CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR - doctorat.tuiasi.ro teza... · universitatea tehnicĂ...

UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” , IAȘI

FACULTATEA DE DESIGN INDUSTRIAL ŞI MANAGEMENTUL

AFACERILOR

CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR

PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE

ELECTROMAGNETICĂ

REZUMAT

Doctorand: Ing. Apreutesei Alina-Lăcramioara

Conducător științific: Prof. Univ. Dr. Ing. Curteza Antonela

Iași

2019

CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE

ELECTROMAGNETICA

2

CUPRINS

Listă abrevieri ............................................................................................................... 4

Listă figuri ..................................................................................................................... 5

Listă tabele .................................................................................................................... 7

Structura şi conţinutul tezei ......................................................................................... 9

Introducere ........................................................................ Error! Bookmark not defined.

Capitolul I. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII PRIVIND MATERIALELE

TEXTILE CU ROL DE ECRANARE ELECTROMAGNETICĂ ................ 11 1.1. Pe plan naţional .................................................................................................. 13

1.1.1 Priorităţi naţionale de cercetare ..................................................................... 13

1.1.2 Cercetări ce abordează tema ecranării electromagnetice pe plan național ...... 13 1.2. Pe plan internaţional ........................................................................................... 13

1.2.1 Priorităţi internaţionale de cercetare .............................................................. 13 1.2.2 Cercetări ce abordează tema ecranǎrii electromagnetice ................................ 14

1.2.3 Studii privind produsele textile de protecție electromagneticǎ pe plan

internațional .................................................................................................. 15

1.4 Caracterizarea unor structuri textile compozite cu rol de ecranare electromagnetică

în cadrul cercetării................................................................................................ 15

Capitolul II. STUDII TEORETICE PRIVIND RADIAŢIILE

ELECTROMAGNETICE ............................................................................... 16 2.1. Definirea câmpului electromagnetic şi a radiațiilor electromagnetice .................. 16

2.1.1. Noțiuni generale .......................................................................................... 16

2.1.2. Descrierea matematică ................................................................................. 16 2.2. Clasificarea undelor electromagnetice ................................................................ 17

2.3 Sursele de radiații ................................................................................................ 18

Capitolul III. CERCETĂRI PRIVIND EFECTELE RADIAȚIILOR

ELECTROMAGNETICE ASUPRA ORGANISMULUI UMAN .................. 19 3.1 Stadiul actual al cercetărilor privind efectele câmpului electromagnetic asupra

sănătății umane .................................................................................................... 19

3. 2 Câmpul electromagnetic și sănătatea umană ....................................................... 20 3.3 Concluzii privind efectele radiațiilor electromagnetice asupra organismului uman

............................................................................................................................ 20

Capitolul IV. PROIECTAREA ȘI REALIZAREA UNOR VARIANTE DE

STRUCTURI TEXTILE CU ROL DE ECRANARE

ELECTROMAGNETICĂ ............................................................................... 21 4.1. Caracteristicile firelor utilizate pentru obţinerea mostrelor tricotate şi a mostrelor

ţesute ................................................................................................................... 21

4.2 Structuri compozite textile ................................................................................... 23 4.2.1. Structura compozită textilă cu fire de cupru ................................................. 23

4.2.2. Structură compozită textilă cu fire de inox ................................................... 24


ELECTROMAGNETICĂ

3

4.2.3 Structura compozită textilă cu pulbere de grafit ............................................ 25

4.3. Structuri textile tricotate ..................................................................................... 26 4.3.1 Descrierea mostrelor realizate practic ........................................................... 26

4.4. Structuri textile țesute ......................................................................................... 27 4.4.1. Descrierea maşinii ....................................................................................... 27

4.4.2. Descrierea firelor utilizate la țesere .............................................................. 27 4.4.3. Descrierea mostrelor realizate practic .......................................................... 27

4.4.4. Caracteristicile firelor şi a mostrelor țesute .................................................. 29 4.4.5. Concluzii privind caracterizarea structurilor țesute ....................................... 30

Capitolul V. METODE DE MĂSURARE A EFICIENȚEI ECRANĂRII

ELECTROMAGNETICE ȘI VALORI EXPERIMENTALE OBȚINUTE .. 31 5.1 Metode de măsurare a eficienței ecranării electromagnetice utilizate ................... 31

5.1.1. Metoda “free-space” .................................................................................... 31 5.1.2 Metoda “coaxial holder” ............................................................................... 32

5.1.3 Metoda “DTEM (Double transverse electromagnetic) cell”........................... 32 5.2 Valori experimentale obținute pentru evaluarea eficienţei ecranării

electromagnetice .................................................................................................. 32 5.2.1 Studiul proprietăților de polarizare pentru materialul textil cu fire amorfe .... 32

5.2.2. Structuri compozite textile ........................................................................... 34 5.2.3. Structuri tricotate ......................................................................................... 35

5.2.4. Structuri țesute ............................................................................................. 35 5.3 Determinarea experimentală a nivelurilor SAR-ului și a distribuției SAR-ului în

vederea evaluării capacității de a reduce absorbția radiațiilor electromagnetice a

unor variante de structuri țesute ............................................................................ 36

5.3.1. Măsurarea eficacității ecranării a celor șapte variante de țesături .................. 37 5.3.2. Măsurători ale SAR-ului pe un cap - fantomă uman .................................... 37

5.4 Funcția de protecție electromagnetică a structurilor țesute proiectate ................... 38

Capitolul VI. PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

EXPERIMENTALE OBȚINUTE PENTRU STRUCTURILE TEXTILE

PROIECTATE ................................................................................................. 39 6.1. Evaluarea proprietăților de ecranare pentru structurile textile compozite ............. 39 6.2. Evaluarea proprietăților de ecranare pentru structurile tricotate ........................... 43

6.3. Evaluarea proprietăților de ecranare pentru structurile ţesute .............................. 47 6.3.1. Rezultatele măsurătorilor atenuării investigate în domeniul de frecvență 8.7

GHz .............................................................................................................. 47 6.3.2 Rezultatele măsurătorilor atenuării în domeniul de frecvențe 10MHz-1GHz . 50

6.4 Evaluarea SAR-ului pentru mostrele țesute .......................................................... 68 6.5 Evaluarea funcției de protecție electromagnetică a structurilor țesute proiectate

(V15) și a cămășii medievale de zale .................................................................... 69

Capitolul VII. CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIBUȚII ORIGINALE.

DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE. ................................................... 70 Contribuţiile originale ............................................................................................... 71 Direcții de cercetare viitoare ...................................................................................... 73

Referințe bibliografice................................................. Error! Bookmark not defined.


ELECTROMAGNETICA

4

Listă abrevieri

A

Argint (Ag)

B

Bumbac (BBC)

Bekinox (Bk)

C

Câmpuri electromagnetice (CEM)

Cupru (Cu)

E

Ecranarea electromagnetică (EEM)

Ecranarea radiațiilor electromagnetice (EREM)

Eficiența de ecranare (EE)

Eficiența ecranării electromagnetice (EEEM)

F

Fier (Fe)

I

IARC (International Agency for Research on Cancer)

M

Monitorul Oficial al Romaniei (MOR)

N

Nichel (Ni)

O

Organizația Mondială a Sănătății (OMS)

R

Radiațiile electromagnetice (REM)

Radio frecvență- câmpuri electromagnetice RF-CEM

Rata specifică de absorbție (SAR)

P

Poliamidă (PA)

Poliester (PES)

Polipirol (PPY)

Polietilentereftalat (PET)

Polipropilenă (PP)


ELECTROMAGNETICĂ

5

Listă figuri

Fig. 1. Structura şi conţinutul tezei .................................................................................. 9

Figura I.1.2.2.1. Eficiența ecranǎrii structurilor țesute ȋn funcție de frecvențǎ ................ 14

Figura I.1.4.1. Țesătură cu microfir amorf (x200) ......................................................... 15

Figura I.1.4.2. Detaliu fir amorf și bumbac .................................................................... 15

Figura II.2..3.1. Tipuri de surse de radiații în funcţie de frecvenţa de emisie .................. 18

Figura IV.4.1.1. Firul de Cu – imagine la miscroscop .................................................... 22

Figura IV.4.1.2. Firul de Ag – imagine la miscroscop ................................................... 22

Figura IV.4.1.3. Firul Bk3 – imagine la miscroscop ....................................................... 22

Figura IV.4.2.1.1. Schema structurii compozite textile cu fire de cupru ......................... 23

Figura IV.4.2.1.2. Structura compozită textilă cu fire de cupru ...................................... 24

Figura IV.4.2.2.1 Schema structurii compozite textile cu fire de inox ............................ 24

Figura IV.4.2.2.2. Structura compozită textilă cu fire de inox ........................................ 25

Figura IV.4.2.3.1. Schema structurii compozite textile cu pulbere de grafit ................... 25

Figura IV.4.2.3.2. Structura compozită textilă cu pulbere de grafit ................................ 25

Figura IV.4.4.4.1. Inserarea firului metalic în sistemul de bătătură ................................ 30

Figura V.5.1.1.1.1. Antene Horn .................................................................................. 31

Figura V.5.2.1.1. Antenele de recepție și de emisie în poziție paralelă ........................... 32

Figura V.5.2.1.2. Antenele de recepție și de emisie în poziție ortogonală (încrucișată) .. 33

Figura V.5.2.1.3. Legea lui Malus ................................................................................. 33

Figura V.5.2.1.4. Corelația Pearson cu antene poziționate paralel .................................. 34

Figura V.5.2.1.5. Corelația Pearson cu antene poziționate încrucișat ............................. 34

Figura V.5.3.2.1. Sistemul COMOSAR cu cap-fantomă uman, receptor poziționat și .. 37

și sonda de câmp cu braț robot scanând volumul capului pentru măsurarea SAR-lui ...... 37

Figura V.5.4.1. a) Cămașă medievală cu zale (vedere din față) ...................................... 38

Figura V.5.4.1. b) Cămașă medievală cu zale (vedere din spate) ................................... 38

Figura V.5.4.2. Țesătură cu fir Bk3 (V15) ..................................................................... 38

Figura VI.6.1.1. Atenuarea materialului textil uscat ....................................................... 39

Figura VI.6.1.2. Atenuarea determinată folosind antena Horn acoperită ....................... 40

Figura VI.6.1.3. Atenuarea determinată folosind antene Log per cu polarizare verticală,

firele materialului așezate orizontal, iar materialul (ud) aşezat la mijlocul

distanţei dintre antene ........................................................................... 40


ELECTROMAGNETICA

6

Figura VI.6.1.4. Atenuarea determinată folosind antene Log per cu polarizare verticală,

firele materialului așezate vertical, iar materialul (ud) aşezat la mijlocul

distanţei dintre antene ........................................................................... 41

Figura VI.6.1.5. Eficiența de ecranare a structurii compozite textile cu fire de cupru ..... 41

Figura VI.6.1.6. Structură compozită textilă cu pulbere de carbon ................................. 42

Figura VI.6.1.7. Eficiența de ecranare a structurii compozite textile cu fire de inox ....... 42

Figura VI.6.2.1. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Cu1....................... 43

Figura VI.6.2.2. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Cu2....................... 44

Figura VI.6.2.3. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Ag ........................ 44

Figura VI.6.2.4. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Bk1....................... 45


Figura VI.6.2.6. Eficiența ecranării pentru variantele realizate pentru structura glat....... 46


Figura VI.6.3.1.1. Eficiența ecranării pentru structurile țesute ....................................... 47

Figura VI.6.3.1.2. Atenuarea structurilor țesute în funcție de mărimea desimii sistemului

de bătătură............................................................................................ 48

Figura VI.6.3.1.3. Atenuarea structurilor țesute și coeficienții de determinare ............... 50

Figura VI.6.3.2 .1. Comparație între cele două metode de măsurare a atenuării ............. 55

Figura VI.6.4.1. Hărți de distribuție a valorilor SAR-ului din zona capului, ................... 69

expus în bandă GSM (900 MHz) (fără material/cu material).......................................... 69

Figura VI.6.4.2. Hărți de distribuție a valorilor SAR-ului din zona capului, ................... 69

expus în bandă UMTS (1900 MHz) (fără material/cu material) ..................................... 69

Figura VI.6.5.1. Metoda de măsurare "spațiu liber" ....................................................... 69


ELECTROMAGNETICĂ

7

Listă tabele

Tabelul IV.4.1.1. Tipuri de fir utilizate pentru obţinerea mostrelor tricotate şi a mostrelor

ţesute.................................................................................................... 21

Tabelul IV.4.3.1.1. Variante mostre tricotate ................................................................. 26

Tabelul IV.4.4.3.1. Tipuri de legături utilizate la țesere ................................................. 28

Tabelul V.1. Metode de măsurare .................................................................................. 31

Tabelul V.5.2.2.1. Eficiența ecranării a structurilor compozite textile ............................ 34

Tabelul V.5.2.3.1. Măsurători ale eficienței de ecranare pentru tricoturi ........................ 35

Tabelul V.5.2.4.1. Măsurători EE pentru țesături ........................................................... 36

Tabelul VI.6.1.1. Eficiența ecranării a structurilor compozite textile investigate ............ 42

Tabelul VI. 6.3.1.2. Atenuarea structurilor țesute în funcție de mărimea desimii

sistemului de bătătură și coeficienții de determinare ............................. 48

Tabelul VI. 6.3.2.1. Atenuarea țesăturilor în funcție de tipul firului conductiv ............... 50

Tabelul VI. 6.3.2.2. Comparații ale atenuării pentru variantele țesute cu firul BK3 inserat

atît în sistemul de bătătură cît și în ambele sisteme de fire .................... 52

Tabelul VI. 6.3.2.4. Comparații ale caracteristicilor țesăturilor cu fir BK3 inserat atît în

sistemul de bătătură cît și în ambele sisteme de fire .............................. 54

Tabelul VI. 6.3.2.5. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Pânză ........ 55

Tabelul VI. 6.3.2.6. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Atlas 4 ...... 57



Tabelul VI. 6.3.2.9. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Atlas 12 .... 60

Tabelul VI. 6.3.2.10. Coeficienții de determinare ai atenuării în funcție de tipul firului . 61

Tabelul VI. 6.3.2.11. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru firul BK3 inserat în

ambele sisteme de fire ale țesăturii ....................................................... 66

Tabelul VI.6.4.1. Valorile medii ale SAR-ului în prezența țesăturii ............................... 68

Anexa A Tabelul I.1.1.1. Proiecte privind studii asupra poluării și ecranării

electromagnetice pe plan național ........................................................ 81

Tabelul I.1.2.1. Brevete pe plan național privind materiale textile cu rol de ecranare

electromagneticǎ .................................................................................. 82

Tabelul I.1.2.2. Proiecte de cercetare pe plan național privind fire destinate strucutilor

textile cu rol de ercanare electromagnetică ........................................... 83


ELECTROMAGNETICA

8

Tabelul I.1.2.3. Proiecte de cercetare pe plan național privind țesaturi cu rol de ercanare


Tabelul I.1.2.4. Proiecte de cercetare pe plan național privind materiale nețesute cu rol de

ercanare electromagneticǎ .................................................................... 85

Anexa B Tabelul I.2.2.1. Brevete pe plan internațional privind materiale textile cu rol

de ecranare electromagneticǎ ................................................................ 85

Tabelul I.2.2.2. Lucrǎri științifice pe plan internațional privind țesǎturi cu rol de ecranare


Tabelul I.2.2.3.Lucrǎri științifice pe plan internațional privind tricoturi cu rol de ecranare


Tabelul I.2.2.4. Lucrǎri științifice pe plan internațional privind materiale nețesute și

structuri compozite cu rol de ecranare electromagneticǎ ....................... 93

Anexa D Tabelul IV.4.3 1.1. Variante mostre tricotate .............................................. 94

Tabelul IV.4.4.3.3. Variante mostre țeste ...................................................................... 98

Anexa E Tabelul V.5.2.4.2. Măsurători EE pentru țesături ..................................... 102


ELECTROMAGNETICĂ

9

Structura şi conţinutul tezei

Fig. 1. Structura şi conţinutul tezei


ELECTROMAGNETICA

10

În introducere este explicată importanța cercetării realizate și încadrarea în spațiul de

cercetare național și internațional.

Capitolul I prezintă stadiul actual al cercetării privind materialele textile cu rol de

ecranare electromagnetică (EEM), metode de ecranare, protecția organismului uman (prezentare

selectivă a unor produse găsite pe piață).

În capitolul II sunt prezentate aspectele teoretice privind radiațiile electromagnetice

(REM) și fenomenele fizice ce apar în vederea ecranării acestora (definirea radiațiilor, sursele de

radiații, clasificarea radiațiilor, legi fizice, modele teoretice de EEM).

Capitolul III tratează pe larg stadiul actual al cercetărilor privind problematica REM, atât

pe plan național cât și pe plan internațional, în care sunt structurate și prezentate efectele REM

asupra organismelor vii şi a organismului uman.

Capitolul IV este dedicat părții experimentale privind proiectarea și realizarea unor

variante de structuri textile cu rol de EEM, în care sunt prezentate din toate punctele de vedere

structurile textile propuse cu rol de EEM, sunt definite toate structurile, se prezintă tehnologiile

de obținere a acestora.

Capitolul V cuprinde metodele de măsurare a eficienței ecranării electromagnetice

(EEEM) folosite în studii similare și metodele de măsurare aplicate în acest studiu, prezintă

comparații între mai multe metode de măsurare.

În capitolul VI se prezintă interpretarea tuturor rezultatelor privind proprietățile de

ecranare a structurilor textile realizate practic din acest studiu, a modelelor structurale propuse și

realizate practic (experimental), de asemenea sunt prezentate corelații între parametrii (fizici)

rezultați și parametrii structurilor realizate practic, sunt puse în evidență toate aspectele

importante ce reies din studiul realizat.

Capitolul VII prezintă concluziile generale ale rezultatelor obținute în urma studiului

efectuat și propunerile noilor direcții de cercetare privind domeniul ce a făcut obiectul acestei

cercetări.


ELECTROMAGNETICĂ

11

Problema câmpurilor electromagnetice (CEM) este una de real interes atât pentru lumea

științifică cât și în viața oamenilor, fiind cercetată, de multi ani, în întreaga lume.

Dezvoltarea tehnologiilor moderne din ultimele decenii, bazate pe sisteme elctronice și

alimentarea cu energie electrică, dezvoltarea aparaturii legate de acestea (aparate, instalaţii

electrice şi electronice), creşterea rapidă a telecomunicaţiilor mobile şi gama în creştere de

echipamente personale, casnice, comerciale, medicale, precum şi utilizarea intensivă a acestora

au determinat creşterea numărului surselor artificiale ale CEM și totodată expunerea la CEM, ca

nouă sursă de poluare, care, pe termen lung, generează efecte dezastruoase asupra organismelor

vii.

Sursele principale ale CEM sunt de două tipuri: naturale (câmpul electric natural al

Pământului, câmpul magnetic terestru, CEM creat de fulgere) și artificiale.

Sectorul energetic este o ramură deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică şi

socială, pentru o bună funcționare în domeniul industrial şi comercial, dar are un impact crescut

cu privire la producerea de efecte adverse asupra sănătăţii umane.

Omul este supus influenţei CEM în diferitele activități desfășurate ceea ce impune

protejarea acestuia prin diferite măsuri cum ar fi: stabilirea factorilor de risc, protecţie

individuală, protecţie în zona de lucru.

Cercetători și specialiști în diverse domenii aduc în prim plan problematica radiațiilor

eletromagnetice (REM) și efectele acestora asupra sănătății umane. S-au efectuat numeroase

studii care scot în evidență efectele negative ale undelor electromagnetice asupra sănătății

umane.

De asemenea, sunt arătate preocupările reale ale specialiștilor în ceea ce privește

metodele de protecție a organismului uman față de REM. Ecranarea electromagnetică este o

problemă de maximă importanţă pentru societatea actuală, în sensul funcţionalităţii

echipamentelor electronice, implicând securitatea echipamentelor, a informaţiei precum şi

asigurarea protecţiei factorului uman.

Cu toate că există preocupări legate de influenţa nocivă a REM asupra omului, iar

cercetările în acest domeniu sunt dirijate spre elaborarea de noi normative privind sursele de

poluare şi pentru implementarea de noi tehnici de protecţie a omului, produsele existente pe

piaţă, privind aceste echipamente individuale de protecţie, sunt în număr redus comparativ cu

volumul cercetărilor şi al necesităţilor.


ELECTROMAGNETICA

12

Tema de cercetare aleasă privind ecranarea CEM este foarte actuală în cercetarea

internațională, iar numărul tot mai crescut al lucrărilor publicate în ultimii ani, atât pe plan

internațional cât și pe plan național, este dovada acestui interes crescut pentru acest domeniu.

Actualitatea temei se regăseşte şi în cercetările abordate de către universităţi, institute de

cercetare sau firme de producţie din întreaga lume.

Tema aleasă se încadrează în preocupările Facultăţii de Design Industrial şi

Managementul Afacerilor a Universității “Gheorghe Asachi” din Iaşi.

Ecranarea electromagnetică (EEM), folosind structuri compozite textile și produse textile

cu proprietăți de ecranare, este una din metodele de protecție împotriva REM.

Cercetarea efectuată și prezentată în această lucrare abordează problematica protecției

organismului uman față de REM și urmăreşte dezvoltarea unor produse textile cu rol de protecţie

și ecranare electromagnetică destinate activităților desfășurate de operatorul uman în CEM.

Principalele obiective ale cercetării sunt:

- analiza stadiului actual, pe plan internațional şi național, al cercetărilor şi realizărilor în

ceea ce priveşte produsele textile cu rol de ecranare a radiațiilor electromagnetice (EREM);

- proiectarea şi dezvoltarea unor produse textile destinate protecţiei personale atât în

medii industriale cât şi pentru uz personal, materiale compozite cu masă uşoară destinate

mediului industrial, care să aibă rezultate privind eficiența EEM în gama de frecvenţe [10MHz-

8.7 GHz], cu atenuări ale structurilor proiectate foarte bune, respectiv ≥ (40-60) dB;

- determinarea caracteristicilor structurilor proiectate în vederea obţinerii unor materiale

textile cu bune proprietăţi, care să asigure rolul de EEM;

- analiza unor variante de structură care să permită optimizarea procesului de proiectare.

În scopul atingerii obictivelor propuse au fost realizate, caracterizate şi analizate mai

multe tipuri de materiale textile (structuri compozite textile, tricoturi şi țesături) având parametri

şi structuri diferite, ce conțin mai multe categorii de fire (fire amorfe, fire de cupru, fire de argint,

fire de inox) şi pulbere de grafit înglobate, care prezintă proprietăți și rol de EREM.

Au fost utilizate echipamente și utilaje specifice domeniului textil (mașini și sisteme

CAD), iar pentru măsurători ale eficienței de ecranare (EE) au fost utilizate instalaţii destinate

măsurătorilor specifice fizicii fenomenelor magnetice şi ingineriei electrice (instalație pentru

studiul polarizării microundelor, instalație pentru măsurarea eficienței ecranării electromagnetice

(EEEM)).


ELECTROMAGNETICĂ

13

Capitolul I. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII PRIVIND

MATERIALELE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE

ELECTROMAGNETICĂ

O sinteză a cercetărilor atât pe plan național cât și pe plan internațional privind

materialele textile cu rol de EEM este prezentată în acest capitol astfel:

1.1. Pe plan naţional

1.1.1 Priorităţi naţionale de cercetare

În domeniul proiectării de noi materiale, pentru a fi utilizate la ecranarea echipamentelor

electrice şi electronice, există multe cercetări, însă nu în aceeași măsură există cercetări în ceea

ce privesc materialele pentru protecția electromagnetică (materiale textile cu proprietăţi de

ecranare) a lucrătorilor care sunt expuși la riscuri generate de CEM.

Din acest motiv se ȋnregistrează, ȋn ultimii ani, un interes crescut pentru acest domeniu,

fapt care este confirmat prin proiectele de cercetare inițiate și desfășurate la nivel național.

Ȋn urma consultării materialului bibliografic sunt arătate, conform tabelului I.1.1.1 din

Anexa A, direcțiile de cercetare principale pe această temă, și realizările ce au fost obținute ȋn

urma desfășurării acestor proiecte.

1.1.2 Cercetări ce abordează tema ecranării electromagnetice pe plan

național

Problema EE ȋn domeniul produselor textile a fost intens studiată ȋn ultimii ani.

Au fost propuse și studiate diferite tipuri de fibre, fire , structuri țesute, tricotate, nețesute

sau alte tipuri de structuri din diferite tipuri de materii prime, inclusiv cele cu un conținut metalic

așa cum este arătat ȋn tabelele I.1.1.1, I.1.2.1. I.1.2.2., I.1.2.3., I.1.2.4.din Anexa A.

Pe plan național cercetǎrile ȋn domeniul textil, privind problema EEM, prezintǎ o serie de

realizǎri obținute, dintre care putem aminti:

Obținerea unor fire și microfire metalice utilizate pentru țesǎturi cu rol de EEM (tabelul

I.1.2.1, tabelul I.1.2.2.), fire tip bumbac (BBC) cu miez feromagnetic utilizate ȋn

obținerea unor structuri tricotate (tabelul I.1.2.2)

Realizarea unor țesǎturi metalizate din poliamidă (PA) sau pe baza de fier (Fe) și nichel

(Ni) (tabelul I.1.2.3);

Realizarea unor tricoturi cu fire de cupru (Cu) pentru domeniul de frecvență (2.4 GHz) cu

o eficiențǎ a ecranǎrii de aproximativ 25 dB (tabelul I.1.1.1).

1.2. Pe plan internaţional

1.2.1 Priorităţi internaţionale de cercetare

Ȋn urma materialului bibliografic studiat pȃnǎ ȋn prezent se constatǎ un interes crescut

privind cercetǎrile ȋn domeniul textil avȃnd ȋn vedere problema poluǎrii electromagnetice,

optimizarea celor mai bune soluții de ecranare și a obţinerii de materiale noi, cu performanţe

mecanice, chimice şi electromagnetice bune, care ar putea înlocui metalele.


ELECTROMAGNETICA

14

1.2.2 Cercetări ce abordează tema ecranǎrii electromagnetice

Din materialul bibliografic consultat s-au semnalat un numar de 12 brevete (tabelul

I.2.2.1.) şi 17 lucrări ştiinţifice pe aceastǎ temǎ, conform tabelului I.2.2.2. din Anexa B.

Conform literaturii de specialitate, ȋn vederea proiectǎrii de noi materiale cu rol de

ecranare electromagneticǎ, fibre metalice au fost folosite pentru realizarea de fire pentru țesături

şi tricoturi, iar ulterior s-a trecut la realizarea de materiale textile acoperite metalic prin diverse

metode.

Alte cercetǎri au prezentat utilizarea de particule conductive, cum ar fi cuprul, argintul

sau chiar particule de carbon ce au fost, de asemenea, aplicate pe materialul textil prin tehnici

adecvate pentru a realiza materiale textile conductive pentru EEM.

În ultimii ani, polimeri conductori, cum ar fi poliacetilena, polipirol, polianilinǎ etc, sunt

aplicați pe materiale textile și, prin urmare, realizarea acestor compozite preparate au arǎtat

rezultate satisfăcătoare pentru protejarea organismului uman ȋmpotriva REM.

Ȋn tabelul I.2.2.1. din Anexa B sunt prezentate cȃteva din brevete pe plan internațional şi

se observǎ atȃt utilizarea unor fire metalice diverse (fire de argint (Ag), fire din oțel inoxidabil,

ȋn combinații cu fire naturale sau sintetice) pentru obținerea unor structuri textile cu rol de

ecranare, cȃt şi diversitatea destinațiilor acestora.

Conform literaturii de specialitate consultate pȃnǎ ȋn prezent se prezintǎ ȋn tabelul

I.2.2.2. din Anexa B cȃteva din lucrǎrile științifice pe plan internațional care abordeazǎ

probelmatica ecranǎrii electromagnetice, iar ȋn urma acestor cercetǎri efectuate putem enumera o

serie de concluzii, cum ar fi:

Ca tip de legǎturǎ, raportatǎ ȋn materialele studiate din categoria țesǎturilor, legǎtura pȃnzǎ ȋn

diferite rapoarte este cea mai des utilizatǎ; iar ca tipuri de fir cel mai utilizat este firul metalic

de Cu ȋn combinații cu fire de BBC sau fire de poliester (PES);

Alte tipuri de fire metalice utilizate sunt cele de oțel, Ag și Ni, iar ca fire textile sunt cele de

polipirol (PPY), polietilentereftalat (PET), conform tabelului I.2.2.2. din Anexa B.

Conform graficului din Fig.I.1.2.2.1. realizat pe baza informațiilor structurate și ȋn tabelul

I.2.2.2. din Anexa B se constatǎ o mare activitate de cercetare pentru domeniul de frecvențe (1

KHz-2000MHz) cu o eficiențǎ a ecranǎrii ȋn jurul valorii de 35-40 dB.

Figura I.1.2.2.1. Eficiența ecranǎrii structurilor țesute ȋn funcție de frecvențǎ


ELECTROMAGNETICĂ

15

1.2.3 Studii privind produsele textile de protecție electromagneticǎ pe plan

internațional

Conform recomandărilor specifice pentru textilele utilizate la EEM, documentul publicat

în septembrie 2003 şi revizuit în martie 2005 [107], prezintă două clase de materiale cu rol de

ecranare electromagnetică şi anume: Clasa I, clasa materialelor de uz profesional; Clasa aII-a,

clasa materialelor de uz general, pentru protecţie împotriva REM.

1.4 Caracterizarea unor structuri textile compozite cu rol de ecranare

electromagnetică în cadrul cercetării

O ţesătură cu fir amorf [54] care prezintă reale proprietăți de ecranare a fost analizată şi

caracterizată în acest studiu.

Țesătura cu fir amorf este realizată din fire de bumbac în structura căreia au fost

inserate și fire magnetice amorfe cu finețea de 17 microni Figura I.1.4.1..

Figura I.1.4.1. Țesătură cu microfir amorf (x200)

Firul magnetic amorf a fost obținut prin răcire rapidă în teacă de sticlă, și are compoziția

Co68Mn7B15Si10. Raportul țesăturii și inserarea firului amorf este de 1:2. Acesta fiind deosebit de

friabil a fost fixat prin răsucirea împreună cu un fir de bumbac pe un alt fir de bumbac considerat

purtător al firului magnetic amorf, așa cum se arată în Figura I.1.4.2..

Figura I.1.4.2. Detaliu fir amorf și bumbac


ELECTROMAGNETICA

16

Capitolul II. STUDII TEORETICE PRIVIND RADIAŢIILE

ELECTROMAGNETICE

2.1. Definirea câmpului electromagnetic şi a radiațiilor electromagnetice

2.1.1. Noțiuni generale

Un ansamblu format dintr-un câmp electric şi unul magnetic, variabile în timp, care

oscilează în plane perpendiculare între ele şi se generează reciproc la trecerea curentului electric

printr-un conductor, formează câmpul electromagnetic. Câmpul electromagnetic se propagă

indefinit în spaţiu. Câmpul electric este produs de un curent electric care traversează un

conductor staţionar, iar cel magnetic de un curent electric care traversează un conductor în

mişcare [77], [39], [19].

În viziunea clasică, câmpul electromagnetic este un câmp uniform şi continuu, care se

propagă sub formă de unde. În viziunea teoriei cuantice câmpului electromagnetic i se asociază

fotonul ce are masa de repaus 0.

Undele electromagnetice constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic care se

generează unul pe altul pe măsura propagării acestora în spaţiu [19].

2.1.2. Descrierea matematică

Teoria fenomenelor electromagnetice a fost elaborată de către fizicianul englez James

Clerk Maxwell (1831-1879) în anul 1873, iar aceasta a dus la descoperirea undelor

electromagnetice, emițând astfel ecuaţiile lui Maxwell [77].

Câmpurile electric şi magnetic sunt reprezentate prin câmpuri vectoriale tridimensionale.

Unda electromagnetică se poate caracteriza prin oscilația a doi vectori: vectorul intensitate a

câmpului electric E

și vectorul intensitate a câmpului magnetic B

.

Oscilațiile vectorului E

au loc în planul XOZ, iar oscilațiile vectorului B

au loc în planul

YOZ [77].

Dacă unul din cele două câmpuri este dependent de timp, atunci ambele câmpuri trebuie

considerate ca un câmp unitar (electromagnetic) descris de ecuaţiile lui Maxwell [77]. În vid,

aceste ecuaţii vectoriale sunt descrise prin următoarele legi:

(legea lui Gauss)

(legea de magnetism a lui Gauss)

(legea lui Faraday)


ELECTROMAGNETICĂ

17

(legea Ampère-Maxwell)

unde ρ este densitatea sarcinii, ε0 este permitivitatea spaţiului vid, μ0 este permeabilitatea

spaţiului vid şi J

este vectorul densităţii curentului. Într-un material liniar, ecuaţiile lui Maxwell

se modifică prin înlocuirea permitivităţii şi permeabilităţii spaţiului vid cu cele ale materialului

respectiv [19].

Legea forţei Lorentz descrie interacţiunea câmpului electromagnetic cu materia încărcată.

Când un câmp circulă prin mai multe medii, proprietăţile câmpului se modifică în funcţie de

diferitele condiţii la frontiera mediilor. Componentele tangenţiale ale câmpurilor electric şi

magnetic relativ la frontiera celor două medii sunt:

(fără curent)

(fără sarcină)

Unghiul de refracţie a unui câmp electric între medii depinde de permitivitatea (ε) a

fiecărui mediu:

Unghiul de refracţie a unui câmp electric între medii depinde de permeabilitatea (μ) a

fiecărui mediu:

2.2. Clasificarea undelor electromagnetice

Radiaţiile electromagnetice se clasifică, după posibilitatea de a ioniza materialul (Figura

II.3.1.), în:

- radiaţii ionizante

- radiaţii neionizante.

Modul în care aceste CEM interacționează cu organismele biologice depinde de energia

și frecvența lor. Ele sunt numite ionizante, deoarece undele individuale pot rupe legăturile

chimice dintre atomi pentru a produce ioni. Radiațiile neionizante nu pot rupe legăturile chimice;

cu toate acestea, ele interacționează cu materia în alte moduri. În special, pot crea un efect de

încălzire în materiale dacă transportă suficientă energie.

Spectrul radiaţiilor electromagnetice este împărţit după criteriul lungimii de undă în

câteva domenii, de la frecvenţele joase spre cele înalte: radiaţiile (undele) radio; microunde;

radiaţii hertziene; radiaţii infraroşii; radiaţii luminoase; radiaţii ultraviolet; radiaţii X (Röntgen);

radiaţii "γ" (gamma).

Radiaţiile cu lungimea de undă mai mică de 100 nm, începând cu UV (radiaţii

ultraviolete) cele cu (100-190 nm) şi mergând spre undele radio lungi, sunt radiaţii neionizante.


ELECTROMAGNETICA

18

Radiaţiile neionizante se întind de la spectrul vizibil până la cele de foarte joasă frecvenţă (ELF-

Extremely Low Frequency); undele produse de staţiile de bază a telefoniei mobile sunt radiaţii

neionizante [111].

2.3 Sursele de radiații

Sursele principale ale CEM sunt de două tipuri: naturale (câmpul electric natural al

Pământului, câmpul magnetic terestru, CEM creat de fulgere) și artificiale.

Surse artificiale, care pot fi : intenţionate, create de oameni pentru a fi folosite în diferite

procese de producţie; surse parazite (nedorite), care apar din diferite procese tehnologice.

Principalele surse artificiale de radiaţii electromagnetice neionizante (Figura II.2.3.1.)

sunt:

Liniile de curent care distribuie energia electrică peste tot pe glob, pentru uz casnic sau în

zonele industriale; ele funcţionează pe frecvenţe de 50 – 60 Hz.

Radiaţiile din domeniul undelor radio utilizate în toate transmisiile radio-tv, acţionări

industriale prin radio, comunicaţii, etc.

Radiaţiile din domeniul microundelor utilizate în telefonia mobilă, în tehnologia

telefoanelor cordless (DECT), wireless (interconectare între sisteme fără fire) [19].

Figura II.2..3.1. Tipuri de surse de radiații în funcţie de frecvenţa de emisie


ELECTROMAGNETICĂ

19

Capitolul III. CERCETĂRI PRIVIND EFECTELE RADIAȚIILOR

ELECTROMAGNETICE ASUPRA ORGANISMULUI

UMAN

Odată cu dezvoltarea tehnologiilor, implicit utilizarea diferitelor tipuri de unde

electromagnetice în vederea funcționării sistemelor și a transmisiei de date și informații, apare și

problematica efectelor radiațiilor electromagnetice asupra organismului uman.

Expunerea oamenilor la CEM a crescut constant în ultimii ani, odată cu progresul

tehnologic și este în continuă creștere datorită tehnologiilor avansate utilizate în diverse domenii

de activitate, dar și în viața de zi cu zi.

Organismul uman, sistem ce are la baza activității funcțiilor vitale electricitatea, prezintă

diverse efecte biologice în prezența CEM.

CEM, în funcţie de intensitate, frecvenţă, durata lor de expunere, polarizare, pot perturba

buna funcţionare a organismului [24].

În lumea științifică se prezintă un interes crescut pentru problematica protecției

organismului uman față de radiațiile electromagnetice.

Au fost arătate diferite efecte atât la nivel intracelular, asupra unor țesuturi și organe, cât

și evidențierea unor efecte patologice susținute științific prin studiile epidemiologice. De

asemenea au fost studiate efecte termice [17] și efectul cumulativ al REM [68].

Expus la un cumul de REM (de intensități diferite) în timpul zilei, organismul uman

prezintă o scădere a capacității de apărare în fața acestora [24], care poate provoca o serie de

tulburări, cum ar fi: stare de slabiciune, oboseală, senzație de căldură, tulburări de concentrare,

dureri de cap, disfuncția imună, nervozitate și iritabilitate [57], slăbirea imunității, vitalitate

redusă, reducerea melatoninei care duce la întreruperea somnului [16], deteriorarea ADN-ului

celular, conducând la o serie de tipuri de cancer [37], [24].

Leziunile genetice, tulburările de reproducere, cancerul, degenerarea neurologică și

disfuncția sistemului nervos, disfuncția sistemului imunitar, efectele cognitive, afectarea

proteinelor și peptidelor, afectarea rinichilor și efectele de dezvoltare au fost raportate în

literatura de specilitate [18]. Studiile epidemiologice arată că unele efecte ale REM pot provoca

sau agrava anumite maladii, cum ar fi: boli cardiovasculare, leucemia, boala Alzheimer, diferite

tipuri de cancer (atât la adult, cât și la copil) [65], [29], [58].

3.1 Stadiul actual al cercetărilor privind efectele câmpului electromagnetic asupra

sănătății umane

Un numar mare de studii ştiinţifice privind riscurile biologice ale CEM sunt efectuate an

de an, iar câteva rezultate ale unora dintre acestea sunt prezentate mai jos:

Hardell L, Carlberg M. ș.a. [34] susțin în lucrarea lor apariția glioblastomului și

evidențiază o creștere a riscului apariției unor tumori cerebrale cauzate de emisiile RF-CEM de

la telefoanele mobile. Au fost luate în calcul studii de laborator și date cu privire la legătura de

cauzalitate, conform cărora se arată creșterea incidenței tumorilor cerebrale, în special în zona

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Hardell%20L%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24192496

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Carlberg%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24192496


ELECTROMAGNETICA

20

cea mai expusă. Hardell L, Carlberg M. ș.a. consideră emisiile CEM de la telefoanele mobile ca

fiind cancerigene pentru om, și clasificarea acestora în grupa 1 conform clasificării IARC [38].

Hardell L, Carlberg M ș.a [33] au confirmat rezultatele anterioare ale unei asocieri între

utilizarea telefonului mobil și tumorile cerebrale maligne. Aceste constatări oferă sprijin pentru

ipoteza că RF-CEM joacă un rol atât în etapele de inițiere cât și de promovare a carcinogenezei.

Villeneuve PJ, Agnew DA, ș.a [89] prezintă în acest studiu faptul că există o legatură

semnificativă între expunerea la CEM ocupaționale medii ca intensitate și incidența apariției

glioblastomului (cea mai agresivă formă de cancer cerebral). Rezultatele acestui studiu susțin

ipoteza conform căreia expunerea la CEM joacă un rol în dezvoltarea tumorilor cerebrale

acționând ca și promoteri tumorali.

Lennart Hardell, Michael Carlberg ș.a. [51] susțin în lucrarea lor că utilizarea telefoanelor

mobile și a telefoanelor fără fir, începând cu vârsta de 20 de ani sau mai devreme, crește riscul

de apariție a tumorilor maligne cerebrale.

Câteva exemple de proiecte de cercetare internaționale pun de asemenea în evidenţă

efectele biologice ale CEM: proiectul Reflex, proiectul Cemfec, proiectul Interphone, proiectul

Garda, proiectul Perform-A.

3. 2 Câmpul electromagnetic și sănătatea umană

Au fost efectuate experimente pe animale [17], [65], [29], [67], [47], [61], [62], studii

clinice [65], [29], simulări pe calculator [58], [44], [81] și studii epidemiologice privind

populația umană pentru a determina relația între expunerea la CEM și o serie de tulburări,

inclusiv leucemie, tulburări ale sistemului nervos central, cancer, melanomul, cancerul de sân,

etc ([14] , [51], [73], [66], [84], [65], [29], [80], [59], [109], [104]). Deși nu este sigur că REM

neionizante prezintă, în general, riscuri pentru sănătatea umană, din anumite motive sunt reale

preocupări cu privire la efectele asupra sănătății umane.

Cu toate acestea, lumea științifică recomandă conștientizarea faptului că expunerea la

astfel de radiații nu poate fi complet sigură la anumite niveluri de putere și frecvențe, și trebuie

evitată expunerea la radiații inutile ori de câte ori este posibil.

3.3 Concluzii privind efectele radiațiilor electromagnetice asupra organismului

uman

Respectarea limitelor de expunere recomandate în orientările naționale și internaționale

ajută la controlul riscurilor generate de expunerea la CEM care pot fi daunătoare pentru sănătate

[68].

Evaluarea studiilor actuale sugerează că aceste CEM pot reprezenta o sursă serioasă de

îngrijorare și pot fi periculoase pentru organismele vii [3], [105].

Studiile au început să se concentreze asupra prevenirii și atenuării acestor probleme.

Evaluarea, implementarea diferitelor posibilități de ecranare electromagnetică (materiale noi,

structuri compozite, materiale magnetice, alte structuri textile) și dezvoltarea unor materiale

textile de protecție cu proprietăți de ecranare electromagnetică, pentru a proteja corpul uman,

reprezintă unul dintre obiectivele acestor studii.





https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Villeneuve%20PJ%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=11914323

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Agnew%20DA%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=11914323


ELECTROMAGNETICĂ

21

Capitolul IV. PROIECTAREA ȘI REALIZAREA UNOR VARIANTE

DE STRUCTURI TEXTILE CU ROL DE ECRANARE

ELECTROMAGNETICĂ

Obiectivul principal al acestui studiu urmăreşte dezvoltarea unor produse textile de

protecţie electromagnetică, dar şi analiza stadiului actual al cercetărilor şi realizărilor în ceea ce

priveşte produsele textile cu rol de ecranare a undelor electromagnetice.

În acest scop au fost realizate, caracterizate şi analizate mai multe tipuri de materiale

textile (structuri compozite textile, tricoturi şi țesături) având parametri şi structuri diferite, ce

conțin mai multe categorii de fire (fire amorfe [54], [14] fire de cupru, fire de argint, fire de inox)

şi pulbere de grafit, înglobate în aceste structuri.

Aceste materiale textile au fost proiectate astfel încât să se obţină gradul maxim posibil

de protecţie în gama de frecvenţe [10MHz-8.7 GHz].

4.1. Caracteristicile firelor utilizate pentru obţinerea mostrelor tricotate şi a

mostrelor ţesute

În vederea obţinerii unor structuri tricotate şi ţesute cu rol de protecţie electromagnetică,

alegerea tipurilor de fir utilizate în acest scop a fost făcută în urma unei atente analize, privind

mai multe tipuri de materii prime cu un conţinut metalic care să răspundă cerinţelor de ecranare.

Astfel au fost alese 6 tipuri de fir conform tabelului IV.4.1.1..

Tabelul IV.4.1.1. Tipuri de fir utilizate pentru obţinerea mostrelor tricotate şi a mostrelor ţesute

Cod

fir Tip fir Compoziţie fir

Diametru fir

(ϕ) (mm) Fineţe fir (Nm)

Cu Cupru Cupru 0.063 296 [dtex]

Ag Argint Argint 0.040 120 [dtex]

Bk1

Bekinox

Bekinox BK 50/1 –cotton - Nm 50

Bk2 Bekinox BK 50/1 - KS FDA - Nm 50

Bk3 Bekinox BK 50/2 – cotton - Nm 50

Bk4 Bekinox BK 50/2-KS FDA - Nm 50

Firul de cupru (Cu-TW - 0.040 mm) (Figura IV.4.1.1.) utilizat a fost achiziționat de la

firma ELEKTRISOLA FEINDRAHT din Elveția.

Cu-Epi-Bright field-5x Cu-Epi- Bright field -10x


ELECTROMAGNETICA

22

Figura IV.4.1.1. Firul de Cu – imagine la miscroscop

Firul de argint (Ag50-TW-0.040 mm) (Figura IV.4.1.2.) utilizat a fost achiziționat de la

firma ELEKTRISOLA FEINDRAHT din Elveția, iar principalele caracteristici se regăsesc în

Tabelului IV.4.1.1.

Ag-Epi- Bright field -5x Ag-Epi- Bright field -10x

Figura IV.4.1.2. Firul de Ag – imagine la miscroscop

De asemenea au fost selectate patru tipuri de fir Bekinox achiziționate de la firma

BEKAERT din Belgia, iar principalele caracteristici se regăsesc în Tabelul IV.4.1.1.

Primul tip, firul Bekinox BK 50/1 –cotton are în compoziție 80% Bumbac si 20%

Bekinox.

Al doilea tip, firul Bekinox BK 50/1 - KS FDA care are în compoziție 80% Poliester +

20% Bekinox.

Al treilea tip, firul Bekinox BK 50/2 – cotton (Figura IV.4.1.3.) are în compoziție 80%

Bumbac / 20% Bekinox.

FBk-EPI- Bright field -5x FBk-EPI- Bright field -10x

FBk-EPI-Dark field-5x FBk-EPI- Dark field -10x

Figura IV.4.1.3. Firul Bk3 – imagine la miscroscop


ELECTROMAGNETICĂ

23

Al patrulea tip, firul Bekinox BK 50/2-KS FDA are în compoziție 80% Poliester / 20%

Bekinox.

4.2 Structuri compozite textile

Prima grupă de materiale textile realizate practic cuprinde următoarele stucturi

compozite textile: structură compozită textilă cu fire de cupru, structură compozită textilă cu fire

de inox; tructură compozită textilă cu pulbere de grafit.

Pentu realizarea celor trei structuri compozite, termolipirea a fost realizată cu ajutorul

unei prese de termolipire cu bandă continuă (utilaj specializat pentru termolipire), tip Reliant, la

o temperatură de 125 °C şi o presiune de 15 N/cm2.

4.2.1. Structura compozită textilă cu fire de cupru

Structura compozită textilă cu fire de cupru, care prezintă proprietăți de protecție

împotriva REM, este realizată din două straturi textile, constituite dintr-un material de bază

(țesătură din fire de bumbac 100%), între care sunt inserate printr-un proces de lipire și

termofixare firele de cupru.

Diametrul firului de cupru utilizat este de 0.2 mm. Acest fir metalic este inserat paralel la

o distanță de 0.5 cm unul de altul așa cum este arătat în Figura IV.4.2.1.1., cu o densitate liniară de

200 de fire/m.

Schema de principiu se arată în figura următoare:

Figura IV.4.2.1.1. Schema

structurii compozite textile

cu fire de cupru

unde:

1- materialul de bază;

2- fire de cupru inserate ;

3- strat adeziv.


ELECTROMAGNETICA

24

Figura IV.4.2.1.2. Structura compozită textilă cu fire de cupru

4.2.2. Structură compozită textilă cu fire de inox

A doua structură compozită textilă cu rol de ecranare este constituită din două straturi de

material de bază (țesătură din fire de bumbac 100%) între care sunt inserate prin lipire şi

termofixare fire de inox așezate aleatoriu așa cum se arată în Figura IV.4.2.2.1..

Firul de inox utilizat este un fir BEKINOX 100% inox, cu o lungime medie de 45 mm,

aleatoriu dispus, având o densitate de suprafață de 2700 fire/m2.


Figura IV.4.2.2.1 Schema

structurii compozite textile cu

fire de inox

unde:


2- fire de inox;

3- strat adeziv.


ELECTROMAGNETICĂ

25

Figura IV.4.2.2.2. Structura compozită textilă cu fire de inox

4.2.3 Structura compozită textilă cu pulbere de grafit

A treia structură textilă compozită este realizată din doua straturi de material nețesut ce

conține un strat intermediar de pulbere de grafit (Figura IV.4.2.3.1.), cu o densitate de masă de

1150 g/ m2, obținută printr-un proces de lipire și termofixare. Această structură compozită textilă

a fost obținută cu ajutorul utilajului specializat pentru termolipire.


Figura IV.4.2.3.1. Schema structurii compozite textile cu pulbere de grafit

unde:


2- fire de inox;

3- strat adeziv.

Figura IV.4.2.3.2. Structura compozită textilă cu pulbere de grafit


ELECTROMAGNETICA

26

Observație: Pentru fixarea pulberii de grafit în strat uniform este necesar a se utiliza o

tehnologie de apretare.

Geometria eșantioanelor corespunde formei și dimensiunilor utilizate în celula instalației

pentru caracterizarea proprietăților electromagnetice a structurilor realizate.

4.3. Structuri textile tricotate

Ȋn vederea dezvoltării unor produse textile cu rol de protecţie electromagnetică au fost

realizate 27 de structuri tricotate.

Structurile tricotate proiectate au fost alese urmărindu-se obținerea unor bune rezultate

ale ecranării câmpurilor electromagnetice. S-a urmărit de asemenea influența evoluției firului

metalic în structură asupra atenuării, cât și comportamentul acestuia în procesul de tricotare.

Toate mostrele au fost tricotate pe maşina de tricotat rectilinie manuală, tip MTM, de

finețe K=8E, cu numar de sisteme S=1 (Figura IV.4.3.1.).

Pentru realizarea mostrelor tricotate s-au utilizat trei tipuri de fir metalic: cupru (Cu),

argint (Ag), Bekinox (Bk1, Bk2, Bk3, Bk4), conform Tabelului IV.4.1.1..

4.3.1 Descrierea mostrelor realizate practic

Au fost realizate practic 27 variante de mostre tricotate cu fire metalice conform Tabelului

IV.4.3.1.1. Tabelul IV.4.3.1.1. Variante mostre tricotate

Cod variantă Cod fir Tip structură

V1 Cu1 Patent 1:1

V2 Cu1 Fang pe două fonturi

V3 Cu1 Semifang

V4 Cu2 Patent 1:1

V5 Cu2 Val la un rând

V6 Cu2 Fang pe două fonturi

V7 Cu2 Semifang

V8 Cu2 Glat tubular

V9 Ag Glat

V10 Ag Patent 1:1

V11 Ag Val la un rând

V12 Ag Fang pe două fonturi

V13 Ag Semifang

V14 Bk1 Glat

V15 Bk1 Patent 1:1

V16 Bk1 Fang pe două fonturi

V17 Bk1 Semifang

V18 Bk2 Glat

V19 Bk2 Patent 1:1


V21 Bk2 Semifang

V22 Bk3 Glat

V23 Bk4 Glat

V24 Bk4 Patent 1:1

V25 Bk4 Val la un rând


V27 Bk4 Semifang


ELECTROMAGNETICĂ

27

Observaţie: În funcţie de modul de alimentare a firului de Cu avem astfel notat Cu1 şi

Cu2.

4.4. Structuri textile țesute

În literatura de specialitate este bine cunoscut faptul că legătura utilizată are influență

neglijabilă asupra proprietăților de ecranare, dar distanța la care este inserat firul conduct iv poate

avea o influență majoră.

Pentru a pune în evidență influența componentei conductive din structura țesăturii a fost

aleasă o diversificare a structurilor prin utilizarea unor desimi variabile a firelor metalice. Astfel

pentru a varia desimea firelor de bătătură s-au utilizat legături diferite la care flotarea crește

progresiv.

Ca bază au fost utilizate fire de bbc 100 % atât pe direcția sistemului bătăturii cât și pe

direcția sistemului de urzeală cu finețea Nm17. Aceste fire conductive au fost inserate dublate cu

firul de Bbc Nm 17, iar acestea au constituit sistemul de bătătură.

Întregul sistem de bătătură conține fire conductive urmărindu-se prin aceasta stabilirea

gradului maxim de protecție față de radiațiile electromagnetice.

Studiul a avut ca scop observarea influenței distanței dintre firele conductive în țesătură,

privind gradul de ecranare și totodată influența diferitelor tipuri de materii prime (Cu, Ag,

Bekinox) asupra proprietăților de ecranare.

Toate mostrele au fost țesute pe maşina semiautomată ARM PATRONIC B60.

4.4.1. Descrierea maşinii

ARM PATRONIC B60 este o mașină semiautomată de ţesut cu 24 de iţe, are laţimea

spatei de 60 cm şi este prevăzută cu dispozitiv electronic de selectare a ițelor. Această mașină de

ţesut, utilizată pentru realizarea mostrelor, nu permite reglarea desimii pentru sistemul de fire din

bătătură [94].

4.4.2. Descrierea firelor utilizate la țesere

Pentru realizarea mostrelor ţesute au fost utilizate aceleași tipuri de fir metalic, ca şi în

cazul mostrelor tricotate: cupru, argint, Bekinox (Bk3), conform TabeluluiIV.4.1.1..

4.4.3. Descrierea mostrelor realizate practic

Cele 20 de mostre țesute din aceste tipuri de fire au fost realizate utilizând 5 legături,

schemele de programare au fost realizate cu ajutorul programului DB-WEAVE, şi se prezintă în

următorul tabel:


ELECTROMAGNETICA

28

Tabelul IV.4.4.3.1. Tipuri de legături utilizate la țesere

Legătura Desenul legăturii

Simularea aspectului

ţesăturii (software TexGen

[112])

Schemă de programare

Pânză

Raportul

legăturii:

Ru = Rb = 2

Diagonal

incrucişat

cu linii

care nu se

întretaie

Raportul

legăturii:

Ru = Rb = 4

Atlas cu

salt

neregulat

Raportul

legăturii:

Ru = Rb = 6

Atlas

fundamen-

tal cu

dominantă

de

bătătură

A8/3

Raportul

legăturii:

Ru = Rb = 8


ELECTROMAGNETICĂ

29

Atlas

fundament

al cu

dominantă

de

bătătură

A12/5

Raportul

legăturii:

Ru = Rb =

12

Au fost realizate practic 20 de variante mostre țesute cu fire metalice conform Tabelului

IV.4.4.3.2..

Tabelul IV.4.4.3.2. Variante mostre țesute

Cod

variantă Cod fir

Tip alimentare

fir pentru țesere

Cod

legătură

V1 Cu Bătătură Pânză

V2 Cu Bătătură Atlas 4




V6 Ag Bătătură Pânză

V7 Ag Bătătură Atlas 4




V11 Bk3 Bătătură Pânză

V12 Bk3 Bătătură Atlas 4




V16 Bk3 Urzeală+Bătătură Pânză

V17 Bk3 Urzeală+Bătătură Atlas 4




4.4.4. Caracteristicile firelor şi a mostrelor țesute

Alimentarea firelor metalice a fost făcută pe direcţia sistemului de bătătură, conform

figurii de mai jos (Figura IV.4.4.4.1.), indiferent de legătura utilizată, pentru toate tipurile de fir: fir

de cupru (V1, V2, V3, V4, V5), fir de argint (V6, V7, V8, V9, V10), fir Bekinox Bk3 (V11, V12,

V13, V14, V15).


ELECTROMAGNETICA

30

Figura IV.4.4.4.1. Inserarea firului metalic în sistemul de bătătură

Au fost totodată ţesute şi 5 variante (V16, V17, V18, V19, V20) cu firul Bekinox Bk3

inserat atât pe direcţia sistemului de bătătură cât şi pe direcţia sistemului de urzeală.

Pentru mostrele cu fir de Cu materia primă pentru acestea au constituit-o firele de

bumbac 100% de finețe Nm 8.5 pentru direcția sistemului de urzeală şi firele de bumbac 100%

dublate cu fir de cupru, de finețe Nm 6.8 pentru direcția sistemului bătăturii.

Firul de Ag a fost inserat în țesătură pe direcția sistemului de bătătură pentru toate cele 5

variante de structură descrise mai sus (tabelul IV.4.4.4.2.).

Materia primă pentru aceste țesături au constituit-o firele de bumbac 100% de finețe Nm

8.5 pentru direcția sistemului de urzeală şi firele de bumbac 100% dublate cu fir de argint, de

finețe Nm 8.0 pentru direcția sistemului bătăturii.

Pentru firul Bekinox inserat pe direcția sistemului de bătătură, materia primă pentru

aceste țesături au constituit-o firele de bumbac 100% de finețe Nm 8.5 pentru direcția

sistemului de urzeală şi firele de bumbac 100% dublate cu fir Bekinox, de finețe Nm 6.3 pentru

direcția sistemului de bătătură.

Pentru firul Bekinox inserat atât pe direcţia sistemului de bătătură cât şi pe direcţia

sistemului de urzeală a țesăturii, materia primă pentru acestea au constituit-o firele de bumbac

100% de finețe Nm 6.3 pentru direcția sistemului de urzeală şi firele de bumbac 100% dublate

cu fir Bekinox, de finețe Nm 6.3 pentru direcția sistemului de bătătură.

4.4.5. Concluzii privind caracterizarea structurilor țesute

Odată cu creșterea desimii firelor conductive introduse cresc și urmatorii indici ai

țesăturii: masa, densitatea aprentă, gradul de acoperire.

Concluzii ( privind gradul de protecție față de radiații electromagnetice) : aceste fire

conductive pot fi introduse cu alternanță pentru o scădere a costurilor de producție.


ELECTROMAGNETICĂ

31

Capitolul V. METODE DE MĂSURARE A EFICIENȚEI ECRANĂRII

ELECTROMAGNETICE ȘI VALORI

EXPERIMENTALE OBȚINUTE

Testarea şi măsurarea eficienței de ecranare pentu materialele realizate practic s-au

realizat utilizând trei metode de măsurare distincte aşa cum se arată în tabelul următor:

Tabelul V.1. Metode de măsurare

Tip structură Metode de măsurare Domeniu de

frecvenţă (Hz)

Structuri compozite textile “Free-space”

Cu antene Horn (800-2000) MHz

Cu antene Log-periodic (300-2000) MHz

“Coaxial holder” 30 MHz-1.5 GHz

Structuri tricotate “Free-space” 8.7 GHz

Țesătură cu fir amorf

Structuri țesute “Double transverse electromagnetic”

(DTEM) cell

10MHz-1GHz /

(900MHz)

5.1 Metode de măsurare a eficienței ecranării electromagnetice utilizate

În experimente s-au utilizat generatoare și receptoare de microunde (lungime de undă λ =

de ordinul cm), iar materialul a fost dispus față de emițător și receptor la o distanță în care CEM

poate fi considerat ca fiind o undă plană. Același considerent legat de propagarea undei plane se

regăsește și în instalațiile care folosesc celula TEM.

Materiale textile amorfe [54], [14],din această categorie de structuri textile compozite, au

fost studiate folosind metoda free-space, introducând materialul între cele două antene Horn

având aceeași direcție de polarizare.

5.1.1. Metoda “free-space”

Pentru măsurători s-au folosit generatoare și receptoare de microunde (lungime de undă

λ = de ordinul cm), iar materialul a fost dispus față de emițător și receptor la o distanță în care

CEM poate fi considerat ca fiind o undă plană.

5.1.1.1 Metoda “free-space” cu antene Horn

Pentru a determina eficacitatea de ecranare a structurilor compozite textile, a materialului

textil cu fire amorfe, în domeniul (800-2000) MHz și a structurilor tricotate în domeniul (8.7

GHz) a fost utilizată metoda „ Free-space” cu antene Horn de emisie și recepție (Figura V.5.1.1.1 ).

Materialul a fost dispus la mijlocul distanței dintre antene, cu firele perpendiculare și paralele cu

direcția de polarizare a câmpului antenelor, având aceeași direcție de polarizare.

Figura V.5.1.1.1.1. Antene Horn


ELECTROMAGNETICA

32

5.1.1.2 Metoda “free-space” cu antene Log-periodic

Un alt set de măsurători a fost efectuat folosind antene de bandă largă Log-periodic în

spațiul liber, pentru domeniul de frevențe (300-2000) MHz, cu materialul textil așezat între cele

două antene cu polarizare verticală, pentru structurile compozite textile.

5.1.2 Metoda “coaxial holder”

Același considerent legat de propagarea undei plane se regăsește și în instalațiile care

folosesc celula TEM. Prin această metodă a fost determinată EE a structurilor compozite textile

cu fire de cupru, inox și pulbere de grafit, utilizând celula TEM, în domeniul de frevențe 30

MHz-1.5 GHz [14].

5.1.3 Metoda “DTEM (Double transverse electromagnetic) cell”

Această metodă a fost utilizată pentru testarea şi măsurarea EE a structurilor țesute în

domeniul de frecvențe 10MHz-1GHz . Mostre cu dimensiuni de 10x10cm au fost introduse în

celulă acoperind fanta dreptunghiulară [1], [69].

5.2 Valori experimentale obținute pentru evaluarea eficienţei ecranării

electromagnetice

5.2.1 Studiul proprietăților de polarizare pentru materialul textil cu fire

amorfe

Pentru țesătura cu fire amorfe descrisă în capitolul I, a fost realizat un studiu al

proprietăților de polarizare.

Polarizarea CEM de către materialele textile poate fi pusă în evidență dacă aceste

materiale au o structură de rețea relativ ordonată.

Polarizarea se manifestă prin atenuarea intensității CEM. Pentru studiul proprietăților de

polarizare în domeniul microundelor, se folosesc două antene, una de emisie și alta de recepție,

având direcțiile de polarizare a câmpului electric E cunoscute și dispuse paralel (Figura V.5.2.1.1.)

sau ortogonal (Figura V.5.2.1.2.).

Între aceste două antene, se așează materialul studiat care în funcție de structura sa poate

să aibă comportarea unui dispozitiv de polarizare. Referitor la proprietațile de polarizare, acestea

au fost studiate folosind metoda câmpului deschis, în camera anecoică.

Figura V.5.2.1.1. Antenele de recepție și de emisie în poziție paralelă


ELECTROMAGNETICĂ

33

Figura V.5.2.1.2. Antenele de recepție și de emisie în poziție ortogonală (încrucișată)

Proprietățile microundelor sunt similare a celor din optica geometrică; din acest motiv, și

microundele respectă legea lui Malus din optică:

20 cos)( EE (1)

unde: este unghiul dintre componenta E a CEM (direcția de polarizare a antenei) și direcția de

polarizare a materialului studiat.

În Figura V.5.2.1.3. este reprezentată legea lui Malus (1) și rezultatele experimentale pentru

cele două antene dispuse în configurație paralelă (parallel polarized) și ortogonală (încrucișată –

cross polarized). Pentru cazul în care antenele sunt paralele, cele două curbe prezintă o

corespondență satisfăcătoare; diferențele care se manifestă la unghiuri mari (700 – 90

0) sunt

determinate de faptul că distanța dintre antene nu este infinită, suprafața țesăturii de asemnea nu

este infinită, în plus în țesătură sunt fire metalice care nu respectă paralelismul.

Figura V.5.2.1.3. Legea lui Malus

Corelația Pearson dintre rezultatele experimentale și cele teoretice este reprezentată în

Figura V.5.2.1.4., pe axa orizontală sunt reprezentate rezultatele teoretice, iar pe axa verticală

rezultatele experimentale. Coeficientul de corelație este 0,99423.

Daca cele două antene sunt dispuse în configurație ortogonală, ca în Figura V.5.2.1.2, iar

materialul este introdus în spațiul dintre ele, legea lui Malus devine

2

0

)cos(sin E

E

(2)


ELECTROMAGNETICA

34

Reprezentarea grafică indică apariția a două maxime de transmisie a CEM,

corespunzătoare unui unghi de 450. Dispersia rezultatelor se observă în Figura V.5.2.1.4.; este mai

ridicată decât în primul caz, datorită acelorași cauze, dar este amplificată de poziția antenelor.

Figura V.5.2.1.4. Corelația Pearson cu antene poziționate paralel

Corelația Pearson dintre rezultatele teoretice și experimentale este prezentată în Figura

V.5.2.1.5. Coeficientul de corelație este 0.8263.

Figura V.5.2.1.5. Corelația Pearson cu antene poziționate încrucișat

5.2.2. Structuri compozite textile

Rezultatele EE ale structurilor compozite textile sunt prezentate în Tabelul V.5.2.2.1..

De asemenea sunt prezentate în tabel rezultatele măsurătorilor atenuării pentru aceste

materiale și în domeniul de frevențe 8.7 GHz, măsurătorile fiind efectuate cu antenele situate în

același plan de polarizare.

Tabelul V.5.2.2.1. Eficiența ecranării a structurilor compozite textile

investigate

Structură textilă Compoziție Eficiența

ecranării (dB) Frecvența (Hz)

Tesatură cu fir

magnetic amorf

Fir magnetic amorf acoperit

cu fir de sticlă și răsucit cu fir

de bumbac sau șintetic

17 800-2000 MHz

Material textil uscat 21 8.7 GHz

Material textil ud 40


ELECTROMAGNETICĂ

35

5.2.3. Structuri tricotate

Rezultatele măsurătorilor EE (dB), în domeniul de frecvență 8.7 GHz, pentru structurile

tricotate sunt prezentate în Tabelul V.5.2.3.1:

Tabelul V.5.2.3.1. Măsurători ale eficienței de ecranare pentru tricoturi

Cod variantă Cod fir Eficiența ecranării (dB)

V1 Cu1 9.005

V2 Cu1 10.63

V3 Cu2 10.71

V4 Cu2 13.37

V5 Cu2 8.39

V6 Cu2 11.15

V7 Cu2 5.621

V8 Ag 15.56

V9 Ag 8.199

V10 Ag 7.082

V11 Ag 7.004

V12 Ag 18.6

V13 Bk1 1.29

V14 Bk1 10.1

V15 Bk1 17.3

V16 Bk1 20.8

V17 Bk2 15.8

V18 Bk2 18.4

V19 Bk2 9.16

V20 Bk2 13.4

V21 Bk3 28

V22 Bk4 18.2

V23 Bk4 16.2

V24 Bk4 11.9

V25 Bk4 7.23

V26 Bk4 7.35

5.2.4. Structuri țesute

Rezultatele măsurătorilor EE (dB) în domeniul de frecvență 8.7 GHz pentru mostrele

țesute sunt prezentate în tabelul V.5.2.4.1..

Structură compozită

textilă cu fir de cupru

Fire de cupru inserate la 0.5

cm distanță unul de celalalt 23 30 MHz-1.5 GHz




textilă cu pulbere de

grafit

Conținut de pulbere de grafit 0.2 ÷ 1.2 30 MHz-1.5 GHz




textilă cu fir de inox

Fire de inox inserate aleatoriu 10.2 30 MHz-1.5 GHz




ELECTROMAGNETICA

36

Tabelul V.5.2.4.1. Măsurători EE pentru țesături

Cod variantă Cod fir

Eficiența

ecranării

(dB)

V1 Cu 32

V2 Cu 32

V3 Cu 35

V4 Cu 42

V5 Cu 47

V6 Ag 32

V7 Ag 35

V8 Ag 38

V9 Ag 44

V10 Ag 56

V11 Bk3 35

V12 Bk3 36

V13 Bk3 41

V14 Bk3 44

V15 Bk3 58

V16 Bk3 58

V17 Bk3 58

V18 Bk3 59

V19 Bk3 59

V20 Bk3 59

Întrucât complexitatea testării a dus la obținerea unui număr crescut de rezultate a

măsurătorilor EE (dB), în domeniul de frecvență 10MHz-1GHz, pentru mostrele țesute, acestea

sunt prezentate în anexa Anexa E, Tabelul V.5.2.4.2.

5.3 Determinarea experimentală a nivelurilor SAR-ului și a distribuției SAR-ului în

vederea evaluării capacității de a reduce absorbția radiațiilor electromagnetice

a unor variante de structuri țesute

Un alt set de experimente, în cadrul acestei cercetări, a urmărit un alt indicator al

caracteristicilor de protecție împotriva CEM, astfel a fost testată capacitatea de a reduce radiația

emisă de telefonul mobil [5] a șapte variante de țesături, conținând fire Bekinox, cupru și argint.

A fost demonstrat că utilizarea unor astfel de țesături poate duce la reducerea sau

creșterea energiei absorbite de zona expusă a receptorului [5].

Cercetarea actuală a vizat determinarea experimentală a nivelurilor SAR-ului și a

distribuției SAR-ului în profunzimea capului atunci când un telefon mobil a fost acoperit de

țesături, descrise în capitolul 4, comparativ cu cazul în care telefonul mobil a fost utilizat fără

acestea. Au fost urmărite capabilități de ecranare a țesăturilor atunci când au fost plasate în

anumite poziții specifice pe suprafața receptorului, pentru a identifica diferite situații de protecție

[5].


ELECTROMAGNETICĂ

37

Într-o primă etapă au fost caracterizate prin măsurarea eficacității lor de ecranare folosind

tehnica celulei “DTEM (Double transverse electromagnetic) cell”, în bandă de frecvență 900

MHz.

În cea de a doua etapă, măsurătorile SAR-ului au fost efectuate pe un cap-fantomă uman,

urmând procedura conform standardelor [27] și [36] pentru ambele tehnologii de comunicare -

GSM (banda 900 MHz) și UMTS (banda 1900 MHz).

Rezultatele indică faptul că atât reducerea cât și amplificarea radiației absorbite în cap

sunt posibile atunci când se utilizează țesăturile, comparativ cu receptorul neacoperit.

5.3.1. Măsurarea eficacității ecranării a celor șapte variante de țesături

EEEM a celor șapte variante de țesături și a unei plăci compacte, subțiri, de cupru

(utilizată ca referință) au fost măsurate printr-o celulă DTEM model Teseo urmând metodologia

din [69] și [1]. S-au pregătit mostre țesute de dimensiuni 10 x 10 cm având grosimea de 1-1,5

mm pentru această sarcină. Celula DTEM a fost alimentată la portul de intrare cu un semnal de

undă continuă de 10 dBm de la generatorul de urmărire al unui model FSH3 de la Rohde &

Schwarz, iar la ieșire a fost extras semnalul transmis și a fost afișat pe analizor. Celelalte două

porturi au fost conectate la impedanțe de 50 ohmi. EEEM a fost măsurată cu o treaptă de 10

MHz în banda 880-920 MHz, banda ascendentă a comunicației GSM utilizată de terminalul

mobil.

5.3.2. Măsurători ale SAR-ului pe un cap - fantomă uman

Un cap-fantomă uman, umplut cu proprietăți dielectrice de simulare a lichidului specific

capului uman, a fost pregătit respectând metoda standard [27]. Telefonul mobil supus testului a

fost pus în poziția de obiect așa cum este descris în [36], în timp ce robotul cu 6 axe al sistemului

de măsurare COMOSAR, activat de sonda câmpului electric miniatural a scanat volumul capului

în peste 27 de puncte de măsurare. Măsurătorile SAR-ului au avut loc în interiorul unei încăperi

ecranate (Figura V.5.3.2.1.).

Figura V.5.3.2.1. Sistemul COMOSAR cu cap-fantomă uman, receptor poziționat și

și sonda de câmp cu braț robot scanând volumul capului pentru măsurarea SAR-lui

Simulatorul stației de bază a furnizat semnale pentru comunicarea cu receptorul pe

frecvențe fie în banda 2G-GSM (canalul 897 MHz), fie în banda 3G-UMTS (canalul 1950 MHz).

Un model de telefon Nokia C5 a fost utilizat în toate experimentele efectuate.


ELECTROMAGNETICA

38

Valoarea SAR-ului pentru zona expusă (cap) a fost măsurată mai întâi atunci când nu

există niciun material pe receptor și apoi cu țesătura care acoperă suprafața superioară a

dispozitivului (între receptor și obraz - care erau tangențiale una cu cealaltă / contact). Cazul de

referință, în lipsa țesăturii, a fost măsurat cu telefonul mobil plasat la distanța de 1,5 mm (cea

mai groasă dimensiune a țesăturii) pe suprafața capului-fantomă și distanța a fost menținută

constantă în timpul tuturor scenariilor de măsurare.

Pentru fiecare dintre cele 7 țesături testate, au fost activate două poziții diferite (rotite la

90 de grade una pe alta) față de axele de suprafață ale telefonului: direcția sistemului de bătătură

paralelă cu lățimea receptorului și apoi direcția sistemului de bătătură paralelă cu lungimea

receptorului.

5.4 Funcția de protecție electromagnetică a structurilor țesute proiectate

Modul în care hainele au evoluat de-a lungul timpului este o problemă care nu poate fi

ignorată în studiul evoluției individuale, al cerințelor și al societății. Odată cu evoluția societății,

s-au produs multe schimbări în ceea ce privește funcțiile pe care hainele trebuie să le

îndeplinească (de exemplu, funcțiile utilitare, funcțiile estetice informaționale) [52], [93], [21]

Hainele trebuie să îndeplinească funcții din ce în ce mai complexe care răspund cerințelor

de protecție și de frumusețe și, de asemenea, armonizează corpul. Astfel, designul acesteia

trebuie să țină cont de o serie de factori foarte importanți. În prezent, protecția împotriva

câmpurilor electromagnetice a devenit o problemă de actualitate.

În cadrul acestei cercetări, funcția de protecție electromagnetică a structurilor textile,

proiectate și realizate practic, este arătată printr-un studiu comparativ al unei cămăși medievale

de zale (Figura V.5.4.1. a), Figura V.5.4.1 b)) și a unei țesături cu fire conductive (fir Bk3) (Figura

V.5.4.2.).

Cămașa medievală de zale este realizată din sârmă galvanizată cu diametrul de 2 mm și

conține peste 20 de mii de puncte de legătură. Poate cântări mai mult de 7-8 kg, în funcție de

dimensiunea corpului.

Eficiența ecranării electromagnetice a fost investigată, în domeniul de frecvență de 8,7

GHz folosind metoda "spațiu liber" [55], atât pentru cămașa de zale cât și pentru țesătura V15.

Conform rezultatelor experimentale, s-au arătat proprietăți excelente de ecranare

electromagnetică.

Figura V.5.4.1. a) Cămașă

medievală cu zale (vedere din față)

Figura V.5.4.1. b) Cămașă

medievală cu zale (vedere din spate)

Figura V.5.4.2. Țesătură cu fir

Bk3 (V15)


ELECTROMAGNETICĂ

39

Capitolul VI. PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA

REZULTATELOR EXPERIMENTALE OBȚINUTE

PENTRU STRUCTURILE TEXTILE PROIECTATE

În cadrul acestei lucrări de cercetare s-a urmărit obținerea unor materiale textile cu

proprietăți de ecranare.

6.1. Evaluarea proprietăților de ecranare pentru structurile textile compozite

Testarea, măsurarea EE și caracterizarea proprietăților de ecranare a CEM din domeniul

microundelor [14], pentu mostrele din prima grupă de materiale (structuri compozite textile) s-a

realizat utilizând două metode de măsurare distincte [14]: metoda “free-space” cu antene Horn

si metoda “coaxial holder”, iar rezultatele se arată după cum urmează:

În fiecare grafic sunt arătate valorile câmpului cu și fără materialul ecran şi cu linie

groasă atenuarea materialului.

În cazul măsurătorilor efectuate cu antenele Horn de emisie și recepție (antenele cu

polarizare verticală), atenuarea medie a materialului în intervalul (800-2000) MHz este de

aproximativ 17 dB, când materialul (uscat) este în mijocul distanţei dintre antene şi cu firele

verticale Figura VI.6.1.1..

Figura VI.6.1.1. Atenuarea materialului textil uscat

Atenuarea crește la 20 dB, dacă materialul acoperă antena receptoare. Această diferenţă

de 3dB este normală, deoarece materialul nu are dimensiuni infinite, VI.6.1.2..

În cazul în care firele materialului sunt așezate orizontal, iar materialul aşezat pe antena

receptoare acoperind-o, atenuarea este minimă, Figura VI.6.1.2..


ELECTROMAGNETICA

40

Figura VI.6.1.2. Atenuarea determinată folosind antena Horn acoperită

Materialul textil are efectul unui dispozitiv de polarizare din cauza modului în care sunt

așezate firele amorfe în țesătură; aceste fire formează o rețea de conductori electrici paraleli,

având proprietăți atât electrice cât și magnetice care le conferă proprietăți de polarizare a CEM.

Pentru aceeași categorie de materiale textile cu fire amorfe, rezultatele măsurătorilor ce

au fost efectuate folosind antene Log-periodic în spațiul liber, în domeniul de frecvențe (300-

2000) MHz sunt prezentate în Figura VI.6.1.3.. Pentru aceste măsurători materialul textil a fost

așezat între cele două antene, cu polarizare verticală, firele materialului fiind așezate orizontal,

iar materialul este udat. Datorită proprietăților de polarizare, în acest caz, atenuarea este minimă,

întrucât antena și polarizorul (materialul textil) sunt perpendiculare.

-70

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

100 600 1.100 1.600 2.100 2.600

Frequency [MHz]

Re

ce

ive

d p

ow

er

[dB

m]

Field received with material Field received without material (reference)

Material attenuation

Figura VI.6.1.3. Atenuarea determinată folosind antene Log per cu polarizare verticală, firele materialului

așezate orizontal, iar materialul (ud) aşezat la mijlocul distanţei dintre antene


ELECTROMAGNETICĂ

41

Următoarea măsurătoare a fost făcută cu antene Log-periodic cu polarizare verticală,

firele materialului așezate vertical, iar materialul (ud) este aşezat la mijlocul distanţei dintre

antene. Rezultatul măsurătorii este prezentat în Figura VI.6.1.4.

-70

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

100 600 1.100 1.600 2.100 2.600

Frequency [MHz]

Re

ce

ive

d p

ow

er

[dB

m]

Field received with material Field received without material (reference)

Material attenuation

Figura VI.6.1.4. Atenuarea determinată folosind antene Log per cu polarizare verticală, firele materialului

așezate vertical, iar materialul (ud) aşezat la mijlocul distanţei dintre antene

Se constată o atenuare medie de aproximativ -12 dB. Nu s-au constatat diferențe

semnificative între materialul uscat și umezit.

Prin metoda “coaxial holder” a fost determinată EE a structurilor compozite textile cu

fire de cupru, inox și pulbere de grafit. Rezultatele măsurătorilor sunt prezentate în următorul

grup de experimente.

Eficiența de ecranare a structurii compozite textile cu fire de cupru inserate la distanța de

0,5 cm unele de altele în domeniul de frecvențe (30 MHz-1.5 GHz) a fost investigată, iar

rezultatele sunt arătăte în Figura VI.6.1.5..

0

5

10

15

20

25

0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0 1.2 1.4

f [GHz]

EE

[d

B]

Figura VI.6.1.5. Eficiența de ecranare a structurii compozite textile cu fire de cupru


ELECTROMAGNETICA

42

Spre deosebire de țesătura cu fir amorf, la acest material s-a constatat o variație a

atenuării în funcție de frecvență. Se observă două valori maxime ale atenuării 22 dB si 17 dB la

două frecvențe: 0.9 GHz respectiv 1.25 GHz.

EE a structurii compozite textile cu pulbere de grafit (Figura VI.6.1.6.) a fost investigată în

domeniul de frecvențe (30 MHz-1.5 GHz ) și a fost găsită o EE în următorul domeniu de valori:

SE = -0.2 dB ÷ -1.2 dB pentru mostra1. De asemenea a fost găsită o EE în următorul domeniu

de valori: SE= -1÷ -2.4 dB pentru mostra 2.

Figura VI.6.1.6. Structură compozită textilă cu pulbere de carbon

EE a structurii compozite textile cu fire de inox inserate aleatoriu în domeniul de

frecvențe (30 MHz-1.5 GHz) a fost investigată, iar rezultatele sunt arătate in Figura VI.6.1.7..

0

2

4

6

8

10

12

0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0 1.2 1.4

f [GHz]

EE

[d

B]

Figura VI.6.1.7. Eficiența de ecranare a structurii compozite textile cu fire de inox

Rezultatele EE ale structurilor compozite textile, obținute prin metoda “free-space” cu

antene Horn (prezentată în subcapitolul V.5.1.1.), sunt prezentate în Tabelul VI.6.1.1..

De asemenea sunt prezentate în tabel rezultatele măsurătorilor atenuării pentru aceste

materiale și în domeniul de frecvență 8.7 GHz.

Tabelul VI.6.1.1. Eficiența ecranării a structurilor compozite textile investigate

Structură textilă Compoziție Eficiența

ecranării (dB) Frecvența (Hz)

Țesătură cu fir

magnetic amorf

Fir magnetic amorf acoperit

cu fir de sticlă și răsucit cu fir

de bumbac sau sintetic

17 800-2000 MHz




ELECTROMAGNETICĂ

43

6.2. Evaluarea proprietăților de ecranare pentru structurile tricotate

Pentru a caracteriza proprietățile de ecranare electromagetică a CEM și pentru a

determina EE a mostrelor tricotate s-a utilizat metoda de măsurare “spatiu-liber “ (capitolul V) .

Pentru variantele realizate cu fir Cu1 eficiența ecranării a fost investigată în domeniul de

frecvență 8.7 GHz şi rezultatele măsurătorilor sunt arătate în Tabelul V.5.2.3.1, iar reprezentările

grafice sunt prezentate în figura următoare:

0

5

10

15

20

25

30

Variante analizate

9.005 10.63

Ate

nu

are

(d

B)

V1

V2

Figura VI.6.2.1. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Cu1

Ȋn Figura VI.6.2.1. se poate observa o ușoară diferență a atenuării între cele două structuri,

respectiv, structura patent 1:1 și structura fang pe două fonturi, ambele tricotate cu fir Cu1 .

Ȋn cazul variantelor realizate cu fir Cu2 eficiența ecranării a fost investigată în domeniul

de frecvență 8.7 GHz şi rezultatele măsurătorilor sunt arătate în Tabelul V.5.2.3.1, iar reprezentările

grafice sunt prezentate în următoarea Figura VI.6.2.2.:


textilă cu fir de cupru

Fire de cupru inserate la 0.5

cm distanță unul de celalalt 23 30 MHz-1.5 GHz



Strcutură compozită

textilă cu pulbere de

grafit

Conținut de pulbere de grafit 0.2 ÷ 1.2 30 MHz-1.5 GHz




textilă cu fir de inox

Fire de inox inserate aleatoriu 10.2 30 MHz-1.5 GHz




ELECTROMAGNETICA

44

0

5

10

15

20

25

30

Variante analizate

10.71

13.37

8.39

11.15

5.621

Ate

nu

are

(dB

)

V3

V4

V5

V6

V7

Figura VI.6.2.2. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Cu2

Ȋn Figura VI.6.2.2. se pot observa ușoare diferențe ale atenuării pentru diferitele structuri

tricotate.

Pentru variantele realizate cu fir Ag eficiența ecranării a fost investigată în domeniul de


grafice sunt prezentate în Figura VI.6.2.3.:

0

5

10

15

20

25

30

Variante analizate

15.56

8.199 7.082 7.004

18.6

Ate

nu

are

(d

B)

V8

V9

V10

V11

V12

Figura VI.6.2.3. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Ag

Ȋn acest grafic se observă o diferență mai mare pentru structura fang pe două fonturi

(V12).


ELECTROMAGNETICĂ

45

Ȋn cazul variantelor realizate din fir Bk1 eficiența ecranării a fost investigată în domeniul

de frecvență 8.7 GHz şi rezultatele măsurătorilor sunt arătate în Tabelul V.5.2.3.1, iar reprezentările


0

5

10

15

20

25

Variante analizate

1.29

10.1

17.3

20.8

Ate

nu

are

(dB

)

V13

V14

V15

V16

Figura VI.6.2.4. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Bk1

Ȋn Figura VI.6.2.4. se observă o importantă diferență pentru strucurile semifang (V13) și

fang pe două fonturi (V16).

Pentru variantele realizate din fir Bk2 eficiența ecranării a fost investigată în domeniul de



0

5

10

15

20

25

30

Variante analizate

15.8 18.4

9.16

13.4

Ate

nu

are

(d

B)

V17

V18

V19

V20


Rezultatele atenuării nu prezintă diferențe semnificative pentru sturcturile tricotate cu

acest tip de fir.


ELECTROMAGNETICA

46

Ȋn cazul firului Bk3 numai o singură mostră cu structură glat a fost realizată. Ȋn procesul

de tricotare acest fir a ridicat probleme în ceea ce priveşte modul de alimentare, apariția cârceilor

îngreunând astfel procesul şi din acest motiv s-a urmărit mai apoi țeserea acestuia.

Atenuarea pentru variantele realizate în structură glat a fost investigată în domeniul de

frecvență 8.7 GHz şi rezultatele măsurătorilor sunt arătate în Tabelul V.5.2.3.1., iar reprezentarea

grafică pentru acestea este prezentată în Figura VI.6.2.6.:

Figura VI.6.2.6. Eficiența ecranării pentru variantele realizate pentru structura glat

Rezultatele atenuării prezintă diferențe semnificative pentru variantele tricotate în acest

tip de structură, firul Bekinox Bk3 prezentând cel mai bun rezultat.

Pentru variantele realizate din fir Bk4 eficiența ecranării a fost investigată în domeniul de

frecvență 8.7 GHz şi rezultatele măsurătorilor sunt arătate în Tabelul V.5.2.3.1., iar reprezentările


0

5

10

15

20

25

30

Variante analizate

18.2 16.2

11.9

7.23 7.35 Ate

nu

are

(d

B)

V22

V23

V24

V25

V26


După cum se observă în figură există diferențe între cele cinci variante tricotate cu firul

Bk4.


ELECTROMAGNETICĂ

47

6.3. Evaluarea proprietăților de ecranare pentru structurile ţesute

Mostrele de țesătură au fost măsurate atât în domeniul de frecvență 8.7 GHz prin metoda

“spaţiu-liber” cât şi în domeniul de frecvențe 10MHz-1GHz, cu pasul de 10MHz prin metoda

“DTEM cell”.

6.3.1. Rezultatele măsurătorilor atenuării investigate în domeniul de

frecvență 8.7 GHz

Rezultatele măsurătorilor atenuării (dB) pentru structurile ţesute cu fir conductiv,

investigate în domeniul de frecvență 8.7 GHz, sunt prezentate în figura de mai jos (Figura

VI.6.3.1.1.), în Tabelul V.5.2.4.1 și Tabelul VI. 6.3.1.1. şi în următorul grup de experimente:

Figura VI.6.3.1.1. Eficiența ecranării pentru structurile țesute

În figură se observă că firul Bekinox introdus în ambele sisteme de fire ale țesăturii

prezintă cele mai bune rezultate privind EE.

De asemenea se observă că firul Bekinox introdus în ambele sisteme de fire (urzeală și

bătătură) prezintă capacitate de ecranare mai mare pentru toate variantele de legătură.

Se observă că în acest domeniu de frecvenţă (8.7 GHz ) (Figura VI.6.3.2.) odată cu

creșterea desimii inserării firului metalic în structură crește și eficiența ecranării, iar la aceeași

desime atenuarea este influențată de natura firului metalic conform reprezentărilor din Tabelul VI.

6.3.1.2.


ELECTROMAGNETICA

48

0

10

20

30

40

50

60

80100

120160

180

Ate

nu

are

(d

B)

Desime (Nr fire /10cm (batatura))

BBC + Cu

BBC + Ag

BBC + BK3

Figura VI.6.3.1.2. Atenuarea structurilor țesute în funcție de mărimea desimii sistemului de bătătură

În graficele din Tabelul VI. 6.3.1.2. sunt prezentate, în funcție de valoarea desimii

sistemului de bătătură, rezultatele măsurătorilor atenuării (dB) și coeficienții de determinare (R2),

pentru mostrele țesute. Valorile atenuării din tabelul de mai jos sunt prezentate în funcție de tipul

firului conductiv inserat în structură.

Tabelul VI. 6.3.1.2. Atenuarea structurilor țesute în funcție de mărimea desimii sistemului de

bătătură și coeficienții de determinare

Cod fir Atenuare (dB)

Cu


ELECTROMAGNETICĂ

49

Ag

Bk3

Bk3 U+B


ELECTROMAGNETICA

50

În graficele din Tabelul VI. 6.3.1.2. coeficienții de determinare R2 indică o variație a

atenuării, în funcție de valoarea desimii, pentru firele conductive de Cu, Ag și Bk inserate în

sistemul de fire din bătătură.

În figura de mai jos se poate observa că inserarea firelor conductive în ambele sisteme de

fire ale țesăturii poate influența eficiența ecranării. Coeficientul de determinare R2 pentru firul

Bk3 B+U (inserat în ambele sisteme de fire) indică o ușoară variație a atenuării, altfel spus,

pentru acest caz desimea nu influențează capacitatea de ecranare.

Figura VI.6.3.1.3. Atenuarea structurilor țesute și coeficienții de determinare

6.3.2 Rezultatele măsurătorilor atenuării în domeniul de frecvențe 10MHz-

1GHz

Rezultatele măsurătorilor atenuării (dB), pentru structurile țesute, în domeniul de

frecvențe 10MHz-1GHz, cu pasul de 10MHz sunt prezentate în următorul tabel:

Tabelul VI. 6.3.2.1. Atenuarea țesăturilor în funcție de tipul firului conductiv


Cu


ELECTROMAGNETICĂ

51

Ag

Bk 3

Bk 3

B+U

În graficele din Tabelul VI. 6.3.2.1. se observă că atenuarea este influențată atât de natura

firului conductiv dar și de modul de inserare a firelor conductive în structură, astfel inserarea


ELECTROMAGNETICA

52

firelor conductive în ambele direcții a sistemelor de fire ale țesăturii, reprezintă o creștere a

atenuării.

În susținerea acestei concluzii se prezintă în Tabelul VI. 6.3.2.2. o serie de comparații ale

valorilor atenuării, pentru variantele țesute cu firul BK3 inserat atît în sistemul de bătătură cît și

în ambele sisteme de fire, în funcție de tipul legăturii:

Tabelul VI. 6.3.2.2. Comparații ale atenuării pentru variantele țesute cu firul BK3 inserat atît în

sistemul de bătătură cît și în ambele sisteme de fire

Cod

legătură Atenuare (dB)

Pânză

Atlas 4


ELECTROMAGNETICĂ

53

Atlas 6

Atlas 8

Atlas 12


ELECTROMAGNETICA

54

În graficele din Tabelul VI. 6.3.2.2. se observă că, pentru fiecare tip de legătură, există o

diferență semnificativă privind rezultatele atenuării pentru variantele în care firul conductiv este

inserat în ambele sisteme de fire.

În susținerea acestei concluzii se prezintă în Tabelul VI. 6.3.2.4. o serie de comparații ale

caracteristicilor țesăturilor cu fir BK3 inserat atît în sistemul de bătătură cît și în ambele sisteme

de fire:

Tabelul VI. 6.3.2.4. Comparații ale caracteristicilor țesăturilor cu fir BK3 inserat atît în sistemul de

bătătură cît și în ambele sisteme de fire

Se observă (Tabelul VI. 6.3.2.4.) astfel că inserarea în ambele sisteme de fire, ale țesăturii, a

firului conductiv duce la o creștere a masei, a grosimii țesăturilor, a densității aparente, a

gradului de acoperire.

O comparație între cele două metode de măsurare ale EE (dB) pentru țesături arată că

structurile țesute prezintă valori ale EE (dB) mai ridicate pentru domeniul 8.7 GHz așa cum este

prezentat în figura de mai jos :


ELECTROMAGNETICĂ

55

Figura VI.6.3.2 .1. Comparație între cele două metode de măsurare a atenuării

În continuare sunt prezentate o serie de analize comparative privind rezultatele atenuării

(dB) pentru structurile țesute, în domeniul de frecvențe 10MHz-1GHz, cu pasul de 10MHz,

astfel:

Pe grupe de legătură

Tabelul VI. 6.3.2.5. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Pânză

Cod

legătură


Legătura

pânză Cu


ELECTROMAGNETICA

56

Ag

Bk3

Din datele prezentate în graficele din tabelul VI. 6.3.2.5. se observă că există variații

semnificative ale atenuării pentru firele de Cu și Ag, dar nu același lucru se întâmplă și pentru

firul Bk3, iar coeficienții de determinare susțin aceasta, pentru structurile țesute cu legătura

pânză.


ELECTROMAGNETICĂ

57

Tabelul VI. 6.3.2.6. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Atlas 4

Cod

legătură Cod fir Atenuare (dB)

Atlas 4

Cu

Ag

Bk3


ELECTROMAGNETICA

58

Rezultatele prezentate în graficele din tabelul VI. 6.3.2.6. arată aceeași tendință de variație

a atenuării la aceleași tipuri de fir (Cu și Ag).


Cod


Atlas 6

Cu

Ag

Bk3


ELECTROMAGNETICĂ

59

În graficele tabelul VI. 6.3.2.7. cea mai regulată evoluție a variației atenuării o prezintă

firul de Cu, pe întregul domeniu de frecvențe 10MHz-1GHz.


Cod


Atlas 8

Cu

Ag

Bk3


ELECTROMAGNETICA

60

Valorile atenuării din graficele prezentate în tabelul VI. 6.3.2.8. indică pentru firul Bk3 o

variație a acesteia, semnificativă, și anume, pe anumite intervale, cu pasul de 70MHz.


Cod


Atlas 12

Cu

Ag

Bk3


ELECTROMAGNETICĂ

61

Din graficele prezentate în tabelul VI. 6.3.2.9., se observă o tendință de variație a atenuării

asemănătoare pentru toate cele trei tipuri de fir, astfel, pentru firul de Cu și Ag se înregistrează

diverse variații la intervale de 50MHz, iar pentru firul Bk3 la intervale de 70MHz.

În tabelele de mai sus (tabelul VI. 6.3.2.5., tabelul VI. 6.3.2.6., tabelul VI. 6.3.2.7., tabelul VI.

6.3.2.8., tabelul VI. 6.3.2.9.) se observă că, în funcție de tipul legăturii, atenuarea se manifestă numai

de la peste 300-400MHz.

Legătura Atlas 12 reprezentă cea mai regulată dintre structuri privind atenuarea,

indiferent de tipul firului conductiv. Acest fenomen poate fi pus pe seama migrării flotărilor 11

la suprafața țesăturii.

Pe tipuri de fir

Tabelul VI. 6.3.2.10. Coeficienții de determinare ai atenuării în funcție de tipul firului

Cod fir Cod


Cu

Pânză

Atlas 4


ELECTROMAGNETICA

62

Atlas 6

Atlas 8

Atlas 12


ELECTROMAGNETICĂ

63

Ag

Pânză

Atlas 4

Atlas 6


ELECTROMAGNETICA

64

Atlas 8

Atlas 12

Bk3 Pânză


ELECTROMAGNETICĂ

65

Atlas 4

Atlas 6

Atlas 8


ELECTROMAGNETICA

66

Atlas 12

În Tabelul VI. 6.3.2.10. se observă frecvențele 'de prag' de la care începe practic atenuarea

câmpului și nu se înregistrează diferențe substanțiale între tipurile de fir.

Analize comparative privind rezultatele atenuării (dB) pentru firul Bekinox Bk3 inserat în

ambele sisteme de fire ale țesăturii sunt prezentate în tabelul VI. 6.3.2.11.:

Tabelul VI. 6.3.2.11. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru firul BK3 inserat în ambele

sisteme de fire ale țesăturii

Cod fir Cod


Bk3

B+U Pânză


ELECTROMAGNETICĂ

67

Atlas 4

Atlas 6

Atlas 8


ELECTROMAGNETICA

68

Atlas 12

Se poate observa în graficele din tabelul. 6.3.2.11. că atenuarea începe să apară de la

400MHz și crește odată cu frecvența, iar la peste 920MHz atenuarea crește drastic.

6.4 Evaluarea SAR-ului pentru mostrele țesute

Valoarea mediei a SAR-lui a fost determinată, pentru 7 dintre variantele țesute [5].

Valorile medii ale SAR-ului, măsurate pe capul-fantomă, atunci când telefonul a fost

acoperit cu țesătură, sunt prezentate în tabelul VI.6.4.1..

Tabelul VI.6.4.1. Valorile medii ale SAR-ului în prezența țesăturii

Cod țesătură

SAR (W/kg) / Poziția țesăturii

"Sistemul de

bătătură paralel"

"Sistemul de

bătătură

perpendicular"

Receptor

neacoperit

0.558 0.558

Bk_1 0.190 0.159

Bk_3 0.491 0.331

Ag_1 0.606 0.327

Cu_1 0.506 0.339

Tabelul VI. 6.4.1. indică unele valori medii ale SAR-ului obținute, pe capul-fantomă iradiat

de semnalul unui telefon mobil în domeniul (897 MHz), atunci când materialele au fost plasate

pe suprafața telefonului. Diferențele dintre cele două coloane de valori se datorează orientării

diferite a firelor metalice din țesătură.

Un alt rezultat semnificativ este reprezentat de plasarea unei țesături între receptor și

obraji, care conduce întotdeauna la modificarea distribuției hărții SAR-ului (Figura VI.6.4.1. și

Figura VI.6.4.2.).

Hărțile de distribuție a valorilor SAR-ului, pentru cele două tehnologii de comunicare -

GSM (banda 900 MHz) și UMTS (banda 1900 MHz) prezintă diferențe așa cum este arătat în

figurile de mai jos:


ELECTROMAGNETICĂ

69

Figura VI.6.4.1. Hărți de distribuție a valorilor SAR-ului din zona capului,

expus în bandă GSM (900 MHz) (fără material/cu material)

Figura VI.6.4.2. Hărți de distribuție a valorilor SAR-ului din zona capului,

expus în bandă UMTS (1900 MHz) (fără material/cu material)

Se observă că "Punctul fierbinte" se schimbă atât ca locație cât și ca valoare a SAR-ului .

6.5 Evaluarea funcției de protecție electromagnetică a structurilor țesute proiectate

(V15) și a cămășii medievale de zale

Rezultatele măsurătorilor arată o eficacitate de ecranare de aproximativ 58 dB pentru

țesătura cu fire Bekinox (V15) și atenuare > 58 dB pentru cămașă medievală de zale.

Figura VI.6.5.1. Metoda de măsurare "spațiu liber"

Astfel, rezultatele măsurătorilor arată că atât cămașa medievală, cât și țesătura V15 au

proprietăți excelente de ecranare electromagnetică. Ambele satisfac cu succes funcția de

protecție electromagnetică.


ELECTROMAGNETICA

70

Capitolul VII. CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIBUȚII

ORIGINALE. DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE.

Materialele textile clasice se pot combina prin anumite tehnologii cu materiale având

proprietăți electrice cu o bună conductibilitate electrică ridicată sau cu materiale feromagnetice.

Posibilitățile tehnologice de tricotare a firelor metalice au un impact crescut asupra

structurii tricotului și implicit a proprietăților de ecranare electromagnetică.

Pentru această grupă de materiale, în urma evaluării rezultatelor se desprind următoarele

concluzii:

Conductorii electrici și firele feromagnetice introduse în materialul textil prin anumite

tehnologii de obținere ecranează câmpul electromagnetic într-un spectru larg de frecvențe (MHz,

GHz). Factorii de ecranare depind de densitatea conductorilor din structura textilă obținută.

Materialele textile care prezintă o structură regulată a așezării firelor electroconductive

sau magnetice se comportă ca un dispozitiv care polarizează câmpul electromagnetic. Aceste

structuri satisfac legea lui Malus din optica geometrică.

În locul firelor conductive se poate utiliza o structură electric conductoare cu pulbere de

grafit. Factorii de atenuare se păstrează relativ constanți într-un domeniu larg de frecvențe.

Aceste materiale nu polarizează câmpul electromagnetic.

În domeniul de frecvențe 8.7 GHz materialul cu cea mai bună eficiență a ecranării este

structura compozită textilă cu fire de cupru, iar cea mai mică eficiență de ecranare o înregistrează

structura compozită textilă cu pulbere de grafit, atât pentru probele ude cât și pentru cele uscate.

De asemenea în domeniul de frecvențe (30 MHz-1.5 GHz) materialul cu cea mai bună

eficiență a ecranării este structura compozită textilă cu fire de cupru, iar cea mai mică eficiență

de ecranare o înregistrează structura compozită textilă cu pulbere de grafit. Acest lucru este

favorizat de faptul că structura compozită textilă cu fire de cupru are o distribuție mult mai

uniformă a materialului conductor, dar în același timp și proprietățile acestui conductor

influențează eficiența ecranării electromagnetice.

Raportând eficiența ecranării electromagnetice la prețul de cost al materialului și

tehnologiei folosite s-a constat că cele mai avantajoase soluții tehnologice se referă la folosirea

materialelor compozite textile țesute și nețesute cu fire și structuri filamentare din materiale

conductoare , inoxidabile precum și introducerea pulberei de grafit.

Structurile compozite textile ce conțin fire de cupru prezintă dezavantajul unei oxidări

rapide dacă conductorii nu au acoperiri de protecție (email) sau după acțiuni mecanice (spălare)

se poate fisura stratul izolator și poate favoriza oxidarea.

Utilizarea acestor tipuri de materiale în vederea ecranării poate fi considerată totodată un

mod de reciclare a unor deşeuri industriale.

Aceste materiale prezintă reale avantaje economice în ceea ce priveşte achiziția materiei

prime (din deşeuri industriale cum ar fi: fibre şi fire metalice, diverse pulberi feromagnetice),

costurile de producție scăzute (prin utilizarea unor procedee neconvenționale de obținere noi cu

ajutorul tehnologiei existente).

Aceste structuri textile compozite prezintă o masă scăzută, sunt flexibile şi nu permit

dezintegrarea componentelor conductive ceea ce oferă proprietăți deosebite a ecranării


ELECTROMAGNETICĂ

71

electromagnetice, nu sunt supuse acțiunilor de oxidare şi sunt mai rezistente la acțiuni mecanice,

inclusiv la procesele de întreținere şi spălare.

Conform rezultatelor experimentale, tipul firelor metalice are o mare influență în ceea ce

privește eficacitatea ecranării.

Varianta și tipul de fir care prezintă cel mai mare grad de ecranare electromagnetică,

dintre toate variantele de structură tricotate, pentru domeniul 8.7 GHz este structura semifang

cu fir Bekinox BK 50/1-cotton (80/20) (Bk3), EE = 28 dB.

Se evideanțiază structura patent 1:1 ca având cel mai mare grad de ecranare, dintre toate

variantele de structură, pentru trei dintre firele de tip Bekinox (1,2 şi 4) pentru domeniul de

frecvență de 8,7 GHz.

În urma inevstigării rezultatelor privind structurile țesute, realizate practic, din cadrul

prezentei teme de cercetare, se desprind următoarele concluzii:

În funcție de legătura țesăturii, atenuarea se manifestă numai în domeniile >(300-

400MHz), în bandă de frecvențe 10MHz-1GHz, cu pasul de 10MHz.

Structurile țesute ce au fire metalice inserate pe ambele direcții a sistemelor de fire, atât

în sistemul de fire de bătătură cât și în sistemul de fire din urzeală, prezintă o eficiența a ecranării

mai mare.

Desimea firelor conductive influențează în mod direct gradul de ecranare, astfel, o

desime mai mare prezintă un grad mai ridicat al eficienței ecranării electromagnetice.

Tipul firului metalic influențează de asemenea gradul eficienței ecranării

electromagnetice, astfel firul Bekinox BK 50/2-cotton (80/20) prezintă un grad de ecranare mai

mare decât celelalte tipuri de fir.

Legătură pânză prezintă cel mai mare grad de atenuare pentru firul de cupru, aproxmativ

39 dB.

Țesăturile cu legătură atlas 8 și atlas 12 prezintă gardul cel mai ridicat de atenuare pentru

firul Bekinox, aproximativ 45 dB.

Firul Bekinox BK 50/2-cotton (80/20) prezintă cea mai pronunțată creştere treptată a

gradului de atenuare odată cu creşterea frecvenței de măsurare, pentru toate variantele de

legatură a țesăturii, ceea ce indică faptul că tipul legăturii țesăturii nu influențează gradul de

ecranare electromagnetică.

Valorile maxime de protecție electromagnetică s-au inregistrat pentru variantele țesute,

astfel: V5 (Cu) prezintă o atenuare de 47 dB, V10 (Ag) prezintă o atenuare de 56 dB, V15

(Bekinox) prezintă o atenuare de 58 dB, V20 (Bekinox) prezintă o atenuare de 59 dB.

Contribuţiile originale

În cadrul acestei lucrări de cercetare s-a urmărit dezvoltarea și proiectarea unor produse

textile cu rol de de protecţie și ecranare electromagnetică destinate activităților desfășurate de

operatorul uman în CEM (produse textile pentru protecţie atât în medii industriale cât şi pentru

uz personal, materiale compozite cu masă uşoară destinate mediului industrial), care să aibă

rezultate privind eficiența EEM în gama de frecvenţe [10MHz-8.7 GHz], cu atenuări ale

structurilor proiectate foarte bune, respectiv ≥ (40-60) dB.


ELECTROMAGNETICA

72

A fost realizată o analiză cu privire la stadiul actual, pe plan internațional şi național, al

cercetărilor şi realizărilor în ceea ce priveşte produsele textile cu rol de ecranare a radiațiilor

electromagnetice (EREM); de asemenea, a fost realizată, conform literaturii de specialitate

consultate, o sinteză a rezultatelor privind efectele radiațiilor electromagnetice asupra

organismului uman.

Pe parcursul cercetării efectuate au fost realizate, caracterizate şi analizate mai multe

tipuri de materiale textile (structuri compozite textile, tricoturi şi țesături) având parametri şi

structuri diferite, ce conțin mai multe categorii de fire (fire amorfe [54], [14] fire de cupru, fire

de argint, fire de inox) şi pulbere de grafit înglobată, care prezintă proprietăți și rol de EREM.

S-a avut în vedere proiectarea şi dezvoltarea unor produse textile care să aibă rezultate

cât mai bune privind eficiența EEM.

Au fost determinate caracteristicile structurilor proiectate în vederea obţinerii unor

materiale textile cu bune proprietăţi de ecranare, care să asigure rolul de EEM;

S-a realizat, deasemenea, o analiză a unor variante de structuri care să permită

optimizarea procesului de proiectare.

În cadrul acestei lucrări au fost realizate mai multe testări privind eficiența de ecranare

pentu materialele realizate practic, conform capitolelor V și VI din cuprinsul prezentei lucrări. S-

a avut în vedere proiectarea şi dezvoltarea unor produse textile care să aibă rezultate cât mai

bune privind eficiența EEM, asigurând gradul maxim de protecţie posibil de realizat din punct de

vedere tehnologic, și totodată să prezinte costuri reduse.

Au fost determinate caracteristicile structurilor proiectate în vederea obţinerii unor

materiale textile cu proprietăţi de ecranare, care să asigure rolul de EEM.

S-a realizat, deasemenea, o analiză a unor variante de structuri care să permită

optimizarea procesului de proiectare, prin utilizarea a 5 tipuri de fir conductiv și a pulberei de

grafit, realizarea celor 3 structuri compozite textile, 26 de variante de mostre tricotate, 20 de

variante de mostre țesute.

În cadrul cercetărilor experimentale au fost realizate mai multe testări privind eficiența de

ecranare pentu materialele realizate practic, conform capitolelor V și VI din cuprinsul prezentei

lucrări.

Materialele textile din acest studiu, privind asigurarea securității electromagnetice a unor

echipamente și personalului, prezintă posibilitatea utilizării acestora în echipamente de protecție

destinat personalului navigant, de pe nave maritime, stații radar, stații portabile de comunicații.

Alte aplicații ale acestor materiale textile ar putea fi:

protecție pentru echipamente industriale și mediu;

echipamente de protecție pentru diferite device-uri (telefon mobil, laptop, tableta,

ș.a);

diferite produse de uz personal.


ELECTROMAGNETICĂ

73

Direcții de cercetare viitoare

Dezvoltarea tehnologiilor de transmisie a datelor și informațiilor se îndreaptă către noi

tehnologii de comunicare, așa cum este tehnologia 5G, care vor folosi câmpuri electromagnetice

având frecvențe de peste 10 ori mai ridicate, îndreptate spre domeniul THz.

Efectele acestora asupra vieții sunt încă necunoscute în totalitate, dar unele pot fi

anticipate ținând cont de rezultatele cercetărilor epidemiologice efectuate până în prezent.

Industria textilă pare să fie cea mai potrivită din perspectiva folosirii unor produse de

protecție. Având la bază experiența actuală, cercetările se pot îndrepta către noi

structuri/nanostructuri de tip compozit/nanocompozit cu proprietăți electromagnetice, cum sunt

structurile pe bază de carbon și metamateriale.


ELECTROMAGNETICA

74


ELECTROMAGNETICĂ

75

Referințe bibliografice

[1] A. Manara, ―Measurement of material shielding effectiveness using a dual TEM cell and vector network

analyzer‖, IEEE Transactions on Electromagnetic Compatibility, vol 38. No3., pp. 327-333, Aug. 1996;

[2] A. P. Chen et al., "Electromagnetic Shielding Effectiveness and Manufacture Technique of Functional Bamboo Charcoal/Metal Composite Woven", Advanced Materials Research, Vols. 123-125, pp. 967-970, 2010,

https://www.researchgate.net/publication/250360299_Electromagnetic_Shielding_Effectiveness_and_Manufact

ure_Technique_of_Functional_Bamboo_CharcoalMetal_Composite_Woven;

[3] Adem Kocaman , Gamze Altun, Arife Ahsen Kaplan, Ömür Gülsüm Deniz, Kıymet Kübra Yurt, Süleyman

Kaplan, ‖Genotoxic and carcinogenic effects of non-ionizing electromagnetic fields Department of Histology

and Embryology‖, Medical Faculty, Ondokuz Mayıs University, Samsun, Turkey,

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29427953 ;

[4] Alexander Lerchl, Melanie Klose, Karen Grote, ș.a., “Tumor promotion by exposure to radiofrequency

electromagnetic fields below exposure limits for humans‖, Biochemical and Biophysical Research

Communications, Volume 459, Issue 4, 17 April 2015, Pg. 585–590,

http://dx.doi.org/10.1016/j.bbrc.2015.02.151;

[5] Alina-Lacramioara Apreutesei, Annamaria Paljanos, Simona Miclaus, George Mihai, Angel Marian Aron, Paul

Bechet, Antonela Curteza, and Octavian Baltag, “Radiation reduction capabilities of some woven fabrics with metallic yarns attached to mobile phones emitting in 2G- and 3G- communication standards‖, Conference:

2016 International Conference and Exposition on Electrical and Power Engineering (EPE 2016), 20-22 October,

Iasi;

[6] Alina - Lăcrămioara Apreutesei, Antonela Curteza, Irina Cristian, Octavian Baltag , “Țesături cu proprietăți de

ecranare electromagnetică‖,Târgul internațional de invenții și idei practice - ediția a-VII-a Invent-Invest 2016,

15-18 Septembrie 2016, Iaşi, România, Septembrie 2016;

[7] Alina - Lǎcrǎmioara Apreutesei, Antonela Curteza și Octavian Baltag, ―Effects of electromagnetic fields on human bodies‖, 15th Romanian Textiles and Leather Conference – CORTEP 2014, Poiana Braşov, 4 - 6

September 2014;

[8] Alina - Lăcrămioara Apreutesei, Antonela Curteza, Octavian Baltag, ―Electromagnetic shielding properties of

woven fabrics with different types of metallic yarns‖, The 8th European Exhibition of Creativity and

Innovation E U R O I N V E N T 2016 , 19-21 May, Iaşi, România, Mai 2016;

[9] Alina - Lăcrămioara Apreutesei, Antonela Curteza, Octavian Baltag, ―Investigation of electromagnetic shielding of knitted structures‖, 15th AUTEX World Textile Conference 2015 June10-12, 2015, Bucharest

România , Iunie 2015;

[10] Alina - Lăcrămioara Apreutesei, Antonela Curteza, Octavian Baltag, ―Knitted structures designed for

electromagnetic shielding‖, The XIX-Th International Conference "Inventica 2015" June 24th-26th, 2015, Iaşi,

România, Iunie 2015;

[11] Alina - Lăcrămioara Apreutesei, Antonela Curteza, Octavian Baltag, “Woven fabrics with electromagnetic

shielding properties suitable as protection equipement‖, The XX-TH International Exhibition Of Inventics, Research And Technological Transfer "Inventica 2016”, 29 Iunie -1 Iulie, Iaşi, România, Iunie 2016;

[12] Alina - Lǎcrǎmioara Apreutesei, Antonela Curteza, Octavian Baltag, Vasile Claudiu Ciubotaru,

―Electromagnetic protection function of woven fabrics with metallic yarns‖, 16th Romanian Textiles and

Leather Conference – CORTEP 2016, Iasi, 27-29 October 2016;

[13] Alina - Lǎcrǎmioara Apreutesei, Antonela Curteza, Octavian Baltag , ―Study of the knitted structures with

different designs used for electromagnetic shielding‖, The 9th International Symposium On Advanced Topics In Electrical Engineering May 7-9, 2015 Bucharest, România;

[14] Alina - Lăcrămioara Apreutesei, Antonela Curteza, Valeriu David, Ionuţ Nica, Miuţa Rău, Octavian Baltag,

„Investigation of the Textile Structures with Different Design Used in Electromagnetic Shielding‖, International

Conference on Electrical and Power Engineering, EPE 2014, Iași;

[15] Ana M Garcı´a, Antonio Sisternas and Santiago Perez Hoyo, “Occupational exposure to extremely low‖

[16] Anke Huss, Manonvan Eijsden, Monica Guxens, Johan Beekhuizen, Robvan Strien, Hans Kromhout, Tania Vrijkotte, RoelVermeulen, „EnvironmentalRadiofrequency ElectromagneticFieldsExposureatHome,

MobileandCordlessPhoneUse,andSleep Problems in 7-Year-Old Children‖, 2015,

https://doi.org/10.1371/journal.pone.0139869;

[17] Asl JF, Larijani B, Zakerkish M, Rahim F, Shirbandi K, Akbari R. , Adverse Effects of Cell Phone

Radiation on the Thyroid Gland: Research Review, The possible global hazard of cell phone radiation on

https://www.researchgate.net/publication/250360299_Electromagnetic_Shielding_Effectiveness_and_Manufacture_Technique_of_Functional_Bamboo_CharcoalMetal_Composite_Woven

https://www.researchgate.net/publication/250360299_Electromagnetic_Shielding_Effectiveness_and_Manufacture_Technique_of_Functional_Bamboo_CharcoalMetal_Composite_Woven

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29427953

http://dx.doi.org/10.1016/j.bbrc.2015.02.151

https://doi.org/10.1371/journal.pone.0139869


ELECTROMAGNETICA

76

thyroid cells and hormones: a systematic review of evidences‖, Environ Sci Pollut Res Int. Published online

May 6, 2019. doi: 10.1007/s11356-019-05096-z. ;

[18] Ban R, Grosse Y, Lauby-Secretan B, et al., ―Carcinogenicity of radiofrequency electromagnetic fields‖,

The Lancet Oncology. 2011; 12(7): 624-626. Available from:

http://www.thelancet.com/journals/lanonc/article/PIIS1470-2045(11)70147-4/fulltext?_eventId=login;

[19] Bryan Black, Rafael Granja-Vazquez, Benjamin R. Johnston, Erick Jones, Mario Romero-Ortega, „Anthropogenic Radio-Frequency Electromagnetic Fields Elicit Neuropathic Paininan Amputation Model”,

PLoS ONE 13(1): e0191082. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0191082;

[20] C. Marin Antohi, „Surse de radiații- tehnologii de protecție‖, Pg. 13-15, Editura Performantica, Iași, 2003 ;

[21] Carti_in_PDF, Manualul_inginerului_textilist, updated 10.08.2016 [10.08.2016]. Available on www:

http://qserver.utm.md/carti_scanate/carti/Carti_in_PDF/Manualul_inginerului_textilist_Vol_II/Sectiunea_VII/C

ap_1_3.pdf ;

[22] Chattopadhyay S. K., Yadav A., Kadam V. V., Bindu V., Upadhye D. L., Gotmare V. D., Jeengar A.

K., ―Optimal cotton covered jute, nylon and metal core spun yarns for functional textiles - production and

characterization‖, World Cotton Research Conference-5, Mumbai, India, 7-11 November 2011, pp.477-486,

ref.12, https://www.cabdirect.org/cabdirect/abstract/20123356663;

[23] Damian P Wojcik, “Primary brain tumors and mobile cell phone usage”, Cancer epidemiology 2016,

https://www.semanticscholar.org/paper/Primary-brain-tumors-and-mobile-cell-phone-usage.-Wojcik/450d020b94de460f1442f492b7c691ba2eb2da20;

[24] Denis L. Henshaw, Graham Lamburn, and Michael J. O’Carroll, Brain Tumours: Rise in Glioblastoma

Multiforme Incidence in England 1995–2015 Suggests an Adverse Environmental or Lifestyle Factor, Journal

of Environmental and Public Health, Volume 2018, Article ID 7910754, pg. 10 https://doi.org/10.1155/2018/;

[25] Dorel Oniţa, “Câmpul Electromagnetic Şi Efectele Asupra Corpului Uman‖, Revista comunicaţiilor şi

informaticii nr. 1/2016, pg. 49-51, http://www.cissb.ro/Revista_informaticii_2016_1/17.pdf;

[26] DURAN, Deniz; KADOĞLU, Hüseyin, ―A research on electromagnetic shielding with copper core yarns‖, Journal of Textile & Apparel / Tekstil ve Konfeksiyon . Oct-Dec2012, Vol. 22 Issue 4, p354-359. 6p,

https://dergipark.org.tr/download/article-file/219972;

[27] EN 62209-1: ―Human exposure to radio frequency fields from hand-held and body-mounted wireless

communication devices. Human models, instrumentation, and procedures. Procedure to determine the specific

absorption rate (SAR) for hand-held devices used in close proximity to the ear (frequency range of 300 MHz to

3 GHz)‖, 2006;

[28] EU-funded research into the impact of electromagnetic fields and mobile telephones on health, ―Health

and electromagnetic fields‖, ISBN 92-79-00187-6, pp. 4-6;

[29] Exposure to high frequency electromagnetic fields, biological effects and health consequences (100 kHz-

300 GHz), ICNIRP Cataloguing in Publication Data Review of the scientific evidence on dosimetry, biological

effects, epidemiological observations, and health consequences concerning exposure to high frequency

electromagnetic fields (100 kHz to 300 GHz), ICNIRP 16/2009;

[30] Gandhi G., Kaur G., Nisar U., “A cross-sectional case control study on genetic damage in individuals

residing in the vicinity of a mobile phone base station‖, Electromagn Biol Med. 2015;34(4):344-54, 28 Aug,

2015;

[31] G, Rosu, O. Baltag, EMI shielding disclosed through virtual and physical experiments, Book

Chapter in Materials for potential EMI shielding applications: Processing, properties and current trends,

Editor: Kuruvilla Jospeh, Runcy Wilson & Gejo George, Elsevier, sub tipar;

[32] Grell K, Frederiksen K, Schüz J, ș.a., “The Intracranial Distribution of Gliomas in Relation to Exposure From Mobile Phones: Analyses From the INTERPHONE Study”, Am J Epidemiol (2016) 184 (11): 818-828, 05

December 2016;

[33] Hardell L, Carlberg M, Söderqvist F, Mild KH., ―Case-control study of the association between malignant

brain tumours diagnosed between 2007 and 2009 and mobile and cordless phone use”, Int J Oncol. 2013 Dec;

43(6):1833-45;

[34] Hardell L, Carlberg M. ș.a., „Using the Hill viewpoints from 1965 for evaluating strengths of evidence of the risk for brain tumors associated with use of mobile and cordless phones‖, Rev Environ Health 2013; 28(2-

3): pg. 97-106 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24192496;

[35] Havas M., “Radiation from wireless technology affects the blood, the heart, and the autonomic nervous

system‖, Reviews on Environmental Health. Volume 28, Issue 2-3, Pages 75–84, ISSN (Online) 2191-0308,

ISSN (Print) 0048-7554, November 2013;

[36] IEC 62209-1 (final draft): ―Human exposure to radio frequency fields from hand-held and body-mounted wireless communication devices - Human models, instrumentation and procedures – Part 1: Procedure to

http://www.thelancet.com/journals/lanonc/article/PIIS1470-2045(11)70147-4/fulltext?_eventId=login

https://doi.org/10.1371/journal.pone.0191082

http://qserver.utm.md/carti_scanate/carti/Carti_in_PDF/Manualul_inginerului_textilist_Vol_II/Sectiunea_VII/C%20ap_1_3.pdf

http://qserver.utm.md/carti_scanate/carti/Carti_in_PDF/Manualul_inginerului_textilist_Vol_II/Sectiunea_VII/C%20ap_1_3.pdf

https://www.cabdirect.org/cabdirect/abstract/20123356663

https://www.semanticscholar.org/paper/Primary-brain-tumors-and-mobile-cell-phone-usage.-Wojcik/450d020b94de460f1442f492b7c691ba2eb2da20

https://www.semanticscholar.org/paper/Primary-brain-tumors-and-mobile-cell-phone-usage.-Wojcik/450d020b94de460f1442f492b7c691ba2eb2da20

https://doi.org/10.1155/2018/

http://www.cissb.ro/Revista_informaticii_2016_1/17.pdf

https://dergipark.org.tr/download/article-file/219972



ELECTROMAGNETICĂ

77

determine the specific absorption rate (SAR) for devices used next to the ear (frequency range of 300 MHz to 6

GHz)‖, 2016;

[37] „Inferring the 1985–2014 impact of mobile phone use on selected braincancer subtypes using Bayesian

structural time series andsynthetic controls‖, 1-s2.0-S01)60412016303865-main;

[38] „Interphone study reports on mobile phone use and brain cancer risk‖, pr200_E;

[39] Ioan Moisil, Lidia Panaiotu, „Cîmp electromagnetic pentru anul III liceu, clase speciale de fizică

(Experimental)‖, Pg. 3-5, Editura didactică și pedagogică, București, 1972;

[40] J. Avloni, L. Florio, A.R. Henn, R. Lau, M. Ouyang, and A. Sparavigna, ―Electromagnetic shielding with

polypyrrole-coated fabrics‖, Journal of Thermoplastic Composite Materials, Vol. 20, No. 3, 241-254 (2007),

https://www.researchgate.net/publication/1856027_Electromagnetic_shielding_with_polypyrrole-

coated_fabrics;

[41] J. Wiart, A. Hadjem, M.F. Wong , ―Analysis of RF exposure in the head tissues of children and adults‖, 2008;

[42] J.Y. Kim, S.Y. Hong, Y.M. Lee, S.A. Yu, W.S. Koh, J.R. Hong, T. Son, S.K. Chang, M. Lee , ―In vitro

assessment of clastogenicity of mobile-phone radiation (835 MHz) using the alkaline comet assay and

chromosomal aberration test‖ ,2008;

[43] Ju Hwan Kim, Da-Hyeon Yu, Yang Hoon Huh, ș.a., ―Long-term exposure to 835 MHz RF-EMF induces hyperactivity, autophagy and demyelination in the cortical neurons of mice‖, Sci. Rep. 7, 41129; doi:

10.1038/srep41129 (2017);

[44] JW Hand, “Modelling the interaction of electromagnetic fields (10 MHz–10 GHz) with the human body:

methods and applications‖, IOP Publishing Physics In Medicine And Biology, Phys. Med. Biol. 53 (2008)

R243–R286, Published 24 July 2008;

[45] Kan, S.E. Simonsen, J.L. Lyon, J.R.W. Kestle , ―Cellular phone use and brain tumor: a meta-analysis‖, 2007;

[46] Katalin Németh-Erdődi, Tibor Gregász, ―Development of Measurement Method for Testing the Shielding

Properties of Textiles and Analysis of Avialibity of the Measurment System‖, Óbuda University e‐Bulletin, Vol.

2, No. 1, 2011, http://uni-obuda.hu/e-bulletin/Nemeth-Erdodi_Gregasz_2.pdf;

[47] Kesari KK, Behari J., ―Fifty-gigahertz microwave exposure effect of radiations on rat brain‖, Appl Biochem Biotechnol. 2009 Jul;158(1):126-39, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19089649;

[48] Klaeboe, Blaasaas, Tynes, ―Use of Mobile Phones in Norway and Risk of Intracranial Tumors‖, 2007;

[49] Lahkola A., T. Salminen, J. Raitanen, S. Heinavaara, M.J. Schoemaker, H.C. Christensen, M. Feychting, C.

Johansen, L. Klaeboe, S. Lonn, A.J. Swerdlow, T. Tynes, A. Auvinen , ―Meningioma and mobile phone

use—a collaborative case–control study in five North European countries‖ , 2008;

[50] L. Hardell, C. Sage , ―Biological effect from electromagnetic field exposure and public exposure standards‖, 2008;

[51] Lennart Hardell, Michael Carlberg și Kjell Hansson Mild, “Re-analysis of risk for glioma in relation to

mobile telephone use: comparison with the results of the Interphone international case-control study‖,

International Journal of Epidemiology 2010; 1–3;

[52] Loregina, “Funcţiile îmbrăcămintei”, updated 10.08.2016 [10.08.2016]. Available on www: http://loregina.blogspot.ro/p/functiile-imbracamintei.html;

[53] M. Kundi , ―The controversy about a possible relationship between mobile phone use and cancer‖,

2008;

[54] M. Rau, A. Iftemie, O. Baltag and D. Costandache, ―The Study of the Electromagnetic Shielding Properties

of a Textile Material with Amorphous Microwire‖, Advances in Electrical and Computer Engineering, vol. 11,

no 1, pp. 17-19, 2011;

[55] M. S. Sarto, A. Tamburrano, ―Innovative Test Method for the Shielding Effectiveness Measurement of

Conductive Thin Films in a Wide Frequency Range‖, IEEE Transactions on Electromagnetic Compatibility,

vol. 48, pp. 331-340, 2006;

[56] Maier R., Greter S.E., Maier N., ―Effects of pulsed electromagnetic fields on cognitive processes - a pilot

study on pulsed field interference with cognitive regeneration‖, Acta Neurol Scand., 2004 Jul;110(1):46-52,

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15180806;

[57] Marcella Reale, Mohammad A. Kamal, Antonia Patruno, ș.a., „Neuronal Cellular Responses to Extremely Low Frequency Electromagnetic Field Exposure: Implications Regarding Oxidative Stress and

Neurodegeneration‖, journal.pone.0104973;

[58] Martin Schallner, Jan Waldmann, Stefan Hübner, Friedrich Landstorfer, ―The Influence of the Human Body

on Electric and Magnetic Field Components in the Immediate Vicinity of the Body ―;

https://www.researchgate.net/publication/1856027_Electromagnetic_shielding_with_polypyrrole-coated_fabrics

https://www.researchgate.net/publication/1856027_Electromagnetic_shielding_with_polypyrrole-coated_fabrics

http://uni-obuda.hu/e-bulletin/Nemeth-Erdodi_Gregasz_2.pdf


http://loregina.blogspot.ro/p/functiile-imbracamintei.html



ELECTROMAGNETICA

78

[59] Mortazavi S. M. J., Mortazavi S. A. R., Paknahad M., “Cancers of the Brain and CNS: Global Patterns and

Trends in Incidence‖ ;

[60] Narayanan S. N., Kumar R. S., Potu B. K., Nayak S. and Mailankot M.,―Spatial memory performance of

wistar rats exposed to mobile phone‖, 2009;

[61] National Toxicology Programme (2018). ―Cell Phone Radio Frequency Radiation Studies‖. https://www.niehs.nih.gov/health/materials/cell _phone_radiofrequency_radiation_studies_508. pdf;

[62] National Toxicology Programme (2018). ―High Exposure to Radio Frequency Radiation Associated With

Cancer in Male Rats‖, Telephone Press Conference, 10/31/18, 2:00 pm ET.,

https://www.nih.gov/newsevents/news-releases/high-exposure-radiofrequency-radiation-associated-cancer-

malerats;

[63] Nittby H., Grafstrom G., Tian D. P., Malmgren L., Brun A., Persson B. R. R., Salford L. G. and Eberhardt J., ―Cognitive impairment in rats after long-term exposure to GSM-900 mobile phone radiation‖, 2008;

[64] Nittby, H., Grafstrom G., Eberhardt J. L., Malmgren L., Brun A., Persson B. R. R. and Salford L. G.

, ―Radiofrequency and extremely low-frequency electromagnetic field effects on the blood-brain barrier‖,

2008;

[65] ―Non-ionizing radiation, Part 1, Static and extremely low-frequency (ELF) electric and magnetic fields/IARC Working Group on the Evaluation of Carcinogenic Risks to Humans” (2002 : Lyon, France);

[66] Osman Erogul, Emin Oztas, Ibrahim Yildirim, ș.a., ―Effects of Electromagnetic Radiation from a Cellular

Phone on Human Sperm Motility: An In Vitro Study‖, Archives of Medical Research 37 (2006) 840e843 ;

[67] Oyewopo AO, Olaniyi SK, Oyewopo CI, Jimoh AT, ―Radiofrequency electromagnetic radiation from cell

phone causes defective testicular function in male Wistar rats‖, Andrologia, 6 March 2017;

[68] Patricia Bonner, Ray Kemp, Leeka Kheifets ș.a., „Establishing a dialogue on risks from electromagnetic fields. World Health Organization, Radiation And Environmental Health Department Of Protection Of The

Human Environment World Health Organization Geneva‖, Switzerland, 2002, https://www.who.int/peh-

emf/publications/en/EMF_Risk_ALL.pdf;

[69] P.F. Wilson, M.T. Ma, ―Shielding-effectiveness measurements using a dual TEM cell‖, IEEE Trans. on

Electromagnetic Compatibility, vol. EMC-27, 3, pp. 137-142,;

[70] Perumalraj R., Dasaradan B. S., ―Electromagnetic shielding effectiveness of copper core yarn knitted fabrics‖, Indian Journal of Fibre & Textile Research, Vol. 34, June 2009, pp. 149-154,

http://diyhpl.us/~nmz787/biological%20radio%20research/Electromagnetic%20shielding%20effectiveness%20

of%20copper%20core%20yarn%20knitted%20fabrics.pdf;

[71] Perumalraj R., Dasaradan B. S.; ―Electromagnetic Shielding Effectiveness of Doubled Copper Cotton Yarn

Woven Materials‖, FIBRES & TEXTILES in Eastern Europe 2010, Vol. 18, No. 3 (80) pp. 74-80,

http://fibtex.lodz.pl/article359.html;

[72] Philips, A., ―Public Exposure levels from WiFi systems, 10/12/2007″, 2007;

[73] R. J. Aitken, L. E. Bennetts, D. Sawyer, ―Impact of radio frequency electromagnetic radiation on DNA

integrity in the male germline‖, 2005 Blackwell Publishing Ltd, International Journal of Andrology, 28, 171–

179;

[74] Rezk A. Y., Abdulqawi K., Mustafa R. M., Abo El-Azm T. M. and Al-Inany H., ―Fetal and neonatal responses following maternal exposure to mobile phones‖, 2008;

[75] Robert Baan, Yann Grosse, Béatrice Lauby-Secretan, ș.a., ―Carcinogenicity of radiofrequency

electromagnetic fields‖, The Lancet Oncology, Volume 12, Issue 7, Pages 624 - 626, July 2011;

[76] S. Sadetzki, A. Chetrit, A. Jarus-Hakak, E. Cardis, Y. Deutch, S. Dvendevani, A. Zultan, I. Novikov, L.

Freedman, M. Wolf , ―Cellular phone use and risk of benign and malignant parotid gland tumors—a

nationwide case–control study‖, 2008;

[77] S.E. FRIȘ, A.V.TIMOREVA, „Curs de fizică generală, Vol. 3, Opica. Fizica atomică‖, Pg. 53-59, Editura

tehnică, București, 1965 ;

[78] Sage C. L. , ―Evidence for breast cancer promotion (melatonin studies in cells and animals)‖, 2007;

[79] Scientific Committee on Emerging and Newly Identified Health Risks SCENIHR, ―Possible effects of Electromagnetic Fields (EMF) on Human Health‖, 2007, available from:

http://ec.europa.eu/health/ph_risk/risk_en.htm;

[80] Simona Miclauș, “Introducere in Bioelectromagnetica Microundelor‖, Editura Universitatii „Lucian

Blaga", Sibiu, 1999;

[81] Simona Miclauș, “Metode Si Tehnici In Dozimetria Campurilor De Radiofrecventa Si Microunde‖,

http://www.actrus.ro/reviste/3_2000/suimar.html;

https://www.nih.gov/newsevents/news-releases/high-exposure-radiofrequency-radiation-associated-cancer-malerats

https://www.nih.gov/newsevents/news-releases/high-exposure-radiofrequency-radiation-associated-cancer-malerats

https://www.who.int/peh-emf/publications/en/EMF_Risk_ALL.pdf

https://www.who.int/peh-emf/publications/en/EMF_Risk_ALL.pdf

http://diyhpl.us/~nmz787/biological%20radio%20research/Electromagnetic%20shielding%20effectiveness%20of%20copper%20core%20yarn%20knitted%20fabrics.pdf

http://diyhpl.us/~nmz787/biological%20radio%20research/Electromagnetic%20shielding%20effectiveness%20of%20copper%20core%20yarn%20knitted%20fabrics.pdf

http://fibtex.lodz.pl/article359.html

http://www.thelancet.com/search/results?fieldName=Authors&searchTerm=Robert+Baan

http://www.thelancet.com/search/results?fieldName=Authors&searchTerm=Yann+Grosse

http://www.thelancet.com/search/results?fieldName=Authors&searchTerm=B%C3%A9atrice+Lauby-Secretan

http://ec.europa.eu/health/ph_risk/risk_en.htm

http://www.actrus.ro/reviste/3_2000/suimar.html


ELECTROMAGNETICĂ

79

[82] Simona Miclăuș, Paul Bechet, Annamaria Paljanos, Angel Marian Aron, George Mihai, Ion Pătru,

Octavian Baltag, „Shielding effectiveness of some conductive textiles and their capability to reduce the mobile

phones radiation‖, International Conference Knowledge-Based Organization, Vol. XXII, No 3, 2016 ;

[83] Sokolovic D., Djindjic B., Nikolic J., Bielakovic G., Pavlovic D., Kocic G., Krstic D., Cvetkovic T. and

Pavlovic V., ―Melatonin reduces oxidative stress induced by chronic exposure to microwave radiation from mobile phones in rat brain‖, 2008;

[84] Stephen J. Genuis, “Fielding a current idea: exploring the public health impact of electromagnetic

radiation, Fielding a current idea: exploring the public health impact of electromagnetic radiation, Public

Health (2007), Non-ionizing radiation, Part 1, Static and extremely low-frequency (ELF) electric and magnetic

fields/IARC Working Group on the Evaluation of Carcinogenic Risks to Humans (2002 : Lyon, France);

Exposure to high frequency electromagnetic fields, biological effects and health consequences (100 kHz-300

GHz)‖, ICNIRP Cataloguing in Publication Data Review of the scientific evidence on dosimetry, biological

effects, epidemiological observations, and health consequences concerning exposure to high frequency

electromagnetic fields (100 kHz to 300 GHz), ICNIRP 16/2009;

[85] Subhankar Maity, Kunal Singha, Pulak Debnath, Mrinal Singha, ―Textiles in Electromagnetic Radiation

Protection‖, Journal of Safety Engineering, p-ISSN: 2325-0003, e-ISSN: 2325-0011, 2013; 2(2): 11-19,

doi:10.5923/j.safety.20130202.01, http://article.sapub.org/10.5923.j.safety.20130202.01.html;

[86] Techn_Brosch_TW_en_def_may2011, http://www.textile-

wire.ch/fileadmin/download/Techn_Brosch_TW_en_def_may2011.pdf;

[87] Usikalu, M. R., Obembe, O. O., Akinyemi, M. L. and Zhu, J., ―Short-duration exposure to 2.45 GHz microwave radiation induces DNA damage in Sprague Dawley rat’s reproductive systems‖, African Journal of

Biotechnology Vol. 12(2), pp. 115-122, 9 January, 2013,http://www.academicjournals.org/AJB ;

[88] Veronika Safarova and Jiri Militky, "Electromagnetic Field Shielding Fabrics with Increased Comfort

Properties", Advanced Materials Research, Vol. 677, pp. 161-168, 2013,

https://doi.org/10.4028/www.scientific.net/AMR.677.161;

[89] Villeneuve PJ1, Agnew DA, Johnson KC ș.a., ―Brain cancer and occupational exposure to magnetic fields among men: results from a Canadian population-based case-control study‖, Int J Epidemiol. 2002 Feb;

31(1):210-7, Volume 781, July–September 2019, Pages 53-62;

[90] Wang, X., Liu, Z., ―Influence of fabric density on shielding effectiveness of electromagnetic shielding

fabric‖, Przegląd Elektrotechniczny > 2012 > R. 88, nr 11a > 236-238,

https://yadda.icm.edu.pl/baztech/element/bwmeta1.element.baztech-article-BPS4-0004-0093;

[91] Yabo Wang, Xiaqing Guo, ―Meta‑analysis of association between mobile phone use and glioma risk‖, Journal of Cancer Research and Therapeutics - Volume 12 - Special Issue 3 – 2016, Pg. C298- C300;

[92] Zhu Y., Gao F., Yang X., Shen H. and Liu W , ―The effect of microwave emission from mobile phones on

neuron survival in rat central nervous system‖, 2008;

[93] Ziarul VĂLENII, Importanţa imbrăcămintei, updated 10.08.2016 [10.08.2016]. Available on www:

http://valenii.blogspot.ro/2012/04/importanta-imbracamintei.html ;

[94] http://atelierarm.ch/wp-content/uploads/2014/07/1406652280-35c21734a1cd30e1ba75c1303cc3f6d7.pdf;

[95] http://www.aimgroup.ro/site/perturbarea-biocampului-uman.html;

[96] http://www.anpm.ro/efectele-radiatiilor-asupra-sanatatii-oamenilor;

[97] http://www.bioinitiative.org;

[98] https://bmccancer.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12885-016-2429-4;

[99] http://www.electricalc.ro/blog/184-marimi-fizice-specifice-expunerii-la-campurile-electromagnetice;

[100] http://www.electromagnetique.com/medias/etude_interphone.pdf;

[101] http://www.electrosensible.org/forums/;

[102] http://europa.eu.int/comm/health/ph_determinants/environment/EMF/emf_en.html;

[103] http://europa.eu.int/eur-lex/pri/en/oj/dat/2004/l_159/l_15920040430en00010026.pdf;

[104] https://www.emfsa.co.za/news/correspondence-cancers-brain-cns-global-patterns-trends-incidence-

electromagnetic-fields-emfs-cancer/;

[105] https://www.emfsa.co.za/news/high-exposure-to-radio-frequency-radiation-associated-with-cancer-in-

male-rats/;

[106] https://www.emfsa.co.za/wp-content/uploads/2018/02/Genotoxic-and-carcinogenic-effects-of-non-ionizing-electromagnetic-fields.pdf;

[107] https://www.ftts.org.tw/images/fa003E.pdf;

[108] http://www.icnirp.de/documents/emfgdl.pdf;

http://article.sapub.org/10.5923.j.safety.20130202.01.html

http://www.textile-wire.ch/fileadmin/download/Techn_Brosch_TW_en_def_may2011.pdf

http://www.textile-wire.ch/fileadmin/download/Techn_Brosch_TW_en_def_may2011.pdf

http://www.academicjournals.org/AJB

https://doi.org/10.4028/www.scientific.net/AMR.677.161

https://www.sciencedirect.com/science/journal/13835742/781/supp/C

https://yadda.icm.edu.pl/baztech/element/bwmeta1.element.baztech-article-BPS4-0004-0093

http://valenii.blogspot.ro/2012/04/importanta-imbracamintei.html

http://atelierarm.ch/wp-content/uploads/2014/07/1406652280-35c21734a1cd30e1ba75c1303cc3f6d7.pdf

http://www.aimgroup.ro/site/perturbarea-biocampului-uman.html

http://www.anpm.ro/efectele-radiatiilor-asupra-sanatatii-oamenilor

http://www.bioinitiative.org/

https://bmccancer.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12885-016-2429-4

http://www.electricalc.ro/blog/184-marimi-fizice-specifice-expunerii-la-campurile-electromagnetice

http://www.electromagnetique.com/medias/etude_interphone.pdf

http://www.electrosensible.org/forums/

http://europa.eu.int/comm/health/ph_determinants/environment/EMF/emf_en.html

http://europa.eu.int/eur-lex/pri/en/oj/dat/2004/l_159/l_15920040430en00010026.pdf

https://www.emfsa.co.za/news/correspondence-cancers-brain-cns-global-patterns-trends-incidence-electromagnetic-fields-emfs-cancer/

https://www.emfsa.co.za/news/correspondence-cancers-brain-cns-global-patterns-trends-incidence-electromagnetic-fields-emfs-cancer/

https://www.emfsa.co.za/news/high-exposure-to-radio-frequency-radiation-associated-with-cancer-in-male-rats/

https://www.emfsa.co.za/news/high-exposure-to-radio-frequency-radiation-associated-with-cancer-in-male-rats/

https://www.emfsa.co.za/wp-content/uploads/2018/02/Genotoxic-and-carcinogenic-effects-of-non-ionizing-electromagnetic-fields.pdf

https://www.emfsa.co.za/wp-content/uploads/2018/02/Genotoxic-and-carcinogenic-effects-of-non-ionizing-electromagnetic-fields.pdf

https://www.ftts.org.tw/images/fa003E.pdf

http://www.icnirp.de/documents/emfgdl.pdf


ELECTROMAGNETICA

80

[109] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5928307/pdf/JBPE-8-151.pdf;

[110] https://www.nzherald.co.nz/health/news/article.cfm?c_id=204&objectid=12226105&fbclid=IwAR2dZKS

HoeKJ8Mg9p0VU64hmBmZIcbE4yosd_pELBXBbnF0xTeY4p1ByFwE;

[111] https://www.scientia.ro/fizica/electromagnetism/44-spectrul-electromagnetic.html;

[112] http://texgen.sourceforge.net/index.php/Main_Page ;

[113] http://www.who.int/docstore/peh-emf/EMFStandards/who-0102/Worldmap5.html;

[114] http://www.who.int/peh-emf/en;

[115] http://www.who.int/entity/peh-mf/standards/EMF_standards_framework%5B1%5D.pdf;

[116] http://www.u-

tek.com.tw/style/frame/templates15/product_detail.asp?lang=2&customer_id=2636&name_id=127975&conten

t_set=color_2&Directory_ID=69623&id=378902.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5928307/pdf/JBPE-8-151.pdf

https://www.nzherald.co.nz/health/news/article.cfm?c_id=204&objectid=12226105&fbclid=IwAR2dZKSHoeKJ8Mg9p0VU64hmBmZIcbE4yosd_pELBXBbnF0xTeY4p1ByFwE

https://www.nzherald.co.nz/health/news/article.cfm?c_id=204&objectid=12226105&fbclid=IwAR2dZKSHoeKJ8Mg9p0VU64hmBmZIcbE4yosd_pELBXBbnF0xTeY4p1ByFwE

https://www.scientia.ro/fizica/electromagnetism/44-spectrul-electromagnetic.html

http://texgen.sourceforge.net/index.php/Main_Page

http://www.who.int/docstore/peh-emf/EMFStandards/who-0102/Worldmap5.html

http://www.who.int/peh-emf/en

http://www.who.int/entity/peh-mf/standards/EMF_standards_framework%5B1%5D.pdf

http://www.u-tek.com.tw/style/frame/templates15/product_detail.asp?lang=2&customer_id=2636&name_id=127975&content_set=color_2&Directory_ID=69623&id=378902




ELECTROMAGNETICĂ

81

Anexa A Tabelul I.1.1.1. Proiecte privind studii asupra poluării și ecranării electromagnetice

pe plan național

Beneficiar proiect Nume proiect Tipuri fir Domeniul de

frecvențe Rezultate Observații

UNIVERSITATEA

TEHNICA “GH.

ASACHI” IAŞI

Susţinerea integrării

cercetării româneşti în

domeniul poluării

electromagnetice în reţele,

programe şi parteneriate

europene de profil

AGENŢIA DE

CERCETARE

PENTRU

TEHNICĂ ŞI

TEHNOLOGII

MILITARE

Promovarea participării

româneşti la programele

europene de cercetare şi

monitorizare a efectelor

câmpului electromagnetic,

în gama de radiofrecvenţă,

asupra organismului uman

UNIVERSITATEA

DIN CRAIOVA

Promovarea integrării în

programe şi reţele

europene de cercetare în

domeniul impactului

poluării electromagnetice

asupra calităţii mediului şi

sănătăţii umane

INSTITUTUL

NAŢIONAL DE

CERCETARE

DEZVOLTARE

PENTRU

INGINERIE

ELECTRICĂ

Reţea Europeană pentru

Cercetare Dezvoltare

Inovare în Domeniul

Ecologiei

Electromagnetice

Programul

deCooperare

Ştiinţifică

Bilaterală

România-China

Dezvoltarea de materiale

compozite noi pentru

ecranare electromagnetică

INCDIE ICPE-CA

Haine ESD realizate din

fibre cu miez conductor

tricotate bistrat

Tricot tubular

cu fir inox

Nu prezintă

ecranare

electromagnetică

semnificativă

2,4

GHz

80% PED +

20% INOX

Nu prezintă

ecranare

electromagnetică

semnificativă

Tricot vanisat

cu fir de

cupru

25,15

Tricot vanisat

cu fir de inox

Nu prezintă

ecranare

electromagnetică

semnificativă


ELECTROMAGNETICA

82

Tricot tubular

cu fir de

cupru

20,44

dB

ROMIND.RO

Echipament conductiv de

lucru sub tensiune

Minim 40 dB

Echipament

individual

de protecție

cu

proprietăţi

conductoare

Costum

conductiv

de lucru sub

tensiune,

Model

KV+GARD,

compus din:

haină cu

glugă

pantaloni

mănuşi

Tabelul I.1.2.1. Brevete pe plan național privind materiale textile cu rol de ecranare

electromagneticǎ

Beneficiar proiect Nume proiect Tip fir Domeniul de

frecvențe

Eficacitatea

ecranǎrii (dB) Observații

Cerere de brevet nr.

A01226/29.11.2010

Element de

protecţie pentru

ecranare

electromagnetică,

cu matrice liniară

de tip cusătură

Micro-fir

feromagnetic

Pentru ecranarea

radiaţiilor

electromagnetice

produse de

telefoanele

mobile

Element de

protecţie pentru

ecranare

electromagnetică,

obţinut prin

realizarea unei

reţele de cusături

simple de

suveică care au

alimentate ca fir

inferior un

microfir

feromagnetic

INSTITUTUL

NAȚIONAL DE

CERCETARE

DEZVOLTARE

PETNRU FIZICĂ

TEHNICĂ – IFT

IAȘI

Sistem de

ecranare

selectivă a

radiaţiei

electromagnetice

de înaltă

frecvenţă

nr. depozit

OSIM: a 2010

01173 din

25.11.2010

Microfire

magnetice

amorfe de tip

CoFeSiB

acoperite cu

sticlă ,cu

diametrul

metalic cuprins

între 6 şi

24µm,grosimea

stratului de

sticlă cuprinsă

între 7,25 şi

27,5 µm;

lungimea

microfirelor a

fost cuprinsă

între 12 şi 50

mm

0.8 GHz –

18GHz

Ecranele

realizate permit

absorbția

(ecranarea)

radiației

electromagnetice

atât în bandă

largă de

frecvențe (dacă

se utilizează

simultan în

acelaşi ecran

mai multe

lungimi ale

microfirelor),

dar şi selectiv

(corespunzătoare

unei singure

lungimi ale


ELECTROMAGNETICĂ

83

microfirelor) în

benzile de

frecvență dorite.

INCDIE ICPE CA

Micro-fire

metalice pentru

tesaturi de

ecranare

electromagnetică

Cerere de brevet nr.

A01228/29.11.2010

Structură

tricotată destinată

ecranării

electromagnetice;

Structuri tricotate

patent 1:1 cu fire

suplimentare de

bătătură,

compozite

Firul de

bătătură filat

din fibre tip

bumbac, cu

miez din

microfir

feromagnetic

Firul de

bătătură

răsucit, obţinut

prin răsucirea

microfirului

feromagnetic

cu un fir tip

bumbac

Firul de

bătătură

dublat,

constituit din

microfir

feromagnetic

alimentat în

paralel cu

firul/firele de

tricotat

Tabelul I.1.2.2. Proiecte de cercetare pe plan național privind fire destinate strucutilor textile cu rol

de ercanare electromagnetică

Fire

Beneficiar proiect Nume proiect Tipuri fir

Domeniul

de

frecvențe

Eficacitatea

ecranǎrii

(dB)

Observații


ELECTROMAGNETICA

84

ICPE CA

"Microfire metalice

pentru ţesături de

ecranare

electromagnetică"

Microfire

feromagnetice şi

microfire

electric

conductive

nemagnetice

acoperite cu o

manta de sticlă

Microfirele conform

invenţiei au un miez

realizat din

materiale electric

conductive

nemagnetice cum

sunt Cu, Ag, Al, Zn,

Pb si Sn sau un miez

din aliaje cu

proprietăţi

feromagnetice

Miezul metalic al

microfirelor are un

diametru cuprins

între 1 – 50 μm şi o

grosime a stratului

isolator de sticlă,

cuprinsă între 1 – 20

μm.

INSTITUTUL

NAºIONAL DE

CERCETARE-

DEZVOLTARE

PENTRU

INGINERIE

ELECTRICĂ

ICPE-CA

Structuri textile

compozite pentru

sisteme de protecţie

împotriva radiaţiilor

electromagnetice

(SIR)

Materiale

multifuncţionale cu

aplicaţii în inginerie

electrică

Elaborare

microfire pe

bază de FeBSi;

0,8 – 10

GHz

Structură tip

dictando cu

distanţa între

linii de 2,5

mm prezintă

cea mai bună

atenuare,

între 20-25 dB

Prima structură este

de forma unei coli

de tip dictando cu

distanţa dintre linii

de 5 mm, cea de a

doua structură este

tot de tip dictando

cu distanţa dintre

linii de 2,5 mm, iar

cea de a treia

geometrie este cea

similară unei coli de

matematică

cu latura pătratului

de aproximativ 5

mm.

Tabelul I.1.2.3. Proiecte de cercetare pe plan național privind țesaturi cu rol de ercanare

electromagneticǎ

Tesaturi

Beneficiar

proiect Nume proiect Structură Tipuri fir

Domeniul

de

frecvențe

Eficacitatea

ecranării

(dB)

Observații

Agenţia de

Cercetare

pentru Tehnică

şi Tehnologii

Militare –

Bucureşti

Poluarea

electromagnetică

în poligoane de

trageri şi în

cȃmpul tactic

Ţesătură

fire de

poliamidă

metalizate


ELECTROMAGNETICĂ

85

James Durrans

and Sons LTD,

Germania, S.C.

Hoeganaes

,Buzău,

Societatea

Comercială

Pacific Star

Trading SRL,

Bucureşti

Ţesătură

metalizată

Ţesătură

metalizată

este uşoară,

flexibilă,

are greutate

redusă.

Ţesătură

metalizată

(pe bază de

fier şi

nichel)

10 GHz Aproximativ

60 dB

În comparaţie cu

ţesătura pe bază

de microfire de

oţel inoxidabil şi

fire de bumbac,

care prezintă o

atenuare de 40 dB

la aceeaşi

frecvenţă de 10

GHz, ţesătura

prezintă atenuare

mult mai bună.

Tabelul I.1.2.4. Proiecte de cercetare pe plan național privind materiale nețesute cu rol de ercanare

electromagneticǎ

Nețesute / materiale compozite

Beneficiar proiect Nume proiect

Eficacitatea

ecranǎrii

(dB)

Observații

Institutul Naţional de Cercetare-

Dezvoltare pentru Inginerie Electrică

ICPE-CA, în parteneriat cu

Universitatea din Piteşti, Institutul

Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi

Încercări pentru Electrotehnică

ICMET-Craiova, Academia Tehnică

Militară, Advantec Solutions SRL şi

Microelectronica SA

“Pelicule polimere în

sistem compozit

utilizate ca mijloace de

ecranare

electromagnetică în

domeniul microundelor”

65 dB

Materialele sunt flexibile, uşor

de purtat; au aderenţă la diverse

suprafeţe şi rezistenţă la

utilizare; sunt disponibile sub

diferite grosimi, forme şi

dimensiuni; din aceste materiale

se pot confecţiona prelate,

covoare de protecţie, costume

de protecţie, perdele absorbante

radar.

Anexa B Tabelul I.2.2.1. Brevete pe plan internațional privind materiale textile cu rol de

ecranare electromagneticǎ

Tip

structurǎ Titlu invenție Structurǎ Observații …

Tesaturi

―ELECTROMAG

NETIC

SHIELDING

CARRYING CASE

FOR

CONTACTLESS

SMARTCARDS

AND PERSONAL

ARTICLES‖

Țesătură

realizată

din

amestec

de fire

filate din

fibre din

oțel

inoxidabil

cu fibre

textile

Fibrele de oțel pot fi

extrem de subțiri, mai

puțin de 25 micrometri

în diametru. Conform

acestui document,

“ochiurile” de plasă se

propune să măsoare cel

puțin 0,5 cm2


ELECTROMAGNETICA

86

―TEXTILE

FABRIC WITH

INTEGRATED

ELECTRICALLY

CONDUCTIVE

FIBERS AND

CLOTHING

FABRICATED

THEREOF‖

―GARMENT

HAVING AN

ELECTROMAGN

ETIC FIELD

PROTECTIVE

LAYER‖

Îmbrăcăminte de

protecție pentru

protejarea femeilor față

de câmpurile

electromagnetice și în

special pentru

protejarea și / sau

reducerea expunerii a

fetusului la câmpuri

electromagnetice

―TEXTIL LABEL

FOR TEXTIL

FUNCTIONAL

PART AND

TEXTIL

FUNCTIONAL

PART‖

Eticheta este compusă

din două straturi ce

cuprind un decalaj de

fire metalice dispuse

paralel între ele pentru

a genera o grilă de

metal în etichetă.

Astfel conferă

impermeabilitate la

undele

electromagnetice pe o

rază de 0,5-1000 mm.

―PROTECŢIE

PENTRU

DISPOZITIVE

ELECTRONICE

PORTABILE‖

Plasa de fibră este, de

asemenea, lipită de o

suprafață, o foaie

polimerică care

suplimentar transportă

circuitele electronice

pe partea opusă, pentru

a forma un material

laminat


ELECTROMAGNETICĂ

87

―EMI

SHIELDING

FABRIC‖

Tesătură

din fire

conductiv

e

Tricot

―EMI

SHIELDING

FABRIC AND

FABRIC

ARTICLES MADE

THEREFROM‖

Tricot din

fire de

nylon

acoperite

cu argint

―HEAD SHIELD

– CASCA DE

PROTECŢIE‖

Tricot din

fir metalic

―ELECTRO-

MAGNETIC

WAVE

SHIELDING

KNITTED

MATERIAL AND

ELECTRO-

MAGNETIC

WAVE

SHIELDING

CLOTHES‖

Tricot

Haine de protecție

pentru ecranare

electromagnetică a

radiațiilor emise de

telefoane mobile,

cuptoare cu microunde,

televizoare și

monitoare de

computere personale

sau alte echipamente

electronice

―MATERIAL

TEXTIL PENTRU

ECRANARE‖

Tricot din

urzeală

din fir de

nylon

acoperit

cu argint


ELECTROMAGNETICA

88

―WRAP KNIT

FABRIC ―

Structura

lănțisor

Tricot cu structură

lănțisor format din fir

compozit ( fir metalic

+ fir placat)

Netesute /

Materiale

compozite

―METAL/POLYM

ER COMPOSITE

FIBERS ―

Material compozit din

metal-polimer

Tabelul I.2.2.2. Lucrǎri științifice pe plan internațional privind țesǎturi cu

rol de ecranare electromagneticǎ

Țesǎturi

Titlu lucrare Tip țesǎturǎ Structurǎ Fire/fibre

Domeniul

de

frecvențe

Eficacitatea

ecranǎrii

(dB)

Observații Concluzii

―Electromagnet

ic Field

Shielding

Fabrics with

Increased

Comfort

Properties ―

Țesătură

legătură

pânză

Fire

hibride

formate

din

polipropil

enă și

conținut

diferit de

fibre

99% PP

1%SS-25%

PP75%SS

2,4 GHz și

1,8 GHz

Efectul

geometriei

structurii

arată că

țesăturile cu

grile

metalice mai

mici au o

eficiență a

Efectul

negativ

pe care îl

prezintă

utilizarea

de fibre

metalice

este acela

că

Țesătură

legătură

pânză

95% PP

5%SS-100

%Co

Țesătură

legătură

pânză

95% PP

5%SS-100

%Co


ELECTROMAGNETICĂ

89

Țesătură

legătură

pânză

discontinu

e metalice

din oțel

inoxidabil

(1 - 75%)

95% PP

5%SS-100

%Co

ecranării

mare.

determi-

nă

scăderea

rezisten-

ței la

abraziune

a

țesături-

lor

Țesătură

legătură

pânză

99% PP

1%SS-

80%PP

20%SS

―Textiles in

Electromagneti

c Radiation

Protection‖

Tesături

izotrope si

compozit

laminate

Sârmă de cupru utilizat

ca fir-miez care a fost

învelit cu filamente de

polipropilenă

30-1500

MHz

(20-55 )dB

în structura

multistrat

Grosimea

stratului

laminat este

mai mare de

1,6 mm

NaturaShield

Componentele

conductoare în interior

si bumbac natural pur la

exterior

100 MHz

-2,2 GHz 20-35 dB

“Development

of Measurement

Method for

Testing the

Shielding

Properties of

Textiles and

Analysis of

Avialibity of the

Measurment

System‖

Țesătură cu

legătură

pânză cu

raport de 1 fir

metalizat

urmat de 24

de fire de PA

6.6, distanța

dintre fire

fiind de 7 mm

Fire de PA 6.6

acoperite cu Ag

20 dB

―Electromagnet

ic Shielding

Effectiveness of

Doubled

Copper-Cotton

Yarn Woven

Materials‖

Țesături cu

legătură

diagonal

formate din 2,

3 straturi

Fire de bumbac și cupru

700 MHz

la 5000

MHz

de 40 dB la

74 dB

―A research on

electromagnetic

shielding with

copper core

yarns‖

Țesătură cu

legătură

pânză în

raport 3/1

Fire cu miez de Cu și

fire de BBC 100%

200 MHz 44,4 dB

1.2 GHz 31,6 dB

―Electromagnet

ic shielding

with

polypyrrole-

coated fabrics‖

Țesătură

laminată cu

polypirol

Fire de polyester 100-1000

MHz 37 dB

Eficacitate

de ecranare

comparabilă

sau chiar

mai mare

decât pentru

țesăturile

din

polianilină


ELECTROMAGNETICA

90

sau țesături

compozite

din fibre de

carbon

acoperite cu

metal

―Electromagnet

ic Shielding

Effectiveness

and

Manufacture

Technique of

Functional

Bamboo

Charcoal/

Metal

Composite

Woven‖

Țesătură

compozită

Fire de Cu sau oțel

utilizat ca miez + fir

texturat din bambus și

PES

1.83 - 3

GHz 50 - 60 dB

―Textiles in

Electromagneti

c Radiation

Protection‖

Țesătură cu

legătură

pânză

Compozit PET / PPy 1,5 GHz 36 dB

Polipirol (

PPy ) a fost

polimerizat

chimic și

electrochimi

c, în ordine,

pe o țesătură

de poliester

Compozit PET / Ag

Argint (Ag) a fost

evaporat în vid termic

0,5 GHz 33 dB

Stratul de

argint (Ag) a

fost

evaporat

termic în vid

―Electromagnet

ic Shielding

Effectiveness of

Multifunctional

Metal

Composite

Fabrics‖

Țesătură

compozită

multifuncțion

ală cu fire

metalice

Fire de Cu

30-1500

MHz

Cea mai

mare

eficiență de

ecranare

până la 800

MHz și o

scădere în

jurul

frecvenței de

1GHz

Aceste

scăderi ale

eficienței

ecranării se

datorează

geometriei

inserării

firelor în

structură, și

a

caracteristici

lor metalului

folosit.

Pentru

materiale

compozit

e din oțel

inoxida-

bil, cu

aceeași

deschide-

re a grilei

, țesături

cu grile

deschise

de

rapoarte

mari

arată o

bună

eficiență

de

ecranare

în

Fire de Cu acoperite

Cea mai

bună

eficiență de

ecranare

peste 800

MHz

pana la 1,5

GHz

Fire de otel

O scădere a

eficienței de

ecranare în


ELECTROMAGNETICĂ

91

jurul

domeniului

de 300-400

MHz

domeniul

de

frecvență

medie ,

în timp

ce

țesături

cu grile

mai

aproape

de o

formă

pătrată au

o bună

eficientă

de

ecranare

în bandă

de

frecvențe

joase și

înalte

―Electromagnet

ic Shielding

Effectiveness of

Multifunctional

Metal

Composite

Fabrics‖

Tesături

realizate din

fire metalice

Fire de aramidă placate

cu metal

1 kHz - 3

GHz

Ecranarea

efectivă a

fost mai

mare de 70

dB în

intervalul

(10 -100

MHz)

Fire de Cu placate cu

Ni

Tabelul I.2.2.3.Lucrǎri științifice pe plan internațional privind tricoturi cu rol de ecranare

electromagneticǎ

Tricoturi

Nume lucrare Structurǎ

Fire/fibre Domeniu de

frecvențǎ

Eficiența

ecranǎrii

(dB)

Observații Concluzii

―Electromagnetic

Field Shielding

Fabrics with

Increased Comfort

Properties ―

Tricot glat

Fire hibride

formate din

polipropilenă

și conținut

diferit de fibre

discontinue

metalice din

oțel inoxidabil

(1 - 75%)

99%

PP

1%SS

-

80%P

P

20%S

S

2,4 GHz și

1,8 GHz

Se arată în

mod clar că

probele

tricotate,

având același

conținut de

fibre metalice,

valoarea

eficacității de

ecranare este

dramatic mai

mică

―Textiles in

Electromagnetic

Glat Fire bumbac și fire de

cupru încorporate

27-500 MHz

si

Toate probele

arată

Patent 1 x 1


ELECTROMAGNETICA

92

Radiation

Protection‖

Patent 1 × 1

cu fire

suplimentare

de bătătură

conductoare

500-3000

MHz

performante

de ecranare în

gama de

frecvențe de

(27-500 MHz)

mai mari decât

în gama de

frecvențe

(500-3000

MHz)

―Electromagnetic

shielding

effectiveness of

copper core yarn

knitted fabrics‖

Glat Fire de Cu acoperite 20 MHz-

18000 MHz

Structura

interlock

prezintă o

eficacitate mai

mare decât

structurile glat

și patent în

domeniul de

frecvențe (20

MHz- 18000

MHz)

S-a observat că

grosimea

structurii are

influență

neglijabilă

asupra

eficacității

ecranării la

frecvente mai

mari.

Desimea

structurii

tricotului arată

o mai mare

eficacitate a

ecranării pentru

structurile cu o

desime mai

mare, datorită

numărului mai

mare de fire pe

unitate

Patent

750MHz-

1000MHz 46-63 dB

Interlock

―Electromagnetic

Shielding

Properties of Plain

Knitted Fabrics

Containing

Conductive Yarns‖

Glat cu fire

suplimentare

de diferite

raporturi

Fire din oțel

inoxidabil, 500 tex

finețe

750 MHz

- 3000

MHz

Se arată că

mostra în care

numărul de

ochiuri din fir

conductiv este

mai mare

prezintă cea

mai bună

eficiență de

ecranare


ELECTROMAGNETICĂ

93

Tabelul I.2.2.4. Lucrǎri științifice pe plan internațional privind materiale nețesute și structuri

compozite cu rol de ecranare electromagneticǎ

Netesute /materiale compozite

Nume lucrare Structurǎ Fire/fibre

Domeniu

de

frecvențǎ

Eficiența

ecranǎrii

(dB)

Observații

―Textiles in

Electromagnetic

Radiation

Protection‖

Nețesut de polypirol acoperit cu poliester 100-800

MHz 37dB

―New Type of

Textiles with

Shielding

Properties‖

Nețesut cu fibre

electroconductive

100 MHz -

2000 MHz

17.3

Nețesut laminat cu

resină de PU+ pulbere

de grafit

15.3

Nețesut laminat cu

reșină de PU+ pulbere

feromagnetică

19.1

Nețesut laminat cu

reșină de PU+

ingrediente

anorganice

21.7

Nețesut din fibre

acrilice acoperite cu

Ag

32.8

―Textiles in

Electromagnetic

Radiation

Protection‖

Materiale textile

nețesute

Polyester

acoperite cu o

compoziție de Cu

/ Zn / Sn

Pentru a îmbunătăți

eficiența de ecranare

sunt utilizate aceste

paste care conțin un

liant și un material

absorbant

Polipropilenă

acoperită cu o

compoziție de Ni

/ Cu


ELECTROMAGNETICA

94

Anexa D Tabelul IV.4.3 1.1. Variante mostre tricotate

Cod

variantă Cod fir

Tip structură

(Imagini)

V1 Cu1

Patent 1:1

V2 Cu1

Fang pe două fonturi

V3 Cu1

Semifang

V10 Ag

Patent 1:1


ELECTROMAGNETICĂ

95

V11 Ag

Val la un rând

V12 Ag


V13 Ag

Semifang

V14 Bk1

Glat


ELECTROMAGNETICA

96

V15 Bk1

Patent 1:1

V16 Bk1


V22 Bk3

Glat

V23 Bk4

Glat


ELECTROMAGNETICĂ

97

V24 Bk4

Patent 1:1

V25 Bk4

Val la un rând

V26 Bk4


V27 Bk4

Semifang


ELECTROMAGNETICA

98

Tabelul IV.4.4.3.3. Variante mostre țeste

Cod

variantă

Cod

fir

Tip alimentare fir

pentru țesere Poză

V1 Cu Bătătură

V2 Cu Bătătură

V3 Cu Bătătură

V4 Cu Bătătură


ELECTROMAGNETICĂ

99

V5 Cu Bătătură

V6 Ag Bătătură

V7 Ag Bătătură

V8 Ag Bătătură


ELECTROMAGNETICA

100

V9 Ag Bătătură

V10 Ag Bătătură

V11 Bk3 Bătătură

V12 Bk3 Bătătură


ELECTROMAGNETICĂ

101

V13 Bk3 Bătătură

V14 Bk3 Bătătură

V15 Bk3 Bătătură


ELECTROMAGNETICĂ

Anexa E Tabelul V.5.2.4.2. Măsurători EE pentru țesături

Frecvența

Țesături cu fire de CUPRU în sistemul de

bătătură

Țesături cu fire de ARGINT în sistemul de

bătătură

f (MHz) V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10

10 -1.4 -1.1 -1.2 -1.2 -1.2 -1.2 -1.2 -1.3 -1.7 -1.7

20 -1.6 -1.3 -1.3 -1.4 -1.3 -1.4 -1.3 -1.4 -1.9 -1.9

30 -1.4 -1.1 -1.1 -1.2 -1.2 -1.2 -1.1 -1.2 -1.7 -1.8

40 -1.5 -1.2 -1.3 -1.3 -1.2 -1.3 -1.2 -1.3 -1.8 -1.9

50 -1.4 -1.1 -1.2 -1.2 -1.2 -1.2 -1.1 -1.3 -1.5 -1.8

60 -1.2 -1 -1.1 -1 -1 -1 -1 -1.2 -1.3 -2

70 -1.1 -1 -1.1 -1 -1 -1 -1 -1.1 -1.1 -4.4

80 -3.6 -0.9 -1 -0.9 -0.9 -0.8 -0.9 -1 -0.7 -1.8

90 -0.8 -0.8 -0.8 -0.7 -0.8 -0.8 -0.8 -0.9 -0.2 -1.2

100 -0.7 -0.7 -0.8 -0.6 -0.7 -0.7 -0.7 -0.8 0 -1

110 -0.5 -0.7 -0.7 -1.6 -0.6 -0.6 -0.7 -0.7 -0.4 -0.9

120 -0.3 -0.5 -0.5 -0.3 -0.5 -0.4 -0.5 -0.5 -0.5 -0.6

130 0 -0.4 -0.4 -0.1 -0.2 -0.3 -0.4 0.6 -0.7 -0.5

140 0.4 -1.9 -0.1 0.2 0 -0.1 0.1 0.6 -0.9 -0.3

150 0.6 0 0 0.4 0.2 0 0.1 0.7 -1.4 -0.2

160 0.9 0.3 0.2 0.7 0.4 0.2 0.3 1 -0.8 0.1

170 1.3 0.4 0.5 1 0.6 0.4 0.4 1.2 -1.1 0.4

180 -3.7 0.7 0.7 1.3 0.9 0.6 0.6 1.4 -0.9 0.7

190 2.1 0.9 0.9 1.7 1.1 0.7 0.8 101.9 -0.3 1.1

200 2.5 1.2 1.2 2 1.5 0.9 1.1 1.9 0.4 1.5

210 3.1 1.5 1.6 2.5 1.9 1.2 1.4 2.3 1.6 2.1

220 3.8 1.9 99 3.1 2.3 1.6 1.7 2.6 2.6 2.8

230 4.6 2.4 2.9 3.7 2.8 1.9 1.7 3.2 2.6 3.7

240 5.5 2.8 3 4.4 3.3 2.2 2.5 3.6 3.2 4.8

250 6.5 3.4 3.5 5.2 3.8 2.6 2.9 3.1 3.7 3.5

260 7.7 4 4.1 6.1 4.6 3 3.3 3.9 4.7 3.1

270 9.2 4.6 4.7 7.2 5.3 3.4 3.8 4.6 6.3 5.5

280 11.1 5.3 5.4 8.5 6.1 3.8 4.4 4.8 7.9 7.9

290 13.7 6.2 6.3 10.2 7.2 4.4 5.1 6.1 7.9 7.2

300 17.6 7.2 7.4 12.3 8.4 5 5.9 7.1 8.3 4.4

310 23.1 8.1 8.5 15 9.6 5.5 6.6 7.9 10.3 8.6

320 22.4 9.5 10 19.3 11.4 6.4 7.6 9.1 12.9 10.8

330 16.1 11 11.7 25.7 13.6 7.1 8.5 10.5 12.9 7.1

340 12.1 13.1 14.1 23 16.7 8.2 9.9 12.4 9.9 2.1

350 9 15.8 17.1 16.8 21.3 9.4 11.4 14.7 6.3 -3.2

360 6.7 19.6 20.9 12.9 26.3 10.7 13.3 18.2 3.1 -7.3

370 4.7 25.4 22 10 21.2 12.4 15.8 22.9 0.2 -6.8

380 3 23.7 18.1 7.8 16.1 14.7 18.9 19.2 -2.2 -3.8

390 1.3 18 14.2 5.8 12.6 17.7 21.2 19 -3.5 -0.8

400 -0.3 13.9 11.1 4.1 9.9 21.8 19.8 14.4 -3.1 1.9

410 -1.7 11 8.8 2.6 7.7 25 16.4 11.5 -1 4.7

420 -3.2 8.7 6.9 1.3 5.9 20.5 13.3 9.3 1.9 5.9

430 -4.7 6.8 5.1 0.1 4.4 16.1 10.8 7.8 3.9 8.5

440 -6.1 5.2 3.7 -1.1 3 12.9 8.8 6.1 6.6 12

450 -7.9 3.6 2.1 -2.3 1.6 10.2 6.8 4.5 6.7 13.6

460 -9.6 2.4 0.9 -2.1 0.5 8.3 5.4 3.3 3.5 11.4

470 -10.1 1 -0.5 -4.2 -0.6 6.4 3.8 1.8 0.2 7.8

480 -5.6 -0.1 -1.6 -4.9 -1.4 4.9 2.6 0.6 -1.1 5


ELECTROMAGNETICĂ

103

490 -4.2 -1.2 -2.5 -5.8 -2.4 3.5 1.4 -0.7 -2.3 2.4

500 -7.3 -2.5 -3.4 -6.8 -3.5 2.1 0.2 -1.9 -4.2 -0.3

510 -9.6 -3.5 -4 -7.8 -4.4 0.9 -0.9 -2.8 -10.9 -4.1

520 -10 -4.4 -4.3 -8.7 -5.2 -0.3 -2 -2.9 -8.6 -0.6

530 -9 -5.3 -4.9 -9.5 -6.1 -1.4 -3 -3.9 -9.3 0.7

540 -8.9 -6.1 -5.9 -10.3 -7.1 -2.7 -4.1 -5.3 -8.5 -0.8

550 -7.3 -6.9 -7 -11.4 -7.9 -3.7 -5 -6.5 -7.9 -2.2

560 -4.4 -7.7 -8 -12.6 -8.8 -4.7 -5.8 -7.5 -8.5 -3.5

570 -4.4 -8.5 -9.1 -13.9 -9.7 -5.7 -6.4 -8.6 -9.8 -4.6

580 -6.6 -9.6 -10.1 -15.5 -10.7 -6.7 -7.4 -9.9 -10.4 -5.8

590 -8.9 -10.8 -11.2 -17.7 -11.8 -7.4 -8.5 -10.4 -16 -6.5

600 -10.7 -11.9 -12.3 -20.6 -12.9 -7.9 -9.5 -11.1 -16 -7.8

610 -12.4 -13.1 -13.7 -25.3 -14.2 -8.6 -10.5 -12.2 -10 -9.5

620 -14.1 -14.5 -15.1 -23.1 -15.6 -9.5 -11.7 -13.1 -12.3 -10.8

630 -15.7 -15.9 -16.6 -12.9 -17.1 -10.7 -12.9 -14.1 -14.7 -12.5

640 -17.4 -17.5 -18.3 -9.9 -19 -11.9 -14.3 -15.3 -17.7 -14

650 -20.2 -19.5 -20.7 -13.2 -21.7 -13.2 -15.9 -16.6 -20.5 -16

660 -23.8 -22 -24 -16 -24.8 -14.4 -17.4 -18 -19.2 -17.2

670 -27.6 -25.7 -29.3 -18.3 -21.6 -15.8 -19.3 -19.7 -18 -18.5

680 -26.8 -29.4 -25.1 -19.2 -15.3 -17.5 -21.7 -21 -18.8 -19.8

690 -22.4 -21.8 -18.4 -19.4 -16.7 -19 -24.8 -22.4 -21.1 -21.5

700 -22.4 -14.8 -18.6 -21.9 -19.5 -20.8 -27.4 -22.7 -24.6 -23.4

710 -24.1 -15.2 -20.7 -24.3 -22 -22.7 -22.1 -21.8 -29.7 -25.4

720 -25.9 -17.8 -22.8 -26.4 -24.3 -24.7 -17.1 -21.8 -29.3 -28.3

730 -26.8 -19.6 -24.5 -28.1 -26.3 -25.7 -17 -21.3 -19 -32

740 -27 -20.8 -25.7 -29 -28.1 -22.9 -19 -20.8 -18 -35.5

750 -27.4 -21.6 -26.2 -29.2 -29.7 -18 -20.7 -21.6 -18.3 -35.6

760 -27.2 -22.1 -26.7 -28.5 -30.9 -16.1 -21.9 -21.8 -23.7 -33.2

770 -26.3 -22.2 -28 -26.5 -30 -17.2 -22.5 -21.6 -25.4 -30.9

780 -25.4 -22.3 -28.3 -25 -28.9 -18.4 -22.8 -20.7 -23.9 -28.7

790 -25.6 -22.2 -27.7 -25.2 -27.6 -19.1 -22.7 -19.6 -20.7 -26.4

800 -25.9 -22 -27.1 -25.2 -26.2 -19.4 -22.1 -20.5 -17.3 -24.4

810 -26.1 -22.1 -26.5 -25.2 -24.1 -19.8 -21.6 -20.9 -18.5 -24.3

820 -25.9 -21.9 -25.4 -25.2 -22.1 -20 -21.6 -20.7 -19 -24.9

830 -25.9 -21.6 -23.6 -25.3 -23 -20.5 -21.9 -20.8 -17 -25.1

840 -26.5 -20.7 -23.2 -25.3 -23.9 -20.8 -22.1 -21 -19.7 -24.3

850 -27.4 -21.1 -24.2 -25.5 -24.7 -21.3 -22.5 -21.4 -17.5 -22.9

860 -27.7 -21.7 -24.6 -25.6 -25.3 -21.6 -22.6 -21.6 -17 -21.3

870 -28 -22.4 -25 -25.9 -25.8 -22.1 -22.8 -22 -17 -20.1

880 -28.3 -22.9 -25.3 -26.4 -26.2 -22.6 -23.2 -22.6 -17.2 -19.4

890 -28.7 -23.6 -26 -27.2 -26.7 -23.4 -23.9 -23.3 -17.6 -19.3

900 -30.1 -24.8 -27.5 -28.5 -28 -24.7 -25.2 -24.5 -18.7 -20.9

910 -30.5 -25.1 -28.2 -28.7 -28.5 -24.1 -25.5 -24.2 -18.8 -21.9

920 -31.4 -26 -29.3 -29.4 -29.4 -23.4 -26.2 -24 -20.4 -22.4

930 -32.6 -26.8 -30.1 -30.5 -29.9 -23.6 -26.7 -24.8 -21.5 -22.3

940 -34.3 -28.6 -31.4 -32.8 -30.7 -24.9 -27.7 -26.7 -23.4 -23.1

950 -36.2 -30.3 -32.5 -34.9 -32 -26.3 -28.5 -28.5 -25.5 -24.5

960 -38.4 -32.91 -33 -37.2 -33.6 -27.9 -29.4 -30.5 -28 -26.5

970 -39 -36.8 -32.5 -37.8 -34 -30.2 -30.5 -33.9 -31.8 -29.3

980 -36.8 -38.4 -30.7 -35 -33.1 -33.7 -31.7 -44.4 -39.8 -33.3

990 -34.3 -34.1 -28.9 -32.1 -31.2 -36.9 -31.9 -40 -38.7 -36.8

1000 -32.4 -31 -27.9 -30.2 -29.8 -35.3 -31.5 -33.3 -31.7 -36


ELECTROMAGNETICA

104

Frecvența Țesături cu fire BEKINOX în sistemul

de bătătură

Țesături cu fire BEKINOX în sistemele de

bătătură și urzeală

f (MHz) V11 V12 V13 V14 V15 V16 V17 V18 V19 V20

10 -1.5 -1.6 -1.5 -1.7 -1.5 -1.8 -1.7 -1.7 -1.9 -1.9

20 -1.6 -1.7 -1.7 -1.8 -1.6 -2 -1.8 -1.8 -2 -1.9

30 -1.4 -1.4 -1.5 -1.5 -1.4 -1.8 -1.6 -1.6 -1.7 -1.6

40 -1.5 -1.5 -1.5 -1.5 -1.4 -1.8 -1.6 -1.6 -1.7 -1.5

50 -1.4 -1.4 -1.4 -1.3 -1.2 -1.6 -1.5 -1.4 -1.5 -1.2

60 -1.2 -1.2 -1.2 -1.2 -1 -1.4 -1.3 -1.2 -1.2 -0.8

70 -1.2 -1.1 -1.1 -1.1 -0.9 -1.2 -1.1 -1 -1 -0.4

80 -1 -1 -0.9 -0.9 -0.7 -1 -0.9 -0.8 -0.7 0.1

90 -0.9 -0.8 -0.8 -0.7 -0.5 -0.7 -0.7 -0.4 -0.3 0.6

100 -0.8 -0.7 -0.6 -0.4 -0.2 -0.4 -0.4 -0.1 0.1 1.2

110 -0.7 -0.5 -0.5 -0.2 0 -0.1 -0.1 0.2 0.4 1.8

120 -0.4 -0.3 -0.3 0.1 0.3 0.2 0.2 0.7 0.9 2.6

130 -0.3 0 0 0.4 0.7 0.6 0.7 1.2 1.5 3.4

140 0 0.3 0.4 0.9 1.2 1.2 1.3 1.9 2.3 4.4

150 0.2 0.5 0.6 1.2 1.5 1.7 1.8 2.5 3 5.2

160 0.5 0.8 0.9 1.6 2 2.2 2.3 3.2 3.8 5.9

170 0.7 1.1 1.2 2 2.4 2.7 3 4 4.7 6.4

180 1 1.4 1.5 2.5 3 3.4 3.7 4.8 5.7 6.4

190 1.2 1.7 1.9 3.1 3.5 4.1 4.5 5.8 6.9 5.9

200 1.5 2 2.2 3.6 4.2 4.8 5.4 6.9 8.2 4.9

210 1.9 2.5 2.7 4.2 4.9 5.6 6.3 8 9.4 3.7

220 2.3 3 3.3 4.8 5.7 6.4 7.3 8.8 9.9 2.4

230 2.8 3.6 4 5.6 6.6 7.2 8.3 9.2 10 1.2

240 3.3 4.1 4.7 6.2 7.5 7.7 9 8.9 8.9 0

250 3.8 4.7 5.4 6.6 8.4 8 9.1 7.8 7.5 -1.2

260 4.5 5.5 6.1 7 9.1 7.8 8.6 6.5 5.8 -2.3

270 5.1 6.2 7 7 9.7 7.2 7.6 4.9 4.2 -3.4

280 5.9 7 7.9 6.8 10 6.3 6.4 3.5 2.7 -4.3

290 6.7 7.9 9 6.4 9.7 5.2 5.1 2.2 1.4 -5.1

300 7.6 8.9 10.1 5.7 8.9 4.1 3.9 1 0.2 -5.8

310 8.4 9.7 11 4.7 7.7 2.8 2.5 0.6 -1.1 -6.8

320 9.4 10.6 11.9 3.8 6.5 1.8 1.4 -1.3 -2 -7.4

330 10.3 10 12.2 2.9 5.2 0.6 0.2 -2.4 -3.1 -8.1

340 11.1 11.2 12 2 4.1 -0.3 -0.8 -3.2 -3.9 -8.6

350 11.5 10.8 11 1.1 2.9 -1.3 -1.8 -4 -4.7 -9.1

360 11.4 9.9 9.8 0.1 1.8 -2.2 -2.7 -4.9 -5.6 -9.6

370 10.7 8.8 8.4 -0.7 0.8 -3.1 -3.6 -5.6 -6.3 -10.1

380 9.6 7.6 7 -1.6 -0.2 -3.9 -4.4 -6.3 -7 -10.5

390 8.4 6.4 5.7 -2.4 -1.1 -4.6 -5.1 -7 -7.7 -11

400 7.1 5 4.2 -3.3 -2.1 -5.4 -5.9 -7.6 -8.4 -11.6

410 5.8 3.9 3 -4.1 -3 -6.1 -6.6 -8.2 -9 -12.2

420 4.5 2.8 1.9 -4.8 -3.8 -6.8 -7.2 -8.7 -9.5 -12.8

430 3.4 1.7 0.9 -5.5 -4.5 -7.4 -7.8 -9.3 -9.9 -13.5

440 2.4 0.8 0 -6.2 -5.2 -7.9 -8.3 -9.7 -10.3 -14.1

450 1.2 -0.2 -1.1 -7 -6 -8.7 -8.9 -10.2 -10.9 -14.8


ELECTROMAGNETICĂ

105

460 0.4 -1 -1.9 -7.5 -6.6 -9.1 -9.3 -10.6 -11.6 -15.3

470 -0.6 -2 -2.8 -8.2 -7.3 -9.8 -9.9 -11.3 -12.4 -16

480 -1.4 -2.7 -3.6 -8.8 -7.9 -10.3 -10.5 -11.8 -13.2 -16.5

490 -2.3 -3.5 -4.4 -9.4 -8.6 -11 -11.2 -12.6 -14 -17.1

500 -3.2 -4.4 -5.4 -10.1 -9.3 -11.7 -12 -13.6 -14.9 -17.7

510 -4 -5.2 -6.2 -10.7 -9.9 -12.4 -12.8 -14.4 -15.7 -18.3

520 -4.8 -5.9 -7 -11.3 -10.5 -13 -13.6 -15.2 -16.4 -18.8

530 -5.6 -6.6 -7.7 -11.9 -11 -13.7 -14.3 -16 -17.1 -19.3

540 -6.4 -7.4 -8.6 -12.6 -11.7 -14.5 -15.2 -16.9 -17.9 -20

550 -7.2 -7.8 -9.4 -13.3 -12.2 -15.2 -16.1 -17.8 -18.6 -20.6

560 -8 -8.8 -10.1 -13.8 -12.8 -15.8 -16.8 -18.5 -19.4 -21.2

570 -8.7 -9.5 -10.8 -14.4 -13.3 -16.4 -17.7 -19.4 -20.1 -21.8

580 -9.5 -10.3 -11.6 -15 -13.9 -17.2 -18.6 -20.3 -21 -22.5

590 -10.4 -11.1 -12.5 -15.8 -14.7 -18 -19.7 -21.3 -22.1 -23.4

600 -11.4 -11.8 -13.3 -16.4 -15.3 -18.8 -20.6 -22.5 -23.1 -24.2

610 -12.3 -12.6 -14.1 -17.3 -16.1 -19.8 -21.7 -23.7 -24.4 -25.2

620 -13.2 -13.4 -14.9 -18.1 -16.9 -20.6 -22.8 -25 -25.6 -26.3

630 -14.2 -14.2 -15.6 -19 -17.7 -21.5 -23.9 -26.4 -26.9 -27.3

640 -15 -14.8 -16.2 -19.9 -18.4 -22.2 -24.8 -27.8 -28.3 -28.3

650 -15.9 -15.7 -17 -21 -19.3 -23.1 -25.8 -29.3 -29.9 -29.6

660 -16.6 -16.3 -17.6 -22 -20 -23.8 -26.6 -30.6 -31.2 -30.8

670 -17.4 -16.9 -18.2 -23.1 -20.8 -24.4 -27.1 -31.6 -32.1 -32.1

680 -18.2 -17.6 -19 -24.4 -21.6 -25 -27.4 -32.2 -32.5 -33.5

690 -18.8 -18.1 -19.5 -25.6 -22.5 -25.3 -27.4 -32.3 -32.1 -34.7

700 -19.3 -18.6 -20 -26.9 -23.4 -25.5 -27.3 -32 -31.3 -35.8

710 -19.7 -18.9 -20.3 -27.9 -23.9 -25.3 -27.1 -31.4 -30.5 -36.6

720 -20 -19.2 -20.5 -28.8 -24.5 -25.2 -26.9 -30.8 -29.8 -37

730 -20.2 -19.3 -20.5 -29.3 -24.9 -24.8 -26.6 -30.1 -29.2 -36.7

740 -20.3 -19.4 -20.6 -29.3 -25.1 -24.5 -26.3 -29.5 -28.6 -36.1

750 -20.3 -19.4 -20.6 -29.2 -25.3 -24.3 -26.2 -29 -28.2 -35.4

760 -20.3 -19.4 -20.5 -28.9 -25.3 -24.1 -26 -28.6 -27.8 -34.7

770 -20.3 -19.4 -20.4 -28.4 -25.3 -23.9 -25.8 -28.1 -27.4 -34

780 -20.1 -19.3 -20.3 -28 -25.1 -23.6 -25.5 -27.7 -27.1 -33.3

790 -20 -19.2 -20.2 -27.6 -24.8 -23.4 -25.4 -27.3 -26.8 -32.7

800 -19.8 -19 -20 -27.3 -24.6 -23.2 -25 -26.9 -26.5 -32.3

810 -19.8 -19 -20 -27.1 -24.5 -23.1 -25 -26.7 -26.4 -32

820 -19.7 -18.9 -19.9 -26.9 -24.4 -23 -24.8 -26.5 -26.4 -31.6

830 -19.7 -19.1 -20 -26.6 -24.4 -23 -24.8 -26.5 -26.4 -31.3

840 -19.7 -19.2 -20 -26.4 -24.3 -23 -24.7 -26.4 -26.4 -31.1

850 -20 -19.3 -20.2 -26.4 -24.4 -23 -24.8 -26.4 -26.6 -31

860 -19.9 -19.4 -20.2 -26.3 -24.3 -23 -24.6 -26.4 -26.6 -30.7

870 -20.1 -19.7 -20.4 -26.5 -24.4 -23.1 -24.7 -26.5 -26.9 -30.7

880 -20.3 -19.9 -20.8 -26.7 -24.6 -23.3 -24.8 -26.6 -27.1 -30.6

890 -20.6 -20.3 -21.1 -26.9 -24.9 -23.5 -24.9 -26.9 -27.5 -30.7

900 -21.5 -21.2 -22.1 -27.9 -25.8 -24.4 -25.7 -27.7 -28.4 -31.4

910 -21.5 -21.1 -22.1 -27.8 -25.8 -24.1 -25.5 -27.4 -28.2 -31.1

920 -21.9 -21.5 -22.5 -28.3 -26.1 -24.3 -25.6 -27.6 -28.6 -31.3

930 -22 -21.7 -22.9 -28.6 -26.3 -24.3 -25.6 -27.6 -28.7 -31.3

940 -23 -22.7 -23.9 -29.7 -27.3 -25 -26.3 -28.3 -29.5 -32.1

950 -23.8 -23.5 -24.7 -30.6 -28 -25.3 -26.7 -28.8 -30.2 -32.6

960 -24.8 -24.5 -25.8 -31.9 -28.9 -25.7 -27.1 -29.3 -31 -33.3

970 -26.2 -25.9 -27.3 -33.9 -30.4 -26.3 -27.8 -30.3 -32.2 -34.4


ELECTROMAGNETICA

106

980 -28.4 -27.9 -29.7 -37.6 -32.8 -27.3 -29.2 -32 -34.4 -36.4

990 -31.2 -30.2 -32.6 -43.4 -36.7 -28.7 -30.9 -34.2 -37.2 -39.8

1000 -33.6 -32.6 -35.8 -45.3 -45.5 -30.1 -32.4 -36.3 -38.8 -43.7

CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR - doctorat.tuiasi.ro teza... · universitatea tehnicĂ...

Documents

Transcript of CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR - doctorat.tuiasi.ro teza... · universitatea tehnicĂ...