cinematografie

3
1. Conceptul de postumanism 2. Conceptul de transumanism cinematografie, listă filme 1. Metropolis 2. Terminator I 3. Star trek 4. Battlestar , mai ales pentru post umanitatate 5. Trancendence 6. Omul bicentenar 7. Despre tragedia greaca si antigona, unde, pt prima data , nu se mai recurge la ajutorul zeilor 8. In antigona, ea e supraumana prin sacrificiu. Paradoxal, supraumanul izvoraste din datorie pt frate polynices ca principiu supreme al umanitatii, intrecand iubirea pt logodnic Haemon 9. Apelul la figure mitologice cum ar fi hydra pt regenerare sau hercule pt putere, capacitate ale omului postuman Contestatari ai ideii de seaparare a mintii de corp N. Katherine Hayles a contribuit în mare măsură, fără îndoială, la demascarea pericolului pe care îl constituie ceea ce poate fi numit „postumanismul apocaliptic“ sau „comod“. 2 De fapt, chiar de aici ia naştere How We Became Posthuman: Această carte a pornit de la visul unui robotician care mie mi s- a părut un adevărat coşmar. Citeam Mind Children: The Future of Robot and Human Intelligence de Hans Moravec, delectându-mă cu varietatea ingenioasă a roboţilor săi, când am dat peste un fragment în care autorul pretinde că nu va mai fi mult până când

description

cinematografie

Transcript of cinematografie

1. Conceptul de postumanism2. Conceptul de transumanismcinematografie, list filme1. Metropolis2. Terminator I3. Star trek4. Battlestar , mai ales pentru post umanitatate. Trancendence!. "mul #icentenar$. %espre tragedia greaca si antigona, unde, pt prima data , nu se mai recurge la a&utorul 'eilor(. In antigona, ea e supraumana prin sacrificiu. )arado*al, supraumanul i'+oraste din datoriept frate pol,nices ca principiu supreme al umanitatii, intrecand iu#irea pt logodnic -aemon.. /pelul la figure mitologice cum ar fi 0,dra pt regenerare sau 0ercule pt putere, capacitateale omului postumanContestatari ai ideii de seaparare a mintii de corp 1. 2at0erine -a,les a contri#uit 3n mare msur, fr 3ndoial, la demascarea pericolului pe care 3l constituie ceea ce poate fi numit 4postumanismul apocaliptic5 sau 4comod5.2 %e fapt, c0iar de aici ia na6tere -o7 8e Became )ost0uman9/ceast carte a pornit de la +isul unui ro#otician care mie mi s:a prut un ade+rat co6mar. Citeam Mind C0ildren9 T0e ;uture of ilor si, c=nd am dat peste un fragment 3n care autorul pretinde c nu +a mai fi mult p=n c=nd con6tiin>a uman +a putea fi transferat 3ntr:un computer. )entru a repre'enta aceast idee, autorul nscoce6te un scenariu fantastic 3n care un ro#ot c0irurg pasea' creierul uman printr:un fel de liposuc>ie cranian, citind informa>iile din fiecare strat molecular pe msur ce acestea sunt 3ndeprtate 6i transfer=nd aceste informa>ii 3ntr:un computer. ?a sf=r6itul opera>iei, ca+itatea cranian este goal, iar pacientul, care se gse6te acum 3n corpul metalic al computerului, se tre'e6te cu e*act aceea6i con6tiin> pe care o a+ea 3nainte.Cum a fost oare cu putin>, m:am 3ntre#at atunci, ca un om at=t de inteligent ca Mora+ec s cread c mintea poate fi separat de corp@ )resupun=nd c0iar c o asemenea separare ar fi posi#il, cum ar putea cine+a s cread c, a&uns 3ntr:un mediu total diferit, con6tiin>a ar rm=nenesc0im#at, ca 6i cum nu ar a+ea nicio legtur cu corpul care o adposte6te@ %=ndu:mi seama 6ocat de acest lucru, am 3nceput s o#ser+ c nu era nici pe departe singurul. A1..., 1B1C. )remisa ca umanismul se inserea'a in orice scenariu postuman11. Computerul pe prima pagina a re+isteti Time, inlocuind omul anul12. Joseph Hoelscher din Ohio nelegea, n sfrit, adevrata semnificaie a succesului de box office al anului: Coperta dumneavoastr eilea! omul ntr"o momie de papier mch i ridic n slvi o main# $u"i de mirare c %# voia s se ntoarc acas#'(13. )manismul intr din nou n scen* nu varianta raionalist, universalist, discreditat de poststructuralism i de evenimentele ori+ile din secolul ,,, ci o variant nou, care reia ideile unui umanism timpuriu, pentru care nu ra ionalitatea este comun tuturor oamenilor, ci adevrul ontologic almortalitii, nu capacitatea de a raiona, ci vulnera+ilitatea n fa a suferinei#-cest umanism renscut i obsedat de moarte este n strns legtur cu ceea ce a fost numit recent ntoarcerea la etic. sau cotitura etic./# 0initudinea ar tre+ui s ne mpace cu doleanele celuilalt, s ne deschid la rugminile eticului i s ne poarte dincolo de +arierele implaca+ile ale politicii# 1oi arta aici c pn i acest umanism este implicat n trasarea unor limite politice pe care are pretenia c le transcende i, mai mult, c o etic a mortalitii i a suferinei nu repre!int un nlocuitor potrivit pentru politicile 2post3umaniste cu o+iective polemice14. &eleportarea15.-vand in vedere noile descoperiri tehnologice este necesar sa reevaluam termenii discutiei despre legatura dintre religiie si stiinta 24iener, pag 53