ciuleandra

3
Ciuleandra Liviu Rebreanu Romanul Ciuleandra este alcătuit din 31 de capitole și se deschide cu un motto ,,...și nu sti că tu ești ticălos și mișel și sărac și orb și gol...”(Apocalipsa 3:17). Acesta are un rol anticipativ deoarece prezintă ipostaza finală a personajului, dar ilustrează, totodată și faptul că niciodată nu ne cunoaștem suficient de bine, niciodată nu știm dacă în interiorul unei ființe aparent inofensivă se poate afla instinctul criminal. Titlul operei poate fi privit din două unghiuri, având un sens denotativ și un sens conotativ. El exprimă pe de- o parte nebunia dansului, Ciuleandra fiind considerat un dans dionisiac în care fiecare dintre participanți se dezlănțuie. Acest joc este, de asemenea, un dans al destinului unde mulți își găsesc sufletul pereche, după cum spune și Andrei Leahu ,,Apoi, prin partea noastră, mai toți flăcăii, de la Șuleandra se însoară”. Pe de altă parte, prin intermediul Ciuleandrei, Puiu Faranga își dezvăluie adevărata personalitate și scapă astfel, pentru un moment, de masca care îi ascunde adevăratele simțiri. Fiind un roman de analiză psihologică, accentul se pune pe conturarea trăsăturilor personajului principal, de aceea modul predominant de narațiune este descrierea.De asemenea primează conflictul interior care se dă între ceea ce ar vrea să fie și ceea ce este cu adevărat, între personalitatea lui și masca pe care și- o dă jos abia în finalul romanului.

description

ciuleandra liviu rebreanu

Transcript of ciuleandra

Page 1: ciuleandra

Ciuleandra

Liviu Rebreanu

Romanul Ciuleandra este alcătuit din 31 de capitole și se deschide cu un motto ,,...și nu

sti că tu ești ticălos și mișel și sărac și orb și gol...”(Apocalipsa 3:17). Acesta are un rol

anticipativ deoarece prezintă ipostaza finală a personajului, dar ilustrează, totodată și faptul că

niciodată nu ne cunoaștem suficient de bine, niciodată nu știm dacă în interiorul unei ființe

aparent inofensivă se poate afla instinctul criminal.

Titlul operei poate fi privit din două unghiuri, având un sens denotativ și un sens

conotativ. El exprimă pe de- o parte nebunia dansului, Ciuleandra fiind considerat un dans

dionisiac în care fiecare dintre participanți se dezlănțuie. Acest joc este, de asemenea, un dans al

destinului unde mulți își găsesc sufletul pereche, după cum spune și Andrei Leahu ,,Apoi, prin

partea noastră, mai toți flăcăii, de la Șuleandra se însoară”. Pe de altă parte, prin intermediul

Ciuleandrei, Puiu Faranga își dezvăluie adevărata personalitate și scapă astfel, pentru un

moment, de masca care îi ascunde adevăratele simțiri. Fiind un roman de analiză psihologică,

accentul se pune pe conturarea trăsăturilor personajului principal, de aceea modul predominant

de narațiune este descrierea.De asemenea primează conflictul interior care se dă între ceea ce ar

vrea să fie și ceea ce este cu adevărat, între personalitatea lui și masca pe care și- o dă jos abia în

finalul romanului.

Făcând parte din categoria romanului modern, Ciuleandra nu respectă încadrarea în

momentele subiectului, de aceea el se deschide cu intriga, scena violentă a unei crime conjugale.

În această primă scenă autorul ni-l prezintă pe Puiu Faranga în ipostaza de criminal, ucigându- și

soția: ,,O prăvălise pe sofa și, cu genunchiul drept îi zdrobea sânii. Degetele și le înfipse în gâtul

ei plin și alb parc- ar fi vrut să înăbușe un răspuns de care se temea”. Odată înfăptuită crima,

acesta fuge sub aripa protectoare a tatălui său. El manifestă asupra fiului său o autoritate severă

și refuză faptul că unicul lui fiu este un criminal:,, A, dar tu cât mi- ai insultat inima cu fapta ta

mârșavă”. Tatăl său își pusese toată încrederea în Puiu și îl iubea nu numai pentru că era sânge

din sângele lui, ci și pentru că el era singurul lui moștenitor. Neavând de mic o mamă, Policarp

dar și mătușa sa Matilda, au încercat să o înlocuiască. Lui Puiu îi lipsește, însă, sensibilitatea,

dragostea maternă, pe care nimeni nu a putut să i- o insufle. După săvârșirea crimei, tatăl său,

Page 2: ciuleandra

pentru a evita arestarea băiatului dar și pentru a scăpa de rușine, îl internează într- un sanatoriu.

Ajuns acolo, cei care- l însoțesc îi ordonă medicului ca Puiu să nu fie tratat ca un pacient

oarecare.

Intrarea în acest spațiu izolat se presupune că are rolul de a reda liniștea sufletească a

personajului, însă se dovedește a fi un loc mai îngrozitor decât închisoarea, deoarece aici sunt

analizate toate întâmplările importante din viața sa. Analiza psihologică a personajului se

realizează prin intermediul introspecției. La prima întâlnire cu doctorul, Puiu observă atitudinea

indiferentă a acestuia față de el. Meditând asupre acestei întâlniri găsește un răspuns ,,din felul

cum spusese că a cunoscut-o pe Mădălina înțelegea acum, o iubire tainică”.

Trecerea zilelor îl determină pe Puiu să găsească o explicație la crima sa. Privind în profunzime,

el își dă seama că o asemenea faptă nu poate fi săvârșită decât din cauza instinctului criminal

înnăscut. În acel spațiu izolat, gardianul este cel care ține locul mamei sale, dar se dovedește și

un model demn de urmat, deoarece și el se aflase într- o situație asemănătoare, de a- și ucide

soția, însă a putut să se stăpânească. Discuțiile pe care le are în continuare cu doctorul sunt mult

mai lejere, Puiu rememorându- și toată perioada când o cunoscuse pe Mădălina.

Degradarea personajului atinge punctul culminant în momentul în care rolul dintre

pacient și doctor se schimbă. Acesta din urmă îi mărturisește dragostea pentru Mădălina. El o

cunoscuse pe Mădălina înainte de a apărea Puiu la dans și intenționa să o o ia de soție

Petrișor Diana