UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT-INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

CHIȘCĂU - JUDEŢUL BIHORRESURSE AGROTURISTICE

Profesor coordonator: Stefan Petrică

Student: Tanase Mihaela-Geanina

An de studiu: III

Grupa: 8314

CUPRINS:

Capitolul I: IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE1.1 Prezentarea localităţii;1.2 Resursele agroturistice naturale ale localităţii;1.3 Resursele agroturistice antropice ale localităţii;

Capitolul II: IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LOR DE CLASIFICARE

Capitolul III: STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

Capitolul IV: CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Capitolul I

Identificarea resurselor agroturistice din localitatea Chișcău - Judetul Bihor

1.1. Prezentarea localitatiiChișcău este o localitate în județul Bihor, Crisana, România. Localitatea este situată la

poalele Munților Bihorului, fiind străbătută de râul Crăiasa. Toponimia numelui vine din maghiară, însemnând micul cuptor (kiss=mic, koh=cuptor), fiind atestat documentar cu acest nume incă de pe la 1588, sau cu numele de Alsokoh (cuptorul de jos), în acea perioadă funcționând aici o topitorie de fier.

Situata la granita de vest a Parcului National Apuseni, intr-un incantator decor natural, localitatea ofera un acces facil la frumusetile acestuia.

Judetul Bihor

Judeţul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este străbătut de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul şi populaţia întregii ţări. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Reşedinţa judeţului se află în municipiul Oradea.Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul judeţului, se găsesc culmile înalte, vestice, ale Munţilor Bihorului ce saltă peste 1.800 m şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Plopiş (Şes) - de înălţimi mai mici (500-1.000 m) - ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca nişte tentacule spre vest, sunt

despărţite între ele de depresiunile Beiuşului, pe Crişul Negru, şi Vad-Borod, pe Crişul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor, în sud şi Câmpia Barcăului, în nord).

Clima continental-moderată se află sub influenţa maselor de aer vestice, mai umede şi mai răcoroase. Temperatura medie anuală variază între 6° şi 10,5°C, iar cantităţile precipitaţiilor căzute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 şi 1.200 mm. Reţeaua hidrografică, formată de Crişul Repede, Crişul Negru, Barcău şi afluenţii lor, prezintă mari variaţii de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor.

Agricultura - intensivă şi multilaterală - deţine un rol important în economia judeţului, ocupând 483.581 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil. Cernoziomul din vestul ţării a favorizat cultura cerealelor, judeţul Bihor situându-se, în cadrul ţării, pe primele locuri în producţia acestora. Dintre cereale se cultivă mai ales grâul şi porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr şi cartoful.Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată în agricultura judeţului, atât datorită întinselor suprafeţe de păşuni şi fâneţe, cât şi tradiţiei locuitorilor în acest domeniu.

Din punct de vedere administrativ, judeţul Bihor are o reţea densă de aşezări, cuprinzând zece oraşe, din care patru municipii (Oradea fiind reşedinţa de judeţ), cu 21 de localităţi componente, 90 de comune, din care trei suburbane şi 435 de sate. Cel mai important centru economic şi social-cultural al judeţului şi unul dintre marile oraşe ale ţării este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte oraşe, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beiuş, Aleşd, Ştei, Vaşcău, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare.

Prezenţa unor obiective turistice importante, precum şi existenţa unor monumente istorice sau de artă populară au contribuit la dezvoltarea turismului şi pe aceste meleaguri.

Judeţul Bihor, prin frumuseţea şi originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice şi prin elementele etnografice, oferă turiştilor variate şi bogate posibilităţi de recreere şi instruire.Accesul la frumuseţile naturale ale judeţului este facilitat de existenţa unor artere de circulaţie bine întreţinute, precum şi a unor cabane în care drumeţul poate găsi loc de odihnă.Din punct de vedere turistic deosebim în judeţ o serie de zone amenajate, înzestrate cu căi de comunicaţii, cabane, marcaje etc., pe lângă care mai există o sumedenie de zone de interes turistic, ale căror frumuseţi reclamă intrarea lor neîntârziată în circuitul turistic al ţării. Ne vom opri atenţia asupra celor mai însemnate.

Resursele agroturistice naturale ale localităţii

PESTERA URSILORPeştera a fost descoperită la 17 septembrie 1975 accidental, când în urma unei dinamitări în cariera de marmură de la Chişcău, s-a format o spărtură, prin care a intrat pentru prima dată om în peşteră. 

Spărtura a fost imediat închisă, iar după explorare o parte a peşterii a fost amenajată şi electrificată. Astfel la data de 14 iulie 1980 peştera a fost deschisă publicului. Are o lungime de 1,5 km, din care 521 m au fost declaraţi rezervaţie ştiinţifică. Nivelul superior în lungime de 488 m a fost deschis circulaţiei turistice, acolo pot fi admirate formaţiunile carstice, care au făcut peştera cunoscută în toată lumea. 

Aici sunt 3 galerii: cea a Urşilor, galeria Emil Racoviţă si Galeria Lumânărilor, şi 4 săli: Sala Lumânărilor, Sala Spaghetelor, Sala Emil Racoviţă şi Sala Oaselor. Vizitarea peşterii începe cu galeria urşilor unde au fost găsite resturi scheletice ale ursului de cavernă (Ursus Spelaeus) dispărut de pe suprafaţa pământului de mai bine de 15000 de ani. Peştera Urşilor primeşte anual peste 200.000 de vizitatori 

Căi de acces: Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivatie la km 86 în comuna Sudrigiu, pe DJ-763, 16km satul Chişcău.

CETĂŢILE PONORULUIFenomene geologice; Reprezintă fenomenul carstic cel mai remarcabil din ţara noastră.

Cetăţile sunt constituite din trei avene gigantice, situate într-o depresiune împădurită cu diametrul de cca. 1 km. Primul aven este sfârşitul Văii Cetăţii.

Resursele agroturistice antropice ale localităţii

Muzeul Etnografic "Flutur Aurel"

La doar 300m de cunoscuta "Pestera Ursilor" in satul Chiscau, Aurel Flutur a intemeiat un

senzational muzeu etnografic particular.Intemeietorul acestui muzeu cu peste 2000 de obiecte, a

inceput sa stranga obiecte vechi de peste 30 de ani, reusind sa salveze de la disparitie o serie de

obiecte de arta populara, vestigii istorice si etnografice. Printre cele peste 2000 de exponate se

afla si o locomobila fabricata in Ungaria care dateaza din 1910. Utilajul secular este o masina de

forta, deplasabila, pe roti, functionabila inca. Acesta este una dintre cele mai valoroase piese din

colectie.

Obiective turistice la Chiscau:

Pestera Ursilor Muzeul Etnografic "Flutur Aurel" Valea Sighistelului Biserica de lemn din Bradet Muntele Sapu si Groapa Ruginoasa Cheile Galbenei Platoul Padis

Capitolul II

Identificarea pensiunilor din localitatea Chiscau

şi gradul lor de clasificare

Denumire pensiune Număr margarete

Craiasa Muntilor 3

Maria 2

Daniadis 3

Mance 3

Maduta Traian 3

Pensiunea Craiasa Muntilor este situata intr-un cadru natural de o frumusete aparte, la poalele muntelui, la zero km de pestera ursilor, despre care se poate spune ca reprezinta cea mai importanta bogatie a zonei. Paduri intinse oxigeneaza aerul pe care nu te saturi sa-l respiri. Totul este invaluit intr-o liniste profunda tulburata doar de susurul apelor cristaline care insostesc drumurile care strabat aceasta zona.Pensiunea este dotata cu un salon incapator, ce va sta la dispozitie ca sala de conferinte, sau alte evenimente, avand o capacitate de peste 200 de persoane si o terasa spatioasa unde se poate servi masa.Locuri: pentru 38 persoane in 13 camere- 12 camere triple, cu pat matrimonial si pat suplimentar.- 1 camera cu 1 pat matrimonialToate camerele dispun de baie proprie.

Parter:

restaurant

Etaj:

nr cam. locuri Facilitati camera

1 2 pat marimonialbaie proprie, balconvedere la munte

2, 3, 4, 5, 6, 7

3pat matrim. pat 1 pers

baie proprie, balconvedere la Muntele Pesterii

8, 9, 10,11, 12, 13

3pat matrim. pat 1 pers

baie proprie, balconvedere la Raul Craiasa

Tarife - 2015: Cazare: 100 RON/  zi  /camera dubla Cazare: 115 RON/  zi  /camera tripla Mic dejun: 12 RON / zi /persoana Demipensiune: 50  RON /  zi / persoana

Pensiune completa: 75 RON / zi / persoana

Capitolul III

Stadiul valorificării resurselor agroturistice din localitatea Chiscau

Situaţia turismului ruralDezvoltarea zonelor rurale din punct de vedere agroturistic este influenţată de existenţa şi

de calitatea infrastructurii primare, în special alimentare cu apă, şi canalizare, precum şi de existenţa planurilor de dezvoltare turistică la nivel local.

Coordonarea sectorială nu poate avea loc în lipsa unei coordonări a planificării dezvoltării teritoriale, care face în interiorul circuitului turistic, legatura între punctul de plecare şi locul de destinaţie. Strategia de turism a judeţului ia în consideraţie, din punct de vedere spaţial, porţile de intrare rutiere şi feroviare, teritoriul constituit din zonele atractive, destinaţiile primare şi secundare, precum şi coridoarele interioare din cadrul judeţului Bihor.

Proiecte finantate cu fonduri europeneOficiul Judeţean pentru Finantarea Investiţiilor Rurale Bihor anunţă deschiderea din

data de 25 martie 2015, a primelor sesiuni de primire a proiectelor de investiții finanțate prin măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.

Scopul acestei măsuri este creşterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca şefi/manageri de exploataţie, încurajarea tinerilor şi a familiilor din mediul rural de a se stabiliza în mediul rural, ceea ce va crea un efect pozitiv asupra economiei naţionale în general. Prima de instalare poate să ajungă până la 50.000 Euro. Submăsura 4.1. Investiții în exploatații agricole este, de asemenea, o măsură accesată în mod constant de bihoreni, prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole", fiind semnate un număr de 140 de contracte, în valoare totală de 75 milioane de Euro. Aceste prime sesiuni anuale pentru depunerea de proiecte sunt continue până la data de 30 octombrie 2015 sau până la epuizarea fondurilor alocate în acest an pentru fiecare submăsură în parte. Primirea cererilor de finanțare se va face de către AFIR exclusiv on-line pentru submăsura (sM) 4.1 - Investiții în exploatații agricole, iar pentru submăsura (sM) 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri depunerea cererilor de finanțare se va realiza în format tipărit sau on-line.

O investiţie pe fonduri europene a creat peste 2.400 de locuri de muncă respectiv relocarea a 33 de afaceri în derulare sau afaceri noi. Este vorba despre înfiinţarea Parcului industrial Eurobusiness realizat prin fonduri europene REGIO, utilat şi dotat foarte modern.

Situat pe Şoseaua Borşului, din Oradea, Parcul Industrial Eurobusiness, pe o suprafaţă de 121 de hectare din proprietatea municipiului Oradea, a fost realizat printr-o finanţare europeană, în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Acesta este poziţionat strategic în nord-vestul României pe teritoriul administrativ al municipiului Oradea, cu front stradal pe E60 de 1,2 km, la patru kilometri de graniţa cu Ungaria, având legături directe la importante rute comerciale.

Parcul are asigurate, prin proiect, utilităţile publice necesare afacerilor: reţea de apă şi canalizare, reţea de alimentare cu energie electrică, structura de drumuri interioare, alimentare cu energie termică în sistem centralizat şi acces la reţeaua de telecomunicaţii.

Obiectivul general al proiectului a fost de a asigura realizarea, în municipiul Oradea, a unei structuri de sprijinire a mediului de afaceri, funcţionale, cu scopul de a pune bazele unei dezvoltări economice durabile a municipiului şi de a sprijini dezvoltarea sustenabilă în judeţul Bihor.

Analiza SWOT a potenţialului agroturistic din localitatea Chiscau

Puncte tari:● Situata la granita de vest a Parcului National Apuseni, intr-un incantator decor natural, localitatea ofera un acces facil la frumusetile acestuia.●Aici se afla Peștera Urșilor, un punct turistic de mare valoare● Căi de acces: Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivatie la km 86 în comuna Sudrigiu, pe DJ-763, 16km satul Chişcău.● Tradiţii locale în creşterea animalelor;● Resurse de muncă calificate în numeroase domenii;● Potenţial agricol ridicat în ceea ce priveşte zootehnia şi silvicultura;● Potenţial în dezvoltarea turismului;● Potenţial turistic ridicat, utilizat pe tot parcursul anului, datorat peisajului montan, tradiţiilor, monumentelor naturale;● Nivel ridicat al gradului de calificare în anumite domenii tradiţionale;● Organizarea unor manifestări culturale cu tradiţie

Puncte Slabe:● Infrastructura montană nedezvoltată;● Lipsa planurilor de management pentru rezervaţiile naturale;● Rezervaţiilor naturale nu sunt delimitate în teren;● Resurse financiare insuficiente;● Sectorul de prestări servicii este slab dezvoltat. Lipsa certificării calităţii produselor locale în conformitate cu standardele europene, lipsă etichete ecologice;● Infrastructura de drumuri slabă, unul din impedimentele dezvoltării turismului;● Reţelele turistice slab dezvoltate;● Promovarea turistică insuficientă şi utilităţi turistice nemodernizate;● Lipsa managementului mediului;● Migrarea forţei de muncă tânără din ţară;● Personal insuficient în instituţiile publice pentru a rezolva şi gestiona eficient toate problemele;● Rigiditatea instituţiilor

Oportunităţi:● Utilizarea programelor de finanţare alocate “Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane;● Colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare;● Patrimoniul natural variat. El reprezintă o bază de plecare pentru diversificarea turismului intern şi internaţional;● Atragerea surselor de finanţare dedicate dezvoltării turismului;● Potenţial de creştere a formelor de turism activ, axat pe natură;

● Noi abordări la nivel naţional în ceea ce priveşte valorificarea resurselor naturale şi protecţia mediului;● Există oportunitatea accesării unor fonduri externe nerambursabile pentru informarea, conştientizarea şi simularea implicării cetăţenilor în adresarea problemelor de mediu;● Eforturile autorităţilor în utilizarea unor practici curente coerente de gestionare a problemelor de administraţie şi mediu;● Acces relativ uşor la zonele protejate prin reţeaua de drumuri existente Riscuri:● Creşterea ratei şomajului ca urmare a restrucurărilor economice, determină un slab interes al cetăţenilor pentru problemele comunităţii ei fiind mult mai interesaţi de problemele personale de supravieţuirea lor zilnică;● Amplificarea îmbătrânirii populaţiei, face dificil procesul de educaţie ecologică şi de implicare a cetăţenilor în viaţa comunităţii;● Nu există o proiectare a dezvoltării economice pe termen mediu

BIBLIOGRAFIE

o http://obiective-turistice-chiscau.viaromania.eu/

o http://www.lafluturi.ro/

o http://www.ziare.com/oradea/articole/program+finantat+fonduri+europene+bihor

o http://www.pesteraursilor.net/pestera_ursilor.html

o http://www.turismbihor.info/index.php?

option=com_content&task=view&id=25&Itemid=37&lang=RO