Tema nr. 4

Managementul resurselor si activitatilor turistice

Cimitirul Bellu

In strainatate, chiar și in Franța exista cimitire amenajate in sens muzeal și

care au succes foarte mare. E un moment de reflecție, de pelerinaj, dar și de

admirare a unor monumente pentru valoarea lor.

Colectia Muzeului Bellu este impresionanta, sunt monumente funerare,

ansambluri statuare realizate de mari sculptori ai istoriei artei romanesti

Multe dintre monumentele funerare din Bellu sunt inconjurate de legende si

povesti cutremuratoare. Una dintre acestea este cea a familiei Poroineanu, al carei

monument reprezinta o tanara moarta, culcata pe spate si un tanar cu barba care sta

la picioarele ei cu capul plecat.

Cimitirul Bellu are o anumita parcelare tematica - aleea artistilor si a

scriitorilor.

Aleea scriitorilor poate cuprinde doua circuite tematice: un tur al

poetilor si un tur al scriitorilor prozatori.

De exemplu, din turul poetilor fac parte nume celebre cum ar fi: George

Bacovia, George Cosbuc (1866-1918), Mihai Eminescu (1850-1889), Nichita

Stănescu (1933 - 1983).

Din turul scriitorilor fac parte :Eugen Barbu (1924 -1993) scriitor, gazetar,

Ion Luca Caragiale (1852-1912), Mateiu Caragiale, Vintila Corbul (1885 - 1944),

Iulia Hasdeu (1869 - 1888), Panait Istrati (1884 - 1935), Nicolae Labis (1935 -

1956), Alexandru Macedonski (1854 - 1920), Mircea Nedelciu (1950 - 1999),

Camil Petrescu (1894 - 1957), Marian Preda (1922 - 1980), Liviu Rebreanu (1885 -

1944), Mihail Sadoveanu (1880 - 1961), Marin Sorescu (1936 - 1996), Zaharia

Stancu (1902 - 1974),Vasile Voiculescu (1884 - 1963).

Aleea artistilor cuprinde sectoarele reprezentate de : pictori - Constantin

Lecca (1810 - 1887) actori - Toma Caragiu (1925 -04.03.1977), Constantin Tanase

(1880 - 1945), Gheorghe M. Tattarescu (1818 - 1894).

Alta categorie este reprezentata de : oamenii de stiinta - Henri Coandă

(1886-1972), Dimitrie Gusti ((1880-1955), Aurel Vlaicu (1882 - 1913), Traian

Vuia (1872 - 1950), oameni politici - Baronul Barbu Bellu (1925 -04.03.1977),

Lascăr Catargiu (1823-1899),Nicolae Iorga (1871 - 1940), Nicolae Kretzulescu

(1812 - 1900), Titu Maiorescu (1840 - 1917), Emil Pache Protopopescu (1845 -

1893), Christian Tell (1807 - 1884).

Se mai pot realiza tururi tematice in fuctie de natura constructiilor:

monumente - Arta funerara de Karl Storck, Doamna cu umbrela, Monumentul

funerar Şt. şi Maria Lespezeanu, Monumentul funerar Petre Liciu, Monumentul

funerar Vasile şi Adrian Maniu etc. opere de arhitectura - Capela Gotica si

Mausoleul Gheorgieff.

Cel mai impresionant ar fi un tur al celor mai cutremuratoare povesti…

Grădina odihnei eterne“ a personalităţilor României ascunde istorii necunoscute

publicului larg. Lăsat, până de curând, în paragină, Cimitirul Bellu poate deveni,

prin monumentele, personajele şi poveştile sale, un obiectiv atractiv pentru turiştii

din ţară şi din străinătate.

Într-o dimineaţă a lui noiembrie 1859, un sobor de preoţi cânta veşnica

pomenire în ceaţa aşternută pe un câmp din afara Bucureştiului. În mijlocul lor

odihnea într-un sicriu o tânără care abia ajunsese la vârsta majoratului. La căpătâiul

fetei plângea un bărbat cu barbă neagră, deasă.

Era C.A. Rosetti, luptător al Revoluţiei din 1848, iar trupul de lângă el era

fiica lui, Elena, cea care avea să fie prima persoană înmormântată oficial în

proaspătul cimitir înfiinţat de baronul Bellu.

Doamna cu umbrelă

Pe cavoul „Doamnei cu umbrelă“, Katalina Boschott scria: „Acesta animal

de medic m-a ucis“

În spatele uneia dintre cele mai frumoase sculpturi din Cimitirul Bellu, se

ascunde povestea de dragoste dintre o guvernantă din înalta societate belgiană şi un

medic român pe nume Andrei Popovici. Pentru că îi murise soţia de tânără lăsând

în urmă doi copiii orfani de mamă, medicul Popovici a căutat la Paris o

guvernantă. Aşa a întâlnit-o pe frumoasa Katalina Boschott. Cei doi s-au

îndrăgostit şi într-o vară şi-au luat o vacanţă în care să stea singuri.

În 1906, au mers împreună la Herculane la băi. Aici Katalina s-a îmbolnăvit

de peritonită. A fost transportată la spitalul din Herculane, dar nepricepearea unui

medic a făcut ca aceasta să moară pe patul de operaţie. Iubitul îndurerat a îngropat-

o la Bellu dar a ţinut secret povestea de dragoste a lor. Asta explică şi de ce

celebrul sculptor Raffaelo Romanelli, întrebat cine a comandat o asemenea statuie

pentru o simplă guvernantă, a răspuns: „Un domn cu stare dar care a dorit să

rămână anonim".

Sculptorul a terminat lucrarea înfăţişând-o pe Katalina în mărime naturală

ţinând în mână o umbrelă. Până nu demult pe peretele monumentului era scris cu

litere de alamă următorul text în franceză: „Cet animal de médecin m'a tuée!"(

Acest animal de medic m-a ucis!).

Misterele templului Hasdeu

În anii '80, o asociaţie ezoterică din Brazilia oferea statului condus de

Ceauşescu 5 milioane de dolari pentru a cumpăra mormântul Iuliei Hasdeu (1869-

1888) cu tot cu oseminte, dar autorităţile române de la acea vreme s-a opus.

Brazilienii s-au oferit să plătească această avere nu pentru ceea ce a reprezentat

Iulia Hasdeu în timpul vieţii, ci pentru ceea ce se spune că a devenit fata în viaţa de

apoi.

Inclusiv tatăl fetei, scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu, susţinea atunci că

mormântul Iuliei a fost construit după indicaţiile primite de la fiica sa ulterior

decesului, indicaţii comunicate scriitorului în urma mai multor şedinţe de spiritism.

În locul unde s-ar fi aflat în mod normal crucea monumentului funerar se află un

glob pământesc susţinut de doi sfincşi. Sub aceştia se află un craniu de om căscat

în jurul căruia scrie: „Lăsaţi rândunica să-şi facă cuibul". Dar ce uimeşte mai mult

este interiorul criptei. Bogdan Petriceicu susţinea că a primit indicaţii post-mortem

de la fiica sa, prin care aceasta cerea imperativ ca partea de sus a criptei să fie din

sticlă pentru ca toţi care vin la ea să îi poată vedea faţa îmbălsămată. În anii ‘30

însă, capul Iuliei Hasdeu a fost furat de mai mulţi studenţi bucureşteni pentru a-l

folosi în şedinţe de spiritism. Autorităţile nu au reuşit să găsească nici acum

rămăşitele.

S-au căsătorit, au aflat că sunt fraţi, s-au sinucis.

La sfârşitul secolului 19, Constantin Porroinianu, fiul unui mare boier din

zona Olteniei, pleaca la studii la Paris. La o chermeză între studenţi, tânărul oltean

trăieşte o aventură de-o noapte cu o frumoasă pariziancă. Fata rămâne însărcinată,

dar Porroinianu o părăseşte pentru a se întoarce în ţară şi a veghea la propriile

afaceri. În România a reuşit să devină unul dintre cei mai bogaţi moşieri,

dobândind proprietăţi ce se întindeau pe trei judeţe: Dâmboviţa, Ilfov şi Romanaţi.

Porroinianu devenise celebru în vremea sa pentru actele de caritate pe care le făcea

aproape zilnic: oferea mâncare săracilor, elevilor le dădea cărţi şi caiete, iar liceele

din ţară primeau de la el cele mai noi hărţi şi planşe anatomice.

Anii au trecut şi Porroinianu îşi trimite fiul la studii la Paris la aceiaşi

universitate unde învăţase şi el cu 20 de ani înainte. La fel ca şi tatăl său, fiul lui

Poroineanu întâlneşte o studentă pariziancă la o petrecere: cei doi se îndrăgostesc

şi după puţin timp se căsătoresc în secret. Fiul se întoarce acasă pentru a-şi

prezenta soţia tatălui său. Doica moşierului a pus informaţiile cap la cap şi le-a

comunicat celor doi cumplita veste: fata era copilul pariziencei cu care Porroinianu

senior avusese o aventură în tinereţe iar proaspeţii însurăţei erau de fapt frate şi

soră.

În acelaşi zi cei doi tineri s-au sinucis. Îşi duc şi astăzi somnul de veci la

Bellu sub un monument realizat de vestitului artist italian, din Florenţa, Raffaelo

Romanelli (1856-1928). În acelaşi loc se odihneşte şi moşierul Porroinianu care,

doborât de suferinţă, a sfârşit ca şi copilul lui, sinucigându-se. Şi-a luat viaţa la

doar o zi după ce şi-a scris testamentul prin care lăsa moştenire toată averea sa

primăriei din Caracal.

In concluzie,cimitirul Bellu detine un potential turistic aparte, unic,

intrucat aici se regasesc monumentele inchinate unor personalitati deosebite din

Romania. Pe baza acestora, se pot realiza diferite tururi tematice si proiecte

turistice, avand ca scop integrarea cimitirului Bellu intr-un circuit turistic.