CHELARU CRISTINA, GRUPA A8

CIPURI „ NEUROMORFE”

Această nouă abordare a computerelor, ce este deja folosită de anumite companii de tehnologie, se bazează pe sistemele nervoase biologice, mai exact pe modul în care neuronii reacţionează la stimuli şi la modul în care se conectează cu alţi neuroni pentru a interpreta informaţia. Ea permite computerelor să absoarbă informaţii noi în timp ce efectuează o sarcină, pentru a putea ajuta ceea ce fac în funcţie de modul în care se schimbă semnalele.

În anii următor, abordarea va face posibilă o nouă generaţie de sisteme de inteligenţă artificială care vor efectua anumite funcţii pe care oamenii le pot îndeplini cu uşurinţă: să vadă, vorbească, asculte, navigheze, manipuleze şi să controleze. Noua abordare are consecinţe importante pentru sarcini precum recunoaşterea facială şi cea vocală, pentru navigare şi planificare, care astăzi se află în etape elementare şi care se bazează foarte mult pe programarea umană

Noua metodă, ce este folosită atât în hardware, cât şi în software, este ajutată de o explozie a cunoştinţelor ştiinţifice despre creier. 

Noile procesoare sunt formate din componente electroncie care pot fi conectate prin fire care imită sinapsele biologice. Deoarece se bazează pe grupuri mari de elemente similare neuronilor, acestea sunt cunoscute sub numele de „procesoare neuromorfe”

Aceste procesoare nu sunt „programate”. Mai degrabă, conexiunilor dintre circuite li se acordă o importanţă diferită în funcţie de corelările între datele pe care procesorul le-a „învăţat” deja. Aceste grade diferite de importanţă sunt modificate pe măsură ce datele pătrund în cip, modificându-le valorile. Acest lucru generează un semnal care călătoreşte la alte componente şi, ca reacţie, provoacă schimbări în reţeaua neuronală, programând practic următoarele acţiuni într-un mod similar în care informaţiile modifică gândurile şi acţiunile umane.

Noile computere, care se bazează tot pe cipuri de siliciu, nu vor înlocui computerele de astăzi, dar le vor amplifica, cel puţin pentru prezent

Un mare avantaj al noii metode este faptul că poate tolera greşeli. Computerele tradiţionale sunt precise, dar nu pot funcţiona atunci când cedează fie şi un singur tranzistor. În cazul designului biologic, algoritmii se schimbă în mod constant, permiţând sistemului să se adapteze în mod constant şi să evite problemele, ducând la bun sfârşit sarcinile.

Computerele tradiţionale sunt totodată extrem de ineficiente din punct de vedere energetic, mai

ales atunci când sunt comparate cu creierul, pe care noii neuroni sunt concepuţi să îl imite.

IBM a anunţat că a construit cu ajutorul unui supercomputer o simulare a creierului uman ce includea aproximativ 10 miliarde de neuroni, adică peste 10% din totalul dintr-un creier uman. Simularea funcţiona de 1.500 de ori mai lent decât un creier uman, şi necesita câţiva megawaţi de putere, faţă de doar 20 de waţi, cât necesită un creier biologic.