M I N I S T R A T I V

239

Hotărâre privind anularea actului administrativ

H O T Â R Â R E

În numele Legii

10 martie 2005 or. Floreşti

judecătoria Floreşti

în componenţă:

Preşedintele şedinţei judecătorul C.V.

grefier N.M.


C.P. împotriva Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti cu privire la contestarea actului

administrativ

c o n s t a t ă

C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului „R‖ raionul

Floreşti cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul C.P. a indicat că, lui, în baza contractului de

vânzare-cumpărare încheiat la 15 martie 2004 şi înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial

Bălţi, îi aparţine cu drept de proprietate un sector de teren cu suprafaţa de un hectar.

Prin hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie 2005 „Cu

privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, 50 ari din sectorul de teren

menţionat au fost transmişi în folosinţă pe un termen de 5 ani întreprinderii „T‖.

La 12 ianuarie 2005, printr-o cerere prealabilă, el a cerut anularea hotărârii

menţionate, însă pârâtul nu i-a dat nici un răspuns.

Reclamantul C.P. consideră hotărârea contestată nelegitimă şi cere anularea acesteia.


acesteia.

Reprezentantul pârâtului, Primăria satului „R‖, raionul Floreşti, P.P., în şedinţa de

judecată, a cerut respingerea acţiunii, considerând hotărârea contestată legală şi întemeiată,

deoarece, în opinia lui, pârâtul este în drept să dispună de terenurile aflate în raza teritorială

a satului.

Reprezentantul intervenientului accesoriu întreprinderea „T‖, B.N., în şedinţa de

judecată, a cerut respingerea acţiunii, considerând hotărârea contestată legală şi întemeiată.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră acţiunea


În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul C.P. în baza contractului de

vânzare-cumpărare încheiat la 15 martie 2004 şi înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial

Bălţi este proprietar al sectorului de teren cu suprafaţa de un hectar.

Prin hotărârea Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie 2005, „Cu

privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, 50 ari din sectorul de teren

menţionat, au fost transmişi în folosinţă pe un termen de 5 ani, pentru creşterea tutunului,

întreprinderii „T‖.

Instanţa de judecată consideră acţiunile pârâtului nelegitime, deoarece acesta contrar

prevederilor art. 316 CC, art. 46 al Constituţiei Republicii Moldova, art.1 al Protocolului

240

Adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor

Fundamentale l-a expropriat pe reclamantul C.P. de 50 ari din sectorul de teren.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul C.P.,

conform art. 14 al Legii contenciosului administrativ, a respectat procedura de soluţionare

prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară, conform art. 25 al.(1) lit.b), art. 26 al.(1) lit.a)

ale Legii contenciosului administrativ, instanţa de judecată ajunge la concluzia cu privire la

admiterea acţiunii şi anularea hotărârii nr. 12 din 10 ianuarie 2005 a Primăriei satului „R‖,

raionul Floreşti „ Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, deoarece

aceasta este ilegală în fond ca fiind emisă contrar prevederilor legii.

Instanţa de judecată consideră că, nu pot fi reţinute argumentele invocate de pârât cu

privire la legalitatea hotărârii contestate, deoarece reclamantul C.P., nelegitim, fără vreo

cauză de utilitate publică şi fără o dreaptă şi prealabilă despăgubire, a fost expropriat de 50

ari din sectorul de teren transmişi întreprinderii „T‖ pentru satisfacerea scopurilor statutare.

Astfel, acţiunea reclamantului urmează a fi admisă cu anularea hotărârii contestate a

pârâtului.

Conform art. 16 al.(3) al Legii contenciosului administrativ, în conformitate cu art. 85

al.(1) lit.a), art. 98 al.(1) CPC, instanţa de judecată consideră necesar a încasa de la pârât în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 18 lei.

În conformitate cu art. art. 238-241 CPC, conform art. art. 27 şi 30 ale Legii

contenciosului administrativ, instanţa de judecată


Se anulează hotărârea Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti, nr. 12 din 10 ianuarie

2005 „ Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖.

Se încasează de la Primăria satului „R‖, raionul Floreşti, în beneficiul statului taxa de

stat în mărime de 18 (optsprezece) lei.

Hotărărea este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bălţi în

termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Floreşti.


judecătorul

241

Hotărâre privind anularea actului administrativ

H O T Ă R Â R E

În numele Legii

13 ianuarie 2005 or. Orhei

Judecătoria Orhei

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul E.P.

grefier O.M.


N.S. împotriva Primăriei satului „E‖ raionul Orhei cu privire la contestarea actului

administrativ

c o n s t a t ă

N.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului ‖E‖ raionul

Orhei cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul N.S. a indicat că, el, la 13 ianuarie 2001, a fost

angajat la Primăria satului „E‖, raionul Orhei, în calitate de secretar al primăriei cu statut de

funcţionar public.

Prin dispoziţia primarului satului „E‖ raionul Orhei nr. 123 din 13.07.04 el a fost

concediat de la lucru, conform art. 86 al.1 lit.i Codul Muncii, pentru prezentarea la lucru în

stare de ebrietate alcoolică la 12.07.04.

Reclamantul consideră că, el a fost concediat de la lucru nelegitim, deoarece la 12

iulie 2004 el nu era în stare de ebrietate alcoolică.

Reclamantul N.S., cere anularea dispoziţiei primarului satului „E‖ raionul Orhei nr.

123 din 13 iulie 2004, restabilirea lui la lucru în funcţia de secretar al Primăriei satului „E‖

raionul Orhei, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi încasarea

prejudiciului moral în mărime de 20000 lei.

Reclamantul N.S., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea

acesteia.

Reprezentantul pârâtului, Primăria satului „E‖, raionul Orhei, C.C., în şedinţa de

judecată, acţiunea nu a recunoscut, a cerut respingerea acesteia, invocând că reclamantul, la

12 iulie 2004, s-a aflat la locul de lucru în stare de ebrietate, ceea ce se confirmă prin actul

întocmit de primar.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră acţiunea

întemeiată şi care urmează a fi admisă parţial din următoarele considerente.

Conform art. 89 al.(1) Codul Muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă

sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin hotărâre a

instanţei de judecată.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul N.S., la 13 ianuarie 2001, a fost

angajat la lucru la Primăria satului „E‖ raionul Orhei, în funcţia de secretar al primăriei şi

avea statut de funcţionar public.

242

Prin dispoziţia primarului nr. 123 din 13 iulie 2004, reclamantul N.S., a fost concediat

de la lucru conform art. 86 al.(1) lit.i) Codul Muncii şi anume pentru prezentarea la 12 iulie

2005 la lucru în stare de ebrietate alcoolică.

Starea de ebrietate alcoolică a reclamantului N.S., care neagă faptul menţionat, la 12

iulie 2004 a fost constatată prin actul alcătuit de primar.

Instanţa de judecată consideră dispoziţia pârâtului cu privire la concedierea

reclamantului de la lucru, nelegitimă şi care urmează a fi anulată, deoarece în situaţia în care

reclamantul neagă prezentarea sa la serviciu la 12 iulie 2004 în stare de ebrietate alcoolică,

conform art. 76 lit.k) Codul Muncii, prezentarea reclamantului la locul de lucru în stare de

ebrietate alcoolică trebuia să fie constatată printr-un certificat eliberat de instituţia medicală

competentă sau prin actul unei comisii formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai

angajatorului şi ai salariaţilor şi nu printr-un act întocmit unipersonal de primar.

Conform art. 87 al.(1) Codul Muncii, concedierea salariaţilor membri de sindicat în

cazurile stipulate la lit.c), d), e), g) şi h) al.(1) art. 86 Codul Muncii, poate avea loc doar cu

acordul preliminar al organului (organizatorului) sindical din unitate. În celelalte cazuri,

concedierea se admite cu consultarea prealabilă a organului (organizatorului) sindical din

unitate.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul N.S., este membru de sindicat, însă

la concedierea lui, angajatorul, contrar prevederilor art. 87 al.(1) Codul Muncii, n-a

consultat în prealabil organul sindical din primărie.

Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia că,

reclamantul N.S. a fost concediat de la lucru contrar prevederilor legislaţiei muncii şi

conform art. 89 Codul Muncii urmează să fie restabilit la lucru în funcţia din care a fost

concediat, secretar al primărei satului „E‖ raionul Orhei.


salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare

prejudiciul cauzat acestuia.

Conform art. 90 al.(2) lit.a Codul Muncii, repararea de către angajator a prejudiciului

cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioada de

absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului

pentru această perioadă.

Din certificatul eliberat de primăria satului „E‖ raionul Orhei, salariul mediu al

reclamantului, N.S., constituie 1 000 lei.

Din considerentele că, reclamantul N.S. a fost absent forţat de la lucru din 13 iulie

2004 pînă la 13 ianuarie 2005, o perioadă de 6 luni, instanţa de judecată ajunge la concluzia

de a încasa de la primăria satului „E‖ raionul Orhei, în beneficiul lui N.S., salariul în mărime

de 6 000 lei.

Conform art. 90 al.(2) lit.c) Codul Muncii, repararea de către angajator a prejudiciului

cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului moral.


determină de către instanţa de judecată, ţinîndu-se cont de aprecierea dată acţiunilor

angajatorului, dar nu poate fi mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului.

Având în vedere faptul că, reclamantul N.S. a fost concediat de la lucru contrar

prevederilor art. 76 lit.k), art. 87 al.(1) Codul Muncii, instanţa de judecată consideră necesar

a admite pretenţia reclamantului în privinţa reparării prejudiciului moral parţial şi anume, a

încasa de la pârât în beneficiul reclamantului suma de 1000 lei, ceea ce corespunde

suferinţelor morale suportatre de ultimul.

243

Conform art. 16 al.(3) al Legii contenciosului administrativ, în conformitate cu art. 85

al.(1) lit.a), art. 98 al.(1) CPC, instanţa de judecată consideră necesar a încasa de la pârât în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 18 lei.

În conformitate cu art. art. 238-241, art. 256 al.(1) lit.d) şi al.(2) CPC, conform art. art.

27 şi 30 ale Legii contenciosului administrativ, instanţa de judecată


Se anulează dispoziţia primarului satului „E‖ raionul Orhei nr. 123 din 13 iulie 2004

„Cu privire la concedierea lui N.S. de la lucru conform art. 86 al.(1) lit.i) Codul Muncii‖

Se restabileşte N.S. la lucru în funcţia de secretar al primăriei satului „E‖ raionul

Orhei.

Se încasează de la primăria satului „E‖ raionul Orhei, (cont de decontare numărul

1432154 în Banca Comercială Moldova Agroindbanc societate pe acţiuni) în beneficiul lui

N.S. salariul mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 6 000 (şase mii) lei.

Pretenţia lui N.S. cu privire la repararea prejudiciului moral se admite parţial şi se

încasează de la primăria satului „E‖ raionul Orhei, în beneficiul lui N.S. suma de 1 000 (una

mie) lei.

Se încasează de la primăria satului „E‖ raionul Orhei, în beneficiul statului taxa de stat

în mărime de 18 (optsprezece) lei.

Hotărârea în privinţa restabilirii la lucru şi încasării salariului mediu pentru absenţa

forţată de la lucru urmează a fi executată imediat.

Hotărârea este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în

termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Orhei.

Preşedintele şedinţei, E.P.

judecătorul

244

C. P R O C E D U R A S P E C I A L Ă

245

Hotărâre privind constatarea faptului raporturilor de rudenie

H O T Ă R Â R E

În numele Legii

16 februarie 2005 or. Anenii-Noi

Judecătoria Anenii-Noi

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul G.F.

grefier B.E.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea lui V.V. cu privire la

constatarea faptului raporturilor de rudenie

c o n s t a t ă

V.V. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la constatarea faptului

raporturilor de rudenie.

În motivarea cererii, petiţionarul, V.V., a indicat că, la 01.08.04 a început perfectarea

documentelor necesare pentru acceptarea succesiunii, după decesul tatălui său V.F.

Primind extrasul de pe actul de naştere al tatălui său a observat că prenumele tatălui

este indicat Onofrei şi nu Filip. Pe parcurs a aflat că, la naştere prenumele tatălui său a fost

stabilit Filip, însă în certificatul de naştere a fost scris Onofrei. În actele de evidenţă a

gospodăriilor din satul „M‖ raionul Anenii-Noi tatăl său a fost indicat cu prenumele Filip,

după cum şi îl ştiau toţi sătenii.

În legătură cu faptul că, în documentele de identitate ale petiţionarului, figurează

patronimicul ―Filip‖ şi din necesitatea acceptării succesiunii după decesul tatălui său,

solicită petiţionarul V.V., constatarea faptului că, V.Filip şi V.Onofrei, născut la 12 iulie

1914, originar şi locuitor al satului „M‖, raionul Anenii-Noi, a fost una şi aceeaşi persoană

şi care a fost tatăl petiţionarului V.V.

Petiţionarul V.V., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea

acesteia.

Reprezentantul persoanei interesate, Oficiul de Stare Civilă al raionului Anenii-Noi,

L.P., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii, considerând cerinţele petiţionarului

întemeiate şi legale.

Audiind petiţionarul, reprezentantul persoanei interesate, martorii, studiind

materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar cererea a admite din


În conformitate cu art. 279 al.(1) lit.a) CPC, instanţa judecătorească examinează în

procedură specială pricini cu privire la constatatea faptelor care au valoare juridică.

În conformitate cu art. 281 al.(2) lit.a) CPC, instanţa judecă pricinile în care i se cere

să constate raporturile de rudenie.

Conform art. 45 al.(1) Codul Familiei, rudenia este legătura bazată pe descendenţa

unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent

comun. În primul caz, rudenia este în linie dreaptă, iar în al doilea caz - în linie colaterală.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, V.Filip, născut la 12 iulie 1914 şi care a avut

domiciliul permanent în casa nr. 3, str. I.Neaga, satul „M‖, raionul Anenii-Noi, a decedat la

01.08.04, ceea ce se confirmă prin certificatul de deces.

246

Din certificatul de naştere al petiţionarului V.V. urmează că, prenumele tatălui său

este indicat Filip.

Din extrasul din cartea gospodăriilor la primăria satului „M‖ raionul Anenii-Noi,

urmează că la gospodăria nr. 245 situată în strada I.Neaga, nr. 3, drept cap al familiei a

figurat V.Filip.

Din certificatele eliberate de arhiva de stat urmează că, originar şi locuitor al satului

„M‖ raionul Anenii-Noi strada I.Neaga nr. 3 a fost V.Onofrei.

Din explicaţiile martorilor F.I., B.L., S.D. şi I.P. urmează că, pe tot parcursul vieţii pe

tatăl petiţionarului l-au cunoscut sub prenumele de Filip.

Cu atât mai mult, martorul O.L., sora tatălui petiţionarului, V.V. a explicat că, la

naştere, fratelui ei i s-a dat, de către părinţi, prenumele Filip, însă din greşeală, în actul de

naştere a fost indicat prenumele Onofrei, prin ce şi se explică incertitudinile apărute după

decesul acestuia.

Astfel, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea admiterii cererii,

deoarece în şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine faptul că, V.Onofrei şi V.Filip,

născut la 12 iulie 1914, originar şi locuitor al satului „M‖ raionul Anenii-Noi, strada I.Neaga

nr. 3 a fost una şi aceeaşi persoană şi care a fost tatăl petiţionarului V.V., iar constatarea

faptului menţionat are valoare juridică pentru petiţionar în legătură cu acceptarea

succesiunii.

În conformitate cu art. art. 238-241, art. 281 al.(2) lit.a), art. 285 CPC, instanţa de

judecată


Se constată faptul că, V.Onofrei şi V.Filip, născut la 12 iulie 1914, originar şi locuitor

al satului „M‖ raionul Anenii-Noi strada I.Neaga numărul 3, decedat la 01.08.04, a fost una

şi aceeaşi persoană şi a fost tatăl lui V.V.

Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bender în termen de 15 zile, prin

intermediul Judecătoriei Anenii-Noi.

Preşedintele şedinţei, G.F.

judecătorul

247

Hotărâre privind constatarea faptului înregistrării căsătoriei

H O T Ă R Â R E

În numele Legii

16 februarie 2005 mun.Chişinău

Judecătoria Centru mun.Chişinău

în componenţă

Preşedintele şedinţei judecătorul G.V.

grefier A.M.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea Ţ.O. cu privire la constatarea

faptului înregistrării căsătoriei

c o n s t a t ă

Ţ.O. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la constatarea faptului

înregistrării căsătoriei.

În motivarea cererii petiţionara Ţ.O a indicat că, la 13 iunie anul 1939 la Oficiul de

Stare Civilă a sectorului Centru mun.Chişinău, a înregistrat căsătorie cu Ţ.P., însă adeverinţa

de căsătorie nu s-a păstrat.

Oficiul de Stare Civilă a sectorului Centru mun.Chişinău şi arhiva de stat, au refuzat

în eliberarea duplicatului adeverinţei de căsătorie, invocând că, documentele de arhivă din

anul 1939 nu s-au păstrat.

În legătură cu faptul că, ea nu are altă posibilitate pentru restabilirea adeverinţei de

căsătorie, care este necesară pentru perfectarea documentelor ce ţin de succesiune după

decesul soţului Ţ.P., solicită petiţionara constatarea faptului înregistrării căsătoriei cu Ţ.P. la

13 iunie anul 1939 la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Centru mun.Chişinău.

Petiţionara Ţ.O., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea

acesteia.

Reprezentantul persoanei interesate, Oficiul de Stare Civilă al sectorului Centru

mun.Chişinău, L.P. în şedinţa de judecată a cerut admiterea cererii, considerând cerinţele

petiţionarei întemeiate şi legale.

Audiind petiţionara, reprezentantul persoanei interesate, martorii, studiind materialele

dosarului, instanţa de judecată consideră necesar cererea a admite din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.279 al.(1) lit.a) CPC, instanţa judecătorească examinează în

procedură specială pricini cu privire la constatatea faptelor care au valoare juridică.

În conformitate cu art.281 al.(2) lit.c) CPC, instanţa judecă pricinile în care i se cere

să constate înregistrarea căsătoriei.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionara Ţ.O. s-a adresat la Oficiul de Stare

Civilă al sectorului Centru mun.Chişinău şi la arhiva de stat privind primirea duplicatului

adeverinţei de căsătorie, însă aceste instituţii i-au refuzat demersul, invocând motivul

pierderii documentelor de arhivă a anului 1939, ce se confirmă prin avizul din 15 decembrie

2004 şi certificatul din 1 decembrie 2004.

248

Din adeverinţa de naştere a petiţionarei urmează că, numele ei de familie a fost P., iar

în buletinul de identitate este indicat Ţ.

Din înştiinţarea comandamentului unităţii militare nr.1555 din 11 februarie 1943

adresată petiţionarei Ţ.O., urmează că soţul ei, Ţ.P., a decedat în luptele de lângă oraşul

Volgograd, Rusia, la 1 februarie 1943.

Din explicaţiile martorilor V.H., C.R., J.L. şi O.R. urmează că, ei au participat la 13

iunie anul 1939 la Oficiul de Stare Civilă al sectorului Centru mun.Chişinău la înregistrarea

căsătoriei dintre petiţionara Ţ.O. şi Ţ.P. cât şi la cununia acestora din aceeaşi zi la biserica

Sfântul Apostol Nicolae, situată în str.Vadul lui Vodă nr.39 mun.Chişinău.

Din certificatul eliberat de biserica Sfântul Apostol Nicolae, mun.Chişinău urmează

că, la 13 iunie anul 1939, Ţ.O., până la căsătorie P.O., a fost cununată cu Ţ.P.

Astfel, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea admiterii cererii,

deoarece în şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine faptul că, la 13 iunie anul 1939,

petiţionara Ţ.O. a înregistrat căsătorie la Oficiul de Stare Civilă al sectorului Centru

mun.Chişinău cu Ţ.P., iar constatarea faptului menţionat are valoare juridică pentru

petiţionară în legătură cu acceptarea succesiunii.

În conformitate cu art.art.238-241, art.281 al.(2) lit.c), art. 285 CPC, instanţa de

judecată


Se constată faptul înregistrării căsătoriei la 13 iunie anul 1939 la Oficiul de Stare

Civilă al sectorului Centru mun.Chişinău între Ţ.O., până la căsătorie P.O., şi Ţ.P.



Preşedintele şedinţei, G.V.

judecătorul

249

Hotărâre privind constatarea faptului acceptării unei succesiuni şi locul ei de

deschidere

H O T Ă R Â R E

În numele Legii



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul C.I.

grefier A.B.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea M.P. cu privire la

constatarea faptului acceptării succesiunii şi locul ei de deschidere

c o n s t a t ă

M.P. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la constatarea faptului

acceptării succesiunii şi locul ei de deschidere.

În motivarea cererii petiţionara M.P. a indicat că, la 03.03.04 a decedat mama

ei, T.P., după decesul căreia a rămas patrimoniul succesoral al acesteia şi anume

casa de locuit nr. 44 situată pe str. Sfînta Vinere, mun. Chişinău.

Ea, petiţionara M.P. s-a născut şi a locuit permanent împreună cu mama sa în

casa nr. 44 situată pe str. Sfânta Vinere mun. Chişinău, însă din motivul că, a rămas

fără loc de muncă, a fost nevoită după decesul mamei sale T.P. să plece la lucru

peste hotarele ţării, în Portugalia, unde s-a aflat până în luna ianuarie 2005, motiv

din care nu a depus la notar, în termen de 6 luni o declaraţie de acceptare a

succesiunii.

Petiţionarea M.P., cere constatarea faptului acceptării de către ea a succesiunii

după decesul mamei sale T.P. şi constatarea locului deschiderii acesteia : strada

Sfânta Vinere nr. 44 mun. Chişinău.

Petiţionara M.P., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea

acesteia.

Persoana interesată K.P., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii,

considerând cerinţele petiţionarei întemeiate şi legale, deoarece sora lui, petiţionara

M.P., într-adevăr s-a născut şi a locuit permanent în casa nr. 44 situată pe str. Sfânta

Vinere, mun. Chişinău, şi în perioada din luna martie anul 2004 până în luna

ianuarie 2005 s-a aflat la lucru în Portugalia. El, K.P., nu pretinde la patrimoniul

succesoral rămas după decesul mamei sale, T.P.

Audiind petiţionara, persoana interesată, martorii, studiind materialele

dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a admite cererea din următoarele

considerente.

250

În conformitate cu art. 279 al.(1) lit.a) CPC, instanţa judecătorească

examinează în procedură specială pricini cu privire la constatatea faptelor care au

valoare juridică.

În conformitate cu art. 281 al.(2) lit.f) CPC, instanţa judecă pricinile în care i

se cere să constate acceptarea unei succesiuni şi locul ei de deschidere.

Conform art. 1516 CC, succesiunea se consideră acceptată când moştenitorul

depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a

succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 03.03.04 a decedat mama petiţionarei

M.P., T.P. ceea, ce se confirmă prin certificatul de deces eliberat la 3 martie 2004 de

Oficiul de Stare Civilă al sectorului Centru mun. Chişinău.

După decesul lui T.P., a rămas patrimoniul succesoral al acesteia şi anume

casa de locuit nr. 44 situată pe str. Sfînta Vinere mun. Chişinău, ceea ce se confirmă

prin contractul de vînzare-cumpărare din 03.04.49.

Din explicaţiile petiţionarei M.P., a persoanei interesate K.P. cât şi a martorilor

O.P., F.D. şi L.P. urmează că, petiţionara s-a născut şi a locuit permanent în casa nr.

44 situată pe str. Sfânta Vinere mun. Chişinău, iar absenţa ei din luna martie anul

2004 până în luna ianuarie 2005, a fost legată de deplasarea acesteia în Portugalia la

muncă.

Din cartea de imobil a casei de locuit nr. 44, situată pe strada Sfânta Vinere

mun. Chişinău urmează că, locatar permanent este petiţionara M.P., şi până la 3

martie 2004, a fost şi decedata T.P.

Astfel, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea admiterii

cererii, deoarece în şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine faptul că, după

decesul lui T.P., proprietară a casei de locuit, nr. 44, situată pe strada Sfânta Vinere

mun. Chişinău, petiţionara M.P., fiica decedatei T.P., locuind permanent în casa

menţionată, a intrat în posesiunea patrimoniului succesoral al acesteia, iar

constatarea faptului menţionat are valoare juridică pentru petiţionară în legătură cu

acceptarea succesiunii.

În conformitate cu art. art. 238-241, art. 281 al.(2) lit.f), art. 285 CPC, instanţa

de judecată


Se constată faptul acceptării succesiunii de către M.P., după decesul mamei

sale, T.P.

Se constată locul deschiderii succesiunii după decesul lui T.P., strada Sfânta

Vinere, numărul 44, mun. Chişinău.

Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15

zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.

Preşedintele şedinţei, C.I.

judecătorul

251

Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care la depunerea cererii sau

la examinarea pricinii în procedură specială se constată un litigiu de drept ce ţine de

competenţa instanţelor judecătoreşti

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul C.I.

grefier A.B.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea M.P. cu privire la

constatarea faptului acceptării succesiunii şi locul ei de deschidere

c o n s t a t ă

M.P. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la constatarea faptului

acceptării succesiunii şi locul ei de deschidere.

În motivarea cererii petiţionara M.P. a indicat că, la 03.03.04 a decedat mama

ei, T.P., după decesul căreia a rămas patrimoniul succesoral al acesteia şi anume

casa de locuit nr. 44, situată pe str. Sfînta Vinere, mun. Chişinău.

Ea, petiţionara M.P., s-a născut şi a locuit permanent împreună cu mama sa în

casa nr. 44, situată pe str. Sfânta Vinere, mun. Chişinău, însă din motivul că, a rămas

fără loc de muncă, a fost nevoită după decesul mamei sale T.P., să plece la muncă

peste hotarele ţării în Portugalia, unde s-a aflat până în luna ianuarie 2005, motiv din

care nu a depus la notar în termen de 6 luni o declaraţie de acceptare a succesiunii.

Consideră petiţionara M.P. că, deoarece ea s-a născut şi a locuit permanent în casa

menţionată, numai ea are dreptul de succesiune asupra acesteia, şi cu atât mai mult

că, unicul ei frate K.P. este asigurat cu spaţiu locativ.

Petiţionarea M.P., cere constatarea faptului acceptării de către ea a succesiunii

după decesul mamei sale T.P. şi constatarea locului deschiderii acesteia strada

Sfânta Vinere nr. 44 mun. Chişinău.

Petiţionara M.P., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea

acesteia.

Persoana interesată K.P., în şedinţa de judecată, a cerut scoaterea cererii de pe

rol, invocând că, între el şi petiţionara M.P., cu care este frate, există un litigiu de

drept cu privire la cota-parte a fiecăruia în casa nr. 44, situată pe strada Sfânta

Vinere mun. Chişinău, deoarece nu numai petiţionara, dar şi el este succesor legal

după decesul mamei lor T.P. Cu atat mai mult, a menţionat K.P., el ştie că

petiţionara nu s-a aflat la muncă peste hotarele ţării.

252

Audiind petiţionara, persoana interesată, studiind materialele dosarului,

instanţa de judecată consideră necesar de a scoate de pe rol cererea din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 280 al.(3) CPC, dacă la depunerea cererii sau la

examinarea pricinii în procedură specială, se constată un litigiu de drept ce ţine de

competenţa instanţelor judecătoreşti, instanţa scoate cererea de pe rol printr-o

încheiere şi explică petiţionarului şi persoanelor interesate dreptul lor de a soluţiona

litigiul în procedură de acţiune civilă la instanţa competentă.

Din cererea depusă în instanţa de judecată şi înscrisurile anexate urmează că,

petiţionara M.P., în conformitate cu art. 281 al.(2) lit.f), a depus cerere în procedura

specială cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii şi locul ei de

deschidere.

În şedinţa de judecată, atât petiţionara M.P. cât şi persoana interesată K.P., au

invocat dreptul lor, unul la întregul imobil, iar celălalt la ½ cotă-parte asupra

patrimoniului succesoral şi anume casa de locuit din strada Sfânta Vinere nr. 44

mun. Chişinău.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, la

examinarea pricinii în procedură specială, la cererea M.P. cu privire la constatarea

faptului acceptării succesiunii şi locul ei de deschidere, s-a constatat între petiţionara

M.P. şi persoana interesată K.P. un litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţelor

judecătoreşti cu privire la partajarea patrimoniului succesoral, instanţa de judecată

ajunge la concluzia de a scoate cererea de pe rol.

Instanţa de judecată consideră necesar a explica lui M.P. şi K.P. că, ei sunt în

drept de a soluţiona litigiul apărut între ei cu privire la partajarea patrimoniului

succesoral în procedură de acţiune civilă la instanţa competentă.

În conformitate cu art. 267, art. 268, art. art. 269-270, art. 280 al.(3) CPC,


d i s p u n e

Cererea M.P. cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii şi locul ei

de deschidere se scoate de pe rol.

Se explică lui M.P. şi K.P. că, ei sunt în drept de a soluţiona litigiul apărut între

ei cu privire la partajarea patrimoniului succesoral, în procedură de acţiune civilă la

instanţa competentă.

Se explică M.P. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea

cererii de pe rol, ea poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor

generale.


15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.

Preşedintele şedinţei, C.I.

judecătorul

253

Hotărâre privind încuviinţarea adopţiei

H O T Ă R Â R E

În numele Legii



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul T.N.

grefier A.P.

cu participarea interpretului F.I.

examinând în şedinţă secretă pricina civilă la cererea lui E. G. cu privire la

adopţie

c o n s t a t ă

E. G. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la adopţie.

În motivarea cererii petiţionarul E.G. a indicat că, el, fiind cetăţean al

Republicii Italia, la 21.06.00, în or. Bologna, Republica Italia, a înregistrat căsătorie

cu E.T., cetăţeancă a Republicii Moldova, care, fiind mamă solitară, are fiul I.,

născut la 04.01.97 în mun. Chişinău. Actualmente el doreşte să adopte pe fiul soţiei

sale şi împreună să plece în Italia, unde el are loc de trai şi de muncă permanent.

Cere ca el să fie înscris în actul de înregistrare a naşterii copilului în calitate de tată.

Petiţionarul E. G., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea

acesteia.

Persoana interesată E.T., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii,

invocând că ea, fiind mamă solitară, din 21 iunie 2000 se află în căsătorie cu

petiţionarul, care este cetăţean al Republicii Italia şi care locuieste în or. Bologna,

unde are casă de locuit şi loc de muncă permanent în calitate de director al

întreprinderii „W‖. Petiţionarul E.G. şi fiul ei I. se cunosc, sunt în relaţii bune şi

ultimul îl consideră pe petiţionar de tată.

Audiind petiţionarul, persoana interesată, reprezentanta Direcţiei Ocrotirii

Drepturilor Copiilor a mun. Chişinău, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil

consideră necesar de a admite cererea din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 279 al.1) lit.b) CPC, instanţa judecătorească examinează

în procedură specială pricini cu privire la încuviinţarea adopţiei.

În conformitate cu art. 291 CPC, cererea de adopţie se examinează în şedinţă

secretă cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului organului de

tutelă şi curatelă şi a copilului dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani. În proces pot fi

atrase, după caz, şi alte persoane interesate de actul adopţiei.

254

Conform art. 119 al.(1) Codul Familiei, încuviinţarea adopţiei copilului se face

de către instanţa judecătorească la cererea persoanelor (persoanei) care solicită

adopţia.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionarul, E. G., cetăţean al

Republicii Italia şi locuitor al or. Bologna, Italia a înregistrat căsătorie cu E.T., care

este mamă solitară, la 21.06.00.

E.T. este cetăţeancă a Republicii Moldova, cu loc de trai permanent în mun.

Chişinău, str. Cuza-Vodă nr. 17, apartamentul nr. 37 şi are un copil minor, fiul I.,

născut la 4 ianuarie 1997 în mun. Chişinău.

Din certificatele prezentate, urmează că petiţionarul E.G., care are o vârstă de

40 ani, are capacitate de exerciţiu, în virtutea calităţilor morale şi a stării sănătăţii,

este în stare să-şi îndeplinească drepturile şi obligaţiile părinteşti de întreţinere şi de

educaţie a copilului, are casă de locuit cu statut de proprietate privată în or. Bologna,

Republica Italia, are un salariu mediu lunar de 7000 euro, petiţionarul şi copilul

minor se află în relaţii de tată-copil mai mult de patru ani, conform legislaţiei Italiei,

petiţionarul este o persoană care poate să adopte un copil minor, nu are antecedente

penale.

Atât Republica Moldova cât şi Republica Italia sunt membri ai Convenţiei ―Cu

privire la protecţia copilului şi colaborarea în materia de înfiere internaţională‖.

Conform certificatelor eliberate de Republica Italia, copilul minor I., născut la

4 ianuarie 1997 în mun. Chişinău şi care este cetăţean al Republicii Moldova, are

permisiunea de a intra şi a locui permanent în acest stat.

Mama copilului minor I., persoana interesată E.G., a depus o declaraţie scrisă,

autentificată de notar cu privire la adopţia copilului de către petiţionarul E.G.

Conform certificatului medical eliberat de policlinica pentru copii nr. 1 mun.

Chişinău, copilul minor I., născut la 4 ianuarie 1997 este sănătos, are o dezvoltare

fizică şi mentală normală.

Conform avizului Direcţiei de Ocrotire a Drepturilor Copilului a mun.

Chişinău, susţinut în şedinţa de judecată de reprezentantul acesteia, T.T., adopţia

copilului minor I., născut la 4 ianuarie 1997 în mun. Chişinău, de către petiţionarul

E.G., este raţională şi corespunde interesului copilului minor.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul Civil ajunge la concluzia

despre necesitatea admiterii cererii lui E.G. cu privire la adopţia copilului minor I.,

născut la 4 ianuarie 1997, cu înscrierea petiţionarului în actul de înregistrare a

naşterii copilului în calitate de tată.

În conformitate cu art. art. 238-241, 292 CPC, Colegiul Civil


Se admite cererea lui E. G. cu privire la adopţie.

Se încuviinţează adopţia copilului minor I., născut la 04.01.97 în municipiul

Chişinău, cetăţean al Republicii Moldova, de către E. G., născut la 24 ianuarie 1965,

originar şi locuitor al oraşului Bologna Republica Italia, strada „T‖, numărul 654,

cetăţean al Republicii Italia, înscriindu-l pe ultimul în actul de înregistrare a naşterii

copilului în calitate de tată.

255

Copia autentificată a hotărârii irevocabile a instanţei de judecată, în termen de

5 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti privind adopţia, se

trimite Direcţiei de Ocrotire a Drepturilor Copilului a municipiului Chişinău pentru a

se efectua înregistrarea de stat a adopţiei.

Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de

15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.

Preşedintele şedinţei, T.N.

judecătorul

256

Hotărâre privind declararea persoanei dispărută fără urmă

H O T Ă R Â R E În numele Legii

23 februarie 2005 mun. Chişinău Judecătoria Centru mun. Chişinău în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul D.C. grefier V.G. examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea O.M. cu privire la

declararea persoanei dispărută fără urmă

c o n s t a t ă

O.M., a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la declararea persoanei dispărută fără urmă.

În motivarea cererii petiţionara O.M. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu L.M. din 17 mai 1995 până la 12 februarie 2003. Din căsătorie au un copil minor, fiul N., născut la 07.07.00, care se află în întreţinerea şi educaţia ei. L.M. a locuit împreună cu ea şi copilul minor în apartamentul nr. 29 str. Ştefan cel Mare nr. 24 mun. Chişinău.

După desfacerea căsătoriei fostul ei soţ, L.M., a plecat de la locul de domiciliu permanent şi ea nu mai are nici o ştire despre el. În legătură cu faptul că, copilul este grav bolnav şi necesită tratament peste hotarele ţării, iar pentru aceasta este necesar şi acordul tatălui, cere petiţionara declararea lui L.M., ca fiind dispărut fără urmă.

Petiţionara O.M., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea acesteia.

Reprezentantul persoanei interesate, Direcţia de Ocrotire a Drepturilor Copilului a sectorului Centru, mun. Chişinău, Z.U., a cerut admiterea cererii, considerând cerinţele petiţionarei întemeiate şi legale.

Audiind petiţionara, reprezentantul persoanei interesate, martorii, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a admite cererea din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 279 al.(1) lit.d) CPC, instanţa judecătorească examinează în procedură specială pricini cu privire la declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată.

Conform art. 49 al.1) CC, persoana fizică poate fi declarată dispărută fără veste dacă lipseşte de la domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării ei. Dispariţia se declară de instanţa de judecată la cererea persoanei interesate.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionara O.M. şi L.M. s-au aflat în căsătorie din 17 mai 1995 până la 12.02.03. Din căsătorie au fiul N., născut la 7 iulie 2000. Petiţionara O.M., cu fiul minor N. şi L.M., până la 12 februarie 2003, au locuit împreună în apartamentul nr. 29 str. Ştefan cel Mare nr. 27 mun. Chişinău, după ce L.M. a plecat de la domiciliu.

257

Din certificatul eliberat de întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 4, mun. Chişinău urmează că, din 12 februarie 2003, L.M. nu locuieşte în apartamentul nr. 29, str. Ştefan cel Mare nr. 27 mun. Chişinău şi locul lui de domiciliu nu este cunoscut.

Din certificatul eliberat de Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru mun. Chişinău urmează că, la 15 mai 2003, petiţionara O.M. a depus la organele de poliţie o declaraţie cu privire la dispariţia lui L.M., în legătură cu ce s-a iniţiat căutarea lui, însă până la momentul actual lipsesc informaţii cu privire la locul de aflare a acestuia.

Din certificatul eliberat de întreprinderea „T‖ urmează că, L.M. a lucrat la întreprindere în calitate de inginer şi la 10 ianuarie 2003 a fost concediat în legătură cu reducerea numărului de personal.

Din explicaţiile martorilor T.U. şi N.I., locatari ai apartamentului nr. 28 str. Ştefan cel Mare nr. 27, mun. Chişinău urmează că, L.M. din 12 februarie 2003 nu mai locuieşte în apartamentul nr. 29 şi lor nu le este conoscut locul lui de domiciliu.

Martorii F.I şi F.M., părinţii lui L.M, au explicat că, fiul lor L.M., după desfacerea căsătoriei, le-a spus că va pleca în altă ţară la loc de trai permanent, însă unde el se află, ei nu cunosc şi nu deţin ştiri despre el.

Din certificatul eliberat de Policlinica de copii nr. 1 mun. Chişinău urmează că, copilul minor N. este grav bolnav şi necesită tratament în condiţii de staţionar peste hotarele ţării.

Astfel, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea admiterii cererii, deoarece în şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine faptul că, L.M. lipseşte de la domiciliu şi a trecut mai mult de un an de când nu se cunoaşte vre-o ştire despre locul aflării lui, iar constatarea faptului menţionat are valoare juridică pentru petiţionara L.M în legătură cu necesitatea plecării fiului ei N. la tratament peste hotarele ţării, fără acordul tatălui L.M.

În conformitate cu art. art. 238-241, art. 300 CPC, instanţa de judecată


Se declară L.M., născut la 31 august 1974, originar şi locuitor al municipiului Chişinău, apartamentul numărul 29, strada Ştefan cel Mare, numărul 27, ultimul loc de lucru întreprinderea „T‖, municipiul Chişinău, dispărut fără urmă.

Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.

Preşedintele şedinţei, D.C. judecătorul

258

Încheiere privind restituirea fără examinare a cererii cu privire la declararea persoanei

dispărută fără urmă

Î N C H E I E R E

15 martie 2005 mun. Chişinău

Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, D.C., studiind cererea

O.M. cu privire la declararea persoanei dispărută fără urmă,

c o n s t a t ă

O.M. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la declararea persoanei

dispărută fără urmă.

În motivarea cererii petiţionara O.M. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu

L.M. din 17 mai 1995 până la 12 decembrie 2004. Din căsătorie au un copil minor,

fiul N., născut la 07.07.00, care se află în întreţinerea şi educaţia ei. L.M. a locuit

împreună cu ea şi copilul minor în apartamentul nr. 29 str. Ştefan cel Mare nr. 24

mun. Chişinău.

După desfacerea căsătoriei fostul ei soţ, L.M. a plecat de la locul de domiciliu

permanent şi ea nu mai are vre-o ştire despre el. În legătură cu faptul că, ea doreşte

să perfecteze documentele de proprietate asupra apartamentului pe numele său, iar

locul de domiciliu al lui L.M. nu este cunoscut, cere petiţionara declararea lui L.M.

ca fiind dispărut fără urmă.

Studiind cererea şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră că, este necesară

restituirea acesteia din următoarele considerente.

Conform art. 49 al.(1) CC, persoana fizică poate fi declarată dispărută fără

veste dacă lipseşte de la domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii

ultimelor ştiri despre locul aflării ei. Dispariţia se declară de instanţa de judecată la

cererea persoanei interesate.

În conformitate cu art. 297 al.(2) CPC, cererea privind declararea persoanei

dispărută fără urmă sau decedată depusă până la expirarea termenului stabilit la art.

49 şi 52 Cod Civil se restituie petiţionarului fără examinare.

Din cererea petiţionarei O.M. şi înscrisurile anexate urmează că, ea cere ca

L.M să fie declarat dispărut fără urmă.

Conform circumstanţelor indicate în cerere şi care rezultă din înscrisurile

anexate, L.M. lipseşte de la domiciliu timp de 3 luni, din 12 decembrie 2004, care şi

este ziua ultimelor ştiri despre locul aflării acestuia.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, petiţionara

O.M. a depus cererea cu privire la declararea lui L.M. dispărut fără urmă, până la

expirarea termenului de un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării

acestuia, judecătorul ajunge la concluzia de a restitui cererea fără examinare.

259

Judecătorul consideră necesar de a explica O.M. că, pentru pornirea şi

susţinerea unui proces cu privire la declararea lui L.M. dispărut fără urmă, este

necesar ca din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării acestuia să treacă cel

puţin un an.

În conformitate cu art. 170, art. art. 269-270, art. 297 al.(2) CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se restituie fără examinare cererea O.M. cu privire la declararea persoanei

dispărută fără urmă.

Se remite O.M. încheierea în cauză şi cererea cu toate documentele anexate.

Se explică O.M. că, pentru pornirea şi susţinerea unui proces cu privire la

declararea lui L.M. dispărut fără urmă, este necesar ca din ziua primirii ultimelor

ştiri despre locul aflării acestuia să treacă cel puţin un an.

Se explică O.M. că, restituirea cererii nu exclude posibilitatea adresării repetate

în judecată a aceluiaşi petiţionar, cu aceeaşi cerere, cu acelaşi obiect şi aceleaşi

temeiuri, dacă petiţionarul a lichidat încălcările.


Judecătorul D.C.

260

Hotărâre privind declararea persoanei decedată

H O T Ă R Â R E

În numele Legii



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul D.C.

grefier V.G.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea O.M. cu privire la

declararea persoanei decedată

c o n s t a t ă

O.M., a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la declararea persoanei

decedată.

În motivarea cererii petiţionara O.M. a indicat că, ea este în căsătorie cu L.M.

din 17 mai 1995. Din căsătorie au un copil minor, fiul N., născut la 07.07.99, care se

află în întreţinerea şi educaţia ei. L.M. a locuit împreună cu ea şi copilul minor în

apartamentul nr. 29 str. Ştefan cel Mare nr. 24 mun. Chişinău.

La 12 februarie 2000, soţul ei, L.M. a plecat de la locul de domiciliul

permanent şi ea nu mai are vre-o ştire despre el. În legătură cu faptul că, ea din anul

2001 a creat o nouă familie cu P.O., cu care doreşte să se căsătorească, cere

petiţionara declararea lui L.M. ca fiind persoană decedată.

Petiţionara O.M., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea

acesteia.

Reprezentantul persoanei interesate, Oficiul de Stare Civilă al sectorului

Centru mun. Chişinău, P.P., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii,

considerând cerinţele petiţionarei întemeiate şi legale.

Audiind petiţionara, reprezentantul persoanei interesate, martorii, studiind

materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a admite cererea din


În conformitate cu art. 279 al.(1) lit.d) CPC, instanţa judecătorească

examinează în procedură specială pricini cu privire la declararea persoanei dispărută

fără urmă sau decedată.

Conform art. 52 al.(1) Codul Civil, persoana poate fi declarată decedată prin

hotărâre a instanţei de judecată dacă timp de 3 ani la domiciliul său lipsesc ştiri

despre locul unde se află sau după 6 luni dacă a dispărut în împrejurări ce prezentau

o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune că a decedat în urma unui

anumit accident.

Conform art. 33 al.(1) Codul Familiei, căsătoria încetează în urma decesului

sau a declarării pe cale judecătorească a decesului unuia dintre soţi.

261

În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionara O.M. şi L.M. sunt în

căsătorie din 17 mai 1995. Din căsătorie au fiul N., născut la 7 iulie 1999.

Petiţionara O.M., cu fiul minor N. şi L.M., până la 12 februarie 2000, au locuit

împreună în apartamentul nr. 29, str. Ştefan cel Mare nr. 27 mun. Chişinău, însă

după această dată, L.M. a plecat de la domiciliu.

Din certificatul eliberat de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului

Locativ nr. 4 mun. Chişinău urmează că, din 12 februarie 2000, L.M. nu locuieşte în

apartamentul nr. 29 str. Ştefan cel Mare nr. 27 mun. Chişinău şi locul lui de

domiciliu nu este cunoscut.

Din certificatul eliberat de Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru mun.

Chişinău urmează că, la 15 februarie 2000, petiţionara O.M. a depus la organele de

poliţie o declaraţie cu privire la dispariţia lui L.M., în legătură cu ce s-a iniţiat

căutarea lui, însă până la momentul actual lipsesc informaţii cu privire la locul de

aflare a acestuia.

Din certificatul eliberat de întreprinderea „T‖ urmează că, L.M. a lucrat la

întreprindere în calitate de inginer şi la 10 ianuarie 2000 a fost concediat în legătură

cu reducerea numărului de personal.

Din explicaţiile martorilor T.U. şi N.I., locatari ai apartamentului nr. 28 str.

Ştefan cel Mare nr. 27 mun. Chişinău urmează că, L.M. din 12 februarie 2000 nu

mai locuieşte în apartamentul nr. 29, şi lor nu le este cunoscut locul lui de domiciliu.

Martorii F.I şi F.M., părinţii lui L.M, au explicat că, fiul lor L.M., în luna

ianuarie 2000 le-a spus că, va pleca în altă ţară la un alt loc de trai permanent, însă

unde el se află, ei nu cunosc şi nu deţin ştiri despre el.


cererii, deoarece în şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine faptul că, L.M.

lipseşte de la domiciliu şi au trecut mai mult de trei ani de când nu se cunosc ştiri

despre locul aflării lui, iar constatarea faptului menţionat are valoare juridică pentru

petiţionara L.M în legătură cu necesitatea înregistrării căsătoriei cu P.O.



Se declară L.M., născut la 31 august 1974, originar şi locuitor al municipiului

Chişinău apartamentul nr. 29, str. Ştefan cel Mare nr. 27, ultimul loc de lucru

întreprinderea „T‖ municipiul Chişinău, decedat.

Se consideră ziua morţii lui L.M., ziua la care hotărârea judecatorească privind

declararea decesului lui L.M. va rămâne definitivă.



Preşedintele şedinţei, D.C.

judecătorul

262

Hotărâre privind anularea hotărârii judecătoreşti

de declarare a persoanei decedată

H O T Ă R Â R E

În numele Legii



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul D.C.

grefier V.G.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea lui L.M. cu privire la

anularea hotărârii judecătoreşti de declarare a persoanei decedată

c o n s t a t ă

La 2 februarie 2005, O.M. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la

declararea persoanei decedată.

În motivarea cererii O.M. a indicat că, ea este în căsătorie cu L.M. din 17 mai

1995. Din căsătorie au un copil minor, fiul N., născut la 07.07.99, care se află la

întreţinerea ei. L.M. a locuit împreună cu ea şi copilul minor în apartamentul nr. 29

str. Ştefan cel Mare nr. 24 mun. Chişinău.

La 12 februarie 2000 soţul ei, L.M. a plecat de la locul de domiciliul

permanent şi ea nu mai are nici o ştire despre el. În legătură cu faptul că, ea din anul

2001 a creat o nouă familie cu P.O., cu care doreşte să înregistreze căsătorie, a cerut


Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 februarie 2005, L.M.

a fost declarat decedat.

La 3 mai 2005, L.M. a depus cerere cu privire la anularea hotărârii Judecătoriei

Centru mun. Chişinău din 23 februarie 2005 prin care el a fost declarat decedat

invocând că, din 12 februarie anul 2000 el, fără ca să înştiinţeze pe cineva, a plecat

clandestin la lucru în or. Roma, Italia, unde s-a aflat până la 30 aprilie 2005.

Petiţionarul L.M., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea

acesteia.

Persoana interesată O.M., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii,

considerând cerinţele petiţionarului întemeiate şi legale.

Reprezentantul persoanei interesate, Oficiul de Stare Civilă al sectorului

Centru mun. Chişinău, P.P., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii,

considerând cerinţele petiţionarului întemeiate şi legale.

Audiind petiţionarul, persoana interesată, reprezentantul persoanei interesate,

studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a admite

cererea din următoarele considerente.

263

Conform art. 53 al.(1) Cod Civil, în cazul apariţiei sau descoperirii locului de

aflare a persoanei declarate decedată, instanţa de judecată anulează hotărârea privind

declararea decesului ei.

În conformitate cu art. 301 al.(1) CPC, în cazul apariţiei persoanei declarate

dispărută fără urmă sau decedată sau descoperirii locului ei de aflare, instanţa

judecătorească anulează, printr-o hotărâre, hotărârea anterioară.

În conformitate cu art. 301 al.(4) CPC, hotărârea de anulare constituie temeiul

anulării măsurilor de protecţie şi de administrare a bunurilor, precum şi al anulării

înregistrării decesului în registrul de stare civilă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionarul L.M, prin hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 februarie 2005 a fost declarat decedat.

La 30 aprilie 2005 L.M. a apărut şi la 3 mai anul 2005 a depus cerere cu privire

la anularea hotărârii judecătoreşti de declarare a lui decedat, circumstanţă ce

constituie temei pentru admiterea cererii depuse şi anularea hotărârii Judecătoriei

Centru mun. Chişinău din 23 februarie 2005 cu privire la declararea lui decedat.



Se anulează hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 februarie 2005

prin care L.M., născut la 31 august 1974, originar şi locuitor al municipiului

Chişinău apartamentul nr. 29, str. Ştefan cel Mare nr. 27, ultimul loc de lucru

întreprinderea „T‖ municipiul Chişinău, a fost declarat decedat.

Copia hotărârii se trimite Oficiului de Stare Civilă al sectorului Centru mun.

Chişinău pentru anularea înregistrării decesului lui L.M. în registrul de stare civilă.



Preşedintele şedinţei, D.C.

judecătorul

264

Hotărâre privind declararea incapacităţii persoanei

H O T Ă R Â R E

În numele Legii



în componenţă:


grefier C.I.

cu participarea avocatului P.O.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea Spitalului Clinic de

Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii cu privire la declararea incapacităţii persoanei

c o n s t a t ă

Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii a depus cerere în instanţa

de judecată cu privire la declararea incapacităţii persoanei.

În motivarea cererii petiţionarul, Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului

Sănătăţii, a indicat că, B.L., de la naştere, suferă de o boală mintală incurabilă,

anume schizofrenie, ceea ce nu-i permite să conştientizeze şi să dirijeze acţiunile

sale.

De cîteva ori pe an, B.L. se află la tratament în condiţii de staţionar, însă

însănătoşirea lui este imposibilă.

Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii cere al declara pe B.L.

incapabil.

Reprezentantul petiţionarului, Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului

Sănătăţii, F.S., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea acesteia.

Reprezentantul organului de tutelă şi curatelă, Pretura sectorului Centru mun.

Chişinău, M.V., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii, considerând

cerinţele petiţionarului întemeiate şi legale.

Avocatul P.O., reprezentantul legal al lui B.L., în şedinţa de judecată a cerut

admiterea cererii, considerând cerinţele petiţionarului întemeiate şi legale, deoarece

B.L., fiind bolnav de schizofrenie, nu poate conştientiza şi dirija acţiunile sale.

Audiind reprezentantul petiţionarului, reprezentantul Preturii sectorului Centru,

mun. Chişinău, reprezentantul legal al lui B.L., martorii, studiind materialele

dosarului, instanţa de judecată, consideră necesar de a admite cererea din


În conformitate cu art. 24 al.(1) Cod Civil, persoana care, în urma unei

tulburări psihice (boli mintale sau deficienţe mintale), nu poate conştientiza sau

dirija acţiunile sale poate fi declarată de către instanţa de judecată ca incapabilă.

Asupra ei se instituie tutela.

265

În conformitate cu art. 279 al.(1) lit.e) CPC, instanţa judecătorească

examinează în procedură specială pricini cu privire la limitarea în capacitatea de

exerciţiu sau declararea incapacităţii.

În conformitate cu art. 302 al.(2) CPC, procesul privind declararea incapacităţii

persoanei din cauza unei tulburări psihice (boli mintale sau dificienţe mintale) poate

fi pornit la cererea membrilor ei de familie, a rudelor apropiate (părinţi, copii, fraţi,

surori, bunei), indiferent de faptul că domiciliază ori nu în comun cu aceasta, sau la

solicitarea organului de tutelă şi curatelă, a instituţiei de psihiatrie (psihoneurologie),

a procurorului.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, B.L., din copilărie, suferă de o boală

mintală, schizofrenie, ce nu-i dă posibilitate să conştientizeze şi să dirijeze acţiunile

sale, circumstanţă confirmată prin înscrierile din cartela medicală a lui B.L. şi

raportul de expertiză medico-judiciară de psihiatrie din 5 februarie 2005.

Concluzia în cauză este confirmată şi prin explicaţiile martorilor B.I. şi B.M.,

părinţi ai lui B.L., din care urmează că, fiul lor, B.L. suferă din copilărie de

schizofrenie, nu conştientizează şi nu dirijează acţiunile sale, în legătură cu ce

deseori se află la tratament în Spitalul Clinic de Psihiatrie.


cererii, deoarece în şedinţa de judecată s-a contatat cu certitudine că, B.L. din

copilărie suferă de o tulburare psihică, el nu conştientizează acţiunile sale şi nu poate

dirija cu ele.



Se declară B.L., născut la 1 ianuarie 1990, originar şi locuitor al mun.

Chişinău, strada Mateevici nr. 14, apartamentul nr. 2, incapabil.

Copia hotărârii se trimite Preturii sectorului Centru municipiul Chişinău,

pentru a-i numi lui B.L. un tutore.




judecătorul

266

Încheiere, privind desemnarea din oficiu a reprezentantului

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier C.I.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea Spitalului Clinic de

Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii cu privire la declararea incapacităţii persoanei

c o n s t a t ă

Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii a depus cerere în instanţa

de judecată cu privire la declararea incapacităţii persoanei.

În motivarea cererii petiţionarul, Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului

Sănătăţii, a indicat că, B.L., de la naştere, suferă de o boală mintală incurabilă,

anume schizofrenie, ceea ce nu-i permite să conştientizeze şi să dirijeze acţiunile

sale.

De cîteva ori pe an, B.L. se află la tratament în condiţii de staţionar, însă

însănătoşirea lui este imposibilă.

Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii cere al declara pe B.L.

incapabil.

Reprezentantul petiţionarului, Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului

Sănătăţii, F.S., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea acesteia.

Reprezentantul organului de tutelă şi curatelă, Pretura sectorului Centru mun.

Chişinău, M.V., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii, considerând

cerinţele petiţionarului întemeiate şi legale.

Audiind reprezentantul petiţionarului, reprezentantul Preturii sectorului Centru

mun. Chişinău, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar

de ai desemna, din oficiu, lui B.L., în calitate de reprezentant, pentru asistenţă

juridiciară gratuită, un avocat, care care va dispune de împuternicirile unui

reprezentant legal, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 77 CPC, instanţa judecătorească este în drept să

numească din oficiu părţii sau intervenientului un reprezentant avocat :

a) în cazul în care partea sau intervenientul sunt lipsiţi sau limitaţi în

capacitatea de exerciţiu şi nu au reprezentanţi legali;

b) dacă instanţa constată un conflict de interese între reprezentant şi

reprezentatul lipsit ori limitat în capacitatea de exrciţiu;

c) în condiţiile art.304 şi 316 CPC;

d) în alte cazuri prevăzute de lege.

267

În conformitate cu art.304 al. (1) CPC, dacă, după pornirea procesului privind

limitarea persoanei în capacitatea de exerciţiu sau declararea incapacităţii ei, aceasta

nu este asistată în judecată de avocat, pentru apărarea intereselor ei în proces,

judecătorul numeşte din oficiu un avocat, care va dispune de împuternicirile unui

reprezentant legal.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionarul, Spitalul Clinic se Psihiatrie

al Ministerului Sănătăţii, a pornit un proces privind declararea incapacităţii lui B.L.,

care din copilărie, suferă de o boală mintală, schizofrenie, ce, în opinia

petiţionarului, nu-i dă posibilitate să conştientizeze şi să dirijeze acţiunile sale.

B.L., nu este asistat în judecată de un avocat.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, Spitalul

Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii, a pornit un proces cu privire la

declararea incapacităţii lui B.L., iar acesta nu este asistat în judecată de avocat,

instanţa de judecată ajunge la concluzia de ai desemna, din oficiu, lui B.L., în

calitate de reprezentant, pentru asistenţă judiciară gratuită, avocatul P.O., care va

dispune de împuternicirile unui reprezentant legal.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. art. 77 şi 304 CPC, instanţa de

judecată

d i s p u n e

Se desemnează, din oficiu, pentru asistenţă judiciară gratuită, avocatul P.O. în

calitate de reprezentant al lui B.L., care va dispune de împuternicirile unui

reprezentant legal în pricina civilă la cererea Spitalului Clinic de Psihiatrie al

Ministerului Sănătăţii cu privire la declararea incapacităţii lui B.L.

Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o

dată cu fondul hotărârii.


judecătorul

268

Încheiere privind publicarea în ziarul local a unei comunicări despre pornirea

procesului

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău, D.C., studiind cererea O.M. cu

privire la declararea persoanei decedată

c o n s t a t ă

O.M. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la declararea persoanei

decedată.

În motivarea cererii petiţionara O.M. a indicat că, ea este în căsătorie cu L.M.

din 17 mai 1995. Din căsătorie au un copil minor, fiul N., născut la 07.07.99, care se

află la întreţinerea ei. L.M. a locuit împreună cu ea şi copilul minor în apartamentul

nr. 29 str. Ştefan cel Mare nr. 24 mun. Chişinău.

La 12 februarie 2000 soţul ei, L.M. a plecat de la locul de domiciliul

permanent şi ea nu mai are nici o ştire despre el. În legătură cu faptul că, ea din anul

2001 a creat o nouă familie cu P.O., cu care doreşte să înregistreze căsătorie, cere


Studiind cererea şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră că, este necesară

publicarea în ziarul local, din contul petiţionarei, a unei comunicări despre pornirea

procesului din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 299 al.(2) CPC, judecătorul este în drept să dispună,

printr-o încheiere, publicarea în ziarul local, din contul petiţionarului, a unei

comunicări despre pornirea procesului.

Din cererea depusă de O.M şi înscrisurile anexate urmează că, din 12 februarie

2000, soţul petiţionarei, L.M. a plecat de la domiciliu şi locul lui de aflare nu se

cunoaşte. Măsurile întreprinse de ea cu privire la stabilirea locului aflării lui L.M. nu

s-au încununat de succes, din care considerente a depus cererea în cauză.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, timp de mai

mult de patru ani nu se cunoaşte locul aflării lui L.M., judecătorul ajunge la

concluzia cu privire la necesitatea publicării în ziarul municipal „Ch‖, din contul

petiţionarei, a comunicării despre pornirea procesului la cererea O.M. cu privire la

declararea lui M.P decedat.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 299 al.(2), art. 359 al.(1) CPC,

judecătorul

d i s p u n e

269

Se publică în ziarul municipiului Chişinău „Ch‖, din contul O.M., comunicarea

despre pornirea la Judecătoria Centru municipiul Chişinău a procesului la cererea

O.M, domiciliată în municiliul Chişinău, str. Ştefan cel Mare, nr. 24, apartamentul

nr. 29, cu privire la declararea lui L.M., născut la 31 august 1974, originar şi locuitor

al municipiului Chişinău str- Ştefan cel Mare, nr. 24 apartamentul nr. 29, ultimul loc

de lucru întreprinderea „T‖ municipiul Chişinău, decedat.

Persoanele care deţin informaţii despre locul de aflare a lui L.M, le pot

comunica Judecătoriei Centru municipiul Chişinău pe adresa municipiul Chişinău,

strada Bulgară 43.



Judecătorul D.C.

270

Încheiere privind încetarea procesului de reconstituire a procedurii judiciare pierdute

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul I.O.

grefier I.R.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea lui O.S. cu privire la

reconstituirea procedurii judiciare pierdute,

c o n s t a t ă

O.S. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la reconstituirea

procedurii judiciare pierdute.

În motivarea cererii, petiţionarul O.S. a indicat că, în anul 1997 Judecătoria

Botanica, mun. Chişinău a examinat pricina civilă la cererea de chemare în judecată

a lui O.S. împotriva lui I.S. cu privire la declararea dreptului de proprietate la ½

cotă-parte ideală din casa de locuit nr. 13, situată pe str. Sarmisegetuza mun.

Chişinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 06.07.97, acţiunea a

fost admisă.

La 10 ianuarie 2005 el a depus instanţei de judecată o cerere prin care a cerut

eliberarea unei copii a hotărârii judecătoreşti menţionate, însă acest demers i-a fost

refuzat, invocându-se pierderea dosarului civil.

Petiţionarul O.S., cere reconstituirea hotărârii judiciare pierdute din 6 iulie

1997.

Petiţionarul O.S., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea

acesteia.

Persoana interesată I.S., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul,

data şi ora şedinţei de judecată a fost înştiinţat în mod legal.

Audiind petiţionarul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată

consideră necesar procesul de reconstituire a procedurii judiciare pierdute a înceta


În conformitate cu art. 335 al.(1) CPC, reconstituirea procedurii judiciare în

pricinile civile (reconstituirea actelor de procedură judiciară sau de executare a

hotărârii) pierdute total sau parţial care s-a încheiat cu pronunţarea hotărârii ori cu

încetarea procesului se efectuează de către instanţa judecătorească în modul stabilit

în capitolul XXXIV CPC.

În conformitate cu art. 342 al.(1) CPC, dacă materialele adunate nu sînt

suficiente pentru reconstituirea hotărârii procedurii judiciare pierdute, instanţa

271

judecătorească, printr-o încheiere, dispune încetarea procesului de reconstituire a

procedurii judiciare pierdute şi lămureşte participanţilor la proces că au dreptul de a

depune în judecată o nouă acţiune conform regulilor generale. Încheierea de încetare

a procesului nu poate fi atacată cu recurs.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionarul O.S. cere reconstituirea

hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, din 6 iulie 1997, prin care ar fi fost

admisă acţiunea lui împotriva lui I.S. cu privire la declararea dreptului de proprietate

la ½ cotă-parte ideală din casa de locuit situată pe str. Sarmisegetuza nr. 13 mun.

Chişinău, însă petiţionarul O.S. nu a prezentat probe în acest sens.

Din certificatul eliberat de Judecătoria Botanica mun. Chişinău urmează că,

într-adevăr la 6 iulie 1997 a fost emisă o hotărâre în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui O.S. împotriva lui I.S. cu privire la declararea dreptului de

proprietate la ½ cotă-parte ideală din casa de locuit din strada Sarmisegetuza nr. 13

mun. Chişinău, însă atât dosarul civil cât şi hotărârea judecătorească în cauză au fost

pierdute. Nu s-a păstrat nici registrul judecătorului L.K., care a fost preşedinte de

şedinţă în pricina civilă în cauză.

Din certificatul eliberat de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 34, mun. Chişinău urmează că, I.S., domiciliat în casa din str.

Sarmisegetuza nr. 13, mun. Chişinău, din 3 decembrie 2003 este plecat la domiciliu

permanent peste hotarele ţării.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, materialele

adunate nu sunt suficiente pentru reconstituirea hotărârii procedurii judiciare

pierdute în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.S. împotriva lui

I.S. cu privire la declararea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte ideală din casa de

locuit din strada Sarmisegetuza nr. 13, mun. Chişinău, instanţa de judecată ajunge la

concluzia cu privire la necesitatea încetării procesului de reconstituire a procedurii

judiciare pierdute.

Instanţa de judecată consideră necesar de a explica petiţionarului O.S. că, el

este în drept de a depune în judecată o nouă acţiune conform regulilor generale.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 342 al.(1) CPC, instanţa de judecată

d i s p u n e

Procesul în pricina civilă la cererea lui O.S. cu privire la reconstituirea

procedurii judiciare pierdute se încetează.

Se explică lui O.S. că, el este în drept de a depune în judecată o nouă acţiune

conform regulilor generale.

Încheierea nu poate fi atacată cu recurs.

Preşedintele şedinţei, I.O.

judecătorul

272

Hotărâre privind reconstituirea procedurii judiciare pierdute

H O T Ă R Â R E

În numele Legii



în componenţă:


grefier I.R.

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea lui O.S. cu privire la

reconstituirea procedurii judiciare pierdute

c o n s t a t ă

O.S. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la reconstituirea

procedurii judiciare pierdute.

În motivarea cererii, petiţionarul O.S. a indicat că, în anul 1997, Judecătoria

Botanica mun. Chişinău a examinat pricina civilă la cererea de chemare în judecată a

lui O.S. împotriva lui I.S. cu privire la declararea dreptului de proprietate la ½ cotă-

parte ideală din casa de locuit nr. 13, situată pe str. Sarmisegetuza mun. Chişinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 06.07.97 acţiunea a

fost admisă.

La 10 ianuarie 2005 el a depus instanţei de judecată o cerere prin care a cerut

eliberarea unei copii a hotărârii judecătoreşti menţionate, însă acest demers i-a fost

refuzat, invocându-se pierderea dosarului civil.

Petiţionarul O.S., cere reconstituirea hotărârii judiciare pierdute din 6 iulie

1997.

Petiţionarul O.S., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea

acesteia.

Persoana interesată I.S., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii,

considerând cerinţele petiţionarului întemeiate şi legale şi a prezentat instanţei de

judecată o copie autentificată a hotărârii instanţei de judecată, reconstituirea căreia

se cere.

Audiind petiţionarul, persoana interesată, martorii, studiind materialele

dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a admite cererea de reconstituire

a procedurii judiciare pierdute din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 335 al.(1) CPC, reconstituirea procedurii judiciare în

pricinile civile (reconstituirea actelor de procedură judiciară sau de executare a

hotărârii) pierdute total sau parţial care s-a încheiat cu pronunţarea hotărârii ori cu

273

încetarea procesului se efectuează de către instanţa judecătorească în modul stabilit

în capitolul XXXIV CPC.

Din certificatul eliberat de Judecătoria Botanica mun. Chişinău urmează că, la

6 iulie 1997 a fost pronunţată o hotărâre prin care a fost admisă acţiunea în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.S. împotriva lui I.S. cu privire la

declararea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte ideală din casa de locuit situată pe

strada Sarmisegetuza nr. 13, mun. Chişinău, însă atât dosarul civil cât şi hotărârea

judecătorească în cauză au fost pierdute.

În şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine că, în anul 1997, în procedura

Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, preşedinte de şedinţă, judecătorul L.K., s-a

aflat pe rol pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.S. împotriva lui

I.S. cu privire la declararea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte ideală din casa de

locuit situată pe str. Sarmisegetuza nr. 13, mun. Chişinău şi la 6 iulie 1997 a fost

emisă o hotărâre prin care acţiunea a fost admisă.

Circumstanţa în cauză este confirmată în şedinţa de judecată prin explicaţiile

petiţionarei O.S., ale persoanei interesate I.S şi a martorilor Z.U., U.O. şi L.P, care

au dat explicaţii în procesul civil dintre părţi în anul 1997.

Cu atât mai mult, circumstanţa în cauză este confirmată şi prin extrasul din

registrul judecătorului L.K din anul 1997, extrasul din cartela dosarului civil nr. 2

234 din anul 1997, cât şi copia autentificată a hotărârii instanţei de judecată,

reconstituirea căreia se cere şi din care urmează că, în legătură cu faptul că, între

S.O. şi S.I a fost încheiată o convenţie cu privire la construcţia în comun a unei case

de locuit, a fost admisă acţiunea lui O.S. împotriva lui I.S. cu privire la declararea

dreptului la ½ cotă-parte ideală la casa de locuit situată pe strada Sarmisegetuza, nr.

13, mun. Chişinău.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, au fost

adunate suficiente materiale pentru reconstituirea hotărârii judiciare pierdute,

instanţa de judecată ajunge la concluzia cu privire la constatarea cuprinsului

hotărârii care se reconstituie şi necesitatea reconstituirii hotărârii Judecătoriei

Botanica mun. Chişinău, din 6 iulie 1997, emisă în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui S.O. împotriva lui S.I cu privire la declararea dreptului de

proprietate la ½ cotă-parte ideală din casa de locuit situată pe strada Sarmisegetuza

nr. 13, mun. Chişinău, prin care acţiunea a fost admisă.

În conformitate cu art. 238-241, art. 343 CPC, instanţa de judecată


Se reconstituie hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău, emisă la

6 iulie 1997, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui S.O. împotriva

lui S.I cu privire la declararea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte ideală la casa

de locuit situată pe strada Sarmisegetuza numărul 13, municipiul Chişinău, prin care

acţiunea a fost admisă.

274

Hotărârea este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel

Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.


judecătorul

275

D. P R O C E D U R A Î N O R D O N A N Ţ Ă

(Procedura simplificată)

276

Model de blanchetă a ordonanţei judecătoreşti

____________

numărul dosarului

O R D O N A N Ţ Ă

____ _______ _____

data luna anul localitatea

Judecătorul _________________________________________________________

(de indicat instanţa de judecată, numele de familie şi prenumele

judecătorului)

examinând cererea creditorului__________________________________________

(de indicat numele de familie şi prenumele creditorului sau denumirea creditorului,

datele bancare)

___________________________________________________________________

domiciliat (sediul) ___________________________________________________

(de indicat adresa de domiciliu sau de reşedinţă a creditorului)

___________________________________________________________________

cu privire la ________________________________________________________

(de indicat esenţa pretenţiei specificate la art. 345 CPC)

__________________________________________________________________

de la debitorul______________________________________________________

(de indicat numele de familie şi prenumele debitorului sau denumirea debitorului,

datele bancare)

__________________________________________________________________

domiciliat (sediul) ___________________________________________________

(de indicat adresa de domiciliu sau de reşedinţă a debitorului)

__________________________________________________________________

conform ___________________________________________________________

(de indicat legea în al cărei temei este admisă pretenţia creditorului;

documentele ce

___________________________________________________________________

confirmă temeinicia pretenţiei; suma ce urmează a fi încasată sau bunul ce urmează a fi

___________________________________________________________________

revendicat, în temeiul legii sau al contractului, valoarea lui, despăgubirile şi

penalităţile;

___________________________________________________________________

277

taxa de stat plătită de creditor în beneficiul statului la depunerea cererii)

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

__________________________________________________________________

În conformitate cu art. 256 al.(1) lit_, art. 345 lit.__, art. art. 350-351 CPC,

judecătorul

d i s p u n e

Se încasează de la debitorul ____________________________________________

(de indicat numele de familie şi prenumele

debitorului sau denumirea debitorului)

___________________________________________________________________

în beneficiul creditorului ______________________________________________

(de indicat numele de familie şi prenumele creditorului

sau denumirea creditorului)

___________________________________________________________________

(de indicat suma încasată cu cifre şi litere; moneda în care se încasează; bunul ce

urmează

___________________________________________________________________

a fi revendicat, valoarea lui; despăgubirile şi penalităţile încasate; taxa de stat

încasată de

___________________________________________________________________

la debitor în beneficiul creditorului sau a statului).

În decursul a 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă, debitorul este în

drept să înainteze, în instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale motivate

împotriva pretenţiilor admise.

Judecător (de indicat numele de familie şi prenumele)

Notă 1 - În ordonanţa de încasare a pensiei de întreţinere a copilului minor, în

afară de datele menţionate la art. 351 al.(1) lit.a), b), c), d), e) şi h) CPC, se indică

locul şi data naşterii debitorului, locul lui de muncă, domiciliul, numele şi data

naşterii fiecărui copil pentru care se încasează pensie de întreţinere, sumele ce

urmează a fi încasate lunar şi termenul lor de încasare.

2 - În conformitate cu art. 256 al.(1) CPC, urmează a fi executată imediat

ordonanţa în care :

278

lit.a) pretenţia ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu

necesită stabilirea paternităţii, contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în

proces a unor alte persoane interesate (art. 345 lit.d) CPC)).

lit.b) pretenţia urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate,

dar neplătite salariatului (art. 345 lit.e) CPC)).

279

Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia derivă dintr-un act juridic

autentificat notarial

2p/o-34-05

O R D O N A N Ţ Ă


Judecătorul Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău O.S.__________________

examinând cererea creditorului I.U. privind eliberarea ordonanţei

judecătoreşti________________________________________________________

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău, strada Mateevici nr. 34____

cu privire la încasarea datoriei_____________________________________

de la debitorul I.L.______________________________________________

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Cuza Vodă numărul 39

apartamentul numărul 43______________________________________________

conform art. art. 619, 867-872 Cod Civil, art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat,

în conformitate cu art. art. 83-84, art. 94 al.(1), art. 346 al.(2) CPC, în baza

contractului de împrumut nr. 356 încheiat între I.U. şi I.L. şi autentificat notarial la

20 ianuarie 2004, a chitanţei de plată a taxei de stat în mărime de 157 lei 50 bani,

urmează de încasat de la debitorul I.L. în beneficiul creditorului I.U. suma datoriei în

mărime de 10000 lei şi dobânda în baza legii în mărime de 500 lei cât şi taxa de stat

plătită de creditor în beneficiul statului la depunerea cererii cu privire la eliberarea

ordonanţei judecătoreşti în mărime de 157 lei 50 bani, iar în total suma de 10657 lei

50 bani.

În conformitate cu art. 345 lit.a), art. art. 350-351 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se încasează de la debitorul I.L.

în beneficiul creditorului I.U. suma de 10657 (zece mii şase sute cincizeci şi

şapte) lei 50 bani.____________________________________________________


drept să înainteze, în instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale

motivate împotriva pretenţiilor admise.

Judecătorul O.S.

280

Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia ţine de încasarea pensiei de

întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii, contestarea

paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate

2p/o-35-05

O R D O N A N Ţ Ă


Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău N.M.___________________

examinând cererea creditorului N.O. cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti________________________________________________________

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Sfatul Ţării numărul 13 bloc

numărul 2 apartamentul numărul 19,

cu privire la încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor

de la debitorul N.P.,

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Sfatul Ţării numărul 13 bloc

numărul 2 apartamentul numărul 19,

conform art. art. 74-75 Codul Familiei, art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat,

în conformitate cu art. 83-85, art. 87 al.(1) lit.c), art. 98, art. 346 al.(2) CPC, în baza

copiei certificatului de căsătorie dintre N.O. şi N.P., a copiei adeverinţei de naştere a

fiului minor N. al părţilor, a certificatului cu privire la salariul mediu de 1000 lei al

debitorului N.P., urmează de încasat de la debitorul N.P. în beneficiul creditorului

N.O. pensie pentru întreţinerea fiului minor N., în mărime de ¼ din salariul şi din

alte venituri ale lui N.P., începând cu 17 februarie 2005 până la atingerea de către

copil a majoratului, cât şi taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 180 lei.

În conformitate cu art. 256 al.(1) lit.a), art. 345 lit.d), art. art. 350-351 CPC,

judecătorul

d i s p u n e

Se încasează de la debitorul N.P., născut la 11 martie 1970, originar şi locuitor

al municipiului Chişinău strada Sfatul Ţării numărul 13, bloc numărul 2,

apartamentul numărul 19, inginer la întreprinderea „T‖, situată pe strada Vasile

Alecsandri numărul 39, municipiul Chişinău, ______________________________

281

în beneficiul creditorului N.O., pensie pentru întreţinerea fiului minor N.,

născut la 3 ianuarie anul 2001, în mărime de ¼ din salariul şi din alte venituri ale lui

N.P., începând cu 17 februarie 2005 până la atingerea de către copil a

majoratului._________________________________________________________

Se încasează de la debitorul N.P. în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 180 (o sută optzeci) lei.____________________________________________

Ordonanţa în privinţa încasării pensiei de întreţinere a copilului minor urmează

a fi executată imediat._________________________________________




Judecătorul N.M.

282

Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia urmăreşte perceperea salariului

sau unor altor drepturi calculate, dar neplătite salariatului

2p/o-36-05

O R D O N A N Ţ Ă


Judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău L.P.____________________

examinând cererea creditorului I.U. cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti________________________________________________________

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Independenţei 35________

cu privire la perceperea salariului___________________________________

de la debitorul întreprinderea „Z‖ (cont de decontare nr. 1234567 în Banca de

Economii societate pe acţiuni)________________________________________

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău, strada Ismail 29______________

conform art. 128, 141-142 Codul Muncii, art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de

stat, în conformitate cu art. art. 83-85, art. 87 al.(1) lit.a), art. art. 98 al.(1), art. 346

al.(2) CPC, în baza ordinului întreprinderii „Z‖ din 20 februarie 2005 cu privire la

salariul de 3000 lei calculat, dar neplătit creditorului I.U., urmează de încasat de la

debitor în beneficiul creditorului suma de 3000 lei şi taxa de stat în beneficiul

statului în mărime de 75 lei.

În conformitate cu art. 256 al.(1) lit.b), art. 345 lit.e), art. art. 350-351 CPC,

judecătorul

d i s p u n e

Se încasează de la debitorul întreprinderea „Z‖ (cont de decontare nr. 1234567

în Banca de Economii societate pe acţiuni)______________________

în beneficiul creditorului I.U. suma de 3000 (trei mii) lei.________________

283

Se încasează de la debitorul întreprinderea „Z‖ (cont de decontare nr. 1234567

în Banca de Economii societate pe acţiuni) în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 75 (şaptezeci şi cinci) lei.____________________________

Ordonanţa în privinţa perceperii salariului urmează a fi executată imediat.




Judecătorul L.P.

284

Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia este înaintată de organul de

poliţie, de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind

încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului ori bunurilor lui sau

copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, precum şi a

cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor

debitorului evacuat din locuinţă

2p/o-37-05

O R D O N A N Ţ Ă


Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău N.M.__________________

examinând cererea creditorului Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru

municipiul Chişinău, cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti____________

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău, strada Bulgară numărul 40______

cu privire la încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului_____________

de la debitorul L.O._______________________________________________

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău, strada Mihai Eminescu numărul

87________________________________________________________________

conform art. 1398 Cod Civil, art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat, art. art. 83-

85, art. 87 al.(1) lit.a), art. 98 al.(1), art. 109 al.(4), art. 346 al.(2) CPC, în baza

încheierii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 martie 2004, prin care s-a dispus

căutarea lui L.O., a certificatului eliberat de către Comisariatul de Poliţie al

sectorului Centru municipiul Chişinău, prin care se atestă că cheltuielile pentru

căutarea lui L.O. au constituit suma de 1100 lei, urmează de încasat de la L.O. în

beneficiul statului suma de 1100 lei, cheltuieli aferente căutării, cât şi taxa de stat în

beneficiul statului în mărime de 135 lei, iar în total suma de 1235 lei.

În conformitate cu art. 345 lit.f), art. art. 350-351 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se încasează de la debitorul L.O.___________________________________

285

în beneficiul creditorului statul suma de 1100 (o mie o sută) lei.

Se încasează de la debitorul L.O. taxa de stat în beneficiul statului în mărime

de 135 (o sută treizeci şi cinci) lei.______________________________________




Judecătorul N.M.

286

Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia rezultă din procurarea în credit a

unor mărfuri

2p/o-38-05

O R D O N A N Ţ Ă


Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, N.M.___________________

examinând cererea creditorului întreprinderea „E‖ (cont de decontare numărul

120987 în Banca de Economii societate pe acţiuni) cu privire la eliberarea

ordonanţei judecătoreşti_______________________________________

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada A.Puşchin numărul 25

cu privire la încasarea sumei______________________________________

de la debitorul O.P.______________________________________________

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Vasile Alecsandri nr. 76

conform art. 753 Cod Civil, art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat, în

conformitate cu art. art. 83-84, 87 al.(1) lit.a), art. 94 al.(1), art. 346 al.(2) CPC, în

baza contractului de cumpărare în credit a mărfurilor, încheiat la 1 octombrie 2004

între creditor şi debitor, a certificatului eliberat de către creditor cu privire la suma

restantă de plată de 3500 lei, a chitanţei de plată a taxei de stat în sumă de 135 lei,

urmează de încasat de la debitor în beneficiul creditorului suma restantă din

procurarea în credit a mărfurilor de 3500 lei, cât şi taxa de stat plătită de creditor la

depunerea cererii cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti în mărime de 135

lei, iar în total suma de 3635 lei.

În conformitate cu art. 345 lit.g), art. art. 350-351 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se încasează de la debitorul O.P.___________________________________

287

în beneficiul creditorului întreprinderea „E‖ (cont de decontare numărul

120987 în Banca de Economii societate pe acţiuni) suma de 3635 (trei mii şase sute

treizeci şi cinci) lei.______________________________________________




Judecătorul N.M.

288

Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia rezultă

din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă

2p/o-39-05

O R D O N A N Ţ Ă


Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău P.L.__________________

examinând cererea creditorului Universitatea de Stat din Moldova (cont de

decontare numărul 109876 în Banca de Economii societate pe acţiuni) cu privire la

eliberarea ordonanţei judecătoreşti______________________________________

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Mateevici numărul 60

cu privire la încasarea sumei______________________________________

de la debitorul B.N.______________________________________________

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Onisifor Ghibu 13 bloc 2

apartamentul 25


conformitate cu art. 83-84, art. 94 al.(1), art. 346 al.(2) CPC, în baza certificatelor

eliberate de creditor cu privire la împrumutul a trei cărţi cât şi preţul de cost al

acestora de 250 lei, 657 lei şi 298 lei, a chitanţei de plată a taxei de stat în sumă de

135 lei, urmează de încasat de la debitor în beneficiul creditorului suma de 1205 lei,

ceea ce constituie preţul de cost al cărţilor nerestituite cât şi taxa de stat plătită de

creditor la depunerea cererii cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşri în

mărime de 135 lei, iar în total suma de 1340 lei.

În conformitate cu art. 345 lit.h), art. art. 350-351 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se încasează de la debitorul B.N.___________________________________

în beneficiul creditorului Universitatea de Stat din Moldova (cont de decontare

numărul 109876 în Banca de Economii societate pe acţiuni) suma de 1340 (o mie

trei sute patruzeci) lei.____________________________________




289

Judecătorul P.L

Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia urmăreşte deposedarea şi

vânzarea forţată a obiectului gajului (bun mobiliar sau imobiliar)

2p/0-40-05

O R D O N A N Ţ Ă


Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău T.R.__________________

examinând cererea creditorului Banca de Economii societate pe acţiuni (cont

de decontare numărul 0987654 în Banca Naţională a Moldovei) cu privire la

eliberarea ordonanţei judecătoreşti

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Columna numărul 29

cu privire la deposedarea şi vânzarea forţată a obiectului gajului

de la debitorul T.P.______________________________________________

domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău bulevard Dacia 23 bloc 3

apartamentul 3,


conformitate cu art. 83-84, art. 94 al.(1), art. 346 al.(2) CPC, în baza contractului de

împrumut a sumei de 60000 lei din 3 martie 2003, a contractului de gaj a

apartamentului nr. 3 bd.Dacia 23 bloc 3 mun. Chişinău din 3 martie 2003, apreciat la

suma de 60000 lei, a chitanţei de plată a taxei de stat în sumă de 900 lei, urmează de

transmis de la debitor în posesiunea creditorului apartamentul nr. 3 bd.Dacia 23 bloc

3 mun. Chişinău, estimat la suma de 60000 lei cât şi de încasat de la debitor în

beneficiul creditorului suma de 900 lei plătită de ultimul în calitate de taxă de stat la

depunerea cererii cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.

În conformitate cu art. 345 lit.k), art. art. 350-351 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se transmite silit de la debitorul T.P.________________________________

în posesiune creditorului Banca de Economii societate pe acţiuni (cont de

decontare numărul 0987654 în Banca Naţională a Moldovei) apartamentul numărul

3, situat pe bulevard Dacia numărul 23, bloc numărul 3 municipiul Chişinău, estimat

la suma de 60000 (şaizeci mii) lei cu evacuarea debitorului T.P. şi a tuturor

290

persoanelor care locuiesc în acest apartament, a bunurilor lor, fără acordarea altui

spaţiu locativ.___________________________________________

Se încasează de la debitorul T.P. în beneficiul creditorului Banca de Economii

(cont de decontare numărul 0987654 în Banca Naţională a Moldovei) suma de 900

(nouă sute) lei.




Judecătorul T.R.

291

Încheierea privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti,

dacă pretenţia nu rezultă din art. 345 CPC.

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău I.B., studiind cererea lui C.M.

cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti

c o n s t a t ă

C.M. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti.

În motivarea cererii creditorul C.M. a indicat că, prin hotărârea judecătoriei

Centru, mun. Chişinău din 30.09.03, de la debitorul T.E. în beneficiul lui, a fost

încasată suma de 8 000 lei. În legătură cu faptul că, pînă la momentul actual

hotărârea instanţei de judecată nu este executată, prin indexarea sumei adjudecate,

cere eliberarea unei ordonanţe judecătoreşti prin care să fie încasată în beneficiul lui

suma de 2000 lei.

Studiind cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile

anexate, judecătorul consideră că, este necesar de a refuza în primirea acesteia din


În conformitate cu art. 348 al.(2) lit.a) CPC, judecătorul refuză să primească

cererea, dacă pretenţia nu rezultă din art. 345 CPC.

Din cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti urmează că,

creditorul C.M. cere indexarea sumei adjudecate de 8000 lei prin hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 30 septembrie 2003 şi încasarea de la

debitorul T.E. în beneficiul lui a sumei de 2000 lei, pretenţie, care nu este prevăzută

de art. 345 CPC şi în al cărei temei nu se emite ordonanţă judecătorească.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, pretenţia

creditorului C.M. cu privire la indexarea sumei adjudecate, nu rezultă din art. 345

CPC, judecătorul ajunge la concluzia de a refuza în primirea cererii lui C.M. cu

privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.

Judecătorul consideră necesar de a explica lui C.M. că, în conformitate cu art.

348 al.(4) CPC, refuzul de a primi cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti nu

împiedică creditorul să înainteze pretenţiile sale în procedură de examinare a acţiunii

civile în conformitate cu art. 253 CPC.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 348 al.(2) lit.a) şi al.(3) CPC,

judecătorul

d i s p u n e

292

Se refuză în primirea cererii lui C.M. cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti.

Se remite lui C.M. încheierea în cauză şi cererea cu privire la eliberarea

ordonanţei judecătoreşti cu toate documentele anexate.

Se explica lui C.M. că, el este în drept să înainteze pretenţiile sale în procedură

de examinare a acţiunii civile în conformitate cu articolul 253 CPC.


Judecătorul I.B.

293

Încheiere privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti,

dacă debitorul este în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale Republicii

Moldova

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, O.P., studiind cererea L.I.

cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti,

c o n s t a t ă

L.I. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti.

În motivarea cererii creditorul L.I. a indicat că, ea se află în căsătorie cu L.P.

din 14 martie 1995. Din căsătorie au un fiu minor T., născut la 23 ianuarie 2000. Din

considerentele că, debitorul L.P., care a plecat la domiciliu permanent în

mun.Bucureşti, România, de mai mult timp nu acordă ajutor material la întreţinerea

copilului minor, cere creditorul încasarea de la debitor în beneficiul ei a pensiei

pentru întreţinerea copilului minor.


anexate, judecătorul consideră că este necesar de a refuza în primirea acesteia din


În conformitate cu art. 348 al.(2) lit.b) CPC, judecătorul refuză să primească

cererea, dacă debitorul este în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale

Republicii Moldova.

Din cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile

anexate urmează că, creditorul L.I. cere încasarea de la debitorul L.P. a pensiei

pentru întreţinerea fiului minor T., născut la 23 ianuarie 2000, însă debitorul

domicililiază permanent în mun.Bucureşti, România.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, debitorul

L.P. este în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova,

judecătorul ajunge la concluzia de a refuza în primirea cererii L.I. cu privire la

eliberarea ordonanţei jduecătoreşti.

Judecătorul consideră necesar de a explica L.I. că, în conformitate cu art. 348

al.(4) CPC, refuzul de a primi cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti nu


civile.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 348 al.(2) lit.b) şi al.(3) CPC,

judecătorul

d i s p u n e

294

Se refuză în primirea cererii L.I. cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti.

Se remite L.I. încheierea în cauză şi cererea cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti cu toate documentele anexate.

Se explică L.I. că, ea este în drept să înainteze pretenţiile sale în procedură de

examinare a acţiunii civile.


Judecătorul O.P.

295


dacă nu sunt prezentate documentele care confirmă pretenţia creditorului

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, C.J., studiind cererea lui

A.S. cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti

c o n s t a t ă

A.S. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti.

În motivarea cererii creditorul A.S. a indicat că, el este angajat al debitorului,

întreprinderea „W‖, care timp de patru luni nu-i plăteşte salariul mediu de 950 lei şi

în legătură cu ce, cere încasarea de la debitor în beneficiul lui a sumei de 3800 lei.




În conformitate cu art. 348 al.(2) lit.c) CPC, judecătorul refuză să primească

cererea, dacă nu sunt prezentate documentele care confirmă pretenţia creditorului.


anexate, urmează că creditorul A.S. cere de la debitorul întreprinderea „W‖

încasarea salariului neplătit timp de patru luni în mărime de 3800 lei, însă n-a

prezentat instanţei judecătoreşti documente care ar confirma pretenţia înaintată.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, creditorul

A.S. n-a prezentat careva documente ce ar confirma pretenţia înaintată şi anume că,

în conformitate cu art. 345 lit.e) CPC, lui iar fi fost calculată suma de 3800 lei în

calitate de salariu şi care nu ar fi fost plătită, judecătorul ajunge la concluzia de a

refuza în primirea cererii lui A.S. cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.

Judecătorul consideră necesar de a explica lui A.S. că, în conformitate cu art.



civile.

În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, art. 348 al.(2) lit.c) şi al.(3) CPC,

judecătorul

d i s p u n e

Se refuză în primirea cererii lui A.S. cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti.

Se remite lui A.S. încheierea în cauză şi cererea cu privire la eliberarea


296

Se explică lui A.S. că, el este în drept să înainteze pretenţiile sale în procedură

de examinare a acţiunii civile.


Judecătorul C.J.

297


dacă din cerere şi din alte documente prezentate se constată existenţa unui litigiu de

drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, T.R., studiind cererea lui

E.R. cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti,

c o n s t a t ă

E.R. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti.

În motivarea cererii creditorul E.R. a indicat că, el este angajat al întreprinderii

„T‖, care nu i-a plătit salariul pentru luna ianuarie 2005 în mărime de 1500 lei,

invocând ca motiv, precum că el, creditorul nu ar fi fost prezent la locul de lucru

timp de patru zile consecutiv. Cere încasarea de la debitor în beneficiul lui a sumei

de 1500 lei.


anexate, judecătorul consideră că este necesar de a refuza în primirea acesteia din


În conformitate cu art. 348 al.(2) lit.d) CPC, judecătorul refuză să primească

cererea, dacă din cerere şi din alte documente prezentate se constată existenţa unui

litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse.


anexate urmează că, debitorul întreprinderea „T‖ nu-i plăteşte creditorului E.R.

salariul în mărime de 1500 lei pentru luna ianurie 2005 din motivul, precum că

ultimul nu ar fi fost prezent la lucru timp de patru zile consecutiv, ceea ce confirmă

existenţa între părţi a unui litigiu de drept, care nu poate fi soluţionat în temeiul

documentelor depuse.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, din cererea

cu privire la elibererea ordonanţei judecătoreşti şi din documentele prezentate, se

constată existenţa între părţi a unui litigiu de drept, care nu poate fi soluţionat în

temeiul documentelor depuse, judecătorul ajunge la concluzia de a refuza în primirea

cererii lui E.R. cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.

Judecătorul consideră necesar de a explica lui E.R. că, în conformitate cu art.



civile.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 348 al.(2) lit.d) CPC, judecătorul

d i s p u n e

298

Se refuză în primirea cererii lui E.R. cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti.

Se remite lui E.R. încheierea în cauză şi cererea cu privire la eliberarea


Se explică lui E.R. că, el este în drept să înainteze pretenţiile sale în procedură



Judecătorul T.R.

299


dacă nu s-a respectat procedura prealabilă cerută de lege pentru sesizarea instanţei

judecătoreşti

Î N C H E I E R E


Judecătorul judecătoriei economice de circumscripţie Chişinău F.D., studiind

cererea Băncii „E‖ cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti

c o n s t a t ă

Banca „E‖ a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea

ordonanţei judecătoreşti.

În motivarea cererii creditorul Banca „E‖ a indicat că, la 24 iunie 2004 a

încheiat cu debitorul întreprinderea „A‖, pe termen de un an, contract de împrumut a

sumei de 400000 lei. În aceeaşi zi între părţi, în vederea asigurării obligaţiei de

restituire a împrumutului menţionat, a fost încheiat un contract de gaj, prin care a

fost gajat imobilul nr. 3, din str. Ismail 29, mun. Chişinău, estimat la suma de

400000 lei, proprietate a debitorului.

Din considerentele că, la expirarea termenului contractului de împrumut,

debitorul nu şi-a onorat obligaţiunile de restituire a împrumutului, cere creditorul

transmiterea în posesiune a imobilului în litigiu.




În conformitate cu art. 348 al.(2) lit.e) CPC, judecătorul refuză să primească

cererea, dacă nu s-a respectat procedura prealabilă cerută de lege pentru sesizarea

instanţei judecătoreşti.


anexate urmează că, la 24 iunie 2004 între creditor şi debitor au fost încheiate două

contracte şi anume cu privire la împrumutul sumei de 400000 lei şi contractul de gaj,

în vederea asigurării obligaţiei de restituire a împrumutului, prin care a fost gajat

imobilul nr. 3, din str. Ismail 29 mun.Chişinău, estimat la suma de 400000 lei,

proprietate a debitorului.

Creditorul, Banca „E‖, cere eliberarea ordonanţei judecătoreşti prin care

imobilul gajat să fie transmis de la debitor în posesiune creditorului, însă contrar

prevederilor art. 488 Cod Civil, creditorul nu a întreprins măsuri prealabile

exercitării dreptului de gaj cu privire la notificarea acestui lucru debitorului şi nu a

depus la registrul bunurilor imobile al Organului Teritorial Cadastral Chişinău un

preaviz, cu anexarea dovezii notificării debitorului gajist.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, creditorul nu

a notificat debitorul gajist despre intenţia exercitării dreptului de gaj şi nu a depus la

300

registrul bunurilor imobile un preaviz, cu anexarea dovezii notificării debitorului

gajist, ceea ce constituie, conform art. 488 Cod Civil, procedură prealabilă

obligatorie exercitării dreptului de gaj, judecătorul ajunge la concluzia de a refuza în

primirea cererii Băncii „E‖ cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.

Judecătorul consideră necesar de a explica Băncii „E‖ că, în conformitate cu

art. 348 al.(4) CPC, refuzul de a primi cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti

nu împiedică creditorul să înainteze pretenţiile sale în procedură de examinare a

acţiunii civile.

În conformitate cu art. 269-270, art. 348 al.(2) lit.e) CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se refuză în primirea cererii Băncii „E‖ cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti.

Se remite Băncii „E‖ încheierea în cauză şi cererea cu privire la eliberarea


Se explică Băncii „E‖ că, este în drept să înainteze pretenţiile sale în procedură



Judecătorul F.D.

Încheiere, prin care nu se dă curs cererii cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti, dacă cererea nu corespunde prevederilor art. 347 CPC ori nu s-a plătit

taxa de stat

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Botanica mun. Chişinău H.O., studiind cererea lui F.I.

cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti

301

c o n s t a t ă

F.I. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti.

În motivarea cererii creditorul F.I. a indicat că, conform contractului de

împrumut încheiat cu debitorul P.L. la 08.08.01 şi autentificat notarial, i-a dat cu

împrumut ultimului suma de 230000 lei pe termen de un an cu dobânda anuală de

trei procente, însă până la momentul actual debitorul nu i-a restituit suma

împrumutului cât şi procentele, ceea ce constituie 236900 lei, care şi cere să fie

încasată de la debitor.


anexate, judecătorul consideră că, este necesar de a nu-i da curs acesteia din


În conformitate cu art. 349 al.(1) CPC, dacă cererea nu corespunde

prevederilor art. 347 ori nu s-a plătit taxă de stat, judecătorul nu dă curs cererii şi,

printr-o încheiere, stabileşte un termen de lichidare a neajunsurilor din cerere sau de

plată a taxei de stat.


anexate urmează că, cererea, contrar prevederilor art. 347 al.(4) CPC nu este

semnată de creditor sau de către un reprezentant al acestuia.

Cu atât mai mult, contrar prevederilor art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat,

art. art. 83-84, art. 87 al.(1) lit.a), art. 346 al.(2) CPC, creditorul la depunerea cererii

cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti nu a prezentat dovada de plată a

taxei de stat în mărime de 3553 lei 50 bani.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cererea cu

privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti nu este semnată şi nu este prezentată

dovada de plată a taxei de stat în mărime de 3553 lei 50 bani, judecătorul ajunge la

concluzia de a nu da curs cererii şi de a stabili creditorului un termen de 10 zile, din

momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru semnarea cererii şi

prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 3553 lei 50 bani.

Judecătorul consideră necesar de a explica creditorului că, dacă el nu va

lichida neajunsurile menţionate şi nu va plăti taxa de stat în termenul stabilit, cererea

cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti nu va fi considerată depusă şi

împreună cu actele anexate va fi restituită.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 349 al.(1) CPC, judecătorul

d i s p u n e

Nu se dă curs cererii lui F.I. cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.

Se comunică lui F.I. despre necesitatea semnării cererii cu privire la eliberarea

ordonanţei judecătoreşti şi prezentării dovezii de plătă a taxei de stat în mărime de

3553 (trei mii cinci sute cincizeci şi trei) lei 50 bani, stabilindu-i un termen de 10

zile din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză.

302

Se explică lui F.I. că, în caz dacă el nu va lichida neajunsurile menţionate şi nu

va plăti taxa de stat, cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti nu va fi

considerată depusă şi împreună cu actele anexate v-a fi restituită.


15 zile, prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.

Judecătorul H.O.

Încheiere privind restituirea cererii cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti, în legătură cu neîndeplinirea în termen de către creditor a tuturor

cerinţelor enumerate în încheierea judecătorului, prin care nu s-a dat curs cererii

Î N C H E I E R E

5 martie 2005 mun..Chişinău

Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, H.O., studiind cererea lui

F.I. cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti

c o n s t a t ă

F.I. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti.

În motivarea cererii creditorul F.I. a indicat că, conform contractului de

împrumut încheiat cu debitorul P.L. la 08.08.01 şi autentificat notarial, i-a dat cu

împrumut ultimului suma de 230000 lei pe termen de un an cu dobânda anuală de

trei procente, însă până la momentul actual debitorul nu i-a restituit suma

împrumutului cât şi procentele, ceea ce constituie 236900 lei, care şi cere să fie

încasată de la debitor.

303


anexate, judecătorul consideră că, este necesară restituirea acesteia din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 349 al.(2) CPC, dacă, în conformitate cu indicaţiile

judecătorului şi în termenul stabilit, creditorul îndeplineşte cerinţele enumerate la

art. 347 CPC şi plăteşte taxă de stat, cererea este considerată depusă în ziua

prezentării iniţiale în judecată. În caz contrar, judecătorul emite o încheiere de

restituire a cererii.

Din încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, din 22

februarie 2005, copia căreia a fost înmânată creditorului F.I. în aceeaşi zi, urmează

că, cererea a fost depusă fără respectarea prevederilor art. 347 al.(4) CPC şi anume

n-a fost semnată de creditor sau de un reprezentant al acestuia şi n-a fost anexată

dovada de plată a taxei de stat în mărime de 3553 lei 50 bani, din care considerente

judecătorul nu a dat curs cererii, comunicând reclamantului despre necesitatea

lichidării neajunsurilor în termen de 10 zile din momentul primirii copiei încheierii.

Judecătorul a explicat creditorului F.I. că, în caz dacă el nu va lichida

neajunsurile menţionate şi nu va prezenta dovadă de plată a taxei de stat, cererea nu

va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, termenul de

10 zile stabilit creditorului pentru lichidarea neajunsurilor menţionate şi prezentarea

dovezii de plată a taxei de stat a expirat la 4 martie 2005, iar acesta n-a îndeplinit

nici una din cerinţele indicate în încheierea judecătorului din 22 februarie 2005,

judecătorul ajunge la concluzia de a restitui creditorului cererea cu actele anexate.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 349 al.(2) CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se restituie lui F.I cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.

Se remite lui F.I. încheierea în cauză şi cererea cu privire la eliberarea


Se explică lui F.I. că, restituirea cererii cu privire la eliberarea ordonanţei

judecătoreşti nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi

creditor, cu aceeaşi cerere, împotriva aceluiaşi debitor, cu acelaşi obiect şi aceleaşi

temeiuri, dacă creditorul a lichidat încălcările.



Judecătorul H.O.

305

Încheiere privind anularea ordonanţei judecătoreşti

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău T.R, examinând cererea

debitorului T.P. cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti

c o n s t a t ă

T.P. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la anularea ordonanţei

judecătoreşti.

În motivarea cererii debitorul T.P. a indicat că, la 3 martie 2003 el a încheiat

cu creditorul Banca „E‖ un contract de împrumut a sumei de 60000 lei pe termen de

un an cu dobânda anuală de 15%. În aceeaşi zi, în asigurarea executării obligaţiei de

împrumut, între părţi a fost încheiat un contract de gaj al apartamentului nr. 3,

bd.Dacia 23, bloc 3 mun. Chişinău, estimat la suma de 60000 lei, care îi aparţine lui

cu drept de proprietate.

La 3 martie 2004, între părţi a fost încheiat un acord adiţional la contractul de

împrumut menţionat, conform căruia termenul de rambursare a împrumutului a fost

prelungit până la 3 martie 2005. Până la data de 3 martie 2005 el a rambursat

creditorului suma de 60000 lei, cât şi dobânda pe doi ani în sumă de 18000 lei, însă

creditorul, contrar circumstanţelor menţionate, la 17 februarie 2005 a depus cerere

cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi prin ordonanţa judecătorului

Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 22 februarie 2005, a cărei copie el a

primit-o la 10 martie 2005, apartamentul nr. 3 bul Dacia 23 bloc 3 mun. Chişinău,

ce-i aparţine lui cu drept de proprietate, a fost transmis creditorului în posesiune.

Debitorul T.P., cere anularea ordonanţei judecătoreşti menţionate.

Studiind cererea cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile

anexate, judecătorul consideră că este necesară admiterea acesteia din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 352 al.(2) CPC, în decursul a 10 zile de la primirea

copiei de pe ordonanţă, debitorul este în drept să înainteze, prin intermediul oricăror

mijloace de comunicare ce asigură veridicitatea obiecţiilor şi primirea lor la timp, în

instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale motivate împotriva pretenţiilor

admise.

În conformitate cu art. 353 al.(1) CPC, dacă în termenul stabilit la art. 352

CPC debitorul înaintează obiecţii motivate împotriva ordonanţei judecătoreşti,

judecătorul o anulează printr-o încheiere care nu se supune nici unei căi de atac.

Din cererea cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile

anexate urmează că, la 3 martie 2003, între părţi, T.P. şi Banca „E‖, a fost încheiat

un contract de împrumut a sumei de 60000 lei, pe teremen de un an, cu o dobândă

anuală de 15%. În vederea garantării obligaţiei în cauză, în aceeaşi zi între părţi a

306

fost încheiat un contract de gaj al apartamentului nr. 3 bd.Dacia 23 bloc 3 mun.

Chişinău, estimat la suma de 60000 lei, care îi aparţine cu drept de proprietate

debitorului.

Cu toate că, termenul de rambursare a împrumutului, prin acordul adiţional

între părţi din 3 martie 2004 a fost prelungit până la 3 martie 2005, la 17 februarie

2005, creditorul, Banca „E‖ a depus în instanţa de judecată cerere cu privire la

eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi în legătură cu ce, la 22 februarie 2005, de către

judecătorul Judecătoriei Botanica mun. Chişinău a fost emisă ordonanţă

judecătorească, prin care apartamentul debitorului a fost transmis în posesiune

creditorului.

Cu atât mai mult, din certificatul eliberat de creditor urmează că, debitorul la

data de 3 martie 2005 rambursase în întregime suma de împrumut, cât şi dobânda pe

termen de doi ani.


T.P., în termen de 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă, a înaintat în instanţa

care a eliberat ordonanţa, obiecţii motivate împotriva pretenţiilor admise şi anume

că, în termenul stabilit prin contract şi contractul adiţional a rambursat suma de

împrumut şi dobânda contractuală, judecătorul ajunge la concluzia de a anula

ordonanţa judecătorească din 22 februarie 2005.

Judecătorul consideră necesar, în conformitate cu art. 353 al.(2) CPC, de a

explica creditorului că, pretenţia în cauză poate fi înaintată debitorului în procedură


În conformitate cu art. art. 269-270, art. 353 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se anulează ordonanţa judecătorului Judecătoriei Botanica municipiul

Chişinău din 22 februarie 2005.

Se explică creditorului Banca „E‖, că pretenţia poate fi înaintată debitorului

T.P. în procedură de examinare a acţiunii civile.


Judecătorul T.R.

307

Încheiere privind respingerea cererii cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti

Î N C H E I E R E


Judecătorul Judecătoriei Botanica mun. Chişinău T.R., studiind cererea lui

T.P. cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti

c o n s t a t ă

T.P. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la anularea ordonanţei

judecătoreşti.

În motivarea cererii debitorul T.P. a indicat că, la 3 martie 2003 el a încheiat

cu creditorul Banca „E‖ un contract de împrumut a sumei de 60000 lei pe termen de

un an cu dobânda anuală de 15%. În aceeaşi zi, în asigurarea executării obligaţiei de

împrumut, între părţi a fost încheiat contract de gaj al apartamentului nr. 3 bd.Dacia

23, bloc 3, mun. Chişinău, estimat la suma de 60000 lei, care îi aparţine lui cu drept

de proprietate.

Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 22

februarie 2005, apartamentul menţionat a fost transmis în posesiune creditorului.

Din considerentele că, banii în sumă de 60000 lei, primiţi de la creditor au

fost utilizaţi de către el într-o afacere, care a eşuat şi el, debitorul, nu poate restitui

suma împrumutată, iar un alt loc de trai nu are, debitorul cere anularea ordonanţei

judecătoreşti.

Stuiind cererea cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile

anexate, judecătorul consideră că este necesară respingerea acesteia din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 352 al.(2) CPC, în decursul a 10 zile de la primirea

copiei de pe ordonanţă, debitorul este în drept să înainteze, prin intermediul oricăror

mijloace de comunicare ce asigură veridicitatea obiecţiilor şi primirea lor la timp, în

instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale motivate împotriva pretenţiilor

admise.

În conformitate cu art. 353 al.(1) CPC, dacă în termenul stabilit la art. 352

CPC, debitorul înaintează obiecţii motivate împotriva ordonanţei judecătoreşti,

judecătorul o anulează printr-o încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac.

Din cererea cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile

anexate urmează că, la 3 martie 2003, între părţi a fost încheiat un contract de

umprumut a sumei de 60000 lei. În asigurarea executării obligaţiei cu privire la

restituirea împrumutului, în aceeaşi zi, între părţi a fost încheiat un contract de gaj al

apartamentului nr. 3, bd. Dacia 23, bloc 3 mun. Chişinău, estimat la suma de 60000

lei, care îi aparţine cu drept de proprietate debitorului T.P.

308

Până la momentul actual, debitorul T.P. nu şi-a onorat obligaţiunile

contractuale şi nu a restituit creditorului suma împrumutului de 60000 lei şi dobânda

de 9000 lei.

Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 22

februarie 2005, a cărei copie a fost înmânată debitorului T.P. la 6 martie 2005,

apartamentul menţionat, proprietate a debitorului, a fost transmis creditorului Banca

„E‖, în posesiune.

Judecătorul consideră că, nu pot fi reţinute obiecţiile debitorului T.P. cu privire

la aceea că, afacerea iniţiată de către el ar fi eşuat şi că, el nu are un alt loc de trai,

deoarece acestea nu constituie obiecţii motivate şi care nu pot fi puse la baza

admiterii cererii cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti.


T.P. în termen de 10 zile de la primirea copiei ordonanţei judecătoreşti, a depus

obiecţii nemotivate împotriva acesteia, judecătorul ajunge la concluzia de a respinge

cererea lui T.P. cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti din 22 februarie 2005.

În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Se respinge cererea debitorului T.P. cu privire la anularea ordonanţei

judecătorului Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 22 februarie 2005.



Judecătorul T.R.

Titlul III

C Ă I L E D E A T A C

A L E H O T Ă R Â R I L O R J U D E C Ă T O R E Ş T I

310

A P E L U L

311

Încheierea Preşedintelui instanţei de apel privind repartizarea pricinii judecătorului

raportor

Î N C H E I E R E


Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, F.I.

d i s p u n e

Se repartizează judecătorului C.P. pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului de

vânzare-cumpărare valabil pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 370 CPC.


Preşedintele F.I.

Curţii de Apel Chişinău

312

Încheiere privind primirea pricinii spre examinarea apelului şi pregătirea către

dezbateri judiciare

Î N C H E I E R E


Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, C.P., studiind pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului

de vânzare-cumpărare valabil,

în conformitate cu art. 370 CPC,

d i s p u n e

1. Se primeşte spre examinare în instanţa de apel pricina civilă la cererea de


de vânzare-cumpărare valabil;

2. Pentru asigurarea examinării juste şi prompte a pricinii se efectuează

următoarele acţiuni :

a)------------------------------------------------------------------------------------------

b)------------------------------------------------------------------------------------------

c)------------------------------------------------------------------------------------------

d)------------------------------------------------------------------------------------------

e)------------------------------------------------------------------------------------------

f)------------------------------------------------------------------------------------------


Judecătorul C.P.

313

Încheiere privind stabilirea termenului pentru examinarea pricinii în instanţa de apel

Î N C H E I E R E


Judecătorul Curţii de Apel Chişinău C.P., studiind pricina civilă la cererea de


de vânzare-cumpărare valabil şi constatând că, pricina este pregătită suficient pentru

dezbateri judiciare


d i s p u n e

Se stabileşte termenul pentru examinare în instanţa de apel a pricinii civile la

cererea lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului de

vânzare-cumpărare valabil pentru 25 ianuarie 2005, ora 10.00, în incinta

Curţii de Apel Chişinău, strada Teilor 4.

Se notifică despre şedinţa de judecată:

g) apelantul – I.P.

h) intimatul – M.C.

i) -----------------------------------------------------------------------------------

j) -----------------------------------------------------------------------------------

k) -----------------------------------------------------------------------------------

l) -----------------------------------------------------------------------------------


Judecătorul C.P.

314

Încheiere privind respingerea cererii cu privire la repunerea în termenul de apel

Î N C H E I E R E



în componenţă:



grefier F.V.

examinând în şedinţă publică cererea Primăriei oraşului Codru municipiul

Chişinău, cu privire la repunerea în termenul de apel, în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui C.P. împotriva Primăriei oraşului Codru municipiul

Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva hotărârii

Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a

fost admisă

c o n s t a t ă

C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Codru mun.

Chişinău, cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul, P.T. a indicat, că la 13 ianuarie 2004,

automobilul marca VAZ-2106, cu număr de înmatriculare CMR-100, proprietate a

pârâtului, condusă de angajatul acesteia, Z.R., a săvîrşit un accident rutier, în urma

căruia a fost deteriorat gardul de pe lîngă casa nr. 5 situată pe str. Cucoarelor or.

Codru, mun. Chişinău, ce-i aparţine lui cu drept de proprietate.

Reclamantul C.P. apreciază prejudiciul cauzat la suma de 500 lei, pe care şi o

cere să fie încasată de la pârât.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 1 februarie 2005


La 28 februarie 2005, Primăria or. Codru, mun. Chişinău a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. Cere

apelantul repunerea în termenul de apel, deoarece, cu toate că hotărârea motivată a

primei instanţe i-a fost comunicată la 3 februarie 2005, lucrătorii apelantului în

perioda de timp de la 10 până la 20 februarie 2005, au fost ocupaţi în diferite

activităţi şi nu au reuşit în termenul de 15 zile să declare apel împotriva hotărârii

primei instanţe.

Reprezentantul apelantului, Primăria or. Codru mun. Chişinău, P.O. în şedinţa

instanţei de apel, a susţinut cererea şi a cerut repunerea în termenul de apel.

315

Intimatul Z.R., în şedinţa instanţei de apel, a cerut admiterea cererii şi

repunerea apelantului în termenul de apel.

Intimatul C.P., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea cererii cu

privire la repunerea în termenul de apel, deoarece, în opinia lui, apelantul a omis

termenul de apel din motive neîntemeiate.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră

cererea cu privire la repunere în termenul de apel neîntemeiată şi care urmează a fi

respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 362 al.(1) CPC, termenul de declarare a apelului este de

15 zile de la data comunicării hotărârii motivate dacă legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 362 al.(4) CPC, repunerea în termenul de apel se face

de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea pevăzută de art. 116 CPC.

În conformitate cu art. 116 al.(1) CPC, persoanele, care din motive întemeiate,

au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de

către instanţă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 1 februarie 2005, prin hotărârea

Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, acţiunea lui C.P. împotriva Primăriei or. Codru

mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material a fost admisă.

Părţile, atât intimaţii C.P. şi Z.R., cât şi reprezentantul apelantului, Primăria or.

Codru mun. Chişinău, P.O., au fost prezenţi în şedinţa de judecată.

La 3 februarie 2005, părţilor le-a fost comunicată hotărârea motivată a

instanţei de judecată, ceea ce se confirmă prin explicaţiile acestora în şedinţa

instanţei de apel.

Colegiul Civil consideră că, nu poate fi reţinut ca întemeiat motivul invocat de

apelant cu privire la aceea că, lucrătorii primăriei ar fi fost ocupaţi în perioada de la

10 până la 20 februarie 2005, deoarece motivul în cauză, în opinia instanţei de apel,

este neîntemeiat şi nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, apelantul a

omis termenul de apel din motive neîntemeiate, Colegiul Civil ajunge la concluzia

de a respinge cererea apelantului, Primăria or. Codru mun. Chişinău cu privire la

repunerea în termenul de apel.

În conformitate cu art. 116 al.(5), art. art. 269-270, art. 362 al.(4) CPC,

Colegiul Civil

d i s p u n e

Se respinge cererea Primăriei oraşului Codru municipiul Chişinău cu privire la

repunerea în termenul de apel în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui

C.P. împotriva Primăriei oraşului Codru municipiul Chişinău cu privire la repararea

prejudiciului material, împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica municipiul

Chişinău, din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă.

Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de


316


judecătorul

Judecătorii V.M.

P.P.

317

Încheiere privind repunerea în termenul de apel

Î N C H E I E R E



în componenţă:



grefier F.V.

examinând în şedinţă publică cererea lui C.P. cu privire la repunerea în

termenul de apel în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P.

împotriva Primăriei oraşului Codru municipiul Chişinău cu privire la repararea

prejudiciului material, împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău

din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă parţial

c o n s t a t ă

C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Codru,

mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul P.T. a indicat, că la 13 ianuarie 2004,

automobilul marca VAZ-2106, cu număr de înmatriculare CMR-100, proprietate a

pârâtului, condusă de angajatul acesteia Z.R., a săvîrşit accident rutier, în rezultatul

căruia a fost deteriorat gardul de pe lîngă casa nr. 5, situată pe str. Cucoarelor or.

Codru mun. Chişinău, ce-i aparţine lui cu drept de proprietate.

Reclamantul, C.P. apreciază prejudiciul cauzat la suma de 1000 lei, pe care şi

o cere să fie încasată de la pârât.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 1 februarie 2005

acţiunea a fost admisă parţial şi în beneficiul lui C.P. a fost încasată suma de 570 lei.

La 28 februarie 2005, C.P. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe,

cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi

hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii. Cere apelantul repunerea în

termenul de apel, deoarece, cu toate că hotărârea motivată a primei instanţe i-a fost

comunicată la 5 februarie 2005, el, în legătură cu faptul că, din 6 februarie 2005

până la 27 februarie 2005, s-a aflat la tratament în staţionar, nu a reuşit în termenul

de 15 zile să declare apel împotriva hotărârii primei instanţe.

Apelantul C.P., în şedinţa instanţei de apel, a susţinut cererea şi a cerut

repunerea în termenul de apel.

318

Reprezentantul intimatului, Primăria or. Codru mun. Chişinău, P.O., în şedinţa

instanţei de apel, a cerut respingerea cererii cu privire la repunerea în termenul de

apel, considerând motivul invocat de apelant neîntemeiat.

Intimatul Z.R., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea cererii cu

privire la repunerea în termenul de apel, considerând motivul invocat de apelant

neîntemeiat.


cererea cu privire la repunere în termenul de apel întemeiată şi care urmează a fi

admisă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 362 al.(1) CPC, termenul de declarare a apelului este de

15 zile de la data comunicării hotărârii motivate dacă legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 362 al.(4) CPC, repunerea în termenul de apel se face

de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzută de art. 116 CPC.

În conformitate cu art. 116 al.(1) CPC, persoanele care, din motive întemeiate,

au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de

către instanţă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 1 februarie 2005, prin hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, acţiunea lui C.P. împotriva Primăriei or.

Codru mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material a fost admisă

parţial şi în beneficiul lui C.P. a fost încasată suma de 570 lei.

Părţile, atât apelantul C.P. cât şi reprezentantul intimatului, Primăria or. Codru

mun. Chişinău, P.O. şi intimatul Z.R. au fost prezenţi în şedinţa de judecată.

La 5 februarie 2005, părţilor le-a fost comunicată hotărârea motivată a

instanţei de judecată, ceea ce se confirmă prin explicaţiile acestora în şedinţa

instanţei de apel.

Colegiul Civil consideră motivul invocat de către apelant, în vederea

repunererii în termenul de apel întemeiat, deoarece apelantul din 6 februarie 2005

până la 27 februarie 2005, s-a aflat la tratament în staţionar, ceea ce se confirmă prin

certificatul eliberat de Spitalul Clinic Republican, circumstanţă ce nu i-a dat

posibilitate să declare apelul în termenul stipulat la art. 362 CPC.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, apelantul a

omis termenul de apel din motive întemeiate, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a

admite cererea apelantului C.P. cu privire la repunerea în termenul de apel.

În conformitate cu art. 116 al.(5), art. art. 269-270, art. 359 al.(1), art. 362

al.(4) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Se repune C.P. în termenul de apel în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui C.P. împotriva Primăriei oraşului Codru municipiul Chişinău, cu

privire la repararea prejudiciului material, împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica

municipiul Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă parţial.



319


judecătorul

Judecătorii V.M.

P.P.

320

Încheiere, prin care nu se dă curs cererii de apel

Î N C H E I E R E


Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, B.V., studiind cererea de apel depusă de

către L.U. în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a L.O. împotriva lui

L.U. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, împotriva

hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005, prin care

acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă

L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la


În motivarea acţiunii reclamanta, L.O., a indicat că în anul 2003 a desfăcut

căsătoria cu pârâtul. Pe parcursul vieţii comune au cumpărat apartamentul nr. 12

situat pe str. P.Zadnipru nr. 2/1 mun. Chişinău, compus din trei odăi. În legătură cu

faptul că, ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea apartamentului

menţionat şi având în vedere faptul că, pârâtul are în proprietate un alt apartament şi

anume nr. 23, situat pe str. Munceşti nr. 3/4 mun. Chişinău, cere transmiterea ei în

proprietate a apartamentului şi încasarea în beneficiul pârâtului a 130000 lei, ceea ce

constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005

acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1

mun. Chişinău a fost transmis în proprietatea L.O., iar de la ultima au fost încasat în

beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.

La 14 februarie 2005 L.U. a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei

instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea

pricinii spre rejudecare în primă instanţă.

Studiind cererea de apel şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră că, este

necesar de a nu da curs acesteia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 368 al.(1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte

condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de

stat, judecătorul instanţei de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,

acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Din cererea de apel şi înscrisurile anexate urmează că cererea, contrar

prevederilor art. 365 al.(3) CPC, nu este semnată de apelant sau de reprezentantul

său.

Cu atât mai mult, contrar prevederilor art. 3 al.(1) lit.k) a Legii taxei de stat,

art. art. 83-84, art. 87 al.(1) lit.a), art. 365 al.(4) CPC, apelantul L.U. la cererea de

apel nu a anexat dovada de plată a taxei de stat în mărime de 2925 lei.

321

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cererea de

apel nu este semnată şi la cererea de apel nu este anexată dovada de plată a taxei de

stat în mărime de 2925 lei, judecătorul ajunge la concluzia de a nu da curs cererii de

apel şi de a stabili apelantului L.U. un termen de 10 zile, din momentul primirii

copiei de pe încheierea în cauză, pentru semnarea cererii de apel şi anexarea dovezii

de plată a taxei de stat în mărime de 2925 lei.

Judecătorul consideră necesar de a explica apelantului L.U. că, dacă el nu va

lichida neajunsurile menţionate şi nu va prezenta dovada de plată a taxei de stat în

termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu toate

documentele anexate va fi restituită.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 368 CPC, judecătorul

d i s p u n e

Nu se dă curs cererii de apel a lui L.U. în pricina civilă la cererea de chemare

în judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în

devălmăşie a soţilor, împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1

februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă.

Se comunică lui L.U. despre necesitatea semnării cererii de apel şi prezentării

dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 2925 (două mii nouă sute douăzeci şi

cinci) lei, stabilindu-i un termen de 10 zile din momentul primirii copiei de pe


Se explică lui L.U. că, în caz dacă el nu va lichida neajunsurile menţionate şi

nu v-a prezenta dovada de plată a taxei de stat, cererea de apel nu va fi considerată

depusă şi împreună cu toate documentele anexate va fi restituită.



Judecătorul B.V.

322

Încheierea privind restituirea cererii de apel, dacă apelantul nu a îndeplinit în termen

indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 al.(1)

CPC

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul P.L.

Judecătorii O.P. şi M.N.

grefier C.V.

examinând în şedinţă publică apelul declarat de către L.U., în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea

bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, împotriva hotărârii Judecătoriei

Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamanta, L.O., a indicat, că în anul 2003 a desfăcut


situat pe str. P.Zadnipru nr. 2, bloc 1, mun. Chişinău, compus din trei odăi. În

legătură cu faptul că, ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea

apartamentului menţionat, şi având în vedere faptul că, pârâtul are în proprietate un

alt apartament şi anume nr. 23 situat pe str. de Munceşti nr. 3, bloc 4, mun. Chişinău,

cere transmiterea ei în proprietate a apartamentului şi încasarea în beneficiul

pârâtului a 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 1 februarie 2005


mun. Chişinău a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima a fost încasat în


L.U. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în

primă instanţă.

Apelantul L.U., în motivarea apelului a indicat că, el doreşte ca să fie numită o

altă expertiză privind aprecierea valorii apartamentului în litigiu, deoarece după

emiterea hotărârii de către prima instanţă, preţul apartamentului s-a majorat.

Apelantul L.U., în şedinţa instanţei de apel, apelul declarat a susţinut şi a cerut

admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre

rejudecare în primă instanţă. Până la momentul actual, el nu a semnat cererea de apel

323

şi nu a plătit taxa de stat în mărime de 2925 lei la depunerea cererii de apel, din lipsă

de timp.

Intimata L.O., în şedinţa instanţei de apel, a cerut restituirea cererii de apel

invocând că apelantul, fără motive întemeiate, în termenul stabilit, n-a semnat

cererea de apel şi nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat în mărime de 2925

lei.


necesar de a restitui cererea de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 369 al.(1) lit.a) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o

încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de

apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 al.(1) CPC.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 14 februarie 2005, apelantul L.U. a

depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău.

În legătură cu faptul că, cererea de apel în cauză n-a fost semnată de apelant

sau de reprezentantul său şi că apelantul n-a prezentat dovada de plată a taxei de stat

în mărime de 2925 lei, prin încheierea judecătorului Curţii de Apel Chişinău din 1

martie 2005, a cărei copie a fost înmânată lui L.U. în aceeaşi zi, lui L.U. i-a fost

stabilit un termen de 10 zile pentru semnarea cererii de apel şi prezentarea dovezii de

plată a taxei de stat, însă L.U., fără motive întemeiate, în termenul stabilit, nu a

semnat cererea de apel şi nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat.

Colegiul Civil consideră că, nu pot fi reţinute ca întemeiate argumentele

invocate de către apelantul L.U. cu privire la aceea că, el n-ar fi îndeplinit în termen

indicaţiile instanţei de apel în legătură cu lipsa de timp, deoarece circumstanţa în

cauză nu poate fi considerată ca motiv întemeiat.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, apelantul,

fără motive întemeiate, în termenul stabilit de instanţa de apel, nu a lichidat

neajunsurile menţionate în încheierea judecătorului Curţii de Apel Chişinău din 5

martie 2005 şi nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat, Colegiul Civil ajunge la

concluzia de a restitui apelantului L.U. cererea de apel cu toate documentele

anexate.

Colegiul Civil consideră necesar de a explica lui L.U. că, restituirea cererii de

apel nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi apelant, cu

aceeaşi cerere de apel, împotriva aceleaşi hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi

temeiuri, dacă apelantul a lichidat neajunsurile.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 369 al.(1) lit.a) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Se restituie lui L.U. cererea de apel.

Se remite lui L.U. cererea de apel cu toate documentele anexate.

Se explică lui L.U că restituirea cererii de apel nu exclude posibilitatea

adresării repetate în judecată a aceluiaşi apelant, cu aceeaşi cerere de apel, împotriva

aceleaşi hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri, dacă apelantul a lichidat

neajunsurile

324



Preşedintele şedinţei, P.L.

judecătorul

Judecătorii O.P.

M.N.

325

Încheiere privind restituirea cererii de apel, dacă apelul a fost depus

în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen

sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen

Î N C H E I E R E

23 aprilie 2005 mun. Chişinău


în componenţă:



grefier C.V.




Ciocana, mun. Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamanta, L.O., a indicats că în anul 2003 a desfăcut


situat pe str. P.Zadnipru nr. 2, bloc 1 mun. Chişinău, compus din trei odăi. În



alt apartament şi anume nr. 23 situat pe str. Munceşti nr. 3 bloc 4 mun. Chişinău,







La 28 martie 2005 L.U. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe,

cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre

rejudecare în primă instanţă.




Apelantul L.U., în şedinţa instanţei de apel, apelul declarat a susţinut şi a cerut

admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre

rejudecare în primă instanţă. El a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe cu

326

depăşirea termenului de 15 zile, deoarece n-a dispus de timp liber pentru a întocmi

cererea de apel în termen.


indicând că, apelantul, fără vreun motiv întemeiat, a declarat apel cu depăşirea

termenului de 15 zile.



În conformitate cu art. 369 al.(1) lit.b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o

încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu

solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în

termen.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, apelantul L.U. a depus cerere de apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005 la 28

martie 2005.

Din materialele dosarului urmează că, apelantului L.U., hotărârea motivată a

instanţei de judecată i-a fost comunicată la 10 februarie 2005, însă el fără motive

întemeiate, contrar prevederilor art. 362 al.(1) CPC, a declarat apel cu depăşirea

termenului de 15 zile.


învocate de către apelantul L.U. cu privire la aceea că, el nu a declarat apelul în

termenul de 15 zile de la data comunicării hotărârii motivate, în legătură cu lipsa de

timp liber pentru întocmirea cererii de apel, deoarece circumstanţa în cauză nu poate

fi considerată ca motiv întemeiat.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, apelantul,

fără vreun motive întemeiat a declarat apel cu depăşirea termenului de 15 zile de la

data comunicării hotărârii motivate şi nu solicită repunerea în termen, Colegiul Civil

ajunge la concluzia de a restitui apelantului L.U. cererea de apel cu toate


În conformitate cu art. art. 269-270, art. 369 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e






judecătorul

Judecătorii O.P.

M.N.

327

Încheiere privind restituirea cererii de apel, dacă apelantul

a înaintat o nouă pretenţie, neexaminată în primă instanţă

Î N C H E I E R E



în componenţă:



grefier C.V.

examinând în şedinţă publică apelul declarat de către L.O., în pricina civilă la




c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamanta, L.O. a indicat, că în anul 2003 a desfăcut


situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1 mun. Chişinău, compus din trei odăi. În legătură

cu faptul că, ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea






acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1



L.O. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea

apelului şi încasarea de la intimat în beneficiul ei a pensiei pentru întreţinerea fiului

minor T., născut la 3 ianuarie 1998.

Apelanta L.O., în motivarea apelului a indicat că, intimatul nu acordă ajutor

material la întreţinerea copilului minor şi cere şi încasarea de la intimat în beneficiul

ei a pensiei pentru întreţinerea fiului minor.

Apelanta L.O., în şedinţa instanţei de apel, apelul declarat a susţinut şi a cerut

admiterea acestuia.

328

Intimatul L.U., în şedinţa instanţei de apel, a cerut restituirea cererii de apel

indicând că, apelanta L.O., prin cererea de apel, a înaintat o nouă pretenţie, care nu a

fost examinată în primă instanţă.



În conformitate cu art. 369 al.(1) lit.c) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o

încheiere, cererea dacă apelantul a înaintat o nouă pretenţie, neexaminată în primă

instanţă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, apelanta L.O. a depus la Judecătoria

Ciocana mun. Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire

la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi prin care a cerut

transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2

bloc 1, mun. Chişinău cu încasarea de la ea în beneficiul lui L.U. a 130000 lei, ceea

ce constituie ½ cotă-parte din apartamentul în litigiu.



mun. Chişinău au fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima a fost încasaţi

în beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.

Alte pretenţii, inclusiv şi de încasare a pensiei pentru întreţinerea copilului

minor, apelanta L.O., în primă instanţă nu a înaintat şi o astfel de pretenţie nu a fost

examinată.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, apelanta

L.O., în cererea de apel a înaintat o nouă pretenţie, neexaminată în primă instanţă,

Colegiul Civil ajunge la concluzia de a restitui apelantei L.O cererea de apel cu toate


În conformitate cu art. art. 269-270, art. 369 al.(1) lit.c) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Se restituie lui L.O. cererea de apel.

Se remite lui L.O. cererea de apel cu toate documentele anexate.




judecătorul

Judecătorii O.P.

M.N.

329

Încheiere privind restituirea cererii de apel, dacă cererea de apel

a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel

Î N C H E I E R E



în componenţă:



grefier C.V.

examinând în şedinţă publică apelul declarat de către L.P., în pricina civilă la




c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamanta, L.O. a indicat, că în anul 2003 a desfăcut

căsătoria cu pârâtul. Pe parcursul vieţii comune au cumpărat apartamentul nr. 12,

situat pe str. P.Zadnipru nr. 2, bloc 1, mun. Chişinău, compus din trei camere. În



alt apartament şi anume nr. 23 situat pe str. Munceşti nr. 3, bloc 4, mun. Chişinău,




acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru, nr. 2, bloc 1

mun. Chişinău a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima au fost încasaţi


L.P. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire

la respingerea acţiunii.

Apelanta L.P., în motivarea apelului a indicat că, ea este mama intimatului

L.U., care, prin hotărârea primei instanţe, a fost lezat în drepturile sale de proprietar

al apartamentului în litigiu.

Apelanta L.P., în şedinţa instanţei de apel, apelul declarat a susţinut şi a cerut

admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe şi pronunţarea unei noi

hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

330

Intimatul L.U., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea apelului cu

menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră legală şi întemeiată.


indicând că, cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să

declare apel.



În conformitate cu art. 369 al.(1) lit.d) CPC, instanţa de apel, restituie, printr-o

încheiere, cererea dacă cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în

drept să declare apel.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, L.O. a depus la Judecătoria Ciocana

mun. Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la

partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi prin care a cerut


bloc 1 mun. Chişinău cu încasarea de la ea în beneficiul lui L.U. a 130000 lei, ceea






Părţi în litigiul în cauză sunt numai L.O. şi L.U., iar L.P., mama intimatului

L.U., nu este nici parte, nici participant la procesul în cauză. Cu atât mai mult,

apartamentul în litigiu este proprietate în devălmăşie a soţilor L.O. şi L.U., şi prin

hotărârea judecătorească emisă nu au fost lezate careva drepturi ale L.P.

Este necesar de menţionat şi faptul că, intimatul L.U. are o vârstă mai mare de

18 ani şi în conformitate cu art. 58 al.(1) CPC, este în drept de a-şi exercita în volum

deplin, personal drepturile şi obligaţiile procedurale în judecată.

L.U. nu i-a delegat mamei sale L.P., careva drepturi şi obligaţii procedurale în

conformitate cu art. 81 CPC.


apel a fost depusă de către L.P., persoană care nu este în drept să declare apel,

Colegiul Civil ajunge la concluzia de a restitui apelantei L.P. cererea de apel cu toate


Colegiul Civil consideră necesar de a explica lui L.P. că, restituirea cererii de

apel nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi apelant, cu

aceeaşi cerere de apel, împotriva aceleiaşi hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi

temeiuri, dacă apelantul a lichidat neajunsurile.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 369 al.(1) lit.d) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Se restituie L.P. cererea de apel.

Se remite L.P. cererea de apel cu toate documentele anexate.

331

Se explică L.P. că, restituirea cererii de apel nu exclude posibilitatea adresării

repetate în judecată a aceluiaşi apelant, cu aceeaşi cerere de apel, împotriva aceleiaşi

hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri, dacă apelantul a lichidat neajunsurile




judecătorul

Judecătorii O.P.

M.N.

332

Încheiere privind restituirea cererii de apel, dacă apelantul solicită restituirea

apelului până la începerea dezbaterii pricinii în fond în instanţa de apel

Î N C H E I E R E



în componenţă:



grefier C.V.




Ciocana, mun. Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamanta, L.O., a indicat, că în anul 2003 a desfăcut



legătură cu faptul că ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea

apartamentului menţionat şi având în vedere faptul că, pârâtul are în proprietate un

alt apartament şi anume nr. 23, situat pe str. Munceşti nr. 3, bloc 4, mun. Chişinău,









primă instanţă.




Apelantul L.U., în şedinţa instanţei de apel, până la începerea dezbaterii

pricinii în fond, a cerut restituirea apelului.

333


indicând că, apelantul, a solicitat restituirea apelului până la începerea dezbaterii

pricinii în fond.



În conformitate cu art. 369 al.(1) lit.e) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o

încheiere, cererea dacă apelantul solicită restituirea apelului până la începerea

dezbaterii pricinii în fond în instanţa de apel.


mun. Chişinău, cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la



bloc 1, mun. Chişinău, cu încasarea de la ea în beneficiul lui L.U. a 130000 lei, ceea


Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, din 1 februarie 2005


mun. Chişinău, a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima au fost încasaţi


Apelantul L.U. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe şi prin care a

cerut admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre

rejudecare în primă instanţă, însă, în şedinţa instanţei de apel, până la începerea

dezbaterii pricinii în fond, apelantul L.U. a cerut restituirea apelului.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, până la

începerea dezbaterii pricinii în fond în instanţa de apel, apelantul L.U. a cerut

restituirea apelului, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a restitui apelantului L.U.

cererea de apel cu toate documentele anexate.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 369 al.(1) lit.e) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e






judecătorul

Judecătorii O.P.

M.N.

334

Încheiere privind restituirea cererii de apel, dacă în virtutea legii, hotărârea nu poate

fi atacată în apel

Î N C H E I E R E

23 aprilie 2005 mun.Bălţi

Colegiul Civil al Curţii de Apel Bălţi

în componenţă:



grefier C.V.

examinând în şedinţă publică apelurile declarate de către Primăria satului „R‖

raionul Floreşti şi întreprinderea „T‖ în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui C.P. împotriva Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti cu privire la

contestarea actului administrativ, prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă

C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului „R‖

raionul Floreşti cu privire la contestarea actului administrativ.


vânzare-cumpărare încheiat la 15 martie 2004 şi înregistrat la Oficiul Cadastral

Teritorial Bălţi, îi aparţine cu drept de proprietate un teren cu suprafaţa de un hectar.

Prin hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie

2005 „Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, 50 ari din

terenul menţionat au fost transmişi pe un termen de 5 ani întreprinderii „T‖.



Reclamantul C.P. consideră hotărârea contestată nelegitimă şi cere anularea

acesteia.

Prin hotărârea judecătoriei Floreşti, din 20 martie 2005 în calitate de instanţă

de contencios administrativ, acţiunea a fost admisă şi a fost anulată hotărârea

Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti, nr. 12 din 10 ianuarie 2005 „Cu privire la

darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖.

Primăria satului „R‖, raionul Floreşti, şi întreprinderea „T‖ au declarat apeluri

împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelurilor, casarea hotărârii

primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

În motivarea apelurilor, apelanţii Primăria satului „R‖, raionul Floreşti, şi

întreprinderea „T‖, au indicat că, este necesară în instanţa de apel audierea

explicaţiilor martorilor T.R., P.O. şi T.M., care ar putea confirma legalitatea

hotărârii contestate de către intimat, cât şi numirea unei expertize tehnice pentru

determinarea hotarelor terenului intimatului.

335

Reprezentanţii apelanţilor, Primăria satului „R‖, raionul Floreşti, P.P., şi

întreprinderea „T‖, M.N., în şedinţa instanţei de apel, au susţinut apelurile declarate

şi au cerut admiterea acestora cu casarea hotărârii primei instanţe şi pronunţarea unei

noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

Intimatul C.P., în şedinţa instanţei de apel, a cerut restituirea cererii de apel

indicând că, în virtutea legii, hotărârea primei instanţe nu poate fi atacată în apel.



În conformitate cu art. 369 al.(1) lit.f) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o

încheiere, cererea dacă, în virtutea legii, hotărârea nu poate fi atacată în apel.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul C.P. a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti şi prin care,

conform art. 3 al Legii contenciosului administrativ, a cerut anularea unui act

administrativ emis de pârât în calitate de autoritate publică.

Judecătoria Floreşti, în calitate de instanţă de contencios administrativ,

conform art. 25 al.(1) lit.b), art. 26 al.(1) lit.a) ale Legii contenciosului administrativ

a anulat hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie 2005

„Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, între părţi

C.P. şi Primăria satului „R‖ raionul Floreşti, în legătură cu contestarea hotărârii

ultimei, sunt raporturi juridice de contencios administrativ şi deoarece, conform art.

30 al Legii contenciosului administrativ, hotărârea instanţei de contencios

administrativ asupra acţiunii judecate în fond poate fi atacată cu recurs, deci în

virtutea legii, nu poate fi atacată în apel, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a

restitui apelanţilor – Primăria satului „R‖ raionul Floreşti şi întreprinderea „T‖

cererile de apel cu toate documentele anexate.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 369 al.(1) lit.f) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Se restituie Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti, şi întreprinderii „T‖ cererile

de apel.

Se remite Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti, şi întreprinderii „T‖ cererile

de apel cu toate documentele anexate.


15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Bălţi.


judecătorul

Judecătorii O.P.

M.N.

336

Încheiere privind încetarea procedurii de apel, dacă se admite retragerea apelului

Î N C H E I E R E



în componenţă:



grefier C.V.





c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamanta, L.O. a indicat că, în anul 2003, a desfăcut



legătură cu faptul că ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea

apartamentului menţionat şi având în vedere faptul că, pârâtul are în proprietate un

alt apartament, şi anume nr. 23 situat pe str. Munceşti nr. 3 bloc 4 mun. Chişinău,









primă instanţă.

În motivarea apelului apelantul L.U. a indicat că, el doreşte să fie numită o altă

expertiză privind aprecierea valorii apartamentului în litigiu, deoarece, după


Apelantul L.U., în şedinţa instanţei de apel, până la începerea dezbaterii

pricinii în fond, a retras apelul.

Intimata L.O., în şedinţa instanţei de apel, a cerut încetarea procedurii de apel

indicând că, apelantul a retras apelul până la începerea dezbaterii pricinii în fond.

337


necesar de a admite retragerea de către L.U. a apelului şi de a înceta procedura de

apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 374 al.(1) CPC, apelantul şi reprezentantul lui pot

retrage apelul până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de apel. Retragerea se

face în scris sau oral, în ultimul caz cu consemnare în proces verbal.













rejudecare în primă instanţă, însă, în şedinţa instanţei de apel, până la începerea

dezbaterii pricinii în fond, apelantul L.U., oral, şi-a retras apelul, ceea ce în

conformitate cu art. 212 al.(1) şi art. 374 al.(1) CPC a fost consemnat în procesul-

verbal şi semnat de acesta.

Colegiul Civil, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, a explicat apelantului

L.U. efectele admiterii retragerii apelului şi ale încetării procedurii de apel stipulate

în art. 266 al.(2) şi 374 al.(3) CPC şi anume că, nu se admite o nouă adresare în

judecată a aceluiaşi apelant cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în

conformitate cu art. 60 al.(5) CPC, retragerea apelului de către apelant nu contravine

legii şi nu încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, interesele

societăţii sau ale statului, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite retragerea

apelului şi de a înceta procedura de apel.

În conformitate cu art. 60 al.(5), art. 212 al.(4), art. 266, art. art. 269-270, art.

374 CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Se admite retragerea apelului de către L.U.

Procedura de apel în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a L.O.

împotriva lui L.U. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a

soţilor se încetează.

Se menţionează că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiaşi apelant

cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.



338


judecătorul

Judecătorii O.P.

M.N.

339

Încheiere privind scoaterea apelului de pe rol

Î N C H E I E R E



în componenţă:



grefier C.V.





c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamanta, L.O., a indicat că, în anul 2003, a desfăcut


situat pe str. P.Zadnipru nr. 2, bloc 1, mun. Chişinău, compus din trei odăi. În







acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru, nr. 2 bloc 1

mun. Chişinău a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima au fost încasat




primă instanţă.

Apelantul L.U., în motivarea apelului a invocat că, el doreşte să fie numită o

altă expertiză privind aprecierea valorii apartamentului în litigiu, deoarece, după


Apelantul L.U., în şedinţa instanţei de apel, nu s-a prezentat, despre locul, data

şi ora şedinţei instanţei de apel a fost înştiinţat în mod legal.

Intimata L.O., în şedinţa instanţei de apel, a cerut scoaterea apelului de pe rol

indicând că, apelantul nu mai locuieşte pe adresa indicată în cererea de apel şi locul

lui de domiciliu nu este cunoscut.

340

Audiind intimata, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră

necesar de a scoate apelul de pe rol din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 379 al.(2) CPC, neprezentarea în şedinţa de judecată a

apelantului căruia nu i s-a înmânat citaţia din cauza absenţei la adresa indicată în

cererea de apel are ca efect scoaterea apelului de pe rol.





bloc 1, mun. Chişinău cu încasarea de la ea în beneficiul lui L.U. a 130000 lei, ceea








rejudecare în primă instanţă, însă, nu s-a prezentat la şedinţa instanţei de apel.

Neprezentarea apelantului L.U. în şedinţa instanţei de apel este legată de faptul

că, lui nu i s-a înmânat citaţia din cauza absenţei la adresa indicată în cererea de apel

şi anume apartamentul nr. 23, str. Munceşti nr. 3, bloc 4 mun. Chişinău.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, apelantul

L.U. nu s-a prezentat în şedinţa de judecată din cauza neînmânării citaţiei,

circumstanţă legată de absenţa lui la adresa indicată în cererea de apel, Colegiul

Civil ajunge la concluzia de a scoate apelul de pe rol.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 379 al.(2) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Apelul declarat de către L.U., în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în

devălmăşie a soţilor, împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 1

februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă, se scoate de pe rol.




judecătorul

Judecătorii O.P.

M.N.

341

Decizie privind respingerea apelului şi menţinerea hotărârii primei instanţe

D E C I Z I E



în componenţă:



grefier F.V.

examinând în şedinţă publică apelul declarat de către întreprinderea „W‖, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.P. împotriva întreprinderii

„W‖ cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa

forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva hotărârii Judecătoriei

Buiucani mun. Chişinău din 2 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă parţial

c o n s t a t ă

P.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „W‖ cu

privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la

lucru şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul P.P. a indicat că, el la 10 mai 1994 a fost

angajat, pe un termen nedeterminat, la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 a

pârâtului.

Prin ordinul directorului întreprinderii din 2 decembrie 2004, el a fost

concediat de la lucru conform art. 86 al.(1) lit.h), absenţa fără motive întemeiate de

la lucru mai mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă la 1 decembrie

2004.

Consideră P.P. eliberarea sa de la lucru nelegitimă, deoarece la 1 decembrie

2004 de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute, el, în legătură cu dureri

stomacale, s-a aflat la cabinetul medicului al întreprinderii, unde a primit tratament,

după ce a revenit la locul de muncă. Cu atât mai mult, la 2 decembrie 2004, în ziua

emiterii ordinului de concediat, el era bolnav şi se afla în concediu de boală, ceea ce

se confirmă prin certificatul medical. Fiind membru de sindicat, administraţia l-a

eliberat din funcţie fără acordul preliminar al organului sindical al întreprinderii.

Cere P.P. restabilirea sa la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 a

pârâtului, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de

2000 lei cât şi repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 2 februarie 2005

acţiunea lui P.P. a fost admisă parţial. P.P. a fost restabilit la lucru în calitate de

lăcătuş al secţiei nr. 1 a întreprinderii „W‖ şi a fost încasat în beneficiul lui salariul

mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 2000 lei. Pretenţia lui P.P. în

342

privinţa reparării prejudiciului moral a fost admisă parţial şi a fost încasat în

beneficiul lui suma de 1000 lei.

Întreprinderea „W‖ a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu

privire la respingerea acţiunii.

Apelantul întreprinderea „W‖, în motivarea apelului a indicat că, consideră că

intimatul P.P., atât la 1 decembrie 2004 cât şi în ziua concedierii lui de la lucru la 2

decembrie 2004, a insinuat starea lui bolnavă, dar în realitate n-a fost bolnav, după

cum nu a fost bolnav nici până la 1 decembrie 2004, nici o dată.

Reprezentantul apelantului întreprinderea „W‖, P.X. în şedinţa instanţei de

apel, apelul a susţinut, cerând admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe

şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

Intimatul P.P., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea apelului şi

menţinerea hotărârii primei instanţe, care este întemeiată şi legală indicând că,

motivele invocate de către apelant nu corespund realităţii, dar invers atât la 1

decembrie 2004 cât şi la 2 decembrie 2004 el a fost bolnav, fapt confirmat în şedinţa

de judecată în primă instanţă.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră apelul

neîntemeiat şi care urmează de a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe


În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.a) CPC, instanţa de apel, după ce judecă

apelul, este în drept să respingă apelul şi să menţină hotărârea primei instanţe.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul P.P. la 1 decembrie 2004,

având dureri stomacale, de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute s-a aflat la

medicul întreprinderii „W‖, unde a primit tratament. Circumstanţa în cauză se

confirmă prin certificatul eliberat de medicul întreprinderii „W‖, T.Z., de explicaţiile

acestuia în şedinţa de judecată cât şi de explicaţiile martorilor H.F. şi F.D., colegi de

lucru ai reclamantului, care l-au însoţit pe acesta la medicul întreprinderii la 1

decembrie 2004.

Din considerentele că, intimatul P.P. la 1 decembrie 2004 de la orele 13.00

până la orele 16 şi 30 minute, din motive întemeiate, a lipsit de la locul de muncă

mai puţin de 4 ore consecutiv, concedierea lui de la lucru conform prevederilor art.

86 al.(1) lit.h) Codul Muncii este nelegitimă.

Acţiunile apelantului cu privire la concedierea intimatului sunt contrare şi

prevederilor art. 86 al.(2) şi 87 al.(1) Codul Muncii, deoarece ultimul a fost

concediat, fiind, la 2 decembrie 2004 în concediu de boală, ceea ce se confirmă prin

certificatul de boală şi fiind membru de sindicat al întreprinderii, a fost concediat

fără acordul preliminar al organului sindical din unitate, ceea ce conform art. 89

al.(2) Codul Muncii constituie temei pentru restabilirea lui la locul de muncă.

Astfel, din considerentele că, intimatul P.P. a fost concediat nelegitim, prima

instanţă, întemeiat l-a restabilit pe acesta la lucru.


salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să

repare prejudiciul cauzat acestuia.

343

Conform art. 90 al.(2) lit.a) Codul Muncii, repararea de către angajator a

prejudiciului cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru

întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât

salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.

Din certificatul prezentat de către apelant urmează că, salariul mediu al

intimatului P.P. este de 1000 lei, din care considerente, prima instanţă, a încasat

corect în beneficiul acestuia, suma de 2000 lei pentru absenţa forţată de la muncă din

2 decembrie 2004 până la 2 februarie 2005.

Conform art. 90 al.(2) lit.c) Codul Muncii, repararea de către angajator a

prejudiciului cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului moral cauzat

salariatului.




Din considerentele că, intimatul P.P. a fost concediat în perioada aflării sale în

concediu de boală şi fără acordul preliminar al organului sindical, prima instanţă

corect a ajuns la concluzia cu privire la admiterea parţială a pretenţiei ce ţine de

repararea prejudiciului moral, încasând suma de 1000 lei, ceea ce corespunde

suferinţelor morale suportate de ultimul.

În conformitate cu art. 83 al.(2), art. 85 al.(1) lit.a), art. 87 al.(1) lit.k), art. 98

al.(1) CPC, art. 3 al.(1) li.a) şi lit.f) al Legii taxei de stat, prima instanţa a încasat

corect de la apelant în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 330 lei, care

constă din 90 lei (pentru pretenţia cu caracter nepatrimonial cu privire la restabilire

la lucru), 150 lei (pentru pretenţia cu caracter patrimonial cu privire la încasarea

salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru) şi 90 lei (pentru pretenţia cu

carater nepatrimonial cu privire la repararea prejudiciului moral).

Colegiul Civil consideră că, nu pot fi reţinute argumentele invocate de apelant

cu privire la aceea că, intimatul ar fi insinuat starea sa bolnavă la 1 şi 2 decembrie

2004, deoarece starea bolnavă a intimatului a fost confirmată în şedinţa de judecată

prin documentele prezentate şi explicaţiile martorilor.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, hotărârea

primei instanţe este întemeiată şi legală, iar motivele invocate de către apelant sunt

neîntemeiate, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a respinge apelul declarat şi de a

menţine hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.a), art. 390 CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se respinge apelul declarat de către întreprinderea „W‖.

Se menţine hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 2

februarie 2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.P. împotriva

întreprinderii „W‖ cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru

absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral.

Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de

Justiţie în termen de 15 zile, prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.

344


judecătorul

Judecătorii V.M.

P.P.

345

Decizie privind admiterea apelului şi modificarea hotărârii primei instanţe

D E C I Z I E



în componenţă:



grefier F.V.

examinând în şedinţă publică apelul declarat de către întreprinderea „W‖, în



forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva hotărârii Judecătoriei

Buiucani mun. Chişinău din 2 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă




În motivarea acţiunii reclamantul P.P. a indicat că, el la 10 mai 1994, a fost

angajat, pe un termen nedeterminat, în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 a pârâtului.


concediat conform art. 86 al.(1) lit.h), absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai

mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă la 1 decembrie 2004.

P.P. consideră eliberarea sa de la lucru nelegitimă, deoarece la 1 decembrie

2004, de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute, el, în legătură cu dureri

stomacale, s-a aflat la cabinetul medicului întreprinderii, unde a primit tratament,


emiterii ordinului de eliberare de la lucru, el era bolnav şi se afla în concediu de

boală, ceea ce se confirmă prin certificatul medical. Fiind membru de sindicat,

administraţia la concediat de la lucru fără acordul preliminar al organului sindical al

întreprinderii.

P.P. cere restabilirea sa la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 a pârâtului,

încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 2000 lei,

cât şi repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.


acţiunea lui P.P. a fost admisă. P.P. a fost restabilit la lucru în calitate de lăcătuş al

secţiei nr. 1 a întreprinderii „W‖ şi a fost încasat în beneficiul lui salariul mediu

346

pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 2000 lei, cât şi prejudiciul moral în

mărime de 10000 lei.

Întreprinderea „W‖ a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând

admiterea apelului casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu


Apelantul întreprinderea „W‖, în motivarea apelului a indicat că, el consideră

că, intimatul P.P., atât la 1 decembrie 2004 cât şi în ziua concedierii la 2 decembrie

2004, a simulat o infecţie, dar în realitate n-a fost bolnav, după cum nu a fost bolnav

nici până la 1 decembrie 2004 nici o dată. Cu atât mai mult, prima instanţă a încasat

în beneficiul intimatului, în vederea reparării prejudiciului moral, o sumă exagerat

de mare.

Reprezentantul apelantului întreprinderea „W‖, P.X. în şedinţa instanţei de

apel, apelul a susţinut, cerând admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe

şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

Intimatul P.P., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea apelului şi

menţinerea hotărârii primei instanţe, care o consideră întemeiată şi legală indicând

că, motivele invocate de către apelant nu corespund realităţii, deorece atât la 1

decembrie 2004, cât şi la 2 decembrie 2004, el a fost bolnav, fapt confirmat în

şedinţa de judecată în primă instanţă. Consideră că suma de 10000 lei, încasată de

prima instanţă în beneficiul lui în vederea reparării prejudiciului moral, corespunde

suferinţelor morale suportate de către el în legătură cu eliberarea sa de la lucru.


întemeiat şi care urmează a fi admis cu modificarea hotărârii primei instanţe din


În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.b) CPC, instanţa de apel, după ce judecă

apelul, este în drept să admită apelul şi să modifice hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 386 al.(1) lit.d) CPC, hotărârea primei instanţe se

casează sau se modifică de instanţa de apel dacă normele de drept material sau

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul P.P. la 1 decembrie 2004,

având dureri stomacale, de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute s-a aflat la

medicul întreprinderii „W‖, unde a primit în legătură cu aceasta tratament.

Circumstanţa în cauză se confirmă prin certificatul eliberat de medicul întreprinderii

„W‖, T.Z., de explicaţiile acestuia în şedinţa de judecată cât şi de explicaţiile

martorilor H.F. şi F.D., colegi de lucru ai reclamantului, care l-au însoţit pe acesta la

medicul întreprinderii la 1 decembrie 2004.

Din considerentele că, intimatul P.P., la 1 decembrie 2004, de la orele 13.00

până la orele 16 şi 30 minute, din motive întemeiate a lipsit de la locul de muncă mai

puţin de 4 ore consecutiv, concedierea lui, conform prevederilor art. 86 al.(1) lit.h)

Codul Muncii, este nelegitimă.

Acţiunile apelantului cu privire la concedierea intimatului sunt contrare şi

prevederilor art. 86 al.(2) şi 87 al.(1) Codul Muncii, deoarece ultimul a fost

concediat, fiind la 2 decembrie 2004 în concediu de boală, ceea ce se confirmă prin

certificatul medical şi fiind membru al sendicatului întreprinderii, a fost concediat

347

fără acordul preliminar al organului sindical din unitate, ceea ce conform art. 89

al.(2) Codul Muncii, constituie temei pentru restabilirea lui la lucru.

Astfel, din considerentele că, intimatul P.P. nelegitim a fost concediat de la

lucru, prima instanţă întemeiat l-a restabilit pe acesta la lucru.





prejudiciului cauzat salariatului, constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru



Din certificatul prezentat de către apelant urmează că, salariul mediu al

intimatului P.P. este de 1000 lei, din care considerente prima instanţă a încasat

corect în beneficiul acestuia suma de 2000 lei pentru absenţa forţată de la lucru din 2

decembrie 2004 până la 2 februarie 2005.



salariatului.






întemeiat a ajuns la concluzia cu privire la admiterea pretenţiei ce ţine de repararea

prejudiciului moral, însă în opinia instanţei de apel, suma încasată de 10000 lei este

exagerat de mare şi urmează a fi micşorată până la 1000 lei, ceea ce corespunde



al.(1) CPC, art. 3 al.(1) lit.a) şi lit.f) al Legii taxei de stat, prima instanţa corect a

încasat de la apelant în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 330 lei, care





Colegiul Civil consideră că, nu pot fi reţinute argumentele invocate de apelant

cu privire la aceea că, intimatul ar fi simulat o afecţiune la 1 şi 2 decembrie 2004,

deoarece starea bolnavă a intimatului a fost confirmată în şedinţa de judecată prin

înscrisurile prezentate şi explicaţiile martorilor.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, prima

instanţă, adoptând o hotărâre întemeiată şi legală în privinţa pretenţiilor ce ţin de

restabilirea intimatului la lucru şi încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată

de la lucru, în acelaşi timp a încasat în beneficiul intimatului, în vederea reparării

prejudiciului moral o sumă exagerat de mare, aplicând eronat norma de drept

material, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite apelul declarat şi a modifica

hotărârea primei instanţe prin micşorarea sumei încasate în vederea reparării

348

prejudiciului moral. În rest hotărârea primei instanţe fiind întemeiată şi legală,

urmează a fi menţinută.

În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.b), art. 390 CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se admite apelul declarat de către întreprinderea „W‖.

Se modifică hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chişinău din 2

februarie 2005‖, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.P.

împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului

mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, după cum

urmează :

Se micşorează suma prejudiciului moral încasată de la întreprinderea „W‖

(cont de decontare numărul 123123123 în Banca „R‖) în beneficiul lui P.P. de la

10000 (zece mii) lei până la 1000 (o mie) lei.

În rest hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 2 februarie

2005 se menţine.


Justiţie în termen de 15 zile, prin intemediul Curţii Supreme de Justiţie.


judecătorul

Judecătorii V.M.

P.P.

349

Decizie privind admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei

noi hotărâri

D E C I Z I E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătoru P.K.


grefier F.V.

examinând în şedinţă publică apelul declarat de către G.I., în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui G.I. cu privire la

recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut, împotriva hotărârii Judecătoriei

Centru municipiul Chişinău din 2 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamanta G.N. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu

pârâtul pînă la 11 martie 2003 şi au locuit împreună în apartamentul nr. 1 situat pe

str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău, pe care l-au cumpărat în timpul căsătoriei.

Îndată după desfacerea căsătoriei pârâtul a plecat la un alt loc de trai şi anume

la apartamentul nr. 10 situat pe str. Bulgară 51 mun. Chişinău, care î-i aparţine lui cu

drept de proprietate, unde şi locuieşte pînă acum.

G.N. cere recunoaşterea lui G.I. ca fiind pierdut dreptul la spaţiu locativ în

apartamentul nr. 1 situat pe strada Zelinschi nr. 13 mun. Chişinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 2 februarie 2005

acţiunea lui G.N. a fost admisă şi G.I. a fost recunoscut ca fiind pierdut dreptul la

spaţiu locativ în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13 mun. Chişinău.

G.I. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la

respingerea acţiunii.

Apelantul G.I., în motivarea apelului a indicat că, apartamentul nr. 1, situat pe

str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău, a fost cumpărat în timpul căsătoriei cu G.N. şi

constituie proprietatea lor în devălmăşie, din care considerente el, ca proprietar a ½

cotă-parte din apartamentul în litigiu, nu poate fi lipsit de proprietatea sa.

Apelantul G.I., în şedinţa instanţei de apel, apelul a susţinut, cerând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la


350

Intimata G.N., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea apelului şi

menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală

indicând că, apelantul G.I., fără motive întemeiate nu locuieşte în apartamentul în

litigiu şi cu atât mai mult, are în proprietate un alt spaţiu locativ.


întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea

unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.c) CPC, instanţa de apel, după ce judecă

apelul, este în drept să admită apelul şi să caseze hotărârea primei instanţe, emiţând

o nouă hotărâre.


casează sau se modifică de instanţa de apel, dacă normele de drept material sau


În şedinţa de judecată s-a constatat că, părţile, apelantul G.I. şi intimata G.N. s-

au aflat în căsătorie din 12 ianuarie 1997 până la 11 martie 2003. Din căsătorie au un

fiu F., născut la 23 iunie 1998.

La 15 august 1999, fiind în căsătorie, G.N. şi G.I. au cumpărat apartamentul

nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13 mun. Chişinău, compus din două odăi şi care

conform art. 20 Codul Familiei, aparţine cu drept de proprietate în devălmăşie

ambelor părţi în litigiu.

Din 11 martie 2003, apelantul G.N., locuieşte în apartamentul nr. 10, situat pe

str. Bulgară nr. 51, mun. Chişinău, compus din două odăi, al cărui proprietar este din

25 aprilie 2003, ceea ce se confirmă prin contractul de vânzare-cumpărare înregistrat

la Organul Cadastral Teritorial Chişinău.

Astfel, consideră Colegiul Civil, prima instanţă a constatat corect circumstanţa

că, apelantul G.I., din 11 martie 2003 până la momentul actual, fără motive

întemeiate, nu locuieşte în apartamentul nr. 1 situat pe str. Zelinschi nr. 13 mun.

Chişinău, fapt confirmat prin explicaţiile părţilor şi ale martorilor G.F., H.Z. şi U.N.,

însă a aplicat incorect legea materială, art. art. 63 şi 92 Codul cu privire la locuinţe,

ceea ce a dus la emiterea unei hotărâri nelegitime şi neîntemeiate.

Or, conform art. art. 63 şi 92 Codul cu privire la locuinţe, pot fi recunscuţi ca

persoane care ar fi pierdut dreptul la spaţiu locativ, chiriaşii şi membrii familiilor şi

nu proprietarii, după cum este apelantul G.I.

Este necesar de menţionat că, conform art. 315 Cod Civil, dreptul lui G.I. de

folosinţă de apartamentul în litigiu include şi libetatea lui de a nu folosi acest bun.

Cu atât mai mult, prin recunoaşterea apelantului G.I. ca fiind pierdut dreptul la

spaţiu locativ în apartamentului nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13 mun. Chişinău

asupra căruia el are drept de proprietate în devălmăşie, prima instanţă, l-a lipsit pe

G.I. de proprietatea în cauză, ceea ce este în contradicţie cu art. 316 Cod Civil, art.

art. 9 şi 46 ale Constituţiei Republicii Moldova, art. 1 Protocol adiţional la

Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor

Fundamentale, potrivit cărora nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât

pentru o cauză de utilitate publică, în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile

generale ale dreptului internaţional, cu dreaptă şi pealabilă despăgubire.

351

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul Civil invocă şi hotărârea Curţii

Europene a Drepurilor Omului din 28 octombrie 1999 în cazul Brumărescu

împotriva României, prin care a fost recunoscută încălcarea art. 1 Protocol adiţional

la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor

Fundamentale.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că,

circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă, însă normele de drept

material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva

dovezi, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite apelul, a casa hotărârea

primei instanţe şi a emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea lui G.N. împotriva lui

G.I cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut de respins.

În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.c), art. 390 CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se admite apelul declarat de către G.I.

Se casează hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 2 februarie

2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui G.I.

cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut şi se emite o nouă

hotărâre prin care :

Se respinge acţiunea lui G.N. împotriva lui G.I cu privire la recunoaşterea





judecătorul

Judecătorii V.M.

P.P.

352

Decizie privind admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea

pricinii spre rejudecare în primă instanţă

D E C I Z I E



în componenţă:



grefier F.V.

examinând în şedinţă publică apelul declarat de către V.C., în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui G.D. împotriva întreprinderii „S‖ cu privire la

repararea prejudiciului material, împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 5 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă

G.D. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „S‖ cu

privire la repararea prejudiciului material în sumă de 13 181 lei 97 bani, cauzat în

urma unui accident rutier.

În motivarea acţiunii reclamantul G.D. a indicat că, la 12.10.04 a avut loc un

accident rutier, în urma căruia automobilul lui de marca ―VAZ-21012‖, cu număr de

înmatriculare CBX-631 a fost deteriorat, iar lui i-au fost cauzate leziuni corporale.

Vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut V.C., angajat al

întreprinderii „S‖, care, în timpul orelor de serviciu, conducea automobilul de marca

―Peugeot-305‖ număr de înmatriculare CDM-836. În urma accidentului rutier lui,

reclamantului i-a fost cauzată o pagubă materială în mărime de 13 181 lei 97 bani.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, din 5 februarie 2005

acţiunea a fost admisă şi de la întreprinderea „S‖ a fost încasată în beneficiul lui

G.D. în vederea reparării prejudiciului material suma de 13181 lei 97 bani.

V.C. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea


primă instanţă.

Apelantul V.C., în motivarea apelului a indicat că, el nu a fost atras în proces

în calitate de participant, prin aceasta i-au fost încălcate drepturile lui procedurale,

deoarece el nu este de acord cu suma prejudiciului încasată în beneficiul intimatului

G.D. şi ulterior, după ce hotărârea în cauză a primei instanţe va rămâne irevocabilă,

întreprinderea va inainta împotriva lui o cerere de chemare în judecată în regres, iar

el va fi nevoit să restituie întreprinderii o sumă exagerat de mare.

353

Apelantul V.C. în şedinţa instanţei de apel, apelul a susţinut cerând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în

primă instanţă.

Intimatul G.D., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea apelului şi


indicând că, în opinia sa, hotărârea primei instanţe nu lezează careva drepturi şi

interese legitime ale apelantului.

Reprezentantul intimatului, întreprinderea „S‖, B.V., în şedinţa instanţei de

apel, a cerut respingerea apelului şi menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o

consideră întemeiată şi legală.


întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea

pricinii spre rejudecare în primă instanţă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.d) CPC, instanţa de apel, după ce judecă

apelul, este în drept să admită apelul şi să caseze hotărârea primei instanţe, restituind

pricina spre rejudecare în primă instanţă dacă a constatat încălcarea sau aplicarea

eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 388 CPC.


casează sau se modifică de instanţa de apel dacă normele de drept material sau


În conformitate cu art. 388 al.(1) lit.d) CPC, hotărârea primei instanţe urmează

a fi casată, independent de argumentele cererii de apel, dacă instanţa a soluţionat

problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, apelantul V.C., din 4 aprilie 2000 şi

până la momentul actual, este angajat, în calitate de şofer la întreprinderea „S‖.

La 12 octombrie 2004, pe la orele 16.00, când a avut loc accidentul rutier cu

participarea automobilelor conduse de către intimatul G.D. şi apelantul V.C., ultimul

se afla la serviciu şi, conducând automobilul întreprinderii îşi îndeplinea

obligaţiunile de serviciu.

Prin decizia şefului Poliţiei Rutiere a mun. Chişinău din 13 octombrie 2004,

vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut V.C., căruia i s-a aplicat

amendă. Decizia în cauză nu a fost contestată de către V.C.

Conform art. 1410 al.(2) Cod Civil, obligaţia de reparare a prejudiciului revine

persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în

alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

Din paşaportul tehnic al automobilului marca ―Peugeot-305‖ vu număr de

înmatriculare CDM-836, şi din certificatul eliberat de întreprinderea „S‖ urmează că

ultima este proprietara automobilului în cauză şi, implicit este pârât în pricina în

cauză.

În acelaşi timp, în opinia Colegiului civil, instanţa de judecată în conformitate

cu art. 67 CPC, urma să soluţioneze întrebarea cu privire la întroducerea apelantului

V.C. în proces în calitate de intervenient accesoriu, deoarece hotărârea

judecătorească contestată, conform art. 1415 Cod Civil, ar putea influenţa drepturile

şi obligaţiile apelantului V.C. faţă de întreprinderea „S‖.

354

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, s-a constatat

încălcarea normelor de drept proceduaral şi anume că, instanţa a soluţionat problema

drepturilor apelantului V.C., acesta nefiind antrenat în proces, Colegiul Civil ajunge

la concluzia de a admite apelul, a casa hotărârea primei instanţe şi de a restitui

pricina, spre rejudecare în primă instanţă.

La rejudecarea pricinii, prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate,

să soluţioneze întrebarea cu privire la întroducerea în proces a apelantului V.C. şi

reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată.

În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.d), art. 390 CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se admite apelul declarat de către V.C.

Se casează hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 5 februarie

2005, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.D. împotriva

întreprinderii „S‖ cu privire la repararea prejudiciului material, cu restituirea pricinii

spre rejudecare la Judecătoria Botanica municipiul Chişinău în alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.


judecătorul

Judecătorii V.M.

P.P.

355

Decizie privind admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi

dispunerea încetării procesului

D E C I Z I E



în componenţă:



grefier F.V.

examinând în şedinţă publică apelul declarat de către Gh.V., în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Gh.A. împotriva lui Gh.V. cu privire la

încasarea pensiei de întreţinere, împotriva hotărârii Judecătoriei Centru municipiul

Chişinău din 2 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamantul Gh.A. a indicat că, el este pensionar cu vîrsta

de 72 ani, actualmente este bolnav, are o pensie mică, alte venituri nu are, ceea ce

nu-i permite de a avea un trai decent.

Pârâtul Ch.V. este feciorul lui, care în comparaţie cu fiica Gh.M., este asigurat

material, însă nu-i acordă reclamantului întreţinere şi îngrijire.

Reclamantul Gh.A., cere încasarea de la pârât în beneficiul lui a cîte 200 lei

lunar.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău, din 2 februarie 2005


Gh.V. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea

apelului şi modificarea hotărârii primei instanţe.

Apelantul Gh.V., în motivarea apelului, a indicat că, el nu refuză să acorde

intimatului, tatălui său, Gh.A., întreţinere şi îngrijire, dar consideră că suma de 200

lei încasată de la el lunar, este exagerat de mare şi cere să fie micşorată până la 100

lei.

Apelantul Gh.V., în şedinţa instanţei de apel, a cerut admiterea apelului,

casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi dispunerea încetării procesului din

considerentele că, intimatul, tatăl său, Gh.A., după emiterea hotărârii primei instanţe,

la 20 februarie 2005, a decedat.

Audiind apelantul Gh.V., studiind materialele dosarului, Colegiul Civil

consideră apelul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârii

primei instanţe şi dispunerea încetării procesului din următoarele considerente.

356

În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.e) CPC, instanţa de apel, după ce judecă

apelul, este în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei

instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol.

În conformitate cu art. 265 lit.f) CPC, instanţa judecătorească dispune

încetarea procesului în cazul în care partea în proces persoană fizică decedează şi

raportul juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi.

În şedinţa de judecată s-a contatat că, Gh.A., care era tatăl apelantului Gh.V., a

depus cerere de chemare în judecată împotriva ultimului şi a cerut încasarea în

beneficiul său a sumei de 200 lei lunar.



Din certificatul de deces, eliberat de Oficiul de Stare Civilă a sectorului Centru

mun. Chişinău urmează că, Gh.A., intimatul în pricina în cauză, la 20 februarie

2005, a decedat.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, dreptul

intimatului Gh.A. care a decedat, cu privire la primirea întreţinerii şi îngrijirii

prevăzute de art. 80 Codul Familiei, de la fiul Gh.V., apelant în proces, poartă un

caracter personal şi care conform art. 1446 Cod Civil nu poate fi transmis prin

moştenire, din care motiv nu poate fi admisă succesiunea în drepturi prevăzută de

art. 70 CPC, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite apelul declarat de către

Gh.V., de a casa hotărârea primei instanţe şi de a dispune încetarea procesului în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gh.A. împotriva lui Gh.V. cu

privire la încasarea pensiei de întreţinere, deoarece raportul juridic litigios nu admite

succesiunea în drepturi.

În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.e), art. 390, art. 393 CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se admite apelul declarat de către Gh.V.

Se casează integral hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 2

februarie 2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gh.A

împotriva lui Gh.V. cu privire la încasarea pensiei de întreţinere şi se emite o

încheiere prin care se dispune încetarea procesului.


Justiţie în termen de 15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.


judecătorul

Judecătorii V.M.

P.P.

357

Decizie privind admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe

şi dispunerea încetării procesului

D E C I Z I E



în componenţă:



grefier F.V.

examinând în şedinţă publică apelul declarat de către F.T., în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a F.V. împotriva lui F.T. cu privire la desfacerea

căsătoriei, împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica, municipiul Chişinău din 3

februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă

F.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui F.T. cu privire la


În motivarea acţiunii reclamanta F.V. a indicat că, a încheiat căsătorie cu F.T.

la 11 mai 2003 la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Botanica mun. Chişinău. Din

căsătorie copii nu au.

Timp de mai mult de şase luni, pârâtul F.T. nu lucrează, face abuz de băuturi

alcoolice, deseori îşi permite să vină târziu acasă. Consideră reclamanta că,

convieţuirea împreună cu pârâtul cât şi păstrarea familiei sunt imposibile, din care

considerente cere desfacerea căsătoriei.



F.T. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la


Apelantul F.T., în motivarea apelului a indicat că, el consideră că convieţuirea

cu pârâta şi păstrarea familiei sunt posibile, iar circumstanţele invocate de către ea în

cererea de chemare în judecată sunt exagerate.

Apelantul F.T., în şedinţa instanţei de apel, a susţinut apelul, cerând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la


Intimata F.V., în şedinţa instanţei de apel, a depus cerere scrisă, prin care a

cerut admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi dispunerea încetării

358

procesului, în legătură cu renunţul ei de la acţiune, deoarece ea s-a împăcat cu

apelantul şi doreşte păstrarea familiei.


întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi

dispunerea încetării procesului din următoarele considerente.




În conformitate cu art. 265 lit.c) CPC, instanţa judecătorească dispune

încetarea procesului în cazul în care reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind

admis de instanţă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, F.V. a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui F.T. cu privire la desfacerea căsătoriei indicând că,

convieţuirea cu F.T. şi păstrarea familiei ar fi imposibile.



În şedinţa instanţei de apel, intimata-reclamantă F.V. a renunţat la acţiune,

considerând convieţuirea cu apelantul şi păstrarea familiei posibile.

Renunţarea intimatei-reclamante F.V. la acţiune, în conformitate cu art. 212

al.(1) CPC, a fost consemnată în procesul verbal şi semnată de aceasta.

Colegiul Civil, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, i-a explicat intimatei-

reclamante F.V. efectele admiterii renunţului la acţiune şi ale încetării procesului

stipulate în art. 266 al.(2) CPC şi anume că, nu se admite o nouă adresare în judecată

a aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.


conformitate cu art. 60 al.(5) CPC, renunţul intimatei-reclamante la acţiune nu

contravine legii şi nu încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale

persoanei, interesele societăţii sau ale statului, Colegiul Civil ajunge la concluzia de

a admite apelul declarat, a casa integral hotărârea primei instanţe, a admite renunţul

intimatei-reclamante la acţiune şi a dispune încetarea procesului în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a F.V. împotriva lui F.T cu privire la desfacerea

căsătoriei.

În conformitate cu art. 375, art. 385 al.(1) lit.e), art. 390, art. 393 CPC,

Colegiul Civil

d e c i d e

Se admite apelul declarat de către F.T.

Se casează integral hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 3

februarie 2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a F.V. împotriva

lui F.T cu privire la desfacerea căsătoriei şi se emite o încheiere prin care se admite

renunţul F.V. la acţiune şi se dispune încetarea procesului.



359


judecătorul

Judecătorii V.M.

P.P.

360

Decizie privind admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe

şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol

D E C I Z I E



în componenţă:



grefier F.V.

examinând în şedinţă publică apelul declarat de către întreprinderea „G‖, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S.

împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral,

împotriva hotărârii judecătoriei Râşcani, municipiul Chişinău din 7 februarie 2005,

prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă

P.E. în interesele lui P.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva


În motivarea acţiunii P.E. a indicat că, prin obligaţiunea din 22 iunie 1994

încheiată cu întreprinderea „G‖, feciorul lui, P.S. a plătit 20000 lei în calitate de

cotă-parte pentru construcţia unui apartament cu două camere, care urma să fie dat în

exploatare la 1 ianuarie 1997.

Până la momentul actual pârâtul n-a construit casa în care urma să fie şi

apartamentul lui P.S. şi refuză să-i restituie acestuia banii depuşi.

Cere P.E., încasarea de la pârât în beneficiul lui P.S. a sumei de 20000 lei în

calitate de prejudiciu material şi a 40000 lei în calitate de prejudiciu moral.

Prin hotărârea judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 7 februarie 2005


Întreprinderea „G‖ a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de

pe rol.

Apelantul întreprinderea „G‖, în motivarea apelului a indicat că, P.E. a depus

cererea de chemare în judecată în cauză în interesele feciorului său, P.S., care a atins

majoratul, fără a avea împuternicire de la acesta.

Reprezentantul apelantului întreprinderea „G‖, K.K., în şedinţa instanţei de

apel, a susţinut apelul, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi

dispunerea scoaterii cererii de pe rol

361

Intimatul P.E., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea apelului şi

menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.


întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi

dispunerea scoaterii cererii de pe rol din următoarele considerente.




În conformitate cu art. 267 lit.c) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea

de pe rol în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o

persoană neîmputernicită.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul P.E. este tatăl reclamantului

P.S., care ,la 22 iunie 1994, fiind primit în calitate de membru a cooperativei de

construcţie a locuinţelor, fondată de întreprinderea „G‖, a depus pe contul acesteia

suma de 20000 lei, ceea ce constituia cota-parte în construcţia unui apartament de

două camere.

Atât la momentul primirii lui P.S. în calitate de membru al cooperativei de

construcţie a locuinţelor, cât şi la plata sumei de 20000 lei, P.S., conform art. 20 Cod

Civil, împlinind vârsta de 18 ani, avea şi are capacitatea deplină de exerciţiu, ceea

ce, în conformitate cu art. 58 al.(1) CPC dispune de posibilitatea de a-şi exercita în

volum deplin, personal sau prin reprezentant drepturile şi obligaţiile procedurale în

judecată.

Faptul că P.S., de mai mult de cinci ani se află la lucru în Portugalia şi nu este

în Republica Moldova nu constituie temei legal ca tatăl lui, P.E, fără careva

împuterniciri, contrar prevederilor art. art. 80 şi 81 CPC, să semneze şi să depună în

instanţă cererea de chemare în judecată în cauză.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, intimatul

P.E., fără împuternicire de la P.S. a semnat şi a depus în instanţa de judecată cererea

în cauză, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite apelul, a casa integral

hotărârea primei instanţe şi a dispune scoaterea de pe rol a cererii de chemare în

judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la

repararea prejudiciului material şi moral.

Colegiul Civil consideră necesar de a explica lui P.E. că, pentru semnarea şi

depunerea de către el a unei cereri de chemare în judecată în interesele lui P.S.


este necesar ca el, P.E., să fie împuternicit de P.S. în conformitate cu prevederile art.

art. 80 şi 81 CPC.

În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.e), art. 390, art. 393 CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se admite apelul declarat de către întreprinderea „G‖.

Se casează integral hotărârea judecătoriei Râşcani municipiul Chişinău din 7

februarie 2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.E. în

interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului

362

material şi moral şi se emite o încheiere prin care se dispune scoaterea cererii de pe

rol.


chemare în judecată în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la

repararea prejudiciului material şi moral, este necesar ca el, P.E., să fie împuternicit

de P.S. în conformitate cu prevederile art. art. 80 şi 81 CPC.

Se explică lui P.E. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea

cererii de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor

generale.




judecătorul

Judecătorii V.M.

P.P.

363

Decizie privind examinarea cererii de apel depusă în termen, după examinarea

pricinii în temeiul unor alte cereri de apel

D E C I Z I E



în componenţă:



grefier F.V.

examinând în şedinţă publică apelul declarat de către P.S., în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva

întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva

hotărârii judecătoriei Râşcani, minicipiul Chişinău din 7 februarie 2005, prin care

acţiunea a fost admisă parţial

c o n s t a t ă




încheiată cu întreprinderea „G‖, feciorul lui, P.S., a plătit 20000 lei în calitate de

cotă-parte pentru construcţia unui apartament cu două odăi, care urma să fie dat în




Cere P.E., încasarea de la pârât în beneficiul lui P.S. a sumei de 20000 lei în


Prin hotărârea judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 7 februarie 2005

acţiunea a fost admisă parţial şi în beneficiul lui P.S. a fost încasat prejudiciul

material în sumă de 20000 lei şi prejudiciul moral în sumă de 10000 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005, apelul declarat de către

întreprinderea „G‖ a fost admis, hotărârea primei instanţe a fost casată şi dispusă

scoaterea cererii de pe rol.

La 25 aprilie 2005 P.S. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe,

cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi

hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii.

Apelantul P.S., în motivarea apelului a menţionat că, el n-a fost prezent la

examinarea pricinii în primă instanţă şi hotărârea motivată a acesteia i-a fost

comunicată la 20 aprilie 2005. Consideră că prima instanţă corect a încasat

364

prejudiciul material, însă reparaţiile pentru prejudiciul moral trebuie să fie încasate

în beneficiul lui în mărime de 40000 lei şi nu de 10000 lei, deoarece anume această

sumă de bani îi va compensa suferinţele lui morale.

Apelantul P.S., în şedinţa instanţei de apel, a susţinut apelul şi a cerut

admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri

cu privire la admiterea integrală a acţiunii.

Intimatul P.E., în şedinţa instanţei de apel, a susţinut apelul şi a cerut

admiterea acestuia.

Reprezentantul intimatului, întreprinderea „G‖, K.K. în şedinţa instanţei de

apel, a cerut respingerea apelului ca fiind neîntemeiat.


neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art.395 al.(1) CPC, în cazul în care cererea de apel depusă

în termen sau depusă după repunere în termen este primită de instanţa de apel după

judecarea pricinii în temeiul unor alte cereri de apel, instanţa este obligată să

primească un astfel de apel şi să îl examineze conform regulilor stabilite de

prezentul capitol.

În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.a) CPC, instanţa de apel, după ce judecă

apelul, este în drept să respingă apelul şi să menţină hotărârea primei instanţe.








P.S., care, la 22 iunie 1994, fiind primit în calitate de membru a cooperativei de

construcţie a locuinţelor fondată de întreprinderea „G‖, a depus pe contul acesteia


două odăi.



Civil, împlinind vârsta de 18 ani, avea şi are capacitatea deplină de exerciţiu, ceea ce

în conformitate cu art. 58 al.1) CPC, dispune de posibilitatea de a-şi exercita în


judecată.

Faptul că P.S., de mai mult de cinci ani s-a aflat la lucru în Portugalia şi nu a

fost în Republica Moldova, nu constituie temei legal ca tatăl lui, P.E, fără careva

împuternicire, contrar prevederilor art. art. 80 şi 81 CPC, să semneze şi să depună în

instanţă cererea de chemare în judecată în cauză.


P.E., fără împuternicire de la apelantul P.S. a semnat şi a depus în instanţa de

judecată cererea în cauză, Colegiul Civil, prin decizia din 4 martie 2005, a ajuns

întemeiat la concluzia de a admite apelul, a casa integral hotărârea primei instanţe şi

a dispune scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată a lui P.E. în interesele

365

lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi

moral.

În astfel de circumstanţe, consideră Colegiul Civil, apelul declarat de către P.S.

este neîntemeiat şi urmează a fi respins.

În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.a), art. 390, art. 395 CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se respinge apelul declarat de către P.S., în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu

privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva hotărârii Judecătoriei

Râşcani municipiul Chişinău din 7 februarie 2005.




judecătorul

Judecătorii V.M.

P.P.

366

R E C U R S U L

împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este

prevăzută calea apelului

S E C Ţ I U N E A 1

367

Încheierea preşedintelui instanţei de recurs privind repartizarea pricinii judecătorului

raportor

Î N C H E I E R E


Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, F.I.

d i s p u n e

Se repartizează judecătorului C.P. pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cu privire la

contestarea actului administrativ pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 407

CPC.


Preşedintele F.I.

Curţii de Apel Chişinău

368

Încheiere privind primirea pricinii spre examinarea recursului, pregătirea către

dezbateri judiciare şi stabilirea termenului pentru examinarea pricinii în instanţa de

recurs

Î N C H E I E R E


Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, C.P., studiind pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cu

privire la contestarea actului administrativ,


d i s p u n e

1. Se primeşte spre examinare în instanţa de recurs pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni

despre contestarea actului administrativ.

2.Se stabileşte termenul pentru examinare în instanţa de recurs a pricinii civile

la cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul

Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ pentru 25 ianuarie 2005, ora

10.00 în incinta Curţii de Apel Chişinău strada Teilor 4.

3.Se notifică despre şedinţa de judecată :

a) recurentul-Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni

b) intimatul-I.P.

c)----------------------------------------------------------------------------------

d)----------------------------------------------------------------------------------

e)----------------------------------------------------------------------------------

4.Pentru asigurarea examinării juste şi prompte a pricinii se efectuează

următoarele acţiuni :

a)----------------------------------------------------------------------------------

b)----------------------------------------------------------------------------------

c)----------------------------------------------------------------------------------

d)----------------------------------------------------------------------------------

e)----------------------------------------------------------------------------------

f)-----------------------------------------------------------------------------------


Judecătorul C.P.

369

Încheiere prin care nu se dă curs cererii de recurs

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele completului, judecătorul O.L.

Judecătorii K.M. şi N.B.

studiind cererea de recurs depusă de către Consiliul sătesc „W‖, raionul

Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva

Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului

administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 10 februarie 2005, prin

care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă

I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖

raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că, el deţine în proprietate

privată casa de locuit nr. 5 din str. Mihai Eminescu, satul „W‖, care nu are teren

aferent şi în legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar transmiterea

lui în proprietate a sectorului de teren aferent de locuit.

Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, reclamantului i-a fost

refuzat demersul în transmiterea sectorului de teren aferent carsei de locuit în

proprietate privată.

Cere reclamantul anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a

transmite lui în proprietate sectorul de teren aferent de locuit.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 februarie 2005 acţiunea a fost

admisă şi pârâtul a fost obligat să transmită reclamantului în proprietate sectorul de

teren aferent casei de locuit.

Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, a depus cerere de recurs împotriva

hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei

instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.

Studiind cererea de recurs şi documentele anexate, Colegiul Civil consideră că

este necesar de a nu da curs acesteia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 408 al.(1) CPC, dacă cererea de recurs nu întruneşte

condiţiile prevăzute la art. 405 şi dacă recursul este depus fără plata taxei de stat,

instanţa de recurs, dispune printr-o încheiere, să nu se dea curs cererii, acordînd

recurentului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Din cererea de recurs şi înscrisurile anexate urmează că cererea, contrar

prevederilor art. 405 al.(1) lit.g) şi al.(3) CPC, nu este semnată de recurent sau de

reprezentantul său.

370

Cu atât mai mult, contrar prevederilor art. 3 al.(1) lit.l) a Legii taxei de stat, art.

16 al.(3) al Legii contenciosului administrativ, art. art. 83-84, art. 405 al.(2) CPC,

recurentul, Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni la cererea de recurs nu a anexat

dovada de plată a taxei de stat în mărime de 9 lei.


recurs nu este semnată şi la cererea de recurs nu este anexată dovada de plată a taxei

de stat în mărime de 9 lei, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a nu da curs cererii

de recurs şi de a stabili recurentului un termen de 10 zile, din momentul primirii

copiei de pe încheierea în cauză, pentru semnarea cererii de recurs şi anexarea

dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 9 lei.

Colegiul Civil consideră necesar de a explica recurentului Consiliul sătesc

„W‖, raionul Criuleni, că, dacă nu va lichida neajunsurile menţionate şi nu va

prezenta dovada de plată a taxei de stat în termenul stabilit, cererea de recurs nu va fi

considerată depusă şi împreună cu toate documentele anexate va fi restituită.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 408 CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Nu se dă curs cererii de recurs a Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc

„W‖ raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva

hotărârii Judecătoriei Criuleni din 10 februarie 2005.

Se comunică Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni, despre necesitatea

semnării cererii de recurs şi prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de

9 (nouă) lei, stabilindu-i un termen de 10 zile din momentul primirii copiei de pe


Se explică Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni că, în caz dacă nu va lichida

neajunsurile menţionate şi nu va prezenta dovada de plată a taxei de stat, cererea de

recurs nu va fi considerată depusă şi, împreună cu toate documentele anexate, va fi

restituită.



Preşedintele completului, O.L.

judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

371

Încheiere privind restituirea cererii de recurs, dacă recurentul nu a îndeplinit în

termen indicaţiile instanţei de recurs din încheierea emisă în conformitate cu art. 408

al.(1) CPC

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul O.L.


examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖,

raionul Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.

împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cu privire la contestarea actului

administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni, din 10 februarie 2005, prin


c o n s t a t ă




privată casa de locuit nr. 5, din str. Mihai Eminescu satul „W‖, care nu are teren


lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.

Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, lui i-a fost refuzat

demersul în transmiterea sectorului de teren aferent casei de locuit în propriertate

privată.


transmite lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.




Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni, a depus cerere de recurs împotriva


instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.

Recurentu Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni, în motivarea recursului a

invocat că, în opinia recurentului, intimatul este în drept să primească sectorul de

teren aferent de locuit în folosinţă şi nu în proprietate.

Reprezentantul recurentului Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., în

şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul şi a cerut admiterea acestuia cu casarea

hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.

372

Cererea de recurs nu a semnat-o până acum din lipsă de timp, iar taxa de stat

consideră că nu trebuie să o plătească, deoarece Consiliul sătesc „W‖ reprezintă

interesele locuitorilor satului.

Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut restituirea cererii de recurs

indicând că, recurentul, fără motive întemeiate, în termenul stabilit, n-a semnat

cererea de recurs şi nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat în mărime de 9 lei.


necesar de a restitui cererea de recurs din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 408 al.(2) CPC, dacă recurentul îndeplineşte în termen

indicaţiile din încheierea judecătorească, recursul se consideră depus la data

prezentării sale iniţiale. În caz contrar, cererea de recurs se restituie recurentului.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 14 februarie 2005, recurentul,

Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni a depus cerere de recurs împotriva hotărârii

Judecătoriei Criuleni din 10 februarie 2005.

În legătură cu faptul că, cererea de recurs în cauză n-a fost semnată de recurent

sau de reprezentantul său şi că recurentul n-a prezentat dovada de plată a taxei de

stat în mărime de 9 lei, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 1 martie 2005, a

cărei copie a fost înmânată reprezentantului recurentului în aceeaşi zi, recurentului i-

a fost stabilit un termen de 10 zile pentru semnarea cererii de recurs şi prezentarea

dovezii de plată a taxei de stat, însă recurentul, fără motive întemeiate, în termenul

stabilit, nu a semnat cererea de recurs şi nu a prezentat dovada de plată a taxei de

stat.


invocate de către reprezentantul recurentului cu privire la aceea că, el n-ar fi

îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de recurs în legătură cu lipsa de timp,

deoarece circumstanţa în cauză nu poate fi considerată ca motiv întemeiat.

Cu atât mai mult, nu poate fi reţinut nici argumentul cu privire la aceea că,

recurentul-pârât nu ar trebui să plătească taxa de stat la depunerea cererii de recurs,

deoarece aceasta contravine prevederilor art. 16 al.(3) al Legii contenciosului

administrativ, art. 3 al.(1) lit.l) al Legii taxei de stat, art. art. 83-84, art. 405 al.(2)

CPC.

Or, în conformitate cu art. 85 al.(1) lit.a) CPC, de taxa de stat pentru judecarea

pricinilor civile se scutesc reclamanţii în acţiunile născute din raporturi de

contencios administrativ şi nu recurenţii-pârâţi.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, recurentul,

fără motive întemeiate, în termenul stabilit de instanţa de recurs nu a lichidat

neajunsurile menţionate în încheierea Curţii de Apel Chişinău din 1 martie 2005 şi

nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a

restitui recurentului, Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni cererea de recurs cu toate


Colegiul Civil consideră necesar de a explica recurentului că, restituirea cererii

de recurs nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi recurent,

cu aceeaşi cerere de recurs, împotriva aceleaşi hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi

temeiuri dacă recurentul a lichidat neajunsurile.


373

d i s p u n e

Se restituie Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cererea de recurs.

Se remite Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cererea de recurs cu toate


Se explică Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni că, restituirea cererii de

recurs nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi recurent, cu

aceeaşi cerere de recurs, împotriva aceleaşi hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi

temeiuri dacă recurentul a lichidat neajunsurile.



Preşedintele şedinţei, O.L.

judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

374

Încheiere privind restituirea cererii de recurs, dacă recursul nu este declarat în

temeiurile consemnate la art. 400 CPC

Î N C H E I E R E



în componenţă:



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖


împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului



c o n s t a t ă

I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖,

raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului administrativ.


privată casa de locuit nr.5, din str. Mihai Eminescu, satul „W‖, care nu are teren

aferent şi în legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, transmiterea




privată.


transmite lui în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit.






instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

Recurentul Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni, în motivarea recursului, a

indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe, din considerentele că, norma

de drept invocată de către prima instanţă, şi anume art. 11 al.(1) Cod Funciar, în

opinia recurentului, este în contradicţie cu interesele locuitorilor satului.

Reprezentantul recurentului Consiliul sătesc „W,‖ raionul Criuleni, U.O., în


375

hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea

acţiunii.


invocând că recursul nu este declarat în temeiurile consemnate la art. 400 CPC..



În conformitate cu art. 409 al.(1) lit.a) CPC, cererea de recurs se restituie dacă

recursul nu este declarat în temeiurile consemnate la art. 400 CPC.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentul Consiliul sătesc „W‖, raionul

Criuleni, şi-a întemeiat recursul pe motivul că, art.11 al.(1) Cod Funciar, pe care este

întemeiată hotărârea primei instanţe, în opinia recurentului, ar fi în contradicţie cu

interesele locuitorilor satului, temei care nu este consemnat la art. 400 CPC.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, recursul

declarat de către Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, nu este întemeiat pe

temeiurile consemnate la art. 400 CPC, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a

restitui recurentului cererea de recurs cu toate documentele anexate.

Colegiul Civil consideră necesar de a explica recurentului că, restituirea cererii

de recurs nu împiedică depunerea repetată a recursului în interiorul termenului

prevăzut de lege după lichidarea neajunsurilor şi respectarea celorlalte reguli

stabilite de lege pentru declararea recursului.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 409 al.(1) lit.a) şi al.(2) CPC, Colegiul

Civil

d i s p u n e

Se restituie Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cererea de recurs.

Se remite Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cererea de recurs cu toate


Se explică Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, că restituirea cererii de

recurs nu împiedică depunerea repetată a recursului în interiorul termenului prevăzut

de lege după lichidarea neajunsurilor şi respectarea celorlalte reguli stabilite de lege

pentru declararea recursului.




judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

376

Încheiere privind restituirea cererii de recurs, dacă cererea de recurs a fost depusă în

afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunere în termen

Î N C H E I E R E



în componenţă:








c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că el deţine în proprietate

privată casa de locuit nr.5, din str. Mihai Eminescu satul „W‖, care nu are teren





privată.






La 25 februarie 2005 Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, a depus cerere de

recurs împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea


acţiunii.

Recurentul, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, în motivarea recursului a

indicat că, nu este de acord cu hotărârea primei instanţe din considerentele că aceasta

ar fi dat o interpretare eronată art. 11 al.(1) Cod Funciar.

Reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., în


377


acţiunii.


invocând că cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul

nu solicită repunere în termen.



În conformitate cu art. 409 al.(1) lit.b) CPC, cererea de recurs se restituie dacă

a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunere în termen.

În conformitate cu art. 402 al.(1) CPC, recursul se declară, în condiţiile

prezentului capitol, în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii sau deciziei

motivate, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 30 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, hotărârea instanţei

de contencios administrativ asupra acţiunii judecate în fond poate fi atacată cu

recurs, în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii

integrale, în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune

altfel.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentului, Consiliul sătesc „W‖,

raionul Criuleni, la 5 februarie 2005, i-a fost comunicată hotărârea motivată a

Judecătoriei Criuleni din 1 februarie 2005.

În acelaşi timp, recurentul, contrar prevederilor art. 402 al.(1) CPC, art. 30

al.(1) al Legii contenciosului administrativ, fără vre-un motiv întemeiat, a depus

cererea de recurs în afara termenului legal şi nu solicită repunere în termen.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, recurentul,

fără motive întemeiate, a depus cererea de recurs în afara termenului legal şi nu

solicită repunere în termen, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a restitui

recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, cererea de recurs cu toate


În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, art. 409 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul

Civil

d i s p u n e







judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

378

Încheiere privind restituirea cererii de recurs, dacă cererea de recurs a fost depusă de

o persoană care nu este în drept să declare recurs

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătoru O.L.


examinând în şedinţă publică recursul declarat de către reprezentantul

Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, avocatul U.O., în pricina civilă la cererea

de chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni

cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei

Criuleni din 10 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă

379









privată.






Reprezentantul Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, avocatul U.O., a

depus cerere de recurs împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea

recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la


Reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni, avocatul

U.O., în motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârea primei

instanţe, din considerentele că aceasta ar fi dat o interpretare eronată art. 11 al.(1)

Cod Funciar.

Reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, avocatul

U.O., în şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut şi a cerut admiterea acestuia

cu casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la



indicând că cererea de recurs a fost depusă de o persoană, care nu este în drept să

declare recurs, deoarece avocatul U.O., care reprezintă în şedinţa de judecată

recurentul, în baza ordinului scris eliberat de Baroul de Avocaţi, şi care a depus şi a

însemnat recursul în numele Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, nu are

împuternicire de la acesta privind atacarea hotărârii judecătoreşti.



În conformitate cu art. 409 al.(1) lit.c) CPC, cererea de recurs se restituie dacă

a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs.

În conformitate cu art. 80 al.(6) CPC, împuternicirile date avocatului se atestă

printr-un ordin scris eliberat de Baroul de Avocaţi sau prin alt act prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 81 CPC, dreptul reprezentantului de a ataca hotărârea

judecătorească trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată

de reprezentant.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, avocatul U.O. este reprezentant al

recurentului în şedinţa de judecată, în baza ordinului scris eliberat de Baroul de

Avocaţi.

380

Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, nu i-a eliberat avocatului U.O. o

procură prin care i-ar fi delegat dreptul de a ataca hotărârea judecătorească.

Cu atât mai mult, nici Codul de procedură civilă, nici Legea cu privire la

avocatură şi nici Legea contenciosului administrativ, nu investesc avocatul, în baza

ordinului scris eliberat de Baroul de Avocaţi, cu dreptul de a ataca, în lipsa

împuternicirilor stipulate la art. 81 CPC, hotărârea judecătorească.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, avocatul

U.O. a depus şi a semnat cererea de recurs din numele Consiliului sătesc „W‖,

raionul Criuleni, fără a fi împuternicit să declare recurs, Colegiul Civil ajunge la

concluzia de a restitui reprezentantului recurentului Consiliul sătesc „W‖, raionul

Criuleni, avocatului U.O., cererea de recurs cu toate documentele anexate.

Colegiul Civil consideră necesar de a explica reprezentantului recurentului că,

restituirea cererii de recurs nu împiedică depunerea repetată a recursului în interiorul

termenului prevăzut de lege, după lichidarea neajunsurilor şi respectarea celorlalte

reguli stabilite de lege pentru declararea recursului.

În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, art. 409 al.(1) lit.c) CPC, Colegiul

Civil

d i s p u n e

Se restituie reprezentantului Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni,

avocatului U.O., cererea de recurs.

Se remite reprezentantului Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, avocatului

U.O. cererea de recurs cu toate documentele anexate.

Se explică reprezentantului recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul

Criuleni, avocatului U.O., că restituirea cererii de recurs nu împiedică depunerea

repetată a recursului în interiorul termenului prevăzut de lege după lichidarea

neajunsurilor şi respectarea celorlalte reguli stabilite de lege pentru declararea

recursului.




judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

381

Încheiere privind restituirea cererii de recurs, dacă recurentul solicită restituirea

recursului până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de recurs

Î N C H E I E R E



în componenţă:








c o n s t a t ă









privată.

Reclamantul cere anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a









indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe, din considerentele că aceasta



şedinţa instanţei de recurs, până la dezbaterea pricinii în fond, a solicitat restituirea

recursului.

382


indicând că reprezentantul recurentului a solicitat restituirea acestuia, până la

dezbaterea pricinii în fond în instanţa de recurs.



În conformitate cu art. 409 al.(1) lit.d) CPC, cererea de recurs se restituie, dacă

recurentul solicită restituirea recursului până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa

de recurs.

În şedinţa instanţei de recurs, până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de

recurs, reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O.,

fiind împuternicit prin procură cu toate drepturile stipulate în art. 81 CPC, a solicitat

restituirea recursului.


reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., până la

dezbaterea pricinii în fond în instanţa de recurs, a solicitat restituirea recursului,

Colegiul Civil ajunge la concluzia de a restitui recurentului, Consiliul sătesc „W‖,

raionul Criuleni, cererea de recurs cu toate documentele anexate.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 409 al.(1) lit.d) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e







judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

383

Încheiere privind încetarea procedurii de recurs, dacă se admite retragerea recursului

Î N C H E I E R E



în componenţă:








c o n s t a t ă









privată.

Reclamantul cere anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a









indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe, din considerentele că aceasta



şedinţa instanţei de recurs, până la începerea dezbaterii recursului în fond, a retras

recursul.

384

Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut încetarea procedurii de

recurs invocând că reprezentantul recurentului, până la începerea dezbaterii

recursului în fond, a retras recursul.


necesar de a admite retragerea recursului de către Consiliul sătesc „W‖, raionul

Criuleni, şi a înceta procedura de recurs din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 411 CPC, recurentul şi reprezentantul său pot retrage

recursul până la începerea dezbaterii recursului în fond. Retragerea se face prin

depunerea unei cereri scrise.

Recursul se retrage în condiţiile art. 374 CPC, care se aplică în mod

corespunzător.

În conformitate cu art. 374 al.(1) CPC, apelantul şi reprezentantul lui pot

retrage apelul până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de apel. Retragerea se

face în scris sau oral, în ultimul caz cu consemnare în proces verbal.

În şedinţa instanţei de recurs, printr-o cerere scrisă, până la începerea

dezbaterii recursului în fond, reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖,

raionul Criuleni, U.O., fiind împuternicit prin procură cu toate drepturile stipulate în

art. 81 CPC, a retras recursul.

Colegiul Civil, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, a explicat

reprezentantului recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., efectele

admiterii retragerii recursului şi încetării procedurii de recurs stipulate în art. 266

al.(2) şi 374 al.(3) CPC, şi anume că nu se admite o nouă adresare în judecată a

aceluiaşi recurent cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.


conformitate cu art. 60 al.(5) CPC, retragerea recursului de către recurent nu


persoanei, interesele societăţii sau ale statului, Colegiul Civil ajunge la concluzia de

a admite retragerea recursului şi de a înceta procedura de recurs.

În conformitate cu art. 60 al.(5), art. 212 al.(4), art. 266, art. art. 269-270, art.

374 art. 411 CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Se admite retragerea recursului de către reprezentantul recurentului, Consiliul

sătesc „W‖, raionul Criuleni.

Procedura de recurs în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.


administrativ se încetează.

Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiaşi

recurent cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.



385


judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

386

Încheiere privind amânarea şedinţei instanţei de recurs

Î N C H E I E R E



în componenţă:








c o n s t a t ă









privată.










indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe din considerentele că aceasta



şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut şi a cerut admiterea acestuia cu casarea


acţiunii.

387

Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, nu s-a prezentat, dar a depus

cerere scrisă, prin care a cerut amânarea şedinţei instanţei de recurs, indicând că lui

nu i-a fost expediată copia de pe recurs şi de pe noile înscrisuri.


necesar de a amâna şedinţa instanţei de recurs din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 414 al.(2) CPC, în cazul neprezentării în şedinţa de

judecată a participantului la proces căruia nu i s-a comunicat în mod legal locul, data

şi ora şedinţei sau căruia nu i s-a expediat copia de pe recurs sau de pe noile

înscrisuri, instanţa este în drept să amâne şedinţa.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatului I.P., contrar prevederilor art.

407 al.(2) lit.b) CPC, nu i s-a expediat copia de pe recurs şi de pe noile înscrisuri,

prin ce au fost încălcate drepturile procedurale ale acestuia stipulate la art. art. 56 şi

60 CPC, ceea ce constituie temei pentru amânarea şedinţei instanţei de recurs.


d i s p u n e

Se amână şedinţa instanţei de recurs în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cu privire la

contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 1

februarie 2005 prin care acţiunea a fost admisă, pentru 1 aprilie 2005 ora 10.00.



judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

388

Decizie privind respingerea recursului şi menţinerea hotărârii primei instanţe

D E C I Z I E



în componenţă:



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖



administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005, prin care


c o n s t a t ă




privată casa de locuit nr.5 din str. Mihai Eminescu, satul „W‖, fără teren aferent, şi

în legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, transmiterea lui în

proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.

Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, nr. 35 din 1 februarie

2005, sectorul de teren aferent casei de locuit, i-a fost transmis reclamantului în

folosinţă provizorie.

La 20 februarie 2005, pârâtul i-a respins cererea prealabilă, considerând

decizia contestată legală şi întemeiată.

Reclamantul I.P., cere anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a


Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005 acţiunea a fost admisă,

a fost anulată decizia pârâtului nr. 35 din 1 februarie 2005 şi a fost obligat pârâtul să

transmită reclamantului în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit.





indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe din considerentele că,

conform planului general de dezvoltare al satului, pe sectorul de teren în litigiu este

prevăzută construcţia unui drum de însemnătate locală.

389


şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut şi a cerut admiterea acestuia cu casarea


acţiunii.

Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi



recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei

instanţe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărârea primei instanţe.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul I.P., conform contractului de

vânzare-cumpărare încheiat la 11 mai 2003 şi înregistrat la Oficiul Cadastral

Teritorial Criuleni, este proprietar al casei de locuit situată pe str. Mihai Eminescu

nr.5, satul „W‖, raionul Criuleni.

Prin decizia recurentului nr. 35 din 1 februarie 2005, sectorul de teren aferent

casei de locuit în litigiu a intimatului i-a fost transmis ultimului în folosinţă

provizorie.

Prin scrisoarea din 20 februarie 2005, recurentul a respins cererea prealabilă a

intimatului cu privire la anularea deciziei contestate şi transmiterea lui în proprietate

a sectorului de teren aferent casei de locuit care îi aparţine cu drept de proprietate.

Colegiul Civil consideră că, prima instanţă a ajuns la o concluzie corectă cu

privire la admiterea acţiunii, deoarece, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar,

autorităţile administraţiei publice locale atribuie cetăţenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate, şi anume trec în proprietatea cetăţenilor

sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini, care li se atribuie

în conformitate cu legislaţia.

Astfel, sectorul de teren aferent casei de locuit a intimatului urma să fie trecut

în proprietatea intimatului şi nu în folosinţa provizorie a acestuia. Or, raporturile

juridice în cauză ţin de proprietatea privată a intimatului asupra casei de locuit şi nu

de arendă a acesteia.

Cu atât mai mult, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, trecerea sectoarelor de

teren ocupate de case de locuit în proprietatea cetăţenilor nu este condiţionată de

anumite circumstanţe, cum ar fi şi planul general de dezvoltare a localităţii, din care

considerente nu pot fi reţinute argumentele invocate de către recurent în acest sens.

Urmează de menţionat şi faptul că, acţiunile contestate ale recurentului sunt

contrare şi prevederilor art. 316 Cod Civil, art. art. 9 şi 46 ale Constituţiei Republicii

Moldova, art. 1 Protocol Adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, deoarece refuzul recurentului de

a trece în proprietatea intimatului a sectorului de teren în litigiu îi încalcă şi

drepturile acestuia asupra casei de locuit proprietate privată.

În susţinerea opiniei enunţare, Colegiul Civil invocă şi hotărârea Curţii

Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999 în cauza Brumărescu

împotriva României.

390


primei instanţe este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de către recurent

sunt neîntemeiate, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a

menţine hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.a), art. 419 CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni.

Se menţine hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005 în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul

Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă de la pronunţare.


judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

391

Decizie privind admiterea recursului şi modificarea hotărârii primei instanţe

D E C I Z I E



în componenţă:






administrativ şi repararea prejudiciului moral, împotriva hotărârii Judecătoriei

Criuleni din 10 martie 2005, prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă


raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului administrativ şi la repararea



privată casa de locuit nr.5 din str. Mihai Eminescu, satul „W‖, fără teren aferent şi în

legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, transmiterea lui în


Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, nr. 35 din 1 februarie

2005, sectorul de teren aferent casei de locuit a fost transmis reclamantului în




Cere reclamantul I.P. anularea deciziei pârâtului, obligarea acestuia de a-i

transmite lui în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit şi încasarea


Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005 acţiunea a fost admisă,

a fost anulată decizia pârâtului nr. 35 din 1 februarie 2005, a fost obligat pârâtul să

transmită reclamantului în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit şi a

fost încasat de la pârât în beneficiul reclamantului în vederea reparării prejudiciului

moral suma de 20000 lei.


hotărârii primei instanţe cerând admiterea recursului şi modificarea hotărârii primei

instanţe, prin micşorarea prejudiciului moral până la suma de 1000 lei.

392


indicat că prima instanţă, în opinia recurentului, a încasat în beneficiul intimatului în

vederea reparării prejudicului moral o sumă exagerat de mare, care nu corespunde

suferinţelor morale suportate de acesta.


şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut şi a cerut admiterea acestuia cu

modificarea hotărârii primei instanţe.

Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi



recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu modificarea hotărârii primei instanţe


În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice hotărârea primei instanţe.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul I.P., conform contractului de



nr.5, satul „W‖, raionul Criuleni.

Prin decizia recurentului nr. 35 din 1 februarie 2005, sectorul de teren aferent

casei de locuit, i-a fost transmis ultimului în folosinţă provizorie.

Prin scrisoarea din 20 februarie 2005, recurentul a respins cererea prealabilă a

intimatului cu privire la anularea deciziei contestate şi transmiterea lui în proprietate

a sectorului de teren aferent casei de locuit care îi aparţine cu drept de proprietate.

Colegiul Civil consideră că, prima instanţă, a ajuns întemeiat la concluzia cu



eliberându-le titluri de proprietate, şi anume trec în proprietatea cetăţenilor

sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini, care li se atribuie

în conformitate cu legislaţia.

Astfel, sectorul de teren aferent casei de locuit a intimatului urma să fie trecut

în proprietatea intimatului şi nu în folosinţa provizorie a acestuia. Or, raporturile

juridice în cauză ţin de proprietatea privată a intimatului asupra casei de locuit şi nu

de arendă a acesteia.



anumite circumstanţe, cum ar fi planul general de dezvoltare a localităţii, din care

considerente nu pot fi reţinute argumentele invocate de către recurent în acest sens.

Urmează de menţionat şi faptul că acţiunile contestate ale recurentului sunt



Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, deoarece refuzul recurentului de

a trece în proprietatea intimatului a sectorului de teren în litigiu îi încalcă şi

drepturile acestuia asupra casei de locuit proprietate privată.

393

În susţinerea opiniei enunţare, Colegiul Civil invocă şi hotărârea Curţii

Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999 în cauza Brumărescu

împotriva României.

Colegiul Civil consideră că, prima instanţă, aplicând prevederile art. 25 al

Legii contenciosului administrativ, a ajuns corect la concluzia cu privire la repararea

prejudiciului moral, însă, în opinia instanţei de recurs, suma de 20000 lei, încasată

de la recurent în beneficiul intimatului, este exagerat de mare şi nu este în

corespundere cu caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice suportate de intimat, din

care considerente suma în cauză urmează a fi micşorată de la 20000 lei până la 2000

lei.


instanţă, adoptând o hotărâre întemeiată şi legală în privinţa pretenţiilor ce ţin de

anularea actului administrativ şi obligarea emiterii actului administrativ, în acelaşi

timp a încasat în beneficiul intimatului, în vederea reparării prejudiciului moral, o

sumă exagerat de mare, aplicând eronat norma de drept material, Colegiul Civil

ajunge la concluzia de a admite recursul declarat şi a modifica hotărârea primei

instanţe prin micşorarea sumei încasate în vederea reparării prejudiciului moral. În

rest, hotărârea primei instanţe, fiind întemeiată şi legală, urmează a fi menţinută.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.b), art. 419 CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se admite recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni.

Se modifică hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005 în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul

Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ după cum urmează :

Se micşorează suma prejudiciului moral încasată de la Consiliul sătesc „W‖,

raionul Criuleni (cont de decontare numărul 123123123 în Banca „R‖), în beneficiul

lui I.P. de la 20000 (douăzeci mii) lei până la 2000 (două mii) lei.

În rest, hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005 se menţine.



judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

394

Decizie privind admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea

unei noi hotărâri

D E C I Z I E


Colegiul Civil şi de contencios administrativ


în componenţă:


judecătorii T.R. şi P.L.

examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a

lui L.A. împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire

la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din

19 decembrie 2003 prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă

L.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul L.A. a indicat că, el n-a comis încălcări

disciplinare şi din care considerente faţă de el a fost aplicată incorect o sancţiune

disciplinară în formă de mustrare aspră.

Reclamantul L.A., cere anularea ordinului Ministrului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova nr. 249 ef. din 7 iulie 2003, prin care lui i-a fost aplicată

sancţiune disciplinară în formă de mustrare aspră.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2003 acţiunea a fost

admisă şi a fost anulat ordinul Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

nr. 249 ef. din 7 iulie 2003 cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare faţă de

reclamant.

Ministerul Afacerilor Interne a Republicii Moldova a declarat recurs împotriva



Recurentul, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în motivarea

recursului, a indicat că intimatului i-a fost aplicată în mod justificat o sancţiune

disciplinară, deoarece ultimul, dând dovadă de lipsă de responsabilitate faţă de

obligaţiunile de serviciu, a tergiversat urmărirea penală în cadrul dosarului penal

încredinţat.

395

Reprezentantul recurentului, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, P.V., în şedinţa instanţei de recurs, recursul declarat a susţinut, cerând

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu


Intimatul L.A., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi


Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios

administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care

urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri

cu privire la respingerea acţiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul şi să dea o nouă hotărâre fără a restitui

pricina spre rejudecare, anulând hotărârea primei instanţe dacă nu este necesar să

verifice suplimentar dovezile prezentate în instanţa de recurs şi dacă circumstanţele

pricinii au fost stabilite de prima instanţă, însă normele de drept material au fost

aplicate eronat.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, lui L.A., care activa în calitate de ofiţer

de urmărire penală al Comisariatului de Poliţie al sectorului Centru mun. Chişinău,

la 20 aprilie 2003, i-a fost încredinţată urmărirea penală pe dosarul nr. 2003000607

intentat la 19 aprilie 2003 conform art. 120 al.(2) Cod Penal în redacţia Legii din 24

martie 1961, de către ofiţerul de urmărire penală L.P., în baza cererii lui P.L., care la

16 aprilie 2003 a fost atacat de către I.T. şi alte persoane, victima suportînd leziuni

corporale şi prejudiciu material estimat la suma de 2100 lei.

Cu toate că, la momentul primirii în procedură a dosarului penal menţionat,

intimatul L.A. cunoştea deja numele de familie al complicilor lui I.T., stabiliţi de

către ofiţerul de urmărire penală L.P., intimatul tocmai la 11 iunie 2003, l-a interogat

numai pe I.T. în calitate de bănuit.

Or, dacă ar fi dorit să-i interogheze şi pe complici, intimatul, ar fi putut, fără

vre-un impediment, să facă acest lucru care a rămas nerealizat, ceea ce demostrează

atitudinea neconştiincioasă a lui L.A. faţă de obligaţiunile de serviciu, fapt ce s-a

soldat cu tergiversarea urmăririi penale şi eschivarea de la răspunderea penală a lui

I.V., care a plecat peste hotarele ţării.

În astfel de circumstanţe, instanţa de recurs, consideră corectă decizia

Ministrului Afacerilor Interne, privind aplicarea faţă de intimat a mustrării aspre,

deoarece acţiunile acestuia sunt contrare prevederilor art. art. 14 şi 38 Cod de

procedură penală şi din care considerente a fost aplicat corect p.2 al Statutului

disciplinar al OAI şi art. 51 al Regulamentului cu privire la serviciul în OAI.

Nu pot fi reţinute argumentele invocate de către prima instanţă cu privire la

aceea că, dacă n-au fost pretenţii din partea procurorului, care conducea urmărirea

penală, intimatul nu ar fi trebuit tras la răspundere disciplinară, deoarece o astfel de

concluzie nu reiese din nici o lege sau act normativ şi, cu atât mai mult, lipsa

controlului efectiv din partea procurorului la efectuarea urmăririi penale nu

constituie un temei de neaplicare faţă de ofiţerul de urmărire penală a sancţiunilor

disciplinare.

396



material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva

dovezi, Colegiul Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi de a

emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea lui L.A. împotriva Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ de

respins.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.c), art. 419 CPC, Colegiul Civil şi de

contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie

d e c i d e

Se admite recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova.

Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2003 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui L.A. împotriva Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ şi se

emite o nouă hotărâre prin care :

Se respinge acţiunea lui L.A. împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.



judecătorul

Judecătorii T.R.

P.L.

397

Decizie privind admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi

restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă

D E C I Z I E

13 aprilie 2005 mun. Bălţi


în componenţă:



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Primăria satului „R‖,

raionul Floreşti, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P.

împotriva Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti cu privire la contestarea actului

administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Floreşti din 10 martie 2005, prin care


c o n s t a t ă





Teritorial Bălţi, îi aparţine cu drept de proprietate un teren cu suprafaţa de un hectar.

Prin hotărârea Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti, nr. 12 din 10 ianuarie


sectorul de teren menţionat au fost transmişi pe un termen de 5 ani întreprinderii

„T‖.



Reclamantul C.P., consideră hotărârea contestată nelegitimă şi cere anularea

acesteia.

Prin hotărârea Judecătoriei Floreşti din 10 martie 2005 acţiunea a fost admisă

şi a fost anulată hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10

ianuarie 2005 „Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖.

Primăria satului „R‖, raionul Floreşti, a depus cerere de recurs împotriva


instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecarea recursului în primă instanţă.

Recurentul, Primăria satului „R raionul Floreşti, în motivarea recursului a

indicat că, întreprinderea „T‖ nu a fost atrasă în proces în calitate de participant, prin

ce i-au fost încălcate drepturile procedurale.

398

Reprezentantul recurentului, Primăria satului „R‖ raionul Floreşti, P.C. în

şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut, cerând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.

Intimatul C.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi


indicând că, în opinia sa, hotărârea primei instanţe nu lezează careva drepturi şi

interese legitime ale întreprinderii „T‖.


recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârii primei

instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.d) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial hotărârea

primei instanţe, restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă în cazul în care

eroarea judiciară a primei instanţe nu poate fi corectată de instanţa de recurs.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul C.P. în baza contractului de


Teritorial Bălţi, este proprietar al sectorului de teren cu supragaţa de un hectar.


2005, „Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, 50 ari din

sectorul de teren menţionat au fost transmişi pe un termen de 5 ani în folosinţă,

pentru creşterea tutunului, întreprinderii „T‖.

În astfel de circumstanţe, consideră Colegiul Civil, examinând legalitatea

hotărârii Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie 2005 „Cu

privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, prima instanţă, în

conformitate cu art. 67 CPC, trebuia să soluţioneze întrebarea cu privire la

întroducerea întreprinderii „T‖ în proces în calitate de intervenient accesoriu,

deoarece, prin hotărârea judecătorească în cauză, prima instanţă a soluţionat

problema drepturilor întreprinderii „T‖ asupra sectorului de teren în litigiu, fără a o

antrena pe ultima în proces.


încălcarea normelor de drept procedural, şi anume că prima instanţă a soluţionat

problema drepturilor întreprinderii „T‖, care nu a fost antrenată în proces, Colegiul

Civil ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral hotărârea primei

instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în primă instanţă.

La rejudecarea pricinii prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate,

să soluţioneze întrebarea cu privire la întroducerea în proces a întreprinderii „T‖ şi

rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.d), art. 419 CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se admite recursul declarat de către Primăria satului „R‖ raionul Floreşti.

Se casează integral hotărârea Judecătoriei Floreşti din 10 martie 2005 în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva Primăriei satului

399

„R‖ raionul Floreşti cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea

pricinii spre rejudecare la Judecătoria Floreşti în alt complet de judecători.



judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

400

Decizie privind admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi luarea

pricinii spre examinare în primă instanţă

D E C I Z I E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul J.H.

Judecătorii G.F. şi H.G.

examinând în şedinţă publică recursul declarat de către întreprinderea cu

capital străin Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a C.S. împotriva întreprinderii cu capital străin

Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni cu privire la contestarea actului

administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 15

ianuarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă

c o n s t a t ă

C.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS RE Chişinău SA cu


În motivarea acţiunii reclamanta C.S. a indicat că, pârâtul, la 4 decembrie 2004

pe la orele 19 şi 30 minute, a efectuat controlul contorului electric de la apartamentul

nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru 34, mun. Chişinău, care îi aparţine ei cu drept de

proprietate, în urma căruia a alcătuit procesul-verbal nr. 0007811 cu privire la

consum fraudulos de energie electrică şi la 20 decembrie 2004, i-a trimis factura nr.

0007811 prin care i-a fost impusă spre plată suma de 5487 lei.

Reclamanta C.S., consideră acţiunile pârâtului nelegitime, deoarece necătând

la faptul că ea, la momentul efectuării controlului şi întocmirii procesului verbal era

acasă, unde avea o ceremonie, reprezentanţii pârâtului n-au invitat-o şi nu i-au cerut

explicaţii.

Pârâtul, prin scrisoarea din 25 decembrie 2005 i-a respins cererea prealabilă.

Ea, reclamanta C.S. n-a comis nici o dată consum fraudulos de energie

electrică şi din care considerente cere anularea procesului-verbal şi a facturii de plată

menţionate.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 15 ianuarie 2005

acţiunea a fost admisă şi au fost anulate procesul-verbal nr. 0007811 din 4

decembrie 2004 şi factura de consum fraudulos de energie electrică nr. 0007811 din

20 decembrie 2004.

ÎCS RE Chişinău SA a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe,

cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi luarea pricinii spre

401

examinare în primă instanţă la instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel

Chişinău.

Recurentul ÎCS RE Chişinău SA, în motivarea recursului a indicat că,

examinarea pricinii în cauză ţine de competenţa instanţei de contencios administrativ

a Curţii de Apel Chişinău şi nu de cea a Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău.

Reprezentantul recurentului, ÎCS RE Chişinău SA, T.Z., în şedinţa instanţei de

recurs, recursul a susţinut şi a cerut admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei

instanţe şi luarea pricinii spre examinare în primă instanţă la instanţa de contencios

administrativ a Curţii de Apel Chişinău.

Intimata C.S., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi



recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi

luarea pricinii spre examinare în primă instanţă la instanţa de contencios

administrativ a Curţii de Apel Chişinău din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.e) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze hotărârea primei instanţe, luând

spre examinare pricina dacă constată că este competenţa sa să soluţioneze pricina în

primă instanţă sau în recurs.

În conformitate cu art. 33 al.(2) CPC, conform art. 8 al.(1) al Legii

contenciosului administrativ, ca instanţe de contencios administrativ, curţile de apel

judecă litigiile privind nesoluţionarea în termen legal a unei cereri şi legalitatea

actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice din municipii, de

consiliile raionale, de consiliul şi primăria municipiului Chişinău, de funcţionarii

publici din cadrul acestora, precum şi de persoanele de drept privat de nivelul

respectiv, asimilate autorităţilor publice, prin care persoana fizică sau persoana

juridică este vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, în

afara celor exceptate prin lege.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentul, întreprinderea cu capital

străin Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni, este o întreprindere de drept

privat, care prestează servicii de interes public cu privire la furnizarea şi utilizarea

energiei electrice persoanelor fizice şi juridice din teritoriul municipiului Chişinău,

din care considerente contestarea actelor emise de către pârât, în legătură cu

furnizarea şi utilizarea energiei electrice, în conformitate cu art. 33 al.(2) CPC şi

conform art. 8 al.(1), art. 11 ale Legii contenciosului administrativ, ţine de

competenţa Curţii de Apel Chişinău şi nu de competenţa Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău.


instanţă a soluţionat pricina în cauză, care nu ţine de competenţa sa, dar de

competenţa instanţei de contencios administrativ a Curţii de Apel Chişinău, Colegiul

Civil ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi

de a lua pricina spre examinare în primă instanţă la instanţa de contencios

administrativ a Curţii de Apel Chişinău.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.e), art. 419 CPC, Colegiul Civil

402

d e c i d e

Se admite recursul declarat de către întreprinderea cu capital străin Reţelele

Electrice Chişinău societate pe acţiuni.

Se casează hotărârea Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 15 ianuarie

2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a C.S. împotriva

întreprinderii cu capital străin Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni cu

privire la contestarea actului administrativ şi pricina se ia spre examinare în primă

instanţă la instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel Chişinău.


Preşedintele şedinţei, J.H.

judecătorul

Judecătorii G.F.

H.G.

403


dispunerea încetării procesului

D E C I Z I E




în componenţă:





cererea de chemare în judecată a C.S. împotriva întreprinderii cu capital străin


administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2005, prin


c o n s t a t ă

C.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS RE Chişinău SA cu


În motivarea acţiunii reclamanta C.S. a indicat că, pârâtul, la 4 decembrie 2004

pe la orele 19 şi 30 minute, a efectuat controlul contorului electric de la apartamentul

nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru 34 mun. Chişinău, care îi aparţine ei cu drept de

proprietate, în urma căruia a alcătuit procesul-verbal nr. 0007811 cu privire la

consum fraudulos de energie electrică şi la 20 decembrie 2004 i-a trimis factura nr.

0007811 prin care i-a fost impusă spre plată suma de 5487 lei.

Reclamanta C.S., consideră acţiunile pârâtului nelegitime, deoarece ea n-a

comis nici o dată consum fraudulos de energie electrică şi din care considerente cere

anularea procesului-verbal şi a facturii de plată menţionate.

Pârâtul, prin scrisoarea din 25 decembrie 2005, i-a respins cererea prealabilă.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2005 acţiunea a fost

admisă şi au fost anulate procesul-verbal nr. 0007811 din 4 decembrie 2004 şi

factura de consum fraudulos de energie electrică nr. 0007811 din 20 decembrie

2004.


cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi


Recurentul ÎCS RE Chişinău SA, în motivarea recursului a indicat că, intimata

a comis consum fraudulos de energie electrică, ceea ce se confirmă prin procesul-

404

verbal alcătuit de reprezentanţii recurentului, concluzia expertizei şi explicaţiile

martorilor vecini ai intimatei.

Reprezentantul recurentului, ÎCS RE Chişinău SA, T.Z. în şedinţa instanţei de

recurs, recursul a susţinut şi a cerut admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei


Intimata C.S., în şedinţa instanţei de recurs, a depus cerere scrisă prin care a

cerut admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi încetarea procesului,

în legătură cu renunţul ei de la acţiuine, deoarece ea recunoaşte că a comis consum

fraudulos de energie electrică.


administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care

urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi dispunerea

încetării procesului din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.f) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial hotărârea

primei instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă

există temeiurile prevăzute la art. art. 265 şi 267 CPC.




În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimata C.S. a contestat procesul-

verbal nr. 0007811 din 4 decembrie 2004 şi factura de consum fraudulos de energie

electrică nr. 0007811 din 20 decembrie 2004, prin care intimatei i-a fost impusă spre

plată suma de 5487 lei.


admisă.

În şedinţa instanţei de recurs, intimata a depus o cerere scrisă, prin care a

renunţat la acţiune şi a cerut încetarea procesului, indicând că, ea a comis consum

fraudulos de energie electrică, constatat de recurent.

Colegiul Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în

conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, i-a explicat intimatei-reclamante C.S. efectele

admiterii renunţului la acţiune şi încetării procesului stipulate în art. 266 al.(2) CPC

şi anume că, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiaşi părţi cu privire la





persoanei, interesele societăţii sau ale statului, instanţa de recurs ajunge la concluzia

de a admite recursul declarat, de a casa integral hotărârea primei instanţe, de a

admite renunţul intimatei-reclamante C.S. la acţiune şi de a dispune încetarea

procesului în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.S. împotriva

ÎCS RE Chişinău SA cu privire la contestarea actului administrativ.

În conformitate cu art. 412, art. 417 al.(1) lit.f), art. 419 CPC, Colegiul Civil şi

de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie

405

d e c i d e


Electrice Chişinău.

Se casează integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2005 în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.S. împotriva întreprinderii cu

capital străin Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni cu privire la contestarea

actului administrativ şi se emite o încheiere prin care se admite renunţul lui C.S. la

acţiune şi se dispune încetarea procesului.



judecătorul

Judecătorii G.F.

H.G.

406


dispunerea scoaterii cererii de pe rol

D E C I Z I E




în componenţă:





cererea de chemare în judecată a lui C.S. împotriva întreprinderii cu capital străin


administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2005, prin


c o n s t a t ă

C.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS RE Chişinău SA

cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamanta C.S. a indicat că, pârâtul la 4 decembrie

2004 pe la orele 19 şi 30 minute a efectuat controlul contorului electric de la

apartamentul nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru 34, mun. Chişinău, care îi aparţine ei cu

drept de proprietate, în urma căruia a alcătuit procesul-verbal nr. 0007811 cu privire

la consum fraudulos de energie electrică şi la 20 decembrie 2004 i-a trimis factura

nr. 0007811, prin care i-a fost impusă spre plată suma de 5487 lei.

Reclamanta C.S., consideră acţiunile pârâtului nelegitime, deoarece ea n-a

comis nici o dată consum fraudulos de energie electrică şi din care considerente cere

anularea procesului-verbal şi a facturii de plată menţionate.


admisă şi au fost anulate procesul-verbal nr. 0007811 din 4 decembrie 2004 şi

factura de consum fraudulos de energie electrică nr. 0007811 din 20 decembrie

2004.


cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi dispunerea scoaterii

cererii de pe rol.

Recurentul ÎCS RE Chişinău SA, în motivarea recursului a indicat că,

intimata nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale

extrajudiciară.

407

Reprezentantul recurentului, ÎCS RE Chişinău SA, T.Z. în şedinţa instanţei

de recurs, susţinut recursul şi a cerut admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei

instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol.

Intimata C.S., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului

şi menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de

contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi

care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi dispunerea

scoaterii cererii de pe rol din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.f) CPC, instanţa de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial

hotărârea primei instanţe, dispunând încetarea procesului oriscoaterea cererii de pe

rol dacă există temeiurile prevăzute la art. art. 265 şi 267 CPC.

În conformitate cu art. 267 lit.a) CPC, instanţa judecătorească scoate

cererea de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută

prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale

extrajudiciară.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimata C.S., contrar prevederilor

art. 14 al Legii contenciosului administrativ, a contestat procesul-verbal nr. 0007811

din 4 decembrie 2004 şi factura de consum fraudulos de energie electrică nr.

0007811 din 20 decembrie 2004, prin care i-a fost impusă spre plată suma de 5487

lei, direct în instanţa de judecată, fără a respecta procedura de soluţionare a pricinii

pe cale extrajudiciară.

Faptul că, intimata nu a solicitat recurentului printr-o cerere prealabilă

revocarea în tot sau în parte a actelor contestate s-a confirmat în şedinţa instanţei de

recurs, atât prin explicaţiile reprezentantului recurentului cât şi a intimatei.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că, intimata C.S.

nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii în cauză pe cale

extrajudiciară, procedură obligatorie stipulată la art. 14 al Legii contenciosului

administrativ, instanţa de recurs ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa

integral hotărârea primei instanţe şi de a dispune scoaterea de pe rol a cererii lui C.S.

împotriva ÎCS RE Chişinău SA cu privire la contestarea actului administrativ.

Instanţa de recurs consideră necesar a explica lui C.S. că, ea trebuie să solicite

ÎCS RE Chişinău SA, printr-o cerere prealabilă, revocarea în tot sau în parte a

actelor contestate şi dacă nu va fi mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă

sau nu va primi nici un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului


administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a acestora şi repararea

pagubei cauzate.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.f), art. 419 CPC, Colegiul Civil şi de

contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie

d e c i d e

408


Electrice Chişinău societate pe acţiuni.

Se casează integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2005 în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.S. împotriva întreprinderii cu

capital străin Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni cu privire la contestarea

actului administrativ şi se emite o încheiere prin care se dispune scoaterea cererii de

pe rol.

Se explică lui C.S. că, ea trebuie să solicite întreprinderii cu capital străin

Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni, printr-o cerere prealabilă, revocarea,

în tot sau în parte, a actelor contestate şi dacă nu va fi mulţumită de răspunsul primit

la cererea prealabilă sau nu va primi nici un răspuns, conform art. 17 al Legii

contenciosului administrativ în termen de 30 de zile, va fi în drept să sesizeze

instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a

acestora şi repararea pagubei cauzate.



judecătorul

Judecătorii G.F.

H.G.

409

Decizie privind examinarea recursului depus în termen sau depus după repunere în termen, după

examinarea pricinii în temeiul unor alte recursuri

D E C I Z I E



în componenţă:



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către I.P., în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul

Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului

moral, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005, prin care

acţiunea a fost admisă parţial

c o n s t a t ă


raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea



privată casa de locuit nr. 5 din str. Mihai Eminescu satul „W‖, fără teren aferent şi în

legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.1 Cod Funciar transmiterea lui în


Prin decizia Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni nr. 35 din 1 februarie

2005, sectorul de teren aferent casei de locuit a fost transmis reclamantului în




Reclamantul I.P., cere anularea deciziei pârâtului, obligarea acestuia de a

transmite lui în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit şi încasarea


Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005 acţiunea a fost admisă

parţial, a fost anulată decizia pârâtului nr. 35 din 1 februarie 2005, a fost obligat

pârâtul să transmită reclamantului în proprietate sectorul de teren aferent casei de

locuit şi a fost încasată de la pârât în beneficiul reclamantului, în vederea reparării

prejudiciului moral, suma de 10000 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2005 a fost admis recursul

declarat de către Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni şi modificată hotărârea

primei instanţe prin micşorarea sumei prejudiciului moral încasate în beneficiul lui

I.P. de la 10000 lei până la 2000 lei. În rest hotărârea primei instanţe a fost

menţinută.

410

La 20 martie 2005 I.P. a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe,

cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi

hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii.

Recurentul I.P., în motivarea recursului a indicat că, consideră că prejudiciul

moral care i-a fost cauzat lui în legătură cu actul administrativ contestat urmează a fi

estimat la suma de 20000 lei şi nu de 10000 lei cum a procedat prima instanţă.

Recurentul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul şi a cerut

admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri

cu privire la admiterea integrală a acţiunii.

Reprezentantul intimatului, Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni, în şedinţa

instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului, considerând cerinţele recurentului

neîntemeiate.


recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 422 al.(1) CPC în cazul în care recursul depus în termen

sau depus după repunere în termen este primit de instanţa de recurs după judecarea

pricinii în temeiul unor alte recursuri, instanţa de recurs este obligată să primească

un astfel de recurs şi să îl examineze conform regulilor stabilite de Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărârea primei instanţe.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentul I.P., conform contractului de



nr. 5, satul „W‖, raionul Criuleni.

Prin decizia intimatului nr. 35 din 1 februarie 2005, sectorul de teren aferent

casei de locuit, i-a fost transmis ultimului în folosinţă provizorie.

Prin scrisoarea din 20 februarie 2005, intimatul a respins cererea prealabilă a

recurentului cu privire la anularea deciziei contestate şi transmiterea lui în

proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit, care îi aparţine cu drept de

proprietate.

Colegiul Civil consideră că, prima instanţă a ajuns corect la concluzia cu



eliberându-le titluri de proprietate şi anume trec în proprietatea cetăţenilor sectoarele

de teren ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini, care li se atribuie în

conformitate cu legislaţia.

Astfel, sectorul de teren aferent casei de locuit a recurentului urma să fie trecut

în proprietatea recurentului şi nu în folosinţa provizorie a acestuia. Or, raporturile

juridice în cauză, ţin de proprietatea privată a recurentului asupra casei de locuit şi

nu de arendă a acesteia.



anumite circumstanţe, cum ar fi şi planul general de dezvoltare a localităţii.

411

Urmează de menţionat şi faptul că, acţiunile contestate ale intimatului sunt



Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, deoarece refuzul intimatului de a

trece în proprietatea recurentului a sectorului de teren în litigiu îi încalcă şi drepturile

acestuia asupra casei de locuit proprietate privată.

În susţinerea opiniei enunţare, Colegiul Civil, prin decizia din 13 aprilie 2005

a invocat şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999

în cauza Brumărescu împotriva României.

Colegiul Civil consideră că, prima instanţă, aplicând prevederile art. 25 al

Legii contenciosului administrativ, a ajuns în mod corect la concluzia cu privire la

repararea prejudiciului moral, însă, în opinia instanţei de recurs, corect a procedat

instanţa de recurs prin decizia din 13 aprilie 2005, micşorând suma de 10000 lei

încasată în beneficiul recurentului până la 2000 lei, deoarece aceasta este în

corespundere cu caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice suportate de recurent.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, suma

prejudiciului moral de 2000 lei, determinată prin decizia instanţei de recurs din 13

aprilie 2005, este în corespundere cu caracterul şi gravitatea suferinţelor morale

suportate de recurent, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat de către I.P.

În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.a), art. 419, art. 422 al.(1) CPC, Colegiul

Civil

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către I.P. în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cu

privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral,

împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005



judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

412

R E C U R S U L

împotriva încheierii primei instanţe

413

Decizie privind respingerea recursului şi menţinerea încheierii

D E C I Z I E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul R.E.

Judecătorii X.C. şi V.B.

examinând în şedinţă publică recursul declarat de către T.I., în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui T.I. împotriva T.V.. cu privire la

desfacerea căsătoriei, împotriva încheierii Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău

din 12 februarie 2005, prin care cererea a fost scoasă de pe rol

c o n s t a t ă

T.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui T.V. cu privire la


În motivarea acţiunii reclamantul T.I. a indicat, că a înregistrat căsătoria cu

pârâta la 10 ianuarie 1995 la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Botanica mun.

Chişinău. Din căsătorie au fiul F., născut la 23 martie 1997.

Consideră reclamantul că, convieţiurea împreună cu pârâta cît şi păstrarea

familiei sunt imposibile, el doreşte să creeze o nouă familie, din care considerente

cere desfacerea căsătoriei.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 12 februarie 2005

cererea a fost scoasă de pe rol.

T.I. a declarat recurs împotriva încheierii primei instanţe, cerând admiterea

recursului, casarea încheierii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în

primă instanţă.

Recurentul T.I., în motivarea recursului a indicat că, el nu s-a prezentat la

şedinţa de judecată din 12 februarie 2005, deoarece a uitat despre şedinţa în cauză.

Recurentul T.I., în şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut şi a cerut

admiterea acestuia cu casarea încheierii primei instanţe şi restituirea pricinii spre


Intimata T.V., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi

menţinerea încheierii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.

Audiind părţile, studiind materialele dosatului, Colegiul Civil consideră

recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii primei

instanţe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit.a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină

încheierea.

414

În conformitate cu art. 267 lit.g) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea

de pe rol în cazul în care reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de

judecată, nu a comunicat instanţei motivele neprezentării sau motivele sînt

considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii în

absenţa sa, iar pârâtul nu solicită soluţionarea pricinii în fond.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentul-reclamant T.I., în

conformitate cu art. 102 CPC, a fost înştiinţat în mod legal despre locul, data şi ora

şedinţei de judecată în primă instanţă din 12 februarie 2005, ceea ce se confirmă prin

cotorul semnat de acesta. Recurentul nu a comunicat instanţei motivele

neprezentării, nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar intimata nu a

solicitat examinarea pricinii în fond.


invocate de către recurent cu privire la aceea că el ar fi uitat de necesitatea

prezentării în şedinţa de judecată în primă instanţă din 12 februarie 2005, deoarece

acestea nu poate fi considerate ca motiv întemeiat în vederea admiterii recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, recurentul T.I. citat

legal nu s-a prezentat în şedinţa de judecată în primă instanţă fără motive întemeiate,

nu a comunicat instanţei motivele neprezentării, nu a solicitat examinarea pricinii în

absenţa sa, iar intimata nu a solicitat examinarea pricinii în fond, Colegiul Civil

ajunge la concluzia că prima instanţă a scos în mod justificat de pe rol cererea de

chemare în judecată a lui T.I. împotriva lui T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei.

În conformitate cu art. 419, art. 427 lit.a) CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către T.I.

Se menţine încheierea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 12

februarie 2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui T.I. împotriva

lui T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei.


Preşedintele şedinţei, R.E.

judecătorul

Judecătorii X.C.

V.B.

415

Decizie privind admiterea recursului, casarea integrală a încheierii primei instanţe cu

restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă

D E C I Z I E

24 mai 2005 mun.Bălţi


în componenţă:



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către P.I. în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖ raionul

Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii

Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2005, prin care cererea a fost scoasă de pe rol

c o n s t a t ă

P.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului‖B‖

raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul, P.I. a indicat, că el deţine cu drept de


Prin hotărârea pârâtului nr. 10 din 20 decembrie 2004, 10 ari din sectorul de

teren ce îi aparţine reclamantului cu drept de proprietate au fost date în arendă


Cererea prealabilă depusă de către el la 15 ianuarie 2005 a fost respinsă de

către pârât prin scrisoarea din 14 februarie 2005.

Consideră reclamantul hotărârea nominalizată nelegitimă şi cere anularea ei.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2005 cererea a fost scoasă

de pe rol.

P.I. a declarat recurs împotriva încheierii primei instanţe, cerând admiterea

recursului, casarea integrală a încheierii primei instanţe şi restituirea pricinii spre


Recurentul P.I., în motivarea recursului a indicat că, el a respectat procedura

de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară şi din care considerente

prima instanţă a scos incorect cererea de pe rol, indicând că el, nu ar fi respectat

procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.

Recurentul P.I., în şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul şi a cerut

admiterea acestuia cu casarea integrală a încheierii primei instanţe şi restituirea


Reprezentantul intimatului, Primăria satului „B‖ raionul Ungheni, T.Z., în

şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi menţinerea încheierii

primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.

416

Reprezentantul intimatului întreprinderea „F‖,Y.X. în şedinţa instanţei de

recurs, a cerut respingerea recursului şi menţinerea încheierii primei instanţe, pe care

o consideră întemeiată şi legală.


recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii primei

instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit.b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau

parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă.


consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în

termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 al.(1) a Legii contenciosului administrativ, persoana care se


administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a

primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege este în drept să sesizeze instanţa

de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului

respectiv şi repararea pagubei cauzate.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentul P.I. a depus cerere de

chemare în judecată împotriva intimatului cu privire la contestarea actului

administrativ şi prin care a cerut anularea hotărârii acestuia nr. 10 din 20 decembrie

2004.

Recurentul P.I. a prezentat instanţei de recurs scrisoarea intimatului din 14

februarie 2005, prin care acesta a respins pretenţiile lui din cererea prealabilă din 15

ianuarie 2005 cu privire la anularea hotărârii nr. 10 din 20 decembrie 2005.

În astfel de circumstanţe, consideră Colegiul Civil, nu pot fi reţinute

argumentele invocate de către intimaţi şi expuse în încheierea primei instanţe cu

privire la nerespectarea de către recurentul-reclamant a procedurii de soluţionare

prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară, deoarece acesta a respectat procedura în

cauză, circumstanţă confirmată în şedinţa instanţei de recurs prin răspunsul

intimatului la cererea prealabilă a recurentului-reclamant.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, recurentul-

reclamant a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii în cauză pe cale

extrajudiciară, iar concluziile primei instanţe, expuse în încheiere, sunt în

contradicţie cu circumstanţele pricinii, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral încheierea primei instanţe şi de a restitui pricina

spre rejudecare în primă instanţă.

În conformitate cu art. 419, art. 427 lit.b) CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se admite recursul declarat de către P.I.

417

Se casează integral încheierea Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2005 în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului

„B‖ raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ cu restituirea

pricinii spre rejudecare la Judecătoria Ungheni.



judecătorul

Judecătorii X.C.

V.B.

418

Decizie privind admiterea recursului, casarea integrală a încheierii primei instanţe şi

soluţionarea prin decizie a problemei în fond

D E C I Z I E

24 mai 2005 mun.Bălţi


în componenţă:



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către P.I. în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖ raionul

Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii

Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2005, prin care procesul a fost încetat

c o n s t a t ă

P.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului‖B‖

raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul, P.I., a indicat, că el deţine cu drept de


Prin hotărârea pârâtului nr. 10 din 20 decembrie 2004, 10 ari din sectorul de

teren ce aparţine reclamantului cu drept de proprietate au fost date în arendă


Consideră reclamantul hotărârea nominalizată nelegitimă şi cere anularea ei.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2005 procesul a fost

încetat.

P.I. a declarat recurs împotriva încheierii primei instanţe, cerând admiterea

recursului, casarea integrală a încheierii primei instanţe şi emiterea unei noi încheieri

prin care cererea să fie scoasă de pe rol.

Recurentul P.I., în motivarea recursului a indicat că, el nu a respectat

procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară, ceea ce

constituie temei pentru scoaterea cererii de pe rol şi nu de încetare a procesului. Cu

atât mai mult, încheierea în cauză îi îngrădeşte accesul la justiţie, deoarece după

respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a pricinii, el nu va mai putea depune

o nouă cerere de contestare a actului administrativ al intimatului.

Recurentul P.I., în şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul şi a cerut

admiterea acestuia cu casarea integrală a încheierii primei instanţe şi emiterea unei

noi încheieri cu privire la scoaterea cererii de pe rol.

Reprezentantul intimatului, Primăria satului „B‖ raionul Ungheni, T.Z., în

şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi menţinerea încheierii

primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.

419

Reprezentantul intimatului întreprinderea „F‖,Y.X. în şedinţa instanţei de

recurs, a cerut respingerea recursului şi menţinerea încheierii primei instanţe, pe care

o consideră întemeiată şi legală.


recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii primei

instanţe şi emiterea unei noi încheieri cu privire la scoaterea cererii de pe rol din


În conformitate cu art. 427 lit.c) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau

parţial încheierea, soluţionând prin decizie problema în fond.

În conformitate cu art. 267 lit.a) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea

de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege

sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.



administrativ va solicita printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în

termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.



administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a

primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege este în drept să sesizeze instanţa

de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului

respectiv şi repararea pagubei cauzate.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentul P.I. a depus cerere de

chemare în judecată împotriva intimatului cu privire la contestarea actului

administrativ şi prin care a cerut anularea hotărârii acestuia nr. 10 din 20 decembrie

2004.

Atât din explicaţiile recurentului, cât şi din explicaţiile reprezentanţilor

intimaţilor urmează că, recurentul nu a respectat procedura prealabilă, prevăzută de

art. 14 al Legii contenciosului administrativ, de soluţionare a pricinii în cauză pe

cale extrajudiciară, ceea ce în conformitate cu art. 267 lit.a) CPC, constituie un temei

de scoatere a cererii de pe rol şi nu de încetare a procesului, după cum a procedat

prima instanţă.

Cu atât mai mult, încheierea contestată a primei instanţe, fiind în contradicţie

cu prevederile art.5 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a

Libertăţilor Fundamentale, art. 20 al Constituţiei Republicii Moldova, art. 5 CPC,

încălcă dreptul recurentului la accesul la justiţie, deoarece în cazul în care prima

instanţă, în conformitate cu art. 267 lit.a) CPC, ar fi scos cererea de pe rol,

recurentul, în conformitate cu art. 268 al.(3) CPC, după depunerea cererii prealabile,

ar putea adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.

Or, în conformitate cu art. 266 al.(2) CPC, în situaţia în care procesul în

pricina în cauză a fost încetat, recurentul, nu mai poate adresa în judecată o nouă

cerere împotriva intimatului cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.

420



procedural au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a

careva dovezi, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa

încheierea primei instanţe şi de a emite o nouă încheiere, prin care cererea de

chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni cu

privire la contestarea actului administrativ a scoate de pe rol.

În conformitate cu art. 419, art. 427 lit.c) CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se admite recursul declarat de către P.I.

Se casează încheierea Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2005 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖

raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ şi se emite o nouă

încheiere prin care cererea se scoate de pe rol.



judecătorul

Judecătorii X.C.

V.B.

421

R E C U R S U L

împotriva deciziilor instanţei de apel

S E C Ţ I U N E A a II-a

422

Încheiere privind suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs

Î N C H E I E R E




în componenţă:

Preşedintele completului, judecătorul M.N.

Judecătorii N.B. şi V.B.

studiind cererea lui I.P. cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu

recurs

c o n s t a t ă

Recurentul I.P. a depus cerere cu privire la suspendarea executării hotărârii

atacate cu recurs.

În motivarea cererii recurentul I.P. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei

Ciocana, mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004 a fost admisă acţiunea lui O.P.

împotriva lui cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină şi el a

fost obligat să restituie intimatului automobilul de marca „Volga‖, cu număr de

înmatriculare C DF 123, estimat la suma de 15000 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 apelul declarat de

către el a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 20 decembrie 2005 el, I.P., a declarat recurs împotriva hotărârilor

judecătoreşti, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti

şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă, din considerentele că el nu a

fost invitat la şedinţele de judecată şi nu a fost în stare să prezinte probe în

confirmarea netemeiniciei acţiunii înaintate de către O.P.

La 21 decembrie 2004 el a depus, la Departamentul de executare a hotărârilor

judecătoreşti din cadrul Ministerului Justiţiei, cauţiune în sumă de 15000 lei.

Recurentul I.P., cere suspendarea executării hotărârii Judecătoriei Ciocana

mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004.

Studiind cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu

recurs, recursul declarat de către I.P., completul Colegiului Civil şi de contencios

administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea întemeiată şi care

urmează a fi admisă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 al.(2) CPC, la cererea recurentului, instanţa

investită cu judecarea recursului este în drept să dispună suspendarea executării

hotărârii atacate cu recurs dacă recurentul a depus cauţiune.

În conformitate cu art. 435 al.(3) CPC cauţiunea se depune în pricinile

patrimoniale în care hotărârile nu au fost executate, în mărimea valorii acţiunii

admise prin hotărârea contestată.

423

Din cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs şi

recursul declarat de către I.P. urmează că, pricina examinată de către instanţele de

judecată la cererea lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la revendicarea bunului din

posesie nelegitimă străină are un caracter patrimonial.

Recurentul I.P. a depus cauţiune în sumă de 15000 lei, ceea ce constituie

valoarea acţiunii admise prin hotărârea contestată şi a prezentat instanţei de judecată

certificat eliberat de Departamentul de executare a hotărârilor judecătoreşti din

cadrul Ministerului Justiţiei.

Hotărârea contestată a Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie

2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004, nu a

fost executată.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, litigiul

dintre părţi are un caracter patrimonial, hotărârea contestată nu a fost executată şi

este depusă cauţiune în mărimea valorii acţiunii admise prin hotărârea contestată,

completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de

Justiţie ajunge la concluzia de a suspenda, până la examinarea recursului declarat de

către I.P., executarea hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la

revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 435 al.(2) CPC, completul Colegiului

civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie

d i s p u n e

Se suspendă, până la examinarea recursului declarat de către I.P., executarea

hotărârii Judecătoriei Ciocana, municipiul Chişinău din 5 noiembrie 2004 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la



Preşedintele completului, M.N.

judecătorul

Judecătorii N.B.

V.B.

424

Încheiere privind respingerea cererii cu privire la suspendarea executării hotărârii

atacate cu recurs

Î N C H E I E R E




în componenţă:




recurs

c o n s t a t ă


atacate cu recurs.


Ciocana, mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004, a fost admisă acţiunea lui O.P.

împotriva sa cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină şi el a

fost obligat să restituie intimatului automobilul de marca „Volga‖, număr de




La 20 decembrie 2005 el, I.P. a declarat recurs împotriva hotărârilor


şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă, din considerentele că el nu a

fost invitat la şedinţele de judecată şi nu a fost în stare să prezinte probe în


El, recurentul I.P., nu dispune de bani pentru a depune cauţiune la

Departamentul de executare a hotărârilor judecătoreşti din cadrul Ministerului

Justiţiei, însă, considerând hotărârile judecătoreşti neîntemeiate şi ilegale, cere

suspendarea executării hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie

2004, până la judecarea recursului.



administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea neîntemeiată şi care

urmează a fi respinsă din următoarele considerente.




425

În conformitate cu art. 435 al.(3) CPC cauţiunea se depune în pricinile





judecată la cererea lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la revendicarea bunului din

posesie nelegitimă străină are un caracter patrimonial.


2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 nu a

fost executată.

Recurentul I.P., nu a depus cauţiune în sumă de 15000 lei, ceea ce constituie

valoarea acţiunii admise prin hotărârea contestată şi nu a prezentat instanţei de

judecată certificat eliberat de Departamentul de executare a hotărârilor judecătoreşti

din cadrul Ministerului Justiţiei.


dintre părţi are un caracter patrimonial, hotărârea contestată nu a fost executată, însă

deoarece nu este depusă cauţiune în mărimea valorii acţiunii admise prin hotărârea

contestată, completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii

Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea lui I.P. cu privire la


2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P.

cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină.



d i s p u n e

Se respinge cererea lui I.P. cu privire la suspendarea executării hotărârii

Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 5 noiembrie 2004 în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la revendicarea

bunului din posesie nelegitimă străină.



judecătorul

Judecătorii N.B.

V.B.

426

Încheiere privind suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs

Î N C H E I E R E




în componenţă:




recurs

c o n s t a t ă


atacate cu recurs.


Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004, a fost admisă acţiunea lui O.P.

împotriva sa cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ din

apartamentul nr. 65 situat pe str. Cuza Vodă 12, mun. Chişinău.



La 20 decembrie 2005 el, I.P. a declarat recurs împotriva hotărârilor


şi restituirea pricinii spre rejudecare la prima instanţă, din considerentele că el nu a

fost invitat la şedinţele de judecată şi nu a fost în posibilitate de a prezinta probe în


Recurentul I.P., cere suspendarea executării hotărârii Judecătoriei Ciocana




administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea întemeiată şi care

urmează a fi admisă din următoarele considerente.




În conformitate cu art. 435 al.(3) CPC, cauţiunea se depune în pricinile





judecată la cererea lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la evacuare fără acordarea

427

altui spaţiu locativ nu are un caracter patrimonial şi din care considerente, la

depunerea cererii cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs,

depunerea unei cauţiuni nu este necesară.


2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 nu a

fost executată.


contestată nu a fost executată, iar prin executarea hotărârii atacate cu recurs, până la

examinarea recursului, ar putea fi încălcat dreptul recurentului la spaţiu locativ,


Justiţie ajunge la concluzia de a suspenda, până la examinarea recursului declarat de

către I.P., executarea hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la evacuare




d i s p u n e

Se suspendă, până la examinarea recursului declarat de către I.P., executarea

hotărârii Judecătoriei Ciocana, municipiul Chişinău din 5 noiembrie 2004 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la

evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ.



judecătorul

Judecătorii N.B.

V.B.

428

Decizie privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 400 al.(2) şi (3) sau este vădit nefondat

D E C I Z I E




în componenţă:

Preşedinte completului, judecătorul H.P.

Judecătorii F.G. şi T.H.

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către C.R.,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.R. împotriva lui T.L. cu

privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină, declararea adeverinţei

de înregistrare în drept de proprietate nulă şi evacuare fără acordarea altui spaţiu

locativ şi la acţiunea reconvenţională a lui T.L. împotriva lui C.R. cu privire la

recunoaşterea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău

din 9 martie 2005, prin care a fost respins apelul declarat de către C.R. şi menţinută

hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 8 decembrie 2004

c o n s t a t ă

C.R. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui T.L. cu privire la

revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină, declararea adeverinţei de

înregistrare în drept de proprietate nulă şi evacuare fără acordarea altui spaţiu

locativ.

În motivarea acţiunii reclamantul C.R. a indicat că, la 12 august 1997, în

incinta Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, s-a petrecut o licitaţie, prin care

apartamentul nr. 23 situat pe str. N.Titulescu nr. 34 mun. Chişinău, a fost realizat

pârâtei.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 12 noiembrie 1997

licitaţia a fost anulată. În legătură cu faptul că, pârâta refuză să elibereze benevol

apartamentul în litigiu, cere revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină şi

evacuarea pârâtei fără acordarea altui spaţiu locativ.

Ulterior, reclamantul a depus cerere suplimentară prin care a cerut şi

recunoaşterea adeverinţei de înregistrare în drept de proprietate nulă.

T.L. a depus acţiune reconvenţională împotriva lui C.R. cu privire la

recunoaşterea dreptului de proprietate.

În motivarea acţiunii T.L. a indicat că, în urma licitaţiei petrecute ea a

cumpărat apartamentul în litigiu la preţul de 9 500 dolari americani, care îi aparţine

cu drept de proprietate, ce se confirmă prin înregistrarea pe numele ei la Oficiul

429

Cadastral Teritorial Chişinău, precum şi prin faptul că locuieşte în el în decurs de 7

ani, suportând cheltuieli pentru reparaţiile efectuate.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 8 decembrie 2004

acţiunea iniţială a fost respinsă ca tardivă şi neîntemeiată, iar acţiunea

reconvenţională a fost admisă. Prima instanţă a aplicat prevederile art. art. 74, 149

al.(2) Cod Civil, în redacţia Legii din 26.12.1964, invocând că proprietarul nu este în

drept să revendice bunul, care a fost vândut după procedura stabilită pentru

executarea hotărârilor judecătoreşti, precum şi că C.R. a omis termenul de

prescripţie de trei ani.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 9 martie 2005 a fost respins apelul

declarat de către C.R. şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 23 martie 2005 C.R. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel,

cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti cu pronunţarea unei

noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii iniţiale şi respingerea acţiunii

reconvenţionale indicând, că el urmează a fi recunoscut proprietar al apartamentului

în litigiu.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,


Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la

art. 400 alin.(2) şi (3).

În conformitate cu art. 433 lit.a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

400 alin.(2) şi (3) sau este vădit nefondat.

Completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de

Justiţie consideră că recursul declarat de către C.R. nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 400 al.(2) şi al.(3) CPC şi este vădit nefondat.

Argumentul recurentului C.R. precum că, el urmează a fi repus în termenul de

prescripţie nu poate servi drept temei pentru admiterea recursului, deoarece

recurentul n-a prezentat nici un motiv întemeiat pentru a fi repus în termen.

Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului C.R că, din motivul anulării

licitaţiei ultimul urmează a fi recunoscut proprietar al apartamentului litigios,

deoarece atât conform art. 149 al.(2) Cod Civil în redacţia Legii din 26 decembrie

1964, cât şi conform art. 375 al.(3) CC în redacţia Legii din 6 iunie 2002, bunurile

dobândite la licitaţie nu pot fi revendicate de la un dobânditor de bună credinţă, cum

este intimata T.L., care a dobândit bunul la licitaţie, a achitat costul bunului, a

înregistrat dreptul său asupra bunului la Organul Cadastral Teritorial, s-a instalat în

apartamentul în litigiu.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, atît prima

instanţă, cît şi cea de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au

apreciat corect probele prezentate, iar în esenţa lor, argumentele recursului sunt

similare argumentelor invocate în prima instanţă şi în instanţa de apel, carora le-a

fost dată o apreciere corectă, completul Colegiului civil şi de contencios

430

administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera

recursul lui C.R. ca inadmisibil.

În conformitate cu art 431 al.(2), art. 433 lit.a), art. 440 CPC completul

Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie,

d e c i d e

Recursul lui C.R. se consideră inadmisibil.


Preşedintele completului, H.P.

judecătorul

Judecătorii F.G.

T.H.

Decizie privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care recursul este depus cu

omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434

D E C I Z I E




în componenţă

Preşedintele completului, judecătorul V.V.

Judecătorii B.N. şi M.N.

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

întreprinderea „W‖, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.P.

împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului

mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva

431

deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4 decembrie 2004, prin care a fost respins

apelul declarat de către întreprinderea „W‖ şi menţinută hotărârea Judecătoriei

Buiucani mun. Chişinău din 2 noiembrie 2004

c o n s t a t ă




În motivarea acţiunii, reclamantul P.P. a indicat că, el la 10 mai 1994 a fost

angajat, pe un termen nedeterminat, la muncă în calitate de lăcătuş în secţiei nr. 1 a

pârâtului.

Prin ordinul directorului întreprinderii din 2 octombrie 2004, el a fost

concediat conform art. 86 al.1 lit.h, absenţa fără motive întemeiate de la muncă mai

mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă la 1 octombrie 2004.

Consideră P.P. concedierea sa de la lucru nelegitimă, deoarece la 1 octombrie

2004, de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute, el, în legătură cu dureri

stomacale, s-a aflat la medicul de serviciu al întreprinderii, unde a primit tratament,

după ce a revenit la locul de muncă. Cu atât mai mult, la 2 octombrie 2004, în ziua

emiterii ordinului de concediere, el era bolnav şi se afla în concediu de boală, ceea

ce se confirmă prin certificatul medical. Fiind membru de sindicat, administraţia la

eliberat de la lucru fără acordul preliminar al organului sindical al întreprinderii.



2000 lei şi repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 2 noiembrie 2004


lăcătuş în secţia nr. 1 a întreprinderii „W‖ şi a fost încasat în beneficiul lui salariul


privinţa reparării prejudiciului moral a fost admisă parţial şi a fost încasat în



către întreprinderea „W‖ a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 10 aprilie 2005 întreprinderea „W‖ a declarat recurs împotriva deciziei

instanţei de apel, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi

pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

Recurentul, întreprinderea „W‖, în motivarea recursului a indicat că, intimatul

P.P., atât la 1 octombrie 2004 cât şi în ziua concedierii lui de la lucru la 2 octombrie

2004 a simulat o afecţiune, dar în realitate n-a fost bolnav, după cum nu a fost

bolnav nici până la 1 octombrie 2004 nici o dată.




432

În conformitate cu art. 433 lit.b) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare

prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 15 zile

de la data pronunţării deciziei, iar în cazul redactării acesteia, de la data înştiinţării

scrise a părţilor despre semnarea hotărârii redactate. Recursul declarat în termen de 2

luni de la data pronunţării sau înştiinţării se consideră depus în termen.

În conformitate cu art. 434 al.(2) CPC, termenul de 2 luni este termen de

decădere şi nu poate fi restabilit.

Din materialele dosarului şi din cererea de recurs urmează că, decizia instanţei

de apel a fost emisă la 4 decembrie 2005.

La 10 decembrie 2005, părţile care au fost prezente la şedinţa instanţei de apel,

au fost înştiinţate în formă scrisă, de către instanţa de apel, despre semnarea deciziei

redactate, fapt confirmat prin certificatul anexat la materialele dosarului, însă

recurentul, întreprinderea „W‖, contrar prevederilor art. 434 CPC, a depus cererea de

recurs cu depăşirea termenului de 2 luni, şi anume peste 4 luni, ceea ce constituie

temei în conformitate cu art. 433 lit.b CPC de a considera recursul inadmisibil.


întreprinderea „W‖ a depus cererea de recurs cu depăşirea termenului de 2 luni de la

data înştiinţării scrise despre semnarea deciziei redactate a instanţei de apel,


Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul întreprinderii „W‖ ca indmisibil.

În conformitate cu art. 431 al.(2), art. 433 lit.b), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie

d e c i d e

Recursul întreprinderii „W‖ se consideră inadmisibil.


Preşedintele completului, V.V.

judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

433

Decizie privind inadmisibilitatea recursului

în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare

D E C I Z I E




în componenţă



examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către şeful

secţiei numărul 1 a întreprinderii „W‖, G.F. în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui P.P. împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la restabilire la lucru,

încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea

prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4 decembrie

2004, prin care a fost respins apelul declarat de către întreprinderea „W‖ şi

menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 2 noiembrie 2004

c o n s t a t ă




În motivarea acţiunii, reclamantul P.P. a indicat că el, la 10 mai 1994 a fost

angajat, pe un termen nedeterminat, la lucru în calitate de lăcătuş în secţia nr. 1 a

pârâtului.

Prin ordinul directorului întreprinderii din 2 octombrie 2004, el a fost

concediat conform art. 86 al.1 lit.h, absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai

mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă la 1 octombrie 2004.

Consideră P.P. eliberarea sa de la lucru nelegitimă, deoarece la 1 octombrie



după ce a revenit la locul de muncă. Cu atât mai mult, la 2 octombrie 2004, în ziua

emiterii ordinului de concediere de la lucru, el era bolnav şi se afla în concediu de

boală, ceea ce se confirmă prin certificatul medical. Fiind membru de sindicat,

administraţia l-a concediat fără acordul preliminar al organului sindical al

întreprinderii.



2000 lei cât şi repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.

434

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 2 noiembrie 2004




privinţa reparării prejudiciului moral a fost admisă parţial şi a fost încasată în



către întreprinderea „W‖ a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Şeful secţiei nr. 1 a întreprinderii „W‖, G.F. a declarat recurs împotriva

deciziei instanţei de apel, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

În motivarea recursului recurentul, şeful secţiei nr. 1 a întreprinderii „W‖,

G.F., a indicat că, el consideră că intimatul P.P., atât la 1 octombrie 2004 cât şi în

ziua concedierii sale 2 octombrie 2004, a simulat starea lui bolnavă, dar în realitate

n-a fost bolnav, după cum nu a fost bolnav nici până la 1 octombrie 2004 nici o dată.




În conformitate cu art. 433 lit.c) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l

declare.

În conformitate cu art. 430 CPC, sunt în drept să declare recurs :

a) părţile şi alţi participanţi la proces;

b) martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentantul, cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

În conformitate cu art. 75 al.(2) CPC, procesele persoanelor juridice se susţin

în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acţionează în

limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele

lor de constituire, precum şi de către reprezentanţii lor.

Din materialele dosarului urmează că, părţi la procesul în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui P.P. împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la

restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi

repararea prejudiciului moral sunt P.P. şi întreprinderea „W‖.

Şeful secţiei nr. 1 a întreprinderii „W‖, G.F., nu este parte şi nici participant la

proces.

Cu atât mai mult, G.F., în calitate de şef secţie nr. 1 a întreprinderii „W‖, nu

este organ de administrare a întreprinderii, nu este conducătorul acesteia şi nici nu

este împuternicit în conformitate cu prevederile art. 81 CPC să declare recurs.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, şeful secţiei

nr. 1 a întreprinderii „W‖, G.F., care a declarat recursul, nu este în drept să-l declare,

completul Colegiului Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de

Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul menţionat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 al.(2), art. 433 lit.c), art. 440 CPC, completul


435

d e c i d e

Recursul şefului secţiei numărul 1 a întreprinderii „W‖ se consideră inadmisil.



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

436

Decizie privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care recursul este depus

repetat după examinarea lui

D E C I Z I E




în componenţă


Judecătorii .N. şi M.N.

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către P.I.,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.M. împotriva lui P.I cu

privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare a casei de locuit valabil,

împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2004, prin care a fost

respins apelul declarat de către P.I. şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 3

noiembrie 2004

c o n s t a t ă

P.M. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.I. cu privire la

declararea contractului de vînzare-cumpărare a casei de locuit valabil.

În motivarea acţiunii reclamanta P.M. a indicat că, la 12 noiembrie 2004, ea a

încheiat cu pârâtul un contract de vînzare-cumpărare a casei de locuit, situată în satul

„C‖, raionul Ialoveni, la preţul de 25 000 lei. Ea i-a transmis, în aceeaşi zi, pârâtului

suma de bani conform contractului încheiat în formă scrisă, însă ultimul se

eschivează de la autentificarea notarială a acestuia.

Cere reclamanta P.M. declararea contractului de vânzare-cumpărare

nominalizat valabil.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 3 noiembrie 2004, cu referire la art.

213 al.(2) CC, acţiunea a fost admisă şi a fost declarat valabil contractul de vânzare-

cumpărare încheiat între părţi.


către P.I. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 2 februarie 2005 recursul declarat

de către P.I. a fost respins ca fiind nefondat cu menţinerea deciziei instanţei de apel

şi hotărârii primei instanţe.

La 10 martie 2005, P.I., a declarat în mod repetat recurs împotriva deciziei

Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2004, cerând admiterea recursului, casarea

deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre

rejudecare la prima instanţă.

437

Recurentul P.I., în motivarea recursului a indicat că, el declară în mod repetat

recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, deoarece în

opinia lui nu au fost elucidate pe deplin toate circumstanţele pricinii.




În conformitate cu art. 433 lit.d) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul este abuziv sau este depus repetat după

examinarea lui.

Din materialele dosarului şi din cererea de recurs a lui P.I. din 10 martie 2005

urmează că, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 2 februarie 2005, a fost

examinat recursul declarat de către el în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui P.M. împotriva lui P.I cu privire la declararea contractului de vânzare-

cumpărare a casei de locuit valabil şi recursul declarat a fost respins ca fiind

nefondat cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, recurentul

P.I., a depus în mod repetat recurs după examinarea lui, completul Colegiului civil şi

de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a

considera recursul lui P.I. ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 al.(2), art. 433 lit.d), art. 440 CPC, completul


d e c i d e

Recursul lui P.I. se consideră inadmisibil.



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

438

Încheierea Colegiului lărgit al Curţii Supreme de Justiţie privind desesizarea în

favoarea Plenului Curţii Supreme de Justiţie

Î N C H E I E R E


Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit


în componenţă:


Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.

examinând în şedinţă publică recursul declarat de către P.P. în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a întreprinderii „W‖ împotriva lui P.P. cu privire la

rezilierea contractului de asigurare cu pensie suplimentară, împotriva deciziei Curţii

de Apel Chişinău din 2 decembrie 2004, prin care a fost respins apelul declarat de

către P.P. şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 3

octombrie 2004

c o n s t a t ă

Întreprinderea „W‖ a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.P. cu

privire la rezilierea contractului de asigurare cu pensie suplimentară.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 12 martie 1999 a încheiat cu

pârâtul un contract de asigurare cu pensie suplimentară, conform căruia pârâtul a

depus la întreprindere suma de 500 lei, iar reclamantul s-a obligat ca la atingerea de

către pârât a vâstei de pensionare, să-i plătească o pensie suplimentară în mărime de

200 lei.

Actualmente, din considerentele că, situaţia economică a întreprinderii este

precară şi întreprinderea are foarte multe contracte de acest fel încheiate cu persoane

în vârstă, fiind în imposibilitatea executării obligaţiunilor contractuale, reclamantul

cere rezilierea contractului menţionat.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 3 octombrie 2004



către P.P. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

P.P. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea

recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la


Recurentul P.P., în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată au

dat o interpretare eronată normelor de drept material şi cu atât mai mult, intimatul

439

urmează să-şi execute obligaţiunile contractuale, indiferent de situaţia economico-

financiară a întreprinderii.

Recurentul P.P., în şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut şi a cerut

admiterea acestuia cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi


Reprezentantul recurentului, întreprinderea „W‖, M.N., în şedinţa instanţei de

recurs, a cerut respingerea recursului şi menţinerea hotărârilor judecătoreşti.


administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în conformitate cu art. 442 al.(3)

CPC, consideră necesar de a desesiză în favoarea Plenului Curţii Supreme de

Justiţie, examinarea recursului lui P.P., în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a întreprinderii „W‖ împotriva lui P.P. cu privire la rezilierea contractului

de asigurare cu pensie suplimentară.

În conformitate cu art. 442 al.(4) CPC, Colegiul Civil şi de contencios

administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie

d i s p u n e

Se desesizează în favoarea Plenului Curţii Supreme de Justiţie, examinarea

recursului lui P.P., în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a întreprinderii

„W‖ împotriva lui P.P. cu privire la rezilierea contractului de asigurare cu pensie

suplimentară.



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

440

Încheiere privind încetarea procedurii în recurs, dacă se admite retragerea recursului

Î N C H E I E R E




în componenţă:



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către L.U., în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea

bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, împotriva deciziei Curţii de Apel

Chişinău din 13 aprilie 2005, prin care a fost respins apelul declarat de către L.U. şi

menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005

c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamanta L.O. a indicat, că în anul 2003 a desfăcut


situat pe str. P.Zadnipru nr. 2, bloc 1 mun. Chişinău, compus din trei odăi. În


apartamentului menţionat, şi având în vedere faptul că pârâtul are în proprietate un

alt apartament şi anume nr. 23 situat pe str. Munceşti nr. 3, bloc 4 mun. Chişinău,







Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2005 apelul declarat de

către L.U. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

L.U. a declarat recurs împotriva hotărârilor judecătoreşti, cerând admiterea

recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi restituirea pricinii spre rejudecare în

primă instanţă.

Recurentul L.U., în motivarea recursului a indicat că, el doreşte ca să fie

numită o altă expertiză privind aprecierea valorii apartamentului în litigiu, deoarece

după emiterea hotărârii de către prima instanţă, preţul apartamentului s-a majorat.

441

Recurentul L.U., în şedinţa instanţei de recurs, a retras recursul până la

retragerea completului de judecată în camera de deliberare.

Intimata L.O., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut încetarea procedurii de

recurs indicând că, recurentul, până la retragerea completului în camera de

deliberare, a retras recursul.


administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar a admite

retragerea de către L.U. a recursului şi a înceta procedura în recurs din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 443 CPC, până la retragerea completului de judecată în

camera de deliberare, recursul poate fi retras de persoana care l-a declarat.

Retragerea poate fi făcută de parte sau printr-un mandatar special. Declaraţia de

retragere a recursului se face în instanţa care s-a investit cu judecarea recursului.









mun. Chişinău a fost transmis în proprietatea L.O., iar de la ultima au fost încasat în


Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2005 apelul declarat de

către L.U. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Recurentul L.U. a declarat recurs împotriva hotărârilor judecătoreşti şi prin

care a cerut admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi restituirea

pricinii spre rejudecare în primă instanţă, însă, în şedinţa instanţei de recurs, până la

retragerea completului de judecată în camera de deliberare, L.U., a depus cerere

scrisă prin care a retras recursul.

Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de

Justiţie, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, a explicat recurentului L.U. efectele

admiterii retragerii recursului şi ale încetării procedurii de recurs stipulate în art. 266

al.(2) CPC, anume că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiaşi recurent

cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.


conformitate cu art. 60 al.(5) CPC, retragerea recursului de către recurent nu


persoanei, interesele societăţii sau ale statului, Colegiul Civil şi de contencios

administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite

retragerea recursului şi de a înceta procedura de recurs.

În conformitate cu art. 269-270, art. 443 CPC, Colegiul Civil şi de contencios

administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie

d i s p u n e

442

Se admite retragerea recursului de către L.U.

Procedura în recurs în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a L.O.

împotriva lui L.U. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a

soţilor se încetează.

Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiaşi

recurent cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiri.

Încheierea este irevocabilă la de pronunţare.


judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

443

Decizie privind respingerea recursului ca fiind nefondat, menţinerea deciziei

instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, precum şi a încheierilor atacate cu

recurs

D E C I Z I E




în componenţă:



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către întreprinderea „W‖, în



forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel

Chişinău din 4 martie 2005, prin care a fost respins apelul declarat de către

întreprinderea „W‖ şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din

2 februarie 2005

c o n s t a t ă




În motivarea acţiunii reclamantul P.P. a indicat că, el la 10 mai 1994, a fost

angajat, pe un termen nedeterminat, la lucru în calitate de lăcătuş în secţia nr. 1 a

pârâtului.


concediat conform art. 86 al.1 lit.h, absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai

mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă la 1 decembrie 2004.

Consideră P.P. eliberarea sa de la lucru nelegitimă, deoarece la 1 decembrie




emiterii ordinului de concediere, el era bolnav şi se afla în concediu de boală, ceea

ce se confirmă prin certificatul medical. Fiind membru de sindicat, administraţia l-a

concediat de la lucru fără acordul preliminar al organului sindical al întreprinderii.

Cere P.P. restabilirea sa la lucru în calitate de lăcătuş în secţia nr. 1 a pârâtului,

încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 2000 lei şi

repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.

444





privinţa reparării prejudiciului moral a fost admisă parţial şi a fost încasată în


Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 apelul declarat de către

întreprinderea „W‖ a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Întreprinderea „W‖ a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel,

cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi


Recurentul, întreprinderea „W‖, în motivarea recursului a indicat că, intimatul

P.P., atât la 1 decembrie 2004 cât şi în ziua concedierii lui 2 decembrie 2004, a

simulat starea lui bolnavă, dar în realitate n-a fost bolnav, după cum nu a fost bolnav

nici până la 1 decembrie 2004 nici o dată.

Reprezentantul recurentului, întreprinderea „W‖, P.X. în şedinţa instanţei de

recurs, a susţinut recursul, cerând admiterea acestuia cu casarea hotărârilor

judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

Intimatul P.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi

menţinerea hotărârilor judecătoreşti, care sunt întemeiate şi legale indicând că,

motivele invocate de către recurent nu corespund realităţii. Faptul că el a fost bolnav

atât la 1 decembrie 2004, cât şi la 2 decembrie 2004, a fost confirmat în şedinţele de

judecată în primă instanţă şi în instanţa de apel.


administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi

care urmează a fi respins ca fiind nefondat cu menţinerea hotărârilor judecătoreşti


În conformitate cu art. 445 al.(1) lit.a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul,

este în drept să respingă recursul ca fiind nefondat şi să menţină decizia instanţei de

apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul P.P., la 1 decembrie 2004,

având dureri stomacale, de la orele 13.00, până la orele 16 şi 30 minute s-a aflat la

medicul întreprinderii „W‖, unde a primit în legătură cu aceasta tratament.

Circumstanţa în cauză se confirmă prin certificatul eliberat de medicul întreprinderii

„W‖, T.Z., de explicaţiile acestuia în şedinţa de judecată cât şi de explicaţiile

martorilor H.F. şi F.D., colegi de lucru ai reclamantului, care l-au însoţit pe acesta la

medicul întreprinderii la 1 decembrie 2004.

Din considerentele că, intimatul P.P. la 1 decembrie 2004 de la orele 13.00

până la orele 16 şi 30 minute, din motive întemeiate a lipsit de la serviciu mai puţin

de 4 ore consecutiv, concedierea lui conform prevederilor art. 86 al.(1) lit.h) Codul

Muncii, corect a fost recunoscută de instanţele de judecată, ca fiind nelegitimă.

Acţiunile recurentului cu privire la concedierea de la lucru a intimatului sunt

contrare şi prevederilor art. 86 al.(2) şi 87 al.(1) Codul Muncii, deoarece ultimul a

fost concediat de la lucru, fiind la 2 decembrie 2004 în concediu de boală, ceea ce se

confirmă prin certificatul medical şi fiind membru de sindicat al întreprinderii, a fost

445

concediat fără acordul preliminar al organului sindical din unitate, ceea ce conform

art. 89 al.(2) Codul Muncii constituie temei pentru restabilirea lui la lucru.

Astfel, din considerentele că intimatul P.P. nelegitim a fost concediat de la

lucru, prima instanţă, întemeiat l-a restabilit pe acesta la lucru.





prejudiciului cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru



Din certificatul prezentat de către recurent urmează că, salariul mediu al

intimatului P.P. este de 1000 lei, din care considerente prima instanţă corect a

încasat în beneficiul acestuia suma de 2000 lei, pentru absenţa forţată de la lucru din

2 decembrie 2004 până la 2 februarie 2005.



salariatului.






corect a ajuns la concluzia cu privire la admiterea parţială a pretenţiei ce ţine de

repararea prejudiciului moral, încasând suma de 1000 lei, ceea ce corespunde



al.(1) CPC, art. 3 al.(1) lit.a) şi lit.f) al Legii taxei de stat, prima instanţa corect a

încasat de la recurent în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 330 lei, care






Justiţie consideră că, nu pot fi reţinute argumentele invocate de recurent cu privire la

aceea că, intimatul ar fi simulat starea sa bolnavă la 1 şi 2 decembrie 2004, deoarece

starea bolnavă a intimatului a fost confirmată în şedinţa de judecată prin

documentele prezentate şi explicaţiile martorilor.


primei instanţe şi decizia instanţei de apel sunt întemeiate şi legale, iar argumentele

invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul Civil şi de contencios

administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge

recursul ca fiind nefondat şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea

primei instanţe.

446

În conformitate cu art. 419, art. 445 al.(1) lit.a) CPC, Colegiul Civil şi de


d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către întreprinderea „W‖ ca fiind nefondat.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi hotărârea

Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 2 februarie 2005 în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui P.P. împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la

restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi

repararea prejudiciului moral.



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

447

Decizie privind admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi

hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri

D E C I Z I E




în componenţă:



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către G.I., în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a G.N. împotriva lui G.I. cu privire la recunoaşterea

dreptului la spaţiu locativ pierdut, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4

martie 2005, prin care a fost respins apelul declarat de către G.I. şi menţinută

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 2 februarie 2005

c o n s t a t ă






Îndată după desfacerea căsătoriei pârâtul, a plecat la alt loc de trai şi anume la

apartamentul nr. 10 situat pe str. Bulgară 51, mun. Chişinău, care îi aparţine lui cu


Cere G.N. recunoaşterea lui G.I. ca fiind pierdut dreptul la spaţiu locativ în

apartamentul nr. 1, situat pe strada Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău.


acţiunea G.N. a fost admisă şi G.I. a fost recunoscut ca fiind pierdut dreptul la spaţiu

locativ în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi, nr. 13, mun. Chişinău.


G.I. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

G.I. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea

recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri

cu privire la respingerea acţiunii.

Recurentul G.I., în motivarea recursului a indicat că, apartamentul nr. 1, situat

pe str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău a fost cumpărat în timpul căsătoriei cu G.N. şi

448

constituie proprietatea lor în devălmăşie, din care considerente el, ca proprietar a ½

cotă-parte din apartamentul în litigiu, nu poate fi lipsit de proprietatea sa.

Recurentul G.I., în şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul, cerând

admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi


Intimata G.N., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi

menţinerea hotărârilor judecătoreşti, pe care le consideră întemeiate şi legale

indicând că, recurentul G.I., fără careva motive întemeiate nu locuieşte în

apartamentul în litigiu şi, cu atât mai mult, are în proprietate un alt spaţiu locativ.


administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care

urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei

noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al.(1) lit.b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de

apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, părţile, recurentul G.I. şi intimata G.N.

s-au aflat în căsătorie din 12 ianuarie 1997 până la 11 martie 2003. Din căsătorie au

un fiu-F., născut la 23 iunie 1998.

La 15 august 1999, fiind în căsătorie, G.N. şi G.I. au cumpărat apartamentul

nr. 1 situat pe str. Zelinschi nr. 13 mun. Chişinău, compus din două odăi şi care

conform art. 20 Codul Familiei, aparţine cu drept de proprietate în devălmăşie

ambelor părţi în litigiu.

Din 11 martie 2003, recurentul G.N., locuieşte în apartamentul nr. 10 situat pe

str. Bulgară nr. 51 mun. Chişinău, compus din două odăi, a cărui proprietar este din

25 aprilie 2003, ceea ce se confirmă prin contractul de vânzare-cumpărare înregistrat

la Organul Cadastral Teritorial Chişinău.

Astfel, consideră Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii

Supreme de Justiţie, prima instanţă a constatat corect circumstanţa că, recurentul

G.I. din 11 martie 2003 până la momentul actual, fără motive întemeiate, nu

locuieşte în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău, fapt

confirmat prin explicaţiile părţilor şi martorilor G.F., H.Z. şi U.N., însă a aplicat

eronat legea materială, art. art. 63 şi 92 Codul cu privire la locuinţe, ceea ce a dus la

pronunţarea unei hotărâri nelegitime şi neîntemeiate.

Or, conform art. art. 63 şi 92 Codul cu privire la locuinţe, pot fi recunoscuţi ca

persoane care ar fi pierdut dreptul la spaţiu locativ, chiriaşii şi membrii familiilor şi

nu proprietarii, după cum este recurentul G.I.

Este necesar de menţionat că, conform art. 315 Cod Civil, dreptul de folosinţă

al lui G.I. de apartamentul în litigiu include şi liberatea lui de a nu folosi acest bun.

Cu atât mai mult, prin recunoaşterea recurentului G.I. ca fiind pierdut dreptul

la spaţiu locativ în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău

asupra căruia el are drept de proprietate în devălmăşie, prima instanţă l-a lipsit pe

G.I. de proprietatea în cauză, ceea ce este în contradicţie cu art. 316 Cod Civil, art.

art. 9 şi 46 ale Constituţiei Republicii Moldova, art. 1 Protocol Adiţional la

Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor

449

Fundamentale, potrivit cărora nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât

pentru o cauză de utilitate publică, în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile

generale ale dreptului internaţional, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul Civil şi de contencios administrativ

lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor

Omului din 28 octombrie 1999 în cazul Brumărescu împotriva României, prin care a

fost recunoscută încălcarea art. 1 Protocol Adiţional la Convenţia Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.


circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă şi de instanţa de apel, însă

normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea

suplimentară de dovezi, Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii

Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral

hotărârea primei instanţe şi decizia instanţei de apel şi de a emite o nouă hotărâre,

prin care acţiunea lui G.N. împotriva lui G.I cu privire la recunoaşterea dreptului la

spaţiu locativ pierdut de respins.

În conformitate cu art. 419, art. 445 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil şi de


d e c i d e

Se admite recursul declarat de către G.I.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi

hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 2 februarie 2005, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a G.N. împotriva lui G.I. cu privire la

recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut şi se emite o nouă hotărâre prin care

:

Se respinge acţiunea G.N. împotriva lui G.I cu privire la recunoaşterea




judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

450

Decizie privind admiterea recursului, casarea integrală sau parţială a deciziei

instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în

primă instanţă sau, după caz, în instanţa de apel, când eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanţa de recurs

D E C I Z I E




în componenţă:



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către întreprinderea „S‖, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.D. împotriva întreprinderii

„S‖ cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel

Chişinău din 4 martie 2005, prin care a fost respins apelul declarat de către

întreprinderea „S‖ şi menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 5

februarie 2005

c o n s t a t ă




În motivarea acţiunii, reclamantul G.D. a indicat că, la 12.10.04, a avut loc un

accident rutier, în urma căruia automobilul lui de marca ―VAZ-21012‖, cu număr de

înmatriculare CBX-631, a fost deteriorat, iar lui i-au fost cauzate leziuni corporale.

Vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut V.C., angajat al

întreprinderii „S‖, care, îndeplinindu-şi obligaţiile de serviciu, conducea automobilul

de marca ―Peugeot-305‖ număr de înmatriculare CDM-836. În urma accidentului

rutier, reclamantului i-a fost cauzată o pagubă materială în mărime de 13 181 lei 97

bani.


acţiunea a fost admisă, şi de la întreprinderea „S‖ a fost încasată în beneficiul lui

G.D., în vederea reparării prejudiciului material, suma de 13181 lei 97 bani.


întreprinderea „S‖ a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

451

Întreprinderea „S‖ a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând

admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi restituirea


Recurentul, întreprinderea „S‖, în motivarea recursului a indicat că, V.C.,

şoferul angajat al întreprinderii, nu a fost atras în proces în calitate de participant,

prin care fapt i-au fost încălcate drepturile procedurale ale acestuia, deoarece

hotărârile judecătoreşti pot influenţa drepturile lui V.C. la depunerea de către

întreprindere a cererii de regres.

Reprezentantul recurentul întreprinderea „S‖, G.F., în şedinţa instanţei de

recurs, a susţinut recursul, cerând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor

judecătoreşti şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.

Intimatul G.D., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi

menţinerea hotărârilor judecătoreşti, pe care le consideră întemeiate şi legale

indicând că, în opinia sa, hotările judecătoreşti nu lezează drepturile şi interesele

legitime ale recurentului.



urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi restituirea

pricinii spre rejudecare în primă instanţă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al.(1) lit.c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de

apel şi hotărârea primei instanţe, restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă

sau, după caz, în instanţa de apel, când eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanţa de recurs.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, V.C., din 4 aprilie 2000 şi până la

momentul actual, este angajat în calitate de şofer la întreprinderea „S‖.

La 12 octombrie 2004, pe la orele 16.00, când a avut loc accidentul rutier cu

participarea automobilelor conduse de către intimatul G.D. şi V.C., ultimul,

conducând automobilul întreprinderii, îşi îndeplinea obligaţiunile de serviciu.

Prin decizia şefului Poliţiei Rutiere a mun. Chişinău din 13 octombrie 2004,

drept vinovat în săvârşirea accidentului rutier a fost recunoscut V.C., căruia i s-a

aplicat o amendă. Decizia în cauză nu a fost contestată de către V.C.

Conform art. 1410 al.(2) Cod Civil, obligaţia de reparare a prejudiciului revine

persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în

alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

Din paşaportul tehnic al automobilului marca ―Peugeot-305‖, cu număr de

înmatriculare CDM-836, şi din certificatul eliberat de întreprinderea „S‖ urmează că,

ultima este proprietara automobilului în cauză şi, implicit este pârât în pricina în

cauză.

În acelaşi timp, în opinia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit

al Curţii Supreme de Justiţie, instanţa de judecată în conformitate cu art. 67 CPC,

urma să soluţioneze întrebarea cu privire la întroducerea lui V.C. în proces în calitate

de intervenient accesoriu, deoarece hotărârea judecătorească contestată, conform art.

1415 Cod Civil, poate influenţa drepturile şi obligaţiile acestuia faţă de

întreprinderea „S‖, la depunerea cererii de regres.

452


încălcarea normelor de drept procedural, anume că instanţa a soluţionat problema

drepturilor lui V.C., fără ca el să fi fost antrenat în proces, şi deoarece eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul Civil şi

de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia

de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei

instanţe şi de a restitui pricina spre rejudecare în primă instanţă.

La rejudecarea pricinii, prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate,

să soluţioneze întrebarea cu privire la întroducerea în proces a lui V.C. şi

reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată.

În conformitate cu art. 419, art. 445 al.(1) lit.c) CPC, Colegiul Civil şi de


d e c i d e

Se admite recursul declarat de către întreprinderea „S‖.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi

hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 5 februarie 2005, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a lui G.D. împotriva întreprinderii „S‖ cu privire la

repararea prejudiciului material, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Judecătoria

Botanica mun. Chişinău, în alt complet de judecători.



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

453

Decizie privind admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii

primei instanţe şi dispunerea încetării procesului

D E C I Z I E




în componenţă



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Gh.V., în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a lui Gh.A. împotriva lui Gh.V. cu privire la

încasarea pensiei de întreţinere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4

martie 2005, prin care a fost respins apelul declarat de către Gh.V. şi menţinută

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 2 februarie 2005

c o n s t a t ă



În motivarea acţiunii reclamantul Gh.A. a indicat că el este pensionar cu vîrsta

de 72 ani, actualmente este bolnav, are o pensie mică, alte venituri nu are, ceea ce

nu-i permite de a avea un trai decent.

Pârâtul Ch.V. este feciorul lui, care, în comparaţie cu fiica Gh.M., este bine

asigurat material, însă nu-i acordă reclamantului întreţinere şi îngrijire.

Cere reclamantul Gh.A. încasarea de la pârât în beneficiul lui a cîte 200 lei

lunar.




Gh.V a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Gh.V. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea

recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi dispunerea încetării procesului.

Recurentul Gh.V., în motivarea recursului a indicat că, după emiterea deciziei

de către instanţa de apel, la 10 aprilie 2005, tatăl lui, intimatul Gh.A., a decedat.

Recurentul Gh.V., în şedinţa instanţei de recurs, recursul declarat a susţinut,

cerând admiterea acestuia cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi dispunerea însetării

procesului.

454

Audiind recurentul Gh.V., studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de

contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul

întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi

dispunerea încetării procesului din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al.(1) lit.d) CPC, instanţa, după se judecă recursul,

este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi hotărârea


există temeiuri prevăzute la art. art. 265 şi 267 CPC.

În conformitate cu art. 265 lit.f) CPC, instanţa judecătorească dispune

încetarea procesului în cazul în care partea în proces persoană fizică decedează şi

raportul juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi.

În şedinţa de judecată s-a contatat că, Gh.A., care era tatăl recurentului Gh.V.,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva ultimului şi a cerut încasarea în

beneficiul său a sumei de 200 lei lunar.




Gh.V. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Din certificatul de deces eliberat de Oficiul de Stare Civilă al sectorului Centru

mun. Chişinău, urmează că Gh.A., intimatul în pricina civilă în cauză, la 10 aprilie

2005, a decedat.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, dreptul

intimatului Gh.A., care a decedat, cu privire la primirea întreţinerii şi a îngrijirii

prevăzute de art. 80 Codul Familiei, de la fiul Gh.V., recurent în proces, poartă un

caracter personal şi care conform art. 1446 Cod Civil nu poate fi transmis prin

moştenire, din care motiv nu poate fi admisă succesiunea în drepturi prevăzută de

art. 70 CPC, Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de

Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Gh.V., de a casa

decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a dispune încetarea

procesului în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gh.A. împotriva

lui Gh.V. cu privire la încasarea pensiei de întreţinere, deoarece raportul juridic

litigios nu admite succesiunea în drepturi.

În conformitate cu art. 419, art. 445 al.(1) lit.d) CPC, Colegiul Civil şi de


d e c i d e

Se admite recursul declarat de către Gh.V.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chişinău, din 2 februarie 2005 în pricina civilă la cererea

de chemare în judecată a lui Gh.A împotriva lui Gh.V. cu privire la încasarea pensiei

de întreţinere şi se emite o încheiere prin care se dispune încetarea procesului.

455



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

456


primei instanţe şi dispunerea încetării procesului

D E C I Z I E




în componenţă:



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către F.T., în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a F.V. împotriva lui F.T. cu privire la desfacerea

căsătoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005, prin care a

fost respins apelul declarat de către F.T. şi menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica

municipiul Chişinău, din 3 februarie 2005

c o n s t a t ă

F.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui F.T. cu privire la


În motivarea acţiunii reclamanta F.V. a indicat că, ea a încheiat căsătorie cu

F.T. la 11 mai 2003 la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Botanica mun. Chişinău.

Din căsătorie copii nu au.

Timp de mai mult de şase luni, pârâtul F.T. nu lucrează, face abuz de băuturi

alcoolice, deseori îşi permite să vină târziu acasă. Consideră reclamanta că,

convieţuirea cu pârâtul cât şi păstrarea familiei sunt imposibile, din care

considerente cere desfacerea căsătoriei.




F.T. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

F.T. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea

recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la


Recurentul F.T., în motivarea recursului a indicat că, el consideră că

convieţuirea cu intimata şi păstrarea familiei sunt posibile, iar circumstanţele

invocate de către ea în cererea de chemare în judecată sunt exagerate.

457

Recurentul F.T., în şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut, cerând

admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu


Intimata F.V., în şedinţa instanţei de recurs, a depus cerere scrisă prin care a

cerut admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi dispunerea încetării

procesului în legătură cu renunţul ei de la acţiune, deoarece ea s-a împăcat cu

recurentul şi doreşte păstrarea familiei.



urmează a fi admis cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi dispunerea încetării

procesului din următoarele considerente.








În şedinţa de judecată s-a constatat că, F.V. a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui F.T. cu privire la desfacerea căsătoriei, invocând că

convieţuirea cu F.T. şi păstrarea familiei ar fi imposibile.




F.T. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

În şedinţa instanţei de recurs, intimata F.V. a renunţat la acţiune, considerând

convieţuirea cu recurentul şi păstrarea familiei posibile.


Justiţie, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, i-a explicat intimatei-reclamante F.V.

efectele admiterii renunţului la acţiune şi ale încetării procesului stipulate în art. 266

al.(2) CPC, anume că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiaşi părţi cu

privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.




persoanei, interesele societăţii sau ale statului, Colegiul Civil şi de contencios


recursul declarat, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, de a

admite renunţul intimatei-reclamante la acţiune şi de a dispune încetarea procesului

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a F.V. împotriva lui F.T cu privire

la desfacerea căsătoriei.



d e c i d e

458

Se admite recursul declarat de către F.T.


Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 3 februarie 2005 în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a F.V. împotriva lui F.T cu privire la desfacerea

căsătoriei şi se emite o încheiere prin care se admite renunţul F.V. la acţiune şi se

dispune încetarea procesului.



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

459


primei instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol

D E C I Z I E




în componenţă:



examinând în şedinţă publică recursul declarat de către întreprinderea „G‖, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S.


împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005, prin care a fost respins

apelul declarat de către întreprinderea „G‖ şi menţinută hotărârea judecătoriei

Râşcani minicipiul Chişinău din 7 februarie 2005

c o n s t a t ă




încheiată cu întreprinderea „G‖, feciorul lui, P.S., a plătit 20000 lei în calitate de

cotă-parte pentru construcţia unui apartament cu două odăi, care urma să fie dat în




Cere P.E. încasarea de la pârât în beneficiul lui P.S. a sumei de 20000 lei în


Prin hotărârea judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 7 februarie 2005



întreprinderea „G‖ a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Întreprinderea „G‖ a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel,

cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi dispunerea scoaterii

cererii de pe rol.

Recurentul întreprinderea „G‖, în motivarea recursului a indicat că, P.E. a

depus cererea de chemare în judecată în cauză în interesele feciorului său P.S., care a

atins majoratul, fără a avea împuternicire de la acesta.

460

Reprezentantul recurentului, întreprinderea „G‖, K.K., în şedinţa instanţei de

recurs, a susţinut recursul, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor

judecătoreşti şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol

Intimatul P.E., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi

menţinerea hotărârilor judecătoreşti, pe care le consideră întemeiate şi legale.



urmează a fi admis cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi dispunerea scoaterii cererii

de pe rol din următoarele considerente.









P.S., care la 22 iunie 1994, fiind primit în calitate de membru al cooperativei de

construcţie a locuinţelor fondată de întreprinderea „G‖, a depus pe contul acesteia


două odăi.



Civil, împlinind vârsta de 18 ani, avea şi are capacitatea deplină de exerciţiu, ceea

ce, în conformitate cu art. 58 al.(1) CPC, dispune de posibilitatea de a-şi exercita în


judecată.

Faptul că P.S., de mai mult de cinci ani se află la lucru în Portugalia şi nu este

în Republica Moldova, nu constituie temei legal ca tatăl lui, P.E, fără împuternicire,

contrar prevederilor art. art. 80 şi 81 CPC, să semneze şi să depună în instanţă

cererea de chemare în judecată în cauză.


P.E., fără împuternicire de la P.S., a semnat şi a depus în instanţa de judecată cererea

de chemare în judecată în cauză, Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit

al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa

decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a dispune scoaterea de pe

rol a cererii de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva



Justiţie consideră necesar de a explica lui P.E. că, pentru semnarea şi depunerea de

către el a unei cereri de chemare în judecată în interesele lui P.S. împotriva

întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, este necesar

ca el, P.E., să fie împuternicit de P.S. în conformitate cu prevederile art. art. 80 şi 81

CPC.

461



d e c i d e

Se admite recursul declarat de către întreprinderea „G‖.


judecătoriei Râşcani municipiul Chişinău din 7 februarie 2005 în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva

întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi se emite o

încheiere prin care se dispune scoaterea cererii de pe rol.


chemare în judecată în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la

repararea prejudiciului material şi moral, este necesar ca el, P.E., să fie împuternicit

de P.S. în conformitate cu prevederile art. art. 80 şi 81 CPC.

Se explică lui P.E. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea

cererii de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor

generale.



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

462

R E V I Z U I R E A H O T Ă R Â R I L O R

463

Încheiere privind respingerea cererii de revizuire

(art. 449 lit.a) CPC)

Î N C H E I E R E




în componenţă:



examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către G.N., în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a G.N. împotriva lui G.I. cu privire la

recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut, împotriva deciziei Curţii Supreme

de Justiţie din 24 aprilie 2005, prin care a fost admis recursul declarat de către G.I.,

casate decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi hotărârea Judecătoriei

Centru municipiul Chişinău din 2 februarie 2005 cu emiterea unei noi hotărâri, prin

care acţiunea a fost respinsă

c o n s t a t ă




pârâtul pînă la 11 martie 2003 şi au locuit împreună în apartamentul nr. 1, situat pe


Îndată după desfacerea căsătoriei pârâtul, a plecat la un alt loc de trai, anume

apartamentul nr. 10, situat pe str. Bulgară 51 mun. Chişinău, care îi aparţine lui cu



apartamentul nr. 1, situat pe strada Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău.


acţiunea lui G.N. a fost admisă şi G.I. a fost recunoscut ca fiind pierdut dreptul la

spaţiu locativ în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău.



Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2005 recursul declarat de

către G.I. a fost admis, casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi

emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă.

464

La 3 mai 2005 G.N. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de

recurs, cerând admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de recurs şi menţinerea

deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe.

Revizuenta G.N., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, instanţa de

recurs, la emiterea deciziei, a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti şi a interpretat

eronat legea materială şi probele prezentate de părţi.

Revizuenta G.N., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire, cerând

admiterea acesteia cu casarea deciziei instanţei de recurs şi menţinerea deciziei

instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe.

Intimatul G.I., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii de revizuire ca

fiind inadmisibilă, indicând că temeiurile invocate de către revizuentă nu sunt

prevăzute de art. 449 CPC.


administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire

neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 449 lit.a) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

instanţa judecătorească a depăşit, la pronunţarea hotărârii, atribuţiile puterii

judecătoreşti.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, instanţa de recurs, Colegiul Civil şi de

contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, la 24 aprilie 2005, a

examinat recursul declarat de către G.I. în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a G.N. împotriva lui G.I. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu

locativ pierdut, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi, în

conformitate cu art. 445 al.(1) lit.b) CPC, a admis recursul declarat, a casat integral

decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi a emis o nouă hotărâre, prin

care acţiunea G.N. împotriva lui G.I. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu

locativ pierdut a fost respinsă.

În astfel de circumstanţe, consideră Colegiul Civil şi de contencios

administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, deoarece acţiunile instanţei de

recurs sunt în conformitate cu prevederile art. art. 429-445 CPC, ultima nu şi-a

depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, din care considerente nu poate fi reţinut

argumentul revizuentei în acest sens.

Nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire nici

argumentul invocat de către revizuentă cu privire la aceea că, instanţa de recurs ar fi

dat o interpretare eronată normelor de drept material şi probelor prezentate de către

părţi, deoarece un astfel de temei nu este prevăzut de art. 449 CPC.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, unele din

temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449

lit.a) CPC, iar altele nu sunt prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul Civil şi de

contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.a) CPC, Colegiul Civil şi

de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie

465

d i s p u n e

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către G.N.

împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2005 în pricina civilă la





judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

466

Încheiere privind respingerea cererii de revizuire

(art. 451 al.(4) CPC)

Î N C H E I E R E

25 iunie 2005 mun. Chişinău



în componenţă:



examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către G.N., în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a G.N. împotriva lui G.I. cu privire la

recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut, împotriva deciziei Curţii Supreme

de Justiţie din 24 aprilie 2005, prin care a fost admis recursul declarat de către G.I.,

casate decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi hotărârea Judecătoriei

Centru municipiul Chişinău din 2 februarie 2005, cu emiterea unei noi hotărâri, prin


c o n s t a t ă






Îndată după desfacerea căsătoriei pârâtul a plecat la un alt loc de trai, anume

apartamentul nr. 10, situat pe str. Bulgară 51, mun. Chişinău, care îi aparţine lui cu



apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău.


acţiunea G.N. a fost admisă şi G.I. a fost recunoscut ca fiind pierdut dreptul la spaţiu

locativ în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău.




către G.I. a fost admis, casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi

emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 mai 2005 cererea de revizuire

depusă de către G.N. a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

467

La 7 iunie 2005 G.N., în mod repetat, a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanţei de recurs, cerând admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de

recurs şi menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe.

Revizuenta G.N., în motivarea cererii de revizuire a indicat, în mod repetat, că

instanţa de recurs, la emiterea deciziei, a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti şi a

interpretat eronat legea materială şi probele prezentate de părţi.

Revizuenta G.N., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire, cerând

admiterea acesteia cu casarea deciziei instanţei de recurs şi menţinerea deciziei

instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe.

Intimatul G.I., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii de revizuire ca

fiind inadmisibilă, deoarece este depusă repetat, invocându-se aceleaşi temeiuri ca şi

în cererea de revizuire din 3 mai 2005, ceea ce este în contradicţie cu prevederile art.

451 al.(4) CPC.



neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 451 al.(4) CPC nu se admite depunerea repetată a

cererii de revizuire.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, revizuenta G.N. a depus la Curtea

Supremă de Justiţie la 3 mai 2005 cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii

Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2005, invocând depăşirea de către instanţa de

recurs a atribuţiilor puterii judecătoreşti şi interpretarea eronată a legii materiale şi

probelelor prezentate de părţi.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 mai 2005 cererea de revizuire

depusă de către G.N a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

La 7 iunie 2005, revizuenta G.N., contrar prevederilor art. 451 al.(4) CPC, în

mod repetat, în baza aceloraşi temeiuri, a depus cerere de revizuire.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, nu se

admite depunerea repetată, în baza aceloraşi temeiuri, a cererii de revizuire, Colegiul

Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către G.N. ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit. a) CPC, Colegiul Civil şi


d i s p u n e

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către G.N.

împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2005 în pricina civilă la




468


judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

469

Încheiere privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse revizuirii

(art. 449 lit.b) CPC)

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul J.I.

grefier R.V.

examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către B.T., în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.L. împotriva lui B.T. cu

privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină, împotriva hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 aprilie 2004, prin care acţiunea a fost

admisă

c o n s t a t ă

P.L. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui B.T. cu privire la


În motivarea acţiunii reclamantul P.L. a indicat că, el deţine cu drept de

proprietate automobilul de marca „Audi-100‖, cu număr de înmatriculare C FD 543,

pe care pârâtul îl deţine nelegitim în posesie şi refuză să-l restituie, din care

considerente cere obligarea pârâtului de a-i transmite automobilul în litigiu.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 aprilie 2004 acţiunea

a fost admisă.

La 10 aprilie 2004, B.T. a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 aprilie 2004 şi prin care a cerut admiterea

cererii de revizuire, casarea hotărârii judecătoreşti şi dispunerea rejudecării pricinii.

Revizuentul B.T., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, prin sentinţa

Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 25 martie 2005, P.L. a fost recunoscut

culpabil în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 332 al.1 Cod Penal cu aplicarea

unei pedepse în formă de amendă în mărime de 500 unităţi convenţionale cu

privarea dreptului de a ocupa funcţii în domeniul înregistrării transportului pe un

termen de 5 ani. Prin sentinţa în cauză s-a constatat că, intimatul P.L., prin

falsificarea paşaportului tehnic al automobilului în litigiu, a devenit proprietar al

acestuia.

Revizuentul B.T., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire şi a

cerut admiterea acesteia cu casarea hotărârii judecătoreşti şi dispunerea rejudecării

pricinii.

Intimatul P.L., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora


470

Audiind revizuentul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată

consideră cererea de revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 449 lit.b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a

constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, că unul dintre participanţii la proces sau

unul dintre judecători a comis o infracţiune în legătură cu judecarea pricinii.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul P.L., reclamant în acţiunea la

cererea sa de chemare în judecată împotriva lui B.T. cu privire la revendicarea din

posesie nelegitimă străină a automobilului de marca „Audi-100‖, cu număr de

înmatriculare C FD 543, prin sentinţa irevocabilă a Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 25 martie 2005, a fost recunoscut culpabil în falsificarea paşaportului

tehnic al automobilului în cauză, indicându-se ca proprietar, paşaport tehnic care a

stat la baza emiterii de către Judecătoria Centru mun. Chişinău, la 11 aprilie 2004 a

hotărârii de admitere a acţiunii cu privire la revendicarea automobilului din posesia

revizuentului.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, s-a

constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, că intimatul P.L. a comis o infracţiune în

legătură cu judecarea pricinii, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a admite

cererea de revizuire, de a casa hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău, din 11

aprilie 2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.L. împotriva

lui B.T. cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină şi de a

dispune rejudecarea pricinii.

În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, instanţa de

judecată

d i s p u n e

Se admite cererea de revizuire depusă de către B.T.

Se casează hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 11 aprilie

2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.L. împotriva lui B.T.

cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină şi se dispune

rejudecarea pricinii pentru 12 iunie 2005 ora 10.00.



Preşedintele şedinţei, J.I.

judecătorul

471


(art. 449 lit.c) CPC)

Î N C H E I E R E




în componenţă:



examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către B.N., în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a M.N. împotriva B.N. cu privire la

determinarea modului de folosire a sectorului de teren, împotriva decizei Curţii

Supreme de Justiţie din 13 aprilie 2005, prin care a fost respins ca fiind nefondat

recursul declarat de către B.N. şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 5

martie 2005 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 1 februarie 2005

c o n s t a t ă

M.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva B.N. cu privire la

determinarea modului de folosire a sectorului de teren.

În motivarea acţiunii reclamanta M.N. a indicat că, ea şi pârâta deţin câte ½

cotă-parte din casa de locuit nr. 13, situată pe strada Mateevici mun. Chişinău.

Din considerente că între părţi deseori apar conflicte cu privire la folosirea

sectorului de teren aferent casei de locuit, cere reclamanta determinarea modului de

folosire a sectorului de teren aferent casei de locuit în litigiu.


acţiunea a fost admisă şi a fost determinat modul de folosire a sectorului de teren în

litigiu conform variantei propuse de către reclamantă.


B.N. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.


către B.N. a fost respins ca fiind nefondat şi menţinute decizia instanţei de apel şi

hotărârea primei instanţe.

La 29 aprilie 2005 B.N. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei

de recurs, cerând admiterea cererii, casarea deciziilor instanţelor de recurs şi apel şi

trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.

Revizuenta B.N., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, la 20 aprilie

2005, ea a aflat de la executorul judecătoresc al Direcţiei de executare a hotărârilor

judecătoreşti Centru mun. Chişinău că, la 20 mai 2000, Judecătoria Centru mun.

Chişinău a emis deja o hotărâre prin care a determinat modul de folosire a sectorului

472

de teren în litigiu între foştii proprietari ai casei de locuit nr. 13, situată pe str.

Mateevici, mun. Chişinău. Cu atât mai mult, prin hotărârea nominalizată din 20 mai

2000 a fost determinat un alt mod de folosire a sectorului de teren în litigiu, pe care

ea îl consideră corect.

Revizuenta B.N., în şedinţa de judecată, cererea a susţinut şi a cerut admiterea

acesteia cu casarea decizilor instanţelor de recurs şi apel şi trimiterea pricinii spre

rejudecare la instanţa de apel.

Intimata M.N., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii de revizuire

ca fiind inadmisibilă, deoarece consideră decizia contestată a instanţei de recurs

întemeiată şi legală.



întemeiată şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziilor instanţelor de recurs şi

apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 449 lit.c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost

şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, revizuenta B.N. a devenit proprietară a

½ cotă-parte din casa de locuit nr. 13, situată pe str. Mateevici, mun. Chişinău la 1

iunie anul 2001, iar intimata M.N. a celeilalte cote-părţi la 13 octombrie 2001.

Atât revizuenta B.N. cât şi intimata M.N. nu au ştiut şi, din circumstanţele

pricinii, urmează că nu au putut şti despre faptul că, anterior, foştilor proprietari ai

casei de locuit în litigiu, K.L. şi O.L., prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 20 mai 2000, le-a fost determinat modul de folosire a sectorului de

teren menţionat, fapt despre care revizuenta a aflat la 20 aprilie 2005, prezentând

instanţei de judecată copia hotărârii menţionate.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, revizuentei

B.N. i-au devenit cunoscute unele circumstanţe esenţiale ale pricinii, după cum este

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 mai 2000 cu privire la

determinarea modului de folosire a sectorului de teren în litigiu, fapt despre care

revizuenta nu a ştiut şi nici nu a putut şti, Colegiul Civil şi de contencios


cererea de revizuire, de a casa deciziile instanţelor de recurs şi apel şi de a trimite

pricina spre rejudecare la instanţa de apel.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil şi


d i s p u n e

Se admite cererea de revizuire depusă de către B.N.

Se casează decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 aprilie 2005 şi decizia

Curţii de Apel Chişinău din 5 martie 2005 în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a M.N. împotriva B.N. cu privire la determinarea modului de folosire a

473

sectorului de teren cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău

în alt complet de judecători.



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

474


(art. 449 lit.d) CPC)

Î N C H E I E R E




în componenţă:



examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către M.C., în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui M.C. împotriva lui N.J. cu

privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 5

martie 2005, prin care a fost respins recursul declarat de către M.C. ca fiind nefondat

şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2004 şi hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 3 septembrie 2004

c o n s t a t ă

M.C. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui N.J. cu privire la


În motivarea acţiunii reclamantul M.C. a indicat că, la 23 decembrie 2002, i-a

dat cu împrumut pârâtului N.J. 10000 lei pe un termen de un an cu o dobândă anuală

de 3%.

La expirarea termenului rambursării datoriei pârâtul a refuzat restituirea

datoriei, menţionând că el nu ar fi luat cu împrumut bani.

Reclamantul M.C. cere încasarea de la pârât a sumei de 10300 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 3 septembrie 2004


Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2004 apelul declarat de

către M.C. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 5 martie 2005 recursul declarat de

către M.C. a fost respins ca fiind nefondat şi menţinute decizia instanţei de apel şi


La 20 aprilie 2005 M.C. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

instanţei de recurs, cerând admiterea cererii, casarea deciziilor instanţelor de recurs

şi apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.

Revizuentul M.C., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, el nu a

prezentat instanţelor judecătoreşti recipisa scrisă şi semnată de intimatul N.J., din 23

475

decembrie 2002, în confirmarea faptului că i-a dat cu împrumut ultimului suma de

10000 lei, ceea ce a şi constituit temei pentru respingerea acţiunii, deoarece recipisa

în cauză s-a aflat la păstrare la mama lui, L.K., care, din ianuarie 2003 până la 15

aprilie 2005, s-a aflat la lucru peste hotarele ţării. Actualmente, el deţine recipisa în

cauză, care constituie un înscris probator şi pe care el nu a putut să-l prezinte

instanţei într-o împrejurare ce nu a depins de voinţa lui.

Revizuentul M.C., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire,

cerând admiterea acesteia, casarea deciziilor instanţelor de recurs şi apel şi trimiterea

pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.

Intimatul N.J., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii de revizuire ca

fiind indamisibilă.



întemeiată şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziilor instanţelor de recurs şi

apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 449 lit.d) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

după emiterea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri probatoare, care au fost reţinute de

un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei într-o împrejurare

ce nu depinde de voinţa participantului la proces.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, revizuentul M.C., o dată cu depunerea

cererii de revizuire, a prezentat instanţei de judecată recipisa de împrumut din 23

decembrie 2002, prin care intimatul N.J. a luat cu împrumut de la revizuent suma de

10000 lei cu o dobândă anuală de 3% şi care s-a aflat până la 15 aprilie 2005 la

mama revizuentului, L.K. Ultima, din luna ianuarie 2003 până la 15 aprilie 2005, s-a

aflat peste hotarele ţării, fapt confirmat prin înscrierile din paşaportul acesteia, din

care considerente recipisa nu a putut fi prezentată de către revizuent instanţei.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, după

emiterea hotărârii, s-a descoperit un înscris probator, anume recipsa de împrumut din

23 decembrie 2002, care nu a putut fi prezentat instanţei într-o împrejurare ce nu a

depins de voinţa participantului la proces, revizuentul M.C, Colegiul Civil şi de

contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a

admite cererea de revizuire, de a casa deciziile instanţelor de recurs şi apel şi de a

trimite pricina spre rejudecare la instanţa de apel.



d i s p u n e

Se admite cererea de revizuire depusă de către M.C.

Se casează decizia Curţii Supreme de Justiţie din 5 martie 2005 şi decizia

Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2004 în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui M.C. împotriva lui N.J. cu privire la încasarea datoriei cu

trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de

judecători.

476



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

477


(art. 449 lit.e) CPC)

Î N C H E I E R E



în componenţă:



grefier N.B.

examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către

înteprinderea „S‖, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.D.

împotriva întreprinderii „S‖ cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva

deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 martie 2004, prin care a fost respins apelul

declarat de către întreprinderea „S‖ şi menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica

mun. Chişinău din 5 februarie 2004

c o n s t a t ă




În motivarea acţiunii, reclamantul G.D. a indicat că, la 12.10.03 a avut loc un

accident rutier, în urma căruia automobilul lui de marca ―VAZ-21012‖, număr de

înmatriculare CBX-631 a fost deteriorat, iar însuşi lui i-au fost cauzate leziuni

corporale. Vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut V.C., angajat al

întreprinderii „S‖, care, în timpul orelor de lucru, conducea automobilul de marca

―Peugeot-305‖ număr de înmatriculare CDM-836. În urma accidentului rutier lui,

reclamantului i-a fost cauzat un prejudiciu material în mărime de 13 181 lei 97 bani.

Reclamantul cere ca această sumă să fie încasată de la pârât în beneficiul lui.

Mărimea prejudiciului material cauzat se consfirmă prin raportul de expertiză nr.

12098 din 15 octombrie 2003.


acţiunea a fost admisă şi de la întreprinderea „S‖ a fost încasată în beneficiul lui

G.D., în vederea reparării prejudiciului material, suma de 13181 lei 97 bani.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 martie 2004 apelul declarat de

către întreprinderea „S‖ a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 5 mai 2005, întreprinderea „S‖ a depus cerere de revizire împotriva deciziei

instanţei de apel, cerând admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de apel şi

rejudecarea pricinii la instanţa de apel.

478

Recizuentul, întreprinderea „S‖, în motivarea cereri de revizuire a indicat că,

prin senţinţa penală irevocabilă a Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 martie

2005, raportul de expertiză nr. 12098 din 15 octombrie 2003, prin care a fost

constatată mărimea prejudiciului material cauzat intimatului G.D., a fost declarat

fals şi din care considerente, în opinia revizuentului, urmează a fi casată şi decizia

contestată a instanţei de apel, emisă în baza acestui raport de expertiză.

Reprezentantul revizuentului, întreprinderea „S‖, B.V., în şedinţa de judecată,

a susţinut cererea de revizuire, cerând admiterea acesteia cu casarea deciziei

instanţei de apel şi rejudecarea pricinii la instanţa de apel.

Intimatul V.C., angajatul în calitate de şofer a revizuentului, în şedinţa de

judecată, a cerut admiterea cererii de revizuire cu casarea deciziei instanţei de apel şi

rejudecarea pricinii la instanţa de apel.

Intimatul G.D., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.


cererea de revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziei

instanţei de apel şi rejudecarea pricinii la instanţa de apel.

În conformitate cu art. 449 lit.e) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

prin sentinţa penală irevocabilă, au fost declarate minciunoase depoziţiile

martorului, fals raportul de expertiză, incorectă traducerea, fals înscrisul ori falsă

proba materială în al căror temei s-a emis hotărârea.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin sentinţa penală irevocabilă a

Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 martie 2005 a fost declarat fals raportul de

expertiză nr. 12098 din 15 octombrie 2003, prin care a fost determinată mărimea

prejudiciului material, cauzat intimatului G.D.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, prin sentinţă

penală irevocabilă a fost declarat fals raportul de expertiză, în a cărui temei s-a emis

hotărârea, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire, a casa

decizia instanţei de apel şi a rejudeca pricina la instanţa de apel.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) li.b) CPC, Colegiul Civil

d e c i d e

Se admite cererea de revizuire depusă de către întreprinderea „S‖.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 martie 2004 în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a lui G.D. împotriva întreprinderii „S‖ cu privire la

repararea prejudiciului material şi se dispune rejudecarea pricinii la Curtea de Apel

Chişinău în alt complet de judecatori pentru 7 iunie 2005 ora 10.00.




479

Judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

480


(art. 449 lit.f) CPC)

Î N C H E I E R E



în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul T.Z.

grefier G.H.

examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către B.N., în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui J.H. împotriva B.N. cu privire la

evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Centru

mun. Chişinău din 12 martie 2004, prin care cererea a fost admisă

c o n s t a t ă

J.H. a depus cerere de chemare în judecată împotriva B.N. cu privire la

evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ.

În motivarea acţiunii reclamantul J.H. a indicat că, pârâta B.N. este fosta lui

soţie cu care el s-a aflat în căsătorie din 12 martie 1999 până la 10 mai 2003.

Împreună cu pârâta el a locuit şi locueşte în apartamentul nr. 12 situat pe str.

Armenească nr. 13 mun. Chişinău, care este proprietatea lui privată şi din care

considerente cere ca pârâta să fie evacuată fără acordarea altui spaţiu locativ.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12 martie 2004 acţiunea

a fost admisă.

La 10 aprilie 2005, B.N. a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12 martie 2004 şi prin care a cerut admiterea

cererii, casarea hotărârii şi dispunerea rejudecării pricinii.

Revizuenta B.N., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, prin decizia

Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2005 a fost respins ca fiind nefondat

recursul declarat de către J.H. şi menţinute decizia Curţii de Apel Chişinău din 1

februarie 2005 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 decembrie

2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către ea împotriva

lui J.H cu privire la declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire în proprietatea lui J.H. a apartamentului nr. 12 situat pe str.

Armenească nr. 13 mun. Chişinău. Prin hotărârile judecătoreşti în cauză a fost

constatat că, ea ca locatar, al apartamentului în litigiu, urma să participe la

privatizarea acestuia, însă J.H., fără ştirea ei, a privatizat apartamentul de unul singur

şi în legătură cu ce la 12 martie 2004 ea a fost evacuată fără acordarea altui spaţiu

locativ.

481

Revizuenta B.N., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire şi a

cerut admiterea acesteia cu casarea hotărârii judecătoreşti şi dispunerea rejudecării

pricinii.

Intimatul J.H., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora


Audiind revizuenta, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată

consideră cererea de revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă cu casarea

hotărârii judecătoreşti şi dispunerea rejudecării pricinii în fond din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 449 lit.f) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a

anulat ori s-a modificat hotărârea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti sau

hotărârea ori decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea

hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, drept temei pentru emiterea hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12 martie 2004 a servit contractul nr. 543 de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a apartamentului nr.

12 situat pe str. Armenească nr. 13 mun. Chişinău, încheiat la 11 iunie 2002 între

intimat şi Departamentul Privatizării, conform căruia, proprietar unic al

apartamentului în litigiu era numai intimatul.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2005 a fost respins ca

fiind nefondat recursul declarat de către J.H. şi menţinute decizia Curţii de Apel

Chişinău din 1 februarie 2005 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20

decembrie 2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a B.N. împotriva

lui J.H cu privire la declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire în proprietate privată lui J.H. a apartamentului nr. 12 situat pe

str. Armenească nr. 13 mun. Chişinău.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, a fost

declarat nul contractul nr. 543 din 11 iunie 2002 de vânzare-cumpărare, transmitere-

primire în proprietatea privată a lui J.H. a apartamentului nr. 12 situat pe str.

Armenească nr. 13 mun. Chişinău, contract, care a servit drept temei pentru emiterea

hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12 martie 2004 cu privire la

evacuarea revizuentei din apartamentul în litigiu, instanţa de judecată ajunge la

concluzia de a admite cererea de revizuire, a casa hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 12 martie 2004 şi a dispune rejudecarea pricinii.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, instanţa de

judecată

d i s p u n e

Se admite cererea de revizuire depusă de către B.N.

Se casează hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 12 martie

2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui J.H. împotriva B.N. cu

privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ şi se dispune rejudecarea

pricinii pentru 5 iunie 2005 ora 10.00.

482



Preşedintele şedinţei, T.Z.

Judecătorul

483


(art. 449 lit.g) CPC)

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2005 mun.Bălţi

Colegiul Civil a Curţii de Apel Bălţi

în componenţă:



examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către

întreprinderea „T‖, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P.

împotriva Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti cu privire la contestarea actului

administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 aprilie 2004, prin care a

fost respins recursul declarat de către Primăria satului „T‖ raionul Floreşti şi

menţinută hotărârea judecătoriei Floreşti din 10 martie 2004

c o n s t a t ă





Teritorial Bălţi, îi aparţine cu drept de proprietate un sector de teren cu suprafaţa de

un hectar.



sectorul de teren menţionat au fost transmişi pe un termen de 5 ani întreprinderii

„T‖.



Consideră reclamantul C.P. hotărârea contestată nelegitimă şi cere anularea

acesteia.

Prin hotărârea judecătoriei Floreşti din 10 martie 2004 acţiunea a fost admisă

şi a fost anulată hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10

ianuarie 2004 „Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 aprilie 2004 recursul declarat de către

Primăria satului „R‖ raionul Floreşti a fost respins şi menţinută hotărârea primei

instanţe.

La 5 septembrie 2004, întreprinderea „T‖ a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanţei de recurs, cerând admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de

484

recurs şi hotărârii primei instanţe şi trimiterea pricinii spre rejudecare la prima

instanţă.

Revizuentul, întreprinderea „T‖, în motivarea cererii de revizuire a indicat că,

întreprinderea nu a fost atrasă în proces în calitate de participant, prin ce i-au fost

lezate drepturile procedurale.

Reprezentantul revizuentului întreprinderea „T‖, B.N. în şedinţa de judecată, a

susţinut cererea de revizuire, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de

recurs şi a hotărârii primei instanţe şi trimiterea pricinii spre rejudecare la prima

instanţă.

Reprezentantul intimatului Primăria satului „R‖ raionul Floreşti, P.C. în

şedinţa de judecată, cererea a susţinut, cerând admiterea acesteia cu casarea deciziei

instanţei de recurs şi a hotărârii primei instanţe şi trimiterea pricinii spre rejudecare

la prima instanţă.

Intimatul C.P., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii de revizuire

ca fiind inadmisibilă, deoarece revizuentul a depus cererea de revizuire cu depăşirea

termenului de 3 luni.


cererea de revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziei

instanţei de recurs şi a hotărârii primei instanţe şi trimiterea pricinii spre rejudecare

la prima instanţă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 449 lit.g) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost atrase

în proces.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul C.P. în baza contractului de


Teritorial Bălţi este proprietar al sectorului de teren cu supragaţa de un hectar.


2004, „Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, 50 ari din

sectorul de teren menţionat au fost transmişi pe un termen de 5 ani în folosinţă,

pentru creşterea tutunului, întreprinderii „T‖.

În astfel de circumstanţe, consideră Colegiul Civil, examinând legalitatea

hotărârii Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie 2004 „Cu

privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, instanţa de judecată, în

conformitate cu art. 67 CPC, trebuia să soluţioneze întrebarea cu privire la

întroducerea revizuentului, întreprinderea „T‖ în proces în calitate de intervenient

accesoriu, deoarece, prin hotărârea judecătorească în cauză, instanţa de judecată a

soluţionat problema drepturilor întreprinderii „T‖ asupra sectorului de teren în

litigiu, fără a o antrena pe ultima în proces.


încălcarea normelor de drept procedural şi anume că, instanţa de judecată, a

soluţionat problema drepturilor întreprinderii „T‖, care nu a fost atrasă în proces,

Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire, a casa decizia

instanţei de recurs şi hotărârea primei instanţe şi a trimite pricina spre rejudecare la

prima instanţă.

485

Colegiul Civil consideră că, nu pot fi reţinute argumentele invocate de

intimatul C.P. cu privire la omiterea termenului de depunere a cererii de revizuire,

doarece după cum s-a constatat în şedinţa de judecată, revizuentul a aflat despre

hotărârile judecătoreşti contestate numai la 28 august 2004 şi prin depunerea cererii

de revizuire la 5 septembrie 2004, ultimul s-a conformat prevederilor art. 450 lit.a)

CPC.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Se admite cererea de revizuire depusă de către întreprinderea „T‖.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 aprilie 2004 şi hotărârea

judecătoriei Floreşti din 10 martie 2004 în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui C.P. împotriva Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti cu privire la

contestarea actului administrativ cu trimiterea pricinii spre rejudecare la judecătoria

Floreşti în alt complet de judecători.



judecătorul

Judecătorii K.M.

N.B.

486


(art. 449 lit.h) CPC)

Î N C H E I E R E




în componenţă



examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către M.N., în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a N.B. împotriva M.N. cu privirea la

încasarea dobânzii, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie

2005, prin care a fost respins recursul declarat de către M.N. ca fiind nefondat şi

menţinute decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 decembrie 2004 şi hotărârea

Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 15 noiembrie 2004

c o n s t a t ă

N.B. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M.N. cu privire la

încasarea dobânzii.

În motivarea cererii reclamanta N.B. a indicat că, la 10 martie 2002 i-a dat cu

împrumut pârâtei M.N. suma de 100000 lei cu o dobândă anuală de 3% pe un termen

de 2 ani.

În legătură cu faptul că, la expirarea termenului contractului, pârâta nu i-a

restituit suma împrumutului şi nici dobânda, prin hotărârea Judecătoriei Botanica

mun. Chişinău din 14 iunie 2004, de la pârâtă în beneficiul ei a fost încasată suma

datoriei de 100000 lei.

Deoarece la examinarea cererii privind restituirea sumei contractuale, ea,

reclamanta N.B. nu a cerut şi restituirea dobânzii, cere încasarea de la pârâtă în

beneficiul ei a sumei dobânzii, ceea ce constituie 6000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 15 noiembrie 2004


Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 decembrie 2004, apelul declarat de

către M.N. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie 2005 recursul declarat

de către M.N. a fost respins ca fiind nefondat şi menţinută decizia instanţei de apel şi


487

La 29 aprilie 2005, M.N. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

instanţei de recurs, cerând admiterea cererii, casarea deciziilor instanţelor de recurs

şi apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.

În motivarea cererii revizuenta M.N. a indicat că, prin încheierea Judecătoriei

Botanica mun. Chişinău din 25 aprilie 2005 a fost admisă cererea de revizuire

depusă de către ea împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 14

iunie 2004, casată hotărârea în cauză şi dispusă rejudecarea pricinii. Temei pentru

admiterea cererii de revizuire şi casare a hotărârii judecătoreşti menţionate a servit

expertiza grafologică, prin care a fost constatat că ea, revizuenta nu a semnat o

careva recipisă de împrumut şi respectiv nici nu a luat cu împrumut careva bani. Din

considerentele că, atât la emiterea hotărârilor judecătoreşti contestate cât şi la

emiterea hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 14 iunie 2004, care a fost

casată, a stat una şi aceeaşi recipisă, iar hotărârile judecătoreşti contestate împiedică

adoptarea unei hotărâri legale, cere revizuenta admiterea cererii.

Revizuenta M.N., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire şi a

cerut admiterea acesteia cu casarea deciziilor instanţelor de recurs şi apel şi

trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.

Intimata B.N., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora

şedinţei de judecată a fost înştiinţată în mod legal.

Audiind revizuenta, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de

contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de

revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziilor instanţelor de

recurs şi apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 449 lit.h) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

hotărârea pronunţată împiedică adoptarea unei hotărâri legale într-o altă cauză.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, la baza emiterii atât a hotărârilor

judecătoreşti contestate prin care s-a încasat dobânda în mărime de 6000 lei cât şi la

baza emiterii hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 14 iunie 2004 prin

care de la revizuentă s-a încasat suma datoriei de 100000 lei, a stat recipisa, care a

fost recunoscută de către expertiza grafologică ca fiind falsă şi din care considerente

prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 25 aprilie 2005 a fost

admisă cererea de revizuire depusă de către M.N., casată hotărârea judecătoarească

menţionată şi dispusă rejudecarea pricinii.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, hotărârile

judecătoreşti contestate cu cerere de revizuire, împiedică adoptarea unei hotărâri

legale în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a B.N. împotriva M.N cu

privire la încasarea sumei datoriei de 100000 lei, Colegiul Civil şi de contencios


cererea de revizuire, de a casa deciziile instanţelor de recurs şi apel şi de a trimite

pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău.

În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, art. 453 al.(1) lit.b) Colegiul Civil şi


d i s p u n e

488

Se admite cererea de revizuire depusă de către M.N.

Se casează decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie 2005 şi decizia

Curţii de Apel Chişinău din 29 decembrie 2004 în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a B.N. împotriva M.N. cu privire la încasarea dobânzii cu

trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de

judecatori.



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

L.K.

J.L.

489


(art. 449 lit.i) CPC)

Î N C H E I E R E

13 ianuarie 1998 or. Teleneşti

Judecătoria Teleneşti

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul J.L.

grefier P.L.

examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către H.Z., în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui H.Z. împotriva Comisiei

funciare a Primăriei satului „W‖, raionul Teleneşti cu privire la contestarea actului

administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Teleneşti, din 29 octombrie 1997 prin


c o n s t a t ă

H.Z. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei funciare a

Primăriei satului „W‖ raionul Teleneşti cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul H.Z. a indicat că, el este locuitor al

mun.Bălţi. În anul 1949, el fiind locuitor al satului „W‖ raionul Teleneşti a adus în

colhozul din acest sat 10 hectare de pământ, din care considerente, a cerut ca lui să-i

fie stabilită în proprietate privată o cotă echivalentă.

Prin hotărârea pârâtului nr. 12 din 13 septembrie 1997 cererea lui a fost

respinsă, invocându-se că el actualmente nu este locuitor al satului în cauză şi nu

doreşte să se stabilească cu domiciliul în acest sat.

Prin scrisoarea din 17 septembrie 1997 cererea lui prealabilă a fost respinsă.

Reclamantul H.Z., cere obligarea pârâtului de a-i repartiza lui în proprietate

privată o cotă echivalentă.

Prin hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 29 octombrie 1997 acţiunea a fost

respinsă.

La 30 noiembrie 1997 H.Z. a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii

primei instanţe, cerând admiterea cererii, casarea hotărârii judecătoreşti şi

rejudecarea pricinii.

Revizuentul H.Z., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, la 25

noiembrie 1997, el a aflat că, prin hotărârea nr. 29 a Curţii Constituţionale din 27

octombrie 1997, sintagma, „cu condiţia că se vor stabili în localitatea respectivă‖,

din art. 12 al.4 subal. 9 din Codul Funciar a fost declarată neconstituţională.

Revizuentul H.Z., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire şi a

cerut admiterea acesteia cu casarea hotărârii judecătoreşti şi rejudecarea pricinii.

490

Reprezentantul intimatului, Comisia Funciară a Primăriei satului „W‖ raionul

Teleneşti, în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii de revizuire ca fiind

întemeiată.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră

necesar cererea de revizuire a admite, a casa hotărârea judecătorească şi a dispune

rejudecarea pricinii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 449 lit.i) CPC, revizuirea se declară în cazul în care a

fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, temei pentru emiterea hotărârii

Judecătoriei Teleneşti din 29 octombrie 1997, prin care a fost respinsă cererea de

chemare în judecată a revizuentului cu privire la stabilirea cotei de teren echivalent,

a servit sintagma art. 12 al.(4) subal.(9) Cod funciar, conform căreia, pentru a primi

cotă de teren echivalent în satul „W‖ raionul Teleneşti, unde el a adus pământ în

colhoz, el, revizuentul ar fi trebuit să se stabiliească cu traiul în acest sat, ceea ce el

nu a dorit să accepte.

Din hotărârea Curţii Constituţionale nr. 29 din 27 octombrie 1997 urmează că,

sintagma „cu condiţia că se vor stabili în localitatea respectivă‖, a fost declarată

neconstituţională.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, la emiterea

hotărârii din 29 octombrie 1997, prin care a fost respinsă acţiunea lui H.Z.,

Judecătoria Teleneşti a aplicat o lege declarată neconstituţională de către Curtea

Constituţională, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a admite cererea de

revizuire, de a casa hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 29 octombrie 1997 şi de a

dispune rejudecarea pricinii.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, instanţa de

judecată

d i s p u n e

Se admite cererea de revizuire depusă de către H.Z.

Se casează hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 29 octombrie 1997 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui H.Z. împotriva Comisiei funciare a

Primăriei satului „W‖ raionul Teleneşti cu privire la contestarea actului administrativ

şi se dispune rejudecarea pricinii pentru 12 februarie 1998 ora 10.00.



Preşedintele şedinţei, J.L.

judecătorul

491


(art. 449 lit.j) CPC)

Î N C H E I E R E




în componenţă


Judecătorii B.N., M.N.

examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către Procurorul

General al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a

lui B.N. împotriva Băncii „W‖ cu privire la încasarea dividentelor, împotriva

deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 1aprilie 2003, prin care a fost admis recursul

în anulare declarat de către Procurorul General al Republicii Moldova, casate

deciziile Curţii de Apel a Republicii Moldova din 15 februarie 2003, a Tribunalului

Chişinău din 5 ianuarie 2003 şi hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 5

decembrie 2002 cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acţiunea a fost respinsă

c o n s t a t ă

Procurorul General al Republicii Moldova a depus în instanţa de judecată

cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 1aprilie 2003, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui B.N. împotriva Băncii „W‖ cu

privire la încasarea dividentelor, prin care a fost admis recursul în anulare declarat

de către Procurorul General al Republicii Moldova, casate deciziile Curţii de Apel a

Republicii Moldova din 15 februarie 2003, a Tribunalului Chişinău din 5 ianuarie

2003 şi hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 5 decembrie 2002 cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care acţiunea a fost respinsă.

În motivarea cererii de revizuire Procurorul General al Republicii Moldova a

indicat că, după emiterea de către Curtea Supremă de Justiţie a deciziei din 1 aprilie

2003, B.N. a depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cerere împotriva

Guvernului Republicii Moldova şi prin care a invocat încălcarea prevederilor

Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor

Fundamentale, şi anume art. 6 al.1, dreptul la un proces echitabil şi art. 1 Protocol

Adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a

Libertăţilor Fundamentale.

Din considerentele că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat

cererea lui B.N. admisibilă şi în conformitate cu art. 38 al Convenţiei Europene

492

pentru Apărarea Drepurilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art. 62 prim a

Regulamentului CEDO, a propus părţilor rezolvarea cererii prin bună înţelegere, iar

Agentul Guvernamental al Republicii Moldova a propus lui B.N., încheierea, cu

respectarea drepturilor omului stipulate în Convenţia Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, a unei tranzacţii, şi având în

vedere că decizia contestată a Curţii Supreme de Justiţie a fost emisă, în baza

recursului în anulare a Procurorului General al Republicii Moldova, contrar

prevederilor art. 6 al.(1) al Convenţiei, cere Procurorul General al Republicii

Moldova admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie

din 1 aprilie 2003 şi încetarea procedurii de recurs în anulare.

Reprezentantul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, M.K., în şedinţa

de judecată, a susţinut cererea de revizuire, cerând admiterea acesteia cu casarea

deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 1 aprilie 2003 şi încetarea procedurii de

recurs în anulare.

Intimatul B.N., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii de revizuire cu

casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 1 aprilie 2003 şi încetarea procedurii

în recurs în anulare.

Reprezentantul intimatului Banca „W‖, V.B., în şedinţa de judecată, a cerut

respingerea cererii de revizuire, considerând decizia Curţii Supreme de Justiţie din 1

aprilie 2003 întemeiată şi legală.


administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire întemeiată

şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 1

aprilie 2003 şi încetarea procedurii în recurs în anulare din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 449 lit.j) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a derulat o procedură amiabilă într-o cauză

unde figurează ca parte în proces Guvernul Republicii Moldova, care consideră că

prin hotărârea instanţei s-a încălcat grav un drept prevăzut de Constituţia Republicii

Moldova sau de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a

Libertăţilor Fundamentale.

În conformitate cu art. 265 lit.a) CPC, instanţa judecătorească dispune

încetarea procesului în cazul în care pricina nu urmează a fi judecată în procedură

civilă.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, B.N. a depus la Curtea Europeană a

Drepturilor Omului cerere, declarată admisibilă de aceasta, împotriva Guvernului

Republicii Moldova, prin care a cerut recunoaşterea încălcării dreptului la un proces

echitabil cât şi încălcarea art. 1 Protocol Adiţional la Convenţia Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Cerinţele lui B.N. rezultă din dezacordul acestuia cu decizia Curţii Supreme de

Justiţie din 1 aprilie 2003, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de către el împotriva Băncii „W‖ cu privire la încasarea dividentelor, prin care a fost

admis recursul în anulare declarat de către Procurorul General al Republicii

Moldova, casate deciziile Curţii de Apel a Republicii Moldova din 15 februarie

2003, a Tribunalului Chişinău din 5 ianuarie 2003 şi hotărârea Judecătoriei Râşcani

493

mun. Chişinău din 5 decembrie 2002 cu emiterea unei noi hotărâri, prin care


Conform art. 38 al Convenţiei şi art. 62 prim al Regulamentului Curţii, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a propus părţilor rezolvarea cererii prin bună

înţelegere, circumstanţă ce a determinat Agentul Guvernamental al Republicii

Moldova să solicite de la Procurorul General al Republicii Moldova, depunerea

cererii de revizuire în cauză.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a derulat o procedură amiabilă într-o cauză unde

figurează ca parte în proces Guvernul Republicii Moldova, care consideră că prin

decizia Curţii Supreme de Justiţie din 1 aprilie 2002, s-au încălcat grav drepturile lui

B.N., prevăzute de art. 6 al.(1) al Convenţiei şi art. 1 Protocol Adiţional la

Convenţie, cât şi circumstanţa că Codul de procedură civilă nu prevede o astfel de

cale de atac ca recurs în anulare, Colegiul Civil şi de contencios administrativ al

Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire, de a

casa decizia Curţii Supreme de Justiţie din 1 aprilie 2003 şi de a înceta procedura în

recurs în anulare.



d i s p u n e

Se admite cererea de revizuire depusă de către Procurorul General al

Republicii Moldova.

Se casează decizia Curţii Supreme de Justiţie din 1aprilie 2003, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui B.N. împotriva Băncii „W‖ cu privire

la încasarea dividendelor cu dispunerea încetării procedurii în recurs în anulare.



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

494


(art. 449 lit.k) CPC)

Î N C H E I E R E




în componenţă:


Judecătorii B.N., M.N.

examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către N.M., în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui T.R împotriva redacţiei ziarului

„E‖ şi N.M. cu privire la apărarea onoarei şi demnităţii, împotriva deciziei Curţii de

Apel a Republicii Moldova din 12 februarie 2002, prin care a fost admis recursul

declarat de către T.R., casată decizia Tribunalului Chişinău din 3 ianuarie 2002 şi

menţinută hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 2 decembrie 2001

c o n s t a t ă

T.R. a depus cerere de chemare în judecată împotriva redacţiei ziarului „E‖ şi

N.M. cu privire la apărarea onoarei şi demnităţii.

În motivarea acţiunii reclamantul T.R. a indicat că, prin articolul întitulat

„Viaţa nouă‖, publicat la pagina 9 a ziarului „E‖ din 3 septembrie 2001, semnat de

ziaristul N.M., despre el, reclamantul, a fost răspândită o informaţie cu privire la

activitatea lui ca funcţionar în cadrul Primăriei mun. Chişinău. Informaţia în cauză,

în opinia reclamantului, nu corespunde realităţii şi i-a ponegrit onoarea şi

demnitatea.

Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 2 decembrie 2001


Prin decizia Tribunalului Chişinău din 3 ianuarie 2002 apelul declarat de către

N.M. a fost admis, a fost casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre,

prin care acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel a Republicii Moldova din 12 februarie 2002

recursul declarat de către T.R. a fost admis, a fost casată decizia instanţei de apel şi

menţinută hotărârea primei instanţe.

N.M. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel a Republicii

Moldova, cerând admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs şi

menţinerea deciziei instanţei de apel.

495

Revizuentul N.M., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, după emiterea

de către Curtea de Apel a Republicii Moldova a deciziei din 12 februarie 2002, el a

depus cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care a invocat încălcarea

de către instanţa de recurs a art. 10 al Convenţiei Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care stipulează libertatea de

exprimare.

Prin hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 30 martie 2005 a fost

constatată încălcarea de către Curtea de Apel a Republicii Moldova, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a lui T.R. împotriva redacţiei ziarului „E‖ şi N.M.

cu privire la apărarea onoarei şi demnităţii, a art. 10 al Convenţiei.

Revizuentul N.M., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire şi a

cerut admiterea acesteia cu casarea deciziei Curţii de Apel a Republicii Moldova din

12 februarie 2002 şi menţinerea deciziei Tribunalului Chişinău din 3 ianuarie 2002.

Reprezentantul intimatului, redacţia ziarului „E‖, R.T., a susţinut cererea de

revizuire şi a cerut admiterea acesteia cu casarea deciziei instanţei de recurs şi

menţinerea deciziei instanţei de apel.

Intimatul T.R., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii de revizuire

indicând că, consideră decizia instanţei de recurs întemeiată şi legală.


administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire întemeiată

şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziei instanţei de recurs şi menţinerea

deciziei instanţei de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 449 lit.k) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau a

libertăţilor fundamentale, precum şi faptul că persoana interesată poate obţine,

potrivit legii naţionale, o despăgubire, cel puţin parţială, prin anularea hotărârii

pronunţate de o judecată din ţară.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin decizia Curţii de Apel a Republicii

Moldova din 12 februarie 2002, a fost admis recursul declarat de către T.R., casată

decizia Tribunalului Chişinău din 3 ianuarie 2002 şi menţinută hotărârea

Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 2 decembrie 2001, prin care a fost admisă

acţiunea lui T.R. împotriva redacţiei ziarului „E‖ şi N.M.; a fost recunoscut că nu

corepunde realităţii informaţia prezentată în articolul „Viaţa nouă‖; au fost obligaţi

redacţia ziarului „E‖ şi N.M. să publice dezminţire a informaţiei menţionate şi au

fost încasate în beneficiul lui T.R. de la redacţia ziarului „E‖ reparaţii ale

prejudiciului moral în mărime de 3600 lei, iar de la N.M. în mărime de 1800 lei.

Prin hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 30 martie 2005, la

cererea depusă de către N.M. a fost recunoscută violarea, de către instanţa de recurs

naţională, a art. 10 al Convenţiei.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea de către instanţa de recurs

naţională a dreptului lui N.M. la libera exprimare, Colegiul Civil şi de contencios

administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite cererea

de revizuire, a casa decizia Curţii de Apel a Republicii Moldova din 12 februarie

2002 şi a menţine decizia Tribunalului Chişinău din 3 ianuarie 2002.

496



d i s p u n e

Se admite cererea de revizuire depusă de către N.M.

Se casează decizia Curţii de Apel a Republicii Moldova din 12 februarie 2002

şi se menţine decizia Tribunalului Chişinău din 3 ianuarie 2002 în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui T.R. împotriva redacţiei ziarului „E‖ şi N.M. cu

privire la apărarea onoarei şi demnităţii.



judecătorul

Judecătorii B.N.

M.N.

497

Încheiere privind suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire se cere

Î N C H E I E R E




în componenţă:



studiind cererea lui I.P. cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei

revizuire se cere

c o n s t a t ă

Revizuentul I.P. a depus cerere cu privire la suspendarea executării hotărârii a

cărei revizuire se cere.

În motivarea cererii revizuentul I.P. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei

Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004, a fost admisă acţiunea lui O.P.


fost obligat să restituie intimatului automobilul de marca „Volga‖, cu număr de




Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii

Supreme de Justiţie din 28 ianuarie 2005, recursul declarat de către el a fost respins

ca fiind nefondat cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei

instanţe.

La 20 aprilie 2005 el, I.P. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

instanţei de recurs, prin care a cerut admiterea cererii de revizuire, casarea deciziilor

instanţelor de recurs şi apel şi restituirea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel,

din considerentele că el nu a fost invitat la şedinţele de judecată şi nu a avut

posibilitate să prezinte probe în confirmarea netemeiniciei acţiunii înaintate de către

O.P.

La 18 aprilie 2005 el, I.P. a depus, la Departamentul de executare a hotărârilor

judecătoreşti din cadrul Ministerului Justiţiei, o cauţiune în sumă de 15000 lei.

Revizuentul I.P., cere suspendarea executării hotărârii Judecătoriei Ciocana


Studiind cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire

se cere, cererea de revizuire depusă de către I.P., completul Colegiului Civil şi de

contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire


498

În conformitate cu art. 451 al.(5) CPC, instanţa de revizuire este în drept să

suspende executarea hotărârii a cărei revizuire se cere dacă se depune o cauţiune în

condiţiile art. 435 CPC.




Din cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire se

cere şi cererea de revizuire depusă de către I.P. urmează că, pricina examinată de

către instanţele de judecată la cererea lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la

revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină are un caracter patrimonial.

Revizuentul I.P. a depus cauţiune în sumă de 15000 lei, ceea ce constituie

valoarea acţiunii admise prin hotărârea contestată şi a prezentat instanţei de judecată

un certificat eliberat de Departamentul de executare a hotărârilor judecătoreşti din

cadrul Ministerului Justiţiei.


2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 şi

decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 ianuarie 2005 nu a fost executată.


dintre părţi are un caracter patrimonial, hotărârea contestată nu a fost executată şi

este depusă cauţiune în mărimea valorii acţiunii admise prin hotărârea contestată,


Justiţie ajunge la concluzia de a suspenda, până la examinarea cererii de revizuire

depuse de către I.P., executarea hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire

la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină.



d i s p u n e

Se suspendă, până la examinarea cererii de revizuire depuse de către I.P.,

executarea hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004 în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire

la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină.



judecătorul

Judecătorii N.B.

V.B.

499

Încheiere privind respingerea cererii cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei

revizuire se cere

Î N C H E I E R E




în componenţă:



studiind cererea lui I.P. cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei

revizuire se cere

c o n s t a t ă

Revizuentul I.P. a depus cerere cu privire la suspendarea executării hotărârii a

cărei revizuire se cere.

În motivarea cererii revizuentul I.P. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei

Ciocana, mun. Chişinău, din 5 noiembrie 2004, a fost admisă acţiunea lui O.P.


fost obligat să restituie intimatului automobilul de marca „Volga‖ cu număr de




Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii

Supreme de Justiţie din 28 ianuarie 2005, recursul declarat de către el a fost respins

ca fiind nefondat cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe.

La 20 aprilie 2005 el, I.P. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

instanţei de recurs, prin care a cerut admiterea cererii de revizuire, casarea deciziilor

instanţelor de recurs şi apel şi restituirea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel,

din considerentele că el nu a fost invitat la şedinţele de judecată şi nu a avut

posibilitate să prezinte probe în confirmarea netemeiniciei acţiunii înaintate de către

O.P.

El, revizuentul I.P., nu dispune de bani pentru a depune cauţiune la

Departamentul de executare a hotărârilor judecătoreşti din cadrul Ministerului

Justiţiei, însă considerând hotărârile judecătoreşti neîntemeiate şi ilegale, cere


2004, până la examinarea cererii de revizuire.

Studiind cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire

se cere, cererea de revizuire depusă de către I.P., completul Colegiului Civil şi de

contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire

neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

500

În conformitate cu art. 451 al.(5) CPC, instanţa de revizuire este în drept să

suspende executarea hotărârii a cărei revizuire se cere dacă se depune o cauţiune în

condiţiile art. 435 CPC.




Din cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire se

cere, cererea de revizuire depusă de către I.P., urmează că, pricina examinată de

către instanţele de judecată la cererea lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la

revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină are un caracter patrimonial.


2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 şi

decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 ianuarie 2005, nu a fost executată.

Revizuentul I.P. nu a depus cauţiune în sumă de 15000 lei, ceea ce constituie

valoarea acţiunii admise prin hotărârea contestată, şi nu a prezentat instanţei de

judecată certificat eliberat de Departamentul de executare a hotărârilor judecătoreşti

din cadrul Ministerului Justiţiei.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că litigiul dintre

părţi are un caracter patrimonial, hotărârea contestată nu a fost executată, însă

deoarece nu este depusă cauţiunea în mărimea valorii acţiunii admise prin hotărârea

contestată, completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii

Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea lui I.P. cu privire la


2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P.

cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină.



d i s p u n e

Se respinge cererea lui I.P. cu privire la suspendarea executării hotărârii

Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004 în pricina civilă la cererea

de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la revendicarea bunului

din posesie nelegitimă străină.



judecătorul

Judecătorii N.B.

V.B.

501

Titlul IV

R E C U N O A Ş T E R E A ŞI E X E C U T A R E A

502

H O T Ă R Â R I L O R J U D E C Ă T O R E Ş T I

S T R Ă I N E

503

Încheiere privind recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărârilor

judecătoreşti străine

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier I.P.

examinând în şedinţă publică cererea S.O. cu privire la recunoaşterea şi

încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine

c o n s t a t ă

S.O. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la recunoaşterea şi

încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine.

În motivarea cererii creditorul S.O. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu

debitorul I.O. din 11 ianuarie 1997 până la 13 martie 2004. Din căsătorie au o fiică

A, născută la 8 martie 2000.

După desfacerea căsătoriei în or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă,

debitorul I.O. a plecat la domiciliu permanent în mun. Chişinău str. Cuza-Vodă nr.

12 apartamentul nr. 34 şi nu acordă ajutor material la întreţinerea copilului minor.

Prin hotărârea judecătoriei or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă, din 1

septembrie 2004, care creditorul S.O. cere să fie recunoscută şi executată în

Republica Moldova, a fost încasată de la debitorul I.O. în beneficiul ei, pensie pentru

întreţinerea fiicei minore A., născută la 8 martie 2000, în mărime de ¼ din salariu şi

alte venituri, pînă la atingerea de către copil a majoratului.

Creditorul S.O., fiind înştiinţată în mod legal despre locul, data şi ora şedinţei

de judecată, în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, cerând examinarea cererii în

lipsa sa.

Debitorul I.O., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii indicând că, el

nu este împotrivă să acorde ajutor material la întreţinerea fiicei minore A.

Audiind debitorul, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră

necesar cererea cu privire la recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a

hotărârii judecătoreşti străine a admite din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 467 al.(1) CPC, hotărârile judecătoreşti străine, inclusiv

tranzacţiile, sunt recunoscute şi se execută de plin drept în Republica Moldova fie

dacă astfel se prevede în tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte,

fie pe principiul reciprocităţii în ceea ce priveşte efectele hotărârilor judecătoreşti

străine.

504

Conform art. 50 al.(1) al Tratatului încheiat între Republica Moldova şi

Federaţia Rusă cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă,

familială şi penală din 25 februarie 1993, intrat în vigoare pentru Republica

Moldova de la 26 ianuarie 1995, părţile contractante recunosc şi execută reciproc pe

teritoriul lor hotărârile definitive ale instituţiilor judiciare, pronunţate în cauzele

civile şi familiale, precum şi sentinţele de reparare a prejudiciului cauzat de

infracţiune.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea irevocabilă şi executorie

a judecătoriei or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă din 1 septembrie 2004 a fost

încasată de la debitorul I.O. în beneficiul creditorului S.O., pensie pentru întreţinerea

copilului minor, fiica A, născută la 8 martie 2000, în mărime de ¼ din salariu şi alte

venituri, până la atingerea de către copil a majoratului.

Debitorul I.O. a fost înştiinţat în mod legal despre locul, data şi ora şedinţei de

judecată din or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă, unde nu a fost prezent din

motive întemeiate, dar recunoaşte legalitatea hotărârii judecătoreşti a cărei

recunoaştere şi încuviinţare a executării silite în Republica Moldova se cere.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cererea

depusă de către creditorul S.O. este întemeiată şi că lipsesc motive de refuz a

încuviinţării executării silite a hotărârii judecătoreşti străine, Colegiul Civil ajunge la

concluzia de a admite cererea depusă de către S.O. şi a recunoaşte şi a încuviinţa

executarea silită în Republica Moldova a hotărârii judecătoriei or. Permi, regiunea

Permi, Federaţia Rusă din 1 septembrie 2004 în pricina civilă la cererea de chemare

în judecată a S.O împotriva lui I.O cu privire la încasarea pensiei de întreţinere.

În conformitate cu art. 269-270, art. 470 al.(3) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Se recunoaşre şi se încuviinţează executarea silită în Republica Moldova a

hotărârii judecătoriei oraşului Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă din 1

septembrie 2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a S.O. împotriva

lui I.O. cu privire la încasarea pensiei de întreţinere, prin care de la I.O. a fost

încasată în beneficiul S.O. pensie pentru întreţinerea copilului minor A., născut la 8

martie 2000, în mărime de ¼ din salariu şi alte venituri, până la atingerea de către

copil a majoratului.




judecătorul

505

Încheiere privind refuzul recunoaşterii şi încuviinţării executării silite a hotărârilor

judecătoreşti străine

Î N C H E I E R E



în componenţă:


grefier I.P.

examinând în şedinţă publică cererea S.O. cu privire la recunoaşterea şi

încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine

c o n s t a t ă

S.O. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la recunoaşterea şi

încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine.

În motivarea cererii creditorul S.O. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu

debitorul I.O. din 11 ianuarie 1997 până la 13 martie 2004. Din căsătorie au o fiică

A, născută la 8 martie 2000.

După desfacerea căsătoriei în or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă,

debitorul I.O. a plecat la domiciliu permanent în mun. Chişinău str. Cuza-Vodă nr.

12 apartamentul nr. 34, şi nu acordă ajutor material la întreţinerea copilului minor.

Creditorul S.O. cere ca hotărârea judecătoriei or. Permi, regiunea Permi,

Federaţia Rusă, din 1 septembrie 2004, să fie recunoscută şi executată în Republica

Moldova. Prin aceasta a fost încasat de la debitorul I.O. în beneficiul ei, pensie

pentru întreţinerea fiicei minore A., născută la 8 martie 2000, în mărime de ¼ din

salariu şi alte venituri, pînă la atingerea de către copil a majoratului.

Creditorul S.O., fiind înştiinţată în mod legal despre locul, data şi ora şedinţei

de judecată, în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, cerând examinarea cererii în

lipsa sa.

Debitorul I.O., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii, deoarece el

nu a fost înştiinţat legal despre locul, data şi ora şedinţei de judecată din or. Permi,

regiunea Permi, Federaţia Rusă şi, cu atât mai mult, la 20 iulie 2004, el a depus la

judecătoria or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă, o cerere prin care el a

contestat paternitatea sa în privinţa copilului minor A., născut la 8 martie 2000, şi

care până la momentul actual nu este examinată.

Audiind debitorul, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră

necesar de a refuza în recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărârii

judecătoreşti străine din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 471 al.(1) lit.b) CPC, refuzul de a încuviinţa executarea

silită a hotărârii judecătoreşti străine se admite în cazul în care partea împotriva

506

căreia este emisă hotărârea a fost lipsită de posibilitatea prezentării la proces, nefiind

înştiinţată legal despre locul, data şi ora examinării pricinii.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea irevocabilă şi executorie

a judecătoriei or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă din 1 septembrie 2004 a fost

încasată de la debitorul I.O. în beneficiul creditorului S.O., pensie pentru întreţinerea

copilului minor, A, născută la 8 martie 2000, în mărime de ¼ din salariu şi alte

venituri, până la atingerea de către copil a majoratului.

Debitorul I.O. nu a fost înştiinţat în mod legal despre locul, data şi ora şedinţei

de judecată din or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă.

Cu atât mai mult, în şedinţa de judecată s-a constatat că, debitorul I.O., până la

emiterea hotărârii judecătoreşti a cărei executare silită se cere, a depus în aceeaşi

instanţă judecătorească o cerere, neexaminată până la momentul actual, cu privire la

contestarea paternităţii în privinţa copilului minor A., născut la 8 martie 2005.


I.O. a fost lipsit de posibilitatea prezentării la proces, nefiind înştiinţat în mod legal

despre locul, data şi ora examinării pricinii, în care a fost emisă hotărârea

judecătorească a cărei executare silită se cere, Colegiul Civil ajunge la concluzia de

a refuza recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite în Republica Moldova a

hotărârii judecătoriei or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă din 1 septembrie

2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a S.O împotriva lui I.O cu

privire la încasarea pensiei de întreţinere.

În conformitate cu art. 269-270, art. 470 al.(3) CPC, Colegiul Civil

d i s p u n e

Se refuză în recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite în Republica

Moldova a hotărârii judecătoriei oraşului Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă, din

1 septembrie 2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a S.O.

împotriva lui I.O. cu privire la încasarea pensiei de întreţinere, prin care de la I.O. a

fost încasat în beneficiul S.O. pensie pentru întreţinerea copilului minor A., născut la

8 martie 2000, în mărime de ¼ din salariu şi alte venituri, până la atingerea de către

copil a majoratului.




judecătorul

cj.md®ncheieri-decizii...6 C u p r i n s Titlul I Dispoziţii generale ÎNCHEIERE privind...

Documents

Transcript of cj.md®ncheieri-decizii...6 C u p r i n s Titlul I Dispoziţii generale ÎNCHEIERE privind...