CINEMATOGRAFUL FRANCEZ Impresionismul, dadaismul, suprerealismul. De la “SARBATOAREA SPANIOLA” la “CAINELE ANDALUZ”

Inainte de 1914 industria cinematografului francez era nerecunoscuta de majoritatea finaciarilor iar predominata sa artistica era ignorata de artisti. S-ar fi putut pastra o suprematie artistica chiar daca retetele de exploatare ale cinematografului, se demodasera. Renuntand la productie si la locatii de film nu faceau decat sa accentueze prabusirea acestei industrii. Productia, intrerupta de razboi este reluata cu forte mici in 1915. Charles Pathe’ debarca la New York , in prima iarna a razboiului, convocandu-i pe creditori, si amenintandu-i pe acestia cu falimentul astfel ii determina sa accepte un angajament la 50%. Eastman accepta sa-l aprovizioneze pe Pathe’ cu pelicula, Hearst il sprijina in productiile serialelor si a jurnalului sau saptamanal de actualitati. Bilantul din 1916 va arata o crestere. Societatea organizeaza un import masiv de filme “PATHE’ “,“EXCHANGE”, si “TRIANGLE”. Publicul prinde gustul cinematografului American, in perioada in care cinematograful francez este lipsit de mijloace financiare. Pathe’ lichideaza societatile sale de productie (S.C.A.G.L., “Le film d’art italien”, “Litteraria”, “Pathe’ limited “ - Londra, “Pathe’ Exchange” – New York) vinde “Pathe’ Consortion” care controla circuitul salilor de cinematiograf francez, iar uzina de pelicula americana este cedata lui Dupont de Nemours fara a se gandi la viitorul firmei. Eastman obtine marea fabrica de pelicula virgina, construita pentru a-l concura pe Pathe’ la Vincennes. Productia ramane in seama unor societati minuscule, subconduse candva de Pathe’ si Gaumond.

Louis Delluc declara:“ Franta, care a inventat, creat si lansat cinematograful, este acum cea mai inapoiata…. Sunt gata sa cred ca vom avea filme bune. Ele vor fi exceptii, caci cinemtograful nu este un dar al poporului nostru…ca Franta are tot atat de putin talent pentru cinematograf cat si pentru muzica”.Mai tarziu va scrie ca motto in revista CINE’A “Cinematograful francez sa fie cinematograf! Cinematograful francez sa fie francez!”. Marele teoretician avea dreptate deoarece Feuillade si Perriet se repetau ,Tourneur si Capellani emigeaza in America Carre’ isi depaseste rareori nivelul marelui mestesugar. Poirier, nepotul lui Berthe’ Morizot, fost secretar general al teatrului “ Champs Eliyse’es” aduce cinematografului un gust si o cultura ce lipsea in aceasta arta”. “ Ganditorul,”, al carui scenariu

apartinea lui Fleg este o fascinanta poveste de ghicire a gandurilor ilustrata prin exprimari fotografice sensibile. Chiar daca astazi ne trezeste mai degraba surasul pe buze,decat durerea in suflet, ramane prima opera de avangarda. Atle realizari ale regizorului sunt “Cutiuta de jar, Cele trei sultane, Suflete din Orient,” se specializeaza pe daptari ca “Jocelyn”. Filmul “La Brie’re” este un film ce marcheza apogeul sau artistic. El a stiut sa-si insuseasca intr-un mod inteligent cinematograful suedez,facand din peisaje un personaj dramnatic. Mai tarziu inclina spre documentar cu “ Croaziera neagra” si obtine un succes al carierei sale cu “Verdun, viziune istorica”.

Jacques de Baroncelli contemporan al sau adapteaza ‘” Pescarii din islanda, Mos Goriot”. Criticul Moussinac spunea despre el ca are o forta, si un simt al imaginii, calitati pe care le-ar dori mai intransigente. Nu va refuza ofertele comerciale, dar va ramane un mester cinstit ce-l va forma pe Rene’ Claire.

Raymond Bernard isi incepe cariera prin a pune in scena piesele si scenariile tatalui sau, Tristan Bernard. Trece de la comedia bulevardiera distractiva sau senzationala la marile montari istorice.“Minunea lupilor “ va avea un mare success, in contrast cu esecul “Jucatorului de sah”.

Henry Roussel se margineste la succelul comercial al lucrarii “Violete imperiale”. Scoala al carui centru si teotretician devine Delluc in viata se sprijina pe talente ca Abel Gance. Dulac, Marcel, l’ Herbier si mai tarziu pe Jean Epstein.

Abel Gange s-a instruit cu ajutorul lui Platon, Pitagora, Heraclit, Confucius. Spre 1911 devine scenarist si actor. Razboiul ii va aduce meseria de regizor.In primul film “Nebunia doctorul Tub” foloseste din plin deformarile de imagine, dar nu va exercita nici o influenta. Debutul il va face, in schimb, cu filmele de propaganda, incurajate de serviciul cinematografic al armatei. Acum el realizeaza, in acest domeniu plin de primejdii,“Eroismul lui Paddy” ,”Gazele ucigase”. Atrage atentia lui Delluc datorita filmului “Zona mortii”. Gange se avanta in granlilocventa cu “Simfonia a zecea” si “Acuz”. Cel din urma ii aduce celebritatea chiar daca este un amalgam de Biblie, Hugo, Griffith. Mortii se scoala din morminte , un Viercingetorix cu pantaloni vargati viziteaza transee pentru a aduce pe soldati la victorie. Echipa sa va petrece luni intregi in munti sau in studioul improvizat de el intre sinele garii orasului Nisa. Ore intregi el va acorda montajului si selectarii materialului. “Trandafirul dintre sine” isi schimba la premiera titlul: “ Roata”. Simplitatea hugoliana: eroul, mecanicul, se va numi, cu sobrietate Sisif. Rolul interpretat de Se’verin Mars va intruchipa atat pe mitologul invingator de stanci cat si pe Oedip indragostit nebuneste de propria fiica, pana la pierderea vederii si a ratiunii. Poezia lui Gange va impodobi un banal scanciob cu floricele agatate, iar casa va fi un castel cu vitralii, in fata caruia un scripcar, costumat asemenea unui

trubadur mediaeval, isi va canta amorul pentru fetiscana ,subit transformata in domnita cu palarie tuguiata si voal lung.

Moussinac afirma “caracterul ei dominant este este o incontestabila abudenta de bogatii noi ,de-a valma cu multa saracie banala si mult prost gust”. Floricelele ce atunci ii determinau pe domni sa surada ,acum par rupte dintr-o vedere postala.” Roata”e bazat pe un proces imprumutat de la Griffith: montajul accelerat.Peisajele alterneaza cu chipurile,cu bilele masinilor,cu aburii. Locomotiva goneste ,emotia spectatorului creste. Gance se inscrie cu moderatie si forta in curentul naturalismului francez ,ce parcurge drumul de la Sosirea trenului in gara si Victimele alcoolismului pana la Zori de zi si Batalia sinelor.Trebuie subliniat ca filmele sale au un caracter social ,intr-o epoca in care Ince sau Sjo’’stro’’m impinge cinematograful spre descrierea naturii.

Marcel l’ Herbier e opusul lui Gance. Poet simbolist si pretios ,e indreaptat spre cinematograf de intamplarile razboiului.Tanar debutant scrie scenariu ca:”Torentul” ,trecand la regie cu ”Rose France “,” Carnavalul adevarurilor “si”Villa Destin”,in decoruri ultramoderne inspirate din balete rusesti desenate de tanarul Claude Autant Lara.

“Villa Destin” este o parodie a filmelor seriale,”Prometeu bancher” subtitlul “instantaneu cinematografic”,”Rose France” –cantilena umbrelor si luminilor ,vazuta si compusa de l’Herbier-.

La “Omul din larg”,cu subtitlul “Marina” se inspira dintr-o nuvela de Balzac. Filmul e dominat de prezenta oceanului, si introduce in cinema variatiunea unei sonate (allergro,andante,scherzo,largo). Insa datorita jocului actoricesc filmul e mai greu de suportat decat scrancetul cu floricele a lui Gance. Filmul are si momente excelente in care se apropie de ”popularism”-prin scena de taverna.

Capodopera sa e “Eldorado”-Melodrama-,dansatoare spaniola Sybilla iubeste in secret pe frumosul pictor scandinav-Jacgues Catelain-logodit cu spaniola milionara –Marcelle Pradot-.Sybilla se va sacrifica pentru copilul ei, pe care il va da in grija tinerii perechi , dupa care se va sinucide, nu insa de a fi violate de un redus mintal. Povestea a avut priza la public, un grup de amatori si cunoscuti adunati de Delluc si de Canudo au primit cu entuziasm acest film. Filmul precumpaneste subiectivismul, sursele lui nu sunt extrase din expresionismul german, ci din scoala pictorilor impresionisti, dar si din experimentele lui Griffith si Sjostrom. Trucajele sunt folosite in scopuri expresive:” cand pictorul, la Grenada, priveste Alhambra, o vede ca intr-o panza de Monet, vaga si putin deformata;in reprezentatiile dansatoarelor, eroinelor, cu gandul dus in alta parte, aratate in mijlocul celorlalte dansatoare cu imaginea estompata, ca dupa un val”. Exista o scena de betie , unde figurile sunt vazute in oglinzi deformate. Filmul e o fotografie perfecta de un rafinament aproape excesiv, imaginea dandu-i peisajului spaniol un sens dramatic ce nu distorsioneaza

frumoase decoruri interioare a cabaretului modern. O reala emotie se alatura acestei reci virtuozitati, inainte de decesul sa, Sybilla, rezema de fragila panza a unui decor de teatru pe care apar umbre uriase ale dansatoarelor. Filmul “Inumana” mobilizeaza toata avangarda literara si artistica: Jacques Catelain, Geogette Leblanc , arhitectul Stevens tanarul decorator Cavalcandi. Insuccesului acestui film de arta ii urmeaza filmul comercial “Le Vertige”, “Nopti princiare”.

“Raposatul Matias Pascal” va place;meleagurile de la Roma si San Ginignano se imbina cu frumoasele decoruri facute de Cavalcandi. Filmul a avut un success deosebit, rafinamentul tehnic a reusit sa scape de formalism, caci sa axat pe un patrunzator tablou de moravuri.

Germaine Dulac realizeaza “Sarbatoare spaniola” dupa scenariul lui Delluc. Aceasta ziarista se dedica cinematografului in 1916 turnand filme ca: “Surorile dusmane”, ”Geo misteriosul”, “Venus biruitoare”, “Suflete de nebuni”. Ea cauta in studiouri un mijloc de a se exprima decat un mijloc de trai.

Anecdotica din “ Sarbatoarea spaniola” este slaba: rivalitatea a doi barbati pentru o femeie nepasatoare ii da posibiliotatea lui Dulac sa regaseasca in peisajele spaniole un exotism asemenea celui din Far-West. Dupa esecul filmului “Fumul negru” apare tacerea, ce reprezinta pentru Delluc o incercare ce stil, cautarea monologului interior ce mai tarziu va fi la moda la Hollywood.

“Tunetul” este o farsa dupa care Delluc realizeaza simultan “ Femeia de nicaieri” si “Friguri”.

“Femeia de nicaieri” este o incercare de stil direct – dupa o lunga scurgere de ani, o femeie se intoarce la casa parinteasca pe care o parasise de dragul unui barbat. Dorinta ei este sa reia firul vietii trecute.Neputinta o va determina sa plece. Evocarile trecutului sunt aici de un farmec aparte, pentru prima data neaparand oameni cu vesminte demodate. Muntii din Proventa vor intari drama iar unbalon rastogolindu-se pe pietris va face ca filmul sa inceapa cu imagini zguduitoare.

“Friguri” drama psihologica si modena, avea un studiu de medii populare (marinari debarcati, patroana unei taverne marsiliene descoperita de amantul ei). Prezentarea personajelor si dramei este un model de stil dominat de grija farselor cinematografice frumoase, un stil concret, direct, adevarat, potrivit cu continutul. Delluc se inscrie in traditia naturalista a cinematografului francez, si merita omagiul nostru datorita campului de adancime a personajelorfolosit mai tarziu de Orson Welles. Personajele din “Friguri” sunt tipuri umane caracterizate prin sobrietate.

Dulac dezvolta miscarea cineclubului francez dupa moartea lui Delluc. Filmele sale de inceput nu se potrivesc cu personalitatea sa: “Tigareta”, “Frumoasa fara mila”, “Moartea soarelui” contin parti excelente,rar intalnite in productiile comerciale.

Capodopera ei ramane “Surazataorea doamna Beudet”. Este povestea unei doamne neintelese, casatorita cu un om pe care nu il iubeste, si pe care voia sa-l omoare. Dulac gaseste aici subiectul ce se potriveste personalitatii sale, obiectele simbolice le prefera metaforele, cand femeia canta din Debussy,montajul face sa apara un puhoi de ploaie. Dulac deschide calea cinematografului psihologic si intimist.

Jean Epstein eseist si filozof, publica mai intai in revista “Cine’a” prima sa realizare in colaborare cu Benoit Le’vy. Este “Viata lui Pasteur”. Lucrarea are multe calitati si unele parti au precizia filmelor artistice.

Acestiu film ii urmeaza “Hanul rosu”, “Inima credincioasa”. Cercetarile estetice se imbina cu preocuparile tematice: rivalitatea pentru o femeie: intre un derbedeu si un muncitor cinstit. Atractia filmului este secventa din balci, spectatorul fiind purtat prin hora manejurilor de cai, clinchetul alamurilor.

“Frumoasa Niverneza” este o opera care se voia doar naturalista, gasindu-se aici o tema frumoasa cea “a slepurilorsi canalelor. “ Afisulmelodrama literara deceptioneaza, mai putin decat “Doua iubiri” el revine la filmele de avangarda pentru sali speciale :” Sase si jumatae unsprezece”, “Oglinda cu trei fete” “Prabusirea casei Usher.

La cativa ani de la moartea lui Delluc, erorile lui l’ Herbier din “Banii”, fac sa iasa la iveala falimentul sperantelor trezite in 1920. Se modernizeaza intriga si costumele. Bursa nu mai este locul unde se negocieaza valorile ci un simplu pretext de virtuozitate fotografica. “Ultimul dintre oameni” nu mai aduce moda montajelor accelerate ci apare moda miscarilor de aparat. L’ Herbier creeaza portabilul, aparat de filmat portabil capabil sa inregistreze vederile in mod automat. Obiectivul va excalada scarile bursei, se va rasuci inauntrul decorurilor cilindrice, va cobora, se va rostogoli. Inainte de a-l folosi l’Herbier a fost folosit de catre Gance in “Napoleon”. Inovatiile nu puteau prii ele insele in dezvoltarea unei generalizari artistice. “Napoleon” este aidoma acelei gigantice biserici barceloneze, careia un architect scrantit putin, i-a construit un portic in stil modern. Gance pacatuieste prin exagerare,ambitii nemasurate si mai mult prin conceptii nevalidate asupra istoriei. El realizeaza dupa acest film si “Sfarsitul lumii” unde el va interpreta rolul de Crist. Din pacate filmul a fost prezentat neterminat.

Avangarda apare in cinemotgraf in 1925, mult mai tarziu decat in pictura si in poezie. Delluc si prietenii lui fusesera formati de catre Rusiainteresandu-i mai tarziu dadaismul sau cubismul de la care se va inspira mai tarziu avangarda. Avangarda se limteaza cei drept, la o elita intelectuala, adica membrii “Cine’-Club”.

Dadaismul.Ilgasim la originea primelor filme de avangarda. Scoala literara apare la Zurich in 1916 la initiativa unui tanar poet roman Tristan Tzara. Un pictor suedez, Viking Eggeling incepe in 1917

o serie de contrapuncte plastice care in curand vor avea forma unor suluri de hartie lungi de cativa metri (Masa verticala orizontala in 1919 si Simfonia dialogala in 1920). Sprijinit de U. F. A. isi permite sa realizeze in Germania “ Symponie Diagonale” un fel de pictura abstracta si animata, facuta din spirale si dinti de pieptene. Pana in 1920 el realizeaza si alte simfonii: “ Paralela si orizontala”.

Pictorul german Hans Richter deseneaza “Ritm 21” un dans de patrate si dreptunghiuri negre, cenusii sau albe. Walter Ruttmann debuteaza cu “Opusul unu” compus din niste forme nedeslusite, destul de asemanatoare radioscopiilor.

Filmele “Simfonie diagonala”, “Ritm 23” si “ Opus patru” toate aceste titluri ilustreaza intentiile abstractionistilor germani, intrebuintarea, unor forme geometrice in miscare asemenea sunetelor unei orchestre.

Viking incepe in 1921 fixand programul “Evenimente si revolutii” in domeniul artei pure (Forme abstracteasemenea evenimentelor muzicale ce se graveaza in noi pe cale auditiva). Severitatea programului contrasta cu primele filme de avangarda “Intoarcerea la ratiune” – Man Ray “Baletul mecanic” lui Le’ ger si”Antract”realizat de Rene’ Clair.

“Baletul Mecanic” corespunde exact titlului sau: e un dans de obiecte si de angrenaje ,legate prin ritm sau prin analogii de forma.Obiectele sunt recunoscute cu usurinta ,luate din viata cotidiana (articole de bazar, roti la loterie, bile de sticla etc ).Figura umana nu este exclusa din film,a carui tema e umoristica.Tot filmul e o variatie pe un titlu de ziar”S-a furat un colier de 3000000 de franci”.

“Antract”este un divertisment cinematografic, intercalat de un balet mechanic. Rene’ Clair ,pe numele sau adevarat de Rene’ Chomette e fiu de negustor ce refuza sa continuie comertul parintesc,apucandu-se de gazetarie si tot odata ia mici roluri in filmele lui Feuillade.Primul sau film “Parisul care doarme “e poveste unui savant nebun ce imobilizeaza Parisul ,gratie unei raze diabolice.Film realizat in exterioare ,e valoros datorita ironiei subtile cu care sunt manevrate cele opt personaje vii intr-o capitala incremenita. Imaginile luate de catre Defassiaux,transforma Turnul Eiffel intr-un personaj.

Scenariu pentru “Antract” (Francis Picabia) incapea pe doua pagini de indicatii sumare. Rene’ extrage teme pe care le orchestreaza ,le decupeaza,le ritmeaza.Unii au rezumat filmul :cosmarul unui cetateaninca ametit dupa o seara e petrecere in balci .Acesta afirmatie ar fi greseala grosolana ;barba neagra ,farsa si ochelarii de fier cu care sunt impodobite dansatoarele,reprezinta un avertisment pentru cei ce s-au incumetat la asemenea afirmatii. Parte intai din “Antact” este un amestec subtil si ritmic de mai multe teme filmate intr-un mic studiou de pe Champs –Elyse’es: panoramic al Parisului ,cosuri de fum in forma de coroane,impresionantele voltije ale unei dansatoare proietate cu incetinitorul. In mici roluri ,pentru

distractia personala, apar Man Ray, Picabia,compozitorul Erik Satie. Picabia isi ucide personajul prin lovituri de pusca si astfel introduce episodul inmormantarii, al fugaririi cu dricul. Ceremonia incepe intr-un ritm solemn,in decoruri de baroc al parcului de atractii din Luna Park. Dricul tras de camila ,maestrul de ceremonii imbracat in uniforma de incasator de banca,coroanele mortuale facute din cozonac.

Partea A doua e influentata de perioada antebelica. Ii simtim inraurirea de indata ce cortegiul se pune in miscare,un cortegiu urmat de cativa prieteni ai autorului (Marcel Achard, Pierre Scize) si cateva personaje comice luate de la Feuillade sau Durand:falsul olog,soacra,pictorul parlit

etc.Montaj rapid, deformari ale imaginii ,supraimpresionism:filmul merge dupa reteta Pathe’ si Senett

Erik Satie scrie muzica acestui film, o muzica ironica si ritmica ,fidela imaginelor.

Dupa “Antract “urmeaza“Fantoma de la Moulin Rouge”(poetizarea unui peisaj parizian prin aplicari ale trucajului),”Calatria inchipuita”(se incearca prospetinea din “Antract“), ”Prada Vantului” o melodrama dupa un roman mediocre.

Contele E’tienne de Beaumont,mecena,dorea ca in “seratele pariziene” sa concureze “Baletele suedeze”.Banda “Reflexe de lumina si de viteza “realizate de Henri Chomette se margineste la o ingramadire de cristale sub proiectoare si la un montaj neindemanatic .Formele geometrice din “Emak Bakia”,efectul de nebular ,de <flou> sistematic exagerate din “Steaua de mare” valoreaza poate mai mult. Dar aceste filme realizate de Man Ray urmaresc experimente cinematografice.

“Fapt divers” de Claude Audant Lara,”Fotogenia mecanica” de Gre’millon sunt departe de al egala pe Rene’ Clair.

Dupa arta abstracta si Dadaism urmeaza perioada filmului suprarealist. Primul film din acest curent e realizat de Dulac “Scoica si popa”Opera are cusururi fara indoiala ,dar cele mai suparatoare sunt cele date de scenariu poetic. “Caine andaluz” este alaturi de “Antract” capodopera anvangardei. Filmul a fost interpretat prin psihanaliza;eroul vrea sa-si sarute femeia iubita ,este impiedicat de doua franghii lungi de care atarna dovlecei,doi seminaristi si un pian cu coda umplut cu magari in putrefactie.Ca semnificatie Dragoste (elanul eroului), Sexualitatea (dovlecei ) impiedicate de (franghii)De prejudecatile realitatii(seminaristii) si Educatia burgheza(pianul) In realitate autorii scenariului Dali si Bunuel au cautat sistematic accesorii trasnite si absurde. “Cainele andaluz” care nu are un sens alegoric recurge la metafore suprarealiste sau chiar la cele clasice:luna taiata in doua de

un nor de praf vrea sa simbolizeze ochiul deschis printr-o singura taietura. In “Antract predomina o improvizatie vesela si nepasatoare,in care moarte era sfidata de un cortegiu ciudat ,in “Cainele andaluz” in loc de vesele si nepasatoarele parade ,apare disperare nebuna si innebunitoare ,revolta anarhica si a ratiunii.”Cainele andaluz “e imaginea unei tinereti intelectuiale revoltata si confuza,un puternic stigat de furie. “Sangele poetului “-Jean Cocteau pleaca de la influentele suprarealiste, dar in filmul sau el reuneste mari virtuozitati pe teme socotite traditionale de el “Misterele Castelului Degetar” -Man Ray inainte de “Varsta de aur “-Bunuel. Noul film a lui Bunuel accentueaza reactia produsa de “Cainele andaluz” impotriva tehnicii scapatoare si gratuite a avangardei. Adesea se intalnesc fragmente imprumutate din “realitate” ,precum si un documentar despre scorpioni, imagini neuter si aproape banale. Scenariu lui Bunuel si Dali era o incercare de a exprima lumea lui Freud, Karl Marx, Lautre’amont. Realizatorul ar fi dorit sa-si intituleze opera ”Apele inghetate ale calculului egoist” expresie luata din Manifestul communist,dar a renuntat datorita eroului sau ,ce era ruda cu “Fantomas si Moldoror”. Furia si pansexualismul stapanesc o opera in care alegoria inconstienta duce la naive simboluri sexuale. “Varsta de aur “ marcheaza inceputul unei epoci de “luare de constiinta”. Bunuel va gasi o portita de iesire din revolta cu ajutorul documentarului. “Pamantul fara paine” -documentar social –descrie ciudata tara a hurzilor,,cea mai mizera regiune din Spania. “Varsta de aur” pune capat cinematografului Dadaist si suprarealist ,mai tarziu aparuta la Hollywood: Robert Florey-“Amorul lui zero” “Numai ceasuri “Alberto Cavalcanti poate fi considerat ca prima manifestare a curentului;documentar de avangarda(o intriga destul de fluida serveste pretext pentru evocarea unui oras).”Micuta Lili”,”In rata”.El se va apropia de Renoir mai mult decat de avangarda pura.