CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA TRATAMENTELOR CU …hexafluoropropane cu agent de hidrofobizare NUVA...

1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI DIN IAŞI

FACULTATEA DE TEXTILE – PIELĂRIE ŞI MANAGEMENT INDUSTRIAL

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA

TRATAMENTELOR CU PLASMĂ ASUPRA PROPRIETĂŢILOR ŢESĂTURILOR CU

DESTINAŢIE TEXTILE MEDICALE – REZUMAT -REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT-

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. Ioan CIOARĂ

Doctorand: Ing. Lilioara Dinulescu (căs. SURDU)

2015

3

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………… 5

CAPITOLUL 1 - ASPECTE GENERALE PRIVIND UTILIZAREA PLASMEI LA TRATAREA MATERIALELOR TEXTILE - STUDIU BIBLIOGRAFIC …………………………

10

1.1 Generalităţi privind mediul de plasmă ………………………… 10

1.2 Tipuri de echipamente cu plasmă folosite la tratarea materialelor textile

11

1.2.1 Echipamente de generare a plasmei la joasă presiune ……… 11

1.2.2 Echipamente cu plasmă la presiune atmosferică ………… 18

1.2.2.1 Descărcarea corona ……………………………. 22

1.2.2.2 Descărcare tip barieră de dielectric …………………………………

22

1.2.2.3 Descărcare luminescentă la presiune atmosferică … 23

1.2.2.4 Jet de plasmă la presiune atmosferică …………… 24

1.3 Efecte ale tratamentelor cu plasmă asupra suprafeţelor materialelor textile

26

1.3.1 Curățarea suprafețelor ……………………………………… 27

1.3.2 Activarea suprafețelor prin tratamentul cu plasmă ……… 31

1.3.3 Corodarea cu plasmă ……………………………………… 31

1.3.4 Grefarea …………………………………………………… 32

4

1.3.5 Polimerizarea în plasmă …………………………………… 32

1.4 Concluzii …………………………………………………………… 33

CAPITOLUL 2 – CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA TRATAMENTELOR ÎN PLASMĂ ASUPRA CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE ALE ŢESĂTURILOR CU DESTINAŢIE TEXTILE MEDICALE …

34

2.1 Introducere ………………………………………………… 34

2.2 Scopul cercetărilor …………………………………………… 34

2.3 Experimente ……………………………………………………… 35

2.4 Prelucrarea datelor experimentale ………………………………… 39

2.5 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei la rupere a ţesăturilor cu destinaţie articole medicale ………

41

2.5.1 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei la rupere pe direcţia urzelii a ţesăturilor din bumbac şi poliester cu destinaţie articole medicale ………………………

41

2.5.2 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei la rupere pe direcţia bătăturii la ţesăturile din bumbac şi poliester cu destinaţia articole medicale …………………………

48

2.6 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei la sfâşiere a ţesăturilor cu destinaţie articole medicale …

54

2. 6.1. Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei la sfâşiere pe direcţia urzelii la ţesăturile de bumbac şi poliester cu destinaţie articole medicale ………………………

54

2.6.2. Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei la sfâşiere pe direcţia bătăturii la ţesăturile de bumbac şi

5

poliester cu destinaţie articole medicale……………………… 60

2.7 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra efectului piling la ţesăturile cu destinaţie textile medicale ………………………

66

2.8 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei la abraziune a ţesăturilor cu destinaţie textile medicale ……

73

2.9 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei vopsirii ţesăturilor din bumbac 100% cu destinaţie textile medicale …………………………....................................................

79

2.10. Concluzii ……………………………………………………… 81

CAPITOLUL 3 - CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA MEDIULUI DE PLASMĂ ASUPRA CARACTERULUI HIDROFOB-OLEOFOB AL ŢESĂTURILOR CU DESTINAŢIE ECHIPAMENTE DE LUCRU TIP BARIERĂ ANTIMICROBIANĂ …………………......................................

85

3.1 Aspecte generale ………………………………………………… 85

3.2 Condiţii şi variante de lucru …………………………………… 87

3.3 Rezultate şi interpretări …………………………………………… 91

3.4 Concluzii ……………………………………………………… 100

CAPITOLUL 4 – CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA ŢESĂTURILOR CU PROPRIETĂŢI ANTIMICROBIENE

102

4.1 Studiul proprietăţilor antimicrobiene ale ţesăturilor tratate cu soluţie coloidală pe bază de ioni de argint …………………

104

4 .1.1 Etapele procesului de aplicare a soluţiei pe bază de ioni de argint ………..............................................................................

108

6

4.1.2 Analiza suprafeţelor ţesăturilor cu ajutorul microscopului electronic …….......................................................................

109

4.2 Tratarea ţesăturilor cu chitosan ……………………………… 115

4.2.1 Evaluarea stabilităţii culorii ţesăturilor tratate în plasmă cu depuneri de substanţe antimicrobiene …………………………

121

4.3 Interpretarea rezultatelor şi concluzii ………………………… 126

4.4 Testare antimicrobiană pe tulpină de Candida albicans realizată pe ţesături din 100% Bbc şi din 100% PES tratate cu ioni de argint şi chitosan …………………….

128

4.5 Testare antimicrobiană pe tulpina Trichophyton interdigitale realizată pe ţesături din 100% Bbc şi din 100% PES tratate cu ioni de argint şi chitosan …………………

133

CAPITOLUL 5 – CONCLUZII GENERALE …………… 137

BIBLIOGRAFIE ………………………………………… 144

7

INTRODUCERE

Materialele textile prezintă proprietăţi intrinseci care le conferă valoare şi utilizare în diverse domenii: îmbrăcăminte, textile tehnice, textile medicale - deoarece sunt flexibile, au greutate redusă, sunt rezistente, prezintă un raport mare volum/suprafaţă, un tuşeu bun, moliciune etc. În prezent se pune un accent deosebit pe diversitate şi asigurarea proprietăţilor funcţionale ale acestora, atât prin proceduri tradiţionale cât şi prin metode inovatoare neconvenţionale. Metodele tradiţionale constau în aplicarea unor procese de finisare la umed în scopul obţinerii unor proprietăţi multifuncţionale. Acestea necesită utilizarea unor cantităţi mari de substanţe chimice, apă şi energie. Prelucrarea în mediu cu plasmă este o tehnică inovatoare de tratare a materialelor textile în stare uscată şi reprezintă o soluţie de reducere a utilizării tuturor celor trei resurse (substanţe chimice, apă şi energie) [1-4].

Tehnologia bazată pe medii cu plasmă este adecvată atât pentru modificarea structurii chimice cât şi pentru modificarea topografiei suprafeţei materialului textil. Cercetările efectuate au arătat că finisajele speciale realizate prin grefări de polimeri şi peliculizări îmbunătăţesc aspectul de suprafaţă şi rezistenţa produsului finit [5-9].

Tratamentul în mediu cu plasmă reprezintă o soluţie alternativă inovatoare pentru modificarea proprietăţilor funcţionale ale materialelor textile, prin care suprafaţa materialului este modificată la nivel microscopic pe cale uscată, prietenoasă mediului şi eficientă din punct de vedere al costului. Acest lucru este posibil fără operaţii auxiliare mecanice sau utilizarea de reactivi chimici. Prin această tehnică se urmăreşte modificarea proprietăţilor de suprafaţă, fără a afecta proprietăţile de volum ale materialelor textile. În urma acestor tratamente materialele rezultate dobândesc calităţi care deschid căi eficiente de rezolvare a problemelor de producţie şi design sau chiar de dezvoltare de noi aplicaţii [10-17].

Mediile de plasmă sunt sisteme fizice cvasineutre din punct de vedere electric, formate din electroni, ioni, fotoni, radiaţii ultraviolete, radicali liberi, molecule neutre obţinute prin acţiunea temperaturilor înalte, câmpurilor magnetice puternice sau descărcărilor electrice în gaze. Principiul tratamentelor cu plasmă constă în punerea în contact a materialului textil cu un mediu foarte reactiv care produce la suprafaţa materialelor textile următoarele efecte: - modificări structurale fizice a suprafeţei (fisuri, rugozităţi, microcratere); - modificări compoziţionale prin generarea de radicali care pot conduce la grefări de polimeri pe suprafeţe [18-30].

Rezultatele tratamentului cu plasmă depind de următoarele condiţii de tratare:

8

- instalaţia şi caracteristicile plasmei generate, tipul generatorului de plasmă, frecvenţa plasmei, camera plasmei, tipul de plasmă (primară sau secundară), presiunea de încercare, compoziţia gazelor plasmatice, puterea plasmei; - materialul tratat: structură, compoziţie, forma de prezentare etc; - tipul de tratare la presiune joasă sau la presiune atmosferică; - timpul de tratare [31-48].

Cercetările experimentale bazate petehnologiacu plasmăau fost efectuatepentru a evidenţia modificărilestructurale și ale proprietățilorsuprafeţelor materialelortextile. Încercările au demonstrat că tratamentulcu plasmăpoate prezenta următoarele acţiuni benefice: - îmbunătățeştelegăturile substanţelor depuse cu fibrele textile

şi/saucapacitatea de adezivitate a suprafeţelor; - îmbunătăţeşte proprietăţile antimicrobiene ale suprafeţelor (efect de

sterilizare); - creșterezistența mecanicăprinreticulare a materialului textil; - modifică caracteristicile hidrofile sau hidrofobe alesuprafețelor în funcţie de

necesităţi etc. Astfel, printratarea cu plasmă a materialelor textile se pot obținetextilecu proprietățiexcepționale [49-65]. Cercetările efectuate până în prezent au evidenţiat faptul că tratamentelecu plasmăprezintă mai multeavantaje față deprocesele chimice convenționale , acestea nu necesită sau utilizează cantități mult mai mici de auxiliari chimici și solvenți, sunt procese uscate cu un consum redus de energie și productivităţi mai mari, constituie procese prietenoase mediului [66-79]. Lucrarea de doctorat cu titlul “Cercetări privind influenţa tratamentelor cu plasmă asupra proprietăţilor ţesăturilor cu destinaţie textile medicale” are ca obiectiv principal proiectarea, producerea şi experimentarea de ţesăturidestinate sectorului medical cu proprietăţi îmbunătăţite prin tratamente speciale în plasmă asociate cu depuneri de substanţe hidrofob-oleofobe şi antimicrobiene. În studiile şi cercetările efectuate în cadrul prezentei teze de doctorat au fost proiectate şi realizate variante de ţesături din bumbac 100% şi din poliester 100% cu destinaţia textile medicale: feşe, bandaje, pansamente, ţesături pentru lenjerii de pat din blocurile operatorii, ţesături pentru echipamente de lucru cu efect de barieră antimicrobiană şi caracterhidrofob-oleofob. Aceste ţesături au fost tratate pentru îmbunătăţirea caracteristicilor funcţionale pe instalaţia de plasmă la joasă presiune „CD400 Roll-to-roll” aflată în dotarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti. Instalaţia de plasmă la joasă presiune „CD400 Roll-to-roll” din dotarea laboratorului INCDTP este prevăzută cu două generatoare de plasmă cu frecvenţă în sistemele MHz şi KHz [80]. Gazele utilizate la alimentarea

9

instalaţiei de plasmă au fost: hexafluoropropane, azot, oxigen, aer. Timpul de expunere a ţesăturilor în plasmă a fost de: 10, 20, 30, 40, 50, 60, 90 şi 100 min, la temperatura mediului ambiant.

Pentru obţinerea de produse textile cu efect de barieră antimicrobiană s-au aplicat tehnologii şi tratamente speciale pe diferite variante de ţesături realizate din fire de bumbac şi poliester. Ţesăturile diferă prin structură, legătură, densitatea de lungime a firelor de urzeală şi bătătură etc. Pentru studiul îmbunătăţirii proprietăţilor anti-microbiene şi funcţionalizării materialelor s-au aplicat următoarele tratamente speciale: tratarea cu plasmă, tratarea cu substanţe hidrofobe-oleofobe, depunerea pe ţesături a unor produse care prezintă caracteristici anti-microbiene: ioni de argint coloidal şi chitosan. În urma tratamentelor speciale aplicate pe materialele textile au fost obţinute două categorii de ţesături cu destinaţie textile medicale: 1) ţesături care prezintă caracter hidrofob-oleofof cu destinaţie halate chirurgicale şi echipamente de lucru tip barieră antimicrobiană; 2) ţesături hidrofile cu destinaţie feşe, bandaje, lenjerii de pat, pansamente cu depunere de soluţie de argint coloidal, pansamente cu depunere de chitosan. În teză sunt analizate efectele tratamentelor cu plasmă asupra proprietăţilor fizico-mecanice, hidrofob-oleofobe şi antibacteriene ale ţesăturilor. Aceste îmbunătăţiri ale caracteristicilor ţesăturilor au fost obţinute atât prin utilizarea plasmei la joasă presiune cât şi a tratamentelor cu substanţe hidrofobe-oleofobe şi antibacteriene. Ţesăturile au fost investigate în laborator prin teste specifice înainte şi după aplicarea tratamentelor speciale. Planul de experimentări pentru funcţionalizarea ţesăturilor destinate sectorului medical a vizat atingerea următoarelor obiective: a) îmbunătăţirea proprietăţilor fizico-mecanice ale ţesăturilor din bumbac 100% şi poliester 100% destinate sectorului medical prin tratare în plasmă timpi variabili (10, 20, 30, 90, 100 minute) şi ulterior cu agent de hidrofobizare–oleofobizare. Au fost studiate şi analizate proprietăţile fizico-mecanice considerate de importanţă majoră pentru echipamentele medicale respectiv: rezistenţa la rupere (pe direcţia urzelii, pe direcţia bătăturii), rezistenţa la sfâşiere (pe direcţia urzelii, pe direcţia bătăturii), efectul piling, rezistenţa la abraziune şi rezistenţa vopsirii; b) pentru hidrofobizarea ţesăturilor de bumbac cu destinaţie textile medicale utilizate în blocurile operatorii a fost utilizat tratamentul cu plasmă de fluorocarburi (C3H2F6) şi agent de hidrofobizare-oleofobizare NUVA TTC. Caracterul hidrofob-oleofob al ţesăturilor funcţionalizate în plasmă a fost investigat prin determinarea unghiului de contact al picăturilor de lichid cu suprafeţele şi măsurarea timpului de absorbţie al apei distilate de către ţesături. Ţesătura de bumbac 100% tratată în plasmă de hexafluoropropane cu agent de hidrofobizare NUVA TTC, timp de 20 min, pe generatorul de plasmă în domeniul de frecvenţă MHz, la temperatura camerei, la o presiune de

10

20mTorr, a prezentat cea mai ridicată valoare pentru unghiul de contact, respectiv 140,8 grade care corespunde unui caracter puternichidrofob-oleofob; c) hidrofobizarea ţesăturilor de poliester s-a realizat în plasmă de hexafluoropropane cu agent de hidrofobizare NUVA TTC, efectul cel mai bun a fost obţinut pentru ţesătura din poliester 100%, care prezintă un unghi de contact de 137° după 20 minute de tratament în plasmă la presiunea de 20mTorr, temperatura camerei, generatorul de plasmă utilizat a lucrat în frecvenţă MHz; d) pentru îmbunătăţirea caracterului hidrofil al ţesăturilor de bumbac crud (nefinisat) cu destinaţia pansamente şi bandaje, ţesăturile au fost tratate în plasmă de O2, timp de 20 minute, la temperatura camerei, la presiunea de 20 mTorr, cu generator de plasmă în frecvenţă MHz. Ţesăturile tratate în plasmă de oxigen timp de 20 minute prezintă un caracter puternic hidrofil şi absorb picăturile de apă instantaneu, unghiul de contact nu poate fi măsurat deoarece ţesăturile hidrofile prezintă pori şi absorb instantaneu lichidele; e) ţesăturile din bumbac şi poliester cu destinaţia textile medicale au fost tratate în plasmă de O2, pentru activarea, curăţarea suprafeţelor şi creşterea aderenţei substanţelor antimicrobiene depuse pe suprafeţe. Pentru tratarea în plasmă a ţesăturilor au fost create diferite reţete, generatoarele de plasmă fiind utilizate atât în domeniul de frecvenţe MHz cât şi în domeniul de frecvenţe KHz, timp de 20 minute. După tratamentul în plasmă, pe ţesături au fost depuse prin procesul de fulardare substanţe antimicobiene şi prin teste de laborator a fost calculată rata de reducere microbiană pe fungi de Candida albicans şi Trichophyton interdigitale. Ţesăturile funcţionalizate în plasmă şi tratate cu soluţie coloidală pe bază de ioni de argint au avut cea mai bună rată de reducere microbiană respectiv de 99,5%. Ţesăturile funcţionalizate în plasmă şi tratate cu chitosan au prezentat o rată de reducere microbiană între 30% şi 90% pe fungii de Candida albicans şi Trichophyton interdigitale.

Ţesăturile hidrofobe au ca destinaţie realizarea unor echipamente de lucru tip barieră antimicrobiană, iar feşele, pansamentele şi bandajele tratate cu substanţe anti-microbiene sunt utilizate pentru vindecarea dermatozelor. Substanţele anti-microbiene depuse pe textilele medicale sunt substanţe bioactive, naturale şi au un spectru larg de acţiune. Având în vedere că pe plan internaţional se semnalează preocupări deosebite în utilizarea tratamentelor cu plasmă pentru obţinerea de produse textile multifuncţionale, cercetările efectuate, prezentate detaliat în cuprinsul tezei îşi vor găsi aplicabilitatea atât în cercetarea ştiinţifică aplicată în cadrul laboratoarelor de cercetare cât şi în producţia de bunuri materiale în cadrul societăţilor comerciale de profil. Noutatea subiectului abordat este susţinută şi de caracterul său interdisciplinar, implicând accesarea surselor de informare-documentare din domenii precum: fizica, chimia, biologia, mecanica, investigări de laborator

11

(fizico-chimice, fizico-mecanice şi antibacteriene), pentru obţinerea de ţesături tip barieră antimicrobiană care prezintă caracter hidrofob-oleofob. Teza de doctorat cu titlul “Cercetări privind influenţa tratamentelor cu plasmă asupra proprietăţilor ţesăturilor cu destinaţie textile medicale” este structurată în cinci capitole; Primul capitol "Aspecte generale privind utilizarea plasmei la tratarea materialelor textile. Studiu bibliografic" abordează aspecte generale, din literatura de specialitate [1-241], privind utilizarea plasmei la tratarea materialelor textile şi tipurile de echipamente utilizate pentru generarea plasmei respectiv echipamente de generare a plasmei de joasă presiune şi echipamentele care generează plasmă la presiune atmosferică. Totodată sunt evidenţiate principalele efecte ale tratamentelor cu plasmă asupra suprafeţelor materialelor textile (curăţarea suprafeţelor, activarea suprafeţelor, corodarea, grefarea, polimerizarea). În capitolul al doilea "Cercetări privind influenţa tratamentelor în plasmă asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale ţesăturilor cu destinaţie textile medicale" sunt prezentate cercetări proprii privind influenţa tratamentelor în plasmă asupra caracteristicilor materialelor textile destinate articolelor medicale (rezistenţa la rupere, rezistenţa la sfâşiere, rezistenţa la abraziune, efectul piling şi rezistenţa vopsirii).Ţesăturile proiectate şi realizate destinate sectorului medical, pentru halate, lenjerii, pansamente, bandaje şi alte materiale utilizate în sălile de operaţie au fost analizate şi caracterizate în laboratoarele acreditate RENAR ale INCDTP conform standardelor internaţionale. Datele experimentale realizate în urma încercărilor au fost modelate matematic cu instrumente de analiză specifice din pachetul software IBM SPSS Statistics. Pachetul software IBM SPSS cuprinde un set complet de instrumente de analiză statistică, predicţie, managementul datelor, prezentarea şi utilizarea grafică a acestora. Software-ul IBM SPSS este destinat organizaţiilor de cercetare, mediului academic, companiilor şi organizaţiilor guvernamentale, fiind recunoscut de toate comunităţile de cercetare ştiinţifică ca instrument de analiză şi interpretare a datelor. Cele mai bune caracteristici fizico-mecanice au prezentat ţesăturile din bumbac 100% şi din poliester 100% tratate în plasmă de hexafluoropropane cu agent de hidrofobizare-oleofobizare NUVA TTC timp de 20 minute. Capitolul al 3-lea, cu titlul "Cercetări privind influenţa mediului de plasmă asupra caracterului hidrofob-oleofob al ţesăturilor cu destinaţie echipamente de lucru tip barieră antimicrobiană" tratează aspecte privind funcţionalizarea ţesăturilor destinate articolelor medicale, folosind plasmă de joasă presiune cu hexafluoropropane şi agent de hidrofobizare-oleofobizare NUVA TTC. Caracterul hidrofob-oleofob al ţesăturilor destinate echipamentelor de protecţie tip barieră antimicrobiană a fost investigat prin

12

teste specifice de laborator prin măsurarea unghiului de contact al picăturilor de lichid cu suprafaţa ţesăturilor. În capitolul al 4-lea cu titlul "Cercetări privind realizarea ţesăturilor cu proprietăţi antimicrobiene" sunt prezentate studiile privind influenţa tratamentelor în plasmă cu substanţe antimicrobiene asupra caracteristicilor ţesăturilor din bumbac şi poliester cu destinaţia echipamente de lucru tip barieră antimicrobiană, pansamente, bandaje etc.Lotul de ţesături din bumbac şi poliester a fost funcţionalizat în plasmă de O2 şi tratat cu suspensie de Ag-TiO2 – Sanitized 27-22 Silver şi chitosan. Probele de ţesături nefinisate sunt comparate cu probele tratate în plasmă şi având tratamente speciale, antimicrobiene aplicate (ioni de argint şi chitosan). Ţesăturile tratate în plasmă cu tratamente speciale au fost testate pentru evaluarea proprietăţilor antimicrobiene în laboratorul din INCDTP conform ISO 20743:2007 pe fungii de Candida albicans şi Trichophyton interdigitale. În capitolul al 5-lea sunt prezentate concluzii generale şi direcţii viitoare de cercetare.

CAPITOLUL 1 - ASPECTE GENERALE PRIVIND UTILIZAREA PLASMEI LA TRATAREA

MATERIALELOR TEXTILE

STUDIU BIBLIOGRAFIC Acest capitol prezintă aspecte privind utilizarea plasmei la tratarea

materialelor textile, tipurile de echipamente cu plasmă utilizate în industria textilă, avantajele şi dezavantajele utilizării plasmei în funcţionalizarea materialelor textile [1-241].

Materialele textile cu proprietăți intrinseci foarte valoroase ca flexibilitatea, grosimea mică, tușeu plăcut se pretează la adăugarea de noi funcţionalități. Metodele tradiţionale de aplicare a proceselor de finisare la umed în vederea obţinerii unor proprietăţi multifuncţionale necesită utilizarea unor cantităţi mari de substanţe chimice, apă şi energie. Plasma este o tehnică de prelucrare, în stare uscată şi constituie o soluţie de reducere a consumurilor celor trei resurse. Tehnologia de tratare cu plasmă modifică structura chimică şi topografia suprafeţei materialului textil şi contribuie, atât la îmbunătăţirea aspectului de suprafaţă, cât şi a rezistenţei la tracţiune, sfâşiere, afinităţii coloranţilor, rezistenţei vopsirii etc [80-82].

1.1 Generalităţi privind mediul de plasmă

13

Plasma reprezintă un gaz ionizat parţial care conţine ioni/radicali, electroni, atomi, molecule și fotoni. Plasma este un mediu neutru din punct de vedere electric.

Plasma se poate genera prin aplicarea unui câmp electric între doi

electrozi aflați într-un gaz, la presiune atmosferică sau la presiune mică, într-o incintă închisă. Proprietățile plasmei sunt determinate de gazele folosite pentru generarea acesteia, de puterea electrică aplicată şi de materialul, forma, respectiv dimensiunile electrozilor.

Principiul tratamentelor cu plasmă constă în punerea în contact a

materialului textil cu un mediu foarte reactiv care conţine ioni, electroni, fotoni, raze UV, molecule neutre, radicali liberi şi atomi. Rezultatele tratamentului cu plasmă depind de următoarele condiţii de tratare: - instalaţia şi caracteristicile plasmei generate, tipul generatorului de plasmă, frecvenţa plasmei, camera plasmei, tipul de plasmă (primară sau secundară), presiunea de încercare, compoziţia gazelor plasmatice, puterea plasmei; - materialul tratat: structură, compoziţie, forma de prezentare etc; - tipul de tratare; - timpul de tratare. Starea de plasmă a unui gaz este considerată ca fiind cea de-a patra stare de agregare a materiei şi poate fi atinsă dacă gazul din incintă se află la o presiune suficient de scăzută şi se furnizează energie electromagnetică din exterior pentru iniţierea procesului de ionizare a gazului [214-239].

1.2 Tipuri de echipamente cu plasmă folosite la tratarea materialelor textile

Echipamentele folosite pentru generarea plasmei se pot clasifica după

presiunea gazului din incintă în: - echipamente cu plasmă la presiune joasă (p ~ 10-2 ÷ 10-3 mbar); - echipamente cu plasmă la presiune atmosferică (p ~ 100kPa) [80].

1.3 Efecte ale tratamentelor cu plasmă asupra suprafeţelor materialelor textile

Importanţa modificării suprafeţei materialelor textile se extinde pe o gamă largă de proprietăţi pentru a asigura funcții unice sau multiple dorite pentru diferite aplicații. Funcţionalizarea materialelor textile reprezintă astăzi un domeniu de cercetare aplicativă extrem de important în care modificări ale proprietăților fizice și / sau chimice ale acestora duc la obţinerea de noi

14

produse textile şi aplicații. Procesele clasice de modificare a suprafeţelor implică utilizarea unor cantităţi mari de reactivi chimici care sunt toxici şi poluează mediul înconjurător. O alternativă de modificare a suprafeţelor des studiată în lucrările de cercetare actuale o reprezintă tratamentul în plasmă. Modificarea suprafeței prin tratament cu plasmă produce caracteristici unice de suprafață. Mai multe modificări includ, dar nu sunt limitate la: alternări hidrofilie/hidrofobie, corodarea suprafeței, ignifugare, tratamente antimicrobiene, depunere de agenţi de respingere a insectelor, rezistenţă la pete şi funcţionalizarea suprafețelor [87-100].

În procesul funcţionalizării suprafeţelor materialelor textile se utilizează plasmă cu temperatură scăzută (“plasmă rece”) sub 150oC, care nu degradează termic fibrele textile.

1.3.1 Curățarea suprafețelor Curăţarea suprafețelor constă în îndepărtarea contaminanţilor,

uleiurilor, prafului, oxizilor, agenţilor chimici şi biologici astfel: - îndepărtarea contaminanţilor organici de la suprafaţă prin pulverizare cu plasmă de argon şi corodare în plasmă cu oxigen, aer şi plasmă cu UV; - reducerea oxizilor metalici cu plasmă Ar/H2; - sterilizarea cu plasmă cu UV, sputtering şi corodare [91-96].

1.3.2 Activarea suprafețelor prin tratamentul cu plasmă

Activarea suprafeţei materialelor textile constă în formarea de radicali liberi şi/sau specii chimice reactive/ funcţionale pe suprafaţa acestora. Activarea suprafeţei are loc prin înlocuirea legăturilor slabe cu grupuri carbonil, carboxil şi hidroxil, foarte reactive. Activarea poate fi de asemenea realizată cu amino grupuri sau cu alte grupuri funcţionale, cu modificarea rugozităţii suprafeţei, stimularea îmbătrânirii sau a unor proprietăţi nepermanente. Activarea suprafeţei înainte de vopsire, imprimare, acoperire, laminare sau alte procese de finisare determină creşterea afinităţii coloranţilor şi creşterea proprietăţilor de absorbţie.

1.3.3 Corodarea cu plasmă

Pentru realizarea unui proces eficient de corodare, este necesar ca plasma să fie aplicată direct pe suprafaţa materialului. Într-o astfel de configurare, substratul este bombardat cu particule încărcate (ioni şi electroni) şi în afară de un efect chimic pur, substratul este supus de asemenea unui efect fizic de pulverizare[179].

15

1.3.4 Grefarea

- Grefarea pe suprafaţa materialului textil prin tratamentul cu plasmă presupune crearea de radicali liberi şi/sau grupe funcţionale chimice reactive respectiv activarea suprafeţei înainte de impregnarea într-o soluţie de monomer. Se realizează acoperiri funcţionale cu molecule grefate pe suprafaţa materialului textil (cu caracter hidrofob, hidrofil, antistatic, antibacterial etc.).

1.3.5 Polimerizarea în plasmă Această operaţie se realizează în două etape:

- activarea suprafeţelor cu plasmă ce utilizează gaze care nu produc polimerizarea (Ar, O2, N2, aer, He etc.); - utilizarea de plasme cu gaze care produc polimerizarea (SF6, NH4) sau vapori de monomeri (C6F14, HMDSO AAc). Polimerizarea prin depunere de vapori permite depunerea de filme foarte subţiri de polimeri cu structură reticulată, pe suprafeţele textile.

1.4 Concluzii Tratamentul în plasmă a materialelor textile este aplicat pentru următoarele scopuri: - activarea suprafeţelor care constă în formarea de radicali liberi şi/sau

specii chimice reactive/ funcţionale pe suprafaţa materialelor textile [7-13];

- curăţarea suprafeţelor care constă în îndepărtarea contaminanţilor, uleiurilor, prafului, oxizilor, agenţilor chimici şi biologici de pe suprafaţa materialelor textile, îndepărtarea impurităţilor de pe fibrele de bumbac, descleierea urzelii [81-82] Conceptul de autocurăţare sau “self cleaning”, inspirat de frunzele de lotus, care rămân curate în orice condiţii de mediu, se poate realiza prin tratarea suprafeţelor materialelor textile în plasmă cu compuşi hidrofobi (de exemplu, hidrofluorocarburi), compuşi fotocatalitici (de exemplu, oxid de zinc, oxid de titan), nanotuburi de carbon, oxizi metalici coloidali, nanoparticule de argint sau halamine clorurate [18-24];

- depunerea de filme şi pelicule prin polimerizare pe suprafeţele materialelor textile [138-159];

- corodarea cu plasmă [172-179]; - creşterea afinităţii coloranţilor, îmbunătăţirea rezistenţei vopsirilor şi

diminuarea temperaturii băii pentru vopsirea materialelor textile [157-162];

- îmbunătăţirea proprietăţilor de hidrofilie sau hidrofobie în funcţie de destinaţia produsului textil [184-199];

16

- pulverizare de nanoparticule pe suprafeţe pentru obţinerea de materiale care prezintă caracteristici speciale [173-178];

- îmbunătăţirea proprietăţilor antimicrobiene, sterilizare în plasmă etc [229-241].

Condiţiile de tratare în plasmă trebuie selectate cu cea mai mare grijă deoarece plasma poate coroda şi distruge suprafeţele. Echipamentele pentru tratarea materialelor textile funcţionează la temperaturi mai mici de 100° C pentru a nu degrada fibrele textile şi sunt proiectate atât pentru aplicaţii de laborator cât şi pentru aplicaţii industriale [200-225]. Plasma poate fi generată la joasă presiune dar şi la presiune atmosferică.

17

CAPITOLUL 2 – CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA TRATAMENTELOR ÎN PLASMĂ ASUPRA

CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE ALE ŢESĂTURILOR CU DESTINAŢIE TEXTILE MEDICALE

2.1 Introducere Dezvoltarea sistemelor inteligente de producţie şi control a calităţii materialelor textile care să satisfacă cerinţele tot mai ridicate de confort şi de sănătate solicitate de piaţă, a contribuit la elaborarea unor tehnologii textile performante dedicate special pentru realizarea produselor destinate sectorului medical. Aceste tehnologii integrează rezultatele obţinute din cele mai noi cercetări din domeniul medical şi textil cu scopul de a se crea materiale inovatoare funcţionale, numite generic textile medicale, care să asigure protecţia şi sănătatea oamenilor. Această nouă arie de aplicaţie a apărut o dată cu dezvoltarea de noi fibre şi tehnologii de fabricaţie pentru fire, ţesături, tricoturi şi materiale neţesute. Noile tehnologii au capacitatea de a revoluţiona asistenţa medicală şi sistemul de sănătate şi de a contribui la îmbunătăţirea tehnicilor medicale. Textilele medicale sunt folosite pentru prevenirea, ameliorarea şi tratamentul bolilor, ţinând cont de aspectele medicale determinate de îmbătrânirea continuă a populaţiei. Textilele medicale cuprind toate materialele textile utilizate în aplicaţii de sănătate şi igienă, aferente sectorului medical. Produsele textile sunt folosite în medicină şi în sectorul sanitar în diferite forme şi structuri. Complexitatea proprietăţilor şi cerinţelor s-a amplificat continuu odată cu stabilirea ca direcţie prioritară de cercetare crearea de materiale noi, inteligente şi funcţionale cu aplicaţii în sectorul sanitar. De aceea acest segment al industriei textile este în continuă creştere şi dezvoltare [90-96].

2.2 Scopul cercetărilor Cercetările efectuate în cadrul acestui capitol au avut drept scop efectuarea de studii şi experimente pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a tratamentelor în plasmă la funcţionalizarea şi îmbunătăţirea unor proprietăţi fizico-mecanice (rezistenţă la rupere, rezistenţă la sfâşiere, efect piling, rezistenţă la abraziune, rezistenţa vopsirii) ale ţesăturilor din bumbac 100% şi din poliester 100% cu destinaţie echipamente de protecţie, bandaje, pansamente, feşe utilizate în sectorul sanitar. S-a avut de asemenea în vedere

18

stabilirea caracteristicilor recomandate pentru mediul de plasmă care să asigure obţinerea celor mai bune performanţe în funcţie de tipul şi structura ţesăturilor destinate sectorului medical. În cadrul studiilor din acest capitol au fost proiectate şi realizate două loturi de ţesături, unul din fire de bumbac 100% şi celălalt din fire de poliester 100%. Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor fizico-mecanice ţesăturile au fost tratate timpi variabili, în mediu de plasmă şi ulterior cu agent de hidrofobizare-oleofobizare NUVA TTC. Ţesăturile au fost proiectate şi realizate conform cerinţelor specificaţiilor de produs pentru echipamente de protecţie tip barieră antimicrobiană care prezintă caracter hidrofob-oleofob.

2.3 Experimente Pentru studiul influenţei tratamentelor în plasmă asupra proprietăţilor

fizico-mecanice ale ţesăturilor destinate echipamentelor de lucru utilizate în sectorul medical a fost realizat iniţial un program de experimentări pe ţesătura din 100% Bbc (cod A1) respectiv pe ţesătura din 100% PES. Rezultatele încercărilor sunt prezentate pentru ţesătura din bumbac 100% în tabelul nr. 7, respectiv pentru ţesătura din poliester 100% în tabelul nr. 8. Ţesătura din Bbc 100%, este realizată în culorile verde şi albastru conform cerinţelor prevăzute în specificaţiile tehnice privind culorile ţesăturilor destinate confecţionării halatelor utilizate în sectorul medical. Ţesătura din 100 % PES, destinată echipamentelor de lucru utilizate în sectorul medical este de culoare albă.

Caracteristicile ţesăturilor destinate echipamentelor de lucru din sectorul medical, au fost investigate în laboratorul INCDTP pe echipamente moderne de testare.

Încercările pe ţesăturile crude şi finite din bumbac şi poliester au fost efectuate conform următoarelor standarde:

- SR EN ISO 13934-1 / Determinarea forţei maxime de rupere a ţesăturii pe direcţia urzelii şi pe direcţia bătăturii. Încercările au fost realizate pe dinamometrele Tinius Olsen şi Hounsfield;

- SR EN ISO 13937 / Determinarea forţei de sfâşiere a ţesăturii pe direcţia urzelii şi pe direcţia bătăturii. Încercările au fost realizate pe echipamentele Tinius Olsen, Hounsfield şi pendulul Elmendorf;

19

- SR EN ISO 12945 / Determinarea comportării ţesăturii la scămoşare şi la efectul de piling. Încercările au fost realizate pe echipamentul „ORBITOR PILLING & SNAGGING TESTER” şi Nu – Martindale 404, produse de firma James Heal Anglia;

- SR EN ISO 12947-2 / Determinarea rezistenţei la abraziune a ţesăturii prin metoda Martindale. Încercarea a fost realizată pe echipamentul „Nu-Martindale 404 Abrasion & Pilling Tester ;

- SR EN ISO 105- C 06 / Determinarea rezistenţei vopsirilor la spălare; - SR EN ISO 105- E04 / Determinarea rezistenţei vopsirilor la

transpiraţie; - SR EN ISO 105- X 12 / Determinarea rezistenţei vopsirilor la frecare; - SR EN ISO 105- E 01 / Determinarea rezistenţei vopsirilor la apă; - SR EN ISO 105- B02 / Determinarea rezistenţei vopsirilor la lumină.

Rezistenţele vopsirilor au fost realizate pe echipamentele: Scourotester, Wascator, ApolloXenon Arc Light and wheather Fastness Tester 700, Perspirometru James Heal, Stainingtester etc. Lotul de ţesături crude din bumbac 100% şi din poliester 100%,

destinat echipamentelor de lucru tip barieră antimicrobiană a fost supus unor tratamente speciale de funcţionalizare în plasmă şi depunere de substanţe hidrofob-oleofobe şi antimicrobiene.

Pentru funcţionalizarea în plasmă a ţesăturilor a fost utilizată instalaţia tip 400 roll-to-roll care este dotată cu două generatoare de plasmă (un generator funcţionează în domeniul defrecvenţă KHz şi unul în domeniul de frecvenţă MHz), presiunea de lucru a fost de 20 mTorr la temperatura camerei.

Pentru studiul influenţei tratamentului în plasmă asupra caracteristicilor ţesăturilor din bumbac 100%, timpul de tratare în plasmă a fost până la 100 minute respectiv de 90 minute la cele din poliester 100% [230-240]. Gazul utilizat la alimentarea instalaţiei tip 400 roll-to-roll pentru generarea mediului de plasmă a fost hexafluoropropane (C3H2F6). Frecvenţa utilizată a fost de 50 KHz iar puterea echivalentă a fost de 50, 100 şi 150 W. Caracteristicile obţinute pentru ţesăturile din bumbac şi poliester sunt similare cu cele prezentate în cercetările din literatura de specialitate [1-11].

2.4 Prelucrarea datelor experimentale Prelucrarea datelor experimentale a fost realizată cu pachetul software

IBM SPSS Statistics. Pachetul software IBM SPSS Statistics este unul dintre cele mai utilizate programe de statistică. Prima versiune a fost creată în anul 1968 la universitatea din Stanford USA cu scopul efectuării analizei statistice a datelor din domeniul ştiinţelor sociale cu denumirea SPSS.Ulterior au apărut

20

noi versiuni cu facilităţi diverse. Din anul 2010 software-ul este produs de firma IBM sub numele de IBM SPSS Statistics şi este una din cele mai performante aplicaţii software de statistică de pe piaţă. Software-ul este destinat organizaţiilor de cercetare, mediului academic, companiilor şi organizaţiilor guvernamentale, fiind recunoscut de toate comunităţile de cercetare ştiinţifică ca instrument de analiză şi interpretare a datelor. IBM SPSS Statistics cuprinde un set complet de instrumente de analiză ştiinţifică, predicţie, managementul datelor, prezentarea şi utilizarea grafică a acestora. Aplicaţiile oferă soluţii în timp util la problemele complexe care necesită o cunoaştere mai bună a fenomenelor studiate [242].Modelul matematic propus pentru ajustarea datelor experimentale este o curbă neliniară sigmoidă, cu forma generală dată de ecuaţia (2.1.):

(2.1.)

în care: y - este parametrul fizico-mecanic al ţesăturii care trebuie modelat; e - baza logaritmului natural (e = 2,718); a, b şi c - sunt constante care se determină prin aplicarea în IBM SPSS

Statistics a procedurii de regresie neliniară; tx - parametru variabil care depinde de durata tratamentului aplicat

(ttp); )20( += tpx tt [min] pentru modelarea forţei de sfâşiere pe direcţia

urzelii la ţesăturile din poliester 100%; )25( += tpx tt [min] pentru modelarea efectului piling, la ţesăturile din

poliester 100%; )40( += tpx tt [min] pentru modelarea forţei de rupere pe direcţia

urzelii şi a bătăturii, a forţei de sfâşiere pe direcţia urzelii şi a bătăturii şi a rezistenţei la abraziune pentru ţesăturile din bumbac 100% respectiv a rezistenţei la abraziune pentru ţesăturile din poliester 100%;

)50( += tpx tt [min] pentru modelarea efectului piling, la ţesăturile din bumbac 100% respectiv pentru modelarea forţei de rupere pe direcţia urzelii şi a forţei de sfâşiere pe direcţia bătăturii la ţesăturile din poliester 100%;

)60( += tpx tt [min] pentru modelarea forţei de rupere pe direcţia bătăturii, la ţesăturile din poliester 100%;

ttp - timpul de tratare în mediu cu plasmă, în minute.

)( 21xx tc

tba

ey++

=

21

2.5 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei la rupere a ţesăturilor cu destinaţie articole medicale

Caracteristicile ţesăturilor din bumbac 100% şi din poliester 100%

destinate confecţionării echipamentelor de lucru din sectorul medical, sunt prezentate în tabelele nr.7 şi 8. Conform cerinţelor specificaţiilor tehnice pentru halate utilizate în sectorul medical, ţesătura din 100% Bbc (cod A1), a fost vopsită în culorile verde şi albastru. Ţesătura din poliester (tabelul nr. 8) este de culoare albă. Ţesătura din bumbac100% după procesul de vopsire a fost tratată în plasmă de hexaflouropropane şi agent de hidrofobizare NUVA TTC [1-2].

Proprietăţile de tracţiune ale ţesăturilor sunt importante pentru echipamentele de protecţie utilizate în sectorul medical şi au fost analizate conform EN ISO 13934 pe echipamentele Hounsfield şi Tinius Olsen.

2.5.1 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei la rupere pe direcţia urzelii a ţesăturilor din bumbac şi poliester cu destinaţie articole medicale

Pentru evaluarea forţei maxime la rupere pe direcţia urzelii în cazul ţesăturii din Bbc şi PES netratate, respectiv tratate în plasmă de hexafluorpropane cu NUVA TTC timp variabil (10, 20, 30, 90 şi 100 min), s-au efectuat încercări pe câte 20 eşantioane din fiecare probă (ţesături crude şi finisate cu tratamente speciale). Prelucrarea şi analiza rezultatelor încercărilor a fost realizată cu aplicaţiile specifice din pachetul software IBM SPSS Statistics respectiv Descriptive statistics şi ANOVA cu un factor [242]. Prin analiza descriptivă s-au estimat media, abaterea medie pătratică şi coeficientul de variaţie pentru probele netratate respectiv tratate în plasmă.

A) Ţesătură din 100% Bbc (A1) Parametrii statistici calculaţi, referitori la forţa de rupere pe direcţia

urzelii în cazul ţesăturii din Bbc 100% sunt prezentaţi sintetic în tabelul nr. 9.

22

Tabelul nr. 9 – Parametrii statistici aferenţi forţei de rupere pe direcţia urzelii la ţesătura din Bbc 100% (A1) funcţionalizată în plasmă

de hexafluoropropane

Denumire indicator

Proba Martor, urzeală

Proba tratată cu plasmă 10 minute, urzeală

Proba tratată cu plasmă 20 minute urzeală




Media [N]

463,10 521,55 614,80 580,90 451,90 403,85

Abaterea pătratică medie

6,299 5,698 3,592 13,026 3,810 10,091

CV [%] 1,360 1,097 0,584 2,242 0,843 2,499

Evoluţia forţei de rupere pe direcţia urzelii la ţesătura din bumbac

100% (A1) tratată în plasmă de hexafluorpropane timp variabil (10, 20, 30, 90 şi 100 min), este prezentată grafic în figura nr. 12.

Figura nr. 12 - Reprezentarea grafică a evoluţiei forţei maxime de rupere pe direcţia urzelii la ţesătura din 100% Bbc (A1) tratată în mediu

cu plasmă de hexafluorpropane

Forţa de rupere pe direcţia urzelii la ţesătura din bumbac 100%, tratată în mediu cu plasmă de hexafluorpropane

350

400

450

500

550

600

650

700

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Eşantion

[N]

M

TP_10 min

TP_20 min

TP_30 min

TP_90 min

TP_100 min

23

Evoluţia forţei de rupere pe direcţia urzelii, măsurată respectiv estimată pe baza modelului de regresie neliniară, la ţesătura din bumbac 100% (A1) tratată în plasmă de hexafluorpropane timp variabil (10, 20, 30, 90 şi 100 min), cu masa pe unitatea de suprafaţă de 119 g/m2, este prezentată în figura nr. 13.

Figura nr. 13 - Reprezentarea grafică a curbei de regresie care estimează dinamica forţei de rupere pe direcţia urzelii la ţesătura de 100% bumbac,

funcţionalizată în mediu cu plasmă de hexafluoropropane

2. 6 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei la sfâşiere a ţesăturilor cu destinaţie articole medicale

Forţa de sfâşiere reprezintă o caracteristică împortantă pentru cerinţele de calitate ale ţesăturilor cu destinaţie articole medicale. Forţa necesară pentru a se propaga o sfâşiere în condiţii specificate a fost determinată pe echipamentele Hounsfield şi Tinius Olsen.

Forţa de sfâşiere pentru ţesăturile cu destinaţie articole medicale a fost determinată în newtoni, conform standardului EN ISO 13937. Din fiecare ţesătură au fost decupate 20 epruvete pe direcţia urzelii şi 20 epruvete pe direcţia bătăturii, au fost tratate în plasmă cu agent de hidrofobizare-oleofobizare NUVA TTC şi au fost analizate proprietăţile de sfâşiere înainte şi după tratamentul în plasmă.

Evoluţia forţei de sfâşiere pe direcţia urzelii la ţesătura din bumbac 100% (A1) cu masa pe unitatea de suprafaţă de 119 g/m2, tratată în plasmă de hexafluoropropane timp variabil (10, 20, 30, 90 şi 100 min) este prezentată grafic în figura nr. 20

Dinamica forţei de rupere pe direcţia urzelii la ţesătura din bumbac 100%, tratată în mediul cu plasmă de hexafluoropropane

463,10

521,55

614,80580,90

451,90

403,85452,12

562,31586,65 574,94

550,89524,24

498,70475,47

454,81436,58

420,51

300,00

350,00

400,00

450,00

500,00

550,00

600,00

650,00

700,00

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Timp de tratare [min]

[N]

Frup urz mas

Frup urz est

24

Figura nr. 20 - Reprezentarea grafică a evoluţiei forţei de sfâşiere pe direcţia urzelii la ţesătura din 100% Bbc, tratată în mediu cu plasmă de

hexafluoropropane

2. 7 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra efectului piling la ţesăturile cu destinaţie textile medicale

Efectul piling este un fenomen nedorit pe care produsele textile îl manifestă după un anumit timp de utilizare, acesta constând în formarea pe suprafaţa materialului a unor biluţe de fibre încâlcite. Pe lângă aspectul inestetic, efectul piling cauzează şi deprecierea caracteristicilor mecanice ale materialului textil. Efectul Piling este un rezultat al procesului de frecare între părţi diferite ale unui articol de îmbrăcăminte sau între un articol de îmbrăcăminte şi un element abraziv în timpul purtării sau în timpul spălării.

Evoluţia efectului piling la ţesătura din bumbac 100%cu masa pe unitatea de suprafaţă de 119 g/m2 , tratată în plasmă de hexafluoropropane timp variabil (10, 20, 30, 90 şi 100 min) este prezentată grafic în figura nr. 28.

Forţa de sfâşiere pe direcţia urzelii la ţesătura din bumbac 100%, tratată în mediu cu plasmă de hexafluorpropane

9

9,5

10

10,5

11

11,5

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Eşantion

[N]

M

TP_10 min

TP_20 min

TP_30 min

TP_90 min

TP_100 min

25

Figura nr. 28 - Reprezentare grafică pentru evoluţia efectului piling al ţesăturii din 100% Bbc funcţionalizată în plasmă

2. 8 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei la abraziune a ţesăturilor cu destinaţie textile medicale

Rezistenţa la abraziune reprezintă comportarea materialelor textile la solicitările de abraziune (frecare) şi se poate exprima prin numărul de cicluri de frecare până la un anumit grad de uzură. Testul de abraziunea reprezintă procesul de uzură sau degradarea unei probe de ţesătură ca urmare a frecării de un corp abraziv, în condiţii stabilite. Uzura prin abraziune reprezintă modificarea suprafeţei şi structurii unei ţesături supuse abraziunii, prin deplasarea poziţiei firelor în procesul de frecare. Deteriorarea epruvetei de ţesătură în timpul procesului de abraziune se produce când două fire separate din epruveta supusă procesului de frecare sunt complet rupte.Ţesăturile cu destinaţie textile medicale au fost testate la abraziune pe echipamentul Nu – Martindale 404 cu ţesătură abrazivă achiziţionată de la firma James Heal Anglia.

Dinamica rezistenţei la abraziune a ţesăturii din bumbac 100%cu masa pe unitatea de suprafaţă de 119 g/m2 , tratată în plasmă de hexafluoropropane timp variabil (10, 20, 30, 90 şi 100 min) este prezentată grafic în figura nr. 32.

Efectul piling la ţesătura din bumbac 100%tratată în mediu cu plasmă de hexafluoropropane

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Eşantion

No

tă

M

TP_10 min

TP_20 min

TP_30 min

TP_90 min

TP_100 min

26

Figura nr. 32 - Reprezentare grafică pentru evoluţia rezistenţei la abraziune a ţesăturii din 100% Bbc, destinată echipamentelor de lucru

din sectorul sanitar Pentru a evalua influenţa tratamentului cu plasmă respectiv durata

tratamentului asupra rezistenţei la abraziune la ţesăturile din bumbac 100%, s-a utilizat din statistica inferenţială testul ANOVA cu un factor, test care a evidenţiat faptul că între cele 6 grupuri de date experimentale există diferenţe foarte semnificative între medii (p<0,001). Acest fapt demonstrează că atât tratamentul cu plasmă cât şi durata acestuia influenţează rezistenţa la abraziune la ţesăturile din bumbac 100%. Prin aplicarea testului posthoc Tukey HSD s-a evidenţiat faptul că nu există niciun subset omogen din punct de vedere al mediilor.

Rezultatele experimentale au fost modelate matematic utilizându-se pentru evaluarea rezistenţei la abraziune o ecuaţie neliniară exponenţială de forma generală (2.1) cu )40( += tpx tt . Valorile parametrilor determinaţi prin aplicarea în IBM SPSS Statistics a procedurii de regresie neliniară, sunt: a = 9,971; b = 89,063 şi c = - 2463,38.

Rezistenţa la abraziune pentru ţesătura din bumbac 100%, tratată în mediu cu plasmă de hexafluoropropane

20000

30000

40000

50000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Eşantion

[Nr.

cic

luri

de a

bra

ziu

ne]

M

TP_10 min

TP_20 min

TP_30 min

TP_90 min

TP_100 min

27

Cu valorile coeficienţilor determinaţi mai sus, ecuaţia de regresie pentru estimarea rezistenţei la abraziune a ţesăturii din bumbac 100% este următoarea:

(nr. cicluri abraziune) (2.12)

unde:

)40( += tpx tt [min]

cu ttp = (0 : 100 ) min

Valoarea coeficientului de corelaţie multiplă este R = 0,839 şi arată că există o legătură puternică între rezistenţa la abraziune şi durata tratamentului aplicat în mediul cu plasmă. Valoarea coeficientului de determinare este R2 = 0,705 şi arată că se poate face o estimare bună a rezistenţei la abraziune, la ţesătura din bumbac 100%, cu ecuaţia de regresie (2.12). Prin modelul prezentat, circa 70,5% din variaţia rezistenţei la abraziune este explicată de durata tratamentului aplicat în mediul cu plasmă.

2. 9 Cercetări privind influenţa tratamentului în plasmă asupra rezistenţei vopsirii ţesăturilor din bumbac 100% cu destinaţie textile medicale

Pentru a pune în evidenţă eficacitatea tratării ţesăturilor în plasmă s-au urmărit rezistenţele vopsirii ţesăturilor tratate în plasmă prin studiul comparativ al ţesăturii din 100% Bbc, cu destinaţia echipamente de lucru utilizate în sectorul sanitar, pregătită clasic înainte de vopsire şi aceeaşi ţesătură tratată în plasmă de oxigen pentru curăţarea şi activarea suprafeţei înainte de procesul de vopsire. S-au determinat : Rezistenţa vopsirii ţesăturilor vopsite clasic comparativ cu ţesătura tratată în plasmă şi vopsită, cu metodele din standardele internaţionale:

2138,2463063,89971,9

xx ttBbc eRa

−+

=

28

- rezistenţa vopsirii la spălare conform SR EN ISO 105- C 06: 201; - rezistenţa vopsirii la transpiraţie conform SR EN ISO 105- E04: 2013; - rezistenţa vopsirii la frecare conform SR EN ISO 105- X 12: 2003; - rezistenţa vopsirii la apă conform SR EN ISO 105- E 01: 2003; - rezistenţa vopsirii la lumină conform SR EN ISO 105- B02: 2003.

2.10. Concluzii Ţesăturile din 100% Bbc şi 100% PES cu destinaţie textile medicale au

fost tratate în plasmă de hexafluoropropane şi agent de hidrofobizare-oleofobizare NUVA TTC pentru îmbunătăţirea caracteristicilor fizico-mecanice şi fizico-chimice. Tratamentul în plasmă s-a realizat pe instalaţia 400 Roll-to-roll din dotarea INCDTP. Din analiza prezentată în teză rezultă că durata recomandată pentru tratamentul în plasmă a ţesăturilor din bumbac 100% cu destinaţie textile medicale este de 20 minute pentru toate caracteristicile fizico-mecanice analizate.

Îmbunătăţirea caracteristicilor fizico-mecanice ale ţesăturilor din bumbac 100% tratate în mediu de plasmă comparativ cu cele netratate se produce în următoarele limite: 32,76% : 37,88% pentru forţa de rupere; 15,38% : 17,97% pentru forţa de sfâşiere; 47,26% pentru efectul piling; 29,38% pentru rezistenţa la abraziune.

Având în vedere că îmbunătăţirea procentuală a caracteristicilor fizico-mecanice se realizează în limite largi se consideră că este justificată aplicarea tratamentului în mediu cu plasmă de hexaflouropropane timp de 20 minute la ţesăturile din bumbac 100% cu destinaţie textile medicale.

- Rezistenţa vopsirilor ţesăturilor din bumbac 100% tratate în plasmă timp de 20 minute este îmbunătăţită, fapt evidenţiat de creşterea afinităţii fibrei de bumbac demonstrate prin creşterea valorilor notelor de apreciere în cazul rezistenţelor coloristice ale ţesăturilor vopsite în culori albastru şi verde.

- Diferenţa de culoare între cele două tipuri de pregătire a ţesăturilor pentru vopsire evidenţiază probe vopsite în culori mai strălucitoare şi mai puţin saturate în cazul pregătirii în plasmă faţă de situaţia în care pregătirea ţesăturii se realizează prin metode clasice cu reactivi chimici.

Din analiza prezentată în teză rezultă că durata recomandată pentru tratamentul în plasmă a ţesăturilor din poliester 100% cu destinaţie textile medicale este de 20 minute pentru toate caracteristicile fizico-mecanice analizate.

29

Îmbunătăţirea caracteristicilor fizico-mecanice ale ţesăturilor din poliester 100% tratate în mediu de plasmă comparativ cu cele netratate se produce în următoarele limite:

1,21% ÷ 1,41% pentru forţa de rupere; 5,61% ÷ 11,13% pentru forţa de sfâşiere; 34,29% pentru efectul piling; 5,30% pentru rezistenţa la abraziune.

Având în vedere că îmbunătăţirea caracteristicilor fizico-mecanice se realizează în limite largi se consideră că este justificată aplicarea tratamentului în mediu cu plasmă timp de 20 minute la ţesăturile din PES 100%, mai ales la acele sortimente la care efectul piling, forţa de sfâşiere şi rezistenţa la abraziune sunt factori importanţi la confecţionarea de produse destinate sectorului sanitar. Caracteristicile fizico-mecanice şi fizico-chimice cele mai bune le prezintă ţesăturile cu destinaţie articole medicale din bumbac 100% şi PES 100%, tratate în plasmă de hexafluoropropane cu agent de hidrofobizare–oleofobizare NUVA TTC timp 20 minute, la presiunea de 20 mTorr şi temperatura de 27°C.

CAPITOLUL 3 - CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA MEDIULUI DE PLASMĂ ASUPRA CARACTERULUI

HIDROFOB-OLEOFOB AL ŢESĂTURILOR CU DESTINAŢIE ECHIPAMENTE DE LUCRU TIP BARIERĂ

ANTIMICROBIANĂ

3.1 Aspecte generale Pentru realizarea studiilor din cadrul acestui capitol a fost proiectat şi

realizat în INCDTP un lot de ţesături destinate sectorului medical, pentru echipamente de protecţie şi lucru de tip barieră antimicrobiană. Pentru realizarea ţesăturilor cu destinaţia echipamente de lucru tip barieră antimicrobiană au fost evaluate cerinţele specifice domeniului medical, secţiilor de chirurgie, care pentru acest tip de produse solicită proprietăţi fizico-mecanice, fizico-chimice specifice şi caracteristici hidrofob-oleofobe [1-2].

Cercetările realizate în scopul obţinerii de produse de calitate superioară, conform cerinţelor specificaţiilor tehnice ale echipamentelor de protecţie utilizate în mediul spitalicesc, determină elaborarea de tehnologii cu diverse obiective cum ar fi: respingerea apei (hidrofobizare), respingerea

30

substanţelor lichide grase (oleofobizare), reducerea încărcării cu electricitate statică, uşurarea îndepărtării murdăriei prin spălare etc [3-14].

Prin tratamentul de hidrofobizare-oleofobizare se urmăreşte dobândirea de către ţesături a proprietăţilor de a respinge lichidele (apă, sânge, uleiuri etc), proprietăţi care se obţin prin tratarea ţesăturilor cu produse speciale. Aceste produse conferă ţesăturilor proprietatea ca pe suprafaţa lor să nu apară grupe polare şi să nu permită stabilirea legăturilor de hidrogen cu picăturile de lichid, care ,,perlează,, adică dobândesc forma sferică deoarece forţele de adeziune lichid-suprafaţă sunt foarte mici şi asupra picăturilor acţionează în acest caz numai forţele de coeziune internă. Aceste forţe dau naştere la o tensiune superficială, care acţionează asupra picăturilor şi le modelează sub formă sferică, pe care o prezintă în mod obişnuit în aer; figura nr. 37 [80; http://www.plasma.de/]. Conceptul de autocurăţare sau “self cleaning”, inspirat de frunzele de lotus, care rămân curate în orice condiţii de mediu, se poate realiza prin tratarea suprafeţelor materialelor textile în plasmă cu ajutorul compuşilor hidrofobi (de exemplu, hidrofluorocarburi), compuşi fo tocatalitici (d e exemplu, oxid de zinc, oxid de titan), nanotuburi de carbon, oxizi metalici coloidali, nanoparticule de argint sau halamine clorurate [80].

Figura nr. 37 - Imagini preluate de pe suprafaţa materialului textil care prezintă caracter hidrofob-oleofob [80]

3.2 Condiţii şi variante de lucru În lucrare, pentru obţinerea caracterului hidrofob-oleofob necesar

produselor de îmbrăcăminte tip barieră antimicrobiană utilizate în mediul spitalicesc, a fost proiectat şi realizat un lot de ţesături din bumbac şi poliester la care s-au aplicat tratamente speciale în plasmă de hexaflouropropane (C3H2F6) şi agent de hidrofobizare-oleofobizare NUVA TTC [1-2].

Principalele elemente de structură ale ţesăturilor analizate pentru studierea proprietăţilor hidrofob-oleofobe sunt prezentate în tabelul nr. 23.

31

Tabelul nr. 23 - Caracteristici ţesături [2]

PROBE ŢESĂTURI

Masa pe unitatea de suprafaţă, (g/m2)

Desime (fire/10cm)

Densitate de lungime fire

U B U B

Bumbac (Bbc) 119 589 366 Nm 50/2 Nm 40/1

Poliester (PES) 128 758 404 dtex 83,1

dtex 168,2

Tratamentele s-au efectuat pe ţesături din bumbac vopsite în culori

verde şi albastru iar ţesătura de poliester de culoare albă [2]. După vopsire, probele au fost spălate, uscate şi apoi supuse

tratamentelor de modificare a suprafeţei propuse.

3.3 Rezultate şi interpretări Rezultatele obţinute după tratamentele în plasmă pentru probele de

ţesături din 100% bumbac (A1 : A6) şi probele din poliester 100% (B1 : B6), comparativ cu probele martor netratate în plasmă (M), sunt prezentate în tabelele nr. 25 şi 26.

Tabelul nr. 25 - Tratamente cu plasmă de hexafluoropropane pe ţesături din bumbac

Varianta

Cantitatea de apă absorbită,

WH2O,

%

Timp de absorbţie, s

Unghi de contact, grade

Higroscopicitate

Permeabilitate la

H,

%

iH,

g/m2

.h

vapori,

g/m2.h

aer, (presiune 100 Pa)

m3/m2.min

A1 37,43 3642 97,8 11,54 0,6463

14,62 48,21

32

A2 24,11 6786 105 10,12 0,5668

15,18 46,19

A3 16,42 12981 119 9,38 0,5253

15,49 44,10

A4 7,97 15100 124 9,01 0,5047

15,68 43,82

A5 7,79 15268 130 8,85 0,4957

15,90 42,92

A6 7,55 15369 135 7,96 0,4943

15,99 41,80

M 75,23 2 0 12,82 0,71 13,52 51,67

De pe fiecare probă analizată pentru determinarea unghiului de contact s-au preluat imagini din două în două minute timp de 10 minute conform metodei de laborator din INCDTP [1-2].

0 min 2 min 4 min 6 min 8 min

Figura nr. 39 - Imagini preluate de pe ţesăturile din bumbac 100% care

prezintă caracter hidrofob-oleofob [1-2]

0 min 2 min 4 min 6 min 8 min

Figura nr. 40 - Imagini preluate de pe ţesăturile din poliester 100% care

prezintă caracter hidrofob-oleofob [1-2]

33

3.4 Concluzii Ţesăturile utilizate la realizarea echipamentele de protecţie tip barieră

antimicrobiană trebuie să prezinte proprietăţi fizico-mecanice şi fizico-chimice îmbunătăţite precum şi caracter hidrofob-oleofob.

Pentru obţinerea proprietăţilor hidrofob-oleofobe rezistente la spălare, ţesăturile din bumbac şi poliester au fost tratate în plasmă de hexaflouropropane şi agent de hidrofobizare NUVA TTC.

- Tratamentele de activare în plasmă şi cele de activare în plasmă urmate de tratamente cu NUVA TTC modifică caracteristicile de suprafaţă ale fibrelor din bumbac şi poliester.

- Prin tratamentele în plasmă de hexafluoropropane timp de 20 minute urmat de tratamentul hidrofobizare-oleofobizare cu NUVA TTC caracterul hidrofob-oleofob al ţesăturilor creşte, diferenţele cele mai mari între probele netratate şi cele tratate observându-se în cazul probelor din bumbac 100%.

- Caracterul hidrofob al ţesăturilor creşte prin mărirea duratei de tratare în plasmă de hexafluoropropane la 20 minute şi a concentraţiei produsului NUVA TTC din băile de tratare; valorile cele mai bune se obţin pentru concentraţii de 7 g/l.

- În imaginile din figurile nr. 41 şi 42, preluate cu ajutorul microscopului electronic FEI QUANTA, se observă o morfologie diferită a ţesăturilor hidrofobizate în plasmă de hexafluoropropane şi agent de hidrofobizare-oleofobizare NUVA TTC faţă de proba martor netratată.

- În urma tratamentelor speciale în plasmă de hexafluoropropane şi NUVA TTC unghiul de contact a picăturilor de lichid cu suprafeţele creşte la valori mai mari de 90 grade (valori care evidenţiază un caracter puternic hidrofob-oleofob al ţesăturilor cu destinaţie echipamente de protecţie tip barieră antimicrobiană).

- Din analiza imaginilor preluate cu ajutorul microscopului electronic FEI QUANTA şi din măsurarea unghiului de contact a picăturilor de lichid cu suprafaţa ţesăturilor se observă efectul diminuat al tratamentului de hidrofobizare-oleofobizare după cinci cicluri de spălare şi uscare conform EN ISO 6330/2012.

- La ţesăturile din bumbac 100% tratate numai în plasmă, după cinci cicluri de spălare şi uscare, ungh

- iul de contact scade de la 135,0 grade la 85,9 grade, ceea ce reduce caracterul hidrofob-oleofob al acestora, motiv pentru care nu se recomandă a mai fi utilizate ca echipamente de protecţie tip barieră antimicrobiană [230-240].

34

- Tratamentele în plasmă cu produse de oleofobizare-hidrofobizare constitue o alternativă a tratamentelor clasice mai scumpe şi cu impact negativ asupra mediului [1-2].

CAPITOLUL 4 – CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA ŢESĂTURILOR CU PROPRIETĂŢI ANTIMICROBIENE

În vederea derulării acestor cercetări au fost proiectate şi realizate ţesături din bumbac şi din poliester cu destinaţie articole medicale. Caracteristicile ţesăturilor sunt prezentate în tabelul nr. 35 [1-2].

Variantele de ţesături V1 : V3, din bumbac 100%, vopsite în culori verde şi albastru conform specificaţiilor de produs pentru echipamente de protecţie utilizate în mediul spitalicesc, au fost tratate special în plasmă de O2, timp de 20 minute, pentru curăţarea şi activarea suprafeţelor înainte de procesul de vopsire. După procesul de vopsire ţesăturile au fost tratate prin procesul de fulardare cu soluţie coloidală pe bază de ioni de argint sau soluţie de chitosan pentru îmbunătăţirea proprietăţilor antimicrobiene. Varianta V4 cu destinaţie bandaje antimicrobiene, de culoare albă a fost tratată cu soluţie coloidală pe bază de ioni de argint sau soluţie de chitosan.

Ţesăturile din Bbc 100% şi din PES 100% tratate cu substanţele antimicrobiene au fost testate în laboratoarele de microbiologie din INCDTP pe fungi de Candida albicans şi Trichophyton interdigitale. Fungii reprezintă un grup divers de microorganisme suficient diferenţiate de alte forme de viaţă pentru a putea fi considerate entităţi aparte. Anumiţi fungi prezintă diverse forme de creştere şi pot exista fie sub formă de levuri, fie sub formă de filamente în funcţie de temperatură. Stadiul de levură se formează în ţesutul gazdă şi în cultura dezvoltată la 37°C, iar stadiul de mucegai este observat în culturile dezvoltate la temperaturi cuprinse între 25-28°C. Aceşti fungi sunt denumiţi dimorfi. Alte microorganisme pot să producă levuri şi filamente, cele două forme coexistând, apariţia lor nefiind neapărat determinată de temperatură. Aceşti fungi sunt denumiţi polimorfi. Fungii asemănători levurilorcresc predominant ca levuri care înmuguresc. Pot forma lanţuri sau celule filamentoase alungite denumite pseudohife (Candida albicans). Fungii filamentoşicresc ca filamente (hife) şi produc o reţea împletită denumita miceliu. Produc spori asexuaţi (conidii) care pot fi izolaţi sau multicelulari.

Conidiile sunt produse în lanţuri lungi sau în hife (conidiofori): Aspergillus, Trichophyton şi Zygomycete (Mucor) [94-100]. În tabelul nr. 31 se prezintă caracteristicile fizico-mecanice ale ţesăturilor crude din 100% bumbac şi din 100% poliester cu destinaţie articole medicale cu proprietăţi antimicrobiene [2].

35

4.1 Studiul proprietăţilor antimicrobiene ale ţesăturilor tratate cu soluţie coloidală pe bază de ioni de argint

În zilele noastre, proprietăţile dezinfectante ale argintului sunt utilizate în domenii neaşteptate: filtre de argint pot fi găsite în sursele de apă ale avioanelor şi navetelor spaţiale pentru a garanta o apă fără germeni. Pe staţia spaţială Mir, argintul este folosit pentru a steriliza apa reciclată. Argintul este utilizat şi pentru a înlocui clorul din piscinele de înot, deoarece are o acţiune germicidă mai puternică decât acesta şi nu are mirosul şi celelalte efecte neplăcute ale clorului. Chiar dacă de-a lungul timpului s-au efectuat cercetări intense pentru a se găsi un produs farmaceutic superior, argintul coloidal încă este considerat cea mai eficientă modalitate de luptă contra germenilor şi de vindecare rapidă a cazurilor de arsuri severe. În timp ce un antibiotic farmaceutic convenţional este eficient împotriva a şase sau şapte tipuri de germeni şi total ineficient contra virusurilor, generând cel mai adesea efecte secundare nedorite, argintul este letal pentru mai mult de 650 de tipuri de bacterii, virusuri, fungi şi paraziţi, fără însă a fi toxic pentru organismul uman. Argintul coloidal poate fi definit ca o soluţie din particule extrem de fine suspendate în apă, ceea ce îl face foarte uşor de asimilat de către organism [27-44].

Cercetările ştiinţifice au arătat că atunci când sunt prezenţi ionii de argint încărcaţi pozitiv, se creează energie electromagnetică în şi în jurul celulelor. Agenţii patogeni sunt astfel „dezactivaţi” şi totodată are loc o reîntinerire remarcabilă a ţesuturilor. Argintul echilibrează viaţa moleculară complexă a diferitelor sisteme ale corpului şi ajută la vindecarea rapidă, oricând este necesar [45-47].

Sub formă de soluţie coloidală având un înalt grad de puritate, argintul constituie un remediu natural foarte eficient şi simplu împotriva multor afecţiuni, şi mai ales împotriva infecţiilor. Unul din cele mai remarcabile aspecte referitoare la suspensia realizată din Ag-TiO2 este faptul că are un spectru extrem de larg de aplicaţii şi întrebuinţări. Spre deosebire de medicamentele de sinteză, acţiunea sa biologică este orientată la nivel de structură celulară [69-79].

Experimente: variantele de ţesături V1 : V4 (caracteristici prezentate în tabelul nr. 31), au fost tratate în plasmă de O2 şi apoi tratate prin procesul de fulardare cu soluţie de argint coloidal în diferite concentraţii în scopul îmbunătăţirii proprietăţilor: anti-microbiene, antifungice etc. Pe tot parcursul procesului de aplicare al ionilor de argint s-a utilizat apa distilată pentru a preveni orice posibilitate de impurificare sau de inhibare a proprietăţilor anti-microbiene.

Ţesăturile din bumbac 100% şi din poliester 100% au fost tratate în plasmă de oxigen, la presiunea de 20 mTorr, temperatura de 27° C, timp de 20

36

minute şi apoi a fost depusă suspensie de Ag-TiO2– Sanitized 27-22 Silver pe ţesături prin procesul de fulardare.

4.2 Tratarea ţesăturilor cu chitosan

Chitosanul este cel mai răspândit polimer natural după celuloză şi se obține prin tratarea alcalină a chitinei și dezagregarea grupelor acetil. Chitina se găsește din abundență în organisme, de exemplu crustacee, insecte dar și în ciuperci, alge etc. Datorită posibilității de modificare facilă a grupelor - OH și - NH2 se folosesc în diferite domenii textile. Chitosanul se obține din chitină după cum urmează: - carapacele de pești oceanici (crabi, creveți) se curăță și se îndepărtează proteinele cu hidroxid de sodiu, NaOH (5%); - chitina (insolubilă în apă) se dezacetilează cu NaOH (40 : 50%) la 100 : 120 °C; - chitosanul (sub formă de aglomerări) (insolubil în apă dar solubil în acid) se usucă, se taie în bucățele și se transformă în pulbere.

Activităţi experimentale În lucrare soluţia de chitosan a fost depusă pe ţesăturile din bumbac

100% (probele V1 - V3) şi poliester 100% (proba V4) ale căror caracteristici sunt prezentate în tabelul nr. 31. Ţesăturile din bumbac 100% şi poliester 100% au fost funcţionalizate în plasmă de O2, timp de 20 minute, la presiunea de 20mTorr cu generatorul de plasmă în frecvenţa Mhz. Influenţa tratamentului antimicrobian în plasmă a fost studiată şi pe ţesături (probele V1 : V3) din 100% Bbc vopsite în culori verde şi albastru. După tratamentul în plasmă de O2, ţesăturile au fost tratate prin operaţia de fulardare cu soluţie de chitosan realizată în două variante de concentraţii respectiv cu 1 g/ l şi cu 5 g/l [1-2]. Diferenţa de culoare în cazul ţesăturilor vopsiteşi tratate cu soluţie

de chitosan conform SR EN ISO 105 J 03

In spaţiul CIELAB culoarea poate fi perfect determinată de parametrii cartezieni (L*, a*, b*) sau cilindrici (L*, C*, H0), prezentaţi în figura nr. 62.

37

Figura nr. 62 - Diagrama CIELAB[2]

4.3 Interpretarea rezultatelor şi concluzii - În imaginile SEM preluate de pe ţesăturile din 100% Bbc (V1 ÷ V3) şi 100% PES (V4) se observă prezenţa particulelor de Ag şi Ti, cu dimensiuni in jur de 2÷3 μm. Tratamentul de pe suprafaţa ţesăturii prezintă neuniformităţi în dispunerea substanţelor antimicrobiene. - Evaluarea modificării culorii s-a efectuat atât vizual, utilizând scările de gri, cât şi instrumental, prin determinarea diferenţei de culoare cu echipamentul Hunterlab. S-au evaluat următorii parametri: nuanţa, luminozitatea şi saturaţia probelor supuse încercărilor. Toate aprecierile coloristice au fost efectuate comparativ între ţesăturile tratate în plasmă, vopsite, şi tratate cu substanţe antimicrobiene şi aceleaşi ţesături vopsite fără tratamente speciale (martorii de referinţă). Din analiza rezultatelor valorilor obţinute la rezistenţele vopsirii ţesăturilor din bumbac şi poliester se evidenţiază următoarea comportare: - În cazul rezistenţei vopsirilor la spălare valoarea notei pentru modificarea culorii se păstrează constantă în cazul ţesăturilor tratate cu chitosan indiferent de concentraţia utilizată, respectiv nota 4. - În ceea ce priveşte cedarea culorii pe multifibre tratarea cu plasmă şi chitosan a ţesăturii vopsite albastru aduce o îmbunătăţire pe fibra de Bbc înregistrând valori de la nota 1-2 obţinută pe ţesătura martor la nota 2-3 atunci

38

când se utilizează 1 g/l chitosan şi la nota 3-4 atunci când se utilizează concentraţie de 5 g/l chitosan. Acest fapt evidenţiază aportul pozitiv al utilizării chitosanului asupra rezistenţei coloristice a colorantului de vopsire. - În cazul rezistenţei vopsirilor la transpiraţie acidă şi alcalină tratarea ţesăturilor vopsite albastru şi verde cu chitosan comparativ cu cele netratate nu modifică valorile notelor obţinute atât la modificarea culorii cât şi la cedarea pe multifibre. - Notele de apreciere la rezistenţa vopsirilor la frecare uscată şi umedă, înregistrează o uşoară creştere de maximum un punct la proba tratată în plasmă înainte de procesul de vopsire. - Rezistenţa vopsirilor la apă nu este influenţată de tratarea cu chitosan indiferent de concentraţia utilizată, nota de apreciere in ceea ce priveşte modificarea culorii este între 4-5. Cedarea culorii pe multifibră înregistrează îmbunătăţirea valorilor obţinute la ţesătura vopsită albastru şi chiar note mai bune atunci când se utilizează o concentraţie mai mare de chitosan, respectiv 5 g/l. - Rezistenţa vopsirilor după o expunere de 90 ore la lumină artificială a ţesăturilor funcţionalizate în plasmă şi vopsite în cele două culori albastru şi verde comparativ cu ţesăturile vopsite şi netratate cu chitosan, nu înregistrează o modificare semnificativă a notelor de apreciere obţinute atât pe scara de gri cât şi pe scara de etaloane albastre. La ţesătura vopsită în albastru există o tendinţă foarte uşoară de scădere a valorii notelor de apreciere pe scara de gri la nota 3-4 faţă de nota 4 înregistrată la ţesătura martor. La ţesătura vopsită în culoare verde, atunci când se utilizează concentraţia de 5 g/l de chitosan nu se înregistrează nici o influenţă negativă asupra notelor de evaluare obţinute după expunerea la lumină. - Depunerile de soluţii coloidale cu ioni de argint nu influenţează semnificativ gradul de alb şi rezistenţele vopsirii ţesăturilor cu destinaţie articole medicale. - Tratamentul în plasmă şi depunerea soluţiei de chitosan pe ţesături, prezintă un aport benefic asupra rezistenţei coloristice la spălare prin îmbunătăţirea cedării culorii pe fibra de bumbac.

- În urma folosirii mai multor variante de tratare (concentraţii de soluţii de chitosan de 1 g/l şi 5g/l), s-a constatat că utilizarea chitosanului şi a tratamentelor în plasmă de oxigen posedă un potenţial crescut de funcționalizare a materialelor și mărește absorbția colorantului pe ţesăturile din bumbac. Rezultatele finale au arătat că, datorită tratamentelor în plasmă de oxigen timp de 20 minute şi a tratamentelor cu soluţie de chitosan, odată cu îmbunătăţirea rezistenţei vopsirii s-au obţinut şi efecte antibacteriene. - Utilizarea de concentraţii mai mari de 5 g/l soluţie de chitosan în procesele de tratare a ţesăturilor vopsite influenţează pozitiv cedarea culorii pe multifibre.

39

- Rezistenţa vopsirilor la frecare umedă se îmbunătăţeşte în cazul ţesăturilor tratate în plasmă de oxigen. - Rezistenţa vopsirilor la lumină artificială nu este modificată de utilizarea chitosanului. - Determinarea conţinutului de metale grele prin spectrofotometrie de absorbţie atomică pe flacără a pus în evidenţă existenţa argintului pe ţesăturile tratate cu soluţia coloidală pe bază de ioni de argint. Celelalte metale grele nu au fost evidenţiate în probele de ţesături cu destinaţie articole medicale.

4.4 Testare antimicrobiană pe tulpină de Candida albicans realizată pe ţesături din 100% Bbc şi din 100% PES tratate cu ioni de argint şi chitosan Ţesăturile din 100% Bbc(V1 ÷ V3) şi din 100% PES(V4) cu destinaţie articole medicale ale căror caracteristici sunt prezentate în tabelul nr. 31, au fost tratate în plasmă de oxigen cu diferiţi agenţi antimicrobieni: Ag coloidal sau chitosan şi au fost testate pe tulpina de Candida albicans (concentraţia iniţială de inocul a fost de 2,4x104 UFC/ml).

Proprietăţile antimicrobiene ale ţesăturilor tratate cu plasmă şi Sanitized 27-22 Silver au fost testate conform ISO 20743/2007.

Rezultatele testărilor antimicrobiene pe fungi de Candida albicans, ale ţesăturilor din 100% Bbc(V1 : V3din tabelul nr. 31) şi din 100% PES(V4din tabelul nr. 31), efectuateconformISO 20743:2007, sunt prezentate în tabelul nr.35. Tabelul nr. 35 - Evaluare a proprietăţilor antimicrobiene prin metoda de

absorbţie pe Candida albicans conformISO 20743:2007

Probă Rezultate încercări Imagine probă Probă Rezultate

încercări Imagine probă

1. Control sterilitate

mediu

T0=1,5x103 UFC/ml

T24=0 UFC/ml

12. Control Candida albicans

T0=2,4x104 UFC/ml

T24=2,4x104 UFC/ml

2. Ţesătură crudă din

100% Bbc, V1(martor)

T0=2,4x104 UFC/ml

T24=2,4x104 UFC/ ml

13. Ţesătură din 100% Bbc, V2,

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=2,4x104 UFC/ ml

40



R=0% crud (martor)

R=0%


albită chimic

(martor)

T0=2,4x104 UFC/ml

T24=6,4x103 UFC/ ml R=73%

14. Ţesătură

din 100%PES,

V4 (martor)

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=2,4x104 UFC/ ml R=0%

4. Ţesăturădi

n 100% PES, V4, tratată cu

ioni de Ag

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=0 UFC/ ml

R=100%

15. Ţesătură din 100% Bbc, V1 ,verde

tratată cu Ag

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=0UFC/ ml R=100%

5. Ţesătură din 100% Bbc, V2, tratată cu

Ag

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=0 UFC/ ml

R=100%

16. Ţesătură din 100% Bbc, V2

,tratată în plasmă

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=4,36x104 UFC/ ml R=81,8%

6. Pansament

crud din 100% Bbc,

V3 ,(martor)

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=2,4x104 UFC/ ml R=0%

17. Pansament

100% Bbc, V3 , tratat în plasmă

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=1,7x104 UFC/ ml R=69%


crud (martor)

T0=2.4x104 UFC/ ml

T24=2,4x104 UFC/ ml R=0%

18. Pansament

100% Bbc, V3 , spălat cu detergent

ECE

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=2,056x104UFC/ ml R=30%

41



8. Ţesătură din 100%

Bbc, verde, V2,tratată

cu chitosan 1g/l

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=1,496x104

UFC/ ml R=38%

19. Ţesătură din 100% Bbc, V2 ,

verde, tratată cu chitosan

5g/l

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=4,0x103UFC/ ml

R=83%


Bbc, V2,albastru, tratată cu

1g/l chitosan

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=1,016x104

UFC/ ml R=58%

20. Ţesătură, din 100%

Bbc, V2,albastru tratată cu 5g/l

chitosan

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=8x103UFC/ ml

R=67%


PES ,V4,plasmă

, +1g/l chitosan

T0=2,4x104 UFC/ml

T24=8,0x103UFC/ml R=67%

21. Ţesătură din 100% PES V4 +5g/l

chitosan

T0=2,4x104 UFC/ml

T24=1,36x104

UFC/ml R=43%

11. Ţesătură din 100% Bbc, V1

,tratată în plasmă +1g/l

chitosan

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=2,6x102

UFC/ ml R=98,91%

22. Ţesătură din 100% Bbc, V1, tratată în plasmă +5g/l

chitosan

T0=2,4x104 UFC/ ml

T24=1,2x102UFC/ml

R=99,5%

42

Figura nr. 63 - Diagramărezultate test antimicrobian pe tulpini de Candida albicans

4.5 Testare antimicrobiană pe tulpina Trichophyton interdigitale realizată pe ţesături din 100% Bbc şi din 100% PES tratate cu ioni de argint şi chitosan

Ţesăturile din 100% Bbc (V1 : V3din tabelul nr. 31) şi din 100% PES (V4 din tabelul nr. 31) cu destinaţie articole medicale s-au tratat cu diferiţi agenţi antimicrobieni (Ag coloidal şi chitosan în concentraţii variate) şi au fost testate pe tulpini de Trichophyton interdigitale. Concentraţia iniţială de inocul a fost de 1,1x104 UFC/ml (unităţi formatoare de colonii). Rezultatele testărilor pe tulpini de Trichophyton interdigitale sunt prezentate în tabelul nr. 36 Tabelul nr. 36 – Evaluarea proprietăţilor antimicrobiene ale ţesăturilor

prin metoda de absorbţie pe Trichophyton interdigitale conformISO 20743:2007



Rezultate teste antimicrobiene pe tulpini de Candida albicans

00

000

73 98,1

99,5

100

38

58

83

67

81,8100

0

30

69

43

67

100

0

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1001. Control steril itate mediu

2. 100% Bbc, crud, V1, (martor)

3. 100% Bbc, V1, albită chimic (martor)

11. 100% Bbc, V1, plasmă+chitosan 1g/l

22. 100% Bbc, V1, plasmă+chitosan 5g/l

15. 100% Bbc, V1, Ag coloidal

7. 100% Bbc, V2, crud (martor)

13. 100% Bbc, V2, crud (martor)

8. 100% Bbc, verde, V2, chitosan 1g/l

9. 100% Bbc, albastru, V2, chitosan 1g/l

19. 100% Bbc, V2, verde, chitosan 5g/l20. 100% Bbc, albastru, V2, chitosan 5g/l

16. 100% Bbc, V2, plasmă de O2

5. 100% Bbc, V2, Ag coloidal

6. 100% Bbc, crud, V3, (martor)

18. 100% Bbc, V3, detergent ECE

17. 100% Bbc, V3, plasmă de O2

14. 100% PES, V4, (martor)

21. 100% PES V4, chitosan 5g/l

10. 100% PES,V4, plasmă+chitosan 1g/l

4. 100% PES, V4, Ag coloidal

12. Control Candida albicans

43



1. Control sterilitate mediu

T0=0 UFC/ml T24=0

UFC/ml

9. Control

Trichophyton

interdigitale

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=1,1x104 UFC/ml

2.

Ţesătură din

100% PES

,V4(martor)

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=1,1x104 UFC/ml R=0%

10. Ţesătură din 100% PES ,V4, plasmă

+Ag

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=2,2x102 UFC/ml R=98%

3.

Ţesătură din

100% Bbc,

verde, V1

(martor)

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=1,1x104 UFC/ml R=0%


Bbc, verde, V1, plasmă

+Ag

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=2,4x102 UFC/ml

R=99,5%

4. Ţesătură

din 100%

Bbc, V1 ,albastru (martor)

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=1,1x104 UFC/ml R=0%

12. Ţesătură, din 100% Bbc, V1

,albastru,plasmă +Ag

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=6x102 UFC/ml

R=94,5%

5. Ţesătură

din 100%

Bbc, V2, natur,

(martor)

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=1,1x104 UFC/ml R=0%

13. Ţesătură

100% Bbc, natur, V2, tratată în plasmă de

O2

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=5,52x103 UFC/ml

R=49,81%

44



6. Ţesătură

100% Bbc, V1 ,

+ 5g/l chitosan

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=8,0x103 UFC/ml R=27%

14. Ţesătură

100% Bbc, V2, plasma

+1g/l chitosan

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=4,24x103 UFC/ml

R=61.45%

7. Ţesătură

din 100% Bbc,

V2,albastru + 5g/l

chitosan

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=6,88x103 UFC/ml

R=37,45%

15. Ţesătură din 100% PES ,V4, +

plasmă, 1g/l

chitosan

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=5,6x103 UFC/ml R=49%

8. Ţesătură

din 100%

PES ,V4, + 5g/l

chitosan

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=4,0x103 UFC/ml

R=63,63%

16. Ţesătură

100% Bbc, V3 ,+ 5g/l chitosan

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=5,04x103 UFC/ml

R=54,18%

Probă Rezultate încercări

Imagine probă

17. Ţesătură 100% Bbc, V2 ,tratată în plasmă

cu soluţie de chitosan, 5g/l

T0=1,1x104 UFC/ml

T24=9,8 x102 UFC/ml R=91%

În tabelul nr. 36 s-au utilizat următoarele notaţii:

Bbc – bumbac; PES – poliester; To – timp iniţial inocul;

45

T 24 – timp de incubare (24 ore); UFC – unităţi formatoare de colonii; R - reducere procentuală UFC;

Figura nr. 64 - Diagramărezultate test antimicrobian pe tulpini de

Trichophyton interdigitale

CAPITOLUL 5 – CONCLUZII GENERALE Rezultatele cercetărilor prezentate în cadrul lucrării de doctorat

evidenţiază efectele benefice ale tratamentelor în medii de plasmă asupra proprietăţilor ţesăturilor destinate sectorului medical, după cum urmează: A. Cu privire la utilizarea plasmei pentru tratarea materialelor textile. Tratamentul în plasmă a materialelor textile este aplicat pentru următoarele scopuri: - activarea suprafeţelor care constă în formarea de radicali liberi şi/sau

specii chimice reactive/ funcţionale pe suprafaţa ţesăturilor; - curăţarea suprafeţelor care constă în îndepărtarea contaminanţilor,

uleiurilor, prafului, oxizilor, agenţilor chimici şi biologici de pe suprafaţa materialelor textile, îndepărtarea impurităţilor de pe fibrele de bumbac, descleierea urzelii;

- depunerea de filme şi pelicule prin polimerizare pe suprafeţele ţesăturilor; - corodarea cu plasmă;

Rezultate teste antimicrobiene pe tulpini de Trichophyton interdigitale

0 0 0

000

27 99,5

94,537,45

49,81

61,4591

54,1

63,63

49

98

010

20

3040

50

6070

80

90

1001. Control steril itate mediu

3. 100% Bbc, verde, V1, (martor)

4. 100% Bbc, V1, albastru (martor)

6. 100% Bbc, V1, chitosan 5g/l

11. 100% Bbc, verde, V1, plasmă + Ag coloidal

12. 100% Bbc, V1, albastru, plasmă + Ag coloidal

5. 100% Bbc, V2, natur, (martor)

7. 100% Bbc, albastru, V2, chitosan 5g/l

13. 100% Bbc, natur, V2, plasmă de O2 14. 100% Bbc, V2, plasma + chitosan 1g/l

17. 100% Bbc, V2, plasmă + chitosan 5g/l

9. Control Trichophyton interdigitale

16. 100% Bbc, V3, chitosan 5g/l

2. 100% PES, V4, (martor)

8. 100% PES ,V4, chitosan 5g/l

15. 100% PES, V4, plasmă + chitosan 1g/l

10. 100% PES ,V4, plasmă + Ag coloidal

46

- creşterea afinităţii coloranţilor, îmbunătăţirea rezistenţei vopsirilor şi diminuarea temperaturii băii pentru vopsirea materialelor textile;

- îmbunătăţirea proprietăţilor de hidrofilie sau hidrofobie în funcţie de destinaţia produsului textil;

- pulverizare de nanoparticule pe suprafeţe pentru obţinerea de materiale care prezintă caracteristici speciale;

- îmbunătăţirea proprietăţilor antimicrobiene, sterilizare în plasmă.

B. Cu privire la influenţa tratamentului în plasmă asupra proprietăţilor fizico-mecanice ale ţesăturilor destinate sectorului medical. Tratamentele în plasmă cu hexafluoropropane şi agent de hidrofobizare-oleofobizare NUVA TTC, aplicate ţesăturilor determină îmbunătăţirea caracteristicilor fizico-mecanice ale acestora.

Din analiza rezultatelor încercărilor realizate pe ţesăturile din bumbac

100% se constată următoarele: - Forţa maximă de rupere pe direcţia urzelii şi bătăturii la ţesăturile din

bumbac 100% cu destinaţie textile medicale tratate în plasmă de hexafluoropropane timp de 20 minute prezintă valori mai mari cu 32,76% (pe direcţia urzelii) respectiv cu 37,88% (pe direcţia bătăturii) faţă de cea a probei netratate. Pentru durate mai mari de 20 minute de tratament în plasmă, forţa maximă de rupere pe direcţia urzelii şi bătăturii se diminuează continuu astfel încât la proba tratată timp de 100 minute aceasta este mai mica cu 34,31% (pe direcţia urzelii) respectiv cu 41,77% (pe direcţia bătăturii) faţă de cea tratată timp de 20 minute şi cu 12,79% (pe direcţia urzelii) respectiv 19,71% (pe direcţia bătăturii) faţă de cea netratată.

- Forţa maximă de sfâşiere pe direcţia urzelii şi bătăturii la ţesăturile din bumbac 100% cu destinaţie textile medicale, tratate în plasmă de hexafluoropropane timp de 20 minute, înregistrează valori mai mari cu 17,97% (pe direcţia urzelii) respectiv cu 15,38% (pe direcţia bătăturii) faţă de cea a probei netratate. Pentru durate mai mari de 20 minute de tratament în plasmă, forţa maximă de sfâşiere pe direcţia urzelii şi bătăturii se diminuează continuu astfel încât la proba tratată timp de 100 minute aceasta este mai mică cu 24,72% (pe direcţia urzelii) respectiv cu 20,00% (pe direcţia bătăturii) faţă de cea tratată timp de 20 minute şi cu 11,19% (pe direcţia urzelii) respectiv cu 7,69% (pe direcţia bătăturii) faţă de cea netratată.

- Efectul piling la ţesăturile din bumbac 100% cu destinaţie textile medicale, tratate în plasmă de hexafluoropropane timp de 20 minute, estimat prin notă, este îmbunătăţit (creştere notă cu aproximativ 47,30%) faţă de cel al probei netratate. Pentru durate mai mari de 20 minute de

47

tratament în plasmă, efectul piling începe să se intensifice continuu (astfel încât la proba tratată timp de 100 minute nota este mai mică cu 68,81% faţă de cea a probei tratate timp de 20 minute respectiv cu 54,16% faţă de cea a probei netratată.

- Rezistenţa la abraziune a ţesăturilor din bumbac 100% cu destinaţie textile medicale este îmbunătăţită cu aproximativ 29,38% prin tratamentul timp de 20 minute în plasmă de hexafluoropropane şi agent de hidrofobizare–oleofobizare NUVA TTC. Pentru durate mai mari de 20 minute de tratament în plasmă rezistenţa la abraziune se diminuează continuu astfel încât la proba tratată timp de 100 minute aceasta este mai mică cu 34,21% faţă de cea tratată timp de 20 minute şi cu 14,81% faţă de cea netratată.

Din analiza prezentată mai sus rezultă că durata recomandată pentru tratamentul în plasmă a ţesăturilor din bumbac 100% cu destinaţie textile medicale este de 20 minute pentru toate caracteristicile fizico-mecanice analizate. - Rezistenţa vopsirilor ţesăturilor din bumbac 100% tratate în plasmă timp

de 20 minute este îmbunătăţită, fapt evidenţiat de creşterea afinităţii fibrei de bumbac demonstrate prin creşterea valorilor notelor de apreciere în cazul rezistenţelor colororistice ale ţesăturilor vopsite în culori albastru şi verde.

- Diferenţa de culoare între cele două tipuri de pregătire a ţesăturilor pentru vopsire evidenţiază probe vopsite în culori mai strălucitoare şi mai puţin saturate în cazul pregătirii în plasmă faţă de situaţia în care pregătirea ţesăturii se realizează prin metode clasice cu reactivi chimici. Din analiza rezultatelor încercărilor realizate pe ţesătura din poliester

100% se constată următoarele: - Forţa maximă de rupere pe direcţia urzelii şi bătăturii la ţesăturile din

poliester 100% cu destinaţie textile medicale tratate în plasmă de hexafluoropropane timp de 20 minuteprezintă valori mai mari cu 1,41% (pe direcţia urzelii) respectiv cu 1,21% (pe direcţia bătăturii) faţă de cea a probei netratate. Pentru durate mai mari de 20 minute de tratament în plasmă, forţa maximă de rupere pe direcţia urzelii şi bătăturii se diminuează nesemnificativ astfel încât la proba tratată timp de 90 minute aceasta scade nesemnificativ cu 1,61% (pe direcţia urzelii) respectiv cu 0,75% (pe direcţia bătăturii) faţă de cea tratată timp de 20 minute şi cu 0,23% (pe direcţia urzelii) respectiv este uşor crescută cu 0,45% (pe direcţia bătăturii) faţă de cea netratată.

- Forţa maximă de sfâşiere pe direcţia urzelii şi bătăturii la ţesăturile din poliester 100% cu destinaţie textile medicale, tratate în plasma de hexafluoropropane timp de 20 minute, înregistrează valori mai mari cu

48

5,61% (pe direcţia urzelii) respectiv cu 11,13% (pe direcţia bătăturii) faţă de cea a probei netratate. Pentru durate mai mari de 20 minute de tratament în plasmă, forţa maximă de sfâşiere pe direcţia urzelii şi bătăturii se diminuează continuu astfel încât la proba tratată timp de 90 minute aceasta este mai mică cu 10,43% (pe direcţia urzelii) respectiv cu 6,68% (pe direcţia bătăturii) faţă de cea tratată timp de 20 minute şi cu 5,40% (pe direcţia urzelii) respectiv este uşor crescută cu 3,71% (pe direcţia bătăturii) faţă de cea netratată.

- Efectul piling la ţesăturile din poliester 100% cu destinaţie textile

medicale, tratate în plasmă de hexafluoropropane timp de 20 minute, estimat prin notă, este îmbunătăţit (creştere notă cu aproximativ 34,29%) faţă de cel a probei netratate. Pentru durate mai mari de 20 minute de tratament în plasmă, efectul piling începe să se intensifice continuu (astfel încât la proba tratată timp de 90 minute nota este mai mică cu 33,78% faţă de cea a probei tratată timp de 20 minute respectiv cu 11,07% faţă de cea a probei netratată.

- Rezistenţa la abraziune a ţesăturilor din poliester 100% cu destinaţie textile medicale este îmbunătăţită cu aproximativ 5,30% prin tratamentul timp de 20 minute în plasmă de hexafluoropropane şi agent de hidrofobizare–oleofobizare NUVA TTC. Pentru durate mai mari de 20 minute de tratament în plasmă rezistenţa la abraziune se diminuează continuu astfel încât la proba tratată timp de 90 minute aceasta este mai mică cu 11,97% faţă de cea tratată timp de 20 minute şi cu 7,31% faţă de cea netratată.

Caracteristicile fizico-mecanice şi fizico-chimice cele mai bune le

prezintă ţesăturile cu destinaţie articole medicale din bumbac 100% şi poliester 100%, tratate în plasmă de hexafluoropropane cu agent de hidrofobizare–oleofobizare NUVA TTC timp 20 minute, la presiunea de 20 mTorr şi temperatura de 27°C.

C. Cu privire la influenţa mediului de plasmă asupra caracterului hidrofob-oleofob al ţesăturilor tip barieră antimicrobiană. Ţesăturile utilizate la realizarea echipamentelor de protecţie tip barieră antimicrobiană trebuie să prezinte proprietăţi fizico-mecanice şi fizico-chimice îmbunătăţite precum şi caracter hidrofob-oleofob.

49

Pentru obţinerea proprietăţilor hidrofob-oleofobe rezistente la spălare, ţesăturile din bumbac şi poliester au fost tratate în plasmă de hexaflouropropane şi agent de hidrofobizare NUVA TTC.

- Tratamentele de activare în plasmă şi cele de activare în plasmă urmate de tratamente cu NUVA TTC modifică caracteristicile de suprafaţă ale fibrelor din bumbac şi poliester.

- Prin tratamentele în plasmă de hexafluoropropane timp de 20 minute urmat de tratamentul de hidrofobizare-oleofobizare cu NUVA TTC caracterul hidrofob-oleofob al ţesăturilor creşte, diferenţele cele mai mari între probele netratate şi cele tratate observându-se în cazul probelor din bumbac 100%.

- Caracterul hidrofob al ţesăturilor creşte prin mărirea duratei de tratare

în plasmă de hexafluoropropane la 20 minute şi a concentraţiei produsului Nuva TTC din băile de tratare, valorile maxime se obţin pentru concentraţii de 7 g/l.

- În imaginile preluate cu ajutorul microscopului electronic FEI QUANTA, se observă o morfologie diferită a ţesăturilor hidrofobizate în plasmă de hexafluoropropane şi agent de hidrofobizare-oleofobizare NUVA TTC faţă de proba martor netratată.

- În urma tratamentelor speciale în plasmă de hexafluoropropane şi

NUVA TTC unghiul de contact a picăturilor de lichid cu suprafeţele creşte peste valori de 90 grade (valori care aparţin unui caracter puternic hidrofob-oleofob al ţesăturilor cu destinaţie echipamente de protecţie tip barieră antimicrobiană).

- Din analiza imaginilor preluate cu ajutorul microscopului electronic FEI QUANTA şi din măsurarea unghiului de contact a picăturilor de lichid cu suprafaţa ţesăturilor se observă efectul diminuat al tratamentului de hidrofobizare-oleofobizare după cinci cicluri de spălare şi uscare conform EN ISO 6330/2012. Unghiul de contact scade de la 140,8 grade la 85,9 grade ceea ce reduce caracterul hidrofob-oleofob al ţesăturilor din bumbac 100%, care după cinci cicluri de spălare şi uscare nu se recomandă a mai fi utilizate ca echipamente de protecţie tip barieră antimicrobiană.

50

- Tratamentele în plasmă cu produse de oleofobizare-hidrofobizare constitue o alternativă a tratamentelor clasice mai scumpe şi cu impact negativ asupra mediului.

D. Cu privire la realizarea ţesăturilor cu proprietăţi antimicrobiene

Din analiza rezultatelor valorilor obţinute la rezistenţele vopsirii ţesăturilor din bumbac şi poliester cu proprietăţi antimicrobiene se evidenţiază următoarea comportare:

- în cazul rezistenţei vopsirilor la spălare valoarea notei pentru modificarea culorii se păstrează constantă în cazul ţesăturilor tratate cu chitosan indiferent de concentraţia utilizată, respectiv nota 4;

- în ceea ce priveşte cedarea culorii pe multifibre tratarea cu plasmă şi chitosan a ţesăturii vopsite albastru aduce o îmbunatăţire pe fibra de bbc înregistrând valori de la nota 1-2 obţinută pe ţesătura martor la nota 2-3 atunci când se utilizează 1 g/l chitosan şi la nota 3-4 atunci când se utilizează concentraţie de 5 g/l chitosan. Acest fapt evidenţiază aportul pozitiv al utilizării chitosanului asupra rezistenţei coloristice a colorantului de vopsire;

- în cazul rezistenţei vopsirilor la transpiraţie acidă şi alcalină tratarea ţesăturilor vopsite albastru şi verde cu chitosan comparativ cu cele netratate nu modifică valorile notelor obţinute atât la modificarea culorii cât şi la cedarea pe multifibre;

- notele de apreciere la rezistenţa vopsirilor la frecare uscată şi umedă, înregistrează o uşoară creştere de maximum un punct la proba tratată în plasmă înainte de procesul de vopsire;

- rezistenţa vopsirilor la apă nu este influenţată de tratarea cu chitosan indiferent de concentraţia utilizată, nota de apreciere în ceea ce priveşte modificarea culorii este între 4-5. Cedarea culorii pe multifibră înregistrează îmbunătăţirea valorilor obţinute la ţesătura vopsită albastru şi chiar note mai bune atunci când se utilizează o concentraţie mai mare de chitosan, respectiv 5 g/l;

- rezistenţa vopsirilor după o expunere de 90 ore la lumină artificială a ţesăturilor funcţionalizate în plasmă şi vopsite în cele două culori albastru şi verde comparativ cu ţesaturile vopsite şi netratate cu chitosan, nu înregistrează o modificare semnificativă a notelor de apreciere obţinute atât pe scara de gri cât şi pe scara de etaloane albastre. La ţesătura vopsită în albastru există o

51

tendinţă foarte uşoară de scădere a valorii notelor de apreciere pe scara de gri la nota 3-4 faţă de nota 4 înregistrată la ţesătura martor. La ţesătura vopsită în culoare verde, atunci când se utilizează concentraţia de 5 g/l de chitosan nu se înregistrează nici o influenţă negativă asupra notelor de evaluare obţinute după expunerea la lumină;

- depunerile de soluţii coloidale cu ioni de argint nu influenţează semnificativ gradul de alb şi rezistenţele vopsirii ţesăturilor cu destinaţie articole medicale;

- tratamentul în plasmă şi depunerea soluţiei de chitosan pe ţesături, prezintă un aport benefic asupra rezistenţei coloristice la spălare prin îmbunătăţirea cedarii culorii pe fibra de bumbac;

- în urma folosirii mai multor variante de tratare (concentraţii de soluţii de chitosan de 1 g/l şi 5g/l), s-a constatat că utilizarea chitosanului şi a tratamentelor în plasmă de oxigen posedă un potenţial crescut de funcționalizare a materialelor și mărește absorbția colorantului pe ţesăturile din bumbac. Rezultatele finale au arătat că, datorită tratamentelor în plasmă de oxigen timp de 20 minute şi a tratamentelor cu soluţie de chitosan, odată cu îmbunătăţirea rezistenţei vopsirii s-au obţinut şi efecte antibacteriene;

- utilizarea de concentraţii mai mari de 5 g/l soluţie de chitosan în procesele de tratare a ţesăturilor vopsite influenţează pozitiv cedarea culorii pe multifibre;

- rezistenţa vopsirilor la frecare umedă se îmbunatăţeşte în cazul ţesăturilor tratate în plasmă de oxigen;

- rezistenţa vopsirilor la lumină artificială nu este modificată de utilizarea chitosanului;

- determinarea conţinutului de metale grele prin spectrofotometrie de absorbţie atomică pe flacără a pus în evidenţă existenţa argintului pe ţesăturile tratate cu soluţia coloidală pe bază de ioni de argint. Celelalte metale grele nu au fost evidenţiate în probele de ţesături cu destinaţie articole medicale. - Ţesăturile funcţionalizate în plasmă şi apoi tratate cu argint au obţinut

rezultate excelente după testările pe Candida albicans, toate ţesăturile tratate (ţesătură V4 din 100% PES tratată cu soluţie de Ag coloidal, ţesăturile (V1 – V3) din 100% BBC vopsite şi tratate cu soluţie de Ag coloidal) după testare prezintă rate de reducere microbiană de până la 100%. Acestea au fost comparate cu materiale control (martor netratate) plecându-se de la o concentraţie microbiană în inoculul testat de 2.4 x 104 UFC/ml.

52

- Pansamentele din bumbac 100% spălate cu detergent ECE au prezentat rate scazute de reducere microbiană (pe Candida albicanis), cu un maxim de reducere microbiană de 30 %.

- Ţesăturile tratate în plasmă de oxigen şi apoi tratate cu soluţie de chitosan de concentraţie 1g/l chitosan au prezentat rate foarte ridicate de reducere a populaţiei microbiene, cu maxim de 99,5%.

- Ţesătura din 100% BBC, verde, netratată în plasmă dar tratată cu soluţie de chitosan de concentraţie 1g/l prezintă o rată de reducere microbiană de 38% pe tulpini de Candida albicans, din cauza concentraţiei scăzute de chitosan respectiv 1g/l).

- Pentru ţesătura 100% BBC, verde, netratată în plasmă dar tratată cu soluţie de chitosan de concentraţie 5g/l, s-a observat o creştere a eficienţei antimicrobiene de la 38% (pentru soluţie 1g/L chitosan) la 83% (pentru soluţie 5g/l chitosan).

- Pentru ţesătura 100% BBC, albastru, netratată în plasmă dar tratată cu soluţie de chitosan de concentraţie 1g/l chitosan, creşterea concentraţiei de la 1g/l la 5g/l de chitosan, a reprezentat o creştere a ratei de reducere microbiană de la 58% la 67%.

- Ţesătura din 100% PES tratată în plasmă de oxigen şi soluţie de chitosan de concentraţie 1g/l, s-a observat o eficienţă antimicrobiana mai mare respectiv 67% (pentru 1g/l chitosan), comparativ cu ţesătura netratată în plasmă dar tratată cu soluţie de chitosan de concentraţie 5g/l care prezintă rata de reducere microbiană de 43%.

- Ţesătura din 100% BBC, tratata în plasmă de oxigen şi de soluţie de chitosan de concentraţie 1g/l, s-a observat o creştere nesemnificativa a ratei de reducere microbiană, de la 98,91% (pentru 1g/l chitosan) la 99,5% (pentru 5g/l chitosan). În aceste condiţii, nu este recomandată şi justificată folosirea unei concentraţii de 5g/l chitosan pentru tratarea antimicrobiană a ţesăturilor tratate în plasmă.

- S-au observat grade de reducere microbiană seminificative în cazul ţesăturilor tratate în plasmă de oxigen timp de 20 minute fără agenţi antimicrobieni dedicaţi. Astfel, în cazul ţesăturii din 100% BBC, s-a observat o reducere microbiană de 81,8 %.

Ţesăturile tratate cu soluţie de argint coloidal au obţinut rezultate foarte

bune când au fost testate pe Trichophyton interdigitale, astfel: - ţesătura din 100% PES tratată cu plasmă şi soluţie de Ag coloidal în

concentraţie de 0,6 g/l după testarea antimicrobiană prezintă o rata de reducere microbiană de 98%;

- ţesătura din 100% Bbc, vopsită în culoare verde, tratată în plasmă de O2 timp d e 20 min u te, cu d ep u n ere de so lu ţie d e Ag co loidal în concentraţie de 0,6 g/l, prezintă o rată de reducere microbiană de 99,5%;

53

- ţesătura din 100% Bbc, vopsită în culoare albastru, tratată în plasmă de O2 timp de 10 minute, cu depunere de soluţie de Ag coloidal în concentraţie de 0,6 g/l, prezintă o rata de reducere microbiană de 94.5%. Probele de ţesătură testate au fost comparate cu materiale control, netratate, plecandu-se de la o concentraţie microbiană în inoculul testat de 1,1 x 104

UFC/ml.

Ţesăturile tratate cu chitosan au prezentat rate medii de reducere a populaţiei microbiene, cu un maxim de 91%, obţinut pe ţesătura de bumbac 100%, tratată în plasmă de O2 timp de 20 minute. Ţesătura tratată cu soluţie de chitosan de concentraţie 5g/l şi netratată în plasmă a prezentat rata de reducere microbiană de 27%. O diferenţă de reducere microbiană s-a putut observa în cazul variaţiei concentraţiei soluţeie de chitosan, de la 1g/l la 5g/l, astfel probele de ţesătură din 100% PES tratate cu soluţie de chitosan în concentraţie de 1g/l au prezentat rata de reducere microbiană de 49%, creşterea concentraţiei soluţiei de chitosan la 5g/l chitosan duce la creşterea ratei de reducere microbiană la 63,63%.

Rezultatele testărilor au evidenţiat o rată de reducere microbiană şi în cazul ţesăturilor tratate în plasmă comparativ cu probele netratate. Astfel, pentru ţesătura de bumbac 100%, netratată în plasmă dar tratată cu 5g/l soluţie de chitosan s-a înregistrat o reducere microbiană de 54,18% faţă de ţesătura de bumbac tratată în plasmă de O2 timp de 20 minute şi tratată prin procedeul de fulardare cu soluţie de chitosan 5g/l, gradul de reducere microbiană a crescut la 91%.

Valorificarea rezultatelor cercetărilor prezentate în această teză s-a materializat prin publicarea a 22 lucrări ştiinţifice, din care la 12 lucrări autoarea tezei, Lilioara SURDU, este autor principal. Lucrările ştiinţifice au fost publicate în reviste cu factor de impact şi volume ale conferinţelor naţionale şi internaţionale ce au avut loc în ţară şi în străinătate. Contribuţiile originale în cadrul tezei sunt materializate prin:

- dezvoltarea cunoaşterii despre funcţionalizarea ţesăturilor de bumbac şi poliester în mediu de plasmă pe baza experimentelor proprii efectuate;

- stabilirea tehnologiei şi a parametrilor de lucru adecvaţi pentru funcţionalizarea ţesăturilor din bumbac 100% şi din poliester 100% în mediu de plasmă;

- realizarea ţesăturilor tip barieră antimicrobiană funcţionalizate în plasmă de hexafluoropropane (C3H2F6) cu agent de hidrofobizare– oleofobizare NUVA TTC;

54

- realizarea ţesăturilor destinate articolelor medicale care prezintă caracteristici antimicrobiene îmbunătăţite prin funcţionalizare în plasmă de O2 cu depuneri de argint coloidal şi chitosan;

- testarea antimicrobiană a ţesăturilor din bumbac 100% şi din poliester 100% tratate cu ioni de argint şi chitosan;

- modelarea matematică a proprietăţilor fizico-mecanice ale ţesăturilor din bumbac 100% şi din poliester 100%: rezistenţă la rupere (pe direcţia urzelii, pe direcţia bătăturii), rezistenţă la sfâşiere (pe direcţia urzelii, pe direcţia bătăturii), efectul piling şi rezistenţa la abraziune.

Direcţiile viitoare de cercetare pe care le prefigurează aspectele tratate în cuprinsul acestei teze sunt:

- elaborarea unor soluţii noi de îmbunătăţire a caracterului hidrofob-oleaofob, rezistent la spălare al ţesăturilor din bumbac 100% şi din poliester 100%, prin aplicarea unor tratamente cu Hexamethyldisiloxane (HMDSO);

- realizarea de materiale textile noi cu proprietăţi de conductivitate electromagnetică şi implicit cu efecte de ecranare a radiaţiei electromagnetice la diferite lungimi de undă, prin aplicarea unor tratamente cu plasmă de tip sputtering pentru pulverizarea particulelor metalice pe suprafeţele materialelor;

- elaborarea unor soluţii noi de îmbunătăţire a proprietăţilor antimicrobiene a materialelor textile prin depunerea de nano-particule cu silica amorfă şi studierea posibilităţii de depunere şi a altor substanţe cu efect antimicrobian pe substraturile textile;

- studii privind îmbunătăţirea aderenţei nanoparticulelor pe diverse materiale textile pentru creşterea rezistenţei la spălare.

55

BIBLIOGRAFIE 1. Lilioara Surdu, Ion Răzvan Rădulescu, Carmen Ghituleasa şi Ioan Cioara. “Research regarding multifunctional textiles performed with plasma nanotechnology”JCHE-E2013042405; Journal of Chemistry and Chemical Engineering, ISSN 1934-7375, USA. David Publishing Company;pages637-642; (2013) 2. Crosstexnet Project “Innovative production chain for textile by plasma nanotechnology”, C 7-062 / 2012. 3. Majid Sarmadi “Advantages and disadvantages of plasma treatment of textile materials” 21st International Symposium on Plasma Chemistry (ISPC 21) Sunday 4 August – Friday 9 August 2013 4. Cho, K.; Cho, K.; Setsuhara, Y.“Investigations on plasma interactions with soft materials for fabrication of flexible devices”.Journal of High Temperature Society,37(6), pp 289-297, 2012 5. Lilioara Surdu, Ioan Cioara, Carmen Ghituleasa şi Ion Răzvan Rădulescu. “Research regarding the plasma hydrophobization of textile materials for medical article”, Proceeding of the 14th Romanian Textiles and Leather Conference, Sinaia, Romania,6-8.09.2012, ISBN: 978-973-730-962-4/ 2012. 6. Abdrabboa, H.M. “Treatment of polylactic acid fibre using low temperature plasma and its effects on vertical wicking and surface characteristics”Journal of the Textile Institute,104(1), pages 28-34, 2013. 7. Shishoo, R. Plasma technologies for textiles; The Textile Institute And Woodhead Publishing Limited: Cambridge; Pp 183-200, 2007 8. Wang, S.; Hou, W.; Wei, L.; Jia, H.; Liu, X.; Xu, B. Surface and coatings technology,202(3),pages460-465, 2007. 9. Alexander Fridman “Plasma Chemistry” Cambridge University Press: Cambridge, ISBN – 13 978-0-521-84735-3, pages 648-653/ 2008 10. Lilioara Surdu, Ioan Cioara, Carmen Ghituleasa, Ion Răzvan Rădulescu. “Plasma nanotechnology finishing methods for fabrics used in barrier surgical gowns”Poster 26 / 6th Aachen-Dresden International Textile Conference 2012- (ISSN 1867-6405, Copyright ITM, TU Dresden, Germany 2012) 11. Lilioara Surdu, Ioan Cioara, Carmen Ghituleasa and Ion Răzvan Rădulescu “Research regarding plasma nanotechnology application for performing surgical gowns”,Proceeding of the 5th Texteh International Conference, Bucharest, Romania, Oct. 18-19, 2012 12. Lilioara Surdu, Ioan Cioara, Carmen Ghituleasa, Ion Răzvan Rădulescu. “Comfort properties of multi-layer textile materials for clothing”Industria Textila Nr.2/, pp 75-79/ 2013

56

13. Loghin, C.; Mureşan, R.; Ursache, M.; Mureşan, A. “Surface treatments applied to textile materials and effects in wet environment”.Industria Textila Nr. 6/ 2010 14. Ion Razvan Radulescu, Lilioara Surdu, Ioan Cioară, Carmen Ghituleasa, Nicula Gheorghe, Daniela Bucur, Marilena Niculescu “Multifunctional woven fabrics for urgency shelters” 6th Texteh International Conference; Bucharest, Romania, October 17-18, ISSN 2068-9101, 2013 15. Adriana Subțirică, F. Taskoparan, Ange la Dorogan, Carmen Ghițuleasa, Mariana Vameșu, Lilioara Surdu. „Evaluation of the color fastness properties of denim garments dyed with natural vegetable dyes” Texteh VI, International Conference, Proceedings,October 17 - 18, Bucharest, Romania, ISSN 2068 -9101, 2013 16. Ana-Maria Mocioiu, Carmen Ghițuleasa, Lilioara Surdu. “Romanian wool fibres characteristics: current state and perspectives” Texteh VI, International Conference, October 17 - 18, ISSN 2068 -910, 2013 17. Ion Razvan Radulescu, Lilioara Surdu, Ioan Cioara, Carmen Ghituleasa, Gheorghe Nicula. „Controlling instruments for companies in the textile industry” Technical Textiles Present And Future Symposium, Iasi Romania; 25-26 October 2013, ISBN 978-606-685-058-2, 2013 18. Lilioara Surdu, Ioan Cioara, Carmen Ghituleasa, Gheorghe Nicula; Ion Razvan Radulescu. „Multifunctional woven fabrics for healthcare performed with plasma nanotechnology” prezentare sub formă de poster la 7.th Aachen-Dresden International Textile Conference 2013;ISSN 1867-640, 2013 19. Marilena Niculescu, Ana –Maria Mocioiu, Lilioara Surdu. “Contribuţii privind monitorizarea impactului tehnologiilor de finisare asupra materialelor textile de decoraţiuni interioare”Buletinul Agir NR 3 /2013 Pg 77-80; ISSN-L 1224-7928, BDI: INDEX COPERNICUS INTERNATIONAL, ACADEMIC KEYS, 2013 20. Iuliana Dumitrescu, Marilena Niculescu, Emilia Visileanu, Ana Maria Mocioiu, Nicula Gheorghe, Lilioara Surdu, Maria Dan - “Ultravioletes rays, influence on textile materials”, Edit. CERTEX 2007, I.S.B.N. 973-1716-17-6, 121 pages/ 2007 21. Iuliana Dumitrescu, Visileanu Emilia, Ana Maria Mocioiu, Lilioara Surdu, Marilena Niculescu, Adriana Subtirica, “Physical, chemical and mechanical analyses for textile industry” Edit. CERTEX 2007, I.S.B.N. 973-1713-20-6, 56 pages, 2007 22. Surface modification of cotton fabrics using plasma technology -Textile Research Journal, ISSN 0040-5175, 06/2011, Volume 81, Issue 10, pp. 1014 – 1026, 2011

http://www.buletinulagir.agir.ro/�

http://www.journals.indexcopernicus.com/passport.php?id=5724�



http://engineering.academickeys.com/jour_main.php�

http://anelis1.summon.serialssolutions.com.ux4ll8xu6v.useaccesscontrol.com/2.0.0/link/0/eLvHCXMwRZ0xDsIwDEUjdhYkmLlApSaOE3dGVBwADmA79tiJ-4smIDF492TpS__5hXAtmWNqtT_BlCJcIC3kc0lZUUGHueHPrH1tKON4radwsO0cXuv9eXtMPxnAZIUgTlGb9wA17-OqS3ITVG6SC1YQjwxs2bISG7mh0b4CilZApdwwXsKRe2l8ew-4rH0A5Fwq8w�

57

23. G. Buyle, „Nanoscale finishing of textiles via plasma treatment” Materials technology, vol. 24, nr.1, pp.46-51, 2009 24. C. W. Kan et al. “Plasma-assisted titanium dioxide wrinkle resistant treatment of cotton fabric”International Journal of Chemical Engineering and Applications5:3, 219-222/ 2014 25. Shiyuan Sun, Hang Yu, Thomas Williams, Robert F Hicks, Yiping Qi, Eco-friendly sizing technology of cotton yarns with he/o2 atmospheric pressure plasma treatment and green sizing recipes, Textile Research Journal. 83(20) 2177–2190, 2013 26. Yeon Ki, H., Kim, J. H., Kwon, S. C., Jeong, S. H., “A stydy on multifunctional wool textiles treated with nano-sized silver”, Journal of Material Science, 42, p. 8020, (2007) 27. Hwang, K. Y., “Method for producing nanosilver on large scale, method for manufacturing nanosilver-adsorbed fiber, and antibacterial fiber thereby”, US Patent Application Publication, No. 0278534 A1, Dec. 14, USA, 2006 28. Soane, D. S., Offord, D. A., Linford, M. R., Millward, D. B., Ware, W., Erskine, L., Green, E., Lau, R., Nanoparticle-based permanent treatments for textiles, US Patent Application Publication, No. 0013369 A1, Jan. 16, USA, 2003 29. Qian, L., Hinestroza, J. P., Application of nanotechnology for high performance textiles, Journal of Textile and Apparel. Technology and management, Vol. 4, 1, / (2004) 30. Gupta, P., Bajpai, M., Bajpai, K., Investigation of antibacterial properties of silver nanoparticle-loaded poly (acrylamide-co-itaconic acid)-grafted cotton fabric, The Journal of Cotton Science, 12, p. 280, (2008) 31. Lee, H. J., Yeo, S. Y., Jeong, S. H., Antibacterial effect of nanosized silver colloidal solution on textile fabrics, Journal of Material Science, 38, p. 2199, (2003) 32. Jeong, S. H., Hwang, Y. H., Yi, S. C., Antibacterial properties of padded pp/pe nonwovens incorporating nano-silver colloids, Journal of Material Science, 40, p. 541, (2005) 33. Duran, N., Marcato, P. D., Souza G. I. H., Alves, O. L., Esposito, E., Antibacterial effect of silver nanoparticles produced by fungal process on textile fabrics and their effluent treatment: Journal of Biomedical Nanotechnology, 3. p. 203 (2007) 34. Lee, M. S., Nam, S. I., “Colloidal solution of metal nanoparticles”, Metal-polymer Nanocomposites and Method for Preparation Thereof, EU Patent No. WO No. 087749 A1, 7 Nov. 2002 35. Dong, Q., Su, H., Zhang, D., In situ depositing silver nanoclusters on silk fibrion fibers supports by a novel biotemplate redox technique at room temperature, Journal of Physical Chemistry, B, 109, p. 17429 (2005)

58

36. Sun, G., Li, D., Dyeing textiles using nanoparticles, US Patent, No. 7,048,771 B2, May 23, USA, 2006 37. Liang, D., Hsiao, B. S., Chu, B., “Functional electrospun nanofibrous scaffolds for biomedical applications”, Advanced Drug Delivery Reviews, , 59, p. 1392, (2007) 38. Maneerung, T., Tokura, S., Rujiravanit, R., Impregnation of silver nanoparticles into bacterial cellulose for antimicrobial wound dressing, carbohidrate polymers, Nr. 72, p. 43, (2008) 39. Jeong, S. H., Yeo, S. Y., Yi, S. C., The effect of filler particle size on the antibacterial properties of compounded polymer/silver fibers, Journal of Materials Science, 40, p. 5407, (2005) 40. Lin, T. L., Lu, M. F., Sheu, M. S., Su, S. H., Tang, L., A remedy for medical device-related infections, Medical Device Technology, Nr. 1, 2009 41. Carnes, C. L., Klabunde, K. J., “Decontaminating systems containing reactive nanoparticles and biocides”, US Patent Application Publication, No. 0067159 A1, Apr. 8, USA, 2004 42. Carp, O., Huisman, C. L., Reller, A., “Photoinduced reactivity of titanium dioxide, progress in solid state chemistry”32, p. 33, (2004) 43. Fujishima, A., Zhang, X., Tryk, D. A., TiO2 photocatalyst and related surface phenomena, Surface Science Reports, 63, p. 515, (2008) 44. Wakefield, G. et al., Nanomaterials: costs and opportunities, Nanotoday, Vol. 3, No. 3-4, p. 48 (2008) 45. Liu, S. X., Qu, Z. P., Han, X. W., Sun, L. C., “A mechanism for enhanced photocatalytic activity of silver-loaded titanium dioxide”, Catalysis Today, 93-95, p. 877, (2004) 46. Liu, Y., Wang, X., Yang, F., Yang, X., “Excelent antimicrobial properties of mesoporous anatase tio2 and ag/tio2 composite films”, Microporous and Mesoporous Materials, 114, p. 439, (2008) 47. Gavriliu, S., Ardelean, I., Lungu, M., Moisescu, C., Gavriliu, L., “The influence of chemical colloidal silver solutions upon bacterial cell respiration and multiplication”, Conference Proceedings of 3rd International Conference on Biomaterials and Medical Devices BIOMMEDD’2008, Bucharest, Romania, 13-16 Nov., 2008, p. 313/ (2008) 48. Akhavan; et al (2013). "Tuning the hydrophobicity of plasma polymer coated silica particles". Powder Technology249: 403–411. doi:10.1016/j.powtec.2013.09.018.- 2013 49. Sona Moradi & Peter Englezos & Savvas G. Hatzikiriakos - Colloid Polym Sci (2013) 291:317–328- DOI 10.1007/s00396-012-2746-3 / - Contact angle hysteresis: surface morphology effects - pp:317-328, 2013 50. Yu. G. Bogdanova, V. D. Dolzhikova, D. S. Tsvetkova, I. M. Karzov, and A. Yu. Alent’ev- “Contact angles as indicators of the polymer surface

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0032591013005950�



http://en.wikipedia.org/wiki/Digital_object_identifier�

http://dx.doi.org/10.1016%2Fj.powtec.2013.09.018�

59

structure”- UDC 541:183:532.64 - Journal of Structural Chemistry. Vol. 52, No. 6, pp. 1187-1194, 2011 51. Dr. Engr. Abu Bakr Siddique, Hosne Ara Begum. „Chitosan and it's derivates and their use in textile” Technical Report College Of Textile Technology, Dhaka, 2009. 52. Jolanta Kumirska , Mirko X. Weinhold, Jorg Thöming, Piotr Stepnowski. “Activity of chitin/chitosan based material” - Influence of Physicochemical Properties Apart from Molecular Weight and Degree of N-Acetylation, Polymers, 3, 1875-1901, 2011. 53. Elson Santiago de Alvarenga, “Characterization and properties of chitosan”, Biotechnology of Biopolymers, Prof. Magdy Elnashar (Ed.), ISBN: 978-953-307-179-4, (2011) 54. Jolanta Kumirska, Małgorzata Czerwicka, Zbigniew Kaczyński, Anna Bychowska, Krzysztof Brzozowski,Jorg Thöming, Piotr Stepnowski, Application of Spectroscopic Methods for Structural Analysis of Chitin and Chitosan, Mar Drugs. 8(5): 1567–1636, 2010. 55. Hajji S, Younes I, Ghorbel-Bellaaj O, Hajji R, Rinaudo M, Nasri M, Jellouli K, Structural differences between chitin and chitosan extracted from three different marine sources, .Int J Biol Macromol. Jan 24, 2014. 56. Dierk Knittel, Eckhard Schollmeyer, “Chitosans for permanent antimicrobial finish on textiles”, Lenzingerberichte, 85 (2006), 124-130/ 2006 57. Jarmila V, Vavríková E., Chitosan derivatives with antimicrobial, antitumour and antioxidant activities - a review, Curr Pharm Des. 17(32):3596-607, 2011 58. WO2011066471 A1, U.S. “Provisional application” Nos. 61/264,570, filed November-25, 2009, and 61/350224, filed June 1, 2010. 59. Ferrero F, Periolatto M., “Antimicrobial finish of textiles by chitosan uv-curing”, J Nanosci Nanotechnol. Jun;12(6):4803-10, 2012. 60. Tayel AA, Moussa SH, El-Tras WF, Elguindy NM, Opwis K., „Antimicrobial textile treated with chitosan from aspergillus niger mycelial waste”, Int J Biol Macromol. 2011 Aug 1;49(2):241-5/ 20011 61. Freni Tavaria, José Soares, Vera Oliveira, Rosa Silva, José Morgado, F. Xavier Malcata, Manuela Pintado, Application of chitosan in the textile industry to control microbial growth, 2012 62. Li X, Min M, Du N, Gu Y, Hode T, Naylor M, Chen D, Nordquist RE, Chen WR., Chitin, chitosan, and glycated chitosan regulate immune responses: the novel adjuvants for cancer vaccine, Clin. Dev. Immunol., 2013:387023, 2013. 63. Shin, Y., Yoo, D.I. and Jang, J. (2001), Molecular weight effect on antimicrobial activity of chitosan treated cotton fabrics j appl polym sci 80: 2495-2501, 2001.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Kumirska%20J%5Bauth%5D�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Czerwicka%20M%5Bauth%5D�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Kaczy%26%23x00144%3Bski%20Z%5Bauth%5D�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Bychowska%20A%5Bauth%5D�



http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Brzozowski%20K%5Bauth%5D�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Th%26%23x000f6%3Bming%20J%5Bauth%5D�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Stepnowski%20P%5Bauth%5D�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Hajji%20S%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24468048�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Younes%20I%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24468048�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Ghorbel-Bellaaj%20O%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24468048�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Hajji%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24468048�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Rinaudo%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24468048�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Nasri%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24468048�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Jellouli%20K%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24468048�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24468048�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Jarmila%20V%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=22074429�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Vavr%C3%ADkov%C3%A1%20E%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=22074429�


http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Ferrero%20F%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=22905533�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Periolatto%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=22905533�


http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Tayel%20AA%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21596059�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Moussa%20SH%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21596059�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=El-Tras%20WF%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21596059�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Elguindy%20NM%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21596059�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Opwis%20K%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21596059�


http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Li%20X%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=23533454�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Min%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=23533454�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Du%20N%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=23533454�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Gu%20Y%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=23533454�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Hode%20T%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=23533454�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Naylor%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=23533454�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Chen%20D%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=23533454�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Nordquist%20RE%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=23533454�

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Chen%20WR%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=23533454�


60

64. K.P. Chellamani*, R.S. Vignesh Balaji and J. Sudharsan, “Chitosan treated textile substrates for wound care applications”, Journal of Academia and Industrial Research (JAIR), Volume 2, Issue 2 July, 2013. 65. Rupesh Nawalakhe,Quan Shi, Narendiran Vitchuli, Jesse Noar, Jane M. Caldwell Novel atmospheric plasma enhanced chitosan nanofiber/ Gauze Composite Wound Dressings, J. APPL. POLYM. SCI. 2013, published online 25 February 2013, DOI: 10.1002/APP.38804/ 2013 66. Hsiang-Jung Tseng, Shan-hui Hsu,Mien-Win Wu1, Tien-Hsiang Hsueh1, Pei-Chi Tu, Nylon textiles grafted with chitosan by open air plasma and their antimicrobial effect, Fibers and Polymers Vol.10, No.1, 53-59, 2009 67. K. Vellingiri, T. Ramachandran, MSenthilkumar,Eco-friendly application of nano chitosan in antimicrobial coatings in the textile industry, Nanoscience and nanotechnology, (4): 75-89, 2013 68. ChristianSchramm, BeateRinderer, RichardTessadri.Non-formaldehyde, crease resistant agent for cotton fabrics based on an organic–inorganic hybrid material. Carbohydrate Polymers105, 81-89 (2014) 69. J.Wiener, S.Shahidi, M.M.Goba. (2013) Laser deposition of TiO2 nanoparticles on glass fabric. optics & laser technology45, 147-153. Online publication date: 1-Feb-2013 70. ArdeshirKhazaei, AhmadReza Moosavi-Zare, ZahraMohammadi, AbdolkarimZare, VahidKhakyzadeh, GhasemDarvishi. (2013). Efficient preparation of 9-aryl-1,8-dioxo-octahydroxanthenes catalyzed by nano-tio2 with high recyclability. RSC Advances3:5, 1323. Online publication date: 1-Jan-2013 71. Yin-LingLam, Chi-WaiKan, Chun-Wah MarcusYuen. (2012) “Developments in functional finishing of cotton fibres – wrinkle-resistant, flame-retardant and antimicrobial treatments”- Textile Progress44:3-4, 175-249. Online publication date: 1-Sep-2012 72. Y. L.Lam, C. W.Kan, C. W. M.Yuen. (2012) “Effect of plasma pretreatment on enhancing wrinkle resistant property of cotton fiber treated with btca and TiO2 system” Journal of Applied Polymer Science124:4, 3341-3347. Online publication date: 15-May-2012 73. Y. L.Lam, C. W.Kan, C. W. M.Yuen, C. H.Au. (2011). “Fabric objective measurement of the plasma-treated cotton fabric subjected to wrinkle-resistant finishing with btca and TiO2 system”Fibers and Polymers12:5, 626-634. Online publication date: 1-Aug-2011 74. Y. L.Lam, C. W.Kan, C. W. M.Yuen. (2011) “Effect of titanium dioxide on the flame-retardant finishing of cotton fabric”Journal of Applied Polymer Science121:1, 267-278. Online publication date: 5-Jul-2011

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(schramm%2C+c)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(rinderer%2C+b)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(tessadri%2C+r)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(wiener%2C+j)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(shahidi%2C+s)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(goba%2C+m)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(khazaei%2C+ardeshir)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(reza+moosavi%5C-zare%2C+ahmad)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(mohammadi%2C+zahra)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(zare%2C+abdolkarim)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(khakyzadeh%2C+vahid)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(darvishi%2C+ghasem)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(lam%2C+yin%5C-ling)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(kan%2C+chi%5C-wai)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(yuen%2C+chun%5C-wah+marcus)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(lam%2C+y.+l.)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(kan%2C+c.+w.)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(yuen%2C+c.+w.+m.)�




http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(au%2C+c.+h.)�




61

75. Y. L.Lam, C. W.Kan, C. W. M.Yuen. (2011) “Effect of plasma pretreatment on the wrinkle-resistance properties of cotton fibers treated with a 1,2,3,4-butanetetracarboxylic acid-sodium hypophosulfite system with titanium dioxide as a cocatalyst” Journal of Applied Polymer Science120:3, 1403-1410 /2011 76. Y. L.Lam, C. W.Kan, C. W. M.Yuen. (2011) “Physical and chemical analysis of plasma-treated cotton fabric subjected to wrinkle-resistant finishing cellulose”18:2, 493-503. 77. Yin L.Lam, Chi W.Kan, Chun W. M.Yuen, Chui H.Au. (2011) “Objective measurement of fabric properties of the plasma-treated cotton fabrics subjected to cocatalyzed wrinkle-resistant finishing”Journal of Applied Polymer Science119:5, 2875-2884/2011 78. Y. L.Lam, C. W.Kan, C. W. M.Yuen. (2010) “Effect of concentration of titanium dioxide acting as catalyst or co-catalyst on the wrinkle-resistant finishing of cotton fabric” Fibers and Polymers11:4, 551-558. Online publication date: 1-Jul-2010 79. Chaoxia Wang, Li Chen. Surface Treatment of Anti-Crease Finished Cotton Fabric Based On Sol–Gel Technology. Surface Review and Letters16:05, 715-721. Online publication date: 1-Oct-2009 80. Prospecte (broşuri) pentru echipamente produse de companiile: Europlasma Belgium www.europlasma.be; Technoplasma www.tecnoplasma.com; Plasmawerk Hamburg – GmbH; Huttinger Electronic- www.huetinger.com ; Inficon – www.inficon.com; Sairem – www.sairem.com; Seren – www.serenips.com; Angstrom Sciences www.angstromsciences.com; MDC – www.mdcvacuum.com; Maxtek – www.inficonthinfilmdeposition.com; Diener Electronic- www.plasma.de; Arioly –Italia; Vca Optima Xe; Plasma Ireland Ltd., Ap-100 Atmospheric81. NV Bhat, AN Netravali, AV Gore, MP Sathianarayanan, GA Arolkar, RR Deshmukh, Surface Modification of Cotton Fabrics Using Plasma Technology, Textile Research Journal, 81, 1014, 2011

Pressure Processing System, Brochure; Hunterlab Brochure.

82. Hemen Dave, Lalita Ledwani, Nisha Chandwani, Narendrasinh Chauhan & S.K. Nema, The Removal of Impurities From Gray Cotton Fabric by Atmospheric Pressure Plasma Treatment and its Characterization Using Atr-Ftir Spectroscopy, The Journal of The Textile Institute, 105:6, 586-596, 2014 83. A.I. Wasif and S.K. Laga.Use of nano silver as an antimicrobial agent for cotton/ Textile & Engineering Institute, / Ichalkaranji 416115, India / AUTEX Research Journal, Vol. 9, No1, March 2009 © AUTEX / http://www.autexrj.org/No1-2009 84. I. Dumitrescu, A.M. Mocioiu, C. Radulescu, A. C. Popescu, G. Dorcioman, L. Duta, I. N. Mihailescu, M. Danciu, C. Panzaru, Lilioara







http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(lam%2C+yin+l.)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(kan%2C+chi+w.)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(yuen%2C+chun+w.+m.)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(au%2C+chui+h.)�




http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(WANG%2C+CHAOXIA)�

http://www.worldscientific.com/action/doSearch?action=runSearch&type=advanced&result=true&prevSearch=%2Bauthorsfield%3A(CHEN%2C+LI)�

http://www.europlasma.be/�

http://www.tecnoplasma.com/�

http://www.huetinger.com/�

http://www.inficon.com/�

http://www.sairem.com/�

http://www.serenips.com/�

http://www.angstromsciences.com/�

http://www.mdcvacuum.com/�

http://www.inficonthinfilmdeposition.com/�

http://www.plasma.de/�

https://www.researchgate.net/researcher/2005426833_I_Dumitrescu�

https://www.researchgate.net/researcher/2021502333_AM_Mocioiu�

https://www.researchgate.net/researcher/2044756321_C_Radulescu�

https://www.researchgate.net/researcher/74422945_A_C_Popescu�

https://www.researchgate.net/researcher/2004122189_G_Dorcioman�



https://www.researchgate.net/researcher/80892518_L_Duta�

https://www.researchgate.net/researcher/39620138_I_N_Mihailescu�

https://www.researchgate.net/researcher/38632188_M_Danciu�

https://www.researchgate.net/researcher/2034484232_C_Panzaru�

https://www.researchgate.net/researcher/2044754610_L_Surdu�

https://www.researchgate.net/researcher/2044754610_L_Surdu�

62

Surdu“Functional ZnO - hydrophobins hybrid thin films applied by PLD and impregnation on cotton/polyester fibers” Proceedings of International Conference “Application of Nanotechnologies for Textiles (TEX TEH III)” 10/2010 85. Kilic, B., Dokuz Eylul, Aksit, A. C., Mutlu, M. (2009), “Surface modification and characterization of cotton and polyamide fabrics by plasma polymerization of hexamethyldisilane and hexamethyldisiloxane”, International Journal of Clothing Science and Technology, Volume 21 issue 2/3/ 2009 86. Karahan, H. A. Özdoğan, E.,Improvements of surface functionality of cotton fibers by atmospheric plasma treatment, Fibers and Polymers, Volume 9, Issue 1, pp 21-26, (2008) 87. Gulrajani, M.L. and Gupta, D., (2011), Emerging techniques for functional finishing of textiles, Indian Journal of Fibre & Textile Research, (2011) 88. Bhat, N. Netravali, A, Gore, A., Sathianarayanan, M., Arolkar, G., Deshmukh, R., (2011), Surface modification of cotton fabrics using plasma technology,Textile Research Journal, 2011 89. Haji, A., Barani, H., Qavamnia S., (2013), In situ synthesis of silver nanoparticles onto cotton fibres modified with plasma treatment and acrylic acid grafting, Micro & Nano Letters, 2013 90. Thomas, V., Bajpai, M., Bajpai, S. K., (2011) In situ formation of silver nanoparticles within chitosan-attached cotton fabric for antibacterial property, Journal of Industrial Textiles, 2013 91. Rauscher, H., Perucca, M., Buyle, G., (2010), Plasma technology for hyperfunctional surfaces: food, biomedical and textile applications, WILEY-VCH, 2010 92. C. W. Kan & M. YUEN et al, Surface review and lettersISSN: 0218-625X-2014 93. J Kriegseis - ‎2011 - ‎Capacitance and power consumption quantification of dielectric barrier discharge (dbd) plasma actuators, Journal of Electrostatics, Volum 69, Pages 302-312 (2011) 94. www.scrigroup.com/.../SUBIECTE-EXAMEN-MICOLOGIE-AN-I53565... 95. Gavriliu S, Dumitrescu I, Mocioiu AM, Radulescu C, Surdu Lilioara, Lungu M et al. „Biomimetic structures of hydrophobins with silver-metal oxide composite nanopowders deposited on textile substrates” Proc Int Conf TEX TEH III-Appl Nanotechnologies Text 2010 96. Amit Desai; Fabrication and characterization of titanium-doped hydroxyapatite thin films; 2007 /Cambridge Centre for Medical Materials/ http://www.msm.cam.ac.uk/ccmm/research/ayd23.html/2007

http://www.scrigroup.com/.../SUBIECTE-EXAMEN-MICOLOGIE-AN-I53565�

http://www.scrigroup.com/.../SUBIECTE-EXAMEN-MICOLOGIE-AN-I53565�

http://www.msm.cam.ac.uk/ccmm/research/ayd23.html/�

63

97. Prof. Brian James, DBD research program/ Applied and Plasma Physics/ http://www.physics.usyd.edu.au/app/research/plasma/ 98. L. Shen, J.J. Dai, Appl. Surf. Sci., 253, 5051, 2007 99. R. Shishoo, T. Herbert, Plasma conquering the textile industry, 24, 22-23, November 1999 100. B. Mitra, B. Levey, Z. B. Gianchandani, IEEE TRANS, PLASMA SCI…, 36, 1913, 2008 101. R. Joshi, R. D. Shulze, A. Meyer- Plath, M. H. Wagner, J. F. Friedrich,

Plasma Process, Polym., 6, S218-S222, 2009 102. Y. YANG et. al. , IEEE Trans. Plasma Sci., 2010 103. A. Hironori, Science Technology 17(2), 25006, 2008 104. Yu. Akishev, et al “High pressure low temperature plasma

chemistry”, Greifswald, Germany, vol. 2,481, 2000 105. E. Temmerman, C. Leys, et al. Surf. Coat. Technol., 200, 686, 2005 106. Y. S Akishev, M. E. Grushin et al. High Energy Chem., 37, 286, 2003 107. T. H. C. Costa, M.C. FEITOR, C. Alves et al. Process. Technology.,

173, 40, 2006 108. J. D. Liao, C. Y. Chen, Y. T. Wu. C. C. Weng, Plasma Chem. Plasma

Process., 25, 255, 2005 109. M. M. El-Zawahry, N. A. Ibrahim, M. A. Edi, Polym. Plast. Tehnol.

Eng., 45, 1123, 2006 110. J. C. Jin, J. J. Dai, Indian J. Fibre Text. Res., 28, 477, 2003 111. D. Jocic, S. Viclchez, T. Topalovici, R. Molina, A. Navarro, P.

Jovancic, M.R. Julia, P. Erra, J. Appl. Polym. Sci., 97, 2204, 2005 112. C. S. Ren, D. Z. Wang, Y. N. Wang, Surf. Coat. Technol., 201, 2867,

2006 113. J. Lei, M. Shi, J. Zhang, Eur. Polym.., 36, 1277, 2000 114. L. Shen, J. J. Dai, Appl. Surf. Sci., 253, 5051, 2007 115. A. Raffaele-Addamo, C. Riccardi, E. Selli, R. Barni, M. Piselli, G.

Poletti, F. Orsini, B. Marcandalli, M. R. Massafra, L. Meda, Surf. Coat. Technol., 174, 886, 2003

116. C. Riccardi, R. Barni, M. Fontanesi, B. Marcandalli, M. Massafra, E. Selli, G. Mazzone, Plasma SourcesSci. Technol., 10, 92, 2001

117. F. Hochart, R. De Jaeger, J. Levalois-Grutzmacher, Surf. Coat. Technol., 165, 201, 2003

118. P.X. Riccobono, Text. Chem. Color., 5, 239, 1973 119. Z. S. Cai, Y. P. Qiu, C. Y. Hwang, M. McCord, J. Ind. Text. Res. J.,

73, 670, 2003 120. Z. Cai, Y. Qiu, Y. J. Hwang, C. Zhang, M. McCord, J. Ind. Text., 32,

223, 2003 121. Z. S. Cai, Y.P. Qiu, J. APPL. POLYM, SCI., 99, 2233, 2006

http://www.physics.usyd.edu.au/app/research/plasma/�

64

122. G. Borcia, N. M. D. Brown, D. Dixon, R. McIlhagger, Surf. Coat. Technol., 179, 70, 2004

123. R. K. Virk, G. N. Ramaswmay, M. Bourham, B. L. Bures, Text. Res. J., 74, 1073, 2004

124. T. Yuranova, A. G. Rincon, A. Bozzi, S. Parra, c. Pulgarin, P. Albers, J. Kiwi, J. Photochem. Photobiol., A 161, 27, 2003

125. M. Ghoranneviss, S. Shahidi, B. Moazzenchi, A. Anvari, A. Rashidi, H. Hosseini, Surf.Coat. Technol., 201, 4926, 2007

126. J. Janca, A. Czernichowski, Surf. Coat. Technol., 98, 1112, 1998 127. M. Prabaharan, N. Carneiro, Indian J. Fibre Text. Res., 30, 68, 2005 128. W. J. Thorsen, Text. Res. J., 41, 331, 455, 651, 1971 129. L. C. Vander Wielen, T. Elder, A. J. Rangauskas, Cellulose., 12, 59,

65, 185, 2005 130. A. Rashidi, H. Moussavipourgharbi, M. Mirjalil, M. Ghoranneviss,

Indian J. Fibre Text.Res., 29, 74, 2004 131. K. W. Oh, S. H. Kim, E. A. Kim, J. Appl. Polym. Sci., 81, 684, 2001 132. T. Wakida, K. Takede, I. Tanaka, T. Takagishi, Text. Res. J., 59, 49,

1989 133. J. R. Chen, J. Appl. Polym. Sci., 42, 2035, 1991 134. R. Molina, P. Erra, L. Julia, E. Bertran, Text. Res. J., 73, 955, 2003 135. S. F. Sadova, High Energy Chem., 40, 57, 2006 136. Sando Iron Works Ltd., USX lowtemperature plasma treatment

machine, http://www.sando.co.jp 137. W.Rangauskas, Journal of the society of dyers and colourist, 113 (9),

250-255, 1997 138. U. Vohrer, M. Muller and C. Oehr, Surface and coatings technology,

98, 1128-1131, 1998 139. V. Rybkin, A. Maximov, B. Goberg, V. Titov, Textile Symposium for

Technical Textilesand Textile Reinforced Materials, Frankfurt on Mine, 14 May, 10-17, 1997

140. H. T. P. Unitex, Plasma Division, Brochure, http://www.htpunitex.com

141. Polyplas GmbH, http://www.polyplas.de 142. 4th State Inc., http://www.4thstate.com 143. B. Mohamed, Principle industrial plasma and plasma chemistry,

North Carolina State University, Fall 2001 144. S. Kanazawa, M. Kogoma, T. Moriwaki and S. Okazaki, Journal Of

Physics D-AppliedPhysics, 21, 838-840, 1988 145. T. Yokoyama, M. Kogoma, S. Kanazawa, T. Moriwaki and S.

Okazaki, Journal of Physics AppliedPhysics, 23, 374-377, 1990 146. F. Massines, G. Gouda et al., Journal of Physics AppliedPhysics, 31,

3411-3420, 1998

http://www.sando.co.jp/�

http://www.htpunitex.com/�

http://www.polyplas.de/�

http://www.4thstate.com/�

65

147. R. Gadri, IEEE transactions on plasma science, 27, 36-37, 1999 148. P. Herbert E. Bourdin, Journal of Coated Fabrics, 28, 170-182, 1999 149. J. Roth. US Patent, 5, 669, 583, 1997; 387, 842,1995; 938, 854,1999 150. J. Roth, Industrial Plasma Engineering, Volume ii, Applications To

Nonthermal PlasmaProcessing, (Bristol: Institute of Physics Publishing), Philadelphia, ISBN 0-7503-0545-2, 2001

151. W. Thorsen, Textile Research Journal, 38(6), 644-650, 1968 152. W. Thorsen, R. Landwehr, Textile Research Journal, 40(8), 688-695,

1970 153. J. Youngblood, T. Mc.Carthy, Thin solid films, 382, 95-100, 2001 154. G. Abbott, Textile Research Journal, 47(2), 141-144, 1977 155. J. Salge, Surface and coatings technolgy, 80, 1-7, 1996 156. S. Meiners, J. Salge, E. Prinz, F. Forster, Surface and coatings

technolgy, 98, 1121-1127, 1998 157. J. Hautojarvi and S. Laaksonen, Textile Research Journal, 70(5), 391-

396, 2000 158. P. Tsai, L. Wadsworth, J. Roth, Textile Research Journal, 67(5), 359-

369, 1997 159. T. Montie, K. Kelly-Wintenberg, J. Roth, IEEE Transactions on

plasma science, 28(1), 41-50, 2000 160. H. Ngo, S. Vojta, J. Rohner, o. Hankins, M. Borham, 25TH IEEE-

ICOPS, PAPER 3B03, IEEE CAT., 178, 1998 161. T. L. Vigo, Textile processing and properties: dyeing, finishing, and

performance, Elsevier, Amsterdam, 1994 162. T. Wakida, S. tokino, Indian journal of fibre and textile research, 21,

69, 1996 163. R. B. Liberman, P. C. Barbe, Encyclopedia of polymer science and

engineering; John Wiley & Sons: New York, Vol. 13, 1988 164. R. A. Hutchinson, C. M. Chen, W. H. Ray, J. Appl. Polym. Sci.,

44,1389-1414, 1992 165. M. Fujiyama, H. Awaya, S. Kimura, J. Appl. Polym. Sci, 21, 3291-

3309, 1977 166. S. S. Katti, M. Schultz, Polymer Engineering & Science, 22, 1001-

1017, 1982 167. P. Galli, S. Danesi, T. Simonazzi, Polymer Engineering & Science,

24, 544, 1004 168. J. T. Koberstein, Journal ofPolymer SciencePart B: Polymer

Physics, 42, 2942-2956, 2004 169. L. S. Penn, H. Wang, Polym. Adv. Technol., 5, 809-817, 1994 170. Polymer Synthesis: Theory And Practice, 329-379, 2005 171. J. M. Goddard, J. H. Hotchkiss, Progress In Polymer Science, 32,

698-725, 2007

66

172. J. C. Eriksson, C. Golander, A. Baszkin, Journal of colloid and interface science, 100, 381-391, 1984

173. J. Kong,D. Lee, H. Kim, J. Appl. Polym. Sci., 82,1677-1690,2001 174. G. Tao, A. Gong, J. Lu, H. Sue, Macromolecules, 34, 7672-7679,

2001 175. Y. S. Chang, C. Y. Lina, S. M. Maa, J.F. Chang, C. H. Huang,

Materials chemistry andphysics, 27, 251, 1991 176. E. Kumhardt, L. Luessen, Electric breakdown and discharge in gases;

New York, pp 1-64, 1983 177. D. J. Carlsson, D. M. Wiles, Macromolecules, 2, 597-606, 1969; 4,

179-184, 1971 178. W. Rakowski, M. Okoneiwski, K. Bartos, J. Zawadzki, “Plasma

treatament of textiles-potential applications and future prospects,” Mellian Textilberichte [English Edition], 301, April 1982

179. B. N. Chapman, Glow Discharge Process: Sputtering and plasma etching, John Wiley And Sons,Inc., New York, 1980

180. K. L. Mittal, Ed., Polymer surface modification: relevance to adhesion, VSP BV, The Netherlands, 1996

181. G. Placinta, F. Arefi-Khonsari, M. Gheorghui, J. Amouroux, and G. Popa, J. APP. POLYM.SCI., 66, 1367, 1997

182. R. d’ Agostino, F. Cramarossa, S. De Benedicts, Plasma Chem. And Plasma Proc.,2(3), 213, 1982

183. R. L. Clough and S. W. Shalaby, Eds., Irradiation af polymers: fundamentals and technological applications, american chimical society, Washington, D.C., 1996

184. N. Inagaki, Plasma surface modification and plasma polymerization, Technomic Pub. CO., Inc., Lancaster, Pennsylvania, 1996

185. D. Briggs, D.G. Rance, C.R. Kendall, A.R. Blythe, Polymer, 21. 895, 1980

186. Liashun Shi, J. Polym. Eng., 19(6), 445, 1999 187. J. Woloszko, K. R. Stalder, I. G. Brown, IEEE Trans. Plasma

Science , 30, 1376, 2002/ 35, 223, 2007 188. P. Sunka, Phya. Plasmas, 8, 2587, 2001 189. M. Laroussi, X. Lu, Appl. Phys. Lett., 87, 2005 190. G. Fridman, M Peddinghaus, H.Ayan, A. Fridman, M. Balasubmanian,

A. Gutsol, A. Brooks, G. Fridman, Plasma Chem. Plasma Process., 26, 425, 2006

191. B. Mitra, B. Levey, Y. B. Gianchandani,IEEE Trans. Plasma SCI., 36, 1913, 2008

192. R. Joshi, R. D. Schulze, A. Meyer-Plath, M. H. Wagner, J. F. Friedrich, Plasma Process. Polym., 6, S218-S222, 2009

67

193. S. Mukasa, S. Nomura, H. Toyota, Jpn. J. Appl. Phys. Part 1-Regular Papers Brief Communications & Review Papers, 46, 6015, 2007

194. T. Maehara, H. Toyota, M. Kuramoto, A. Iwamae, A. Tadokoro, S. Mukasa, H. Yamashtta, A. Kawashima, S. Nomura, Jpn. J. Appl. Phys. Part 1-Regular Papers BriefCommunications & Review Papers, 45, 8864, 2006

195. A. Fridman, Plasma Chemistry, Cambridge University Press, Cambridge 2008

196. M. A. Malik, A. Ghaffar, S. A. Malik, Plasma Sources Sci. Technol., 10, 82, 2001

197. Karahan HA, Ozdogan E. Improvements of surface functionality of cotton fibers by atmospheric plasma treatment. Fibres and Polymers. 9(1):21-26/ 2008

198. F. De Baerdemaeker, m. Monte, C. Leys, IEEE Trans. Plasma Sci. 33, 492-493/ 2005

199. F. De Baerdemaeker, M. Simek, J. Schmidt, C. Leys, Plasma Sources Sci. Technol. 16, 341-354, 2007

200. Y. Yang, H. Kim, a. Starikovskiy, A. Fridman, Y. I. Cho, IEEE Trans. Plasma Sci., 2010

201. P. Sunka, Phys. Plasmas 8, 2587-2594, 2001 202. P. Lukes, M. Clupek, V. Babibky, P. Sunka, IEEE Trans. Plasma Sci.

36, 1146-1147, 2008 203. Kostic M, Radic N, Obradovic BM, Dimitrijevic S, Kuraica MM,

SkundriC P. Antimicrobial textile prepared by silver deposition on dielectric barrier discharge, treated cotton/polyester fabric. Chemical Industry & Chemical Engineering Quarterly. 14(4):219−221; 2008

204. T. Ishijima, SCI. Technol. 19(1), 15010, 2010 205. M. Sato, Y. Yamada, A. Sugiarto, Trans. Inst. Fluid Flow Machinery

107, 95-104, 2000 206. T. Miichi, S. Ihara, s. Satoh, C Yamabe, Vacuum 59(1),236-243, 2000 207. Y. Akishev, M. Grugunov, V. Karalinik, A. Monich, M. Pankin, N.

Trushkin, V. Kholodenko, V. Chugunov, N. Zhirkova, I. Irkhina, E. Kobzev, Plasma Phys. Rep. 32(12), 1052-1061, 2006

208. T. Takeda, C. Jen-Shih, T. Ishizaki, N. Saito, O. Takai, IEEE Trans. Plasma Sci. 36(4), 1158-1159, 2008

209. V. V. Yukhymenko, V. Y. Olshevshii, Ukr. J. Phys. 53, 409-413, 2008

210. T. Ishijima, H. Hotta, H. Sugai, M. Sato, Appl. Lett. 9(12), 121501-121503, 2007

211. Diener Electronic North America 2008. FAQ - Low Pressure Plasma. Available from: < http://www.plasma-us.com/4-0-faq.html > 2008

68

212. S. Nomura, H. Toyota, S. Mukasa, H. Yamashita, T. Maehara, M. Kuramoto, Appl. Phys. Lett. 88(21), 211503-211503, 2006

213. S. Nomura, H. Toyota, S. Mukasa, H. Yamashita, T. Maehara, M. Kuramoto, Y. Yamashita, Appl. Phys. Exp. 1, 46002, 2008

214. David Z Pai, Sven Stauss et al. Plasma sources science technology, 16, 273-280, number 3/ 2014

215. J. Friedrich, R. Mix, R. –D. Schulze, A. Meyer-Plath, R. Jodhi, S. Wettmarshausen, Plasma processing and polymers, 5, 407-423, 2008

216. A. Maximov, L. Kuzmicheva, A. Nikiforiv, J. Titiva, Plasma Chem. Plasma Process, 26, 205-209, 2006

217. D. Briggs, C. Kendall, Int. J. Adhesion and adhesives, 2, 1, 13-17, 1982

218. A. Sharma, B. Locke, R. Arce, W. Finney, Hazad. Waste Hazard. Mater., 10, 209-215, 1993

219. G. Kuhn, St. Weidner, R. Decker, A. Ghode, J. Friedrich, Surf. Coat. Tehnol., 116-119, 796-801, 1999

220. J. Rabek, Polymers Photidegradation, Chapman & Hall, New York, 1996

221. M. Huiis, Journal of applied polymer science, 16, 9, 2397-2415, 1972 222. P. Lukes, M. Clupek, V. Babicky, P. Sunka, Plasma sources science

technology, 17, 024012, 2008 223. David Z Pai; Kazuo Terashima et al. “Exploring Surface Dielectric

Barrier Discharge (DBD) Physics at High Pressures up to Supercritical Conditions” Plasma Sources Science Technology/2014

224. Nikhil Bhosale, Bajirao Jadhav, Shahanawaj Mujawar et al. Plasma treatment in textiles applications, advantages and surface functionalization, 2014

225. Abidi N. and Hequet E., Cotton fabric copolymerization using microwave plasma, Universal attenuated total reflectance- FTIR study, Journal Of Applied Polymer Science, 93, 145-154 (2004)

226. D. Hegemann, E. Korner et al., Plasma Process. Polym. 6, 246, 2009 227. John Emrich, Gary Selwyn et al., A new way to stay dry: APJET is

revolutionizing the textile industry with new plasma technology, (505) 471-6399, 2014

228. Emilia Kulaga, Lydie Ploux, Lavinia Balan,Gautier Schrodj and Vincent Roucoules, Plasma processes and polymers, pages 63–79, January 2014, Mechanically Responsive Antibacterial Plasma Polymer Coatings for Textile Biomaterials, 2014

69

229. Lilioara Surdu, Maria Daniela Stelescu, Elena Manaila, Gheorghe Nicula, Ovidiu Iordache, Laurentiu Christian Dinca , Mariana-Daniela Berechet , Mariana Vamesu, Dana Gurau. The improvement of the resistance to Candida albicans and Trichophyton interdigitale of some woven fabrics based on cotton- bioinorganic chemistry and applications. (Impact Factor: 1.17). 01/2014; 2014:763269. DOI: 10.1155/2014/763269

230. Lilioara Surdu, Ion Razvan Radulescu, Mariana Vamesu, Ovidiu Iordache, Laurenţiu Dincă- Improvement of the anti-microbial character of woven fabrics through plasma treatment - Journal of Chemical Engineering and Chemistry Research - Volume 1, Number 2, Pages 114-121, ISSN: 2333-9195 Online ISSN: 2333-9209, Aug. (2014)

231. Raluca Maria AILENI, Lilioara Surdu - New perspectives in plasma treatments for textile functionalization - The 15th Romanian Textiles and Leather Conference CORTEP; ISBN: 978-606-685-174-9; ISSN-L 2285-5378 pp. 200 –205; CORTEP 2014

232. Lilioara Surdu, Carmen GHIȚULEASA, Ioan CIOARĂ şi alţii - Study regarding medtech articles with anti-microbial properties - The 15th Romanian Textiles and Leather Conference CORTEP; ISBN: 978-606-685-174-9 – ISSN-L 2285-5378 pp. 218 –224; CORTEP2014

233. Lilioara Surdu, Carmen GHIȚULEASA, Ioan CIOARĂ si altii - Technical textiles performed by plasma treatmen - The 15th Romanian Textiles and Leather Conference CORTEP; ISBN: 978-606-685-174-9 – ISSN-L 2285-5378 pp. 212 –217- CORTEP 2014

234. Raluca Maria AILENI, Lilioara Surdu - Textile functionalization plasma processes modeling for chitosan submission - The 15th Romanian Textiles andLeather Conference CORTEP; ISBN: 978-606-685-174-9 – ISSN-L 2285-5378 pp. 206 –211- CORTEP 2014

235. Raluca Maria AILENI, Lilioara Surdu - Medical textile multifunctionalization by using plasma treatment - The 5th International Conference on Advanced Materials and Systems/ ISSN: 2068-0783 I Pp. 311-316 /ICAMS 2014

https://www.researchgate.net/researcher/2055558004_Lilioara_Surdu�

https://www.researchgate.net/profile/Maria_Stelescu4�

https://www.researchgate.net/researcher/2055514353_Elena_Manaila�

https://www.researchgate.net/researcher/2055503843_Gheorghe_Nicula�



https://www.researchgate.net/researcher/2055515353_Ovidiu_Iordache�

https://www.researchgate.net/researcher/2055491440_Laurentiu_Christian_Dinca�

https://www.researchgate.net/researcher/2055551753_Mariana-Daniela_Berechet�

https://www.researchgate.net/researcher/2055551753_Mariana-Daniela_Berechet�

https://www.researchgate.net/researcher/2055532192_Mariana_Vamesu�

https://www.researchgate.net/researcher/2055492701_Dana_Gurau�

70

236. Emilia Visileanu, Lilioara Surdu, Alexandra Ene, Carmen Mihai - Application of plasma nanotechnology in the textile industry - The 89th Textile Institute World Conference “Innovation from Fibre to Fashion” Wuhan, China – TIWC 2014

237. Raluca Maria Aileni, Lilioara Surdu - Mathematical modeling of plasma parameters processes for multifunctional textile - The 5th International Conference on Advanced Materials and Systems/ ISSN: 2068-0783 I Pp. 305-311/ICAMS 2014

238. Lilioara Surdu, Lutfy Oksuz, Carmen Ghituleasa, Ioan Cioara, Ion Razvan Radulescu, Raluca Maria Aileni - Researches regarding the improvement of the anti-microbial character of textile products for healthcare - Imeps Internationale Middle East Plasma Science - 22-26 April 2014 Antalya, Turcia

239. Lilioara Surdu, Lutfy Oksuz, Carmen Ghituleasa, Ioan Cioara, Ion Razvan Radulescu, Raluca Maria Aileni- Plasma research for accomplishing technical textile - IMEPS Internationale Middle East Plasma Science - 22-26 April 2014 Antalya, Turcia

240. Raluca Aileni, Lilioara Surdu, Lutfy Oksuz şi altii - Eco-efficient plasma treatments for e-textile with embedded sensors - IMEPS Internationale Middle East Plasma Science - 22-26 April 2014 Antalya, Turcia

241. Control authority for flow control applications of plasma actuators with higher Mach numbers//http://www.csi.tu-darmstadt.de/institute/dcc/forschung_7/controlauthority/index.en.jsp

242. *** IBM, IBM SPSS Advanced Statistics 20, 2011, http://www.ibm.com/spss.

http://www.csi.tu-/�

http://www.csi.tu-/�

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA TRATAMENTELOR CU …hexafluoropropane cu agent de hidrofobizare NUVA...

Documents

Transcript of CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA TRATAMENTELOR CU …hexafluoropropane cu agent de hidrofobizare NUVA...