„Impactul transportului auto asupra mediului mun. Chişinău”

Complexul de transport include infrastructura de transport, întreprinderi de transport, mijloacele de transport. Infrastructura include reţele de transport sau căile de comunicare (drumuri, căi feroviare, coridoare aeriane, canale, conducte, poduri, tuneluri e.t.c. ) şi la fel noduri de transport sau terminale unde are loc încărcarea-descărcarea încărcăturilor sau debarcarea – îmbarcarea pasagerilor de la un tip de transport la altul (de exemplu aeroport, staţie feroviară, staţie auto, port ).

Mijloacele de transport – autovehicule, trenuri, avioane e.t.c..

Oraşul Chişinău este amplasat geografic pe şapte dealuri. Partea istorică a oraşului s-a dezvoltat în limita zonei de centru. În jurul centrului oraşului s-au format patru sectoare contemporane care sunt unite de centrul oraşului prin câteva magistrale. Şi în zona de centru şi în zonele periferice există artere principale în jurul căror s-a dezvoltat reţeaua de drumuri îmbunătăţită cu schema prioritar dreptunghiulară.

Complexul de transport extern al municipiului Chisinau este format din sistemele de transport feroviar, auto si aerian, care asigura cele mai importante legaturi economice ale municipiului cu localitatile republicii si tarile straine. Complexul de transport intern al municipiului Chisinau este format din sistemul de transport auto de călători şi de mărfuri.

În anul 2009 (Anuarul IES 2009 Print2.indd) parcul de transport auto număra peste 212085 unităţi, inclusiv 129646 cu MAS (benzină), 60067 cu MAC, 204 cu MAS (gaz). Automobile cu vârsta 1…5 ani – 31275, 6…10 ani – 35963, 11…15 ani – 38870, 16…20 ani – 46516, peste 20 ani – 59461. А ежедневно, по неофициальным подсчетам экспертов, по дорогам столицы ездит более 400 тыс. авто.

În municipiul Chişinău prestarea serviciilor de transportare a călătorilor se efectuează de către Î.M. ”Regia de transport electric” şi Î.M. ”Parcul urban de autobuze”, cât şi de 20 agenţi transportatori – administratori ai rutelor de „microbuze”. Activitatea taximetrelor se desfăşoară prin intermediul a 37 agenţi economici – titulari de licenţe pentru transportul auto de călători în folos pblic în regim de taxi.

Caracteristica parcului rulant după vârstă este următoarea: a) Numărul scriptic de troleibuze – 308 unităţi, dintre care:

Până la 5 ani – 7% (23 unităţi) 5-10 ani – 9% (30 unităţi) 10-15 ani – 9% (33 unităţi) 15-20 ani – 20% (64 unităţi) peste 20 ani – 55% (158 unităţi) b) Numărul scriptic de autobuze – 182 unităţi, dintre care: Până la 5 ani – 38% (70 unităţi) 5-10 ani – % (0 unităţi) 10-15 ani – 28% (50 unităţi) 15-20 ani – 19% (34 unităţi)

peste 20 ani – 15% (27 unităţi)

c) Autobuze de clasă mică („microbuze”) – circa 1784 unităţi, dintre care: Până la 5 ani – 10% (178 unităţi) 5-10 ani – 43% (767 unităţi) 10-15 ani – 41% (732 unităţi)

15-20 ani – 6% (107 unităţi)

Transportul extern de pasageri in raza municipiului se efectueaza pe 466 rute de autobuze, dintre care 117 (25,1%) – internationale, 275 (59%) – interurbane si 74 (15,9%) – suburbane.

Actualmente in municipiul Chisinau functioneaza cca. 81 de statii de alimentare cu produse petroliere de diferite capacitati. in oras sunt amplasate 76 statii, inclusiv 10 statii - in zona centrala a orasului. Majoritatea statiilor de alimentare sunt orientate la realizarea a 3-4 produse (benzina si motorina), cinci statii realizeaza si gaze lichefiate. in orasul Chisinau sunt amplasate cca. 15 statii de alimentare cu gaze lichefiate. in municipiu functioneaza o singura statie de alimentare cu gaz din reteaua municipala de gaze naturale.

Oraşul Chişinău, din punct de vedere a aşezării geografice, nu este un masiv continuu de

clădiri şi construcţii, ci mai repede poate fi privit ca o aglomeraţie de masive relativ

compacte(Buiucani, Sculeni, Poşta Veche, etc) care au fost construite în ultimii 40 ani în jurul

centrului. Reţeaua stradală s-a format pe schema radială, conform căreia centrul se leagă de

periferii prin câteva magistrale, iar legătura între masivele vecine au rămas ne dezvoltate.

REŢEAUA STRADALĂ

Oraşul Chişinău, din punct de vedere a aşezării geografice, nu este un masiv continuu de clădiri şi

construcţii, ci mai repede poate fi privit ca o aglomeraţie de masive relativ compacte(Buiucani, Sculeni,

Poşta Veche, etc) care au fost construite în ultimii 40 ani în jurul centrului. Reţeaua stradală s-a format

pe schema radială, conform căreia centrul se leagă de periferii prin câteva magistrale, iar legătura între

masivele vecine au rămas ne dezvoltate. Principalii indicatori care caracterizează reţeaua stradală sunt:

În mun. Chişinău sunt 689 de străzi cu o lungime totală de 676,3 km

Lungimea străzilor şi drumurilor în limitele teritoriilor amenajate constituie 481,3 km,

din care 225,3 km (46,8%) sunt atribuite la categoria de străzi magistrale de importanţă

orăşenească şi de sector

Densitatea liniară a străzilor, drumurilor, trecerilor etc., în raport cu teritoriul

valorificat constituie 4,27 km/km2, a magistralelor 1,99 km/km2

Suprafaţa ocupată de străzi constituie 13,3 km2, de magistrale 8,56 km2

Străzile şi drumurile ocupă 11,8% din teritoriul valorificat al urbei, ceea ce este sub

nivelul optimal

Magistralele ocupă 7,6% din teritoriul valorificat al urbei.

În ultima perioada s-a observat apariţia unor noduri şi tronsoane cu un nivel înalt de aglomeraţie a

traficului rutier, ceea ce reflectă existenţa unor deficienţe în reţeaua rutieră. Circulaţia în centrul

oraşului este la limita capacităţii străzilor, iar în zonele gărilor, pieţei centrale, pieţei Marii Adunări

Naţionale, precum şi în alte zone cum ar fi piaţa din strada Ion Creangă se desfăşoară cu ambuteiaje

frecvente. În orele de vârf situaţia se complică simţitor, ambuteiajele apar aproape pe toate

magistralele ce leagă periferiile de centru. Situaţia creată este condiţionată de faptul că pe parcursul

anilor n-au fost construite, conform prevederilor planului general, un şir de magistrale pentru asigurarea

legăturilor optimale între sectoarele oraşului. Din lipsa arterelor de comunicare între partea dreaptă şi

stânga a râului Bîc, străzile Puşkin, Bănulescu Bodoni şi Ismail sunt supraaglomerate. Funcţionarea

reţelei stradale este serios afectată de staţionările transportului pe partea carosabilă. Construcţia

pieţelor şi autorizarea lor fără spaţii amenajate(suficiente) pentru parcarea autoturismelor a condiţionat

în mare măsură dificultăţile în trafic aproape în jurul la toate pieţele.

În condiţiile schemei radiale existente şi a lipsei arterelor de legătură între periferii, fluxurile de

transport între ele trec prin centrul oraşului, circa 50% din mijloacele de transport traversează centrul

oraşului în regim tranzit. În acest scop sunt utilizate străzile din centrul oraşului (Columna, Alexandru cel

Bun, Tighina, Alecsandri etc.), parametrii cărora nu corespund acestor fluxuri şi nu sunt de clasa

respectivă. Conform normelor NRS II 60-75, lăţimea medie a magistralelor din centru trebuie să fie de 49

m, cea reală fiind de 35,6 m, adică de 1,4 ori mai îngustă. Normativul lăţimii părţii carosabile este de 15

m (câte patru benzi de circulaţie în ambele sensuri), iar în realitate constituie 12,7 m. Astfel de situaţii se

întâlnesc în special în sectoarele vechi ale oraşului.

Circa 90,8% din străzi şi 100% din magistrale sunt cu îmbrăcăminte rigidă, în principal din beton

asfaltat şi beton. Cu toate acestea, calitatea lor nu poate fi considerată satisfăcătoare, deoarece în

fiecare an după sezonul de iarnă şi vară o parte considerabilă din suprafeţele stradale se deteriorează,

lucru care alături de lipsa marcajelor, afectează grav fluiditatea circulaţiei.

În ultimii 6 ani numărul mijloacelor de transport înmatriculate în municipiu s-a dublat, la

finele anului 2003 la evidenţă se aflau peste 150 mii unităţi. Ţinând cont de faptul că reţeaua

stradală practic a rămas la acelaşi nivel, iar odată cu înviorarea vieţii social –economice a crescut

şi numărul unităţilor de transport „străine”, putem face concluzia că sarcina asupra reţelei de

drumuri a crescut mai mult de 2 ori. De asemenea şi după numărul unităţilor de transport la 1000

locuitori prevăzute în planul general de dezvoltare s-a înregistrat o depăşire de peste 3 ori. Dacă

chiar ritmurile de creştere nu se vor menţine la acest nivel, situaţia fluidizării traficului este

foarte acută, care va necesita eforturi considerabile şi concentrate din partea întregii comunităţi

pentru rezolvarea ei.

De asemenea, este actuală necesitatea implementării unui sistem modern de dirijare a

circulaţiei rutiere, care asigură o mai mare securitate a circulaţiei şi capacitate de trafic a

străzilor.

Principalii indicatori care caracterizează reţeaua stradală sunt:

În mun. Chişinău sunt 689 de străzi cu o lungime totală de 676,3 km Lungimea străzilor şi drumurilor în limitele teritoriilor amenajate constituie 481,3 km,

din care 225,3 km (46,8%) sunt atribuite la categoria de străzi magistrale de importanţă orăşenească şi de sector

Densitatea liniară a străzilor, drumurilor, trecerilor etc., în raport cu teritoriul valorificat constituie 4,27 km/km2, a magistralelor 1,99 km/km2

Suprafaţa ocupată de străzi constituie 13,3 km2, de magistrale 8,56 km2

Străzile şi drumurile ocupă 11,8% din teritoriul valorificat al urbei, ceea ce este sub nivelul optimal

Magistralele ocupă 7,6% din teritoriul valorificat al urbei.

În ultima perioada s-a observat apariţia unor noduri şi tronsoane cu un nivel înalt de

aglomeraţie a traficului rutier, ceea ce reflectă existenţa unor deficienţe în reţeaua rutieră.

Circulaţia în centrul oraşului este la limita capacităţii străzilor, iar în zonele gărilor, pieţei

centrale, pieţei Marii Adunări Naţionale, precum şi în alte zone cum ar fi piaţa din strada Ion

Creangă se desfăşoară cu ambuteiaje frecvente. În orele de vârf situaţia se complică simţitor,

ambuteiajele apar aproape pe toate magistralele ce leagă periferiile de centru. Situaţia creată

este condiţionată de faptul că pe parcursul anilor n-au fost construite, conform prevederilor

planului general, un şir de magistrale pentru asigurarea legăturilor optimale între sectoarele

oraşului. Din lipsa arterelor de comunicare între partea dreaptă şi stânga a râului Bîc, străzile

Puşkin, Bănulescu Bodoni şi Ismail sunt supraaglomerate. Funcţionarea reţelei stradale este

serios afectată de staţionările transportului pe partea carosabilă. Construcţia pieţelor şi

autorizarea lor fără spaţii amenajate(suficiente) pentru parcarea autoturismelor a condiţionat

în mare măsură dificultăţile în trafic aproape în jurul la toate pieţele.

În condiţiile schemei radiale existente şi a lipsei arterelor de legătură între periferii, fluxurile

de transport între ele trec prin centrul oraşului, circa 50% din mijloacele de transport

traversează centrul oraşului în regim tranzit. În acest scop sunt utilizate străzile din centrul

oraşului (Columna, Alexandru cel Bun, Tighina, Alecsandri etc.), parametrii cărora nu

corespund acestor fluxuri şi nu sunt de clasa respectivă. Conform normelor NRS II 60-75,

lăţimea medie a magistralelor din centru trebuie să fie de 49 m, cea reală fiind de 35,6 m,

adică de 1,4 ori mai îngustă. Normativul lăţimii părţii carosabile este de 15 m (câte patru

benzi de circulaţie în ambele sensuri), iar în realitate constituie 12,7 m. Astfel de situaţii se

întâlnesc în special în sectoarele vechi ale oraşului.

Circa 90,8% din străzi şi 100% din magistrale sunt cu îmbrăcăminte rigidă, în principal din

beton asfaltat şi beton. Cu toate acestea, calitatea lor nu poate fi considerată satisfăcătoare,

deoarece în fiecare an după sezonul de iarnă şi vară o parte considerabilă din suprafeţele

stradale se deteriorează, lucru care alături de lipsa marcajelor, afectează grav fluiditatea

circulaţiei.

În ultimii 6 ani numărul mijloacelor de transport înmatriculate în municipiu s-a dublat, la finele anului 2003 la evidenţă se aflau peste 150 mii unităţi. Ţinând cont de faptul că reţeaua stradală practic a rămas la acelaşi nivel, iar odată cu înviorarea vieţii social –economice a crescut şi numărul unităţilor de transport „străine”, putem face concluzia că sarcina asupra reţelei de drumuri a crescut mai mult de 2 ori. De asemenea şi după numărul unităţilor de transport la 1000 locuitori prevăzute în planul general de dezvoltare s-a înregistrat o depăşire de peste 3 ori. Dacă chiar ritmurile de creştere nu se vor menţine la acest nivel, situaţia fluidizării traficului este foarte acută, care va necesita eforturi considerabile şi concentrate din partea întregii comunităţi pentru rezolvarea ei.

De asemenea, este actuală necesitatea implementării unui sistem modern de dirijare a circulaţiei rutiere, care asigură o mai mare securitate a circulaţiei şi capacitate de trafic a străzilor.

С каждым годом в Кишиневе растет число автомобилей. Согласно официальной статистике, уже в 2010-м в городе было зарегистрировано свыше 200 тыс. авто. А ежедневно, по неофициальным подсчетам экспертов, по дорогам столицы ездит более 400 тыс. авто. Из-за роста загруженности дорог возникает проблема выхлопных газов.

Число автомобилей в Кишиневе достигло почти 300 тысяч, поэтому жители столицы вынуждены дышать воздухом, в котором концентрация токсинов находится выше допустимой нормы, а максимальная интенсивность шумов на кишиневских улицах превышает норму на 15-20 децибел.Около 50 процентов дней в году качество воздуха в столице не соответствует санитарным нормам, а уровень загрязненности атмосферы ежегодно увеличивается в среднем на 10 процентов.

Transportul feroviar este reprezentat de întreprinderea de stat monopolistă „Calea ferată_a Moldovei”. Oraşul Chişinău este situat la kilometrii 107-128 ai liniei de cale feratăRazdelinaia-Tighina-Chişinău-Ungheni, care împreună cu sectorul Tighina – Reni asigurălegăturile economice ale Moldovei cu ţările vecine. În sectorul Razdelinaia – Tighinacalea ferată este construită din o singură linie, în restul sectorului sunt construite joncţiuni anexe cu două linii.În raza oraşului Chiăinău linia feroviară trece prin lunca râului Bîc şi divizează teritoriuloraşului în două părţi, ceea ce influenţează negativ legăturile dintre sectoarele din părţiledreapta şi stânga ale oraşului. În componenţa transportului feroviar al municipiului suntincluse staţiile Chişinău-Visterniceni, Revaca şi Ghidighici, care sunt amplasate în razamunicipiului. Staţiile Chişinău–Visterniceni asigură 65,1% din volumul de transporturi demărfuri şi 98,3% din cel de pasageri.Factorii principali ce influenţează negativ activitatea transportului feroviar sunt:Dispersarea lucrărilor de sortare a mărfurilor la multe staţii şi puncte industrialeExistenţa multiplelor linii de acces nefuncţionaleAmplasarea construcţiilor oraşului în apropierea staţiilor limitează posibilitatea extinderii acestoraLipsa liniei stabilite de ramificaţie a căii ferate în raza oraşuluiIntersecţia la acelaşi nivel a liniilor de cale ferată şi a străzilor magistrale, de exemplu intersecţia drumului pentru pietoni din apropierea CET–1 cu străzile Ismail şi T. Vladimirescu.

Transportul aerian în municipiu cuprinde 5 întreprinderi de stat şi 13 particulare, care asigură traficul internaţional de pasageri şi de mărfuri prin intermediul aeroportului internaţional, ce se află în administrarea întreprinderii de stat “Aeroportul Internaţional Chişinău”. Aeroportul are în dotare:Peron asfaltat42 locuri de parcare a avioanelor7 piste de rulaj2 piste de decolare-aterizareAerogară cu capacitate de trafic de 280 pasageri/oră la plecare şi 450 pasageri/oră la sosire.Aeroportul efectuează transporturi regulate şi de tip charter a pasagerilor, mărfurilor şi a poştei.Aeroportul Chişinău deserveşte 12-14 rute pe zi, care leagă capitala Moldovei cu oraşelealtor ţări ale lumii – Paris, Budapesta, Roma, Bucureşti, Istanbul, Viena, Moscova, Kiev etc. Transportarea se efectuează cu avioane de tip TU-134 şi alte tipuri, o parte din care se află in dotarea aeroportului Chişinău. Transportul de pasageri din aeroportul Chişinău este deservit de circa zece companii aeriene, inclusiv Air Moldova, Air Moldova International, Moldavian Airlines, Tarom, Tandem Aero etc. Legătura intre oraş şi aeroport este asigurată de autobuze şi maxi-taxi.

Teritoriul municipiului este traversat de drumurile auto internationale Brest-Chisinau-Odesa, Chisinau-Dubasari-Poltava, Chisinau-Leuseni, Chisinau-Soroca-Ucraina, Chisinau-Giurgiulesti-Romania, de drumurile nationale cu acces la caile de comunicatii a tarilor vecine Chisinau-Ungheni-Rominia, Chisinau-Basarabiasca-Ucraina, Chisinau-Bolgrad-Ismail, de alte drumuri nationale si locale.

Reţeaua stradală s-a format pe schema radială, conform căreia centrul se leagă de periferii prin câteva magistrale, iar legătura între masivele vecine au rămas ne dezvoltate. Principalii indicatori care caracterizează reţeaua stradală sunt:

În mun. Chişinău sunt 900 de străzi cu o lungime totală de 800 km cu suprafeţe de circa 10 mln. m²;

Lungimea străzilor şi drumurilor în limita teritoriilor amenajate constituie 481,3 km, dintre care 225,3 km (46,8%) sunt incluse în categoria de străzi magistrale de importanţă orăşenească şi de sector; Trotuare cu o lungime totală într-o linie de 451 km şi cu suprafaţa de 48 mln. m²; Densitatea liniară a străzilor, drumurilor, pasajelor etc., în raport cu teritoriul valorificat constituie 4,27 km/km², a magistralelor 1,99 km/km²; Străzile şi drumurile ocupă 11,8% din teritoriul valorificat al urbei, ceea ce este sub nivelul optimal; Magistralele ocupă 7,6% din teritoriul urbei;

• Diagonala medie a oraşului este evaluată la circa 15 km.

Analiza poluării străzilor mun. Chişinău

Zona gării şi intersecţiile aglomerate din Centru sunt regiunile cele mai sufocate de praf şi gaze din

Chişinău, spun ecologiştii. Noxele din aer cu cele mai mari concentraţii sunt monoxidul de carbon şi

dioxidul de azot provenite din gazele de eşapament.

În afară de sectorul Centru, printre cele mai poluate se numără Ciocana, dar şi cartierul Sculeni din

Buiucani, unde emisiile periculoase depăşesc chiar şi de şase ori limitele maxime zilnice admise de

lege, susţin specialiştii Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

Emisiile de la sursele staţionare, t/a

- 1500 – 2000

- 200 – 600

- < 200

- Magistralele auto cu grad înalt de poluare a aerului (Calea Basarabiei, Petricani, Munceşti, Izmail, Uzinelor, Armeneasca şi etc.)

- Intersectii auto cu nivelul înalt de poluare