COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN.CHIŞINĂUCOLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN.CHIŞINĂU

Sistemul cardiovascular uman, sistemul limfatic;Sistemul cardiovascular uman, sistemul limfatic;structură şi funcţii.structură şi funcţii.

Elaborat: profesor biologie, Ion BodeanElaborat: profesor biologie, Ion Bodean

Chestionar

1.Inima umană; structura; 2. Activitatea cardiacă, ciclurile cardiace; 3. Automatismul activităţii cardiace,

importanţa; 4. Sistemul circulator uman; circuitul mare şi

circuitul mic, esenţa; 5. Tipuri de vase sanguine – artere şi vene,

caracteristica generală, funcţii; 6. Sistemul limfatic, structură şi funcţii

Obiective

1. Să înţeleagă unitatea structurală şi funcţională a componentelor sistemului cardiovascular;

2. Să cunoască principiul de ,,automatizm” al inimii;

3. Să înţeleagă esenţa proceselor fiziologice ale circuitului mare şi mic, unitatea structurală şi funcţională dintre sistemul sanguin şi limfatic;

4. Să identifice tipuri de vase sanguine, interdependenţa structură-funcţie.

Structura cordului uman Inima umană: • 1. Atriu drept; • 2. Atriu stâng; • 3. Vena cavă superioară;

4.Aorta; • 5. Arteră pulmonară; • 6. Venă pulmonară; • 7. Valva mitrală; • 8. Valva aortică; • 9. Ventricul stâng; • 10. Ventricul drept; • 11. Vena cavă inferioară; • 12. Valva tricuspidă; • 13. Valva pulmonară

Activitatea inimii•

Inima este un organ muscular unic (pompa perfectă) care pompează sângele prin organism aprovizionând celulele cu oxigen şi compuşii necesari metabolismului celular. Inima este compusă din 2 atrii şi 2 ventricule; atriile şi ventriculile din aceeaşi parte comunică între ele prin supapele respective. (vezi des.) La contracţii, muşchiul cardiac pompează sângele mai întâi prin atrii, apoi prin ventricule. La trecere prin plămâni (circuitul mic) sângele se îmbogăţeşte cu oxigen şi cedează bioxidul de carbon (schimbul de gaze pulmonar), prin venele pulmonare (unicele vene ale organismului prin care circulă sânge arterial) se varsă în atriul stâng, apoi în ventricolul stâng din care este pompat în artera aortă apoi trece în arterele magistrale irigând tot organismul cu sânge arterial. După ce cedează oxigenul şi se îmbogăţeşte cu dioxid de carbon (sângele arterial se transformă în sânge venos), se scurge prin sistemul de vene în venele magistrale – cavă inferioară şi cavă superioară de unde se varsă în atriul drept şi apoi este pompat în ventricolul drept. Din ventricolul drept, prin arterele pulmonare (unicile artere prin care circulă sânge venos), sângele ajunge la plămâni unde are loc schimbul de gaze. Indicile de bază al activităţii cardiace este cantitatea de sânge care poate fi pompată într-un minut. În mod normal, pentru un adult această cantitate nu trebuie să fie mai mică de 5,0 l./min(300 l/oră; 7200 l/24 ore) Inima efectuează mai mult de 100000 de contracţii pe zi pompând sângele prin aproximativ 20000 km. de artere şi vene ale sistemului circulator uman. La un adult în stare de repaos inima efectuează 60-80 de contracţii/min.În stare de stres, activitate fizică intensă, ritmul contracţiilor cardiace poate atinge valori de pâină la 200/min.

Sistemul de dirijare (automatismul inimii)

• Parametrii calitativi ai muşchiului cardiac sânt: ritmicitatea, conductibilitatea, excitabilitatea şi contractilitatea. Îndeplinirea normală a funcţiei de către inimă depinde de:

• starea fiziologică a muşchiului cardiac;• funcţionarea coordonată a centrilor de automatism

cardiac (nodurile S-A şi A-V);• Starea sistemului de supape ce asigură circulaţia

curentului sanguin într-o direcţie;• Lipsa patologiilor în sistemul circulator (depuneri

de holesterină în lumenul arterial, etc.)• Contracţiile şi relacsările muşchiului cardiac

(sistola şi diastola) au loc consecutiv şi se efecuează cu o precizie mare; (asigurarea cantităţii de sânge circulant în fiecare unitate de timp în fiecare sector al sistemului circulator).Impulsurile de dirijare (S-A şi A-V) se transmit prin sistemul conducător al inimii la miocard asigurând frecvenţa, uniformitatea, sincronicitatea contracţiilor atriilor şi ventricolilor în conformitate cu necesităţile organismului.

• Controlul activităţii cardiace se efectuează prin măsurarea puilsului, înregistrarea grafică –electrocardiograma- cu ajutorul unui aparat special – electrocardiograf.

• S-A

A-V

Sistemul circulatorSchema circuitului mare şi mic sanguin

• 1 — sistemul capilar al capului, , părţilor superioare ale corpului şi membrelor superioare;

• 2 — artera carotidă stângă; • 3 — capilare pulmonare; • 4 — trunchi pulmonar; • 5 — vene pulmonare; • 6 — vena cavă superioară; • 7 — aorta; • 8 — atriul stâng; • 9 — atriul drept; • 10 — ventricolul stâng; • 11 — ventricolul drept; • 12 — aortă abdominală; • 13 — ductul limfatic toracic; • 14 — artera comună a ficatului; • 15 — artera gastrică stângă; • 16 — venele ficatului; • 17 — artera splinei; • 18 — capilarele stomacului; • 19 — capilarele ficatului; • 20 — capilarele splinei; • 21 — vena portă; • 22 — vena splinei; • 23 — arteră renală; • 24 — venă renală; • 25 — capilare renale; • 26 — artera peritoneală; • 27 — vena peritoneală; • 28 — vena cavă inferioară; • 29 — capilare intestinale; • 30 — capilare ale părţii inferioare a trunchiului şi

membrelor inferioare.

Structura şi funcţiile sistemului circulator

• Sistemul circulator constă din: inimă (cord), artere, vene, capilarele ţesuturilor şi plămânilor.

• Funcţie: - alimentarea continuă a tuturor ţesuturilor de către curentul sanguin pentru asigurarea unui flux de nutritive şi oxigen şi eliminarea din organism a prodeselor rezultante ale activităţii vitale. (asigurarea proceselor metabolice)

• Sângele— elementul de bază al sistemului circulator; constă din - 50% plasmă, 45% din elemente figurate roşii în care se conţine hemoglobină, şi 5% - elemente figurate albe.

• Inima (cordul) — pompa care asigură circulaţia continuă a sângelui prin sistemul circulator.

• Arterele — conductele sanguine prin care sângele arterial ajunge la periferie, la toate ţesuturile;

• Venele — conductele sanguine, prin care sângele venos este colectat de la periferie şi transportat la inimă.

• Sistemul capilar — derivate microscopice ale arterilor prin care sângele ajune la ţesuturi (arteriole) şi care se transformă în venule – începutul sistemului venos

Tipuri de vase sanguine, structura arterei

• Endoteliu • membrana internă •

• membrana elastică

•

• tunica musculară

•

• tunica externă•

• •

Sistemul limfatic• Prin sistemul limfatic al organismului circulă limfa care face parte din mediul intern şi

care în final se varsă în sistemul circulator venos; • Limfa, ca şi lichidul interstitial, are o compozitie asemănătoare cu a plasmei sanguine;

Sistemul limfatic se caracterizează prin următoarele caractere structural-funcţionale:

• -îndeplineşte funcţia de drenaj a ţesuturilor formând prin sistemul capilar reţele terminale;

• - vasele limfatice se aseamănă structural cu venele, sânt formate din trei tunici mai subţiri ca la vene şi sânt înzestrate cu valvule semilunare care asigură circulaţia limfei numai spre inimă.

• Sistemul limfatic începe cu capilarele limfatice ale ţesuturilor. Capilarele se unesc şi formează vase limfatice care urmează acelaşi traseu ca şi venele şi se îndreaptă spre inimă.

STRUCTURA• Pe traseul vaselor limfatice sânt situaţi ganglionii limfatici (în jur de 400);în anumite

regiuni ale corpului formează grupuri ganglionare (axilară, abdominală,etc.). • Ganglionii limfatici realizeaza mai multe functii: produc limfocite si monocite;

formeaza anticorpi; au rol în formarea şi circulatia limfei;- În ganglioni limfocitele se găsesc în număr mare, reţin şi nimicesc bacteriile care au nimerit în sânge; în mod normal nodurile limfatice sânt mici, nu se palpează, în caz de infecţii se măresc considerabil şi devin dureroase

Sistemul limfatic; structură şi funcţii

Circulaţia limfei, amplasarea nodurilor limfatice, ,,centrele de imunitate” în organismul umanCirculaţia limfei, amplasarea nodurilor limfatice, ,,centrele de imunitate” în organismul uman

Sistemul limfatic; structură şi funcţii• -trunchiul jugular(stang si drept) colecteaza limfa de la cap si gat.• - trunchiul subclavicular( stang si drept) colecteaza limfa de la membrul

superior, peretele anteror al toracelui si de la glanda mamara.• -trunchiul bronhomediastinal(stang si drept) colecteaza limfa de la peretii si

viscerele din torace.• - trunchiul lombar( stang si dpret) colecteaza limfa de la membrul inferior, de la

peretii si viscerele din pelvis.• - trunchiul intestinl(unic) colecteaza limfa de la ganglionii mezenterici si colici.• CANALUL TORACIC- este cel mai mare colector limfatic si incepe printr-o

dilatatie numita Cisterna, situata inaintea vertebrei L2. Urca anterior de coloana vertebrala inapoia aortei. Strabate diafragmul si patrunde in torace, unde initial este situat in mediastinul posterior.Ajuns la nivelul vertebrei T4 se indreapta spre stanga si inainte pentru a se deschide in unghiul venos format din unirea venei jugulare interne din stanga cu vene subclaviculara stanga. In ultima sa portiune se afla in mediastinul superior.Canalul toracic are o lungime de 25-30 cm si un calibru de 2-3 mm, fiind prevazut cu valvule in interior.

• Vena limfatica dreapta-are o lungime de cativa centimetri si colecteaza trunchiurile jugular, subclavicular si bronhomediastinal din partea stanga. Se deschide la locul de unire dintre vena jugulara interna din dreapta cu vena subclaviculara dreapta.

Unitatea structural – funcţională – sistem sanguin - sistem limfatic

Vas limfatic şi nod limfatic în organismul uman