citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 65 – noiembrie ...

DOMNUL a dat, dar…numai unii au luat!

Sunã cam biblic titlul, dar cam aºa poate fimetamorfozat ceea ce se întâmplã în deru-larea procesului investiþional în România,unde nevoia de construcþii este evidentã ºinecesarã în mai toate sectoarele economiceºi sociale, iar rezultatele concrete sunt preapuþin vizibile în raport cu aºa-zisele intenþii.Cei care temporar ocupã scaunele de unde sedecide soarta economiei ºi, ca atare, ºi soartaconstrucþiilor urmãresc ºi, din pãcate, ºireuºesc acapararea ºi tezaurizarea unorimportante sume de bani în averile inexplica-bile ale unora ºi aceloraºi „beneficiari“.

Mai tot românul serios însã a început, pebunã dreptate, sã guste cu lehamite aceeaºiºi aceeaºi placã politicã portocalie privind„mãsurile” care vor duce la realizarea slo-ganului serios deteriorat potrivit cãruia o „sãtrãiþi bine“.

Cum sã trãieºti bine când singurelemãsuri luate de guvernanþi sunt cele careprivesc consumul?

Consumãm mai mult decât producem!spun la nesfârºit cei care au burta plinã ºi lapropriu ºi la figurat. Ei n-or fi consumând? Babine cã nu: vile ºi cabane cu piscine, baruri ºisãli de gimnasticã, maºini cu sute de„herghelii“ putere la bord, concedii numai înlocurile exotice ale lumii, studiile copiilornumai în strãinãtate etc.

Ce produc ei ca sã consume ºi sã bene-ficieze de atâtea ºi atâtea privilegii care totconsum se numesc?

Consumãm mai mult decât producem!Probabil cã este un adevãr, dar de ce nu nepunem problema de ce nu producem maimult decât consumãm?

Guvernanþii nu-ºi pun o asemenea între-bare pentru cã au gãsit soluþia cea mai facilãºi la mintea unui Gâgã: tãierea, tãiereaoricãror destinaþii legate de consumulaltora nu ºi al lor ºi apelarea la împrumu-turi financiare externe.

Acestea nu sunt, din pãcate, soluþii eco-nomice în situaþii de crizã. În alte pãrþi alelumii asemenea refugii sunt rare ºi temporare.

Consumãm mai mult decât producem!De cine depinde, însã, sã se întâmple

invers? Consumul, însã, trebuie sã asigureun trai decent pentru toatã lumea ºi nu numaipentru actuala „elitã politicã“ a þãrii. Bugetulþãrii, se zice, este al tuturor. Destinaþia, însã,este cu sens unic cãtre cei pentru care esteadevãratã zicala cã „banul la ban trage“.

Se tot bate apa în piuã la tot felul dereuniuni bilanþiere ale organelor de justiþie cãexistã mii ºi mii de dosare, dar pânã înprezent nimeni nu a vãzut finalizat mãcarunul dintre aceste dosare. De ce guraliviiprivind raportul consum-producþie nu-ºi punproblema „consumului“ ºi în acest caz cândse plãtesc sume deloc de neglijat, din bugetulstatului, pentru bunãstarea evidentã a uneiarmate întregi de procurori, judecãtori, grefieri,avocaþi etc.

Deci, un exemplu clar de consum fãrã aproduce nimic.

Paraponul, însã, dus pânã la nesimþirecade pe bieþii pensionari care se „lãfãie“ înpensii.

Consumãm mai mult decât producem!Oare? Sã luãm sectorul construcþiilor,

greu afectat de crizã, unde dupã guvernanþiºi mai-marele þãrii, ba intrãm, ba ieºim, ba s-aterminat.

Din cele peste 100.000 de firme care aufalimentat pânã acum în România, pondereacea mai mare este din construcþii, sectorcare ar putea produce, oricum, mai multdecât ar consuma.

Dar intereseazã, credeþi, acest lucru pecei care ar trebui sã rãspundã de soartanoastrã ºi a þãrii astãzi ºi, mai ales, în viitor?Nu, pentru cã pomana temporar bucuroasã aîmprumuturilor externe îi salveazã în prezentºi îndatoreazã pe viitor toate generaþiile.

Penultima lunã a acestui 2010 ridicãnenumãrate probleme greu de rezolvat decãtre cei care mai supravieþuiesc în sectorulconstrucþiilor.

Proverbul „sanie vara, car iarna“ nu maieste actual de ani buni pentru cã nefiind unplan cât de cât minimal de dezvoltare aeconomiei româneºti în prezent ºi în viitor nupot sã existe nici planuri de afaceri ale fir-melor de construcþii sau ale investitorilorinterni ºi a acelora din afara þãrii care vorafaceri în România.

Mai mult, o serie de firme ºi-au fãcutbagajul ºi s-au mutat în þãrile care oferãcondiþii normale de funcþionare.

ªi aceasta este o sursã de producþie înminus care ar fi putut pondera ºi consumulde care ne plângem.

Bani ºi timp se pierd în neºtire cu priori-tate în realizarea infrastructurii rutiere, fero-viare ºi utilitare unde s-au cheltuit sumeameþitoare fãrã a le avea în funcþiune.

Vorbind de infrastructurã, în lunile careurmeazã vom lua parte la un nou episod dinserialul „se circulã în condiþii de iarnã“, episodprin excelenþã destinat României.

Aici banii nu se… taie, dar se consumã,ºtim noi de cãtre cine. Sã mai lase câþiva ºinevoiaºilor pentru a tãia ºi ei ceva de Ignat.Nu de alta, dar sã se dezicã ceea ce cuemfazã se spune, cã noi consumãm mai multdecât producem.

Mãcar acum, toþi, absolut toþi, sã consu-mãm egal, ºi nu cum spun îmbuibaþii, cãnumai noi risipim prin consum, ei nu!

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 186 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Mihai RUGINÃ

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizuprof. dr. ing. Adrian Radudr. arh. Niculae Vlãdescuing. Petre Badeaing. Mihai - Dan Popescuing. Petre Ioniþãdr. ing. Aurora Ciocdrd. ing. Ciprian Aurel Roºca

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

RReevviissttaa Construcþiilor noiembrie 20104

HARSCO INFRASTRUCTURE ROMANIASOLUÞII TEHNICE PENTRU CONSTRUCÞIA STADIONULUI „CLUJ ARENA“

Proiectul a fost încredinþat con-sorþiului de firme format din: ACICluj, Transilvania Construcþii, Con-ASibiu, Dico & Þigãnaº Birou deProiectare, Bogart Construct, DASEngineering, Grup 4 Instalaþii ºiUniversitatea Tehnicã din Cluj-Napoca.

Termenul de finalizare a lucrãriloreste estimat pentru iulie 2011.

Harsco Infrastructure Romanias-a implicat, încã de la începutulproiectului, în oferirea de soluþiitehnice adecvate ºi eficiente.

Astfel, pentru realizarea funda-þiilor, sistemul RASTO/TAKKO ºi-adovedit eficienþa prin manevrabilitateuºoarã ºi montaj rapid.

Cofrajul MANTO a fost alegereaidealã pentru turnarea elevaþiilor ºi astâlpilor subsolurilor, oferind con-structorilor posibilitatea unei cofrãrieficiente.

Cea mai mare provocare a fostturnarea grinzilor de gradenã, încazul cãrora Harsco InfrastructureRomania a oferit o soluþie de cofrare

utilizând doar echipament standard,nefiind necesarã realizarea de con-fecþii speciale. Eºafodajele ID15împreunã cu sistemul de juguri SGau permis modelarea grinzii subunghiuri mai mari de 400.

Respectarea cu stricteþe a solu-þiilor tehnice complete, alãturi deutilizarea corespunzãtoare a echipa-mentelor în condiþii de siguranþãdeplinã, au condus la realizareaacestui proiect ambiþios în termenulprevãzut.

În România, infrastructura sportivã are nevoie de investiþii durabile, în toate regiunile þãrii, investiþiicare sã rãspundã standardelor europene. De aceea, construcþia stadionului „Cluj Arena“ pe locul fostuluistadion „Ion Moina“ reprezintã un reper important în strategia de consolidare ºi dezvoltare a tuturorbazelor sportive din întreaga þarã.

Beneficiind de finanþarea integralã a Consiliului Judeþean Cluj, care a investit 45 milioane de euro înacest proiect, „Cluj Arena“ va avea o capacitate de 30.596 locuri. Procedurile de omologare de cãtreUEFA au fost, deja, demarate, iar stadionul va fi încadrat, cel mai probabil, în cea mai înaltã categorie, Elite.

RReevviissttaa Construcþiilor noiembrie 2010 5

Noua divizie este menitã sã dez-volte pe piaþã un concept nou delucru, concept bazat pe crearea departeneriate cu marile platformeindustriale cãrora sã le furnizezeservicii industriale plecând de laechipamente ºi servicii de acces, laservicii complexe de mentenanþãindustrialã.

Harsco Infrastructure Romania- Divizia Servicii Industriale doreºtesã vinã în întâmpinarea pieþeiautohtone cu o vastã experienþãacumulatã în interiorul grupului ºi cuun parc logistic demn de luat înseamã, peste 1 milion de m3 deschelã multidirecþionalã, echipa-mente de acces, precum ºi echipe

de specialiºti din interiorul grupului„on call“ pentru suport.

Printre referinþele Diviziei de ServiciiIndustriale ale grupului Harsco sepot enumera contractele în derularecu giganþii petrolieri precum SHELL,BP ºi SABIC (UK, Olanda ºi ArabiaSauditã), uzinele CORUS (Olanda)ºi giganþii din domeniul energetic caE-ON, ENEL sau ALSTOM.

HARSCO INFRASTRUCTURE ROMANIA - DIVIZIA SERVICII INDUSTRIALEPlatformele industriale la nivel global au nevoie, din ce în ce mai mult, de servicii industriale de mente-

nanþã ºi suport tehnico-logistic pentru a-ºi consolida poziþia în piaþã, iar platformele industriale locale nufac excepþie de la aceastã tendinþã. Într-o perioadã în care multe companii îºi închid porþile sau îºi reducactivitãþile, Harsco Infrastructure Romania deschide o nouã divizie pe piaþã, Divizia Servicii Industriale.

Eºafodajul ID 15 a fost uti-lizat pentru susþinerea grinzilorde gradenã prefabricate, învederea monolitizãrii nodurilordintre acestea ºi stâlpi.

Cofrajul MANTO a servitcofrãrii stâlpilor structurali aigradenelor, în timp ce schelaBOSTA 70 a fost utilizatã pentruun acces uºor la înalþimi depeste 20 m.

Injectoforaj Drilling Tools - Comacchio Drilling Hi-TechNEXTECH

Injectoforaj Drilling Tools prezintã în premierã

pe piaþa româneascã NEXTECH, produs de

Comacchio International SA. Acesta este un nou

brand al firmei Comacchio Drilling Hi-Tech SA.

NEXTECH este rezultatul studiilor ºi colaborãrii

dintre experþii italieni ºi elveþieni în domeniul forajelor.

Noua maºinã de foraj a fost conceputã pentru

lucrãri speciale în ºantiere dificile.

NEXTECH este o forezã hidraulicã pe ºenile cu

centralã integratã, proiectatã pentru ancoraje ºi con-

solidãri cu bare autoperforante.

Complet radiocomandatã, uºoarã ºi agilã, este

gânditã ca soluþie optimã pentru situaþii de ºantier difi-

cile, dintre cele mai variate.

Tehnologia cu bare autoperforante, utilizatã de

obicei pentru consolidarea maselor de rocã în

galerii stradale, feroviare ºi miniere, este utilizatã

din ce în ce mai des în lucrãrile de infrastructurã ºi

construcþii pentru micropiloþi, ancoraje ºi tiranþi

provizorii.

Ancorajele cu bare autoperforante au urmãtoarele

avantaje:

forajul ºi instalaþia sunt rapide, deoarece, con-

comitent, se poate face ºi eventuala injecþie;

nu existã bare de foraj de recuperat;

instalare analoagã pentru orice tip de teren;

Drill Bits pentru orice tip de teren;

cavitatea barelor permite nu numai pasajul apei

sau a aerului în timpul forajului, dar ºi injectarea cu

lapte de ciment;

instalarea uºoarã în spaþii restrânse.

Prezentatã la GEOFLUID Italia, NEXTECH

intrã pentru prima datã pe ºantier în Elveþia.

Din luna noiembrie a acestui an este disponibilã

ºi în România.

Pentru orice informaþie vã invitãm sã ne contactaþi la e-mail: [email protected] sau latelefoanele: 0723.319.328; 0721.840.654.


La 9 august a.c. a plecat dintre noiunul dintre marii ingineri români dindomeniul construcþiilor hidroenerge-tice - ing. Laurenþiu ÞURCANU.

Pentru a-i evoca personalitatea,trebuie sã punem în drepturile sale,înainte de toate, relaþia dintre om ºitimpul sãu. ªi aceasta nu doar pentrucã viaþa sa a purtat, de la un capãt laaltul, amprenta vremurilor pe care le-atraversat, dar ºi pentru cã LaurenþiuÞURCANU a dat lumii cãreia i-a fostcontemporan ceea ce a avut mai bun:inteligenþã tehnicã excepþionalã, puterede muncã puþin obiºnuitã, devotamentºi fidelitate, toate niciodatã dezminþitede profesie ºi de cãtre colegi atâta timpcât a trãit.

Astfel de caracterizãri l-ar fi emoþio-nat, cu siguranþã, dar nu i-ar fi dimi-nuat niciodatã calitatea fundamentalã,care le-a unit întotdeauna pe celelalte:modestia, absenþa oricãrui sentimentde importanþã privind persoana sa,capacitatea de a respecta ºi preþuimunca bine fãcutã a oricãrui colabora-tor, de la simplul muncitor la directorulîntreprinderii.

Originile sale erau modeste. S-anãscut la 19 martie 1942 în familiaunui muncitor ceferist la Iþcani, uncartier mãrginaº al Sucevei. Rãdãci-nile rurale ale familiei sale nu eraudeparte, cãci bunicii sãi paterni - þãranibucovineni - trãiau, încã, într-un satdin apropiere. Modestia originilor aconvertit-o nu în complexe de inferiori-tate, ci într-o virtute moralã, pe care a

manifestat-o încã din tinereþe, atuncicând, dupã 1947, ascensiunea socialãa familiei sale l-ar fi putut ispiti sã cul-tive o altã imagine de sine. Un fostcoleg de clasã de la Liceul „ªtefan celMare“ mãrturisea cã nu a ºtiut multtimp cã Laurenþiu ÞURCANU, cel care,atunci când era ascultat, pãrea cã aînvãþat mereu cu o lecþie în plus faþãde ceilalþi elevi, era fiul prim-secretaruluiregiunii Suceava.

În 1959, dupã absolvirea liceului, aînceput, la îndemnul tatãlui sãu, studiilede agronomie la Iaºi pentru a merge,curând dupã aceea, la Moscova, undear fi trebuit sã continue pe aceeaºicale. El a ales, însã, alta - cea careducea de la amenajãrile destinate iri-gaþiilor, cãrora începuse sã le dediceprimele sale lucrãri de student, la unalt fel de a întrebuinþa binefacerile apeipentru viaþa oamenilor.

Transferându-se la Facultatea deConstrucþii Hidroenergetice din Moscova- iniþial fãrã ºtirea tatãlui sãu - aabsolvit-o, ca ºef de promoþie, rãsplãtitcu „Diploma roºie“, în mai 1966.Relaþiile politice tot mai reci dintreRomânia ºi URSS în anii 1964 - 1965nu i-au permis sã facã practica pe unuldintre ºantierele marilor barajesiberiene, acolo unde ar fi dorit sãajungã, astfel încât primul baraj în con-strucþie la care a lucrat, ca student, afost cel de la Vidraru-Argeº, a cãruifinalizare se apropia.

Întors în þarã, a refuzat eventuali-tatea de a lucra în domeniul proiectãriide amenajãri hidroenergetice, alegândºantierul drept loc de muncã ºi deve-nind unul dintre tinerii ingineri angajaþiîn realizarea proiectului, deja demarat,de la Porþile de Fier I. A fost o alegereplinã de consecinþe pe plan profe-sional ºi personal. Participarea la rit-mul ºi exigenþele ºantierului, pe care ocãutase din timpul studenþiei, s-a reali-zat în modul cel mai complet pe acestmare ºantier.

Aceastã complexã experienþã tehnicãºi, totodatã, profund umanã, a ºanti-erului l-a marcat pentru totdeauna.ªantierul a fost spaþiul în care calitãþilesale morale, nu doar cele inginereºti,s-au putut manifesta din plin, fie caproaspãt absolvent de facultate, careuita de sine în îndeplinirea primelorsale sarcini, fie ca ºef de lot, tot laPorþile de Fier, fie, mai târziu, ca ºef deºantier, atunci când, ajuns în poziþia dea conduce ºi coordona activitatea asute de oameni, le-a cerut acestora totceea ce puteau sã dea.

Le-a putut-o cere ºi a obþinut de laei ceea ce aºtepta, pentru cã el însuºia dat, în fiecare zi, exemplul necruþãriide sine, atât în birourile tapetate cuplanuri ºi pline de fum de þigarã, încare întârzia pânã cãtre miezul nopþii,cât ºi în galeriile de aducþiune sau înpreajma primelor lamele betonate aleunui baraj de a cãrui construcþie eramândru în sinea sa. Aceastã totalãidentificare, profesionalã ºi moralã, cumunca ºi atmosfera ºantierului, i-aameninþat de mai multe ori sãnãtatea,cu deosebire în perioada 1972 – 1976.Atunci, dupã plecarea de la Porþile deFier I ºi dupã o perioadã petrecutã peºantierul barajului Beliº, între 1970 ºi1972, a fost trimis de întreprindere înechipa de ingineri, tehnicieni ºi mun-ci tor i români care urma sã con-struiascã marele baraj de irigaþii de laKsob, în Algeria.

Profesioniºti pentru eternitateL AURENÞIU ÞURCANU

(19.03.1942 - 09.08.2010)

Barajul Fântânele av 1Barajul Tau

Laurenþiu ÞURCANU


Ksob este una dintre cele maifrumoase realizãri ale constructorilorromâni de baraje. S-a plecat acolo dela o construcþie preexistentã, mult maimicã, realizatã de specialiºtii franceziîn anii 1930, al cãrei lac de acumularese colmatase între timp, fãcând nece-sare mari lucrãri de amplificare ºimodernizare.

Numele lui Laurenþiu ÞURCANU estelegat, în primul rând, de realizareaevacuatorului acestui baraj care, înansamblul sãu, a fost ridicat în condiþiide climã foarte dure, semideºertice, cumari suferinþe fizice ºi cu pierdereamai multor vieþi omeneºti.

Întoarcerea în România a însem-nat o reîntâlnire cu Ardealul, de carese ataºase în timpul petrecut la Beliº,în inima Apusenilor ºi de care varãmâne legat toatã viaþa prin prieteniifideli pe care ºi i-a fãcut în aceastãparte de þarã, prin peisajele pe carele-a strãbãtut ºi în mijlocul cãrora îiplãcea sã revinã de câte ori aveaocazia. Dacã Bucovina era provinciasa natalã, Ardealul a fost, cu siguranþã,provincia de adopþie. Aici a trãit ºiapogeul carierei sale de constructorde baraje atunci când, ca o recu-noaºtere a competenþelor sale, i s-aîncredinþat, între 1976 - 1980, condu-cerea ºantierului barajului de laTãu-ªugag, pe valea râului Sebeº.O vale, în mare parte încã sãlbaticã,dominatã de Vârful lui Pãtru, cuurmele lãsate, nouãsprezece secolemai devreme, de alþi constructori - ceiai lui Traian - ºi unde amintirea luiMihail Sadoveanu ºi a povestirilor salede la Bradu Strâmb se întâlnea cu ceaa lui Lucian Blaga, cel nãscut ºiîngropat la Lancrãm. O vale de râu pecare Laurenþiu ÞURCANU a cunoscut-obine ºi a îndrãgit-o.

În 1984, când s-a inaugurat fru-moasa lucrare în arc de la Tãu, lucrarece face parte dintr-un ºir de amenajãricare pun în valoare integral Sebeºul,el se afla deja în altã parte. Stabilit laBucureºti, dupã un deceniu ºi jumã-tate petrecut pe câteva dintre cele mai

importante ºantiere ale hidroener-geticii româneºti, el ceda aºteptãrilorunei familii care îl însoþise pânã atuncicu fidelitate peste tot unde fusesechemat de datoria de constructor debaraje. Legãtura sa cu ºantierul nu s-arupt, însã, niciodatã, chiar dacã aveasã trãiascã, de acum înainte, într-unmare oraº pe care îl iubea prea puþin.

De la masa de lucru sau îndeplasãrile din teritoriu avea sã con-state, în anii 1980, dificultãþile tot maimari ridicate în calea activitãþii sale ºia colegilor sãi de lipsa crescândã derealism a unui regim politic intrat încrizã, incapabil sã mãsoare distanþadintre ambiþiile sale ºi mijloacele mate-riale tot mai puþine pe care le puteaoferi constructorilor de baraje.

„Fãrã ciment ºi fãrã motorinã planulnu se va face“ - spusese, pãrãsindu-ºilocul de director general, inginerulGheorghe SÃLÃGEANU de careLaurenþiu ÞURCANU fusese apropiatde-a lungul întregii sale cariere.

Dupã 1989 bucuria libertãþii obþinuteva fi umbritã de dezamãgirea durabilãpe care i-a provocat-o faptul cã statulromân renunþa, în mod evident, la opoliticã energeticã bazatã pe utilizareacât mai completã a potenþialului hidro-electric al României. Patriotismul sãu,neostentativ, dar sincer ºi permanent,era strâns legat de meseria pe care ofãcuse întotdeauna cât putuse debine. Divorþul dintre stat ºi construcþiade baraje a fost o loviturã moralã pen-tru Laurenþiu ÞURCANU.

A repetat, pânã la sfârºit, priete-nilor, colegilor, celor câþiva responsa-bili politici cãrora a avut ocazia sã seadreseze, cã þara nu îºi poate permitesã rãmânã cu peste jumãtate din

potenþialul sãu hidroenergetic nepusîn valoare ºi cã statul este singurul caretrebuie ºi poate sã-ºi asume aceastãsarcinã pe mai departe.

Dupã 1989, ani la rând, a privit cuun sentiment de amãrãciune ºi derevoltã inundaþiile care, în mod repetat,loveau malurile Siretului, ºtiind cã, dacãamenajarea hidroenergeticã a acestuirâu ar fi fost comparabilã cu cea aOltului, de pildã, astfel de fenomenedistrugãtoare nu s-ar mai fi produs.

Timpul construcþiei marilor barajerãmãsese în urmã ºi, odatã cu el, unuldintre eforturile colective care dãdusesens vieþii acestui inginer consumat depasiunea pentru meseria sa.

Laurenþiu ÞURCANU a fost prezentpânã la sfârºit în sânul celei de adoua sa familii - vechiul TCH (Trustulde Construcþii Hidroenergetice), rebo-tezat Hidroconstrucþia. Când construc-þia de baraje a încetinit, fostul student,care visa la marile baraje de pe Yeniseiºi Angara, tânãrul inginer care stãvi-lise, la propriu, Dunãrea, la Porþile deFier, s-a întors cãtre construcþia deºosele, puncte vamale, sisteme dealimentare cu apã a oraºelor.

A contribui la pãstrarea în viaþã aTCH-ului, de care era organic legat, afost prioritatea sa în primul ºi dificiluldeceniu de dupã Revoluþie, din pozi-þia de director tehnic al întreprinderii.

Chiar ºi dupã ieºirea la pensie, alucrat neîntrerupt pentru întreprinde-rea sa, rãspunzând solicitãrilor, dãruin-du-i, pânã în ultima clipã, experienþa ºiexpertiza, aplecându-se cu aceeaºienergie ºi concentrare asupra proble-melor ºi soluþiilor tehnice.

Plecarea sa dintre noi ne despartede un om cu calitãþi morale ºi profesi-onale excepþionale, îndepãrtându-ne,odatã mai mult, de marea epocãa construcþiilor hidroenergetice dinRomânia, în inima cãreia LaurenþiuÞURCANU a dat, neobosit, mãsuratalentului sãu, a capacitãþii sale de a-iinspira pe cei din jur ºi de a servi, cumodestie ºi tenacitate, un ideal.

Dumnezeu sã îl odihneascã!(Mulþumim domnului Florin ÞURCANU

- fiu pentru datele furnizate pentru acestarticol.)

HidroconstrucþiaPorþile de Fier 1

C.H.E. Gâlceag - Sala MaºiniBarajul Ksob - Algeria


Coloane din piatrã spartã compactatãGeopier®

ing. dipl. Bogdan IONESCU

TEHNOLOGIA GEOPIER® IMPACT®

Tehnologia Geopier® Impact® este o metodã de îmbu-nãtãþire a terenurilor de fundare prin construcþia decoloane din agregate compactate.

Domeniile de aplicare:Îmbunãtãþirea terenului de fundare pentru:

Construcþii industriale;

Structuri inginereºti;

Hale;

Turbine eoliene;

Drumuri ºi poduri;

Construcþii supraterane în general.Scopul îmbunãtãþirii terenului:

Realizarea de elemente portante sub forma unor

coloane din agregate, având un grad sporit de rigiditate;

Creºterea capacitãþii portante a terenului prin post

consolidare;

Reducerea tasãrilor;

Creºterea rezistenþei la forfecare;

Accelerarea procesului de consolidare.Condiþii de teren adecvate pentru tehnologia Geopier®:

Aceastã tehnologie este rentabilã în cazul urmãtoa-relor condiþii de teren:

Nisipuri ºi pietriºuri afânate sau cu îndesare medie;

Terenuri coezive ºi cu granulaþie mixtã (mâluri,

mâluri nisipoase, nisipuri mâloase, nisipuri argiloase);

Terenuri cu conþinut organic (nãmol, turbã);

Materiale de umplere minerale ºi organice;

Aplicabilã ºi în cazul terenurilor cu un nivel ridicat al

pânzei freatice.Condiþii de teren neadecvate:

Nisipuri ºi pietriºuri îndesate;

Terenuri cu bolovãniº (în proporþie >30%);

Terenuri supuse lichefierii (cu <10 KN/m2).

Continuãm articolul din numãrul nr. 64 (oct. a.c.al Revistei Construcþiilor) cu prezentarea tehnolo-giei Geopier® Impact®, precum ºi cu câteva exem-ple de lucrãri executate.

Îmbunãtãþirea terenului de fundare pentru execuþie„Siloz de clincher - Lafarge Medgidia“

adâncime excavaþie: 8 m; diametrul terenului consolidat: 87 m;înãlþimea noii construcþii tip dom: 50 m;distanþa faþã de silozul vechi: 21 m;distanþa faþã de alte clãdiri (moara): 4 m.

Coloane piatrã spartã compactatã - 1760 bucãþi, L = 7 m - 9 m.

Îmbunãtãþirea terenului de fundare a noii clãdiri aAmbasadei S.U.A., Bãneasa, BucureºtiColoane piatrã spartã compactatã - 1007 bucãþi,L = 4 m - 7 m.

Îmbunãtãþirea terenului de fundare a douã centraleelectrice eoliene din Topolog, jud. TulceaColoane din piatrã spartã compactatã - 184 bucãþi,L = 5 m - 7 m.

Informaþii utile gãsiþi ºi accesând site-ul www.geopier.ro.

EXEMPLE DE LUCRÃRI EXECUTATE


Gather the Energy from the Nature

A fost un motiv în plus pentru compania noastrã

sã-ºi prezinte pe lângã sistemele clasice pentru uºi ºi

ferestre, cu sau fãrã barierã termicã: MB-23P, MB-45,

MB-59S, MB-60, MB-70, sistemele rezistente la

foc/fum de pânã la 60 minute, sistemele pentru

faþade: MB-SR50, clasice, semistructurale ºi struc-

turale, sisteme pentru aplicaþii speciale MB-SG50,

MB-SR80, MB-SR100, MB-SG60, uºi glisante, porþi

pentru garaj, inclusiv rulouri exterioare din aluminiu, ºi

sisteme relativ noi „hi insulation“ care aduc un plus de

valoare clãdirilor noi dar ºi celor deja executate, pentru

care se doreºte o îmbunãtãþire a confortului termic.

ing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMANIA SRL

În primul week-end din octombrie, mai exact între 1 ºi 3 octombrie 2010, compania ALUPROFSYSTEM ROMÂNIA a organizat împreunã cu ALUPROF SA Polonia, Roto România ºi IGP Elveþia, unseminar pentru arhitecþii români.

La acest eveniment au fost invitate prestigioase firme de arhitecturã, dar ºi colaboratori din þarã ºidin strãinãtate.

Pornind de la conceptul „Gather the Energy from the Nature“ am petrecut împreunã trei zilefrumoase ºi instructive.

Desfãºurat la Bran, într-un loc încãrcat de istorie, plin de peisaje încântãtoare, seminarul ne-amdorit sã fie un prilej de a ne cunoaºte ºi de a ne bucura de fiecare moment petrecut împreunã.

Am adus cu aceastã ocazie în atenþia partenerilor ºi colaboratorilor noºtri sisteme noi, careasigurã o izolare termicã superioarã obiectivelor pentru care sunt utilizate.


Sistemele din aluminiu furnizate de cãtreALUPROF SYSTEM ROMÂNIA, de departe uneledintre cele mai moderne, de o calitate ireproºabilã,acoperã o gamã foarte variatã de lucrãri: de laînchideri de balcoane, compartimentãri interioare,lucrãri cu suprafeþe mici, pânã la pereþi cortinã, lucrãride mii de metri pãtraþi, de o complexitate sporitã.

Aceste sisteme noi „hi insulation“ sunt destinateatât execuþiei uºilor ºi ferestrelor clasice, cât ºi celorrezistente la foc, ºi faþadelor clãdirilor.

Toate accesoriile ºi feroneria aferentã lor suntproduse de cãtre firme renumite ca: ROTO, Dr. HAHN,WALA etc.

Paleta coloristicã în care pot fi livrate sistemele dinaluminiu este foarte diversã: toatã gama RAL, imitaþiide lemn sau profile care pot fi vopsite ulterior de cãtreclient, în culoarea doritã.

Pentru mai multe detalii vã invitãm sã vizitaþisite-urile noastre:

www.aluprof.rowww.aluprof.eu

Iatã câteva dintre avantajele

utilizãrii sistemelor de aluminiu

ALUPROF:

raport optim între preþ ºi calitate;

obþinerea de lucrãri cu o

arhitecturã deosebitã în concor-

danþã cu cerinþele arhitecturale;

calitatea ireproºabilã a produselor;

utilizarea pentru o gamã largã

de lucrãri;

suport tehnic, incluzând ºi softul

specializat.


Ferestre calde pentru iarnã

Toamna este un sezon în care montatorii de ferestre

lucreazã din greu. Investitorii au tot interesul sã ter-

mine construcþiile înaintea iernii, iar persoanele care

îºi renoveazã locuinþele doresc sã aibã pierderi de

cãldurã cât mai mici, datoritã noilor ferestre.

Totuºi, chiar ºi ferestrele cu cei mai buni parametri

de izolare termicã nu asigurã confortul ºi economi-

sirea pierderilor dacã nu sunt montate adecvat.

NUMAI MÃRCI VERIFICATE

Montajul adecvat al ramelor de ferestre necesitã

utilizarea unor produse de foarte bunã calitate, în

special toamna sau iarna.

Dacã temperatura aerului scade sub 5 0C, atunci,

pentru etanºarea ramelor, trebuie sã se utilizeze o

spumã destinatã folosirii la temperaturi reduse. O

„spumã de iarnã“, de bunã calitate, nu poate fi uti-

lizatã la temperaturi mai mici de -10 0C.

Datoritã formulei speciale, spuma reacþioneazã

diferit în funcþie de umiditatea ºi temperatura mediului

ambiant. Atât structura celularã a spumei întãrite, cât

ºi parametrii de montare, vor fi bune chiar ºi la tempe-

raturi apropiate de -10 0C. În schimb, dacã pe perioada

iernii se etanºeazã ramele cu spumã standard, nea-

decvatã pentru etanºare la temperaturi reduse, utiliza-

torul poate avea câteva surprize neplãcute.

Cu cât condiþiile atmosferice diferã de cele optime

(condiþiile ideale pentru spuma standard sunt +20 0C

ºi o umiditate de 65% RH), cu atât structura celularã

ºi parametrii de izolare vor f i mai reduºi, dupã

expandare.

O spumã de proastã calitate, întãritã la tempera-

turi joase, atunci când umiditatea aerului este redusã,

va avea foarte multe celule deschise. La cea mai

micã solicitare, o asemenea spumã se va crãpa,

pierzând din elasticitate. Din aceastã cauzã, spuma

nu va nivela dilataþiile rosturilor, ca urmare a dife-

renþelor de temperaturã din cadrul profilului ramelor.

O structurã celularã neadecvatã este ºi cauza unei

absorbþii de umiditate din partea spumei; din aceastã

cauzã apare, de fapt, ºi mucegaiul în toc. La tempera-

turi reduse, spuma standard nu are proprietãþi

Spumele standard de montare se expandeazã ºi se întãresc numai la temperaturi mai mari dezero grade Celsius. Din acest motiv, în trecut, perioada dintre octombrie ºi martie era un sezonmort pentru montatorii de ferestre.

În anul 1997, compania Soudal a pregãtit o formulã specialã pentru spumele destinate a fiutilizate la temperaturi reduse, care permit montarea ramelor de ferestre ºi în condiþii mai grele.

Foto: Soudal


tixotropice. Aceasta se scurge de pe suprafeþele ver-

ticale înainte de dilatare ºi nu umple rosturile în mod

adecvat. Aºadar, rosturile au proprietãþi izolatorii ºi

mecanice foarte slabe.Toate aceste probleme pot fi evitate folosind numai

produse verificate, destinate utilizãrii la temperaturireduse.

UMIDITATEA PERICULOASÃUn element important al unui montaj executat

corect este asigurarea stratului de spumã împotrivaumiditãþii, deoarece numai un strat uscat de spumãpoliuretanicã îºi va pãstra proprietãþile adecvatede izolare. În mod asemãnãtor se întâmplã ºi cupodurile sub acoperiº. Pentru a nu permite trecereaaburilor de apã generaþi de locuinþã (gãtitul mâncãrii,respiraþia, baia º.a.m.d.), tocurile ferestrelor necesitão izolaþie împotriva vaporilor de apã.

La executarea legãturii ferestrei cu clãdirea tre-buie, aºadar, sã se respecte câteva reguli, pentru anu permite umezirea stratului de spumã de etanºareºi apariþia punþilor termice.

Etanºarea, din partea interioarã a clãdirii, trebuiesã împiedice emisia vaporilor de apã cãtre exte-rior (cãtre legãturã), iar etanºarea din partea exte-rioarã nu poate bloca ieºirea aburilor de apã ºiînchiderea umiditãþii în stratul de spumã.

Din partea interioarã, spuma trebuie asiguratãîmpotriva vaporilor, fie cu ajutorul siliconului neutru,fie prin utilizarea unei folii speciale de protecþieîmpotriva aburilor.

Din partea exterioarã, stratul de spumã trebuie sãpermitã trecerea aburilor. Izolarea trebuie executatãcu benzi de dilatare sau cu folie care permite trecereavaporilor.

Strada Calea Dârzei 86A,Sat Dârza, Comuna Crevedia,

Cod poºtal 137182, Jud. DâmboviþaTel.: 0213515804, Fax: 0213515804

E-mail: [email protected], www.soudal.ro

O spumã monocomponentã pentru mon-tare ºi etanºare, care poate fi folositã latemperaturi reduse.

Soudal Spumã de Montaj

Gama spumelor de iarnã Soudal

O spumã monocomponentã pentrumontare ºi etanºare în sistem Click&Fix,care poate fi folositã la temperaturi reduse.

Se aplicã cu pistolul pentru spumã.

Soudafoam Gun Click&Fix Winter

O spumã monocomponentã pentrumontare ºi etanºare, care poate fi folositã latemperaturi reduse.

Se aplicã cu pistolul pentru spumã.

Soudafoam Gun Winter

O spumã monocomponentã pentrumontare ºi etanºare, care poate fi folositã latemperaturi reduse.

Produsul are un grad de dilataþie redus.

Gunfoam Low Expansion Winter


PERIOADE DE EXISTENÞÃA CASELOR DOMNEªTI

Componentele de bazã aleansamblului de la Cotroceni suntclãdirile care determinã cele douãincinte adiacente: incinta principalã(68,00 m x 78,00 m), cu pivotul sãucompoziþional - biserica - ºi ceasecundarã (58,00 m x 40,00 m), princare se intra, de altfel, ºi unde seadãposteau, la începuturi, cherha-nalele ºi vitele peste noapte.

Construcþiile care alcãtuiau acestecurþi pot fi încadrate în trei mariperioade, în funcþie de momentulistoric al apariþiei lor.

În perioada I (1679 - 1893),ansamblul cuprinde biserica ºi chili-ile cu clopotniþa (care separã celedouã curþi), iar pe latura dinsprenord a incintei principale ºi, parþialpe cea de est, sunt casele domneºtiºi, probabil, paraclisul.

Pe latura de sud s-au gãsit fun-daþiile altor chilii ºi, presupunem, ºiale caselor egumeneºti. Din docu-mente rezultã cã acestea, împreunãcu clopotniþa, s-au dãrâmat la cutre-murul din 8 mai 1738. Confirmarea ogãsim într-un plan, cartografiat deaustriacul F. J. Sulzer, în 1781, încare sunt arãtate construcþiile exis-tente la acea vreme, reprezentate cupete negre, în timp ce chiliile de pelatura de sud sunt marcate numaiprintr-o linie de contur.

Casele domneºti, clãdiri princi-pale ale ansamblului, aveau parter ºiun etaj, pe latura dinspre est, ºi,parþial, pe cea de nord, fapt atestatde prezenþa cãrãmizilor medievalespecifice, care alcãtuiesc zidurileexistente. Este explicabilã o astfelde dezvoltare a lor pentru cã spaþiilece vor fi fost în acest corp de clãdire,la etaj în special, puteau avea fe-restre mari, prin care sã fie cuprinsãtoatã lunca Dâmboviþei, ce se întin-dea la piciorul dealului strãjuit declãdire ºi împânzit de vii ºi livezi.

Frumuseþea peisajului îl va fideterminat, poate, pe Alexandru Ipsi-lanti sã ridice, la sfârºitul deceniului aloptulea al secolului al XVIII-lea,foiºorul sau chioºcul, care i-a purtatnumele ºi a dãinuit pânã în secolul alXIX-lea, cãtre mijloc, când a ars,fiind apoi demolat, în 1893.

Cele douãsprezece coloane alefoiºorului au fost demolate ºi opt din-tre ele au fost utilizate de Gottereaula parterul corpului l. E posibil caaceste coloane sã fi fost identice cucele existente în palat, dupã inter-venþia lui Gottereau. Ele poartã, pedouã dintre abacele unor capiteluri,urmãtoarele consemnãri: una cudata 1679, scrisã cu cifre arabe ºi oalta, cu inscripþie slavonã, 25 mai1679 (datã care diferã de ceacuprinsã în pisania bisericii, caremenþioneazã începerea construcþieila 26 mai 1679).

Între casele domneºti ºi chioºcs-a descoperit o platformã pardositãcu plãci hexagonale, din argilã arsã,de o calitate deosebitã.

Tot din perioada I provin ºi treiîncãperi de pe latura de sud a incin-tei secundare.

Ar fi de remarcat faptul cã zidãriaclãdirilor de datã mai recentã, con-form planului lui Friederich Jung, numai era executatã cu cãrãmida sub-þire, folositã la zidul de incintã. Facexcepþie numai cele trei încãperisituate pe latura de sud, menþionatemai sus, care creeazã spaþii deose-bite, pe care le-am pãstrat, restau-rându-le. Interesul particular pentruaceste spaþii îl constituie dispunereaferestrelor din cele douã încãperiprincipale: anume câte douã ferestremari, pe un registru superior, ºi câte

patru mici, aproape de pardosealã,simetric plasate faþã de cele de dea-supra.

Aceastã repartizare a golurilor,neîntâlnitã de noi în alte clãdirimãnãstireºti, va fi fost determinatã,desigur, de o anume necesitatefuncþionalã care, în ciuda investiga-þiilor fãcute în rândul unor specialiºti,a rãmas neelucidatã. Frumuseþeacompoziþiei, proporþia golurilor, rapor-tul lor faþã de plinul pereþilor ºi lumi-nozitatea spaþiului sunt cuceritoare.

Cea de a doua perioadã (1893 -1937), evidentã în constituirea întimp a clãdirilor care alcãtuiescPalatul Cotroceni, a fost marcatãprin intervenþiile arhitectului PaulGottereau.

În urma hotãrârii din 18 mai 1893a guvernului român a început, înacelaºi an, remodelarea caselordomneºti, devenite anterior reºe-dinþa de varã a noilor monarhi,Regele Carol I de Hohenzolern Sig-maringen ºi Regina Elisabeta deWield, pentru ca, la scurt timp,palatul sã fie trecut în folosinþa tine-rei familii moºtenitoare a coroanei:Principele Ferdinand de Hohen-zollern ºi Principesa Maria de SaxaCoburg-Gotha.

Au fost restructurate vechile spaþiiinterioare, sub aspect funcþional eletrebuind sã rãspundã noilor necesitãþi.

Ansamblul de la PALATUL COTROCENI (III)dr. arh. Niculae VLÃDESCU

ing. Petre BADEA

Continuãm sã vã facem cunoscute aspecte legate de evoluþia constructivã a monumentalului ansamblude la Cotroceni.

Mãnãstirea Cotroceni ºi Palatul Regal la începutul secolului XX


În planul expresiei arhitecturale,atât la interior cât ºi la exterior, s-arecurs la stilul specific sfârºitului deveac al XIX-lea - eclectismul francez.A fost nota caracteristicã ºi fireascãpe care arhitectul Paul Gottereau,prin formaþia sa profesionalã, aadus-o nu numai aici, ci ºi la cele-lalte edificii proiectate de el înBucureºti ºi în þarã.

În aceastã perioadã, s-a comple-tat incinta principalã cu porticul depe latura de est, înlocuindu-sefoiºorul lui Ipsilanti. Au avut loc oserie de intervenþii la chiliile careflancheazã clopotniþa, strãpungân-du-se noi ferestre, axate în mod ri-guros pe intercolonamentul vechi dinexterior. Prin plasarea lor deasupralocului unde se nasc arcele, acesteferestre noi au afectat multe dinbolþile interioare.

Pe latura dinspre sud, se con-tinuã porticul din zona fostelor chilii,spre a da unitate curþii.

La extremitãþi, existau douã im-portante clãdiri, construite cuparter ºi etaj, avariate la bombarda-mentul din 4 aprilie 1944 ºi, ulterior,demolate. De altfel, despre ceaaflatã în colþul de sud-est, vorbeºteºi Martha Bibescu, descriind o întâl-nire ce a avut loc acolo ºi la care auparticipat Regele Carol al II-lea,Mihai, Mare Voievod de Alba lulia ºiElena Lupescu.

În incinta secundarã, s-au rea-menajat grajduri, ceva mai târziugaraje si câteva spaþii de locuitmansardate. Întrucât accesul princi-pal în palat traversa aceastã curtecu anexe, s-au ridicat douã ziduri, deo parte ºi de alta a aleii de acces,pentru a masca posibilele imaginimai puþin plãcute, rezultat al acti-vitãþii zilnice gospodãreºti.

Clopotniþa a preluat ºi ea expre-sia arhitecturalã a etapei Gottereau,fiind remodelatã. S-au prevãzut ace-leaºi bosaje la soclu, pilaºtri ºi chiaro decoraþie muralã, pictatã în stil ArtNouveau, în arcul dublu de pesteintrare.

În cadrul celei de a doua perioade,sunt distincte ºi intervenþiile arhitec-tului Grigore Cerchez, atestate dedatele menþionate pe unele planºegãsite în arhiva Castelului Peleº.

S-a completat astfel, la cerereaReginei Maria, aripa de nord cuspaþii necesare doamnelor de onoare(un fel de apartamente duplex) ºiaghiotanþilor. O salã de gimnasticã,la demisol, prelua spaþial zona undese presupune cã, la parter, va fi fostparaclisul (spaþiu care va fi folosit,începând din octombrie 1915, pentrucentrala termicã).

În 1925, la etajul I, arhitectulGrigore Cerchez a amenajat osufragerie cu un foiºor, dupã mode-lul celui de la Mãnãstirea Hurezi allui Dionisie Bãlãceanu.

La etajul II, se vor amenaja omicã terasã spre nord ºi un alt foiºor,amplasate în faþa salonului de pic-turã, creaþie în stil Tudor a arhitectuluiK. Limann. Lucrãrile au continuat cuintervenþiile arhitectului Grigore Cer-chez la cele douã saloane adia-cente, aflate la etajul I din aripa denord.

Sufrageria cavalerilor ºi sala dedans aveau o decoraþie iniþialã, înstil Renaºtere francezã, respectivstilul creat de arhitectul Charles Gar-nier când a construit Opera dinParis. Acest stil este atestat ºi defotografiile publicate în revistaRumänien in Wort und Bild, din 31martie 1918. Cele douã spaþii au fostremodelate în stiluri autohtone.

Într-una din încãperi s-a fãcutapel la detalii de facturã mol-doveneascã iar, în cea de-a doua, ladetalii munteneºti (denumite în jur-nalul Reginei Maria „Marele SalonAlb“); în pofida prezenþei unei amplearcade de separare a celor douãsaloane ºi a diferenþei de tratare

decorativã, s-a obþinut un spaþiumonumental unitar, de autenticãexpresivitate româneascã.

În 1929, arhitectul Grigore Cercheza realizat o completare funcþionalã încolþul de nord-est al palatului, creândo loggie, la nivelul bibliotecii, iar dea-supra ei o debara, anexã a dormi-torului regal.

Pe acelaºi etaj, trebuie sã sem-nalãm intervenþiile care au avut locla Sala Tronului, conceputã iniþial cuarhitectura eclecticã a lui Paul Got-tereau (marele Salon al principesei -stil Ludovic al XIV-lea), devenit apoisalonul de aur cu o decoraþie desorginte Secession, atât de bizarãîncât nu am avut curajul sã reconsti-tuim modelajul numai pe bazafotografiilor de ansamblu.

Într-un spaþiu vid de decoraþie ºichiar incert ca morfologie spaþialã,am considerat cã riscãm cel maipuþin dacã preluãm ornamentelecare au rezistat timpului, pe laturadinspre parc a încãperii, o travee cuplafon boltit, alcãtuit din trei cupole,travee ce a fost adãugatã de PaulGottereau vechilor case domneºti.

Intervenþii din aceastã perioadãar mai fi de consemnat la etajul aldoilea. În anul 1929, la doi ani de ladecesul Regelui Ferdinand I, ReginaMaria a dorit sã schimbe decoraþiadin dormitorul sãu, de inspiraþiecelticã, din stucaturã argintie, destulde abundentã. A ales o decoraþiemai seninã, dar aparþinând totatmosferei „Albionului“, realizatã, înstil Tudor, de arhitectul Ion Ernest.Grinzile decorative din lemn deculoare închisã, arcuite, delimiteazãcâmpuri de alb strãlucitor carecoboarã pe pereþii punctaþi cu miciocniþe sau firide.

Un ºemineu monumental din pia-trã aduce o notã medievalã, susþi-nutã ca decoraþie ºi de un trafor dinmarmurã de Carrara, combinat cumici vitralii galbene. Meritã uncuvânt aparte frizele din lemn, mon-tate între grinzi. Reprezentãrileacestora ne reþin atenþia: animalefantastice, legate cu o împletiturã ve-getalã, realizate într-o expresie defacturã goticã.

Vulturul bicefal pe capitelul unei coloane din Foiºorul lui Dionisie (st) ºiFoiºorul de lângã faþada Salonului de picturã (dr)

Foiºorul lui Dionisie în timpul demontãrii, înainte de restaurare (st)Foiºorul lui Dionisie în august 2009 (dr)

continuare în pagina 18


Am putea interpreta opþiuneapentru stilul Tudor ca argument înlimpezirea unui alt tãrâm de gânduri,când a decis sã schimbe, în camerade alãturi, decoraþia interioarã, în stilLudovic al XV-lea, expresie a ace-luiaºi eclectism de sfârºit de secol alXIX-lea, cu una de facturã scandi-navã. A dorit ºi a obþinut, astfel,atmosfera nordului european, prininteresante reprezentãri mitologice,care definesc „micul Salon norve-gian“, cum îl numea Regina Maria.

Descifrãm, în acest context, ostare de spirit a sa, tânjind dupãtãrâmuri înconjurate de ape, care îiamintesc de zilele unei copilãrii lip-site de griji, petrecute, pânã la 17ani, în insulele Osborne sau Malta.Pe de altã parte, o încearcã poatedorul de aceeaºi perioadã a vieþii,când îºi împãrþea bucuriile ºinecazurile cu buna sa veriºoarã,devenitã, în acei ani de despãrþire,Regina Maud a Norvegiei.

Acest salon, realizat cãtre anul1926, ca ºi Salonul de vânãtoare dela etajul I (care a înlocuit salonulbizantin) ºi salonul de picturã sausalonul oriental, cum este numit as-tãzi, din aripa de nord a palatului,sunt creaþia arhitectului KarelLimann (autor al ultimelor intervenþiide la Castelul Peleº) ºi, parþial, aarhitectului Ion Ernest.

Administraþia Casei Regale de laCotroceni s-a preocupat de bunagospodãrire a clãdirilor ºi parcului,pânã în anul 1940, când cutremuruldin zorii zilei de 10 noiembrie aimpus decizia de renunþare tempo-rarã la folosirea lui. Palatul Cotrocenia fost abandonat dupã ce a fost gravafectat de cutremur (dovadã cele38 de fotografii care au fost predatearhivei Muzeului Naþional Cotroceni)ºi apoi bombardat, în primãvara lui1944, când a fost distrusã o partedin aripa de sud a incintei principale,unde se afla „apartamentul prinþului“.

Sunt de menþionat câteva inter-venþii de naturã a repara unelestricãciuni cauzate de trecerea tim-pului ºi de cutremurul din 1940.Ministerul Agriculturii ºi DomeniilorCoroanei a comandat o reparaþiegeneralã a palatului, lucrare încre-dinþatã în regie arhitectului MarioStoppa.

În 1941, au demarat lucrãrile deconsolidare la clopotniþã ºi bisericã,sub îndrumarea arhitectului PetreAntonescu. Lucrãrile de consolidareau continuat în 1943, sub coor-donarea arhitecþilor Horia Teodoru ºiEmil Costescu. În anul 1944 s-aureluat lucrãrile de consolidare abisericii, cu contribuþia unei echipemai numeroase formatã din arhitectV. ªtefãnescu, din partea ComisieiMonumentelor Istorice, arhitect M.Stoppa, din partea AdministraþieiCasei Regale ºi arhitect ªtefan Balº.

Dupã bombardarea aripei desud, în aprilie 1944, s-au executatlucrãri de reparaþii, sub conducereaarhitectului N. Lupu ºi a arhitectuluiªtefan Balº. Toate aceste intervenþiinu au fost considerate satisfãcã-toare. Astfel, în anul 1946 s-a cerutconstituirea unei comisii care sãducã la îndeplinire un înalt ordin dedemolare a corpului principal. Cãtresfârºitul aceluiaºi an, s-a mai iniþiat oacþiune de refacere a palatului, lacare au participat arhitecþii PetreAntonescu ºi Horia Teodoru.

Perioada a III-a. La începutulanului 1940, palatul a fost preluat deMinisterul de Interne. S-au fãcut oseamã de completãri, modificãri ºiconsolidãri, cu totul sumare (puse înevidenþã, în mod acuzator decutremurul din 1977, ale cãrui avariis-au produs exact în zonele ºi la ele-mentele ce fuseserã afectate ºi lacutremurul din 1940).

Sunt de relevat, în acelaºi timp,seria de intervenþii brutale dinperioada 1948-1976, care au mutilat

mare parte din spaþiile ºi finisajelesaloanelor palatului.

La parter.lampadarele baldachinului de

la intrarea principalã au fost demon-tate;

scara de lemn sculptat dindreapta intrãrii principale a fostdemolatã.

La etajul I:sufrageria veche a Regelui

Carol I, în stil neo-renaºtere ger-manã ºi salonul de aur au fostdevastate;

toate coloanele din piatrã deRusciuc din salonul alb au fost vop-site cu vinarom cenuºiu închis;

toate încãperile dintre sufrage-ria nouã (arh. Grigore Cerchez) ºicuhnie au fost transformate.

La etajul II:cele douã încãperi ale copiilor

de peste sufrageria veche au fostcurãþate de finisaje, ca ºi cele douãîncãperi din zona loggiei mari, din-spre curtea principalã;

dormitorul Rege lui Ferdinand Ia fost complet devastat;

toate încãperile dintre aceastãcamerã ºi salonul de picturã, precumºi celelalte spaþii de pânã la cuhnie,mai puþin scara din lemn de cireº(care s-a prãbuºit, însã, la cutremu-rul din 1977), au fost desfiinþate.

La etajul III:s-au modificat radical spaþiile

de aici ºi pereþii acestora s-au prã-buºit, de asemenea, la cutremuruldin 1977.

Este semnificativ, însã, faptul cã,atât la cutremurul din 1940, cât ºi lacel din 1977 (precum ºi la cele careau urmat, în 1986 ºi, apoi, în 1990)nu s-a produs nicio fisurã în zidurilectitorite în vremea lui ªerban Can-tacuzino, ziduri care alcãtuiesc, înaripa de est, o bunã parte din etajulclãdirii.

Intrarea principalã în Palatul noudestinat Administraþiei Prezidenþiale

Faþada dinspre Sala Unirii cãtre intrarea principalã (st) ºi cãtre sala de spectacole a Palatului nou (dr)

urmare din pagina 17

SC Mechel Service Romania SRL este filiala reþelei internaþionale de servicii ºi vânzãri „Mechel-Service”,

specializatã în vânzarea en-gros ºi en-detail a producþiei companiei „Mechel SA”. În prezent, unitãþile

„Mechel-Service” îºi desfãºoarã activitatea pe pieþele europene, în Rusia ºi în þãrile CSI. Zilnic, în toatã

lumea, prin reþeaua „Mechel-Service” se vând peste 6 mii de tone de produse metalurgice.

Pe teritoriul României, din martie 2008, „Mechel Service Romania” este distribuitorul exclusiv al oþelului

beton, sârmei laminate la cald, oþelului rotund ºi profilelor laminate din producþia „Mechel Târgoviºte”,

„Mechel Câmpia Turzii”, „Mechel Ductil Steel” ºi „Laminorul Brãila”. De asemenea, „Mechel Service

Romania” comercializeazã profile din oþeluri speciale, sârme, plase, cuie, electrozi ºi þevi. Compania

realizeazã livrãri directe consumatorilor finali, fãrã intermediari, satisface orice comenzi, indiferent de

cantitatea acestora, asigurând o abordare individualã a fiecãrui client. Principiile de bazã ale activitãþii

noastre sunt reprezentate prin politica flexibilã de distribuþie, prin formarea relaþiilor strânse ºi a parteneri-

atelor de lungã duratã cu clientul.

În prezent, pe teritoriul þãrii, „Mechel Service Romania” îºi desfãºoarã activitatea în 9 oraºe. În Câmpia

Turzii ºi Târgoviºte funcþioneazã douã complexe proprii de producþie care oferã oþel-beton fasonat ºi car-

case din oþel-beton. „Mechel Service Romania” continuã sã-ºi dezvolte activ prezenþa în toate regiunile

þãrii, pãstrând cu toate acestea sistemul centralizat de gestiune a vânzãrilor, sistem care asigurã un con-

trol eficient asupra livrãrilor, a logisticii ºi componentei financiare a activitãþii companiei.

Puncte de lucru „Mechel Service Romania”

BucureºtiAdresa: ªos. Gãrii Cãþelu, Nr. 501, BucureºtiTel.: 0372 168 200Fax: 0372 168 220Depozit: ªos. Gãrii Cãþelu, Nr. 501, Bucureºti

ªos. De Centurã, Nr. 3, Jud. Ilfov

BraºovAdresa: Str. Alexandru Vlahuþã, Nr. 10,

Corp A, Birou A5, Braºov, Jud. BraºovTel.: 0758 022 726Fax: 0268 546 206Depozit: Parcul Industrial Tractorul,

Str. Turnului, Nr. 5, Jud. Braºov

ClujAdresa: Str. Arþarului, Nr. 41-42,

Cluj-Napoca, Jud. ClujTel.: 0741 816 426Fax: 0741 816 425

ConstanþaAdresa: Bd-ul Aurel Vlaicu, Nr. 191 C,

Corp administrativ C3, Constanþa, Jud. Constanþa

Tel.: 0771 769 488Fax: 0341 464 120Depozit: Bd-ul Aurel Vlaicu, Nr. 144

Constanþa, Jud. Constanþa

TimiºoaraAdresa: Str. Andrei ªaguna, Nr. 3, Bl. U5,

Birou 12, Timiºoara, Jud. TimiºTel.: 0749 212 417Fax: 0356 469 196Depozit: Str. Constructorilor, Nr. 1,

Timiºoara, Jud. Timiº

IaºiAdresa: Str. Sãrãrie, Nr. 38, Clãdirea ARCADIA,

Parter, Iaºi, Jud. IaºiTel.: 0758 046 039Fax: 0332 458 314Depozit: Str. Sergent Grigore Ioan Nr. 7, Iaºi

TârgoviºteDepozit: ªos. Gãeºti, Nr. 9-11,

Târgoviºte, Jud. Dâmboviþa

Câmpia TurziiDepozit: Str. Laminoriºtilor, Nr. 145,

Câmpia Turzii, Jud. Cluj

BrãilaDepozit: Str. Industria Sârmei, nr. 2/B,

Brãila, Jud. Brãila


METECNO - între tradiþie ºi inovaþie

În cei 49 de ani de activitate,Metecno a fost, de multe ori, lidermondial pe piaþa construcþiilor cupanouri termoizolante.

În România, Metecno s-a dezvol-tat încã din 1993, dovedind pregãtireºi valoare calitativã.

Standardele de calitate sunt cer-tificate de UNI EN ISO 9001: 2000,certificare eliberatã de IGO (Institutulitalian de garantare a calitãþii pentrutoate produsele metalurgice). De ase-menea, Metecno deþine o extensieinternaþionalã a certificãrii în cadrulIQNET (Institutul italian de certificarea sistemelor de calitate a soci-etãþilor) ºi institutelor afiliate IQNET.

Pe lângã produsele de bazã pecare compania le comercializeazãcu o frecvenþã ridicatã (poliuretan:Monowall, Glamet, Superwall ºi vatãmineralã: Hipertec Wall, HiperetecRoof, Superwall HF), grupul oferã ºiproduse speciale care îndeplinesccaracteristici diferite ºi care seadreseazã anumitor proiecte.

Din aceastã gamã, produsulMETENERGY îndeplineºte particu-laritãþile unui acoperiº, dar care inte-greazã în partea lui planã dintreprofilurile „U“ module foto-voltaiceUNI-SOLAR disponibile în douãversiuni: PLV-64B ºi PVL-128.B.

Modulele pot fi conectate astfelîncât sã producã valorile de putere ºitensiune dorite, un atribut care faceca panoul solar METENERGY sã fiepotrivit pentru utilizãri multiple cumar fi: acoperiºuri, elemente de ecra-nare solarã, izolaþie fãrã cãldurã ºisunet, dar ºi multe alte domenii.

Poate fi utilizat pentru locaþii

industriale, clãdiri publice ºi pentru

sport, dar ºi pentru clãdiri rezi-

denþiale sau case mai mici.

Dupã cum se ºtie, energia foto-

voltaicã reprezintã o sursã alterna-

tivã, al cãrei scop este acela de a

asigura necesitãþile unei clãdiri, prin

exploatarea unei surse nelimitate

cum este lumina solarã. Totodatã,

sistemele fotovoltaice nu sunt o

sursã de ameninþare pentru mediu,nu necesitã combustibil, nu fac zgo-mot ºi nu produc pierdere de cãldurãsau energie.

Un alt produs cu caracteristicidiferite faþã de gama standard esteMETCOPPO, care a trezit interes ºipe piaþa din România. METCOPPOeste un panou compozit, carecuprinde douã acoperiri de plãcimetalice, legate printr-un strat dematerial izolant PUR. Are auto-susþinere, este monolitic, izolant,rezistent ºi uºor. Configuraþia geo-metricã a plãcii exterioare urmeazãforma unei þigle clasice de acoperiº,dând panoului o aparenþã plãcutã,elegantã.

Încã de la înfiinþarea sa, în anul 1961, Grupul Metecno s-a menþinut în topurile producãtorilor de panouritermoizolate cu poliuretan sau vatã mineralã. Secretul acestei longevitãþi este reprezentat de profesiona-lismul, calitatea ºi varietatea de produse pe care Metecno le-a oferit, de-a lungul anilor, pieþei materialelorde construcþii, reuºind sã satisfacã cele mai exigente cerinþe ale clienþilor sãi.

Regãsit sub diferite brand-uri în întreaga lume, cum ar fi TOPANEL, SIS.CO sau METECNO, grupul ºi-apãstrat aceeaºi coloanã vertebralã, fiind uºor de identificat prin stilul sãu propriu, chiar dacã, permanent,a existat nevoia de extindere a companiei, dar ºi progresul tehnologic.


OYSTER este cel de-al treileapanou Metecno cu trãsãturi dis-tinctive, pe care îl prezentãm înarticolul de faþã. Este un tip deacoperiº curbat, cu strat de izo-lare PUR; panoul este curbatpe lungime (raza curbatã între3.500 mm ºi 20.000 mm) ºi sefoloseºte pentru acoperiºurileclãdirilor industriale dar ºi ale celorrezidenþiale. Panoul OYSTER esteo soluþie unicã, alternativã, cuperformanþe mecanice mari ºi cuputere de izolare.

Vã informãm cã, începând din acestan, Metecno Trading România vã punela dispoziþie ºi panouri sandwichpentru uºi, panouri produse decãtre Metecno Doors Panels.Panourile de uºi au o izolaþiefoarte bunã, din poliuretan, împo-triva variaþiilor de temperaturã saua vremii nefavorabile ºi suntdisponibile atât pentru tipurile deuºi secþionale industriale, cât ºipentru cele rezidenþiale. Grosimiled ispon ib i le sunt cele de 40 mmºi 80 mm, iar culorile sunt variate.

Toate produsele Metecno suntagrementate conform normelor euro-pene pentru evaluarea calitãþii.

Alãturi de livrarea în condiþiisuperioare a produselor solicitateoferim ºi proiectul de montaj sautinichigeria pentru diferitele obiectivepe care le aveþi în execuþie.

Singurul mod în care vã putem

convinge de calitatea produselor

ºi profesionalismul companiei

Metecno este sã iniþiem o colabo-

rare serioasã. De aceea, vã aºtep-

tãm cu detalii ºi solicitãri la adresa

de e-mail: [email protected]

sau la numãrul de telefon: 0268-

406.249 ºi fax: 0268-406.248.

Dacã doriþi mai multe informaþii,

puteþi accesa site-ul www.metecno.ro

sau puteþi contacta direct persoana

responsabilã pentru zona dvs:

Zona: TransilvaniaHoria GHINESCUTel: 0749-234.661

Zona: Moldova ºi BucureºtiMarius NISTORTel: 0755-748.089

Zona: SE-ul þãriiFlorin ªERBANTel: 0748-234.665

Notã: Vã reamintim, de aseme-nea, cã Metecno Group este singu-rul deþinãtor de marcã înregistratã abrand-urilor: METECNO, TOPANELSIS.CO.


Pentru exemplificare, iatã câteva norme de devizcaracteristice, însoþite de aprecieri tehnologice:

CF01 – Prepararea mortarelorpentru tencuieli ºi ºape

Aceastã normã de deviz cuprinde un numãr de10 variante tehnologice, de la A la J, care poatecuprinde, sau asimila, toate variantele tehnologiceposibile.

Selectiv, conþinutul normei este: varianta A - cu mortar de var M4-T preparat cu

malaxorul în ºantier;varianta B - cu mortar de var-ciment M10-T

preparat cu malaxorul în ºantier;varianta F - cu mortar de ciment M100-T (fãrã

adaos de var) preparat cu malaxorul în ºantier;varianta H – cu mortar de ipsos M10 preparat

manual pe ºantier la punctul de lucru;varianta J – cu pastã de ipsos preparat manual pe

ºantier la punctul de lucru.Alte precizãri cuprinse în cadrul acestei norme:

pentru prepararea cu malaxorul a mortarelor de varºi ciment sunt cuprinse:

- transportul, dozarea ºi încãrcarea în malaxor acomponentelor;

- introducerea apei ºi amestecarea materialelor cumalaxorul;

- descãrcarea mortarului ºi transportarea de la loculde preparare la depozitul de lângã ºantier;

- curãþarea periodicã a malaxorului ºi a zonei delucru.

pentru prepararea manualã a mortarelor de ipsos:- transportul la punctul de lucru ºi dozarea materi-

alelor componente;- introducerea componentelor în targa de preparare,

amestecarea acestora, introducerea apei ºi reameste-carea pânã la omogenizare.

Toate variantele tehnologice ale acestei norme semãsoarã la metru cub în locul de preparare.

Resursele - materiale, manoperã, utilaje - se prezintãconform tabelului 1.

Pentru toate categoriile de resurse, în volumul IVal indicatorului de norme de deviz „C“, sunt prezentate,în detaliu, resursele materiale ºi utilajele în liste anexecomplete care cuprind ºi codificarea acestora cu 13caractere în conformitate cu prescripþiile din UE - darcodificarea completã se regãseºte în produsul informaticDELTA 2000 - calcul ale ofertelor de lucrãri, devize,urmãrirea realizãrii ºi decontarea producþiei.

Listele anexã de materiale ºi utilaje aferente normeide deviz CF01 sunt:

lista LC17;lista LC U01.

Pentru acoperirea diversitãþilor soluþiilor tehnolo-gice, norma de deviz prezentatã are ºi unele corecþii,care pot fi eventual luate în consideraþie de utilizatori(tabelele 2 - 5).

Managementul activitãþiide construcþii-instalaþii montaj

ing. Mihai-Dan POPESCU - director COCC Soft Construct

În numãrul 63 - septembrie a.c. al Revistei Construcþiilor s-au prezentat principalele categorii de lucrãricuprinse în volumul II al „Indicatorului de norme de deviz „C“ - pentru lucrãrile de construcþii administrative,social-culturale, rezidenþiale ºi industriale“. S-au analizat principalele caracteristici ºi prescripþii tehnicecaracteristice pentru lucrãrile de tencuieli, prima categorie de lucrãri ale volumului II cu simbolul CF.

Capitolul CF cuprinde un numãr de 26 norme de deviz pentru lucrãrile de tencuieli: CF01 - CF26.Capitolul cuprinde norme de deviz atât pentru activitãþi – procese tehnologice de pregãtire a mortarelor

pentru tencuieli ºi ºape dar ºi procese tehnologice privind gletul aplicat pe tencuieli interioare în diversevariante tehnologice.

Sunt cuprinse ºi procesele tehnologice privind tencuieli interioare ºi exterioare, precum ºi proceseletehnologice privind tencuieli speciale de protecþie.

Tabelul 1

Vom continua prezentarea selectivã în Revista

Construcþiilor a altor norme de deviz pentru capitolul de

tencuieli, pentru a putea exemplifica ºi în acest mod

necesitatea folosirii normelor de deviz, care pot fi

utilizate în indicatorul „C“ sau se pot adãuga elemente

tehnologice specifice diverºilor utilizatori, în funcþie de

tipul de lucrãri.

Tabelul 2: Corecþii pentru prepararea manualã pe ºantier

Tabelul 3: Corecþii pentru utilizarea mortarului marfã, uscat, fãrã ciment

Tabelul 4: Corecþii pentru utilizarea mortarului marfã, umed, fãrã ciment

Tabelul 5: Corecþii pentru utilizarea varului pastã în locul varului hidratat.


V&K® România se prezintã

Serviciile oferite de V&K® Româniaacoperã toata gama de coordonare aexecuþiei investiþiilor, de la proiectpânã la darea în folosinþã a obiectivu-lui ce face parte din contract.

Concret, noi vã oferim servicii com-petente în urmãtoarele domenii:

Proiecte de amenajarea terito-riului, planuri urbanistice (Plan Urba-nistic General, Plan Urbanistic Zonal,Plan Urbanistic de Detaliu);

Proiectarea unor lucrãri com-plexe (centre comerciale, construcþiiindustriale, staþii de alimentare carbu-ranþi, complexe hoteliere, clãdiri debirouri, centre de recreere ºi loisir,case de locuit ºi vile;

Lucrãri tehnico-edilitare, instalaþiisanitare, ventilaþii, termice, climatizare,sprinklere etc.

Pentru satisfacerea eficientã acondiþiilor impuse prin contract, servi-ciile noastre includ toatã gama demanagement a unor proiecte complexecu toate domeniile complementare:

Identificarea proiectului ºi alocaþiilor, precum ºi analiza complexãa amplasamentelor;

Studii pregãtitoare (topografice,geotehnice, hidrogeologice, de impactasupra mediului etc.);

Studii de prefezabilitate ºi feza-bilitate;

Proiectare, arhitecturã, rezis-tenþã, toate specialitãþile de instalaþii;

Proiectare tehnicã ºi detalii deexecuþie;

Documentaþii specifice pentruorganizarea licitaþiilor privind execuþia

lucrãrilor, analize de costuri, caiete desarcini etc.;

Organizarea execuþiei ºi super-vizarea execuþiei în calitate de firmãde consultanþã ºi inspecþie de ºantierpe toate specialitãþile. Managementulexecuþiei.

Pânã în 1990 echipa fondatoareV&K® România a obþinut experienþã ºiperformanþe lucrând în cadrul Institu-tului Judeþean de Proiectare Covasna.

Membrii fondatori ai firmei auobþinut Premiul Uniunii Arhitecþilor dinRomânia, alte menþiuni ºi premii lacompetiþii importante.

Pentru a facilita o înþelegere câtmai aproape de doleanþele investito-rilor care ne solicitã, în cadrul firmeisunt persoane care cunosc limbileromânã, maghiarã, englezã, francezã,spaniolã ºi germanã.

Suntem, totodatã, membri aiCamerei de Comerþ ºi Industrie fiind înpermanenþã, din 1995, în „topul firmelor“,la nivel judeþean ºi naþional.

V&K® România SRL este membruactiv al Uniunii Arhitecþilor, al OrdinuluiArhitecþilor din România ºi al Regis-trului Urbaniºtilor din România, iarcolaboratorii noºtri sunt ingineriexperþi atestaþi de Ministerul LucrãrilorPublice.

Exigenþi în tot ceea ce facem, vãprecizãm cã avem un „Manual al cali-tãþii” elaborat în conformitate cuSR EN ISO 9001-2001, iar firma ºicolaboratorii noºtri dispun de toatelicenþele ºi atestatele necesare lucrã-rilor specifice pe care le angajãm.

„V&K®” S.R.L. România este o firmã independentã, cu capital privat,specializatã în proiectarea ºi managementul investiþiilor în domeniulconstrucþiilor civile ºi industriale.

Societatea a fost înfiinþatã în anul 1992 având în componenþa sa oechipã de peste 50 de specialiºti cu experienþã în domeniul proiectãriiconstrucþiilor formatã din arhitecþi, ingineri constructori, ingineri deinstalaþii pentru construcþii (electrice, termice, sanitare), geologi, tehni-cieni, verificatori proiecte, experþi.

arh. Vivianne GHEORGHIU, director general


CE REPREZINTÃ EUROCODURILE ÎN CONSTRUCÞII?Eurocodurile sunt un set de coduri structurale de

proiectare pentru lucrãri de construcþii ºi inginerie civilã,care vor înlocui codurile naþionale publicate de orga-nisme de standardizare naþionale, dupã o perioadã încare vor coexista.

Obiectivul principal al Eurocodurilor este sãîmbunãtãþeascã competitivitatea sectorului european deconstrucþii - ºi industriile conexe - atât în interiorul UniuniiEuropene, cât ºi pe plan extern.

Existã diferenþe clare între codurile de proiectare ºiregulile naþionale/cerinþele autoritãþilor publice.

Armonizarea cerinþelor naþionale nu face obiectuldezvoltãrii Eurocodurilor. Se impune, însã, ca Euroco-durile sã fie recunoscute în legislaþia naþionalã ca unadin metodele prin care se respectã conformitatea.

Eurocodurile sunt compuse din 58 de standarde deproiectare care cuprind 10 domenii: baza proiectãrii struc-turale, acþiuni, beton, oþel, oþel ºi beton compozit, lemn,zidãrie ºi aluminiu, precum ºi proiectarea seismicã ºigeotehnicã. La fel ca în cazul altor standarde europene,Eurocodurile vor fi folosite la achiziþiile publice ºi pentru aatesta produsele cu CE.

AVANTAJE ALE ADOPTÃRII EUROCODURILOR:faciliteazã o înþelegere comunã a proiectãrii struc-

turilor pentru proprietari, operatori ºi consumatori,proiectanþi, contractori ºi producãtori de materiale deconstrucþii;

faciliteazã schimbul de servicii de construcþii întrestatele membre;

constituie o bazã comunã în cercetarea ºi dezvol-tarea din domeniul construcþiilor;

permit dezvoltarea unor programe ºi softwarecomune pentru proiectare;

se îmbunãtãþeºte competitivitatea sectorului deconstrucþii ºi a tuturor celor implicaþi în acest sector.

Începând cu anul 2010, a devenit obligatorie apli-carea Eurocodurilor, la proiectarea structurilor de con-strucþii, în toate þãrile Uniunii Europene.

30 ianuarie 2010 reprezintã data limitã stabilitã decãtre CEN (Comitetul European de Standardizare) pen-tru anularea tuturor standardelor naþionale conflictualecu eurocodurile, de cãtre fiecare þarã membrã CEN.

Programul eurocodurilor pentru structuri cuprindeurmãtoarele standarde, fiecare fiind constituit, în general,din mai multe pãrþi: EN 1990 Eurocod: Bazele proiectãriistructurilor; EN 1991 Eurocod 1: Acþiuni asupra struc-turilor; EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor dinbeton; EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor dinmetal; EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea structurilor mixtedin metal ºi beton (notã naþionalã - A se citi beton armatcu armãturã rigidã); EN 1995 Eurocod 5: Proiectareastructurilor din lemn; EN 1996 Eurocod 6: Proiectareastructurilor din zidãrie; EN 1997 Eurocod 7: Proiectareageotehnicã; EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea struc-turilor pentru rezistenþã seismicã; EN 1999 Eurocod 9:Proiectarea structurilor de aluminiu.

Standardele Eurocod recunosc responsabilitateaautoritãþilor de reglementare din fiecare stat membru ºipãstreazã dreptul acestora de a stabili, la nivelul lornaþional, valori din reglementãri de securitate care con-tinuã sã difere de la un stat la altul.

O listã cu Standardele referitoare la Eurocoduri,adoptate ºi care pot fi procurate de la ASRO, esteprezentatã în anexã.

STANDARDE NAÞIONALE CARE ADOPTÃ EUROCODURIStandardele naþionale care adoptã Eurocodurile tre-

buie sã cuprindã întregul text al Eurocodului (inclusivtoate anexele) aºa cum a fost publicat de CEN. Acesttext poate fi precedat de o paginã naþionalã de titluri ºide un preambul naþional; poate fi urmat ºi de o anexãnaþionalã.

Anexa naþionalã poate sã conþinã doar informaþiiprivind parametrii lãsaþi liberi în Eurocod la alegereanaþionalã, menþionaþi ca parametri determinaþi la nivelnaþional, care sunt utilizaþi pentru proiectarea clãdirilor ºilucrãrilor de construcþii inginereºti din þara respectivã.

Armonizarea reglementãrilor pentru proiectarea construcþiilor, privind calitatea ºi performanþele materi-alelor, echipamentelor ºi, în general, a produselor pentru construcþii, trebuie sã asigure creºterea producti-vitãþii proiectanþilor precum ºi moduri de prezentare compatibile pentru documentaþiile tehniceîntocmite, sã contribuie la eliminarea barierelor tehnice ºi comerciale din industria construcþiilor ºi latratarea în acelaºi mod în toate þãrile europene a diferitelor tipuri de structuri, materiale ºi produse.

Aceasta înseamnã nu numai adoptarea de cãtre toate statele membre a legislaþiei potrivite, dar ºicrearea tuturor structurilor, tehnicilor etc. necesare aplicãrii efective a noii legislaþii.

Eurocodurile: actualitate ºi perspectivã


Anexele naþionale permit sã se þinã seama de unele

specificitãþi naþionale. De exemplu, riscul seismic diferã

în Franþa de cel din România; sau, în Spania, cantitatea

de zãpadã cãzutã este diferitã de cea din Islanda etc.

În plus, pentru moment, nivelurile de securitate, deci de

rezistenþã a lucrãrilor, depind de niºte factori naþionali.

Aceste anexe personalizate, cu ajutorul coeficienþilor

de securitate, în raport cu valorile propuse de Euroco-

duri prezintã niºte provocãri economice.

Fiecare stat posedã produse ºi tehnici care au propri-

ile lor caracteristici.

Nu poate fi modificat modul de proiectare sau derealizare a unui element de construcþie fãrã a pregãti pro-ducãtorii ºi profesioniºtii din construcþii, din geniul civil ºieducaþia naþionalã (ºcoli de ingineri etc.) în acest sens.Este vital sã se þinã seama de realitatea pieþei naþionale.

Eurocodurile sunt texte foarte deschise care dauposibilitatea ºefilor de lucrãri ºi organizaþiilor sã inoveze,sã fie competitivi ºi sã ofere o calitate sporitã, controlândcosturile.

„Sã pãstrãm conþinutul armonizat al acestor instru-mente de competitivitate internaþionalã“.

Buletinul CNCisC nr. 5,Anul XIV (septembrie - octombrie 2010)


Comitetul de organizare al conferinþei:Preºedinte: Dan DUBINÃ (UPT, AR)

Secretar ªtiinþific: Adrian CIUTINA (UPT)

Contact:Adrian CIUTINA, Viorel UNGUREANU

Facultatea de Construcþii - Departamentul de Construcþii MetaliceStr. Ioan Curea, Nr. 1, 300224 - Timiºoara

Tel. +40-256-403932 Fax. [email protected]; [email protected]


Clãdire cu structurã uºoarã rezistentã la foc MODEL EXPERIMENTAL

dr. ing. Aurora CIOC - ICECON SA Bucureºti

SIMULAREA NUMERICÃCaracterul original al simulãrii

numerice ºi al verificãrii experimen-tale constã în modul de testare, careþine cont de specificul acestor tipuride structuri, adaptându-se curbatemperaturã-timp unui incendiu natu-ral la cazul de faþã.

Pentru modelarea numericã aincendiului s-a adoptat tipul de„zonare în câmp“ sau, mai precis,discretizarea tridimensionalã a ecua-þiilor tranzitorii caracteristice. Mode-larea 3D a incendiului poate fiexprimatã, în principal, prin mãrimilede intrare ºi de ieºire utilizate:

Mãrimi de intrare: forma structuriidetaliate, construcþia încãperilor,inclusiv pereþii, tavanul ºi podeaua,numãrul de goluri de ventilare ºimãrimea lor (dacã este cazul) etc.;caracteristicile mobilierului (dacãeste cazul), caracteristicile combus-tibilului, parametrii turbulenþei ºi airadiaþiei.

Mãrimi de ieºire: fluxul termicdegajat, miºcarea ºi viteza fumului;temperaturi mãsurate în diversepuncte ale structurii; previziuniasupra timpului de activare a sprin-klerelor ºi a detectoarelor de cãldurã(dacã este cazul), timpul pânã laflashover (faza de combustie).

În figura 1 sunt reprezentate

câteva vizualizãri numerice instanta-

nee ale evoluþiei incendiului, în

structura uºoarã consideratã.

Atât valorile temperaturilor obþinute,

a fluxului termic, a ratei de ardere,

cât ºi vizualizarea numericã a

incendiului au fost comparate ulte-

rior cu cele experimentale, obþinân-

du-se concordanþe foarte bune.

Metoda de experimentare ºi

modalitatea de interpretare a datelor

obþinute au condus la propunerea

execuþiei ºi realizãrii prototipului de

structurã uºoarã rezistentã la foc.

Cercetarea, în acest caz, a avut ca punct de plecare o cerinþã practicã ºi anume realizarea unui prototipde structurã uºoarã rezistentã la foc. Studiul s-a axat pe analiza numericã a unui incendiu dezvoltat într-oclãdire construitã pe baza unei structuri uºoare. În acest scop, s-au efectuat testãri ale modelului de struc-turã adoptat, atât pe cale numericã cu ajutorul platformei avansate Fire Dynamics Simulator (FDS) - decãtre Facultatea de Pompieri, cât ºi experimental, de cãtre ICECON SA Bucureºti, prin construirea efectivã(la scarã redusã) a unei machete ºi pregãtirea acesteia pentru încercarea la foc.

Rezultatele experimentale obþinute s-au concretizat prin mãsurãtori de temperaturi în diverse puncte pestructura incendiatã. Aceste mãsurãtori au fost executate la ICECON S.A., pe baza contractului de cer-cetare AMTRANS [1], în parteneriat cu un colectiv de la Facultatea de Pompieri.

Fig. 1(a - e): Vizualizarea numericã a incendiului la diverse momente de timp


În vederea execuþiei ºi experi-mentãrii prototipului la scarã realã,ca urmare a experimentãrii efectuatepe model structural la scarã redusã,s-au pus la punct tehnologia de exe-cuþie, metoda de experimentare ºimodalitatea de interpretare a datelor.

MODELUL DE STRUCTURÃLA SCARÃ REALÃ

Experimentarea la foc s-a reali-zat pe o geometrie de structurãuºoarã, identicã cu cea obþinutã pecale numericã, respectiv:

structurã din profile metaliceuºoare, îndoite la rece, galvanizate,în grosime de 2 mm;

panouri OSB de 25 mm gro-sime, fixate la exteriorul structurii;

plãci din gipscarton rezistentela foc de 12,5 mm grosime, fixate lainterior în douã straturi;

planºeu executat în acelaºi sis-tem ca al pereþilor;

învelitoare din þigle metalice.În vederea creãrii fenomenelor

de conducþie, transfer termic ºi con-vecþie, modelul de structurã la scarãrealã a fost prevãzut cu o uºã ºi ofereastrã, dispuse pe douã feþeopuse (fig. 2).

Materialul combustibil constituitsub formã de lemne de brad (fig. 3) afost pregãtit prin tãiere în formãparalelipipedicã, cu secþiunea de20 mm, cântãrit ºi aºezat în stivã îninteriorul modelului experimental lascarã redusã, cu spaþii între lemni-ºoare de 20 mm, iar rândurile succe-sive aºezate perpendicular. Cantitateade combustibil a rezultat din calcul:600 Kg - echivalent sarcinã termicã= 780 MJ/m2.

Au fost pregãtite ºi numerotate27 termocupluri de tip K: Ni-CrNi, îngama de temperaturi de la -40 0C la+1.200 0C.

Achiziþia temperaturilor s-a reali-zat în timp real cu 5 module deachiziþie analogice cu 8 intrãri, cucompensarea joncþiunii reci ºi con-versie digitalã (fig. 4). Citirea ºi inter-pretarea s-a realizat în timp real cuajutorul unui software conceput spe-cial pentru acest experiment, afiºareaºi înregistrarea datelor realizându-sepe un calculator portabil. Amplasa-rea termocuplurilor s-a realizat in situpe parcursul execuþiei construcþiei.

Mãsurãtorile de deplasãri punc-tuale s-au realizat prin intermediulmicrocomparatoarelor cu fir, ampla-sate pe repere fixe, pe trei direcþii,pentru trei colþuri ale construcþieinotate cu A, B ºi C.

ÎNREGISTRAREA DATELORÎnregistrarea datelor indicate de

termocupluri s-a fãcut în timp realprin intermediul software-ului spe-cializat, la minut, prin afiºare directãpe curbe temperaturã-timp, presta-bilite, afiºate pe ecranul calculatoru-lui ºi la secundã cu înregistrareavalorilor în calculator. La finalizareaexperimentului au fost salvate ima-gini cu diferite combinaþii ale gra-ficelor în timp real.

REZULTATE OBÞINUTERezultatele obþinute au fost pre-

zentate în format tabelar ºi grafic(fig. 5 - 6):

Temperaturi citite la minut;Curbe temperaturã-timp;Înregistrarea deplasãrilor struc-

turale;Codificare ºi amplasare ter-

mocupluri.

CONCLUZIIÎn urma experimentãrii prototipului

la scarã realã, se valideazã metodade simulare pe calculator, prin simili-tudinea rezultatelor obþinute în celedouã cazuri.

În aceastã direcþie, studiul teo-retic de caz împreunã cu experi-mentarea la foc a structurii la scarãrealã, efectuate în prezenta lucrare,au încercat sã formuleze ºi sã fun-damenteze o serie de principii ºimetode de calcul, care sã poatãdezvolta bagajul informaþional exis-tent, sã permitã jalonarea unuiînceput de evaluare prin calcul îndomeniul elastic al comportãrii con-strucþiilor metalice uºoare la acþi-unea focului ºi aºezarea proiectãriiantifoc pe principii mai raþionale, maieconomice, care sã conducã lasporirea gradului de siguranþã înexploatare a construcþiilor.

Studiul ºi metodele utilizate încadrul prezentei lucrãri nu rezolvãproblema calculului în domeniulelastic al structurilor metalice uºoaresupuse acþiunii focului, ci reprezintãun început în domeniu, care pre-supune în continuare o muncãsusþinutã de colaborare ºi coor-donare a acþiunilor tuturor factorilorºi cercetãtorilor ce lucreazã în acestdomeniu.

Studiul de caz efectuat a arãtatcã existã posibilitatea verificãrii ele-mentelor de mari dimensiuni sau asistemelor structurale ce nu pot fitestate experimental.

Fig. 2: Vedere de ansamblu a modeluluide structurã pregãtit pentru încercare

Fig. 3: Stivã lemne brad Fig. 4: Aparatura de încercare



Totuºi, aportul experimental estenecesar, atunci când este posibil,atât pentru verificarea rezultatelorteoretice cât ºi pentru evaluareaincertitudinilor ce pot sã aparã încomportarea spaþialã structuralãla acþiunea ºocului termic, incertitu-dini care nu pot sã fie cuprinse înmodelele de calcul.

Nivelul de dezvoltare al cercetãriiteoretice pe plan naþional impune ºiîn acest domeniu introducerea con-ceptelor ºi metodologiilor modernede investigare ºi calcul. Cercetãrileteoretice urmãresc sã asigure obazã ºtiinþificã de analizã a proce-selor complexe care au loc în struc-turile de construcþii în timpulincendiilor, sã promoveze metode de

calcul ºi programe de calcul efi-ciente, în vederea satisfacerii optimea cerinþelor mereu crescânde desecuritate la incendiu.

BIBLIOGRAFIE[1] Contract AMTRANS Nr.

7B07/2004, „Sisteme eficiente derealizare a unor structuri uºoarerezistente la foc pentru construcþiicivile“.

Fig. 5: Curbe Temperaturã-Timp

Fig. 6: Curbe Temperaturã-Timp



REGULAMENTE ªI DIRECTIVEÎn 2002, UE a început o campanie

pentru reducerea consumul de ener-gie în clãdiri cu directiva EnergyPerformance of Buildings (EPBD).Astfel, sunt prezentate noi directivepentru fiecare þarã; existã, de aseme-nea, legile ºi reglementãrile care aufost adoptate pentru a asigura reali-zarea acestor mãsuri.

În Germania, de exemplu, regula-mentul de economisire a energiei(EnEV) ºi normele Energii Regenera-b i le º i Cã ldurã (EEWärmeG) facreferire la noile tehnologii dezvoltate ºirevizuiesc standardele ºi orientãrile.

Aceasta intervine în special înrecuperarea cãldurii în sisteme deventilaþie descentralizate ºi în sis-temele de aer condiþionat, ca opþiuneeficientã pentru economie de energie.În timp ce, în trecut, niciuna saunumai câteva din cerinþele privind efi-cienþa au fost introduse, în prezentexistã în normativele naþionale ºi stan-dardele europene valori minime ºilimite în ceea ce priveºte eficienþa ºipierderile de presiune.

O reprezentare la nivel europeanprivind cerinþele pentru recuperareade energie termicã este, prin urmare,dificilã sau chiar imposibilã. Aceastadeoarece legile ºi reglementãrile cores-punzãtoare sunt revizuite, în perioadede timp relativ scurte, pentru adap-tarea (cu cerinþe noi, mai stricte) laobiectivul economiei de energie.

În final, în mai 2010, sunt extraseurmãtoarele concluzii:

Utilizarea cãldurii recuperate însistemele de ventilare ºi de aercondiþionat este (din ce în ce mai mult)obligatorie.

Cerinþele cele mai ridicate deeficienþã în recuperarea cãldurii se aflãla un nivel minim de 70%; acest pro-cent este obligatoriu, conform, deexemplu, Legii energiilor regenerabile(EEWärmeG), în Elveþia.

Cãderea de presiune (de flux deaer) nu trebuie sã depãºeascã 200 Pa,pentru o recuperare de cãldurã nor-malã. Pierderi mai mari de presiunesunt, de asemenea, acceptate pentrueficienþã prin recuperare mai mare.

Este de aºteptat ca aceste cerinþesa fie din ce în ce mai restrictive în aniice vor veni.

EFICIENÞA RECUPERÃRII DE CÃLDURÃªI GRADUL EFICIENÞEI

Eficienþa recuperãrii cãldurii repre-zintã încãlzirea aerului proaspãt înrelaþie cu încãlzirea maxim posibilã ºiserveºte pentru caietul de sarcini alschimbãtorului de cãldurã.

Eficienþa recuperãrii de cãldurã întemperaturi, ηt (diferenþe de tempera-turi) este definitã dupã cum urmeazã:

ηt = (t‘‘2 - t‘2) / (t‘1 - t‘2) (1)t‘1 = temperatura aerului extras la

intrare;t‘2 = temperatura aerului proaspãt

la intrare;t‘‘2 = temperatura aerului proaspãt

la ieºire.Aici intervine gradul de eficienþã (NG);

încãlzirea aerului proaspãt este plasatãîn relaþie cu temperatura necesarã:

NG = (t‘‘2 - t‘2) / (t2N - t‘2) (2)t2N = temperatura necesarã (maximã)

a aerului introdus;t‘2 = temperatura aerului proaspãt

la intrare;t‘‘2 = temperatura aerului proaspãt

la ieºire.Gradul de eficienþã este, prin urmare,

important, în special în spaþiile cu pro-cese tehnologice, în cazul în care tem-peratura aerului extras, de multe ori,este, în mod clar, mai mare decât tem-peratura necesarã a aerului introdus.Dar, aceastã observaþie este, deasemenea, importantã în ventilaþie ºiaer condiþionat, din moment ce dega-jãri de cãldurã din interior (iluminat,maºini etc.), mãresc aportul energetic,astfel, temperatura aerului extras estemai mare decât temperatura necesarãa aerului introdus. Gradul de eficienþã

(NG) este mai mare decât eficienþarecuperãrii (ηt). De-a lungul unui anapar diferenþe semnificative întregradul anual de eficienþã ºi eficienþade recuperare a cãldurii în funcþiede temperatura aer extras/introdus.Diagrama 1 aratã clar acest lucru.

De remarcat urmãtoarele pentrudiagramã:

Influenþa diferenþei de tempera-turã dintre aerul extras ºi introdus cuenergia utilizatã este considerabilã.Pentru o eficienþã de recuperare a cãl-durii de doar 60%, vom obþine un gradde eficienþã anual de cca. 70% (pentruΔt = 2 0C), 77% (pentru Δt = 4 0C) ºi 84%(pentru Δt = 6 0C).

Pentru o temperaturã a aeruluiextras de 20 0C (temperatura aeruluiintrodus), cum este de aºteptat, gradulde eficienþã anual este acelaºi cu efi-cienþa de recuperare de cãldurã.

Putem vedea clar cã gradul deeficienþã anual creºte cu temperaturaaerului evacuat ºi cã eficienþa sediminueazã la valori ridicate de recu-perare a cãldurii. Temperatura aeruluide introdus ar fi, altfel, prea mare.

În ceea ce priveºte eficienþa cos-turilor proiectelor (investiþii mari ºipierderi mari de presiune) cu randa-ment ridicat de recuperare a cãldurii,prin urmare, acestea nu sunt întot-deauna avantajoase.

Elveþia, de asemenea, ia în con-siderare gradul anual de eficienþã încerinþele naþionale în privinþa recu-perãrii de cãldurã; se cere o eficienþã arecuperãrii de cãldurã de 70% (celpuþin) sau un grad de eficienþã anualde cel puþin 75%.

Odatã cu mãsurile de economisire a energiei pentru clãdiri la nivel european, au fost definite, în parte,cerinþele de recuperare de cãldurã. Existã mai multe clase, atât pentru eficienþã cât ºi în ceea ce priveºtepierderile de presiune, astfel încât soluþiile optime sã fie aproape întotdeauna posibile, în funcþie de condiþiilecerute ºi auxiliare. Cu toate acestea, un randament ridicat de recuperare a cãldurii nu garanteazã întotdeaunacea mai bunã soluþie. Mult mai cãutate sunt costurile în exploatare ºi eficienþa, în cadrul cerinþelor obligatorii.

Climatizarea halelorRECUPERAREA DE CÃLDURÃ ADAPTATÃ LA NECESAR

Diagrama 1: Gradul de eficienþã anual raportat la eficienþa recuperãrii de cãldurãºi temperatura aerului extras (pentru temperatura constantã a aerului introdus de 200 C)

EXEMPLUTimp de decenii, Hoval a fabricat

unitãþi compacte acoperiº de ventilaþiecu recuperare de cãldurã. Existã acumdouã modele pentru a satisface cerin-þele ridicate de recuperare a cãldurii:

RoofVent® LHWAceastã unitate utilizeazã un

schimbãtor de cãldurã în plãci pentrurecuperarea cãldurii (fig. 1) ºi se carac-terizeazã prin urmãtoarele valori:

Introducere aer/Evacuare aer -8.000 m3/h;

Eficienþa recuperãrii de cãldurã -63%;

Pierdere de presiune pentrurecuperator - 170 Pa.

În conformitate cu noul VDI 3803(2010), recuperarea cãldurii cores-punde celei mai înalte clase H1, darnu îndeplineºte, de exemplu, cerinþelede 70% pentru eficienþa recuperãriicãldurii. Acest lucru se schimbã încazul în care se presupune o diferenþãîntre temperatura aerului extras ºitemperatura necesarã a aerului intro-dus de cel puþin 3 0C. Cu aceasta, seobþine un grad de eficienþã anual decca. 76% (vezi diagrama 1); rezultãcu un procent mai mult decât estenecesar în Elveþia, privind cererile mi-nime pentru gradul anual de eficienþã.

RoofVent® schimbãtor dubluAcest aparat nou conceput utili-

zeazã douã schimbãtoare de cãldurã

cu plãci în contra-curent pentru recu-perarea cãldurii (fig. 2) ºi se carac-terizeazã prin urmãtoarele valori:

Introducere aer/Evacuare aer -7.000 m3/h;

Eficienþa recuperãrii de cãldurã -78%;

Pierdere de presiune pentru recu-perator - 291 Pa.

Cu acest randament extrem de ridi-cat de recuperare a cãldurii, cerinþele,de exemplu, din Elveþia, atât pentrueficienþa de recuperare a cãldurii, câtºi pentru gradul de eficienþã anual suntîndeplinite. ªi aceasta fãrã condiþia catemperatura aerului extras sã fie de oanumitã valoare. Noile cerinþe care vorapãrea, EN 13053, vor fi, de aseme-nea, îndeplinite cu acest model.

CONCLUZIILa dimensionarea sistemelor de

ventilaþie cu recuperare de cãldurã,sunt douã criterii care trebuie sã fierespectate, ca urmare a reglementã-rilor ºi recomandãrilor:

Adoptarea valorilor minime nece-sare pentru eficienþã (eficienþa derecuperare a cãldurii) ºi valorile limitãpentru cãderea de presiune;

Eficienþa costurilor prin selectareaclasei optime (permisã).

Varietatea de standarde specificepentru fiecare þarã, legile ºi adap-tãrile lor fac aceastã sarcinã foartedificilã.

Fig. 2: Unitate de climatizare RoofVent®

cu recuperator de cãldurã dubluFig. 1: Unitate de climatizare RoofVent® LHW

cu un singur recuperator de cãldurã


KEMWATER CRISTAL SRLInstalaþii electrice ºi de automatizare la hala de producere PAX

Fabrica pentru producerea PAX(polihidroxiclorurã de aluminiu),coagulant folosit pentru tratareaapelor uzate ºi a celor potabile seaflã în zona Fundulea, judeþulCãlãraºi. Este o investiþie nouã,singura care produce acest tip decoagulant în România.

Întregul proces tehnologic esteautomatizat: preluarea materiei prime,dozare, omogenizare, reacþie, rãcire,corecþie, filtrare, depozitare ºi livrare,fiind condus de camera de comandãde pe calculatorul de proces.

TIAB SA a executat ºi pus înfuncþiune instalaþiile electrice ºi deautomatizare pentru noua fabricã.

Echipamentele instalaþiei deautomatizare, de ultimã generaþie,sunt produse de Endress&Hausser,Georg Fischer sau Siemens.

Aparatura ºi echipamentele folositesunt concepute pentru un mediu cupericol de explozie, specific acesteiinstalaþii.

Termorezistenþele, manometrele,vanele, transmiterele de presiune,indicatoarele de nivel (atât cu lamevibrante cât ºi cu ultrasunete) suntde construcþie specialã, emailate,teflonate sau cu separatoare demediu.

Datoritã fiabilitãþii mari ºi uºurin-þei realizãrii instalaþiei electrice decomandã s-au folosit vane acþionatepneumatic.

TIAB SA a realizat software-ulpersonalizat pentru conducerea pro-cesului de fabricaþie al PAX de pecalculator (SCADA); datoritã acestuisistem de achiziþie ºi comandã,exploatarea întregii fabrici este coor-donatã de numai doi operatori.

Au mai fost realizate: instalaþiaelectricã de forþã, instalaþia de ilumi-nat normal ºi iluminat de siguranþã,ambele cu corpuri etanºe.

Deoarece la procesul de fabri-caþie sunt folosite substanþe puterniccorozive (HCl cu concentraþia 32% -36%), toate instalaþiile electrice ºi deautomatizare au fost pozate pepoduri de cabluri din materiale plas-tice. Din acelaºi motiv, pentru aerulinstrumental s-au folosit tuburi dinpolietilenã.

Prin lucrãrile executate de TIAB SA- Sucursala Infra Bucureºti - la celemai înalte standarde de calitate,dupã proceduri de execuþie proprii,s-a obþinut o instalaþie eficientã eco-nomic ºi cu impact negativ redusasupra mediului înconjurãtor.

Antreprenor: TIAB SA, Sucursala Infra BucureºtiProiectant: IPROCHIM SA, Bucureºti

Beneficiar: KEMWATER CRISTAL SRL, Fundulea

Din pãcate, pentru unii constructori saupentru unele firme din sectorul construc-þiilor, acest cuvânt, CRIZÃ, cu corespon-dentul ei în activitatea practicã, a dus lareducerea volumului lucrãrilor cu mult subnivelul atins în anii anteriori.

Totul a pornit de la faptul cã investitoriiinterni sau externi au trecut pe poziþia„stand-by“ cu speranþa cã ieºirea din crizãmai devreme sau mai târziu nu poate avealoc decât prin revigorarea acestui sectoreconomic.

ªi totuºi, în aceastã situaþie dificilã, oserie de firme cu pondere în economia þãrii„îndrãznesc“ sã-ºi continue nu numai activi-tatea lor de profil dar ºi sã-ºi promoveze pecãi specifice produsele, tehnologiile ºi servi-ciile oferite celor interesaþi, semnalând însãºi unele neajunsuri care trebuie lichidate.

Exemplul ni-l oferã SCHIEDEL dinBraºov, care, împreunã cu Asociaþia Pro-

ducãtorilor de Materiale de Construcþii din România, aorganizat la începutul lunii octombrie a.c. o masã rotundãunde s-au pus în discuþie o multitudine de aspecte legatede: „Coºurile de fum - siguranþã în exploatare, condiþieprealabilã pentru eficienþa energeticã“ - (lucrare prezentatãde dl. Laszlo SCHRECK - director tehnic al firmei).

Au fost prezentate ºi alte informaþii ºi studii:pachetul legislativ european „Climã ºi Energie“ - rolul

coºurilor de fum;legislaþia româneascã referitoare la mentenanþa

coºurilor de fum;activitatea de standardizare în domeniul coºurilor de fum.

Discuþiile au scos în evidenþã necesitatea urgentã dea se acorda o atenþie sporitã multiplelor probleme pe carele ridicã producerea, construcþia ºi exploatarea coºurilor defum pentru a se preveni unele consecinþe deosebit degrave, care pot pune în pericol vieþile oamenilor ºi, la fel deimportant, care risipesc energia. O necesitate stringentã,cu deosebire în situaþia de crizã economico-financiarã pecare o parcurg firmele româneºti ºi o bunã parte din cetã-þenii þãrii.

Deci - stop risipei - reprezintã apelul la rezolvareaeficientã ºi de duratã ºi pe aceastã cale a economisiriicombustibililor!

Alte informaþii despre dezbatere le aflaþi de la dnaCristina MIU, asistent executiv APMCR, tel.: 0724.283.881.

Ciprian ENACHE

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

ªeminee Expert SRL 0763.687.665Timdex SRL 021.240.63.80

Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Loro SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro

Sfidarea crizei?Coºurile de fum ºi economisirea energiei


Reducerea zgomotului produs de transporturiîn aglomerãrile urbane

ing. drd. Ciprian Aurel ROªCA - Universitatea Politehnicã din TimiºoaraIoan Dãnuþ DAN - director SNTFM CFR Marfã S.A. Timiºoara

METODE PENTRU REDUCEREA SURSELOR DE ZGOMOT Pentru reducerea zgomotului produs de traficul

feroviar ºi rutier avem douã posibilitãþi:reducerea activã a zgomotului,reducerea pasivã a zgomotului.

Prin reducere activã a zgomotului înþelegem redu-cerea zgomotului chiar la sursa de zgomot, iar redu-cerea pasivã înseamnã reducerea zgomotului înanumite puncte de observare cu montarea obstacolelorîn calea de propagare a zgomotului emis.

Sursa principalã de zgomot în traficul feroviar este înzona contactului roatã-ºinã. Mãsurile de reducere activãa zgomotului în aceastã situaþie trebuie sã se concen-treze asupra componentelor de rulare ale vehiculului darºi asupra cãii de rulare. Reducerea activã a zgomotuluipentru vehiculele feroviare se aplicã în principal cusoluþiile ilustrate în foto 1, 2, 3.

Transporturile, sub toate formele, au fost, sunt ºi vor fi generatoare de zgomote care influenþeazã con-fortul oamenilor. Cãile pe care funcþioneazã mijloacele de transport sunt rezultatul proiectelor puse înoperã de cãtre constructori. Un lucru care nu a scãpat atenþiei forurilor europene. La exigenþele formulateîn acest sens trebuie sã ne aliniem ºi noi odatã cu intrarea în UE.

Iatã de ce, dupã patru ani de muncã intensã a zece grupuri diferite de lucru, a experþilor internaþionaliinvitaþi ºi în urma dezbaterilor ulterioare din consiliul ºi din Parlamentul European, în data de 15 iulie 2002a fost publicatã în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene Directiva 2002/49/CE, cunoscutã ºi ca Directivaprivind zgomotul ambiental (DZA). Conform acestei directive privind evaluarea ºi gestionarea zgomotuluiambiental se doreºte sã se asigure cã statele membre vor utiliza „Cartografierea strategicã a zgomotului”din zonele cu aglomerãri ºi de pe infrastructura modurilor principale de transport.

Pentru prima serie de cartografiere, statele membre pot sã utilizeze metodele provizorii recomandate decalcul al zgomotului. Metodele provizorii au fost publicate în anexa II a DZA de cãtre CE în 6 august 2003sub denumirea „Recomandãrile Comisiei referitoare la liniile directoare privind metodele provizorii decalcul pentru zgomotul industrial, zgomotul aeronavelor, zgomotul traficului rutier ºi feroviar, precum ºidatele de emisie aferente” (documentul notificat cu numãrul C (2003, 2807, JO L212, pag. 0049-0064)

Alternativ, statele membre îºi pot folosi metodele naþionale existente de calcul al zgomotului, adaptatela definiþiile indicatorilor de zgomot date în anexa I a DZA.

Foto 1: Reducerea activã a zgomotului la rularecu dispozitive de absorbþie montate pe roþile vehiculului

Foto 2: Dispozitiv de absorbþie ºi reducere a zgomotului la rularepentru trenurile de mare vitezã


Pentru reducerea activã a zgomotului asupra cãii derulare se aplicã o serie de mãsuri care se pot grupa lanivelul prismei de piatrã sau asupra traverselor ºi/sauºinelor. Sintetic, soluþiile sunt ilustrate în foto 4 ºi 5.

Din categoria mãsurilor de reducere pasivã a zgomo-tului sunt ilustrate soluþiile cu pereþi anti-zgomot (foto 6),respectiv cãmãºile anti-zgomot (foto 7).

Plãcile ºi pereþii anti-zgomot creeazã cea mai bunã

protecþie pentru mediu, având o contribuþie semnificativã

la îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã.

Simplitatea montãrii pereþilor anti-zgomot permite

amplasarea acestora în diferite locuri, indiferent de relief

sau de baza fundaþiei.

Avantajele pot fi sintetizate astfel:

capacitatea înaltã de absorbþie a sunetului (4 dB -

11 dB);

mare capacitate acusticã;

simplitatea ºi viteza de instalare, indiferent de

relief;

mare durabilitate ºi rezistenþã la vreme: apã, sare,

gheaþã;

uºoara înlocuire a pãrþilor deteriorate din panouri;

varietate de culori de acoperire ºi a modelelor de

culoare;

posibilitatea de a combina structuri, de a crea

forme ºi elemente de decor adecvate peisajului.

Cãmaºa anti-zgomot este folositã pentru a diminua

zgomotul, de exemplu în tuneluri, sub poduri sau în

locuri în care nu se pot monta panouri anti-zgomot

clasice.

Foto 4: Reducerea activã a vibraþiilor ºi a zgomotuluiprin straturi amortizoare montate sub balast

Foto 5: Reducerea activã a vibraþiilor ºi a zgomotuluiprin straturi amortizoare montate sub traverse

Foto 6: Reducerea pasivã a vibraþiilor ºi a zgomotului prin pereþi anti-zgomot

Foto 7: Reducerea pasivã a vibraþiilor ºi a zgomotului prin cãmãºi anti-zgomot

Foto 3: Reducerea activã a vibraþiilor ºi a zgomotuluiprin aplicarea amortizoarelor pe suspensia primarã ºi pe cea secundarã



METODE PENTRU REDUCEREA SURSELOR DE ZGOMOTÎN TIMIªOARA

Primãria Timiºoara a realizat deja hãrþile strategicede zgomot pentru traficul rutier, feroviar dar ºi pentrumijloacele de transport în comun ºi pentru zona dinvecinãtatea aeroportului.

Astfel s-a ajuns la concluzia cã în mai multe locuritrebuie sã fie montate panouri care sã protejeze oameniide zgomot.

Au fost identificate principalele zone cu probleme(Strada Miresei, Calea Aradului, Strada Amurgului,Aleea Demetriade, Strada Gheorghe Adam, CaleaDorobanþilor, Strada ªtefan O. Iosif, Bulevardul LiviuRebreanu, Bulevardul C. Brâncoveanu, Calea ªagului,Bulevardul 16 Decembrie 1989, Bulevardul Iuliu Maniu,Strada Gen. Dragalina).

Primãria a luat primele mãsuri ºi a montat panourifonoabsorbante pe Calea Aradului, în dreptul Grupuluiªcolar Agricol Iulian Drãcea, realizându-se astfel un

program pilot într-o zonã în care poluarea fonicãdepãºeºte valorile maxime admise cu mai mult de zecedecibeli. Panourile fonoabsorbante ajutã la reducereazgomotului cu pânã la 12 decibeli. Municipalitatea are învedere ca în perioada urmãtoare sã monteze astfel depanouri ºi în alte zone din oraº unde existã depãºiri alevalorilor maxime admise de zgomot.

Conform ghidului privind adop-tarea valorilor limitã pentru nivelulzgomotului, în planurile de acþiune sedefinesc valorile pentru indicatorii Lzi ºi L noapte, în cazul zgomotului pro-dus de: traficul rutier pe drumurileprincipale ºi în aglomerãri, traficulferoviar pe cãile ferate principale,traficul aerian pe aeroporturile mari ºiactivitãþile industriale din cele pre-vãzute în anexa la Ordonanþa deUrgenþã a Guvernului nr. 152/2005privind prevenirea ºi controlul integratal poluãrii, aprobatã cu modificãrii ºicompletãri prin Legea nr. 84/2006.

Domeniile pentru gradul de afec-tare a populaþiei conform Directivei49/2002 sunt date în tabelul 1. Înplanul de acþiune s-a urmãrit sã fiedeterminat efectul zgomotului asuprapopulaþiei. Pentru studiul de caz se iauîn considerare datele de la PrimãriaTimiºoara privind numãrul de locuitoridin clãdiri afectate de zgomotul pro-dus de transportul urban (tabelul 2 ºitabelul 3).

CONCLUZIIS-a dovedit utilitatea ridicãrii de

cãtre Primãria Timiºoara a hãrþilor dezgomot ca suport pentru strategia deaplicare a mãsurilor de protecþie.

Scãderea numãrului persoanelorafectate aratã eficacitatea planului deacþiune.

Tabelul 1: Valorile de prag maxime pentru nivelul de zgomot pe termen scurt

Tabelul 2: Numãrul locuitorilor afectaþi de nivelul de zgomot în timpul zilei în Timiºoaraînainte ºi dupã aplicarea planului de acþiune de cãtre primãrie

Tabelul 3: Numãrul locuitorilor afectaþi de nivelul de zgomot în timpul nopþii în Timiºoaraînainte ºi dupã aplicarea planului de acþiune de cãtre primãrie


BIBLIOGRAFIE[1] MOCUÞA G.E. - „Noise pollu-

tion emitted by consequence of theurban transport development“ Inter-national UAB - B. EN. A WorkshopManagement and sustainable pro-tection of environment, Alba IuliaRomania, 6th - 7th of may, 2009;

[2] MOCUÞA, G. E., POPESCU, M.,ROªCA, C.A. - „Noise Pollution Emit-ted by Rail Transportation Systems“B.EN.A Conference SustainableDevelopment în Southeast Europe,16-18 June 2009, Tekirdag/Turkey,19-20 June 2009, Istanbul/Turkey;

[3] ROªCA, C.A., MOCUÞA, G. E.,POPESCU, M., IONEL, I., STEPAN, D.P., MATEI, M. - „Sustainable develop-ment of transport în the west regionof Romania“ B.EN.A ConferenceSustainable Development în South-east Europe, 16-18 June 2009,Tekirdag/ Turkey, 19-20 June 2009,Istanbul/ Turkey;

[4] Georgeta Emilia MOCUÞAand Mihaela POPESCU - „Soundpollution consequence of the trans-port development“ XII InternationalConference on Mechanical Engi-neering, L. Starek, B. Huèko (Eds.)Bratislava, Slovakia, November 13to 14, 2008;

[5] DARABONÞ, A., PECE, ªt.,DÃSCÃLESCU, A. - Managementulsecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã - vol.1ºi 2, Editura AGIR, Bucureºti, 2001;

[6] PÃUNCU, Elena-Ana - Medi-cina muncii, Editura Orizonturi Uni-versitare, Timiºoara, 2004;

[7]. *** - Mãsuri de reducere azgomotului feroviar la nivelul par-cului existent, Document de lucrual Serviciilor Comisiei Europene,Bruxelles, 8.7.2008, SEC(2008) 2204;

[8] *** - HG nr. 1756/2006 privindlimitarea nivelului emisiilor de zgo-mot în mediu produs de echipa-mente destinate utilizãrii în exteriorulclãdirilor;

[9] *** - Decizia Comisiei

2006/66/CE din 23 decembrie 2005

privind specificaþia tehnicã de inter-

operabilitate cu privire la subsis-

temul „material rulant - zgomot“ al

sistemului feroviar transeuropean

convenþional, JO L 37, 8.2.2006;

[10] *** - Normele generale de

protecþia muncii, ediþia 2002 (Apro-

bate prin Ordinul nr.933/25.11.2002

al MSF ºi nr.508/25.11.2002 al

MMSS, M.O. nr.880/06.12.2002);

[11] *** - Directiva 2002/49/CE

referitoare la evaluarea ºi manage-

mentul zgomotului ambiental;

[12] *** - Directiva 2000/14/CE

referitoare la emisiile de zgomot în

mediu produs de echipamente desti-

nate utilizãrii în exteriorul clãdirilor,

amendatã prin Directiva 2005/88/CE;

[13] www.railway-technology.com.


Prin denumirea de „CONSUL-

TANÞÃ“ se înþelege totalitatea servi-

ciilor inginereºti pe care consultanþii

le pot asigura investitorilor pe

întreaga perioadã de promovare ºi

realizare a unei investiþii.

Din punctul de vedere al etapelor

succesive de promovare ºi realizare

a investiþiilor, serviciile inginereºti

pot fi grupate conform figurii 1.

În funcþie de mãrimea, complexi-

tatea ºi valoarea investiþiei ºi,

respectiv, în funcþie de efortul nece-

sar pentru fiecare serviciu ingineresc,

se stabilesc onorarii (tarife-preþuri)

pentru plata consultanþilor.

Conþinutul serviciilor, întinderea

în timp, metoda de calcul a onorari-

ilor, valoarea ºi modalitatea de platã,

obligaþiile pãrþilor ºi alte prevederi se

stabilesc prin „CONTRACTUL DE

CONSULTANÞÃ“.

SISTEME DE CALCULALE ONORARIILOR

PENTRU SERVICIILE DE CONSULTANÞÃSistemul de calcul al onorariilor

pentru serviciile de consultanþã se

stabileºte în funcþie de preferinþele

consultantului ºi al investitorului.

Distingem douã metode principale

de calcul ale onorariilor:

onorarii în funcþie de estimarea

timpului de execuþie al prestaþiei

ºi valoarea costului de timp unitar

(A, B, C);

onorarii prin stabilirea unui pro-cent din valoarea investiþiei (D).

A) Plata cu lunaAcest sistem de calcul al onorariilor

este utilizat pentru majoritatea servi-ciilor cu timp de desfãºurare mairedus, unde se pot aprecia cuuºurinþã conþinutul serviciilor ºi tim-pul necesar.

Ca regulã generalã, plata cu ziuacuprinde: salariu brut, cheltuieli deregie, cheltuieli directe ºi o marjã deprofit.

În mod suplimentar, anumite chel-tuieli se plãtesc de cãtre investitordistinct, pe bazã de facturi ºi docu-mente: cheltuieli de transport, cazare,multiplicãri, materiale de lucru, testede laborator etc.:

* (Calculul pentru T = 1 lunã)

unde:V t = valoarea totalã a onorariilor;Tluni = numãrul de luni necesare

prestaþiei;p% = profit %;Ct

luni = costurile totale lunare;Cl

sal = costul salariilor lunare;Cl

reg = costul de regie lunarã;Cl

dir = costul cheltuielilor directe;Cheltuieli cu salariile (Cl

sal)Reprezintã suma lunarã a cheltu-

ielilor cu salariile brute ale echipei de

consultanþi pentru o perioadã de olunã:

Cheltuieli de regie (Clreg)

Reprezintã suma lunarã a cheltu-

ielilor suplimentare cu salariile brute

pe care le suportã întreprinderea

timp de o lunã:

- plata primelor de asigurare;

- plãþi pentru pensii ºi asigurãri

sociale;

- plata concediilor de odihnã ºi

medicale;

- plãþi pentru chirii;

- impozitele ºi taxele;

- amortizãrile bunurilor imobiliare;

- costurile serviciilor publice;

- salariile direcþiilor, secretariatelor,

administratorilor, traducãtorilor ºi ale

personalului auxiliar;

- cheltuielile materiale;

- cheltuieli cu comunicaþiile (poºtã,

telefon, fax, e-mail etc.);

- cheltuieli de protocol;

- cheltuieli de ofertare ºi negociere;

- cheltuieli cu reclama;

- alte cheltuieli proprii;

Cheltuieli directe (Cldir) sau ope-

rative lunare

Reprezintã suma lunarã de chel-

tuieli care include:

- cheltuieli de transport (tren, avion,

auto etc.);

- cheltuieli cu diurnele, hotel, chirii;

- cheltuieli cu teste ºi probe de

laborator, dotãri la puncte de lucru

(altele decât sediul firmei) ca: mobilier,

(Urmare din numãrul 62, august 2010)

Consultanþaîn investiþii-construcþii (XX)

ONORARIILE SERVICIILOR DE CONSULTANÞÃ

ing. Petre IONIÞÃ

Fig. 1: Etapa de promovare a investiþiilor

*



computere, aparate de multiplicat,

faxuri, softuri, telefoane mobile ºi

fixe º.a.;

- studii de teren;

Profitul firmei:

Suplimentar costurilor privind:

la onorariu se adaugã ºi un procent(5% - 20%) (p%) care reprezintãprofitul firmei de consultanþã. Acestprocent este descrescãtor pe mãsurãce V t creºte. Procentul de profit senegociazã.

Sunt situaþii în care investitoruldoreºte sã suporte el însuºi sau decãtre Antreprenor o parte din cheltu-ielile directe. În acest caz se vorprevedea în contractul de consul-tanþã clauze speciale corespunzã-toare.

B) Onorariu pe baza aplicãriiunui coeficient la salarii

Acest sistem de calcul al onora-riilor este o formã simplificatã a sis-temului (A) anterior.

Consultantul îºi calculeazã pentruun an anterior un coeficient globalde cheltuieli.

Acesta se obþine din raportul:

Coeficientul (K) variazã între 2 ºi 3,în funcþie de nivelul de eficienþã apersonalului firmei de consultanþã:

unde:V t = valoarea onorariilor totale;Cl

sal = suma cheltuielilor brute sala-riale lunare ale echipei de consul-tanþã;

Tl = timpul de îndeplinire a ser-viciilor în luni;

K = Coeficient global K.C) Onorariu pe baza cheltuielilor

efective ale firmei de consultanþãpentru serviciul cerut, plus o sumãstabilitã

V t = (Ctlun x Tl + S), în care:

V t = valoarea onorariilor totale;

Ctlun = suma cheltuielilor totale lunare

(salarii brute, cheltuieli de regie,

cheltuieli directe);

Tl = timpul de îndeplinire a servi-

ciilor în luni;

S = suma forfetarã convenitã supli-

mentar cheltuielilor, care poate fi plãtitã

Consultantului prin plãþi succesive

sau la finalizarea serviciilor.

D) Onorarii pe bazã de procent

din valoarea investiþiei

Aceastã metodã se aplicã, în

principal, pentru serviciile de proiec-

tare la construcþii civile, industriale,

agricole, obiective de infrastructurã

ºi industriale.

Valoarea investiþiei este estimatã

de regulã anterior ºi are la bazã un

raport preliminar, un studiu prelimi-

nar sau un studiu de prefezabilitate.

Preþurile serviciilor de consultanþã,

prin aceastã metodã, se prezintã, de

regulã, pe scale, în care valoarea

crescãtoare a investiþiei se aflã pe

abscisã, iar pe ordonatã este pro-

centul crescãtor al valorii serviciilor

din valoarea investiþiei.

Calculul valorii onorariilor serviciilor

inginereºti, în aceastã variantã, se

calculeazã astfel:

în care:

V t

inv = valoarea investiþiei, care

înseamnã cheltuielile totale de con-

struire a unui obiect sau obiectiv cu

excepþia costurilor pentru serviciile

inginereºti, juridice, dobânzilor de cre-

dite, costul terenului, taxe, impozite;

p% = procent din valoarea investi-

þiei pentru servicii globale de con-

cepþie, conducere ºi supraveghere

sau servicii parþiale, dupã cum se

convine.

În multe cazuri, procentul se

negociazã. Pentru evitarea acþiunilor

de dumping, la servicii globale pro-

centul nu trebuie sã coboare sub

1,5% din valoarea investiþiei, sus-

þinut de faptul cã serviciile trebuie sã

fie de calitate.

Calculul onorariilor pentru servi-

ciile de consultanþã, pe baze procen-

tuale din valoarea investiþiei au la

bazã, de regulã, valorile estimative

stabilite în fazele preliminare - even-

tual studiul de prefezabilitate.

În acest caz, consultantul nu

pierde nimic, dacã prin priceperea

sa reduce valoarea investiþiei ºi este

stimulat în acest sens.

Totuºi, dacã investiþia necesitã, la

cererea investitorului, extinderi ºi

suplimentãri de lucrãri ºi valori,

atunci onorariul se recalculeazã,

având la bazã valoarea investiþiei

recalculatã ºi pãstrând procentul

(p%) negociat anterior.

În figura 2 se prezintã curbele

cu mãrimea procentului „p%“ din

valoarea investiþiei (Vi) pentru con-

strucþii noi.

Semnificaþia claselor 1-5 este

prezentatã în tabelul 1, unde tipurile

de construcþii, în funcþie de comple-

xitatea lor, sunt grupate pe clase.

În figura 3 sunt prezentate

curbele cu mãrimea procentului „p%“

din valoarea investiþiei (Vi) pentru

construcþii existente (modernizãri ºi

consolidãri), folosind aceleaºi clase.



din valoarea investiþiei (Vi) pentru

activitatea „Managementul investiþiilor“,

folosind aceleaºi clase.



din valoarea investiþiei (Vi) pentru acti-

vitatea de „Supravegherea lucrãrilor

în ºantier“, folosind aceleaºi clase.



În tabelul 1 este prezentatã

clasificarea tipurilor de clãdiri pe

clase.

Se tarifeazã ºi se plãtesc supli-

mentar prin metodele: plata cu luna

(A), onorariu pe baza aplicãrii unui

coeficient la salarii (B) sau onorariu

pe baza cheltuielilor efective ale

firmei de consultanþã plus o sumã

stabilitã (C).

Suplimentar serviciilor prevãzute

la punctele A ºi B, stabilite pe bazã

de procent din valoarea investiþiei,

consultantul va include în obligaþiile

sale:

discuþii succesive cu investi-

torul, ori de câte ori este necesar ºi

sfaturile ºi informaþiile care sunt

necesare;

cereþi în scris sau verbal

investitorului informaþii asupra pro-

prietãþii, vecinilor, a lucrãrilor exis-

tente subterane, drepturi de acces etc.;propuneþi servicii inginereºti de

consultanþã suplimentare, dacã suntnecesare (studii geotehnice, topogra-fice, expertize ale clãdirilor vecine,teste, probe etc.);

vizitaþi amplasamentul, stabiliþiorientãri, propuneþi variante de plangeneral;

participaþi la întâlniri ºi susþineþipropunerile dvs. cu Administraþia ºiorganismele care emit avize, ori decâte ori este necesar, ºi faceþi chiarºi vizite de curtoazie;

asiguraþi prezenþa specialiºtilordvs. care au elaborat documentaþiilepentru avize ºi autorizaþii la toateîntâlnirile comune cu Administraþia,

Investitor-Antreprenor ºi alþi partici-panþi la realizarea investiþiei;

asiguraþi vizite de inspecþie înºantier în care verificaþi corecta apli-care a proiectului, conform legii;

asiguraþi prezenþa specialiºtilordvs. la inspecþiile pe faze determi-nante planificate.

În onorariul stabilit pe bazã de

procent se include ºi documentaþia

„Detalii de Execuþie“ (DE). Dacã

aceastã fazã este încredinþatã Antre-

prenorului (prin contract de execuþie)

atunci diminuaþi tariful rezultat cores-

punzãtor, prin negociere cu Investi-

torul.

În onorariul calculat pe bazã de

procent nu se include ºi verificarea

ºi aprobarea planurilor întocmite de

antreprenor.

Fig. 2: Construcþii noi Fig. 3: Construcþii existente

Fig. 4: Managementul investiþiilor Fig. 5: Supravegherea lucrãrilor în ºantier



Tabelul 1: Clasificarea tipurilor de clãdiri pe clase



În onorariul calculat pe bazã de

procent nu se include ºi verificarea

planurilor de cãtre verificatori ºi

experþi autorizaþi.

E) Onorarii sub forma unei

sume stabilite anticipat (pauºalã)

La cererea investitorului, consul-

tantul poate prezenta acestuia

valoarea onorariilor pentru serviciile

sale ca o sumã globalã - forfetarã -

în care se includ toate costurile

necesare, profitul, cheltuiel i le

neprevãzute ºi un coeficient pentruriscuri. Suma astfel prezentatã senegociazã între pãrþi. La stabilireaunei astfel de sume, consultantul tre-buie sã cunoascã: dimensiunileproiectului, totalitatea serviciilor ºiobligaþiilor sale ºi perioada cât maiexactã a îndeplinirii serviciilor.

Prin contract, de regulã, seprevede posibilitatea revizuirii mãri-mii onorariului, în cazul modificãriisau extinderii proiectului pe parcursulelaborãrii.

F) Remunerarea globalã fixãConform acestui sistem, consul-

tantul stabileºte prin contract oremunerare fixã, periodicã ºi finalã.

În acest caz, consultantul calcu-leazã costul prin una sau mai multedintre metodele prezentate mai susºi adaugã o marjã mai importantã decheltuieli neprevãzute, riscuri etc.

Valoarea globalã fixã se stabi-leºte împreunã cu definirea cu pre-cizie a conþinutului serviciilor, derulareaîn timp, obligaþiile reciproce, clauzade modificare a conþinutului, sta-bilirea valorilor ºi termenelor etc.

Din punctul de vedere al consul-tantului, în acest caz acesta trebuiesã evalueze ºi elementul de risc.

G) Plãþi în avansEste metoda prin care clientul

plãteºte în avans consultantului osumã care reprezintã serviciile con-sultantului pentru o perioadã viitoare.

Plãþile în avans se pot efectua pebaza unor contracte cadru ºi pebaza unor teme de conþinut ºigrafice de prestaþii concrete.

Cheltuielile directe - transport,cazare, materiale, multiplicãri etc. -pot fi plãtite suplimentar ºi separatplãþilor în avans. Acest sistem pre-zintã clientului disponibilitatea per-manentã a consultantului cã nu vaangaja alte servicii în defavoarea sa,datoritã plãþilor în avans.

RECOMANDÃRIEste esenþial ca onorariile servi-

ciilor inginereºti sã fie plãtite imediat,dupã facturarea de cãtre investitor.

În faza de negociere a onorariilor,investitorul avizat nu va reduce sub-stanþial onorariul cerut de consul-tant, pentru a nu se compromitecalitatea serviciilor.

Consultantul va asigura, prin cali-tatea serviciilor ºi lucrãrilor sale, ce-rinþele investitorului privind investiþia,prin: statutul sãu profesional, inde-pendenþã, competenþã, legalitate,corectitudine ºi respectarea coduluideontologic al profesiunii.

(Continuare în numãrul viitor)

Tabelul 3: Distribuþia onorariilor pe specialitãþi

* Procentele sunt medii ºi negociabile între specialitãþi, în funcþie de complexitatea proiectelor,pentru fiecare specialitate.

În procentele stabilite pentru specialitãþile de instalaþii (pt. 4, 5) se includ ºi:temele (fiºele tehnice) pentru cererile de oferte pentru utilaje ºi echipamente;recomandãri scrise cãtre investitor privind selecþionarea pe bazã de oferte a utilajelor ºi

echipamentelor.

Tabelul 2: Conþinutul serviciilor inginereºti prevãzute în curbele procentuale ca servicii de bazã (A+B)

* Documentaþiile necesare în etapa preliminarã ca: studii de piaþã, studii de amplasament, studiide teren (geotehnice ºi topografice), rapoarte preliminare, expertize, studii de finanþare, studii deprefezabilitate, studii de fezabilitate, teste, probe, alte documentaþii preliminare.

d i n s u m a rEditorial 3

Soluþii tehnice în construcþia obiectivelor sportive 4, 5

NEXTECH - o nouã maºinã de foraj 6, 7

Profesioniºti pentru eternitate:

Laurenþiu ÞURCANU 8, 9

Coloane din agregate compactate

pentru îmbunãtãþirea terenurilor de fundare 10, 11

Dialog firmã - specialiºti pentru promovarea

produselor moderne ºi eficiente 12, 13

Ferestre calde pentru iarnã 14, 15

Ansamblul de la Palatul Cotroceni (III) 16 - 18

Ascensoare moderne

pentru noile ºi vechile construcþii 19

Produse metalurgice pentru construcþii 20, 21

Panouri termoizolante

cu poliuretan ºi vatã mineralã 22, 23

Managementul activitãþii

de construcþii-instalaþii montaj 24, 25

BAU 2011 - München (17 - 22 ianuarie) 25

Proiectarea ºi managementul

investiþiilor în construcþii 26, 27

Eurocodurile: actualitate ºi perspectivã 28 - 30

Utilaje pentru construcþii 31

Þigle metalice,

panouri sandwich, profile galvanizate 31

Conferinþa Naþionalã de Construcþii Metalice -

Timiºoara 26 - 27 noiembrie a.c. 31

Clãdire cu structurã uºoarã rezistentã la foc 32 - 34

Certificare sisteme de management

ºi conformitate produse 35

Sisteme de etanºare

pentru depozite de deºeuri 35

Membrane hidroizolatoare autoadezive 35

Climatizarea halelor ºi recuperarea cãldurii 36, 37

Coºul casei tale 39

Reducerea zgomotului produs de transporturi

în aglomerãrile urbane 40 - 43

Consultanþã în investiþii-construcþii 44 - 49

Produse pentru finisaje în construcþii 45

Constructori cu activitate non-stop Cop. 2, 3, 4

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 7.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 65 – noiembrie ...

Documents

Transcript of citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 65 – noiembrie ...