I" Chestiunlle tratate in aceasta brogura sunt dintracelea cari preocupa astgzi, pe tot omul cuminte. Soiu~lonarea lor v$ va satisface, deoarece ea este blblica Si, prin urmare, demn6 de crezut.

Dobandind notiuni juste despre Creatorul cerulul $i ai p8rnantului,. astfei cg pe ienga insemnatatea numelui Sau, veg intelege deasemenea wri Sunt rugaciunile pe cari El le ascuita. -

C U P R I N S U L : Pagina:

JustiRwre Pe cine cinstqtl tu? Rezoluue 1941 Cari rug.4ciuni le ascuita

Durnnezeu? Martiri a! Teocratiei

Watcn Tower a 0 e and Tract Soc'eb 124 Co..rrnoa hcgnu Brookvn, N. V., U.S.A.

"WHO IS VOUR GOO?" Rumanian Made h Rumania

Edlhra tradu&ruiui: Ranw Petre, Bucuregti 3,

Aleea Tenola, nr. 19

Cine e Dumnezeul tgu?

lustiflcare

Care este numele a c h i fustiflcare sau reabilltare (restatornlcire) trebue a se f a d Fnainte de toate, 51 pentruce este aceasta, in genere, lndispensabil (absolut necesar?). Acest nume este acela a lui Iehova, Cel Prea fnalt, pentru care a =sit tlmpul cfind trebuie 5i va fi justlficat pe deplin. Iehova indicBnd xopurlle Sale fat8 de creatiunea Sa, justlflcarea numelui Ssu, va fl o dovada c8 Cel Prea h a l t este totdeauna drept Si adevarat $i c6 cuvfintul Sau este lnfallibil ce nu se poate in~ela, $i c3 El va st3rpi din univers tot ce este nedrept ~i rgu, dar d amlcilor $1 aparatorilor drepstii, cari fac binele, le va acorda favorurlle Sale, condudndu-i 51 protejfindu-i.

lehova Dumnezeu Tn niclun caz nu este responsabli pentru riutatea ce domnegte in iume, 5i nlcl de suferinteie de cari este napastuit neamul omenex. Este, prin urmare, cu totul nedrept de a i se imputa Lui acestea. El nu aproba nici practica rguiui $i nici conditiunile dureroase cari rezulta din el. Faptele pe cari' ie descopera Biblla, sunt urrnstoarele: Dumnezeu, singurul care se numegte

. .

Iehova, a creat toate iucruriie bune $1 perfecte. Deuteronornul J2:4, se exprima in aceste cuvinte; .,Lucrarile Lui sunt perfecte, caci toate c.3iie Lui sunt drepte". Raspunderea pentru nedreptate Si pentru suferinteie, pe care aceasta le-a provocat printre oarneni, incumba in rolui diavolului, al carui nume era, aitadata, Lucifer.

Creatorui investise pe cheruvimui Lucifer, cu misiunea de inalt protector a1 omuiui in Eden. Dar Lucifer s'a rascuiat impotnva Ceiui Prea inalt, incerccind a se face egai !ui Ieliova Dumnezeu, gi el deveni Satan, diavoiul. I n Romani 5, versetul 12, este scris, c2 printr'un singur om a intrat pacatul in iurne, si prin pacat moartea, ~i asftel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor. Adam a urmat voluntar wlea r.3scoalei, deschisa de Satan, $i acest act condamnabii, atrase asupra iui suferinm, si mai pe urm.5 moartea. UrmaSii lui se naxura imperfecfl, penfruc.5 tori au fast concepufl in neiegiuire, gi nascuti in pacat. Dintr'acest motiv sunt ei toti ~8catosi Fnaintea iui Iehova. (Psairn 51 :5 Si 7).

Dup.5 rebeliunea din Eden, muifi oameni s'au strgduit sa faca bineie, gi sa asculte de Dumnezeu cu statornicie. Dumnezeu ie-a fost indurator Si el au putut s.5-I ramcina credinciogi. Satan nu Tntirzie, cu toate acestea, s2 inerate pe toti oamenii spre a blestema* pe Dumnezeu si s8-i fntoarc8 spre rautate. Intruccit nu era alta cale posibiia, spre a se determina dacZ Satan este sau nu capabil sa faca aceasta Iehova a acceptat provocarea sa gi i-a perrnis s.5 depung cele mai mari eforturi aie sale, spre a-si adeveri susfinerea. Este foarte adevarat,

cti Cel Atotputernic ar fi putut nimici repede, atst pe omul pacatos c t ~i pe Satan, Si si aduci in existen@ alte creaturi, cari i-ar fi iniocuit, dar in acest car chestiunea in suspensie (susjinere) n'ar fi fosl: niciodata rezoivata. Deaceea Iehova facu de cunoscut scopui Sau, de a nu impledeca pe du~man, de a-5i folosi toat& puterea sa, pentru a abate pe oameni deia El. El facu de cunoscut, in aceiagi timp, c.5 daca dlavolui ar fi mers psna la iimlta extrema a rnijioacelor sale, El, Iehova, ar dovedi aeatiunii intregi, cine este Fiinfa suprem.3, Cei Adevamt $1 Cel Atotputernic. Aceas@ regulare a contului trebuie sa se intsmple intr'o zl.

Cum s'au petrecut lucrurile pen5 acl? Din zileie lul Abel, care credea in Dumnezeu, au fost totdeauna pe pamant oameni a caror credinciogie nu s'a desmintit. Pentruca ei erau cu adevarat atagafl lui Iehova, gi pentrua credinp lor in El era adBnc2, Satan, cei rau, s'a indeqit spre a ie face rau, incercsnd s8-i nimiceasd. Fiecare dintre ei, dela Abel phna la Ion Botez8toru1, a fort persecutat de catre aceia, drora Satan le intunecase mintea. a n d Isus, Fiui lui Dumnezeu, veni acl jos, pentru a pune marturie despre adevar, El nu s'a bucurat de mai muita excepfie: El insugi fiind supus unei moai ruginoase. Atunci gi acoia a inceput Iehova sa f a d de cunoscut ch va justifica mareie S3u nume. El a facut aceasta Cnvilnd pe Isus Christos din moarte, caruia 1 dadu toat& puterea Si toata autoritatea, in cerurl gi pe pamint, inclusiv dreptul de a distruge pe cei r.5i. Christos era gata de a da lupta impotriva defalmatorilor numelui Tatalui Sau, incednd dela

6

su~rea Sa la cerf dar behova Ii zise (Psalm 110:l): .,Sezi la dreapta Mea, pin8 voi pune pe vragmagii T5i agternut picioarelor Tale"; in aiti tenneni, a~teapts ca tirnpui s3 fi fost sosit c2nd Eu Voi subjuga pe duynanii Tai. El a asteptat astfei mai rnult.de 1800 ani.

i n decursui acestui lung timp de aSteptare, dup5 cum ne indica cuvsntui Sau, Dumnezeu a ,,cercetat natiuniie, pentru a-Si alege din mijiocul lor, un popor pentru nurnele Sau". (Fapte 15214). Aceasta inseamn.3 c5 El a invapt pe oameni, c8 El este singurul Dumnezeu adevarat gi c2 Christos este Regeie si RZscump2rBtorui tuturor creaturilor .o&rnsnte?jti, cari cred in El $i ii sunt supuse.

Anul 1914 marcand sfiirgitul acestui tlmp de agteptare, io decursul c2ruia Isus Christos tr~ebuia sa astepte. Iehova fi intron8, ca si dornneasca gi s8 biruiasca pe dugmanli S8i. (Vezi Psalm 110:2). Dupa aceasta a urmat un ,,razboiu in cer". Satan $i ingerii sBi, demonii, au fost izgoniv din ioca~urile ceregtl $1 aruncati pe pamsnt. (Apocalips 12:7-12). In acelay tirnp, Satan a stiirnit o confiagratie mare revoiutiune rnondiala, cu scopul vadit de a distruge neamui omenesc. El a profitat de razboiu, pentru a cauza persecutia in mod rnsrgav, a urmagiior zeiogi ai Domnului, impragtiafi pe tot pamiintui. Muifl dintre cei consacrati, s'au departat de Dumnezeu, in timpui acestor zile de probe, pin# cand algi - o mica minoritate - au suportat vltejegte suferintele ior, i nu s'au departat c$tupi de pufln dela credinciogia lor in lehova. I n 1918, Christos a awarut in Ternpiul spiritual al iui Dumnezeu, pentru

a proceda la judecata. Prin vain@ Ceiui Prea inait, ostilitafile dintre puterile mondiaie au incetat in acest an, dupa care Domnui trimise pe martorii Sgi, s3 proclame in iurnea intreag.3, numeie gi Imparatia Sa. Aceasta este ceeace ne'au invatat fapteie, in confirmarea propovaduirei Sfintei Scripturi.

Care este scopul real al acestei marturii universale, pentru guvernul teocratic, pentru irny5ratia ceruriior? Acesta este dup2 scopul lui Dumnezeu exprimat in mod formal, sa se fac2 de cunoscut atat domnitorilor p8rniintuiui, c5t $i poporuiui, ca tirnpul a sosit ciind domnla nedreptatii trebuie s3 ia sfirsit ~i ciind nurnele Si cuviintui lui Iehova vor fi reabilitate (justificate). Iehova va dovedi tuturor creatiunilor Saie, ca nu este ait Dumnezeu afara de El, cS El este Cei Atotputernic, $1 c& cuvantui SZu este adevarat. Pentruca acest adlevfir hotarkor sa fie infeles de fiecare, trebuie ca Satan $7 organizafia lui s5 fie nirnicit. Dar ceaace El a decis va $i executa in mod integral. Astfei pamdntul va fi debarasat pentru totdeauna de pacat $1 de rautate. D a d Satan intensifid piin8 la cuime suferln@le masselor umane, aceasta pentruce dornnla sa neintreruptg, a lumii iui a sosit. Prin intermediul awlifilor sai reiigiogi, el a mcut popoarele sa creada c8 necazuriie lor erau irnputabile iui Iehova Dumnezeu. Aceasta denot2 o perfldle far8 pereche. N'a zis Isus ca Satan este mincinos 3i tatai rninciunilor? (Ioan 8:44) Indata, cu toate acestea, Iehova va interveni pentru a iupta in favoarea aceiora cari apalfin marei Saie organizatiuni.

I)umaezeu anunta, pe iangh aceasta, prin gura orofetiior Sai, mai ales Ezechiel, Isaia, Daniel gi Ieremia, ca toate creaturiie vor $ti c3 El este Dumnezeu, Iehova. El va lucra in conformitate cu cuvantul Sau. ,,Eu am spus, $i Eu voi implini; Eu am plinuit $i Eu voi infaptui. (Isaia 46:ll). Ma voi face cunoscut inaintea multimii natiunilor, $i vor $ti c3 Eu sunt Iehova". (Ezechiel 38:23). Mesajui adev:lrului Rind publicat astazi peste tot p8mdntul, oamenii cari doresc sa invete Si s2 primeasca cu bucurie aceasta cunogtinta, c3 Iehova este Dumnezeul ceruriior $i c2 Impar2tia Sa singur8 va ajuta omenirea. CEind formidabila organizafie, pe care Satan a TntrebuinBt-o, pentru a dornina in mod arbitrar peste omenire, va fi prabugitg sub ioviturile invincibiiului Mare~ai a lui Dumnezeu, i n a t niciuna din rotiie sale nu va funcfiona mai mutt, tar morfii, acoperind p8m3ntui, vor fi a$a de nurnerogi, Tncdt nu va fi cine sa-i ingroape, atunci toat2 creatiunea va ?ti ca aceasta este opera Celui Atotputernic, Fiinra suprema, a Carui suveranitate va fi astfel adeverits. Augustul S5u nume gi cuvdntul Ssu, vor f i complect justificate.

Care va fi, asadara, rezultatui ruinei totille a organizatiei daunatoace a diavoluiui? Convingi de iaptui cS Cei Prea Inait tine toate lucrurile i n outerea Sa, c2 tot ceeace El a %is este adevar, c3 numele Sau sfant inseamna ca este drept, $1 a stabiiit dreptatea in univers pentru totdeauna, oamenii hotaai s2 f a d binele, se vor exprima intocmai ca psalmistul: ,,Eu voi asculta ce zice Durnnezei~. lehova, cSci el vorbegte de pace

poporului Sau si iubivlor Lui, numai, ei s2 nu cad2 iara~i in nebunie". Ei nu vor ignora faptul c& daca se vor intoarce deia El, El fi va pedepsi fara intarziere, dar c2 va binecuvinta pe oricine cari se va stradui sa faca bineie. "Da, mantuirea Lui este aproape de cei ce se tem de El, pentruca in fara noastra sa iocuiasca slava. Bunatatea gi credinciogia se intilnesc, dreptatea 5i pacea se saruts. Credinciogia rasare din p2m%nt, 5i dreptatea priveste dela inalgmea ceruriior, Domnui ne va da Si fericirea, si parnfintul nostru i5 i va da roadele. Dreptatea va merge ~i Cnaintea Lui, 5i-L va urma, c i ldnd pe urmeie pagilor Lui!" (Psalm 85:8-13). Aceasta va fi justificarea complecta ~1 deplina a cuv3ntului Si a numelul lui Iehova. Cine ascult8 atent la aceste adevaruri expuse in Biblie, si crede, nu se va mai uimi pentruce cregte astazi rautatea pe pamant, f5r3 raga%; ei $tie pentruce va f i ea in curand srnuis3, $i intelege, in acelagi timp, pentruce la& Dumnezeu ca rnesajui Sau s i se prociame prin martorii Sai. Toti eceia cari pretind sa iucreze dupa drept 81 judecata, se vor supune cu placere lui Iehova. El le va acorda protectia Sa, 5 va cruR in terlbiia baalie, Si ei vor fi primii cari vor prirni binefacerile Impar2Vei Sale.

Re cine cinstegti Lu?

,,Cui datorag cinstea, dajl-1 cinstea", SCrie apostolui Pavei. (Romani 13.) A ,,cinsti" pe ~inWa, inseamna a-i marturisi conslderafia, veneratla pe care o merita, sau dupa care el este judecat demn. Pentruca cineva s8 merite aceasta cinste, trebuie s2 fa& dovada demnitatii, a bunatafii, a adevaratei msrefii, a superiorit8tii. Se h&npi i i adesea d unll oameni sunt cu totul nedemni de onoarea ce li se aduce, pins cand aiiii, drora ii se cuvine, nu o primesc. Un proFet, spre exempiu, nu este onorat in iumea aceasta. Chestiunea decisiva este, cu toate acestea, aceasta: Clnsti-vor oamenii pe adwaratui Durnnezeu, sau vor da onoare dusmanului lui Dumnezeu 7

Mar~i rSzbolnici, cari au @cut s8 curga %ngele atator creaturi. n'au fost aclamati de catre cel multi? Si inalii demnitari a i reli$el, nu sunt ei primiti cu alaiu, peste tot unde merg? Aceste personaje eminente, prirnesc daruri ~i sunt onorafi in tot felui.

Printui pzcii, Isus, din contra, fu dlspre$uit pe acesl pamant. El indura oprobiui si suferl moartea

de criminal. Mulfi oameni de blne s'au intrebat, cum se face d oameni Imperfecri $i r3i 58 Re onorafi, In vreme ce Aceia care era sfant gi perfect fu atat de disprewit. Ei se ulmesc de tendinfa pe care o au oamenii in general, de a cinsti pe cei nedrepti $1 de a insulta pe cel drept. CBnd se inrelese motivul acestei anomalil, intrevede deasemenea mai lamurlt, adevarul asupra irnportanfei chestiunel care trebule sa fie rezolvata. Satan, dumnezeul acestei luml, indeparteazs masseie de oameni dela Iehova, adevaratul Dumnezeu, prin aceia c8 defalm8 sfantui S u nume $4 pmvoad persecufiunea tuturor acelora care-L servesc, asfel lncat majoritatea oamenilor au ajuns s2 dezonoreze pe Creator Si s5 cinsteasc.3 pe duqnanul Sau.

Legea fundamentala a poporuiui lui Israel, cuprinde aceasta porund: ,,Cinstegte pe tatal t8u $i pe mama tan. Este firegte, just ea copilul sa cinsteasd pe parintii ssl"; totu~l aceste cuvinte au un sans mult mai profund. Tot ceace i s'a htknpiat lui Israel, preumbreau iucruri mai mari, bune, vlltoare. "Tatal", despre p r e este vorba aci, este Iehova, ,si ,,Mama" este o icoana a organizafiunei universale a lui Iehova, numita ~i Sion. Cea mai mare datorie a , copilului lu i Dumnezeu, este, agadara, s3 clnsteasd pe tatal S3u $i $a Re devotat oyanlzaflei Sale. Chistos arata caiea pe care ar trebui sa o urmeze intreaga creatiune pentru a fl, in sfargit, aprobata de Dumnezeu. Niciodata nu a trait pe p8mSnt un om mai mare ca El, gi tot ceace a spus El, a fost spre gioria Tatalui S3u.

Fariseii erau condudtorii spiriluali ai Israelifilor cari trebuiau, in consecinfa, sa instwlasd poporul cu privire la cuvSntul iui Dumnezeu. Cu t d t e acestea, Fn ioc de a se achita de aceasM obBgape, gi de a cinstl pe Cei Atotputernic, ei inripura a se face veneraii de popor. Alti oameni cum se daupe sine drept reprezentanti ai lui Dumnezeu, au lucrat, in aceiagi fel, in fnprejurari analoage, pan& h zilele noastre. Nu rareori se i n thp la ca un preot modern, s3 pretind.3 a ?ti mai mult decat invafl Sfanta Scriptura. Fariseii urau pe Isus, pentrud El vorbea cu autoritate, $1 pentrud El atribuia lui Iehova gloria pentru tot ce facea gi zlcea; si Fariseii de asGzi privesc cu dispret spre toti aceia cari igi pun increderea in cuv~ntul lui Dumnezeu, gi-L deciarg ca adevsrat. Isus a zis Fariseilor: ,,Dac. Eu M-agi' glorifica insumi, gioria Mea nu este nlrnic..... Dar eu cinstesc pe Tatai Meu, gi voi ma insultati!' Isus nu s'a inaiiat pe Sine fnsu~i, nu Si-a atrlbuit niciuri merit; in toate ocaziile a adus cinste gi iauda lui Dumnezeu. IJn important numar de pretingl invafatori crefini, ieapada cu totui sangele lul Isus Christos, r3scumpararea neamulul omenesc, $1 necinstesc prin acest fapt, nu numai pe Domnui, gl pe insugi Cel Prea Inait. Isus declara mai departe Fariseiior, c i acela care nu cinstegte pe Fiul, nu cinstege nici pe Tatgl, care L-a trlmis. 4n epoca noastra, Tn biserici se invat5 teorii omenesti, ceeace este o profanare a numeiui lui Dumnezeu. Cei ce atirrn.3 a fi un reprezentant ai iui Dumnezeu, Si necinste3te numele Sau Si ai iui Cnristos, se ageaza, far8 indoiaia, de partea lui Satan. Oefaimdnd De

Dumnezeu $i cuvSntui Sau, cSt 3i pe toti aceia cari-L servesc cu crediociogie, Satan nu are ait scop, decit acela de a impiedica pe oameni sa aduca cinste, Aceiuia caruia i se cuvine, ~i s2-i indeparteze deia El.

Este epism din partea iui Iehova c.5 voiegie 5.5

fie onorat? I n nici un caz! Nimic nu-L poate turbura, gi chiar ceeace ar putea sa-I ofere o creatura, Lui nu-i folose!jte la nimic. Ei este isvorul viefii, 51 El binecuvinteaza pe aceia care-I sunt supugi. De aceela binele care rezuita din cinstea pe care 1-0 aduc creaturile Sale, ale &or fapte sunt in armonif cu voinM Sa, este Tntru totui in profitui acestora. Multi oameni, cari ar servi cu placere iui Dumnezeu, se rugineaza 3 declare aceasta in public. Frica de oameni ii impiedica s3 se a@ze in mod hoarst de partea Domnului. Aceasta este de a se atribui nu~nai influenpi diavolului, gi Isus zice, c.5 si Iehova se va rugina de unii ca acegtia.

Pentru a cinsti pe Dumnezeu, nu trebuie a fi gmsoian fa@ de oameni. Adevarui poate parea dur, dar acesta, anun@nd acest adevar ai cuvSntuiui Sau, se cinstegte Cel Atotputernic. Isus n'a fost iubit, din cauza adevarului, care iegia din gura Sa; cu toate acestea, El nu foiosea niciodata termeni nepoiiticogi. Marea chestiune de controvers3, care sta haintea popoarelor acuma, este urmatoarea: Suntem noi pentru organizagunea acestei iumi, $i voim noi sa dam acestela cinste gi s& o sprijinim, sau voim noi sti aducem onoarea lui Dumnezeu gi Impartitiei Sale, supun8ndu-ne Lui? Aceia cari sunt pentru Dumnezeu, gi cari proclam2 cu curaj numele

si lucrurile Sale, fi cinsteic. No1 gasim foarte adesea repetat in Biblie acest indemn; "ClnSte$~! pe Iehova!" Aceasta Rsearnni c2 in loc de a con!jacra Foneie noastre iucrurilor acestei lumi, noi trebuie s& facern tot ce ne este posibii, penhu a aduce giorie nurnelui Creatoruiui. Lumea nu iube$te pe aceia cari iucreaza astfel, pentruc.3 Satan exercita Pnca puterea sa; dar in curand organizafiunea sa se va pribugi. Christos va stabiii domnia Sa, pi oameni cari cinstesc pe Durnnezeu, vor avea tot motivul de a se bucura, caci El ii va cinsti, acordhdu-ie viafa vesnici, impreuna cu binefacerile sale.

Pentruce trebuie, oamenli s3 aduca glorie g i onoare lui Iehova, adevaratuiui Dumnezeu? Pentruca El este Creatorul cerului $1 al p%mantului, isvorul vietii si al tuturor binecuvSntariior, Dat3torul a orice dar bun $1 perfect. Cu o compiecta desinteresare, a luat El mssuri, pentruca aceitl car! lubesc dreptatea $1 o practica, 4 Re binecuv2intat;i vecinic. David a zis (Psalm 96: 5-8.): ,,Iehova a f icut cerurile. Strilucirea gi marefia sunt inaintea Fetei Lui, slava gi podoaba sunt in locagul LLI~ cel sfgnt ... ,... Oati lui Iehova slava cuvenita nutnelui LU~!''

Cum onoram pe Iehova? Nu plsngand gi gemand sub apasarea condlfiunilor actuale, ci indeplinind cu bucurie vointa Sa, dupa ce mai in@i am cunoscut-0. Isus a zis, catre aceia Carl sunt dispugi s6-L a~culte ; ,,Via@ vecinica este aceasta, ca s2 Te cunoasci pe Tine, singurul Dumnezu adev%rat si pe Acela pe care L-ai trimis Tu, pe Isus Christos" C8nd cineva a ajuns la o astfel de

cunogting, a iui IFova, gi s'a agezat cu bucurie de partea Celul Prea Inalt, este o bucurie pentru el ca sa povesteasca pi altora, despre bun%tifile lui Dumnezeu. Psalmlstul exprim8 aceasta, prin urmatoarde cuvinte: ,,Toate lucririle Tale Te vor lauda, Doamne! Si credinciogii T i i Te vor binecuvanta. Vor spune slava fmpar8tiei Tale, gi vor vesti puterea Ta." (Psalm 145:10 Si 11).

Oamenii cari desonoreaza numele lui Dumnezeu, gi pe aceia al lui Christos, cu gtiinta ~i cu voinfa, sunt desernnati ca ,,nelegiuifiW sau ,,r6lU, gi despre ace~tia mai cetim in psalmul 145~20: ,.Iehova Daze& pe toti cei ce-L lubesc $1 nirniCe9te be toti cei rai?

Oricine apaane organizafiei dnlne, dovedeste o profunds cunogtinfa pentru marea indurare a lul Iehova ; Si !n bucuria sa strlga : ,,Vrednic egtl Doamne $1 Dumnezeul nostru, s6 Primegti siava. cinstea $1 puterea, c3ci Tu ai f8cut toate lucrutiie. $1

orin voia Ta stau in fiints $ au fost facutel" (Apocalips 4:11.)

Scopui campaniei de ismur~re, care are ioc 'in iumea intreaaa, este s8 ajute oameaiior s i aprecieze bun%&tea ~ u i Dumnezeu, sa recunoasca Imparabia ai &re1 Cap este Christos, gi, apoi, in hot3Rrea marei chestiuni de controversa, s5 se poaa ageza pe partea dreapt6. Potopul adevarului lnunda pamgntul; $1 in ciuda intregei opozitii ce i se face, va cregte p2na ce va umpie pamantui, intocmai dup3 cum apeie acopar fundul marii. Atunci se va lmplini ceeace esie scrls in versetul 6, al psalmului 150, $1 anume: ,,Toat sufiarea s.2

iaude pe Iehova! L&udap pe Iehovai" StaYi de partea iui Dumnezeu yi siaviti-L dup3 puterea Dvs. astfei veti R $i Dvs. cinstifi ~i binecuvsntati de El!

Cei 1700 de martori ai iui Iehova din Elvetia, veniti in zileie de 11-13 Apriiie 1941, irltr'un congres teocratic la Berna, rsspund calomniiior far& incetare, repetate in presa catoiica, Ti dupa cari Martorii lul Iehova sunt dusmanii Statuiui $1 al bineiui public, prin deciarafia urmatoare:

1. Noi am fagaduit credincio~ie $1 devotament peclintit iui Dumnezeu, Cei Atotputernic, $1 ImpSratiei Sale, pentru venirea careia Isus a invStat pe cregini s8 se roage.

2. Noi respectam constitufia federala, care a fost eiaborata intr'un spirit de veneratie fat& de Dumnezeu; noi o recunoaStern cp o baza a vietii in comun, a oameniior loiaii, baz: iii care dreptul de a servi pe Iehova dupd convingerea sa, r3mClne imprescriptibii.

3. Noi fagaduim ascultare $i credincio~ie tuturor legilor Brii, cari concord2 cu iegile divine. enumerate in Biblie. Noi nu o facern aceasta din constringere, ci pentru d a,p e5te drcpt

Niciun om cinstit Si sincer, nu poate sa ndice obiecfiune impotriva ecestel deciarafiuni soiernne, care contribue a face s& se nasca, la aite persoane o mai mare fricB de Cel Prea Inait, $1, prin urmare. servcste de asemenea spre bineie f3rii. Sub aceiag raport este scris: ,,Ferlce de poporui ai carul Durrinezeu este Iehova." (Psalm 33: 12)

Prezenta deciarasie a fost votata in unan~mitate de catre cei prezenti. S'a decis ca ea sd tie adusd la cunogtlnta Statuiui Major at Armatei $i pubiicuiui

Berna, 13 Apriiie 1941. Congresul Teocratic

a/ Martoilor lui Iehova din Elvefa

Cari rugaciuni le ascult5 Dumnezeu?

Toate inimiie sincere igi pun anumite in~trebari, pentru cari eie doresc sZ gaseasca un raspuns satisfZcitor. Aceasta, spre exempiu; Cari supt rug3ciuniie pe cari ie ascult2 Dumnezeu? I n nelinigte gi in necaz, oamenii recunosc ca au newie de a fi ajutaii. CBnd ei nu cunosc pe nimeni, care le ar putea veni Cntr'ajutor, se adreseaza unei puteri nevazute. Rugaminrile lor sunt auzite? Se pot ei agtepta s2 prirneasc.2 ceeace cer? Unii, h perplexlitatea lor, se duc ss caute un duhovnic sau preot, ii povestesc greutatile lor, $4-1 roilga s8 mijioceasca pentru el. Pot ei conta intr'o ascuitare a acestei mijiociri? Acest duhovnic, sau acest preot, se roaga cu voce tare, pentru cineva, fie biaintea enoriaSiior adunafi, fie & fafa microfonului, fle chiar intr'o adunare pubiic8. Se poate agtepta ca nceasta rugsciune 58 fie ascultata? Soiicitatorui va fi ajutat? Aceste chestiuni sunt foarte importante pentru oameni.

Unui dintre marile privilegii, de care se bucura cregtinul, este aceia al rugaciunii. Daca el se roaga iui Iehova in conformitate cu cuv8ntul Sau, gi cu o depiina incredere, se poate agtepta, cu siguranta, sZ fie ascl~itat. Acest privileglu al rugaciunei nu

aparfine oricui. $i chiar pentru cel ce-l posed;, el poate fl diferit, dupa imprejurari. Deaceea este important a avea o Enteiegere a subiectuiui, aga dupa cum este expus in cuvantui iui Dumnezeu, pentru a putea pricepe priviiegiul rugsciunei, $i a $ti in ce imprejurari trebuiegte foiosit.

0 rugaciune este o cerere de ajutor sau de favoare. Dad ea este facut8 cu inteiigenfa, se adresea28 aceluia care are puterea sau capacitatea, de a acorda ceeace se cere. Dumnezeu este Atotputernic; El are puterea sa ajute gi deaceea o rugaciune, care ii este adresata dupZ voia Sa, sZ poata s8 gaseasd ascuitare.

Mulfi oameni se roaga la statui de piatra, de iemn sau aite flguri neinsuflefite. Unii invartesc anumite rot!, $i socotesc & aceasta este 0 rugaciune, pan8 &nd aifii numar2 perieie de pe un iant, in timp ce repeta mereu aceieagi cuvinte si cred ca aceasta ar fi o rugaciune. Astfei de rugaciuni sunt mai muit decat nefolositoare. Eie nu vor fi ascultate niciodata. Aitii ingenunchiaza inaintea unei cruci, imagin8ndu-gi c8 aceasta ar fi un rnijloc eflcace de a se ruga. Oamenii cari fac cereri de acest soiu, nu au nici o noiiune just8 a Sfintei Scripturi gi ei nu pot fi blamafi pentru aceasta, $1 ceeace este expus aci, nu are cBtu$i de pufif~ tendinfa de a-i critica, ci serveste numai a atrage atenfiunea cercetatoriior adevgruiui asupra priviiegiuiui de a se ruga iui Dumnezeu, Datatorui tuturor darurilor perfecte.

Toti oamenii au, in genere, acei priviiegiu de a se adresa lui Dumnezeu cu depiina siguranfa, de a

10

vedea rugaciunea lor primita i r ~ mod favorabil? Nu. Toti pot sa seroage, dar ei nu trebue s3 se agtepte ca rugaciunile lor s2 fie ascultate. Rugaciuniie tuturor preofiior, predlcatorilor, sau ale altora, sunt ascultate? Daca sunt, aceasta cu siguranta ca nu in urma calitafii lor de preot sau predicator. Daca, agadarg, rugiciuniie lor nu sunt in totdeauna ascuitate pentruce atunci s8 se intervina prin intermediul lor? LJn lucru este sigur, acela c2 nlmeni nu poate s8 aiba vreun avantaj, daca las.3 s2 se roage pentru ei, unul care el insugl nu se bucura de privilegiui rugaciunei. lata ce spun scripturlle cu privire la cele de mai sus: "Ochll Domnului sunt peste cei neprihaniu, Si urechile Lui iau amAnte la rugaciunile lor. Dar fafa Domnului este impotriva ceior ce fac raul. (1 Petru 3:12) Aceasta declaraoe stabilegte in mod formal, ca numai cei drepii se pot adresa iui Dumnezeu, cu siguranta de a fi ascultag.

Pacatosul nu este autorizat de a se apmpla de Dumnezeu prin rugaciune? Ca padtos nu; dar Dumnezeu asculta rughciunile sale sincere ~ i , daca se supune, il arata caiea de urmat. Cfind padtosul se intoarce dela rau, cu dorinta sincera de a face bineie, el se gasegte intr'o conditie de apropi'ere de Dumnezeu; ?,i data el urmeazB calea carei este indicata, poate obtine privllegiui rugiciunei. Exista oameni destul de drepil dela natura, pentru a avea dreptul de a se ruga? Scripturile invaB c i tog oamenii sunt conceputl in nelegiuire ~i sunt niscufi in pacat in epistoia catre Romani, capitolul 5:12, este scris, dupa cum urmeaza: ,,Deaceea, dupi cum printr'un slnigur om a intrat picatul in lume, $1 prin

pacat moartea, $1 astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricing ca tofi au pacatuit ..."

Blblla ne cB numai credinta in preiiosui sange al lui Christos lsus, ca un pret de rascumparare pentru omenire, poate s2 conduc.3 la justiRcarea sau la aprobarea iui Dumnezeu. (Romani 5:18, Fapte 4:12)

Ce trebue sa faca cel ce doregte a se impaca cu Dumnezeu? Isus zice: ,,Eu sunt calea, adevarului gi viam. Nimenl nu vine la Tatal decit prin Mine." (Ioan 14:6.) ,,Dad voe$te cineva sa vie dupa Mine, sti se iepede de sine, gi sa'gi ea crucea, gi sa Ma urmeze." (Matel 16:24) Aceasta inseamna cB trebue sti creada Fn Isus $1 s8 ia cu hotarare ioc de partea Sa, far.8 a se preocupa de ocara ce aceasta ar atrage-o asupra noastra. Pentruca cineva 58 se consacreze Domnului, nu are nevoe de preot, nici de ait om a1 biserlcei. Fiecare trebue sa o faca pentru sine insugl, d c i consacrarea nu este altceva, decat hot6rirea sau fagaduinp de a face vointa lui Dumnezeu. Dupa acela cel in cauza este indreptatit sau considerat ca drept, din cauza credintei pe care o arc? in Christos Isus.

Cine se gasegte tentr'aceasa situatie, are dreptui de a se ruga lui Iehova, gi se poate agtepta sa Re ascuitat, d a d cererea sa este intotdeauna in armonie cu cuv8ntul iui Dumnezeu. Poate un mah'omedan sau un pagan s i se roage lui Iehova. $1 sa spere a fi ascultat? Nu, caci el nu cunoagte pe Iehova, gi nu crede in Isus Christos, ceeace face ca el sa nu poata s.3 dovedeasca credinta.

Cum stau iucrurile ins2 cu un preot, care nu crede in Dumnezeu gi care nu adrnite ca Gngele lul Christos s3 fle furnizat pretul de rascurnparare pentru neamui omenesc? Este el autorizat sa se roage, Si fi-va el auzit de sus? Nu, rugaciunea lui nu poate fi auzit;i nici ascultat& pentruca Dumnezeu nu caut3 la persoane, $i nu ascult8 ded t pe aceia cari sunt in armonie cu El. Singur faptui de a pretinde, in baza titluiui de predicator sau servitor al cuvantuiui lui Dumnezeu, de a ocupa o catedra, de a fi intregnut de catre o parochie, este depatte de a da dreptul sau privileglui de a se adresa (ruga) lui Iehova Dumnezeu. Insearnna aceasta ca rugaciunile facute in fa@ microfonului sau in public, de catre preoti cari, astfei, sunt vazufi sau auzip de citre intreaga lume, nu se ?nai@ la Dumnezeu ~i nu pot fi ascultate? Chiar aceasta spun Sflnteie Scriptun, cari constitue singura autoritate in aceasta rnaterie.

Ce fel de avantaj are, Tn wnsecin@, un pacatos, de a cere unui preot s8 se roage pentru el? Niciunui. Isus a raspuns la aceasta intrebare, a@t de ciar, incat ny mai p a t e sa subsiste nici cea mai mica indoiaia. In timpul s8u, preofirnea iudee se compunea din preoti, drturari Si farisei, cari ocupau pozitii inaite, Tntre aitele, ,,Scaunul iui Moise" Si cari aveauindatorirea sa h e & pe popor adevirui. Ei vorbeau in mod efectiv din SfAnta Scrippa, dar el ins i~ i nu se conforrnau ei.

In capitoiul 21, al evangheiiei dupa Matei, Isus scoate-nevidinta contrastul exisend intre farisei $1 vameai. In Luca 18, verseteie 10-14, El zice: "Doi oameni s'au suit la Templu sa se roage; unul era

Fariseu, Si altui vames. Fariseul st8 in picioare, $iAa inceput s8 se roage in sine astfei: Dumnezeule, Ifi rnuitumesc & nu sunt ca ceilalti oameni, hrtiparefi, nedrepf,, preacuwari sau chiar ca vamegul acesta. Eu postesc de doua ori pe s&ptarn?ina, dau zeciuiaia din toate veniturile rnele. Varnegui sta departe, si nu indrasnea nici ochii s8 gi-i ridice spre cer; ci se bBtea ?n piept, gi zicea : Dumnezeule, ai miia de mine, pa&tosui! Eu vh spun ca mai degraba omui acesta s'a pogork acasa socotit neprihanit decst celalt. Cacl oricine se inalfa, va fi merit; gi oricine se srneregte, va fl inaltat".

Deasemenea gi in ziieie noastre, oameni stau in piciaare, in iocuriie publice, rugandu-se cu voce tare, pentru a fi auzifi de aslstenm lor. In faja . '

rnicrofonuiui, spre exempiu, ei se exprima prin cuvinte cari sunt, aga zidnd, o rugaciune, dar care nu pawine: evident, pan8 la lehova. fn Matei 6:s 5i 6, Isus ace, ,,and v8 rugati, sB nu flti ca fzprnicii, drora ie place s8 se roage ?n picioare in sinagogi gl ia colfurile uil&ior, pentruca s3 fie vazufi de oarneni. Adevarat v3 spun, 6 gi-au luat rasplata. Ci tu, d n d te rogi, intra in dm tan ircuie-ti up, $i roaga-te Tatilui tau, care este in ascuns; 5i Tat51 tau, $are vede h ascuns, 41 va rgspiiti".

I n evanghelia dupa Marcu, capitoiul 12, verseteie 38-40, Isus adreseazi uceniciior Sai aceasta recornandatie; ,,P%ziti'va de carturari, c5rora ie place sa umbie in haine lungi, gi sa ie faca iumea piedcinui prin piete. Ei umbl8 dupa scauneie dintBi in sinagogi, $1 dupa iocuriie dint& la ospeje; caseie vaduveior ie mananca, gi fac rugaciuni lungi de ochii

22

1umii:O mai mareosanda va veni peste ei", Aceste cuvinte ale ?nvif2torului, servesc spre a dovedl ca rugaciuniie oamenilor egoigti $1 presumsiogi, r h $ n far5 ascuitare din partea iui Dumnezeu.

Satan, diavolui, a atras in curseie sale, partea cea mai mare a condudtorilor reiigiogi. El i-a ingelat, pSn8 dnd, in sfargit, au ajuns atBt de departe inc8t sFi se rusineze de Dumnezeu $i de a8ngele iui Isus Christos. Cand se roag6, ei sunt preocupag de aprobarea oarnenlior, mai muit decat de aceea a iui Dumnezeu; deaceea ~i Dumnezeu gi Christos se vor rugina de acestl ipocrifi, cari se

.' numesc distribuitori a1 adev2rului.(Luca 9.26). El sunt o uraciune in ochii Domntriui, care a prwis ca e i se vor introduce in toate domeniiie orgar~izaflei iui Satan gi vor sfargi prin a face parte din ea. Si aceasta este chiar aga.

Agadar, oanienii cari sunt participanfi a1 organizaQei lui Satan, au devenit dugmani ai iui Dumnezeu. Aceasta ne este indicat clar in epistolele iui Iacob, capitolul 4. Pentruca o rugaciune s5 poata f, ascuitats, trebuie ca ea s2 fie in conformitate cu voinp iui Dumnezeu. Rornani 12 confine aceasta incurajare, adresat8 cre~tiniior: 5% nu va potrlviti chipuiui veacuiui acestuia, ci s8 v.5 preface@, prin lnnoirea mintii voastre, ca sa putefi deosebi bine voia iui Durnnezeu, cea buns, placuta $1 desSv2r~it2".

Nu este de6 t un singur rnijioc de a cerceta voinfa lui Dumnezeu, acela de a studia Sfintele Scripturi 5i de a pune in Practica inv3@turile lor. Acest studiu are cea mai mare importanfa.

Martiri ai Teocrafiei

Numal foarte pupni oameni de pe parnant pricep insemnatatea evenimenteior prezente, deoarece numai acei pufini au o viziune a mariior Fn@rnplari, cari s'au Cnt8mpiat, sau se vor intempla cgndva pe pam8nt.

Teocrafia, care este irnparatia lui Iehova, avand ca Sef fi Rege pe Christos, este cea mai mare, cea mai irnportanta pe pamant, pentrufa aceasta, prin intermediul acestui guverncant divin, va justiflca pe deplin numeie Celui Prea Inait, at8t de mult defaimat Si denaturat, gi aceasta, prin Regeie Christos, care va imptirfi vieaja, din partea Tataiui sau, tuturor oarnenlior cari se supun de bun6 vole legiior Sale.

SusfinFitorii religiei, gi muiti din aceia, cari cred ca ,,rnerg pe calea ingust4 care duce la vieatr, dar sunt egoisi, au privit intotdeauna mintuirea lor personala, ca lucru esenbiai. Totusi, mentuirea omului nu este dedt o chestiune secundarg, %mp~r%tia, adid, dornnia teocratic.5 a dreptatii, este, agadara, cea mai importantg. Numai aceia cari recunosc acest fapt, se bucura acuma de pacea spiritului, gi de bucuria inimii.

Abel, fiui l i~i Adam $i ai Evei, li s'a nascut dupi aiungarea lor din Paradis, din Eden. El pagtea turmeie. SituaPa sa de cioban este o ilustra~iune a misiunei adevara.gior copii ai iui Dumnezeu, consand in a duce altora hrana splrituala primita, aiffel exprimat, a ,,paste oile" Domnuiui, dupa propria expresie a lul Isus. fn intreaga Sfanta Scriptura, oarnenit cari ascult8 de Iehova, sunt desemnati sub numele simbolic de ,,oiU. llceasta turma a Domnuiui, este adus8 in fmpdrd$ia teoc~atid, a carei binefaceri se raspandesc asupra ei. I n timpui noptilor linigtite, and, sub bolta insteiata, el veghea asupra turmei sale, care odihnea, Abel iSi indrepta inima pi spirltul spre Cel Atotputernic, in care avea credinp. El rezlsta hotafit impotriva asalturilor diavolului, $i a ramas "credincios Si adwarat", adorand pe Dumnezeuin duh Si in adevar. Acest an8r cioban fu, astkl, primul dlntr'o m i d turma devotata, de martorl a1 lul Iehova, a dror speran* era a~ezata in Impdr$$la viitoare. Necedand nimic adversarulul, p&tr8nd intacta iegatura lor cu Iehova, acegti oameni au pecetiuit msrturla lor cu insugi s$ngele lor.' Abel vine h capul listei martorilor cauzei dreptatli. Cuvantul .,inartirU inseamnd textual "martor". Din zilele lui Abel, orlcine a ascultat far3 lnwnjur poruncile Ceiui Prea fnait, a devenit gnta atacurilor perfide a iui Satan.

Satan a indepartat de Iehova marea majoritate a omenirei, ingeland-o spre a justjtica provmrea pe care o adusese Ceiui Atotputernic, el se folosea de procedee viclene, dintre cari cele mai muite au

reu$t Tuiu$l, dupa cum s'a menvonat, au fost intotdeauna, dela Abel 91 pan8 astszi, creaturl carl au fost cu totul consacrate lui Dumnezeu, $i carl nu $i-au intors prlvirile dela Emparatia Sa - Teocrafia - agteptand venlrea sa cu incredere. Fie ca acest guvern divin sd ocupe, acuma, mai mult ca nlclodat6. locul de frunte !n lnima fiecarui prieten 3i aparbtor al drept8tii.

Revenim. din nou, la aceasta ceaffi de oarnen! credincio~i, dela ~ b e i pan8 la Ioan Botedtorui, prernergdtarul lui Isus. Dumnezeu ie-a desvaluit scopul Sau, de a stabili o domnle pentru care iumea ar fl carmuis cu echitate, gi a carei binecuv6ntari fara st%~it, s'ar intlnde la toate persoanele supuse fara rezeye legllor Sale. Prin credlnfa, ei vazurd aceast8 Impar2fie gi au dorit in mod anstor instaurarea ei. El se onur3 cu grija la o parte de acela asemanatori lor, dar cari n-au cedat ispltelor lui Satan, s'au aratat orb1 fa^ de toate, cu exceppa dreptului guvern a1 Celui Prea fnalt. Credinp lor necllntita $1 statornicia R devotamentui lor fa# de Dumnezeu au fost un exemplu dlntre ceie ma1 sigure $1 cele ma1 Rumoase, pentru tou aceia car1 trebule s t vine dupa el. i n cuv?mtul S3u (Evrel 11:13,16) Dumnezeu a facut s2 se consemneze aceasta : 'fn credirl@ au murit tofl acegtia, fara sa fl &patat lucrurile faaduite; ci doar le-au vazut 21 le-au urat de blne de departe, mdrturisind c3 sunt strain1 $1 calatori pe pamant. Cei ce vorbesc Cn felul acesta, arata deslugit ca sunt in cautarea unel patrll. Daca ar fl avut in vedere pe accea din care iegisera, negreglt c3 ar fl avut vreme sa se intoarc3

in ea. Dar doreau o patrie'mai bun& adica 0 patrle cereasc.5 Deaceea lui Dumnezeu nu-Ieste rugine, s2 se numeasca Dumnezeui lor, &ci ie-a pregatit 0

cetate." Ace$ti oameni credinciogi cari au parasit lumea,

adica organizatiunea iui Satan, s'ar fl putut tntoarce inapoi la ea, dacB ar ti volt, dupa cum scrie Sf8nta . . Scriptura. Ei n'au facut aceasta, pentrud doreau, in realitate, dup3 o domnie mai bun& un guyern pus sub controlul ceruiui, in aiti termeni, o Imparatie .,

administrata prin Christos, care, El ?nsugi, este supus iui Iehova, Sefui suprem. Drept consideratiune, pentru loialitatea lor fafa de El, $1 fa@ de domnia dreptayi, Iehova nu se rugineaza s8 tie numit Dumnezeui lor, ei carl au fost maltoril SSi. El le-a pregatit o cetate, adica le-a rezetvat un IOC 'in guvernui Sau echitabil. Prin mila Sa, ei igl vor asuma, de indata, functiuniie de guvernabrl pamantegti, g8sindu-se pe parn8nt in acea$t2 pozipe fericia.

Diavoiui s'a invergunat impotriva acestor credinciogi ai timpurilor vechi, despre care ne vorbegte Evrei 11, voind cu orice praf s8-1 nimiceasca. Ma$nabuniie sale continu, nu au reu9it sa sdruncine credinfa lor h Dumnezeu, 1 nicl sa-l indeparteze deia datoria lor fa@ de El. Probele dure Si violente, la cari ei au fost supugl, persecufiunile repetate, pe care au trebult sa le hdure, au fost far3 efect; ei au ramas credinciogl $i in m!le mai dureroase imprejutBri, rabdand pan8 la capat. Aceasta este pentru martorii lui Iehova, car1 lupta astazi de partea Domnuiui, o mangalere o

incurajare inestirnabii3. Acegti oameni sfinti de alta das, ar ti putut s& se eiibereze temporar de str8mtorarile lor: pentru aceasta ei nu ar fi avut altceva de facut, decilt sti rupa cu integritatea lor Cnaintea iui Durnnezeu; dar au dispretuit o astFel de eiiberare. Ei au preferat ma1 bine s8 sufere pentru dreptate, ded t sa se elibereze la folosinta tredtoare a pacatului. Ei erau hottirag, a nu se lasa desp8qi$l de iubirea lui Dumnezeu, a nu se iasa s8 ii se dipeasca ceeace fondaser.3 pe guvernui teocrauc, care va adrninistra intr'o zi lumea. Deaceea este scris despre ei (Evrei 11:36-40); ,Alfii au sufetit batfccuri, bat& lanfuri ~i inchisoare; au fost ucigi cu pietre, talati in doua cu fer&str&ui; au murit ucigi de sabie, au pribegit imbricag in cojoace ~i ?n piel de capre, iipslfl de toate, prigoniti, munciti, - el de cari lumea nu era vrednica - au r8tacit prin pustiuri, prin munti, prin pegteri gi prin cra@turiie pamgntului. Tog acegtia, macar c3 au fost lGuda@ pentru credinp lor, totugi n'au prlmit ce le fusese fagadtiit; pentruca Dumnezeu avea in vedere ceva mai bun pentru noi, ca .+ n'ajunga ei la desav8r$ire far8 noi."

Membrii ,,r3m&giiei" credincioase a martoriior lui Iehova pe psmfint, sunt in acelag fei bavocorifi, din cauza statorniciei cu care pun ei marturia lui Isus Christos,-fadnd cunoscut pe Dumnezeu $1

frnrSr8tia Sa. I n timp ce ei sunt tratafi atit de rau, se cuget2 cu bucurie la experienteie predecesorilor lor, ~i c6gtiga noi puteri, $i o noua dorintz, de a continua opera lor, sarbatorind laudeie Celul Prea Inalt, Pentru aceasta r2mkji$8 de servi devotayi.

Dumnezeu a prevazut ,,ceva mai bun". i j e d t ::eeace vor primi Abel si ,,tovaragiiU lui, menfionati in Scripturi. El le-a acordat, printre alte privilegii insemnate, Si acela de a-L servi pe painant, i n aceasta zi a venirii lui Christo?, Regele Teocratiei, Si de a vesti pe acest Rege $i Imp2r8fia Sa. El a pus inaintea ochilor lor, perspectiva de a apa@ne casei Saie regale, in cer Si de a fi uniti in vecinicle cu Christos. Din cauza promisiuniior glorioase, cari le sunt facute, acegti martori ai lui Iehova, urmeazil indemnul urrniltor: ,,$i noi dar, fiindca suntem inconjurag cu un nor aga de mare de martori (dela Abel pan2 la Ion Botez&torul), sS dam la o parte orice piedid $i pacatul care ne inf35oar2 aga de lesne, Zi s8 alergam cu st8ruinQ in alegerea care ne sta inainte."

Domnia Teocratica este singur2 demnBi de osteneala Zi efortul nostru; deasemenea vom servi Pe Iehova gi pe Regele SZu, Christos.

EDTTORII: SOCIETATEA DE BIBUE $1 TRACTATE M. D. I.

SOCIETATE ANONIMA Bucuresti, Alea Tonoia 19

- Aprobat de cenzura central2 cu Nr 957113-111-945

Bucuregtl -