CHERATOCONJUNCTIVITA

INFECŢIOASĂ BOVINĂ

Definiţie: boală infecţioasă şi contagioasă a bovinelor, manifestată prin

cheratoconjunctivite ce pot duce la modificări ireversibile globului

ocular, cu pierderea vederii.

• Etiologie: Moraxella bovis – cocobacil, de dimensiuni mici, Gram negativ; – capsulat, nesporulat şi neciliat; – se dezvoltă pe medii cu sânge sau ser sanguin, tulpinile patogene fiind

hemolitice; – factori de virulenţă: leucotoxinele, proteazele şi pilii ( „I” şi „Q”). – pilii de tip Q mediază aderarea bacteriilor la cornee şi iniţierea infecţiei,

le conferă capacitatea de a determina o infecţie persistentă →cheratoconjunctivită;

– tulpinile posesoare de pili “I” dau infecţii cu semne clinice moderate sau infecţii subclinice cronice;

– în agravarea leziunilor intervin: Neisseria spp; Arcanobacter pyogenes, Escherichia coli, Streptococcus spp, Pasteurella multocida, Listeria monocytogenes, Mycoplasma spp., Chlamydia spp. care acţionează sinergic cu Moraxella bovis.

Moraxella bovis – col Gram

Moraxella bovis – aspect cultural

Caractere epizootologice:

RECEPTIVITATE: -bovinele; -mai sensibil este tineretul în vârstă de până la 18 luni;

-rar apare la bovinele adulte în vârstă de peste doi ani.

FACTORI FAVORIZANŢI: -lumina solară şi în special razele

ultraviolete.

SURSE DE INFECŢIE: • animalele bolnave, care elimină germenii prin secreţiile oculare, mucoase sau

purulente, ca şi prin secreţiile nazale;

• animalele purtătoare la care germenul rămâne localizat în fundul de sac conjunctival şi pe cornee, asigurând astfel persistenţa bolii în efectiv;

• surse secundare de infecţie: picioarele şi aripile muştelor, praf, granule de polen antrenate de vânt, cu diverse particule murdărite cu material virulent.

DINAMICĂ:- apare sezonier şi evoluează enzootic, staţionar, având o

contagiozitate moderată.

Patogeneza: • leziunile rămân localizate la conjunctivă şi cornee;

• prin pili germenii se ataşează de epiteliul conjunctivo – cornean→ necroza ţesutului cornean şi formarea de ulcere;

• infiltrarea cu celule inflamatorii →pierderea transparenţei corneei→. vascularizare progresivă.

Tabloul clinic: • perioada de incubaţie = 2 – 4 zile; • evoluează acut; • secreţie oculară seroasă, clară, care după 2 – 3 zile →seromucoasă sau

mucopurulentă; • secreţia aglutinează cilii pleoapelor; • pleoapele se tumefiază şi se congestionează→ frecvent animalul se vindecă

spontan; • în alte cazuri, după 6 – 7 zile de la debut, apare opacifierea corneei (cheratită); • opacifierea cuprinde întreaga suprafaţă a corneei; • corneea se perforează →ulceraţii; • este posibilă şi moartea animalului prin extinderea procesului piogen la sistemul

nervos central.

Aspect clinic- cheratoconjunctivită

Aspect clinic- ulcer cornean

Tabloul anatomopatologic:

• conjunctivită seroasă, seromucoasă sau mucopurulentă;

• chemosis, edem palpebral;

• cheratită, ulcere sau perforări corneene, cheratocel, uneori cheratoileită.

Examenul histologic:

• edemaţierea epiteliului cornean→invadarea cu celulele inflamatorii→necroză şi descuamare;

• infiltraţie celulară → în profunzimea ţesutului cornean→ulcerarea corneei→ perforare.

Diagnosticul: - confirmarea diagnosticului se face prin evidenţierea în frotiuri sau izolarea acestuia din secreţiile sacului conjunctival.

Diagnosticul diferenţial se face faţă de: •cheratoconjunctivitele banale, traumatice sau iritative;

•cheratoconjunctivite;

•cheratoconjunctivita din coriza gangrenoasă;

•listerioza oculară;

•localizarea oculară din rinotraheita infecţioasă;

•telazioza .

Prognosticul: - favorabil în majoritatea cazurilor; - grav în cazul complicaţiilor. Profilaxia: Măsuri generale:

• igiena adăposturilor; • evitarea supraaglomerărilor; • dezinsecţii periodice.

Profilaxia specifică : nu a dat rezultate. Combaterea:

• animalele bolnave se izolează şi se tratează local şi general; • tratamentul local: • în faza de conjunctivită: antibiotice sub formă de colire sau unguente ce conţin

şi cortizon; • în faza de cheratită ulcerativă: instilări în sacul conjunctival suborbitar a 10 ml la

animalele adulte şi 5 ml la viţei, din soluţia: kanamicină 400 mg, penicilin-procaină 2 000 000 u.i., prednison 5 mg şi apă distilată 1 ml;

• tratament general: administrarea i.v. a sulfatiazolului sau i.m. antibiotice retard.