Cepoi, Ion - Elvira Godeanu – O poveste de pe Jiul de Sus · Godeanu, ci doar o încercare...

www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro

- 1 -- 1 -- 1 -- 1 -- 1 -

ION CEPOI

ELVIRA GODEANUO povesteO povesteO povesteO povesteO poveste

de pe Jiul de Susde pe Jiul de Susde pe Jiul de Susde pe Jiul de Susde pe Jiul de Sus

Editura Centrului Jude¡eanEditura Centrului Jude¡eanEditura Centrului Jude¡eanEditura Centrului Jude¡eanEditura Centrului Jude¡eanpentru Conservarea ¿i Promovarea Culturii Tradi¡ionale Gorjpentru Conservarea ¿i Promovarea Culturii Tradi¡ionale Gorjpentru Conservarea ¿i Promovarea Culturii Tradi¡ionale Gorjpentru Conservarea ¿i Promovarea Culturii Tradi¡ionale Gorjpentru Conservarea ¿i Promovarea Culturii Tradi¡ionale Gorj

TârTârTârTârTârgu-Jiu gu-Jiu gu-Jiu gu-Jiu gu-Jiu ***** 201 201 201 201 20111111


- 2 -- 2 -- 2 -- 2 -- 2 -

Coperta 1 - Elvira Godeanu sau începutul pove¿tiiCoperta 2 - Teatrul Dramatic "Elvira Godeanu" Tg-JiuCoperta 4 - Elvira Godeanu în "Omul ¿i masca", 1936


- 3 -- 3 -- 3 -- 3 -- 3 -

SSSSSimple cuvinteimple cuvinteimple cuvinteimple cuvinteimple cuvinte

Mårturisesc - ¿i nu mi-e u¿or - cå înainte de a începe lucrul la aceaståcarte încercam så-i conving pe al¡ii cå ¿tiu tot ce se poate ¿tii despre ElviraGodeanu. Cå am o imagine cât se poate de clarå asupra vie¡ii ¿i destinuluiei, cå de¡in mare parte a adevårului despre actri¡å ¿i cå - fårå nici-o îndoialå- sunt printre pu¡inii localnici care au pus o piatrå de temelie la procesulde readucere în aten¡ia publicå a personalitå¡ii uneia dintre marile artistedramatice ale României secolului XX.

Frânturile de informa¡ii culese de ici-colo - ¿i interpretate incomplet, caså nu zic subiectiv ori nelimpede în primul Caiet-Program din existen¡aTeatrului ,,Elvira Godeanu'' - må îndemnaserå par¿ive så cred în toamnalui '94, când încercasem o întâie schi¡å biograficå a actri¡ei practicnecunoscute în Gorj, cå reu¿isem så-i compun un portret care intra cât sepoate de bine în tipare arhicunoscute ¿i, deci, greu atacabile: câteva datebiografice, ni¿te fotografii, o cronicå-douå ¿i ... gata, posteritatea Elvireiera definitiv prinså în chingi de o¡el iar actri¡a, oriunde s-ar fi aflat, nuavea altceva mai bun de fåcut decât så-mi mul¡umeascå pentru cå, nu-ia¿a, îi certificasem rådåcinile, ba chiar îi dåruisem binevoitor buletin deTg-Jiu.

Sfântå sau mai degrabå påcåtoaså neru¿inare! Sigur, conturasem unportret ¿i-l înghesuisem în limitele unor tipare, numai cå portretul nu aveamai nimic a face cu Elvira, iar tiparul, ei bine, tiparul era strâmt ¿i strâmb,construit dupå chipul ¿i asemånarea mea, nu dupå chipul ¿i asemånareaEi.

În realitate nu reu¿isem altceva decât så o lumesc nefericit, så o trans-


- 4 -- 4 -- 4 -- 4 -- 4 -

form într-o påmânteancå oarecare, una care era egalå cu mine ¿i al¡iiasemenea mie, cåreia puteam så-i vorbesc în lini¿te, fa¡å de care puteamså am opinii diferite, så o contrazic dacå sim¡eam nevoia, chiar så-i daulec¡ii de via¡å, de scenå, de rela¡ii sociale ¿.a.m.d. Adicå o anihilasemprofesional ¿i spiritual ¿i o re-creasem a¿a cum crezusem cå ar fi fost maibine atunci: o statuie neînsufle¡itå înconjuratå de gardul vanitå¡ii ¿iignoran¡ei mele.

Biet idolatru cu porniri demiurgice!Iconoclast de duzinå, incon¿tient ¿i trufa¿ peste poate, o vândusem

apoi ani buni ca pe o pozå ieftinå de almanah provincial. Devenisem,nu-i a¿a, ståpânul imaginii ei, propovåduitorul credin¡ei false într-o fanto¿åcåreia nu aveam/ nu puteam cum så-i dau dimensiunile vie¡ii pentrusimplul motiv cå nu ¿tiam mai nimic despre via¡å.

Într-un târziu, dupå ani de cåutåri cinstite în arhivele familiei ¿i de cititdestule cår¡i despre teatrul românesc al secolului trecut, mi-am dat însfâr¿it seama nu atât de fårådelegea pe care o comisesem din orgoliunemåsurat, ci de faptul cå fiecare nouå informa¡ie nu fåcea altceva decâtså sporeascå misterul care o înconjurase ¿i va continua så o înconjoareîntotdeauna pe Elvira.

Cu cât aflam mai multe, cu atât imaginea ei devenea nu mai neclarå,ci, nu ¿tiu cum så spun exact, mai îndepårtatå.

Nu, nu de faptul cå ajunsesem så fiu cople¿it de documente e vorba, cide acela cå, aflând mai mult, ¿tiam pe zi ce trece mai pu¡in. Bizar, desigur,dar nu mai pu¡in adevårat. Era ca în visele acelea când acel cineva dinvis se aflå în fa¡a ta, mergi spre el ¿i cu cât pare cå te apropi, cu atât acelcineva pare a se depårta de tine.

Nu mai ¿tiu când am avut întâia revela¡ie asupra destinului Elvirei, daram avut-o, e simplå ¿i, cred, aproape de adevår: de fapt, Elvira a ¿tiutdintr-un început så-¿i ciopleascå statuia. Mai mult, a ¿tiut cum så se a¿ezepe soclu ¿i ce så facå pentru a råmâne acolo. Dintotdeauna, ea ¿i-a construitvia¡a ¿i cariera cu infinitå råbdare ¿i cu miraculoaså pricepere: a vrut såfie o mare actri¡å ¿i a fost; a vrut så fie femeie pânå în adâncul fiin¡ei sale¿i a råmas un simbol al feminitå¡ii; a vrut så fie adulatå ¿i gra¡ia, rafinamentul¿i majestuozitatea care au înso¡it-o mereu au transformat-o în zei¡å; a vrutså fie simbol ¿i a ajuns så reprezinte o genera¡ie de actori ¿i o epocå.

Dincolo de a fi produsul mirårilor ¿i adora¡iei tuturor, Elvira Godeanua fost rezultatul propriei sale voin¡e.

A vrut tot ¿i a fost tot.


- 5 -- 5 -- 5 -- 5 -- 5 -

*Când a fost så pornesc la scrierea unei prime cår¡i despre Elvira

Godeanu, am crezut cå pot så-i ridic o statuie trainicå din cuvinte. Dupåce lucrurile s-au adunat cumin¡i în mintea ¿i cugetul meu, mi-am dat seamacå aceasta este o întreprindere de o via¡å ¿i cå, mai întâi, trebuie prefiguratsoclul. Mai concret spus, cå primul lucru ce trebuie fåcut este acela de apublica mai tot ce apar¡ine vie¡ii reale a actri¡ei - mårturii, articole, interviuri,documente de familie, scrisori etc. - ¿i numai dupå aceea, ¿i doar în måsuraîn care vom avea capacitatea necesarå, de a încerca o sintezå a tuturordarurilor ¿i harurilor de care s-a învrednicit Elvira, sub forma unei cår¡i, aunui studiu despre miracolul numit artå ¿i minunea care se cheamå actor.ªi încå ceva: tot ceea ce va apårea aici este doar o micå parte adocumentelor în discu¡ie, mai exact doar ceea ce doamna Maria Simion,nepoata actri¡ei, a donat Teatrului din Tg-Jiu.

Pânå când vom reu¿i så adunåm mai tot ceea ce s-a scris despre ea, neamågim cu gândul cå încercarea de fa¡å poate fi un început al cunoa¿teriinemijlocite a câtorva din multele ipostaze pe care Elvira le-a tråit de-alungul unei vie¡i întregi.

{Ion Cepoi, Vie¡ile Elvirei Godeanu (documente, cronici, interviuri,mårturii))))), Editura CJCPCT Gorj, Tg-Jiu, 2004}


- 6 -- 6 -- 6 -- 6 -- 6 -


- 7 -- 7 -- 7 -- 7 -- 7 -

PrecizarePrecizarePrecizarePrecizarePrecizare

Acesta nu este un studiu monografic închinat ElvireiGodeanu, ci doar o încercare modestå de a spune o povestedespre un copil plecat cândva de pe malurile Jiului de Sus ¿iîntors acaså, dupå mul¡i ani, sub formå de statuie a¿ezatå cupio¿enie ¿i admira¡ie în holul Teatrului care-i poartå numele.

Din aceastå pricinå, am considerat a fi mai importante caorice altceva fragmentele de existen¡å care definesc drumulde la predestinare la mit, de la real la imaginar, de la omulobi¿nuit la legendå.

Sigur, se vor face ¿i comentarii asupra unor neconcordan-¡e legate de anii de studii, perioada debutului, primii ani laTeatrul Na¡ional, cronologia unor premiere, parteneri dedistribu¡ie etc. - apårute într-o bunå parte din interviurileactri¡ei.

Astfel de nepotriviri existå, ¿i nu sunt pu¡ine. Majoritatease datoreazå dispari¡iei unor documente låmuritoare, timpuluicare distruge dovezi de via¡å ¿i unor fire¿ti umbre alememoriei, proprii fiecåruia dintre noi; unele înså - cel pu¡inasta este credin¡a noastrå - fac parte din arsenalul tainic alfeminitå¡ii atotbiruitoare: adevåruri spuse pe jumåtate, mårturiiinten¡ionat incomplete, alte miracole ¿i mistere care, împreunå,completeazå aura indescriptibilå ¿i tulburåtoare a unui mareartist.

Magia Elvirei Godeanu, adicå.


- 8 -- 8 -- 8 -- 8 -- 8 -


- 9 -- 9 -- 9 -- 9 -- 9 -

1. Un orå¿el cât o batistå1. Un orå¿el cât o batistå1. Un orå¿el cât o batistå1. Un orå¿el cât o batistå1. Un orå¿el cât o batistå

La împlinirea augustei vârste de 85 ani, întrebatå fiind de reporter(Carmen Dumitrescu, Flacåra, nr. 20/ 19 mai 1989) care au fost principiiledupå care ¿i-a cålåuzit existen¡a, Elvira Godeanu a råspuns fårå ezitare:

,,Modestia, bunåtatea, cumpåtarea, simplitatea, sau cum se spune lanoi la Târgu-Jiu «så stai în banca ta» au fost în vederile mele."

Surprinzåtoare ¿i interesante mårturisiri, cu atât mai mult cu cât eleveneau din partea unei actri¡e care vreme de o jumåtate de secol fusesemarea råsfå¡atå a publicului ¿i a presei, cåreia i se pictase chipul ¿isculptaserå tråsåturile de inefabilå frumuse¡e, ¿i care primise grådini întregide flori ori mii de scrisori de adâncå venera¡ie - cu toate semne indubitabilecå idolul anilor ’20 -’45 se transforma încetul cu încetul într-unul dintrecele mai strålucitoare ¿i rezistente mituri române¿ti ale veacului XX.

Dacå nu era o declara¡ie de circumstan¡å - ¿i nu a fost, dovadå sutelede interviuri la care a råspuns cu aceea¿i sinceritate ¿i måsurå, ori amintirilecelor care i-au stat în preajmå ani de-a rândul, prieteni ¿i neprieteni darunanimi în a-i sublinia noble¡ea imperialå - atunci devine absolut necesara cunoa¿te câte ceva despre comunitatea care a reu¿it så cristalizeze ¿i såconserve astfel de valori morale în con¿tiin¡a ¿i comportamentul unuiom în a cårui profesie - de când lumea - iluzia ¿i realitatea se confundånu de pu¡ine ori.

Acest ,,så stai în banca ta" care impune modera¡ie în manifestårilesociale, principii sånåtoase de via¡å ¿i primordialitate a lucrului bine fåcutindiferent de segmentul cåruia i se consacrå, pare a fi fost în vederile ¿ialtor gorjeni de marcå, fiecare creator de paradigme culturale în domeniul


- 10 -- 10 -- 10 -- 10 -- 10 -

care l-a consacrat: Maria ¿i Elena Theodorini, Aristizza Romanescu, Tu-dor Arghezi, Constantin Brâncu¿i, Marcel Anghelescu, Gheorghe ¿iArethia Tåtårescu, Constantin Bråiloiu sau George Uscåtescu.

Asta ca så amintim doar câteva dintre marile spirite date culturiina¡ionale de aceste locuri.

Så fii avut stråvechiul ¡inut al Gorjului ceva anume în stare a modelacaractere puternice, generatoare de mari izbânzi în plan cultural ¿i artis-tic? Så fii putut el så insufle exemplarelor sale de elitå o mentalitate deînvingåtor, de ini¡iator ¿i constructor de fapte care så poarte pecetea unorremarcabile acte civilizatorii?

Ceva a fost ¿i poate fi u¿or demonstrat prin evenimentele petrecuteîncepând cu 1875, an de la care, credem noi, punând în balan¡å celecuvenite trupului ¿i cele trebuincioase sufletului, multisecularul ,,târg delângå apå’’ a ales nevoile spiritului ca fiind singurele capabile a-i asiguradåinuirea. S-a întâmplat atunci un fapt greu explicabil, anume ca untârgu¿or de circa 2.500 locuitori - înainte de a avea o tipografie (1880,Tipografia Nicu D. Milo¿cu), preså (1882, Vulcanul), cale feratå (1888),¿coalå secundarå (1890, Gimnaziul real de båie¡i), muzeu (1894, MuzeulGorjului, întâia institu¡ie jude¡eanå de gen din Regat), clådire nouå pentruspital (1894) ori stråzi ¿i trotuare asfaltate (1894) - så posede o clådirespecial construitå pentru spectacolele, cu circa 400 locuri (TeatrulMilescu, al cincilea din Regat, dupå Bucure¿ti, Ia¿i, Craiova ¿i Foc¿ani)¿i o trupå profesionistå de teatru - atestatå în documentele locale înianuarie 1880 cu denumirea de Theatrul Român din Tg-Jiu, sub direc¡iunealui Theodor Popescu, dar cu activitate notificatå la modul general încådin octombrie 1875, adicå în acela¿i timp cu inaugurarea oficialå a såliide spectacole Milescu. Unui astfel de ora¿ meritå a i se se cunoa¿te istoriaodatå cu aceea a personalitå¡ilor care ¿i-au legat numele de al såu, pricinåpentru care acest prim capitol se va dedica unei cronici mai ample acelor mai importante momente ale emancipårii lui istorice ¿i culturale.

Fårå a for¡a lucrurile sau a deveni patetici, credem cå un astfel destudiu era necesar fie doar ¿i din motivul cå istoria micilor târguri deprovincie repetå, în mic, istoria unei ¡åri. Iar måsura ¿i perenitatea acesteiemancipåri - a¿a cum demonstreazå istoria înså¿i - sunt parte inseparabilå¿i rezultat direct ale modului de implicare în via¡a publicå ¿i de asumarea responsabilitå¡ii fa¡å de ob¿te a elitei comunitare, fie ea socialå, politicå,economicå sau culturalå. Adicå, în perioade succesive, este vorba desprecursul dat dezvoltårii unei localitå¡i de marea ¿i mica boierime, de cler,


- 11 -- 11 -- 11 -- 11 -- 11 -

de oameni politici, negustori, industria¿i ¿i bancheri, func¡ionari publici¿i intelectuali. De ,,aristocra¡ia’’ locului, cu alte cuvinte.

*****Din dorin¡a unei obiective ¿i lucide prezentåri a imaginii ora¿ului care

îi datoreazå Elvirei Godeanu ¿i celor asemenea ei cu mult mai mult decâta reu¿it så le dea pânå acum, am apelat la opinia lui Nicolae Iorga,formulatå în chiar perioada în care viitoarea actri¡å deschidea ochii asupralumii tocmai pe aceste meleaguri.

Ajuns în Târgu-Jiu urmare a unei lungi cålåtorii prin regat, istoricul î¿inoteazå cu în¡elegere ¿i tandre¡e impresiile despre micul ora¿ de pe malulJiului de Sus, nepregetând înså a face ¿i o directå imputare elitei tradi¡ionalea zonei, mai exact urma¿ilor marii boierimi gorjene, cea atât de prezentåaltådatå în via¡a politicå ¿i socialå a ¡inutului ¿i a ¡årii:

,,«Aristocra¡ia» localå (este, ¿i are tråsuri pentru un orå¿el cât o batiståun orå¿el cât o batiståun orå¿el cât o batiståun orå¿el cât o batiståun orå¿el cât o batistå- subl. n.) se ¡ine înså de-o parte.

Chiar când au råmas în ora¿ele noastre de provincie, boierii nu mairepresintå un element de ini¡iativå, de culturå ¿i de via¡å.’’(Nicolae Iorga,Drumuri ¿i ora¿e din România, Editura Minerva, Bucure¿ti, 1904, pg. 11¿i urm.)

Întrucât pe parcursul lucrårii vom reveni asupra relatårii privindobiectivele de interes cultural ¿i turistic considerate de ilustrul cålåtor cafiind reprezentative pentru Târgu-Jiul acelor ani, în cele ce urmeazå vomzåbovi doar asupra fragmentului de text de la care am împrumutat ¿ititlul acestui capitol.

El este mult mai important pentru istoria localå decât poate pårea laprima vedere. Afirmåm acestea întrucât aici se aflå o concluzie care credemcå meritå a fi detaliatå întrucât, din punctul nostru de vedere, întremarginile ei se aflå adevårul despre lungul drum al emancipårii urbanistice¿i culturale a târgului de pe Jiu, de la întâile ¿i fragilele semne apåruteîncå din vremea domniei lui Mircea cel Båtrân ¿i pânå la exploziva ¿i nuu¿or cuantificabila mi¿care culturalå gorjeanå - deopotrivå iluministå,socialistå ¿i poporanistå - din ultimul påtrar al veacului al XIX-lea.

Este drumul parcurs de comunitatea aceasta de la stadiul primar decel mai civilizat sat al Gorjului la acela de târg cu preten¡ii urbane maimult sau mai pu¡in întemeiate ¿i, mai apoi, de capitalå a unui jude¡ încare istoria a fost întotdeauna mai mare ¿i mai productivå decât geografiace i-a fost håråzitå prin destin.


- 12 -- 12 -- 12 -- 12 -- 12 -

Afirma¡ia lui Iorga cum cå aristocra¡ia localå se ¡ine ,,de-o parte’’,adicå departe de via¡a publicå (de altminteri, singura aser¡iune de acestgen existentå în tot cuprinsul cår¡ii sale), nu este una de circumstan¡å,întrucât marele cårturar a subliniat în multe alte prilejuri excelen¡a boierimiigorjene, rolul ¿i contribu¡ia ei la emanciparea materialå ¿i culturalå aacestei pår¡i de ¡arå. În acela¿i timp, ea explicå în mare ¿i bunå måsuråsursa primordialå a diferen¡ei dintre micile ora¿e de provincie precumTg-Jiul ¿i cele care au devenit mari cetå¡i culturale ale ¡årii.

Odatå în¡eles acest fapt, se pot urmåri cu adevårat etapele decåderiisau afirmårii culturale a unuia sau altuia dintre ,,târgurile’’ române¿ti.

Dupå ani de cercetare a istoriei acestui jude¡ ¿i acestui ora¿, îndråznimså credem cå deosebirea cu pricina este datå de anvergura modeluluianvergura modeluluianvergura modeluluianvergura modeluluianvergura modelului ¿iconsisten¡a eliteiconsisten¡a eliteiconsisten¡a eliteiconsisten¡a eliteiconsisten¡a elitei pe care micile ¿i marile ora¿e le-au dezvoltat în func¡iede circumstan¡ele istorice ¿i sociale propri.

Pânå la un moment dat, toate aceste localitå¡i au avut o soartå comunå,elita fiind constituitå de boierime ¿i cler - importan¡a ¿i influen¡a acestoradeosebindu-se de la ¡inut la ¡inut, în func¡ie de condi¡iile naturale ¿ioportunitå¡ile oferite de fiecare zonå în fragmente de timp anume.

Nici în Gorj lucrurile nu au fost diferite, astfel cå pânå la mijloculsecolului al XIX-lea modelele care s-au impus în memoria colectivå -devenind legendå, mitologie, arhetip - au apar¡inut aceluia¿i tip dearistocra¡ie autohtonå constituitå fie prin na¿tere fie prin merite ce auprevalat asupra originii nobiliare, cele mai proeminente în opinia noastråfiind: modelul sacrificialsacrificialsacrificialsacrificialsacrificial (Litovoi; Tudor Vladimirescu), cel sacerdotal/sacerdotal/sacerdotal/sacerdotal/sacerdotal/ecleziasticecleziasticecleziasticecleziasticecleziastic (cålugårul/ sfântul Nicodim de la Tismana, întemeietorul vie¡iimonahale române¿ti), cel cavaleresccavaleresccavaleresccavaleresccavaleresc (Bårbat - fratele lui Litovoi; fra¡iiBuze¿ti; Rudenii; Benge¿tii; Bråiloii, Påråienii), cel apostolicapostolicapostolicapostolicapostolic (dascålul,luminåtorul, de la Gheorghe Dascålul ¿i N. Al. Popescu-Craiovescu laIuliu Moisil, Ion Haiducescu, Lazår Arjoceanu, Ion D. Isac sau Alexandruªtefulescu) ¿i cel filantropicfilantropicfilantropicfilantropicfilantropic (boierii care înål¡au, împodobeau ¿i dåruiaucu trupuri de mo¿ie bisericile din satele Gorjului).

{În privin¡a ultimului model, credem cå simpla enumerare a câtorvadintre låca¿urile de cult ortodox înål¡ate începând cu sfâr¿itul secoluluial XVII-lea este revelatoare: 1688 - biserica månåstirii Polovragi, ctitoriea boierilor Pâråieni; 1700/1710 - biserica din Vådeni, ridicatå de CorneaBråiloiu ¿i zugråvitå pe la 1731 de fiul såu, Dositei; 1715 - StancaGlogoveanu clåde¿te schitul Cioclovina de Jos ¿i împreunå cu MihailGlogoveanu face dona¡ii imense månåstirii Tismana; 1729 - Staico


- 13 -- 13 -- 13 -- 13 -- 13 -

Bengescu înal¡å biserica de la Benge¿ti, mai apoi pe aceea din Negoie¿ti(1730), iar în 1732, ginerele såu, Ilie ªtirbei, pe aceea din Bålce¿ti; înacela¿i an, 1732, Constantin Obedeanu ctitore¿te biserica de la Ståne¿ti;1808 - Constantin Oteteli¿anu ridicå schitul Logre¿ti-Birnici; 1817 -Bråiloii ¿i Benge¿tii sunt ctitori ai schitului Lainici; 1835 - Cantacuzine¿tii¿i Benge¿tii pun piatra de temelie a bisericii din Runcu; în fine, pe la1847, boierii Bålåcescu finalizeazå biserica din ªomåne¿ti ¿.a.m.d. ªiexemplele pot continua."}

Pentru a avea o imagine completå asupra acestei elite a Gorjului,men¡ionåm cå, în a doua jumåtate a secolului al XIX-lea ¿i în primeledecenii ale veacului XX, modelul sacrificial este desåvâr¿it de EcaterinaTeodoroiu.

Acum apar, firesc, ¿i alte arhetipuri, iar lista este completatå de modelulcivilizatorcivilizatorcivilizatorcivilizatorcivilizator (Dincå Schileru; Vasile Lascår, Dimitrie Brezulescu - fåuritorulNovaciului modern; Gh. Dumitrescu-Bumbe¿ti, Gh. Tåtåråscu), cel alpromotorului ¿i protectorului culturii ¿i arteipromotorului ¿i protectorului culturii ¿i arteipromotorului ¿i protectorului culturii ¿i arteipromotorului ¿i protectorului culturii ¿i arteipromotorului ¿i protectorului culturii ¿i artei (Constantin-Stan-ciovici-Bråni¿teanu, Francisc Milescu, Constantin Såvoiu, Alexandruªtefulescu, ªtefan Bobancu, Nicolae Hasna¿, Arethia Tåtårescu) ¿i cel alcreatorului de paradigme în artåcreatorului de paradigme în artåcreatorului de paradigme în artåcreatorului de paradigme în artåcreatorului de paradigme în artå (Aristizza Romanescu - în teatru, ElenaTheodorini - în muzicå, Constantin Brâncu¿i - în sculpturå, ConstantinBråiloiu - în etnomuzicologie, Tudor Arghezi - în literaturå).

*****A¿adar, dacå ar fi så gåsim o formulå sintetizatoare a contribu¡iei

boierimii gorjene la emanciparea jude¡ului de pânå în prima jumåtate aveacului al XIX-lea, aceasta nu ar putea fi decât aceea a unui iluminismiluminismiluminismiluminismiluminismfilantropicfilantropicfilantropicfilantropicfilantropic, dar ¿i acela limitat mai mult la domeniul construc¡iei,împodobirii ¿i sus¡inerii materiale (mo¿ii, privilegii, dona¡ii diverse etc.)a bisericii.

Sigur, deocamdatå nu este în inten¡ia noastrå a face o istorie a nobilimiigorjene, dar vom folosi informa¡iile despre aceasta ori de câte ori obiectulde studiu al acestui capitol o va cere, cu atât mai mult cu cât de numele ¿iini¡iativele ei se leagå toate evenimentele petrecute aici între secoleleXV-XIX, de la întâia men¡ionare documentarå a Târgu-Jiului ¿i pânå laapari¡ia ¿i dezvoltarea elitei urbane burgheze - mari negustori, industria¿i,bancheri, politicieni, înal¡i func¡ionari publici.

Referind la Gorj ¿i Tg-Jiu, lucrurile au stat dupå cum urmeazå: de ladebutul secolului al XVII-lea ¿i continuând cu urmåtoarele douå veacuri,


- 14 -- 14 -- 14 -- 14 -- 14 -

aristocra¡ia gorjeneascå (boierochtonii, boierii de ¡arå) ¿i-a påstrat aici -total sau par¡ial - doar mo¿iile, ea mutându-se efectiv la Craiova ¿iBucure¿ti, unde a ob¡inut dregåtorii însemnate, mergând pânå la aceleade sfetnici apropia¡i ai domnilor munteni, mari Bani ai Olteniei, consilieriimperiali ori Domnitori al ¡årii, ¿i putând astfel så-¿i exercite direct influen¡aasupra treburilor importante ale zonei ¿i, în câteva cazuri, a¿a cum amspus mai sus, chiar ale ºårii Române¿ti.

În ,,Amicul Poporului" (an III, nr. 2/ 15 august 1901), Alexandruªtefulescu, întâiul mare istoric al acestui ¡inut, noteazå:

,,Gorjului i-a fost dat så fie în toate timpurile izvor de fapte ¿i virtu¡igeneroase în vechea ¡arå a Jiului - ¡ara de ba¿tinå a Basarabilor¡ara de ba¿tinå a Basarabilor¡ara de ba¿tinå a Basarabilor¡ara de ba¿tinå a Basarabilor¡ara de ba¿tinå a Basarabilor - ¿i n-auitat ¿i nu va uita niciodatå cå el este sâmburele Olteniei."

Acela¿i, în Calendarul Gorjiului (Tg-Jiu, 1910, pg. 21 ¿i urm.),completeazå:

,,În Gorj a tråit o intenså aristocra¡ie, o boierime mare, înzestratå cuvitejia inimii, cu minte înaltå, cu suflet curat ¿i plin de sincerå pietatecåtre Dumnezeu. Aceastå boierime era o¡elitå din fragedå copilårie înlupta pentru apårarea ¿i påstrarea ne¿tirbitå a vetrei stråmo¿e¿ti ¿i a cre-din¡ei. Ea a înål¡at în cele mai frumoase pozi¡ii pitore¿ti din Gorj månåstiri,schituri ¿i biserici, monumente de pietate ¿i culturå ... Prin acestemonumente boierimea românå ¿i-a legat numele de påmântul ¡årii pevecie.

Ori încotro ne-am întoarce privirile în Gorj vedem urmele acesteiaristocra¡ii strålucite în unele cazuri ¿i prin na¿tere, dar în general, prinfapte måre¡e."

Afirma¡ia lui Al. ªtefulescu privitoare la faptul cå Gorjul este,,sâmburele Olteniei’’ î¿i gåse¿te întreagå acoperire în faptul cå, istorice¿tedovedit, mare parte a boierimii oltene ¿i un procent însemnat al celeivalahe de aici pleacå.

Nu trebuie uitat nici cå printre primele forma¡iuni statale române¿tis-a aflat ºara lui Litovoi - Terra Litua din Diploma cavalerilor Ioani¡i(datå de regele Bela al IV-lea, la 2 iunie 1247), care î¿i întindea teritoriulîn primul rând pe meleagurile Gorjului. Litovoi GorjanulLitovoi GorjanulLitovoi GorjanulLitovoi GorjanulLitovoi Gorjanul (cum îl nume¿teNicolae Iorga) - påstrat în memoria colectivå a locuitorilor din Novacisub numele de Letin sau Litean Vodå pânå la începutul secolului al XX-lea- ¿i fratele såu Bårbat sunt primii voievozi da¡i ºårii Române¿ti de acest¡inut. De aici ¿i aser¡iunea cå ºara Jiului de Sus a fost ,,cuibul’’ sau ,,¡arade ba¿tinå a Basarabilor’’. Iar faptul cå la Tismana existå ¿i aståzi o surså


- 15 -- 15 -- 15 -- 15 -- 15 -

de apå cunoscutå sub numele de Fântâna Basarabilor nu poate decât såîntåreascå cele de mai sus.

În fapt, ¿i nu ¿tim de ce acest lucru nu a fost remarcat pânå acum,asemenea doar ¡inuturilor de stråveche civiliza¡ie, Gorjul celui de-al doileamileniu dupå Hristos a avut douå capitale: una preponderent spiritualå,religioaså ¿i culturalå - la Tismana (apårutå ¿i dezvoltatå în jurul månåstiriicu acela¿i nume, sfin¡itå la 1377-1378/ 6886 d. A., dupå cum spuncronicile/ cea dintâi arhimandrie a ºårii Române¿ti), localitate care a avutînså ¿i o notabilå dimensiune politicå regionalå pânå în secolul al XVI-lea,ca probabilå re¿edin¡å a banilor de aci (ªtefan ªtefånescu, Bånia în ºaraRomâneascå, Buc., 1965, pg. 59), ¿i una comercialå, mai apoi politicå ¿iadministrativå - la Târgu-Jiu. Apoi, nu trebuie uitat nici o clipå cå o mareparte a informa¡iilor privind destinul istoric, religia, comer¡ul, economia,mi¿carea demograficå, organizarea administrativ-teritorialå ori culturamicii Valahii ¿i, nu de pu¡ine ori, a ºårii Române¿ti se aflå consemnatå îndocumentele relative la Tismana - månåstire ¿i/ sau sat. Întâile ¿tiri despreexisten¡a jude¡elor Olteniei (1385, jude¡ul Jale¿, constituit în nordulactualului jude¡ Gorj), ca ¿i prima atestare a Târgu-Jiului (23 noiembrie1406) tot de Tismana se leagå. Pânå ¿i termenul de normå juridicåautohtonå (a¿a numita constitu¡ie cutumiarå) - Jus Valachicum, obiceiulpåmântului - este men¡ionat în premierå în istoriografia na¡ionalå într-undocument apar¡inåtor acestui loc: hrisovul din 28 iulie 1470, prin careRadu cel Frumos întåre¿te månåstirii din Gorj ceea ,,ce este legearumåneascå’’.

Aici apar ¿i cele mai vechi date despre existen¡a låca¿urilor spitalice¿tidin Valahia, ‘’bolni¡a’’ månåstirii fiind certificatå ca existând încå dinsecolul al XVI-lea.

Mai mult, Tismana pare a fi jucat rol predominant în istoria Gorjuluipânå mai târziu, de vreme ce întâiul recensåmânt al popula¡iei de peaceste meleaguri (Catalogul satelor ¿i familiilor care sunt în ValahiaAustriacå dupå Conscrip¡ia Virmontianå, fåcutå în anul 1722/ ¿icomunicatå de Nicola de Porta, secretar al Administra¡iei austriece înOltenia, la 26 mai 1728, consilierului cameral Koch) acrediteazå ca fiindcele mai mari comunitå¡i din Districtul Syl (Jiu) Superiore urmåtoarelelocalitå¡i: Tismana - 135 familii, Såcelu - 111 ¿i Târgu-Syl cu 103 familii.(A se vedea ¿i C. Giurescu, Material pentru Istoria Olteniei supt austrieci,II / 1726-1732/, publicat de C. C. Giurescu, Institutul de Istorie aRomâniei, Buc., 1944, pg. 304-318)


- 16 -- 16 -- 16 -- 16 -- 16 -

Fåcând clasicul raport acceptat pentru epocå, dupå care o familienumåra circa 4/5 membri, rezultå o popula¡ie aproximativå de 540/675locuitori pentru Tismana ¿i respectiv 412/515 locuitori, pentru Tg-Jiu.Având în vedere sobrietatea de tip germanic, apreciem aceste date cafiind foarte apropiate de realitatea demograficå a acelor vremuri.

Pentru o bunå perioadå de timp, månåstirea Tismana, cu fortifica¡iilesale bine cunoscute ¿i care îl impresioneazå pe la 1657 pânå ¿i pecunoscutul cålåtor sirian Paul de Alep, semåna chiar cu una dintre cetå¡ileîn jurul cårora s-au constituit ora¿ele medievale. Sigur, atributul de ora¿dat localitå¡ii în secolul al XV-lea (3 septembrie 1491, hrisov de întårirea unor posesiuni în ,,ora¿ul de la Tismana’’) este cumva prea preten¡ios,dar el demonstreazå totu¿i cå la acea datå Tismana era cel mai mai mare¿i, probabil, cel mai important centru de vie¡uire din Gorj. Comparativcu oricare altå localitate din zonå, infuen¡a pe care månåstirea o avea - ¿ipe care o revårsa ¿i asupra comunitå¡ii laice în mijlocul cåreia se afla -era una extrem de puternicå, un bun argument pentru aceasta, de pildå,fiind faptul cå la sfâr¿itul secolului al XVI-lea domeniul ei numåra 56 desate, cinci mun¡i ¿i opt bål¡i, precum ¿i månåstirea Vodi¡a cu întreaga eimo¿ie.

Adåugând daniile de tot soiul fåcute de principi stråini ori de domnitori¿i boieri autohtoni, putem afirma cu destul temei cå pânå la sfâr¿itulsecolului al XVI-lea cel pu¡in - când Tg-Jiul devine sediul atestat aladministra¡iei districtuale - Tismana a continuat så fie capitala de reprezen-tare a Gorjului, fapt ce va fi contribuit desigur ¿i la dezvoltarea urbanåmai anevoioaså a celui dintâi.

Este cunoscut apoi faptul cå, urmare a reliefului, påmântul în Gorj nua produs niciodatå cantitå¡i impresionante de cereale. Cre¿terea animalelor,a albinelor, pomicultura ¿i viticultura au reprezentat ocupa¡iile de bazå,acestora adåugându-li-se, evident, nego¡ul cu produsele de aici ob¡inute.Boierii în¿i¿i (ca, de altfel, ¿i înal¡ii reprezentan¡i ai clerului local), dupåcum confirmå documentele de epocå, sunt cei mai mari negustori decereale, vite, miere, cearå, lemn, pe¿te etc. ai locului. Iar pia¡a cea maipromi¡åtoare ¿i bogatå, târgul cel mai mare al zonei era acela de pe malulJiului. Acesta este, credem noi, ¿i motivul pentru care, de¿i aveau marimo¿ii în alte pår¡i ale jude¡ului - unde î¿i construiserå cule fortificate,adevårate castele medievale în variantå româneascå - to¡i ace¿tia, înce-pând mai ales cu secolul al XVII-lea, cumpårå terenuri sau construiesccase, pivni¡e, depozite în Tg-Jiu, formându-¿i adevårate ,,cur¡i’’ nobiliare,


- 17 -- 17 -- 17 -- 17 -- 17 -

cu nimic mai prejos decât cele de la ¡arå. Mai mult, acesta este ¿i momentulîn care încep så se intereseze de via¡a publicå, de treburile ob¿tei, devia¡a târgului, în general.

Revenind la cronica aristocra¡iei locale, reiteråm afirma¡ia cå de Gorj,începând cu secolul al XVI-lea, se leagå numele unor mari boieri precumaceia din neamul Cantacuzino, Båleanu, Buzescu, Râio¿ianu, Bengescu,ªtirbei, Bråiloiu, Urdåreanu, Bibescu, Obedeanu, Påråianu etc., care auavut mo¿ii de mo¿tenire ori de cumpåråturå aici ¿i care, fie prin contribu¡iedirectå, fie prin legåturile de rudenie cu alte familii la fel de puternice aucontrolat câteva secole de-a rândul istoria Micii Valahii ¿i, nu de pu¡ineori, pe aceea a Valahiei Mari. Astfel, unii dintre membrii acestor familiiau de¡inut dregåtoria de Ban al Craiovei (practic, echivalentå cu atributulde loc¡iitor al Domnului) - Stroe Buzescu, Cornea Bråiloiu, BarbuBengescu etc. ori pe aceea de consilier imperial în perioada anexåriiOlteniei de cåtre austrieci - Dositei Bråiloiu, Staico Bengescu, ConstantinStrâmbeanu, Ioan Båleanu, Ilie ªtirbei, Constantin Obedeanu, Mihail ¿iMatei Glogoveanu. Al¡ii s-au ridicat în fruntea vie¡ii de stat din Muntenia:Teodosie Rudeanu ¿i fra¡ii Buze¿ti în secolele XVI-XVII, Danciu Pâråianuîn secolul XVII, iar Gheorghe Bibescu (1842-1848) ¿i Barbu ªtirbei(1849-1856) au ocupat chiar func¡ia de domn.

Într-o statisticå de la început de secol XVIII (1719) în Oltenia suntrecenza¡i 8 boieri de categoria I (mari boieri): Bengescu, Bråiloiu, Glogo-veanu, Obedeanu, Påråianu, Buzescu, ªtirbei ¿i Urdåreanu; de¿i pentruGorj sunt specifica¡i doar Bengescu, Bråiloiu ¿i Urdåreanu, ceilal¡i fiindtrecu¡i ca apar¡inând Doljului, în fapt cei cinci doar ¿i-au mutat domiciliulla Craiova, ei påstrându-¿i mo¿iile ¿i rådåcinile în acela¿i jude¡. Gorjulmai cuprindea 8 boieri de categoria a II-a ¿i 8 de categoria a III-a (a¿anumi¡ii boieri ale¿i, proveni¡i din rândul mo¿nenilor înståri¡i): Bibescu,Gâlcescu, Hurezeanu, Mårgineanu, ªomånescu, Tetoianu etc. Interesantde men¡ionat este faptul cå din cei 200 boierna¿i olteni recenza¡i înConscrip¡ia Virmontianå 74 dintre ei, adicå 37%, se aflau în Gorj.

În Arhondologia Olteniei de la 1820-1830 (dar ¿i în statisticalocuin¡elor de re¿edin¡å, fåcutå spre sfâr¿it de secol XIX de Al. ªtefulescuîn a sa Istorie a Tâgu-Jiului), jude¡ul numåra urmåtoarele familii boiere¿ti:Bålåcescu (2 familii), Bålteanu (4), Bibescu, Bråiloiu, Bro¿teanu,Cålinescu, Cepleanu, Col¡escu, Corbeanu, Fårcå¿escu, Fedelej,Frumu¿anu (2), Gårdescu, Gåvånescu, Hurezeanu, Magheru (2), SimionManuk Bey, Måldårescu (3), Mongescu/ Moangå (4), Obedeanu,


- 18 -- 18 -- 18 -- 18 -- 18 -

Otetele¿anu (4), Pâråianu (2), Pe¿tinaru, Rado¿anu, Râio¿ianu,Romanescu, Såftoiu, Sårdånescu, Såulescu, Såvoiu, Sefendache, Sise¿ti,Urdåreanu, Vii¿oreanu, Zåtreanu.

Acestora trebuie så le adåugåm pe acelea mutate la Craiova sauBucure¿ti, dupå cum spuneam, ¿i raportate în statistici ca având re¿edin¡aîn aceste ora¿e, dar care tot din Gorj au plecat ¿i care au continuat så aibåmo¿ii aici: Bengescu (3 familii), Bibescu (4) Bråiloiu (7), Bro¿teanu,Buzescu (2), Poienaru, Sånåtescu, Sâmboteanu, Zåtreanu (5).

Dupå cum, fårå a for¡a prea tare lucrurile, trebuie så punem la socotealå¿i neamul boierilor Gole¿ti, cei considera¡i a fi, dacå nu printre primii, celpu¡in printre cei mai importan¡i reprezentan¡i ai iluminismului românesc.Legåtura acestora cu Gorjul este indubitabilå. Astfel, pe coperta a IV-a aAntologhionului Bisericii ,,Sf. Ilie’’ din Bålce¿ti/ Gorj este scris:

,,Iulie zilele 22 leat 1804 spre sâmbåtå a repauzat Cocoana Zoi¡aFloreasca, so¡ia lui Radu Golescu vel vornic. Ca så se ¿tie.’’

Cel care face însemnarea este popa Ion Bålcescu, paroh al ctitorieiconsilierului imperial Ilie ªtirbei. În paralel, în Mineiul lunii iulieMineiul lunii iulieMineiul lunii iulieMineiul lunii iulieMineiul lunii iulie, IanacheDiaconu de la Biserica Sf. Treime din Gole¿ti noteazå:

,,Leat 1804, iulie 22, au råposat dumneaei vorniceasa Zoi¡a Goleasca,vineri seara, la mo¿ia dumnelui peste Olt, la mo¿ia Bålce¿ti, ¿i s-au adusde acolo ¿i s-au îngropat în tinda bisericii (din Gole¿ti, n.a.), în iulie 26.’’(Vasile Novac, Gole¿tii ¿i Gorjul/ Muzeul Gole¿ti - Arge¿, Litua, II, Tg-Jiu,1982, pg. 401 ¿i urm.)

În ambele documente este vorba de una ¿i aceea¿i persoanå: ZoeGolescu - nåscutå Florescu. Ea a fost so¡ia lui Radu Golescu - singurulfiu al Ani¡ei Golescu ¿i al lui Nicolae ªtirbei, Nicolae, la rându-i, fiindunicul båiat al consilierului imperial mai sus amintit.

Acest Radu - care, din motive pe care nu le cunoa¿tem, dar deseoriîntâlnite în epocå, va påstra numele mamei, nu al tatålui - este a¿adarnepotul lui Ilie ªtirbei (care primise mo¿ia Bålce¿ti ca dotå în urmacåsåtoriei, la 1724, cu Despa Bengescu), unul dintre capii partideina¡ionale din Muntenia, grupare politicå cåreia i s-a datorat - de¿i doarpentru douå decenii -ie¿irea Olteniei de sub suzeranitatea Imperiuluiotoman.

În numår de trei, fiii lui Radu ¿i ai Zoiei Golescu au fost Nicolae,Iordache (Gheorghe) ¿i Dinicu (Constantin) Golescu.

Evident, nu avem inten¡ia de a-i subsuma în întregime pe Gole¿tiGorjului, dar nici nu avem de gând så låsåm deoparte ascenden¡a


- 19 -- 19 -- 19 -- 19 -- 19 -

gorjeneascå, pe linia bunicului, a acestei familii de mare rezonan¡å înistoria modernå a României. De altminteri, legåturile ei cu Gorjul suntmai adânci: Dinicu, la rându-i, se va cåsåtori cu Zoe Farfara, al cårei tatå- Alexandru - era, pe la 1788, Prezident al Judecåtoriei Gorj; Elena, fiicalui Iordache, se cåsåtore¿te cu Grigore Bengescu II, urma¿ al marii familiiBengescu din zonå; în sfâr¿it, banul Radu Golescu, prin testamentul din2 februarie 1815, laså mo¿tenire fiului såu mai mare, Nicolae (poreclit înepocå deli-aga/ aga cel nebun), "mo¿ia Bålce¿ti, mo¿ia Ro¿ia, via de laBålce¿ti cu ota¿tina ce va fi pe la aceste mo¿ii din sud Gorj ot preste Olt."(Vasile Novac, art. cit., pg. 402)

*****Sigur, odatå cu trecerea timpului, aceste mari mo¿ii s-au fårâmi¡at între

urma¿i, unii dintre fo¿tii boieri de neam au såråcit ¿i au intrat în rândulmazililor, au apårut al¡i mari proprietari de påmânturi ori s-au desfiin¡atpitacele de boierie, dregåtoria, func¡ia publicå devenind atât marcå apozi¡iei sociale cât ¿i mijloc de acumulare de valori materiale importante.În istoria ora¿ului este cunoscut momentul - pu¡in cam operetistic, e drept- al aplicårii de cåtre localnici a articolului 17 din Proclama¡ia de la Izlaz,cel referitor la desfiin¡area rangurilor titulare.

Astfel, modul în care s-a organizat ¿i desfå¿urat, în iulie 1848, vestitaadunare de pe dealul Obrejiei îndreptatå împotriva celor care reprezentauticåloasele autoritå¡i de ieri-alaltåieri (pentru cå aceia¿i, a doua zi înså,deveniserå cei mai ferven¡i adep¡i ai libertå¡ii ¿i egalitå¡ii, dar mai ales aifraternitå¡ii cu noile structuri), relatatå pe la 1902 -1903 de un martorocular istoricului Al. ªtefulescu, are tu¿e groase de spectacol caragialesc:mul¡ime de ¡årani adu¿i cu for¡a în capitala jude¡ului, fluturând nedumeritåsute de stegule¡e; domni¿oara Victoria Mongescu, fiica pitarului GrigoreMongescu - cel ajuns în Sfatul municipalitå¡ii la 1851, stând pe un scaunpurtat pe umeri de revolu¡ionari... Îmbråcatå în alb, cu pårul unduind învânt ¿i încåtu¿atå în lan¡uri de hârtie neagrå, ea reprezenta desigur ¡ara,care abia a¿tepta så fie eliberatå din chingile tiraniei. Discursuri, nu pu¡ine,participan¡i care rup ,,lan¡urile libertå¡ii’’ ¿i aruncå ,,Regulamentul Or-ganic cu pitace de boierie cu tot în foc’’, ¡årani, revolta¡i peste poate,care,, lovirå în el cu bâtele iar ºiganii cu pietrile pânå s’a fåcut scrum.’’Spi¡å de råzvråti¡i incurabili, ¡iganii au ¿i altå misiune: aceea de aacompania muzical momentele mai tensionate ale înfrico¿atei råzvråtiri.ªi printre ei, ca un far în cea¡å, båtrânul låutar Parladi ,,cu antereul såu


- 20 -- 20 -- 20 -- 20 -- 20 -

vårgat, cu giubeaua e¿itå, ¿apcå în cap ¿i brâu lat, cântând plin de praf ¿ide nådu¿ealå’’ în cinstea revolu¡iei. (Al. ªtefulescu, Istoria Târgu-Jiului,1906)

Dupå care, au plecat cu to¡ii lini¿ti¡i acaså. Varå, cåldurå ucigåtoare,pelerinaje în dorul lelii, nådu¿ealå, praf, discursuri, stegule¡e, care alego-rice, låutari... Este cumva prea familiarå o astfel de imagine?

Cu adevårat înså, abia Legea Comunalå ¿i Legea Agrarå din 1864, ¿i,mai apoi, Constitu¡ia din 1866 au schimbat fa¡a lucrurilor. În articolul 10al Constitu¡iei promulgate de Carol I se stipula cât se poate de limpedecå: ,,Nu existå în stat nici o deosebire de claså. To¡i românii sunt egaliînaintea legii ¿i datori a contribui fårå deosebire la dårile ¿i sarcinile publi-ce. Ei singuri sunt admisibili în func¡iile publice, civile ¿i militare.’’, iararticolul 12 consfin¡ea definitiva orientare europeanå a tânårului stat dela gurile Dunårii : ,,Toate privilegiile, scutirile ¿i monopolurile de clasåsunt oprite pentru totdeauna în statul românesc.’’

Important pentru studiul nostru este înså cå în Tg-Jiu au continuat sålocuiascå descenden¡i ai acestor mari familii române¿ti pânå spre sfâr¿itde secol XIX. O dovadå o reprezintå ¿i faptul cå, în prima jumåtate aveacului amintit, în zona ce constituia centrul civic pe atunci (perimetrulconstituit de actualele stråzi Tudor Vladimirescu – Genevei – Unirii -Gh. Tåtåråscu) î¿i aveau locuin¡e descenden¡ii direc¡i sau prin alian¡å aimultor nume de oarecare importan¡å pentru istoria Olteniei ¿i a Valahiei.Aceia¿i, pânå în 1864 cel pu¡in, sunt ¿i ocupan¡ii vremelnici ai tuturorfunc¡iilor publice însemnate de la nivelul ¡inutului ¿i al capitalei lui: pre¿e-din¡i ¿i membri ai Magistratului (Consiliu local), vornici, ocârmuitori sauispravnici de jude¡, pre¿edin¡i de judecåtorie sau tribunal etc.

De acum înainte, cronica va fi scriså înså de noua elitå de care pome-neam anterior.

*****Sus¡inând cå istoria unei a¿ezåri este istoria elitei sale, nu facem altceva

decât så subliniem încå odatå adevårul afirma¡iei lui Nicolae Iorga. Pentrua da substan¡å aser¡iunii noastre, vom încerca a prezenta modul în cares-au intercondi¡ionat aceste istorii, pornind de la cele mai vechi informa¡iiavute despre localitate.

Ca orice a¿ezare semnificativå în istoria unui ¡inut, ¿i Târgu-Jiul acunoscut ¿i dezvoltat cu prioritate patru tipuri distincte de comunitate:

1. Agrarå;2. Urban-negustoreascå;


- 21 -- 21 -- 21 -- 21 -- 21 -

3. Preindustrialå4. Industrialå.În cele ce urmeazå vom încerca a face necesarele detalieri, îndreptând

analiza spre un grup social cu interese, credin¡e ¿i norme de via¡å comune;la comunitate, cu alte cuvinte. Mai exact la comunitatea Târgu-Jiului.

Facem de asemenea specifica¡ia cå tipul de comunitate industrialå estecaracteristic pentru Tg-Jiu începând abia cu primele decenii ale secoluluial XX-lea. Din motive lesne de în¡eles, pe parcursul acestei lucråri nu nevom opri asupra lui.

1) Târgu-Jiu - comunitate agrarå.1) Târgu-Jiu - comunitate agrarå.1) Târgu-Jiu - comunitate agrarå.1) Târgu-Jiu - comunitate agrarå.1) Târgu-Jiu - comunitate agrarå.În comunitå¡ile de acest tip obiceiurile ¿i tradi¡iile sunt extrem de impor-

tante. Aici rolul informa¡iilor este relativ redus, circula¡ia lor destul delentå iar impactul minor.

În felul acesta, comunitatea are ritmuri propri de evolu¡ie, imuabile,iar imaginea despre sine a acesteia - subsumatå de mentalul colectiv -este caracterizatå de o remanen¡å pronun¡atå, devenind perenå ¿i fiindgreu de manipulat sau deformat.

Pe scurt, este o comunitate ale cårei principale atribute sunt exprimateprin:

- existen¡å istoricå sta¡ionarå;- grad ridicat de locuire ¿i stabilizare a popula¡iei în perimetrul respectiv;- acces facil la resurse ¿i, de aici, agresivitate reduså/ reprimatå a popu-

la¡iei, existen¡a naturalå a surselor de trai nemai presupunând competi¡ieacerbå pentru controlul lor;

- orizont de interpretare a lumii ¿i vie¡ii caracterizat printr-o componentåmitologicå arhaicå;

- ierarhie tradi¡ionalå patrimonialå;- conservatism (ca ata¿ament fa¡å de formule vechi ale vie¡ii politice,

economice, culturale ¿i tendin¡å de a le påstra ¿i promova), de undemen¡inerea ¿i consolidarea unui sistem de orientare ¿i direc¡ie de facturåcutumiarå.

Simptomaticå pentru definirea tipului de comunitate specificå Gorjuluiistoric ne pare a fi afirma¡ia fåcutå la råscrucea veacurilor XIX ¿i XX deNicolae Iorga:

,,Jude¡ul de ¡årani ¿i mo¿neni Jude¡ul de ¡årani ¿i mo¿neni Jude¡ul de ¡årani ¿i mo¿neni Jude¡ul de ¡årani ¿i mo¿neni Jude¡ul de ¡årani ¿i mo¿neni (subl. n.) - de ¡årani mai mult mo¿neni¿i mo¿neni mai mult ¡årani - al Gorjului ...’" (Drumuri ¿i ora¿e din Româ-nia, edi¡ia I, Bucure¿ti, Institutul Grafic Minerva, 1904, pg. 16)


- 22 -- 22 -- 22 -- 22 -- 22 -

Cât prive¿te Târgu-Jiul, credem cå acest tip de societate a fost prezentdin momentul apari¡iei primei comunitå¡i umane pe teritoriul såu ¿i pânåîn veacul al XV-lea.

Cå ora¿ul s-a dezvoltat pe structura unui vechi sat nu mai încape nicio îndoialå.

Nu avem informa¡ii despre satul originar, dar Târgu-Jiul a cunoscutschema clasicå a formårii ¿i dezvoltårii oricårei localitå¡i rurale din zonå:apari¡ia mo¿ilor mari, a cetei acestora, apoi a mo¿ilor mici ¿i a urma¿ilorlor, pânå când teritoriul ¿i popula¡ia s-a stabilizat în structura fireascå aoricårei a¿ezåri.

Ca ¿i comunitate constituitå, ea exista evident anterior atestårii docu-mentare din 23 noiembrie 1406. Textul cu pricina este un ordin domnescpe care Mircea cel Båtrân, aflat în drum spre Severin, îl då în folosulmånåstirii Tismana, al cårui oaspete vremelnic era:

,,Då Domnia Mea aceastå poruncå a Domniei mele pårintelui ¿irugåtorului Domniei Mele, popii Nicodim, ca nimeni så nu cuteze a încercaså pescuiascå pe apa Tismenii, sau så pascå verice vitå, începând de lasat în sus pânå la mun¡i, înså numai cålugårii så fie volnici a pescui sau apå¿una vitele månåstirii {...} ªi a fost aceasta în anul 6915 (1406) inde15 pe când mergeam Domnia Mea la Severin, ca så må întâlnesc cuCraiul, ¿i am ajuns în månåstire luna noiembrie 23 zile cu to¡i egumeniimånåstirii ¿i cu to¡i boierii Domniei Mele ¿i încå ¿i jupan Bratul jupan Bratul jupan Bratul jupan Bratul jupan Bratul så-i fiehotarnic, pentru cå a fost ¿i acela jude¡ul a fost ¿i acela jude¡ul a fost ¿i acela jude¡ul a fost ¿i acela jude¡ul a fost ¿i acela jude¡ul JiuluiJiuluiJiuluiJiuluiJiului....."

Termenul JiuluiJiuluiJiuluiJiuluiJiului denomineazå localitatea nu districtul, la acea datå peaceste locuri fiind consemnat Jude¡ul Jale¿Jude¡ul Jale¿Jude¡ul Jale¿Jude¡ul Jale¿Jude¡ul Jale¿. Mai exact, prima ¿tire despreacest jude¡ este datatå 3 octombrie 1385, într-un hrisov al lui Dan I,domnul ºårii Române¿ti, specificându-se cå se dåruie¿te månåstirii Tisma-na ,,grâul din jude¡ul Jale¿uluijude¡ul Jale¿uluijude¡ul Jale¿uluijude¡ul Jale¿uluijude¡ul Jale¿ului, patru sute de gåle¡i pe fiecare an.’’ (IonConea, Corectåri geografice la istoria românilorCorectåri geografice la istoria românilorCorectåri geografice la istoria românilorCorectåri geografice la istoria românilorCorectåri geografice la istoria românilor, Buc., 1938, pg. 56).Ultima dintre men¡iuni, ¿i cea importantå în acest caz, se aflå într- undocument similar dat de Iancu de Hunedoara la 20 septembrie 1444,deci ulterior atestårii JiuluiJiuluiJiuluiJiuluiJiului ca unitate administrativ-teritorialå condusåde ununununun jude¡jude¡jude¡jude¡jude¡. (N. Iorga, Istoria românilorIstoria românilorIstoria românilorIstoria românilorIstoria românilor, vol. III, Buc., 1937, pg. 125)

Pe lângå faptul cå formula repetitivå ,,¿i acela¿i acela¿i acela¿i acela¿i acela’’ duce cu gândul cåboierul Bratu avusese predecesori într-o astfel de func¡ie - ceea ce arpresupune cu destul temei cå în secolul al XIV-lea aici exista o formulåadministrativ-teritorialå bine închegatå, de remarcat este constatarea cåBrat era jude¡ jude¡ jude¡ jude¡ jude¡ al JiuluiJiuluiJiuluiJiuluiJiului (Târgu-Jiului). Este adevårat cå nu se specificå


- 23 -- 23 -- 23 -- 23 -- 23 -

dacå localitatea era sat sau ora¿, dar în cutuma administrativå româneascåde pânå în secolul al XVIII-lea jude¡jude¡jude¡jude¡jude¡ este denumirea datå cârmuitoruluiunui ora¿ora¿ora¿ora¿ora¿! (A se vedea Micul Dic¡ionar EnciclopedicMicul Dic¡ionar EnciclopedicMicul Dic¡ionar EnciclopedicMicul Dic¡ionar EnciclopedicMicul Dic¡ionar Enciclopedic, Editura ªtiin¡ificå¿i Enciclopedicå, Buc., 1978, dar ¿i Vasile Breban, Dic¡ionar General alDic¡ionar General alDic¡ionar General alDic¡ionar General alDic¡ionar General alLimbii RomâneLimbii RomâneLimbii RomâneLimbii RomâneLimbii Române, Edi¡ura ªtiin¡ificå ¿i Enciclopedicå, Buc., 1987, etc.)

{Simptomatic råmâne faptul cå în actele administrative ale secoluluial XIX-lea este încå folositå oficial denumirea de ,,Jiu’’. Dåm numaidouå exemple:

- un memoriu, înaintat primarului la 27 februarie 1879 de unul dincomisarii ora¿ului, are antetul: ,,România/ Comisaru de Albastru din UrbeaJiuluiJiuluiJiuluiJiuluiJiului ...";

- în certificatul de na¿tere al Josephinei Visner, mama Elvirei Godeanu,domiciliul pårin¡ilor acesteia se aflå în ,,Urba JiuJiuJiuJiuJiu’’.}

A¿adar, din punct de vedere administrativ, Târgu-Jiul intrå în categoriasatelor cu mult timp înaintea momentului primei sale ateståri documentare.

În ceea ce prive¿te vatra de formare a localitå¡ii, istoricii sus¡in cåaceasta s-a dezvoltat mai întâi pe teritoriul unui fost sat dac, mai apoi peacela a unui vicus ¿i mansiones romane - sta¡ie de po¿tå ¿i comercialå aînceputului mileniului I. Faptul e întårit ¿i de existen¡a în nordul ora¿uluia cartierului Vådeni, cu origine clarå în latinescul vadum = albie, loc detrecere, dar ¿i loc propice comer¡ului, aflat în apropierea unei artere intenscirculate. Undeva, aici, la poalele dealului Obreja (slv. obrejie=mal, ¡årm,veche albie a Jiului în mileniul I) s-a aflat perimetrul ini¡ial al a¿ezårii, deunde s-a migrat pe actualul amplasament odatå cu schimbårile de albie aJiului.

Cå nu altfel au stat lucrurile o demonstreazå ¿i faptul cå, repetåm,pânå în a doua jumåtate a secolului al XIX-lea, centrul civic tradi¡ionals-a situat în zona de est a ora¿ului, între stråzile Traian, Genevei ¿i Unirii.

Nu ¿tim numele întemeietorilor a¿ezårii, dar, conform sistemului tradi-¡ional de organizare în ob¿ti, ¿i în Tg-Jiu au fost câ¡iva mo¿i marimo¿i marimo¿i marimo¿i marimo¿i mari. Dintr-undocument târziu - hotårnicia din ianuarie 1756, în care s-a încercat întâia se afla ,,câ¡i mo¿i mari suntcâ¡i mo¿i mari suntcâ¡i mo¿i mari suntcâ¡i mo¿i mari suntcâ¡i mo¿i mari sunt’’ - aflåm cå la data stabilirii hotarelor erau,,16 mo¿i,,16 mo¿i,,16 mo¿i,,16 mo¿i,,16 mo¿i’’ - deci 16 neamuri coborâtoare direct din întemeietoriilocalitå¡ii.

Este de presupus cå printre ace¿ti mo¿ii întemeietori se vor fi aflat ¿iînainta¿ii acelui jupân Brat, cel dintâi jude¡ (cârmuitor) atestat documentaral unei localitå¡i gorjene, ai boierilor Stanciu ¿i Miclåu¿ care au dåruitante 1420 locurile din Tg-Jiu pe care egumenul Agaton al Tismanei a


- 24 -- 24 -- 24 -- 24 -- 24 -

fåcut mori pe apå, ai acelui Tudor Negru (a cårui mo¿ie, prin vânzare, aintrat pe la 1512-1521 în proprietatea târgujienilor, transformându-i peace¿tia în proprietari supu¿i doar jurisdic¡iei domne¿ti oficiale) ¿i, posibil,ai Buze¿tilor, cei care au ridicat la Polata - pe malul vestic al Jiului -vestitele case bolovånite.

Principalele constatåri asupra comunitå¡ilor de tip agrar suntreprezentate de faptul cå aceastea suntaceastea suntaceastea suntaceastea suntaceastea sunt în general sta¡ionaresta¡ionaresta¡ionaresta¡ionaresta¡ionare, constante,pe parcursul existen¡ei ¿i dezvoltårii lor neapårând probleme majore deadaptare, precum ¿i de acela cå au un grad ridicat de locuire ¿i stabilizareun grad ridicat de locuire ¿i stabilizareun grad ridicat de locuire ¿i stabilizareun grad ridicat de locuire ¿i stabilizareun grad ridicat de locuire ¿i stabilizarea popula¡ieia popula¡ieia popula¡ieia popula¡ieia popula¡iei în perimetrul respectiv. Pentru ele amenin¡årile vin maitotdeauna din ,,exterior’’ ¿i reprezintå efectele unor mentalitå¡i ¿icomportamente ce caracterizeazå comunitå¡ile de tip råzboinic, a cåroragresivitate nativå sau educatå vine în contradic¡ie cu viziunea pa¿nicådespre rosturile lumii ¿i vie¡ii a grupului social de referin¡å.

Pe parcursul existen¡ei sale, Târgu-Jiul nu a dus lipså de astfel deamenin¡åri, dezvoltarea lui fireascå fiind întreruptå de ac¡iuni violenteale turcilor, austriecilor sau ru¿ilor care, cel pu¡in în secolele XVIII ¿iXIX ¿i pe durate mai lungi sau mai scurte de timp, au folosit zona caspa¡iu de complementaritate necesar rezolvårii propriilor interese politice.Astfel, la 1770, în vremea råzboiului ruso-turc, în urma båtåliei de laPreajba, va arde mai bine de jumåtate de ora¿. Mari pagube se produc ¿iîn urma conflictului armat de la Porceni, în vremea råzboiului dintre turci¿i austrieci, de la 1789. La 1802, pasvangii, la 1806, cârjalii ¿i la 1815adalâii pradå, jefuesc ¿i dau pradå flåcårilor ora¿ul. În epocå sunt binecunosute ¿i pârjolurile, practic imposibil de ståpânit cu mijloacelerudimentare de care dispunea administra¡ia vremii, în memoria loculuiråmânând sinistrul din 29 iunie 1847, când, pornit din Uli¡a Domneascå(Tudor Vladimirescu), focul va cuprinde bunå parte din ora¿, mai exactdin ceea ce constituia centrul civic la acea datå.

Toate aceste evenimente nu aveau înså caracter de permanen¡å,apåreau, dispåreau, popula¡ia se refugia în pådurile din jur sau în mun¡ipânå trecea primejdia, apoi se întorcea la vatra ei, luând nu de pu¡ine orivia¡a de la capåt. Va fi fost ¿i aceasta una dintre circumstan¡ele care audus la întârzierea emancipårii materiale a ora¿ului, marile familii boiere¿tipregetând a investi prea mult într-un loc ce putea oricând cådea pradåunei nenorociri sau alteia, dupå cum va fi fost ¿i un argument al numåruluirelativ mic de locuitori comparativ cu alte ora¿e oltene ¿i, mai ales, allentoarei urbanizårii efective a localitå¡ii.


- 25 -- 25 -- 25 -- 25 -- 25 -

Una dintre explica¡ii - nu neapårat cea mai importantå, dar carecaracterizeazå pânå aståzi mentalitatea târgujianului - este ¿i aceea cådintotdeauna el a fåcut, voluntar sau nu, diferen¡å între mediul urban ¿icel rural, primul fiind unul så-i zicem de reprezentare iar celålalt de vie¡uireîn siguran¡å. Mai întotdeauna, târgujianul acesta a avut un domiciliu - laora¿ ¿i ,,o caså", la ¡arå. Cât îi prive¿te pe cei avu¡i, ace¿tia preferau såstea majoritatea timpului la mica/ marea mo¿ie, iar casa din ora¿ så oînchirieze pe perioade determinate fie celor care nu posedau încå unimobil propriu, fie administra¡iei - ispråvnicie, magistrat, ¿coalå, spitaletc., riscând uneori så aibå greutå¡i în recuperarea proprietå¡ii. Din acestpunct de vedere, låmuritoare ne pare a fi plângerea adresatå de SmarandaZagorianu domnitorului Ioan Gheorghe Caragea, la 1 februarie 1813:

,,Prea Înnål¡ate Doamne,Cu lacråmi fierbin¡i jåluesc Mårii tale pentru dumnealui Medelnicer

Simion Pe¿tenariu, då aici din Târgu-Jiiului cå so¡ul mieu råp. VisterGheorghe în viia¡å fiind aflându-så ¿-au fåcut caså în numitu ora¿i, carecarecarecarecarecaså fiindcå noi ne aflam cu ¿åderea afar la ¡arå le dam cu chirie la unicaså fiindcå noi ne aflam cu ¿åderea afar la ¡arå le dam cu chirie la unicaså fiindcå noi ne aflam cu ¿åderea afar la ¡arå le dam cu chirie la unicaså fiindcå noi ne aflam cu ¿åderea afar la ¡arå le dam cu chirie la unicaså fiindcå noi ne aflam cu ¿åderea afar la ¡arå le dam cu chirie la unial¡iial¡iial¡iial¡iial¡ii, ¿i la ispravnici jude¡ului ce venea dupå vremi, ajutorându-ne; aståtoamnå acum un an fiind în caså cu ¿åderea un dohtor Solomon ¿iîntâmplându-så moartea so¡ului mieu, dupå tocmealå au ¿i ¿åzut pân lasoroc, când atunci vrând însum a veni într’însa la venirea dumnealuisårdar Costache Ispravnic, trebuin¡å fåcându-i då caså, me-au cåzutme-au cåzutme-au cåzutme-au cåzutme-au cåzutasuprå-m boeri din ora¿ zicând så le las a ¿adea într’însele dumnealuiasuprå-m boeri din ora¿ zicând så le las a ¿adea într’însele dumnealuiasuprå-m boeri din ora¿ zicând så le las a ¿adea într’însele dumnealuiasuprå-m boeri din ora¿ zicând så le las a ¿adea într’însele dumnealuiasuprå-m boeri din ora¿ zicând så le las a ¿adea într’însele dumnealuisårdarsårdarsårdarsårdarsårdar (ul)..." (subl. n.)

În fapt, toate atributele comunitå¡ii de tip agrar au fost caracteristice ¿iTârgu-Jiului istoric: accesul facil la resurse, ata¿amentul total fa¡å deformule de via¡å arhaicå în familie, rela¡ii sociale, habitat etc., tråirea încutumå, în obicei, respectarea ierarhiei sociale ca dat al sor¡ii ¿i nicidecumca pe rezultat al unor conjuncturi favorabile unora într-un moment saualtul al existen¡ei lor ¿.a.m.d. Existen¡a lor l-a îndemnat probabil ¿i peAlexandru ªtefulescu så afirme cå, în primele decenii ale veacului alXIX-lea, ora¿ul nu era altceva decât cel mai mare ¿i mai civilizat sat alGorjului.

Poate cå din punctul de vedere al dotårilor edilitare ¿i al facilitå¡ilorurbanistice, Al. ªtefulescu are dreptate. Sigur este ¿i faptul cå mentalitatea,atmosfera, via¡a economicå, socialå ¿i culturalå a localitå¡ii de pânå înprimele decenii ale secolului al XIX-lea caracterizau mai degrabå habitatulrural decât cel urban.


- 26 -- 26 -- 26 -- 26 -- 26 -

Existå înså un element insuficient exploatat de istorici pânå acum,care, formal cel pu¡in, demonstreazå cå a¿ezarea nu mai era asimilatåsatului, ¿i asta încå dinainte de 1512, când locuitorii ei î¿i câ¿tigaserådreptul de proprietate ¿i de autodeterminare odatå cu achizi¡ionarea mo¿ieilui Tudor Negru, devenind practic ora¿ liber. ªi el se aflå în chiardocumentul primei ateståri a localitå¡ii, care astfel devine - cel pu¡in înopinia noastrå - ¿i actul care certificå statutul urban al Târgu-Jiului. Faptulcå abia în hrisovul lui Mihai Viteazul (22 iunie 1597) se folose¿te sintagma,,ora¿ul’’ Târgu-Jiului nu însemnå cå pânå atunci acesta nu ar fi avutaceastå calitate ori cå nu dezvoltase func¡ii specifice ora¿ului.

2) Târgu-Jiu - comunitate urban-negustoreascå2) Târgu-Jiu - comunitate urban-negustoreascå2) Târgu-Jiu - comunitate urban-negustoreascå2) Târgu-Jiu - comunitate urban-negustoreascå2) Târgu-Jiu - comunitate urban-negustoreascåUrmare a celor de mai sus,se poate vorbi totu¿i de existen¡a ¿i

consolidarea unei comunitå¡i urbane veritabile în capitala Gorjuluiîncepând cu secolul al XV-lea? Credem cå da.

Caracteristicile de bazå ale unei societå¡i/ comunitå¡iurban-negustore¿ti, în general admise, sunt urmåtoarele:

- concentrare demograficå mare în raport cu hinterlandul rural (în¡elesca teritoriu ce graviteazå spre un centru economic determinat);

- func¡ie ini¡ialå predominant comercialå;- preponderen¡a ulterioarå a ocupa¡iilor neagricole (comer¡,

me¿te¿uguri, bånci, industrie, servicii etc.);- organizare internå performantå de naturå så ofere siguran¡å

locuitorilor ¿i så permitå acumularea bogå¡iei comunitare ¿i individuale(edificare de fortifica¡ii, måsuri pentru controlul circula¡iei locuitorilor,restric¡ii de stabilire în areal a unor indivizi/ grupuri considerate aprioricsau real indezirabile, organizarea unor for¡e de coerci¡ie - poli¡ie, gardienietc.);

-måsuri de apårare a påcii sociale cu scopul prezervårii/ între¡ineriirela¡iilor comerciale;

- primordialitatea informa¡iei;- absen¡a violen¡ei explicite în raporturile intra ¿i intercomunitare,

orizontul de interpretare al majoritå¡ii locuitorilor fiind centrat pe valoriopuse celor de naturå fizicå, de unde importan¡a majorå acordatå educa¡iei¿i învå¡åmântului;

- fundamentarea ¿i promovarea umanismului ¿i a valorilor acestuia,interes deosebit pentru confort, artå, ¿tiin¡å, culturå.

Relativ la problemå, documentele vremii certificå înså cå, pânå în


- 27 -- 27 -- 27 -- 27 -- 27 -

secolul al XVIII-lea inclusiv, în ºara Româneascå nici una dintre func¡iilegeneratoare de ora¿e nu era suficient de puternicå, excep¡ie fåcând aceeacomercialå ce se manifesta în anumite zile din an/ lunå/ såptåmânå. Secertificå astfel o realitate istoricå de necontestat: târgultârgultârgultârgultârgul (pia¡a localå) nåscutdin nevoia schimburilor de produse ¿i utilitå¡i reprezintå forma primitivåreprezintå forma primitivåreprezintå forma primitivåreprezintå forma primitivåreprezintå forma primitivåa vie¡ii urbane române¿ti, a vie¡ii urbane române¿ti, a vie¡ii urbane române¿ti, a vie¡ii urbane române¿ti, a vie¡ii urbane române¿ti, multe dintre localitå¡ile în care se desfå¿urauastfel de întreprinderi luându-¿i numele de la activitatea cu pricina.

În Interpretåri române¿ti (Bucure¿ti, 1944, pg. 201) P. P. Panaitescu,semnalând abunden¡a tipului toponimic Târgu-Gilort, Târgu-Siret,Târgu-Bahlui, Târgu-Moldovei etc., concluzioneazå cå fenomenul acestaeste caracteristic românesc, el neapårând în nici o altå ¡arå. Acela¿iconsiderå cå aceasta este ¿i dovada peremptorie a faptului cå în vremurilevechi erau pe våile râurilor anumite puncte de adunare a negustorilor,unde se ¡inea târgul våii respective în jurul cåpeteniei acelui loc. Dinacest punct de vedere, Târgu-Jiului nu face excep¡ie, iar probabilitateaca acesta så fi avut calificativul de târg încå din secolul al XIV-lea esteavansatå ¿i de Vasile Cåråbi¿ în Istoria Gorjului (Ed. Editis, Buc., 1995,pg. 96).

Documentar, cum am amintit, toponimicul JiuJiuJiuJiuJiu este men¡ionat întâiaoarå la 23 noiembrie 1406, iar cel de Târgu-JiuTârgu-JiuTârgu-JiuTârgu-JiuTârgu-Jiu în hrisovul voievoduluiDan al II-lea, dat în Duminica Floriilor, la 24 martie 1426, prin care seîntåresc Månåstirii Tismana toate daniile fåcute acesteia de bunicul såuRadu Negru: ,,Pe lângå acestea, a întårit Domnia Mea morile dela TârgulTârgulTârgulTârgulTârgulJiuluiJiuluiJiuluiJiuluiJiului, pe care le-a fåcut popa Agaton (urma¿ul lui Nicodim - fondatorulmånåstirii, n.n.) cu munca fra¡ilor såi...".

{Fårå a complica lucrurile, nefiind istoric ¿i neståpânind un subiectcontroversat chiar ¿i pentru speciali¿ti, în baza afirma¡iilor din actul demai sus, avansåm ipoteza cå localitatea Jiu/ Tg-Jiu era cunoscutå ca ¿icomunitate stabilå ¿i importantå a Gorjului încå din secolul al XIV-lea,Radu I (presupus a fi fost legendarul Negru Vodå), bunicul lui Dan alII-lea, domnind între anii 1377-1383, cu câteva decenii înainte de primaatestare documentarå a a¿ezårii, a¿adar.}

Cu specifica¡ia de localitate urbanå, Tg- Jiul apare într-un hrisov din22 iunie 1597 al lui Mihai Viteazul:

,, Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail Voevod ¿i Domn a toatå ºaraRomâneascå fiul marelui ¿i prea bunului Påtra¿cu Voevod, då DomniaMea aceastå poruncå a Domniei Mele lui Vâlsan din ora¿ul Târgu-Jiului.ora¿ul Târgu-Jiului.ora¿ul Târgu-Jiului.ora¿ul Târgu-Jiului.ora¿ul Târgu-Jiului..."De men¡ionat ¿i faptul cå dintre toate vechile ora¿e ale Olteniei, singurul


- 28 -- 28 -- 28 -- 28 -- 28 -

care påstreazå de la începuturi în denumirea sa calitatea de târgtârgtârgtârgtârg (ora¿)este capitala istoricå a Gorjului.

ªi relativ la momentul atestårii Tg-Jiului ca re¿edin¡å, scaun, capitalåa Gorjului (secolul al XVII-lea) avem oarece obiec¡iuni. To¡i cercetåtorii,pornind de la afirma¡ia lui Alexandru ªtefulescu, sunt unanimi în aconsidera textul din hotårnicia satului Maslo¿i (25 august 1654) - cadovadå de certificare a calitå¡ii sus-men¡ionate:

,, {...} deci când au fost la zi ¿i la soroc noi ne-am astrâns to¡i lascaunu la Târgu-Jiuluiscaunu la Târgu-Jiuluiscaunu la Târgu-Jiuluiscaunu la Târgu-Jiuluiscaunu la Târgu-Jiului ..." (Istoria Târgu-Jiului, pg. 17)

Noi credem cå în aceea¿i Istorie, la pg. 338, se specificå o cu totul altådatå, care conferå ora¿ului statutul de centru administrativ al zonei celpu¡in de la sfâr¿itul secolului al XVI-lea. Astfel, în zapisul prin care fiiilui Dumitru Dumitrescu vând, la 15 septembrie 1598, unele pår¡i de mo¿iedin Pi¿te¿ti unor localnici, se precizeazå:

,,ªi când s-au fåcut acest zapisu în scaunul Mårii Sale în Târgu-Jiuluiîn scaunul Mårii Sale în Târgu-Jiuluiîn scaunul Mårii Sale în Târgu-Jiuluiîn scaunul Mårii Sale în Târgu-Jiuluiîn scaunul Mårii Sale în Târgu-Jiului¿-au fost mul¡i boer(i) care se vor iscåli mai jos anume ..."

Mai credem cå, în plus, documentul - prin formula scaunul Mårii Sale- întåre¿te calitatea de ora¿ liber a Târgu-Jiului.

Procesul apari¡iei localitå¡ilor urbane este complex ¿i presupune, a¿acum am våzut, existen¡a unor circumstan¡e favorizante. Lucrurile secomplicå ¿i mai mult în cazul ora¿elor din Oltenia, care, în covâr¿itoarealor majoritate, nu trec prin fazele constitutive pe care le-au cunoscutburgurile vest-europene: cetate întåritå, comunitate stabilitå în preajmacetå¡ii, amplificarea nego¡ului între pår¡i, stabilirea celor afla¡i în ,,afara’’cur¡ii nobiliare în intravilan etc.

O opinie pertinentå în acest caz ne pare a fi aceea a lui Gh. I. Ciorogaru(nåscut în Novaci/ Gorj ¿i absolvent al Universitå¡ii Ruperto-Carola dinHeidelberg - filosofie, ¿tiin¡e politice ¿i economice):

,,Na¿terea ora¿elor medievale a însemnat ¿i na¿terea burgheziei. Oburghezie måruntå, formatå din douå categorii distincte: negustorii ¿imeseria¿ii, proveni¡i, la rândul lor, tot din ¡årani ... care au izbutit, prinråscumpårare, så se elibereze de presta¡iile obligatorii, stabilindu-se înburguri.’’ (Gh. I. Ciorogaru, Påcatul istoriei, Bucure¿ti, 1945, pg. 74)

Momentul eliberårii, al cumpårårii de mo¿ie ¿i al stabilirii hotarelorincipiente ale ora¿ului Târgu-Jiu - ca ¿i comunitate de cetå¡eni liberi care-¿ivor hotårî de acum înainte singuri destinul - este certificat în documenteca întâmplându-se în perioada domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521),când un mare proprietar din zonå, Tudor Negru,vinde acestora mai multe


- 29 -- 29 -- 29 -- 29 -- 29 -

trupuri de mo¿ie, indiscutabil mari, de vreme ce prime¿te în schimbul loro sutå de mii de aspri - sumå apreciabilå în epocå. Nu cunoa¿tem câtanume din suprafa¡a viitorului ora¿ va fi fost cumpåratå atunci, pentru cåhrisoavele numårå printre proprietarii acelui timp atât pe acest TudorNegru cât ¿i pe fra¡ii Buze¿ti.

În ambele cazuri, perioada celei dintâi delimitåri a teritoriului estecuprinså între domnia lui Neagoe Basarab ¿i aceea a lui Mircea Ciobanu,adicå aproximativ între anii 1512-1545.

Evident, nu ¿tim dacå Vlad Banul sau arma¿ul Radu Buzea (bunicul¿i, respectiv, tatål fra¡ilor Buzescu) n-au cumpårat ¿i ei partea din Târgu-Jiutot de la acel Tudor Negru, nici dacå proprietatea neamului Buze¿tiloreste anterioarå celei a sus numitului boier. Oricum, hrisovul lui RaduVodå ªerban, din 29 iunie 1604, prin care acesta confirmå cluceruluiRadu ¿i banului Preda Buzescu ståpânire peste Tg-Jiu, vorbe¿te despre omo¿tenire de început de secol XVI:

,,Cu mila lui Dumnezeu, Io Radu Voevod ¿i Domn a toatå ºaraRomâneascå, nepot al råposatului Io Basarab Voevod Båtrânul, då DomniaMea aceastå poruncå a Domniei mele, cinsti¡ilor boieri ¿i întâi consilieriai Domniei mele, mai vârtos din Casa Domniei mele, jupân Radu Clucerul¿i jupân Preda marele Ban ¿i fiilor lor câ¡i Dumnezeu le va da, pentru caså le fie lor Târgu-Jiului tot ¿i toate hotarele, din câmp, ¿i din pådure ¿iså le fie lor Târgu-Jiului tot ¿i toate hotarele, din câmp, ¿i din pådure ¿iså le fie lor Târgu-Jiului tot ¿i toate hotarele, din câmp, ¿i din pådure ¿iså le fie lor Târgu-Jiului tot ¿i toate hotarele, din câmp, ¿i din pådure ¿iså le fie lor Târgu-Jiului tot ¿i toate hotarele, din câmp, ¿i din pådure ¿idin apå, ¿i cu morile ¿i cu viile ¿i cu veniturile, pentru cå acest mai susdin apå, ¿i cu morile ¿i cu viile ¿i cu veniturile, pentru cå acest mai susdin apå, ¿i cu morile ¿i cu viile ¿i cu veniturile, pentru cå acest mai susdin apå, ¿i cu morile ¿i cu viile ¿i cu veniturile, pentru cå acest mai susdin apå, ¿i cu morile ¿i cu viile ¿i cu veniturile, pentru cå acest mai suszis Târgu-Jiului a fost båtrân ¿i de mo¿tenire sat de la pårin¡i zis Târgu-Jiului a fost båtrân ¿i de mo¿tenire sat de la pårin¡i zis Târgu-Jiului a fost båtrân ¿i de mo¿tenire sat de la pårin¡i zis Târgu-Jiului a fost båtrân ¿i de mo¿tenire sat de la pårin¡i zis Târgu-Jiului a fost båtrân ¿i de mo¿tenire sat de la pårin¡i (subl.n.),consti¡ilor dregåtori ai Domniei mele mai sus zi¿i, de la mo¿i ¿i stråmo¿i¿i au ståpânit pårin¡ii lor acest mai sus zis sat care se zice acumTârgu-Jiului în vremea tuturoru båtrânilor Domni ¿i le a fost pace pânåîn zilele lui Mircea Voevod." (Apud Al. ªtefulescu, Istoria Târgu-Jiului,pg. 69)

În ceea ce prive¿te evenimentul cumpårårii de cåtre târgujieni ateritoriului ce va constitui nucleul ora¿ului, acesta este consemnat totîntr-un document al acelor ani, mai exact într-o copie a unei porunci a luiRadu Vodå Mihnea, datå la 26 aprilie 1611, în care se stipuleazå:

,,Copie dupå izvodul ce s-au dat dup cartea Mårii Sale Radul Voevodficioru Mihnii Vodå. Scoaså dupå sârbie leat 7119 (1611).

+ Datau Domnia Lui învå¡åtura Domniei sale tuturoru oro¿anilor de laora¿ul Domnii Sale ot Târgu-Jiului ca så le fie toatå a lor mo¿ie cu tothotarul, pe unde suntu hotarele ¿i semnile ceale båtrâne pentru cå iaste alor mo¿ie de stråmo¿ie cumpåratå încå din zilele båtrânului Basarabmo¿ie de stråmo¿ie cumpåratå încå din zilele båtrânului Basarabmo¿ie de stråmo¿ie cumpåratå încå din zilele båtrânului Basarabmo¿ie de stråmo¿ie cumpåratå încå din zilele båtrânului Basarabmo¿ie de stråmo¿ie cumpåratå încå din zilele båtrânului Basarab


- 30 -- 30 -- 30 -- 30 -- 30 -

VVVVVoevodoevodoevodoevodoevod (Neagoe Basarab/1512-1521/; notå Al. ªtefulescu) de la Tde la Tde la Tde la Tde la TudoruudoruudoruudoruudoruNegrulNegrulNegrulNegrulNegrul, dreptu o sutå de mii aspri gata.’’ (apud Istoria Târgu-Jiului;translitera¡ie Ion Cepoi)

Departe de a se lini¿ti, lucrurile capåtå amploare în anii care urmeazå,astfel cå la 25 mai 1717 Constantin ªtirbei, marele ban al Craiovei, trebuieså dea nouå carte de judecatå cum cå mo¿ia Târgu-Jiului este a orå¿enilor.Abia prin porunca din 3 ianuarie 1756, datå de domnitorul ConstantinMihai Racovi¡å, pitarul Radu Bråiloiu, clucerul de arie Mihail Cråsnaru¿i postelnicul Fota Bålåcescu statornicesc hotarele ora¿ului în limitelepåstrate multå vreme dupå aceea:

,, {...} deci noi ca så dovedim adevårul ¿i så descoperim dreptatea såaflåm câ¡i mo¿neni sunt am dat cartea de blestem a prea Sfiin¡ii Salepårintelui episcop Kir Grigorie la 6 megia¿i båtrâni din Târgu-Jiului ¿i laal¡i oameni båtrâni împrejureni, ¿i primind cartea de blestem dinainteanoastrå au aråtat cå sunt 16 mo¿i16 mo¿i16 mo¿i16 mo¿i16 mo¿i (mo¿i mari, subl.n.), ¿i trågând hotarulmo¿ii dupå obiceiu på trei locuri cu Stânjenu domnesc s-au gåsit la capulmo¿ii despre råsårit stânjeni 1087 ¿i la mijlocul mo¿ii stânjeni 1680, ¿i lacapul mo¿iei despre apus stj. 1721 , ¿i socotindu-så stânjenii de mo¿ie celi s-au venit atât de mo¿tenire cât ¿i de cumpåråturå, la fie¿te carele lis-au dat dupå cum aratå în foaia noastrå de împår¡are ¿i cår¡âle iscålite celi s-au dat la fie¿te carele på (a)mânå.

Iar pentru cåminul ora¿ului l-am låsat înfundat ca så-l ståpâneascåoro¿anii mo¿teni cât ¿i ¿treinii care så aflå ¿ezetori întracel ora¿, însålungul din apa Jiului pânå în Hodinåu ¿i în lat stânjini 300, adicå dinpiatra piticilor din jos pânå în piatra lui ºirvelea din sus, ¿i pentru ace¿tistânjini la cei ce le-au venit curaua."

În sistem metric, suprafa¡a în discu¡ie varia între 2,5 km la est ¿i circa3,5 km la vest.

Întrebarea care urmeazå firesc este în ce måsurå poate fi aplicatå înGorj tipologia de comunitate urban-negustoreascå.

Dacå se are în vedere localitatea Târgu-Jiu, cele douå dimensiuni suntprezente, în parte cel pu¡in, încå din secolul al XV-lea:

a. Comunitatea urbanå este precizatå a¿adar:- toponimic: Târgu-Jiului;- documentar: porunca lui Mircea cel Båtrân;- juridic: hrisovul din 22 iunie 1597, prin care Mihai Viteazul då o

poruncå ,,lui Vâlsan din ora¿ul Târgu-Jiului.ora¿ul Târgu-Jiului.ora¿ul Târgu-Jiului.ora¿ul Târgu-Jiului.ora¿ul Târgu-Jiului...".Odatå devenitå proprietarå de mo¿ie (1611), comunitatea - din acel


- 31 -- 31 -- 31 -- 31 -- 31 -

moment, conform cutumei medievale, aflatå sub jurisdic¡ia Domniei -capåtå ¿i dreptul de a¿ezare urbanå liberå, adicå de a se autoadministra ¿ide a-¿i måri teritoriul prin ocupare de suprafe¡e din mo¿ia domneascå.Credem cå la aceastå cutumå se referå ¿i Alexandru Nicolae ªu¡u, la 2aprilie 1820, când se vede obligat så consfin¡eascå în virtutea tradi¡ieitocmai calitatea cu pricina:

,,Io Alexandru Nicolae ªu¡u Voevod ¿i Domn al ValahieiDupå pliroforia ce ne då presfin¡ia Sa pårintele mitropolitul printr’a-

ceastå anafora, de vreme ce din vechime este obiceiu legiuit la ora¿eledin vechime este obiceiu legiuit la ora¿eledin vechime este obiceiu legiuit la ora¿eledin vechime este obiceiu legiuit la ora¿eledin vechime este obiceiu legiuit la ora¿elecele slobode ca Târgu-Jiului cele slobode ca Târgu-Jiului cele slobode ca Târgu-Jiului cele slobode ca Târgu-Jiului cele slobode ca Târgu-Jiului (subl. n.) de a fi volnici orå¿anii ca så co-prinzå locuri slobode avându-le întru a lor desåvâr¿itå ståpânire, ¿i dupåce odatå ce se fac ståpâni nu se poate în urmå a li se mai lua de cåtre al¡ii,¿i de vreme ce aceste locuri le au avut jåluitorii coprinse din loc sloboddomnesc ¿i le au ståpânit lini¿ti¡i cu binalele ce au pe dânsele ... (audreptul) så-¿i ståpâneascå aceste locuri, în pace ¿i fårå nici un fel desupårare de cåtre ..." (Apud Al. ªtefulescu, Istoria Târgu-Jiului, pg. 462)

- social ¿i economic, începând cu sfâr¿itul secolului al XVIII-lea, mo-ment în care o bunå parte a locuitorilor-mo¿neni îmbrå¡i¿eazå profesiineagricole;

b. Dimensiunea comercialå, la rândul ei, este atestatå în documentelelocale pe o perioadå extrem de lungå de timp:

-pe vremea romanilor (secolele II-III d.H.) localitatea este cunoscutåatât ca mansiones mansiones mansiones mansiones mansiones - sta¡iune po¿talå cât ¿i ca vicus vicus vicus vicus vicus - sta¡iune comercialå.

Aceastå calitate de forum arhabonense, de pia¡å/ târg de lângå râu(jul, jilu, jiu > tr. d. râu, apå) va da na¿tere înså¿i denumirii localitå¡ii.Atributul de vad comercial existent ¿i pe vremea romanilor este certificat¿i de toponimicul VådeniVådeniVådeniVådeniVådeni (actualmente cartier în partea de nord a ora¿ului),provenit din latinescul vadumvadumvadumvadumvadum > loc de trecere peste o apå, vad, dar ¿ispa¡iu favorabil comer¡ului;

- în perioada când era veche proprietate a puternicului neam al boierilorBuze¿ti. În momentul izbucnirii conflictului dintre ace¿tia ¿i domnitorulMircea Ciobanul (1545-1553, 1558-1559) voievodul face ,,mai sus zissatul lor bazarbazarbazarbazarbazar..." , amplificând astfel o datå în plus caracteristica de bazåa specificitå¡ii Târgu-Jiului, bazar însemnând loc cu destina¡ie comercialå,pia¡å, târg;

- în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în secolul alXVIII-lea, când atributul de însemnat centru comercial este întårit defaptul cå Târgu-Jiul func¡iona ¿i ca punct vamal. Aici ,,strângeau dregåtorii


- 32 -- 32 -- 32 -- 32 -- 32 -

domne¿ti mortasipia mortasipia mortasipia mortasipia mortasipia - vama târgului ¿i oluchaculoluchaculoluchaculoluchaculoluchacul pe vânzarea vitelor’’cåtre Transilvania;

- aceea¿i realitate o consemneazå pentru sfâr¿itul acelui secol ¿i NicolaeIorga în Ora¿e oltene:

,,În acest ora¿ nu era nici fine¡ea stradelor podite (abia pe la 1793 sea¿terne pu¡inå piatrå pe båltoace) ¿i largilor case boiere¿ti ca o mo¿ioarå,precum se vedeau la Craiova, nu era nici lini¿tea mânåstireascå a unuitârg vlådicesc ca Râmnicul, nici mi¿carea unei carvasarale de lângå hotar,ca în Cerne¡. VVVVVia¡å de me¿te¿ugari ¿i nego¡ a celor mul¡i ¿i mici ia¡å de me¿te¿ugari ¿i nego¡ a celor mul¡i ¿i mici ia¡å de me¿te¿ugari ¿i nego¡ a celor mul¡i ¿i mici ia¡å de me¿te¿ugari ¿i nego¡ a celor mul¡i ¿i mici ia¡å de me¿te¿ugari ¿i nego¡ a celor mul¡i ¿i mici (subl.n.), dintre care cei mai boga¡i se apropiau de boierimea måruntå a unui¡inut îndepårtat...’’

În devenirea urbanå a Târgu-Jiului dimensiunea comercialå a fost,a¿adar, decisivå. Situarea pe apa Jiului, oportunitå¡ile oferite de valeaacestuia prin care se fåcea cea mai lesnicioaså legåturå cu Dunårea, dar¿i cu Transilvania, precum ¿i calitatea timpurie de mo¿neni - oameniliberi - a locuitorilor i-au conferit localitå¡ii posibilitatea adoptårii unuistatut special fa¡å de celelalte sate ale jude¡ului, facilitându-i astfeldezvoltarea.

Dacå pozi¡ia geograficå a constituit un avantaj bine exploatat ¿i deromani, ¿i de Litovoi, ¿i de austrieci - ultimii au avansat la un momentdat chiar varianta stabilirii la Tg-Jiu a capitalei Olteniei anexate(1718-1739), numårul mare de mo¿neni a gråbit ¿i amplificat anverguracomercialå a localitå¡ii, transformarea satului în ora¿, cu alte cuvinte.Având asiguratå libertatea personalå ¿i, implicit, pe aceea a ini¡iativei, eiau fost primii care s-au orientat spre profesiile neagricole, devenindtârgove¡i, orå¿eni, burghezi, a¿adar.

Roirea aceasta a celor ce dispuneau de resurse financiare spre târgulde lângå Jiu explicå în bunå måsurå ¿i numårul relativ mare de comercian¡i¿i meseria¿i mai mari sau mai mici certifica¡i în catagrafiile vremii, laprima vedere o cifrå impresionantå comparativ cu numårul total allocuitorilor sau cu nevoile curente ale acestora. Erau atâ¡i înså nu pentrucå popula¡ia stabilå ar fi avut capacitatea financiarå de a absorbi produsulactivitå¡ii lor, ci pentru cå Tg-Jiul devenise un însemnat centru comercial,un ,,târg" permanent, o pia¡å cunoscutå ¿i motivantå care aduna oamenidin împrejurimi ¿i din alte zone ale Olteniei, dar ¿i din Transilvania sauBanat.

În terminologia locului sunt cunoscute stråzi precum Olari, Sårari,Morilor, Industriei etc., dar ¿i nume de persoane ce relevå ocupa¡ia de


- 33 -- 33 -- 33 -- 33 -- 33 -

bazå a acestora: Radu Cupe¡u, Panå Bårbieru, Simon Bårbieru, RaduCroitoru, Sava Abagiu, Staicu Cizmaru, Rusea Croitoru, Radu Lânaru,Ion Mihail Cojocaru, Andrei Cojocaru Vlådu¡oiu, Påun Hangiu, PârvuLânaru, D. Låmânåraru, Enache Simigiu etc.

În ora¿, începând cu secolul al XVIII-lea existau deja bresle ¿i companiiale me¿te¿ugarilor ¿i comercian¡ilor. Pe la 1832, de pildå, Alexandruªtefulescu (Istoria Târgu-Jiului) certificå existen¡a aici a 87 de cumpåna¿i(compani¿ti/ negustori sau meseria¿i grupa¡i în organisme profesionale)reprezentând circa 5% din totalul popula¡iei presupuse a ora¿ului - circadouå mii de locuitori.

Demn de remarcat este ¿i faptul cå, la începutul secolului al XIX-lea,cel mai mare numår de cumpåna¿i nu se afla la Craiova sau Bucure¿ti, ciîn jude¡ul Gorj. (C. C. Giurescu, Contribu¡iuni la studiul originilor ¿idezvoltårii burgheziei române pânå la 1848, Buc., 1972, pg. 147)

Numårul negustorilor ¿i al meseria¿ilor din Tg-Jiu este în realitate maimare, ªtefulescu neluând în calcul ¿i pe necorporati¿ti.

Vladimir Diculescu (Bresle, negustori, meseria¿i în ºara Româneascå(1830-1848), Buc., 1973, pg. 107}, în baza informa¡iilor luate dincatagrafia din 1831, aflå în Tg-Jiu nu mai pu¡in de 244 astfel deîntreprinzåtori, anume: 8 bogasieri (negustori de articole de manufacturå,în special pânzeturi fine, basmale etc., n.n.); 91 cojocari gro¿i; 16 croitori;31 cizmari; 1 abagiu; 1 argintar; 4 zarafi (cåmåtari, n.n.); 8 bårbieri; 13brutari; 4 simigii (vânzåtor de covrigi, plåcinte etc., n.n.); 13 cârciumari;2 boiangii; 9 curelari; 2 zugravi; 1 lumânårar de seu; 1 dulgher; 21 olari;14 precupe¡i; 1 tåbåcar; 3 måmulari (vânzåtor de mårun¡i¿uri, n.n.).

Cifrele par întrucâtva mari, cel pu¡in dacå luåm în considerare cå Al.ªtefulescu - amintind structura socialå ¿i economicå a popula¡iei ora¿uluila 1832 - vorbe¿te cå în Tg-Jiu, în afara cumpåna¿ilor, mai locuiau(familiile, desigur): ,,22 de boieri de neam, 5 scutelnici (¡årani scuti¡i deplata birului, în schimbul unor obliga¡ii - îndeob¿te militare - fa¡å dedomnie, n.n.), 10 mazâli (fie descenden¡i ai boierimii de rangul doi, fiemo¿neni însårcina¡i cu strângerea birului ori a altor taxe comunitare), 38streini, 184 rupta¿i (termen care, credem noi, trebuie luat mai curând cusensul de lucråtori cu ziua decât cu acela obi¿nuit, de angrosi¿ti; la fel deposibil este ca sub denumirea cu pricina så fie recenza¡i ¡åranii de peteritoriul ora¿ului, n.n.), 59 poslujnici (slujitori boiere¿ti sau månåstire¿ti,scuti¡i de dåri) ¿i 73 haimanale (oameni fårå cåpåtâi - nume sub care,posibil, se ascundea comunitatea rromilor)’’.


- 34 -- 34 -- 34 -- 34 -- 34 -

Indiferent de imperfec¡iunile statistice, un fapt pozitiv se desprindeînså cu limpezime: la data respectivå, popula¡ia Tg-Jiului era alcåtuitåpractic în quasitotalitate din oameni liberi, scuti¡i de alte dåri decât celenormale bunului mers al unei comunitå¡i clar structurate, din locuitoriistabili - mo¿neni, mici meseria¿i sau negustori, boieri, func¡ionari mårun¡i- care î¿i construiesc via¡a în func¡ie de påmântul pe care-l mo¿tenesc, denego¡ul sau me¿te¿ugul practicat în familie.

Conform aceluia¿i Vladimir Deculescu, catagrafia din 1835consemneazå 194 de meseria¿i ¿i negustori: 4 bogasieri; 3 bra¿oveni; 3båcani; 7 cârciumari; 4 cojocari sub¡iri; 6 cojocari; 3 abagii; 4 boiangii; 1bårbier; 2 lumânårari; 3 simigii; 2 brutari; 1 argintar; 1 zugrav; 13 cizmari;3 curelari; 25 dulgheri; 5 fierari; 20 måmulari; 55 matrapozi (negustori,n.n.), 29 precupe¡i. Întrucât structura ocupa¡ionalå din cele douå catagrafiieste aproape identicå, este de presupus cå statistica în minus din 1835este efectul unei recenzåri mai relaxante.

Oricum, în ambele lipse¿te o informa¡ie capitalå, anume cå la 1832 (ase vedea ¿i Istoria Gorjului de Vasile Cåråbi¿, Ed. Editis, Bucure¿ti, 1995)în Tg-Jiu func¡iona prima întreprindere de tip capitalist din Oltenia:Fabrica de por¡elan a lui Frederic Dresler (Drexler), staroste al sudi¡iloraustrieci, cea care folosea la acea datå 21 de muncitori industriali.

În Analele statistice amintite anterior, din punct de vedere al structuriiocupa¡ionale a târgujienilor, celor peste 74/% reprezentând agricultori ¿ilocuitori cu profesii libere (1987 locuitori) li se adåuga circa 11% meseria¿i(315), un procent identic de comercian¡i (306) ¿i abia 2% fabrican¡i (53).

Dacå la meseria¿i ori comercian¡i era al ¿aptelea dintre ora¿ele oltene(dupå Craiova, Caracal, Cerne¡i, Râmnic, Severin ¿i Drågå¿ani), respectival cincilea (dupå Craiova, Calafat, Râmnic, Severin), nu acela¿i lucru seîntâmplå ¿i la ponderea fabrican¡ilor, unde Tg-Jiul ocupå al doilea loc,dupå Severin (132), dar înaintea Craiovei consemnatå cu doar 14 astfelde industria¿i.

Cifrele trebuie considerate în realitatea lor istoricå pentru cå, excep¡iefåcând Craiova, ele demonstreazå o datå în plus cå majoritatea ora¿eloroltene, inclusiv Târgu-Jiul, erau încå tributare profilului comercial aleconomiei, în cazul Gorjului acesta fiind dat de nego¡ul cu vite ¿i mate-rial lemnos.

Nu lipsite de interes pentru modul în care târgurile Olteniei deveneauora¿e sunt ¿i celelalte date statistice relative la numårul clådirilor, alnivelelor, al camerelor, materialul de contruc¡ie al acestora etc., cu toate


- 35 -- 35 -- 35 -- 35 -- 35 -

aducând informa¡ii implicite despre nivelul de trai ¿i civiliza¡ie allocuitorilor acelor timpuri.

Astfel, Târgu-Jiul (cf. sursa citatå) este înregistrat cu un numår de 631case de locuit din care 81 sunt cu douå caturi - reprezentând parter ¿i unnivel, 540 cu un cat (parter) ¿i 10 sub påmânt sau bordeie. În privin¡abordeielor nu avem date, dar presupunem cå acestea apar¡ineau tot etnieirromilor stabili, destul de numeroaså în actuala zonå centralå a ora¿ului,por¡iunea dintre strada Olteni¡ei ¿i strada Unirii purtând o vreme chiarnumele de Uli¡a ºigåniei. Surprinde procentul mare de clådiri cu altådestina¡ie decât aceea de locuit, circa 65% din totalul per jude¡, clådiricare presupuneau ateliere me¿te¿ugåre¿ti, magazii, pivni¡e, adåposturipentru animale, cote¡e de påsåri, ¿ure, co¿are etc.

Cele 631 de case aveau 1628 de camere, ceea ce då o medie de 2,6odåi per caså, procentaj bun, depå¿it doar de Craiova (3,2) ¿i Severin(3,1).

În privin¡a materialelor de construc¡ie folosite situa¡ia este urmåtoarea:din totalul de 1741 clådiri (case ¿i anexe), 130 erau de piatrå, 13 depåmânt ¿i 1598 din lemn. Preponderen¡a lemnului (91,8%) în construc¡iiledin Tg-Jiu denotå cå la acel moment pådurea ocupa încå mari suprafe¡ede teren în vecinåtatea ora¿ului.

De¿i vechi centru administrativ al jude¡ului ¿i vad comercial tradi¡ionalîn care me¿te¿ugurile ¿i nego¡ul ar fi putut oferi bune condi¡ii uneidezvoltåri urbanistice timpurii, Târgu-Jiul påstreazå înfå¡i¿area de sat mairåsårit pânå spre sfâr¿itul veacului al XVIII-lea.

Imaginea de târg patriarhal încremenit înainte de vreme este prezentatåîn Istoria Târgu- Jiului ¿i de Alexandru ªtefulescu, istoricul notând printrealtele:

,,Pe la începutul secolului al XIX- lea (1832), ora¿ul Târgul-Jiuluiînfå¡i¿a o aglomerare de vreo 342 case, pu¡ine de zid, abia 43, dintrecare 28 cu douå rânduri ¿i 15 cu un rând, cu acoperi¿uri de ¿indrilå;celelalte case erau de lemn, acoperite cu coceni, trestie ¿i fân, rar de¿indrilå, împrejmuite cu garduri informe de nuele împletite pe pari fixa¡iîn påmânt din distan¡å în distan¡å sau de sobori ciopli¡i, unii mai lungi,al¡ii mai scur¡i, al¡ii mai col¡ura¡i ori mai strâmbi, al¡ii, în fine, mai gro¿i¿i mai nepotrivi¡i; por¡ile caselor înalte ¿i acoperite, ferestrile mici ¿ipu¡ine, camerile nepardosite decât excep¡ional cu cåråmidå ¿i a¿ezate,fårå vreo temelie mai ridicatå, de a dreptul pe påmânt, toate cu tinde sautârna¡uri la intrare ¿i cu spatele la uli¡å.


- 36 -- 36 -- 36 -- 36 -- 36 -

Aceastå monotonie era întreruptå ici colea de påtule înalte de nueleîmpletite, clåi de fân, påtuiage de coceni stråbåtute de pråjini ascu¡ite.

Uli¡ele nealiniate, nepavate de loc ori råu pavate cu pietri¿, lipsa decircula¡iune, tåcerea adâncå ¿i neturburatå dedea ora¿ului nostru oimpresiune adevåratå de sat.

Casele boiere¿ti în forme de cule (turnuri) începuserå a dispårea ¿i aface loc altora, dintre care unele cu frumoase decora¡iuni în stil bizantin,cu înalte ¿i sculptate por¡i cu stre¿ini largi, mai aveau aspectul de locuin¡ede târgove¡i."

Cât prive¿te stråzile, acestea sunt numite ini¡ial dupå specificulmeseriei, importan¡a unor institu¡ii construite în zonå ori a legåturiirealizate cu alte ora¿e: Båroi, Uli¡a ºigåniei, Uli¡a ªcoalei sau DrumulCraiovei; Uli¡a Sårarilor sau Bariera Severinului; Uli¡a Domneascå, Uli¡aMare, Uli¡a Târgului sau Drumul Po¿tei; Bariera Transilvaniei; BarieraVâlcii; Uli¡a Morilor, Pietrari, Olari. Dintr-un început, a¿ezarea ora¿ului afost stabilitå în stânga Jiului.

Clådiri mai impunåtoare se ridicå începând secolul al XVIII-lea. Astfel,apar mai întâi culele cu douå ¿i chiar trei nivele, mai apoi casele boiere¿tide zid - între care, aståzi, se mai pot vedea Casa Dimitrie Måldårescu,Casa Barbu Gånescu ¿i Casa Vasile Moangå -, precum ¿i bisericile Sf.Apostoli (1747), Sf. Voievozi (1748-1764) ¿i Sf. Nicolae (1810).

De¿i, încå de la 1792, Nicolae Corlan Jude¡ul ia primele måsuri depavare cu piatrå a unor stråzi, de o strategie urbanisticå mai acåtåri saude lucråri ori întreprinderi edilitare care så asigure un grad mai înalt deciviliza¡ie urbanå se poate vorbi numai începând cu secolul al XIX-lea.Astfel, pe la 1834 începe alinierea gardurilor, se înfiin¡eazå serviciulco¿arilor ¿i oborul public, se proiecteazå pavarea stråzilor ¿i seachizi¡ioneazå o tulumbå de foc ¿i douå sacale pentru stingerea incendiilor.La 1841 se paveazå cu piatrå stråzile: Uli¡a Domneascå (Uli¡a Mare, Uli¡aTârgului sau Drumul Po¿tei) - actuala stradå ,,Tudor Vladimirescu’’, Uli¡aºigåniei (Calea Victoriei) pânå la intersec¡ia cu actuala Unirii, Uli¡aSårarilor (Unirii), actualele stråzi Geneva/ Grivi¡a ¿i Magheru, stradaFraternitå¡ii - Calea Eroilor de aståzi, strada Egalitå¡ii - fosta stradå Cri¿ancare pornea dinspre latura sudicå a Spitalului de Urgen¡e de aståzi cåtrestrada Victoria - ¿i Uli¡a Micå (Transilvaniei). Apar ¿i primele clådiri cudestina¡ie publicå: imobilul ªcolii normale primare (clådire începutå pela 1840 ¿i finalizatå câ¡iva ani mai târziu, existentå ¿i aståzi, pe stradaConstantin Stanciovici-Bråni¿teanu, fostå Olteni¡ei/ fostå Belvedere, în


- 37 -- 37 -- 37 -- 37 -- 37 -

prelungirea corpului central de pe strada Victoria al actualei Facultå¡ii dedrept Tg-Jiu) ¿i cel al Externatului Såvescu (1854). Pe la 1846 se realizeazå¿i prima ac¡iune de iluminat public prin montarea a 40 de stâlpi de lemnde care sunt agå¡ate felinare cu lumânåri de seu.

Aceasta este ¿i perioada în care a apårut celebra Grådinå Publicå.Proiectatå în 1852, cu planurile refåcute în 1853 de serdarul DumitruPle¿oianu, Grådina (înfiin¡atå în zåvoi, în insula dintre cele douå poduri:cel de pe Jiul cel Mic, care curgea cam pe unde se aflå aståzi Bulevardul,,Constantin Brâncu¿i’’, prin spatele casei lui Barbu Gånescu, al Primåriei¿i Prefecturii actuale, ¿i cel de pe Jiul cel Mare) este inauguratå în 1856,pre¿edinte al Magistratului (1855 - 1857) fiind nimeni altul decâtConstantin Stanciovici-Bråni¿teanu, întemeietorul ªcolii Na¡ionale locale¿i ini¡iatorul mi¿cårii teatrale din Tg-Jiu.

Întrucât la acea datå erau fåcute doar câteva bånci ¿i aliniate câtevaalei, Stanciovici a dispus tåierea arinilor din perimetru, plantarea deasåcu tei, constituirea unei cuglårii ¿i ridicarea unui chio¿ pentru bufet. Poartagrådinii era situatå în col¡ul sud-estic ¿i purta inscrip¡ia ,,Belvedere-ªtirbei". Dupå expirarea mandatului, grådina este închiså. Acela¿iStanciovici, devenit în 1864 întâiul primarîntâiul primarîntâiul primarîntâiul primarîntâiul primar din istoria Tg-Jiului, o varedeschide în condi¡ii mult îmbunåtå¡ite.

Cât despre dimensiunile ini¡iale ale parcului, acesta se întindea pe osuprafa¡å mult mai mare decât cea actualå, începând cam din dreptulBisericii Sf. Nicolae de aståzi ¿i cuprinzând ¿i zåvoiul de dincolo deactualul pod de peste Jiu, adicå por¡iunea din spatele actualei Pie¡eAgro-alimentare pânå mai jos, în spatele strazii ,,14 octombrie’’ de azi,fostå Uli¡a Ferentarilor pe care au domiciliat ¿i bunicii Elvirei Godeanu.

În fine, la 1860, se înfiin¡eazå Oficiul telegrafic, stabilindu-se multa¿teptata legåturå cu ¡ara.

Ora¿ul începe deja så î¿i schimbe înfå¡i¿area. Pe Uli¡a ºigåniei (Båroi,ªcoalei Normale, Calea Craiovei, Victoria) nu se mai råsfå¡au ,,¿atre ¿ibordeie ¡igåne¿ti în formele cele mai ciudate, acoperite cu fân, coceni ¿irare ori cu prå¿tilå’’, comunitatea romilor - atât datoritå urmårilorcatastrofale ale unor inunda¡ii, dar ¿i pentru cå edilii doreau så dea o altåînfå¡i¿are zonei de pe malul Jiului - fiind mutatå, începând cu 30 mai1864, pe actualul amplasament al cartierului Obreja.

Un an de referin¡å în urbanistica micului târg este 1875, când seinaugureazå Palatul Comunal (actualmente Muzeul ,,Al. ªtefulescu’’) ¿iBiserica Sf. Constantin ¿i Elena.


- 38 -- 38 -- 38 -- 38 -- 38 -

Cât prive¿te existen¡a Teatrului Milescu la 1875 sau înainte de acestan, în Artele spectacolului în Gorj, vol. I, Ed. Centrului Jude¡ean al Crea¡ieiGorj, Tg-Jiu, 2002, ofeream câteva argumente pe care le prezentåm însumar ¿i aici:

- în Adresa nr. 2141 a Primåriei Urbei Târgu-Jiului, datatå 7 octombrie1875 (lunå în care, prin tradi¡ie, se deschid stagiunile de spectacole), sespecificå:

,,Domnule EpitropuDela representa¡iunea datå de cåtre Dl. Director al Trepresenta¡iunea datå de cåtre Dl. Director al Trepresenta¡iunea datå de cåtre Dl. Director al Trepresenta¡iunea datå de cåtre Dl. Director al Trepresenta¡iunea datå de cåtre Dl. Director al Teatruluieatruluieatruluieatruluieatrului în

beneficiul Bisericei ce administra¡i adunându-se lei trei sute treizeci ¿iunul bani 50, subscrisu vii trimit D-voastrå cu aceasta spre ai întrebuin¡aîn cheltuielile Bisericei de primirea cårora så ne råspunde¡i.

Primar,D/lui Epitrop al Bisericii Sf. Constantin ¿i Elena din ora¿i’’ (Arhivele

Statului, filiala Gorj, Fond Primåria ora¿ului Tg-Jiu, dosar nr. 5/ 1882,fila 63)

- La fila 81 a aceluia¿i dosar, în Tabelul sumelor adunate ¿i cheltuitepentru construirea bisericii Sf. Constantin ¿i Elena (târnositå la 14decembrie 1875), la pozi¡ia 175 gåsim notatå sursa dona¡iei:

,,Adresa 2141/ 7 octombrie 1875 offeritå de Direc¡iunea TDirec¡iunea TDirec¡iunea TDirec¡iunea TDirec¡iunea Teatruluieatruluieatruluieatruluieatruluipentru reprezenta¡iunea datå în Beneficiu Bisericei în ziua de Sf. Nicolaepentru reprezenta¡iunea datå în Beneficiu Bisericei în ziua de Sf. Nicolaepentru reprezenta¡iunea datå în Beneficiu Bisericei în ziua de Sf. Nicolaepentru reprezenta¡iunea datå în Beneficiu Bisericei în ziua de Sf. Nicolaepentru reprezenta¡iunea datå în Beneficiu Bisericei în ziua de Sf. Nicolae331,50 lei’".

Celor douå documente amintite le adåugåm informa¡iile din Dosarulnr. 49/ 1876, fila 1-8 (Arhivele Statului Gorj, Fond Protoieria Tg-Jiu), încare, fåcându-se statistica imobilelor existente la Tg-Jiu la anulrecensåmântului, sunt specificate: 721 case de locuit ¿i pråvålii, 3 ¿coli,6 biserici, 1 spital, 1 teatru1 teatru1 teatru1 teatru1 teatru subven¡ionat de primårie cu 800 lei anual.

Întrucât orice statisticå ia în calcul numai obiectivele finalizate, estecât se poate de limpede cå Teatrul Milescu avea cel pu¡in un an deexisten¡å.

Faptul cå deja se afla în subven¡ia Primåriei (ceea ce presupune cåaloca¡ia cu pricina fusese analizatå ¿i aprobatå în temeiul unei activitå¡imotivante desfå¿urate pe o anume perioadå de timp, oricum anterioaråanului acordårii) nu face altceva decât så întåreascå supozi¡ia noastrå cåSala de teatru Milescu se afla în func¡iune cel pu¡in din anul certificåriiexisten¡ei trupei de teatru amintite mai sus, adicå din 1875. Asta dacå nucumva clådirea fusese construitå înaintea datei cu pricina.

De unde aceastå îndoialå? În Pliantul ,,150 ani de teatru" (Tg-Jiu, 1984),


- 39 -- 39 -- 39 -- 39 -- 39 -

Octavian Ungureanu, Ion Mocioi ¿i Antonie Dijmårescu sus¡in cå: ,,Primuldocument påstrat privind sus¡inerea de spectacole de teatru aleprofesioni¿tilor la Tg-Jiu este din 1874, referindu-se la o trupå dinBucure¿ti, a lui ªtefan Iulian, din care fåcea parte ¿i Nottara.’"

Cât ne prive¿te pe noi, în Artele spectacolului, vol I, am fåcut unelesupozi¡ii relativ la numele actorilor ¿i acel(e)a al piesei(lor) jucate atunci.Spuneam cå, la vremea respectivå, Iulian, care debutase în 1870 în ºåranulºåranulºåranulºåranulºåranuldin vremea lui Tdin vremea lui Tdin vremea lui Tdin vremea lui Tdin vremea lui Tudor Vladimirescuudor Vladimirescuudor Vladimirescuudor Vladimirescuudor Vladimirescu de Mihail Pascaly, fåcea parte dinUniunea art i¿t i lorUniunea art i¿t i lorUniunea art i¿t i lorUniunea art i¿t i lorUniunea art i¿t i lor constituitå de acesta din urmå ¿i de CostacheDimitriade.

Era de a¿teptat, deci, ca membrii trupei de turneu så fi fost recruta¡idin colegii alåturi de care evolua în acel moment: Pascaly însu¿i,Dimancea, Frosa Sarandi, Th. Påtra¿cu, Matilda Pascaly, CatincaDimitrescu (în roluri de båtrânå), Ana Popescu, Bålånescu sau PetreVellescu, iar printre piesele prezentate pe scena din Tg-Jiu så fi fost ceade debut - se afla doar în Gorjul lui Vladimirescu, apoi câteva dintrevodevilurile ¿i comediile de caracter care conveneau atât de bine stiluluiactoricesc al conducåtorului trupei: Amorul doctorAmorul doctorAmorul doctorAmorul doctorAmorul doctor, Amicii fal¿i, Påcatele, Amicii fal¿i, Påcatele, Amicii fal¿i, Påcatele, Amicii fal¿i, Påcatele, Amicii fal¿i, Påcatelebårba¡ilorbårba¡ilorbårba¡ilorbårba¡ilorbårba¡ilor sau ªtiin¡a amoruluiªtiin¡a amoruluiªtiin¡a amoruluiªtiin¡a amoruluiªtiin¡a amorului ¿i, desigur, melodrame aflate la marecinste în preferin¡ele spectatorilor sentimentali: Moartea lui ConstantinMoartea lui ConstantinMoartea lui ConstantinMoartea lui ConstantinMoartea lui ConstantinBrâncoveanu, Îngerul mor¡ii, Fiul nop¡iiBrâncoveanu, Îngerul mor¡ii, Fiul nop¡iiBrâncoveanu, Îngerul mor¡ii, Fiul nop¡iiBrâncoveanu, Îngerul mor¡ii, Fiul nop¡iiBrâncoveanu, Îngerul mor¡ii, Fiul nop¡ii etc., cu toate existente înrepertoriul curent al stagiunilor 1872 - 1873 ¿i 1873 - 1874.

Spectacolele trebuie så fi avut loc spre sfâr¿itul primåverii lui 1874,odatå pentru cå acesta era în general anotimpul turneelor actorilor angaja¡ila teatrele subven¡ionate, a doua oarå, pentru cå stagiunea Societå¡iidramatice a lui Pascaly se încheiase devreme, în 5 martie acela¿i an.

De informa¡ia aceasta, legåm o alta. În Vederi din Gorj/ În amintireaCentenarului mi¿cårii lui Tudor Vladimirescu/ Album istoric, artistic ¿iAlbum istoric, artistic ¿iAlbum istoric, artistic ¿iAlbum istoric, artistic ¿iAlbum istoric, artistic ¿ipitoresc al Gorjului/pitoresc al Gorjului/pitoresc al Gorjului/pitoresc al Gorjului/pitoresc al Gorjului/ orânduit de Dr. N. Hasna¿ ¿i N. Andriescu (Editura¿i Tiparul Institutul Grafic Nicu D. Milo¿escu, Tg-Jiu, iunie 1921), înpartea a III-a, Partea Vederilor (Clådiri, Strade, Priveli¿ti), în cea de apaisprezecea vedere a capitolului apare imaginea Teatrului Milescu ¿itextul: TTTTTeatruleatruleatruleatruleatrul MilescuMilescuMilescuMilescuMilescu din Târgu-Jiu.

Explica¡ia este înso¡itå de nota: ,,Unul din cele mai vechi teatre din¡arå. Întemeiat pe la 1873Întemeiat pe la 1873Întemeiat pe la 1873Întemeiat pe la 1873Întemeiat pe la 1873'’.

La rândul såu, Albumul - realizare a Ligii Culturale - Sec¡ia Tg-Jiu/pre¿edinte dr. Nicolae Hasna¿ - este prefa¡at de textul: ,,Aceastå lucrarede împrospåtare a frumuse¡ilor Gorjiului este în partea cea mai însemnatå


- 40 -- 40 -- 40 -- 40 -- 40 -

a cli¿eelor extraså din operile nemuritorului Alex. ªtefulescu, executateca ¿i acest album, editat, de Tipografia Nicu D. Milo¿escu.’’

Fårå a face din data cu pricina un capåt de ¡arå, este de presupus cå dr.Nicolae Hasna¿, stabilit în Tg-Jiu în 1907 ¿i avocatul N. Andriescu,gorjean de ba¿tinå, vor fi fost în rela¡ii apropiate cu creatorul istorieilocale (Al. ªtefulescu, 1856-1910), având a¿adar informa¡ii de la însu¿iautorul fotografiilor amintite, realizate la sfâr¿itul secolului al XIX-lea ¿iîn primii ani ai celui urmåtor.

Este adevårat cå aceea¿i fotografie, existentå în Istoria Târgu-Jiului înedi¡ia princeps din 1906, nu este înso¡itå de vreo nota¡ie cu anul1873,dupå cum este adevårat cå nici în corpul istoriei ªtefulescu nu avanseazånici-o datå relativå la construc¡ia Teatrului Milescu - excep¡ie fåcând onotå de subsol în care se precizeazå localizarea în spa¡iu a imobilului -,dar la 1921 - an în care apare albumul cu pricina, memoria localniciloreste încå vie, iar probabilitatea ca anul 1873 så fie chiar cel al ridicåriiimobilului teatral este foarte mare.

În felul acesta s-ar explica ¿i sosirea pentru întâia datå la Tg-Jiu, în1874, a unei trupe profesioniste de teatru, care are deja ¿tiin¡a existen¡eiaici a unei såli ¿i a unei scene performante.

A¿a s-ar explica ¿i existen¡a trupei de actori care då spectacolul debinefacere în octombrie 1875, ¿i decizia Primåriei de a aloca în 1876suma de 800 lei pentru teatru. Så ne reamintim cå în cele douå adreserelative la dona¡ia pentru finalizarea construc¡iei bisericii Sf. Constantin¿i Elena se vorbe¿te de Domnul Director al Teatrului ¿i de Direc¡iuneaTeatrului, adicå de o trupå legal constituitå ¿i organizatå dupå tipiculunei institu¡ii, în måsurå a sus¡ine o stagiune ¿i a oferi servicii artistice încontravaloarea unei subven¡ii anume. A¿adar, ¿ansa ca primul spectacolprimul spectacolprimul spectacolprimul spectacolprimul spectacolde teatru profesionist de teatru profesionist de teatru profesionist de teatru profesionist de teatru profesionist dat la Sala Milescu la Sala Milescu la Sala Milescu la Sala Milescu la Sala Milescu så fi fost chiar cel din 1874 - cel din 1874 - cel din 1874 - cel din 1874 - cel din 1874 -al trupei lui Iulian - - - - - este cât se poate de mare.

Sintetizând, se poate afirma cå secolul al XIX-lea consolideazå atributulde comunitate urban-negustoreascå bine conturatå a Târgu-Jiului, printrevalorile fundamentale ale acesteia la loc de cinste aflându-se interesulmajor pentru educa¡ie, artå, ¿tiin¡å, culturå.

3) Târgu-Jiu - comunitate preindustrialå3) Târgu-Jiu - comunitate preindustrialå3) Târgu-Jiu - comunitate preindustrialå3) Târgu-Jiu - comunitate preindustrialå3) Târgu-Jiu - comunitate preindustrialåÎn general, ca tråsåturi definitorii ale unei astfel de comunitå¡i sunt

acceptate urmåtoarele:- predominarea muncii agricole;- procent mic al muncii remunerate;


- 41 -- 41 -- 41 -- 41 -- 41 -

- activitå¡i prestate în cadrul sistemului de autoproduc¡ie în propor¡iede circa 2/3 din totalul acestora;

- avu¡ia principalå o reprezintå încå påmântul ¿i comer¡ul;- for¡a de muncå apar¡ine majoritar producåtorilor în¿i¿i ¿i familiilor

lor;- propor¡ie micå a for¡ei de muncå angajatå ¿i retribuitå ca atare pentru

activitatea depuså.Despre o astfel de comunitate se poate vorbi cu oarecare îndreptå¡ire

abia dupå 1832, anul în care Frederich Drexler ia decizia înfiin¡årii laTg-Jiu a Fabricii de por¡elan (situatå pe atunci în zona de sud a actualeiclådiri a Palatului Prefecturii).

Din Dosarul nr. 14/ 1878, filele 16-17 (Arhivele Statului Gorj, FondPrimåria Tg-Jiu) desprindem numårul ¿i anvergura capacitå¡ilor produc-tive ale urbei la sfâr¿itul Råzboiului pentru independen¡å. Statisticaînaintatå Primåriei de poli¡aiul ora¿ului (Grigore Culcer, fiul doctoruluiDimitrie Culcer, n.n.) nominalizeazå oarecum pompos o mul¡ime defabrici, anume:

- Fabrica de bere, cu o produc¡ie de 100 vedre (circa 1000 litri), carenu este alta decât fabrica lui Josef Visner, bunicul Elvirei Godeanu (subl.n.);

- Fabrica de båuturi gazoase;- Fabrica de o¡et;- Fabrica petrolului (rafinårie! În cazul acesta, exploatarea ¿i prelucrarea

petrolului în Gorj are deja 125 de ani, n.n.);- Fabrica de ulei de in;- ‘’ - ulei de rapi¡å;- Fabrica de cåråmizi;- ‘’ - de cårbuni de oase;- ‘’ - de hârtie;- ‘’ - de lumânåri de seu;- ‘’ - de lumânåri de cearå;- ‘’ - de lumânåri de stearinå:- Fabrica de mezeluri;- ‘’ - de alimente ¿i fidea;- ‘’ - de zahår;- ‘’ - de såpun;- ‘’ - de scrobealå;- ‘’ - de postav;


- 42 -- 42 -- 42 -- 42 -- 42 -

- ‘’ - de sticlårie;- ‘’ - de tåbåcårie;- ‘’ - de teracotå;- ‘’ - de turnåtorie ¿i alte metale (metalurgie!);- Uzina de gaz fluid (!);- Fabrica de brânzå ¿i unt (våcårie);- Fabrica de velni¡e (distilerie, povarnå, n.n.)Acestora li se adaugå 7 fabrici (brutårii) care produc 137.000 ocale

de pâine, pive, spa¡ii cu aparate de fabricat ¡uicå ¿i 4 mori pe Jiu cu 2-4muncitori.

O imagine edificatoare a capacitå¡ilor industriale ale Târgu-Jiului înultimul påtrar al veacului al XIX-lea o då înså cea mai îndreptå¡itå ¿iinformatå persoanå a momentului: Vasile Lascår, primar, care, înoctombrie 1879, în Darea de seamå înaintatå membrilor ConsiliuluiComunal, prezintå statistica profesiilor din ora¿ - document care întåre¿teafirma¡ia cå la vremea respectivå comunitatea era abia în faza depreindustrializare. La data men¡ionatå, în capitala Gorjului existau:

- 37 proprietari;- 108 func¡ionari;- 84 studen¡i;- 10 preo¡i;- 190 agricoli;- 81 båcani;- 7 abagii;- 20 fierari;- 19 lemnari;- 45 cizmari;- 4 cojocari;- 329 servitori;- 33 olari;- 15 zidari;- 19 låutari;- 8 potera¿i;- 6 birjari;- 5 grådinari;- 2 morari;- 6 croitori;- 7 croitorese;


- 43 -- 43 -- 43 -- 43 -- 43 -

- 8 måcelari;- 5 bårbieri;- 2 pescari;- 1 mecanic;- 3 tabaci;- 1 fabricant bere;- 2 spi¡er;- 16 brutari;- 3 simigii;- 6 bragagii;- 10 avoca¡i;- 4 medici;- 2 ingineri;- 4 tapi¡eri;- 1 modistå;- 1 legåtor cår¡i;- 3 cafegii;- 1 ceasornicar;- 1 håinar;- 3 tinichigii;- 3 dogari;- 10 militari;- 4 boiagii;- 5 calfe;- 12 ucenici;- 1 cercelar;- 5 bra¿oveni;- 4 telegrafi¿ti;- 1 plåpumar;- 5 spålåtorese;- 177 servitoare.A¿adar, 52 de profesii ¿i 1261 persoane ocupate în activitå¡i comunitare

de un profil sau altul, adicå mai bine de o treime din popula¡ia totalå aora¿ului (3.346 locuitori). Scåzând copiii, casnicele, båtrânii, bolnaviietc., procentul este unul bun. Mai pu¡in bunå este înså activitateaindustrialå propriu-ziså. O radiografiazå lucid - ¿i cu pu¡in sarcasm, cuacela¿i prilej, Vasile Lascår:

,,Industria, domnilor, este aproape nulå în ora¿ul nostru. Abia avem o


- 44 -- 44 -- 44 -- 44 -- 44 -

berårie, care a produs anul acesta 300 vedre (circa 3000 litri, n.n.) bere,douå lumânårii, una de cearå, care a fabricat 1000 oca (aproximativ 1000kg, n. n.), ¿i cealaltå de lumânåri de seu, care a fåcut 400 oca. Mai putemadåuga douå tåbåcårii care a lucrat: una 150 piei de bou ¿i 50 piei devi¡el ¿i cealalatå 180 piei de bou ¿i 30 piei de vi¡el.

Nu vå pot cita, domnilor, lucrårile efectuate de cele 4 fierårii, care segåsesc în ora¿ul nostru, fiindcå nu sunt sigur dacå înapoiazå tråsurile ¿icåru¡ele care se angajeazå så le repare într-o stare mai bunå decât aceeaîn care le-a primit."

Indubitabil, dincolo de pre¡iozitatea termenului ,,fabricå’’ din tabelulpoli¡aiului urbei ¿i de pesimismul primarului, acesta este totu¿i momentulcare atestå cå activitå¡ile neagricole - circa 85% din total for¡å de muncåocupatå - au devenit o realitate la Tg-Jiu.

În linii generale, cam acesta era orå¿elul ,,cât o batistå’’, Târgu-Jiulpe care Josif ¿i Eleonora Visner, bunicii Elvirei Godeanu, l-au gåsit înultimul påtrar al veacului al XIX-lea ¿i în care au decis så-¿i continuedestinul.


- 45 -- 45 -- 45 -- 45 -- 45 -

2. ,,La Neam¡u’’, pe malul Jiului2. ,,La Neam¡u’’, pe malul Jiului2. ,,La Neam¡u’’, pe malul Jiului2. ,,La Neam¡u’’, pe malul Jiului2. ,,La Neam¡u’’, pe malul Jiului

Prin Actul nr. 65, eliberat la cerere de Oficiul Stårii Civile al PrimårieiTg-Jiu în aprilie 1915, se då în copie un Extras din Registrul actelorcivile de nåscu¡i pe 1880 în care se precizeazå cå, la 21 septembrie acelan, pe la orele ¿ase ¿i jumåtate seara, s-a nåscut Josephina Visner ,,desecs femenin (...) în casa D-lui Anton Lucaci din strada Ferentarilor sub-urbia Albastrå, ficå a D-lui Iosef Visner în etate de ani 43 ¿i a D-neiEleonora Visner de ani 40, ambi de religiune Catolicå, domicilia¡i în UrbaJiu."

Ce va fi sperat så gåseascå Iosef Visner - ,,colonist adus din Germaniade Carol I’’ (Ludmila Patlanjoglu, Elvira - ,,Am primit botezul de fatåfrumoaså de când m-am nåscut", Adevårul literar ¿i artistic, nr. 251/ 15ianuarie 1995, pg. 9) în ultimele decenii ale veacului al XIX-lea - înTg-Jiu, nu ¿tim cu exactitate. Poate l-a împins spiritul de aventurå, poatesperan¡a cå într-o nouå ¡arå se va realiza mai bine decât în aceea deba¿tinå, poate va fi såvâr¿it ceva anume care l-a obligat într-un fel saualtul så-¿i schimbe domiciliul, poate...

Data exactå a stabilirii Visnerilor în Tg-Jiu nu ne este cunoscutå.Oricum, ea s-a produs undeva, între 1866 - anul sosirii în Principate a luiCarol I - ¿i ante 1880, anul na¿terii Josefinei. Ceea ce ¿tim cu siguran¡å,este cå la 1880 nu aveau propria lor caså, locuind cu chirie în imobilullui Anton Lucaci, de pe strada Ferentarilor (actualmente str. 14 octombrie),în imediata apropiere a malului Jiului.

Familia pare a fi fost una înståritå ¿i de o anume anvergurå socialå,devreme ce, a¿a cum men¡iona Elvira Godeanu în interviul acordat


- 46 -- 46 -- 46 -- 46 -- 46 -

Ludmilei Patlanjoglu, ''bunica (Eleonora Visner, adicå, n.n.) era fiicaconsului austriac din Gala¡i", localitate unde avea de altfel ¿i câteva case,una dintre acestea fiind puså la dispozi¡ie, dupå cåsåtorie, so¡ilor Glodeanu.

În acest mod, se poate explica ¿i faptul cå Iosif Visner, într-un timprelativ scurt, î¿i deschide cunoscuta-i fabricå de bere.

La anul na¿terii Josephinei - spun documentele vremii - urbea Jiuluinumåra vreo 3.346 locuitori, dintre care 3.092 erau români ¿i 254 stråinide neam - aproape 8%, a¿adar.

Printre cei stabili¡i aici cu voie sau de nevoie, comunitatea alogenåcea mai puternicå o constituia cea nem¡eascå, cifratå în 1880 la nu maipu¡in de 139 membri. Urmau sârbii cu 42 persoane, evreii în numår de39 ¿i ungurii cu 24 de suflete. Patru greci, trei italieni, un englez ¿i unfrancez completau catagrafia destul de cosmopolitå a unui târgu¿orinundat de verdea¡å ¿i, în propor¡ie cel pu¡in egalå, de visuri de emancipare¿i prosperitate.

Procentul de 8% al cetå¡enilor stråini ca ¿i cel de peste 4,5% al celorde origine germanicå (printre ei aflându-se ¿i mul¡i austrieci) nu trebuieså mire prea tare. Punct de råscruce a unor drumuri comerciale pe rutaDunåre, Transilvania ¿i Imperiul Austriac, dar ¿i zonå decomplementaritate între imperiile turcesc ¿i austriac o bunå perioadå dinistoria sa, ora¿ul a avut mai tot timpul o structurå cosmopolitå, o dovadåfiind, de pildå, statistica de la 1900, când, în Tg-Jiu, se înregistrau 6.634locuitori, din care 1.151 supu¿i stråini, adicå peste 20% din totalulpopula¡iei stabile.

Cât prive¿te cetå¡enii de neam germanic, prezen¡a lor a fost posibilådatoritå mai multor factori:

- apropierea de grani¡a cu Imperiul Austriac (care trecea pe la Schela,la câ¡iva km. de Tg-Jiu);

- anexarea, de cåtre austrieci, timp de douå decenii, a Olteniei;- politica duså de Carol I în privin¡a indigenizårii unui numår de etnici

germani pe întreg teritoriul Principatelor, inclusiv în Gorj, printre eiaflându-se ¿i acest Iosif Visner.

Nu trebuie omis nici faptul cå, la sfâr¿itul veacului al XVIII-lea ¿i înbunå parte pe parcursul celui de-al XIX-lea secol, cetå¡enii de altå etniedecât aceea româneascå aveau/ puteau ob¡ine statutul de ,,sudit" (,,supusstråin"), aflându-se a¿adar sub protec¡ia unei puteri externe, având dreptulla o jurisdic¡ie specialå ¿i la privilegii fiscale generatoare de oportunitå¡ieconomice de care påmântenii nu se puteau bucura. La fel de adevårat


- 47 -- 47 -- 47 -- 47 -- 47 -

este ¿i faptul cå ¿i unii cetå¡eni români beneficiau sau solicitau statutul desudit, printre cei care s-au bucurat de aceastå calitate fiind ¿i TudorVladimirescu, aflat sub protec¡ia Imperiului ºarist.

Toate aceste avantaje le creau sudi¡ilor o pozi¡ie socialå mai deosebitå,în mentalul colectiv din Gorj påstrându-se ¿i acum sintagma ,,supusaustriac", aplicatå generic celui care avea preten¡ia unui tratament diferitde acela oferit majoritå¡ii.

Cât prive¿te documentele locale, acestea consemneazå existen¡a laTg-Jiu, în 1832, a lui Frederich Drexler, staroste al sudi¡ilor austrieci dinGorj; prezen¡a acestuia certificå faptul cå, la început de secol XIX, celpu¡in, comunitatea respectivå era îndeajuns de numeroaså pentru a aveanevoie de un staroste care så-i reprezinte interesele fa¡å de administra¡iapåmânteanå localå.

Stabilirea stråinilor a fost beneficå pentru ora¿, nu pu¡ini dintre germaniireziden¡i în capitala Gorjului råmânând în istoria acesteia:

* medici: Solomon (1812), Francisc Albiner (1831), Fritz MoritzIeniken (1838), Grotz (1860) etc.

* farmaci¿ti: Reinhardt, Schwab, Winkler, Arthur Poll;* industria¿i: Frederic Drexler (staroste al sudi¡ilor austrieci din Gorj,

proprietarul, la 1832, a Fabricii de por¡elan din Tg-Jiu, prima întreprinderecapitalistå din Oltenia); Iosif Visner;

* cadre didactice: Maria Keller, la Pensionul de fete din Tg-Jiu (1845);Adela Kaiser, directoarea Externatului de fete Såvoiu (1854); Babet Kule,profesoarå Institutul de fete Såvoiu (1865); Ion Wirnstl - profesor decaligrafie, desen ornamental, desen decorativ, picturå ceramicå; PaulSneider - profesor pentru lucråri la roatå, turnare vase, smål¡uirea ¿i ardereavaselor; Iosif Schmidt - profesor pentru modelare în påmânt ¿i plastilinå,turnare gips. Ultimii trei au func¡ionat la ªcoala de ceramicå din Tg-Jiu,înfiin¡atå la 1900;

* librar: Emil Schmidt;* grådinar ¿ef (Grådina publicå): Carol Arendt;* arti¿ti plastici: Iosif Schmidt, devenit, dupå cåsåtorie ¿i stabilire

definitivå aici, Ion Schmidt-Faur; Iosif Keber.Existen¡a unei comunitå¡i germane destul de puternice la sfâr¿itul de

secol XIX în Tg-Jiu a dus ¿i la apari¡ia unor forme de organizare socialå¿i culturalå care så prezerve identitatea acestei etnii.

Astfel, în 1893, se înfiin¡eazå aici Societatea ,,Unirea", o societate alucråtorilor stråini, în al cårui Consiliu de Administra¡ie erau ale¿i, prin


- 48 -- 48 -- 48 -- 48 -- 48 -

cutumå statutarå, doar nem¡i. Societatea î¿i propunea, pe lângå necesareleobiective de naturå socialå ¿i unele de facturå culturalå ¿i educativå.

Urmare, în iulie 1896, se înfiin¡eazå Societatea germanå de cântece,iar la 16 noiembrie acela¿i an are loc prima seratå coralå sus¡inutå laTeatrul Milescu de Reuniunea germanå de cântåri, corul fiind condus deprofesorul ªtefan Bobancu, ini¡iatorul constituirii celor douå organisme.

Acela¿i ªtefan Bobancu, la 1904, înfiin¡eazå ¿i conduce ªcoalaparticularå româno-germanå din Tg-Jiu. Evenimentul este consemnat ¿ide Nicolae Iorga (Drumuri ¿i ora¿e din România, Ed. Minerva, Buc.,1904) care, la pg. 14, noteazå:

,,În ora¿ e o micå colonie germanå. Ea î¿i deschide acum ¿coala eigermanå, la care ¿i ¡åranii no¿tri î¿i înscriu copiii."

Institu¡ia dureazå pânå în 1914, se preda în limba românå dupåprogramele ¿colilor române¿ti ¿i în limba germanå dupå un program spe-cial.

Printre absolven¡i acestei ¿coli s-a aflat ¿i viitorul mare pictor IosifKeber (vezi ¿i Octavian Ungureanu, Keber, Tg-Jiu, 1996).

*****Amånunte despre via¡a Josephinei Visner avem pu¡ine ¿i ele se

datoreazå în mare parte amintirilor Elvirei. La acestea se adaugåsåråcåcioase documente de arhivå ¿i cele câteva informa¡ii puse ladispozi¡ie de doamnele Maria Simion ¿i Elvira Brandibur (¿i aceasta dinurmå cu domiciliul în Tg-Jiu, nepoatå a actri¡ei din partea måtu¿ii Paulina),informa¡ii nu întotdeauna ferme înså ¿i, nu de pu¡ine ori, neînso¡ite deacte oficiale.

ªtim astfel componen¡a familiei Eleonora ¿i Iosif Visner, o familiecare are patru fete - Mita, Josephina, Paulina ¿i Laura (Eleonora) - ¿i unbåiat: Rudolf. (Pentru amånunte, a se vedea ¿i Ion Mocioi, Elvira Godeanu- reginå a teatrului românesc, Editura Spicon, Tg-Jiu, 2002)

Mai ¿tim ¿i câte ceva despre soarta surorilor ¿i fratelui Josephinei,anume:

- Mita, cåsåtoritå în Bucure¿ti, are la rându-i cinci copii: Elsa, Sabina,Magdalena, Cornelia ¿i Max. În casa Mitei, prin anii ’20, se vor mutapentru o perioadå Josephina ¿i Elvira;

- Paulina råmâne în Tg-Jiu ¿i are tot cinci copii: Josefina, Aurelia,Cornelia ¿i doi båie¡i, unul dintre ei, Rudolf având la rându-i un båiat,Iosif (Pepi), bunicul doamnei Maria Simion;


- 49 -- 49 -- 49 -- 49 -- 49 -

- Laura (Eleonora), consideratå a fi fost cea mai frumoaså ¿i mai bogatådintre surori, nu a avut copii, fapt pentru care ¿i-a asumat o perioadå detimp destul de lungå responsabilitatea ajutorårii Josephinei ¿i a Elvirei.Cåsåtoritå relativ timpuriu cu ¿eful poli¡iei locale, mai apoi, la 25 de ani,cu nepotul lui Gh. Magheru, avocatul Floru Aluneanu - unul dintre ceimai avu¡i oameni din jude¡ ¿i care avea mo¿ie ¿i la Titu, lângå Bucure¿ti- Laura a locuit în casa acestuia de pe strada Unirii, într-o clådire cu douåcorpuri ¿i curte mare, aflatå în imediata apropiere a Teatrului-CinemaCåldåru¿e - cea de a doua salå de spectacole a târgului, construitå în1924.

{Notå: În imobilul respectiv, pe la 1966, se afla un cabinet medical; întoamna acelui an, subsemnatul, elev de clasa a IX-a, l-a vizitat de câtevaori, intoxicat cu fum fiind dupå incendiul izbucnit la Internatul Liceului,,Tudor Vladimirescu".};

- în fine, Rudolf este continuatorul afacerii familiei, în ArhiveleJude¡ului Gorj, Fond Primåria Ora¿ Tg-Jiu, dosar nr. 36/1931, aflându-secererea prin care N. D. Alemånu¡ (mare comerciant al vremii) ¿i cåpitanîn rezervå Dogaru solicitå percep¡iei locale aprobare ,,de a fabrica drojdiede vin la cazanul lui Rudolf Visnår din Tg-Jiu’’.

Ceea ce ¿tim mai pu¡in despre Josephina este perioada anilor petrecu¡ipânå la cuno¿tin¡a cu viitorul ei so¡, Constantin Glodeanu; adicå aniicopilåriei, cei prezumptivi petrecu¡i în ¿coalå, ce a fåcut dupå absolvireaa ceea ce putea fi absolvit în acea perioadå de tinerele târgujience.

Cât prive¿te anii copilåriei, îi bånuim a fi fost fårå griji, alåturi depårin¡ii care aveau în proprietate o fabricå de bere ,,de unde se alimentatoatå Oltenia’’ (Ludmila Patlanjoglu, art. cit., pg. 9), de surorile ei ¿i,desigur, de odraslele târgove¡ilor ori ale membrilor comunitå¡ii nem¡e¿tidin zonå.

Dupå cum deja am amintit, Josephina se nåscuse în casele lui AntonLucaci, pe strada Ferentarilor, actualmente strada ‘’14 Octombrie’’. Peaceea¿i stradå, Iosif Visner ¿i-a construit mai apoi, în apropiere, nouålocuin¡å.

În men¡ionatul interviu publicat de Ludmila Patlanjoglu în ianuarie1995, Elvira descrie imobilul în care a deschis ochii asupra lumii:

,,Pe malul Jiului, nu departe de grådina publicå, (bunicul, n. n.) î¿ifåcuse o caså somptuoaså cu stucaturi, cu o grådinå mare cu pomi ¿iverdea¡å în fa¡å unde se aflau mese cu umbrelu¡e. Aici venea lumea såbea bere «la neam¡u, la Vissner»’’.


- 50 -- 50 -- 50 -- 50 -- 50 -

Faptul cå dupå 1916 (perioada presupuså a stabilirii la Caracal)Josephina este secretar-administator al unui pension ne duce la gândulcå mama Elvirei a absolvit cel pu¡in cursurile primare. Sus¡inem aceastaîntrucât excludem dintr-un început posibilitatea ca într-o familie nem¡eascåde la sfâr¿itul veacului al XIX-lea så se fi pus vreo clipå problema ne¿tiin¡eide carte. Cu atât mai pu¡in în micul ora¿ de pe Jiu, care avea deja o bunåtradi¡ie în privin¡a educa¡iei tinerelor fete, prima ¿coalå de stat - ªcoalaNa¡ionalå, înfiin¡atå ¿i conduså de Constantin Stanciovici-Bråni¿teanu înprimåvara/vara anului 1832, numårând chiar din primul moment 170 deelevi, båie¡i ¿i fete, deopotrivå. Spre cinstea ei, comunitatea târgului aacordat aten¡ia cuvenitå instruc¡iei ¿i educa¡iei fetelor încå din zoriimodernizårii sale. Astfel, la 20 octombrie 1845, Eforia ªcoalelor eraanun¡atå cå Simeon Brâncovean, Petru ¿i Iosif Popescu din BanatulTimi¿oarei, alåturi de Maria Keller ¿i guvernanta paharnicului IonSâmboteanu au deschis ,,joi, 11 octombrie, un pension pentru cre¿tereapension pentru cre¿tereapension pentru cre¿tereapension pentru cre¿tereapension pentru cre¿tereafetelorfetelorfetelorfetelorfetelor, în limba românå, francezå, germanå ¿i ungarå."

În 1854, Constantin Såvoiu, unul dintre boierii locali, dåruie¿te unlocal de ¿coalå care devine Externatul de fete ,,C. Såvoiu’’, a¿ezåmântce, la 5 septembrie 1860, sub direc¡iunea Adelei Kaiser, admite ca eleve,pe lângå fiicele de orå¿eni, ¿i pe cele ale såtenilor din jude¡. Externatulva func¡iona cu clasele I ¿i a II-a pânå în 1862, când se formeazå ¿i clasaa III-a, iar din 1888 cu ciclul complet de patru clase.

A existat ¿i o ini¡iativå a Consiliului Jude¡ean privitoare la înfiin¡areaunei ¿coli secundare de fete. Aceasta, numitå ¿i Institutul de fete, î¿i începecursurile la 1 septembrie 1872, sub directoratul Ecaterinei Urziceanu,¿colitå la Munchen, nimeni altcineva decât fiica lui ConstantinStanciovici-Bråni¿teanu. Institutul dureazå înså numai pânå în 1881-1882,ceea ce exclude de la sine posibilitatea ca Josephina så-i fi urmat cursurile.

Råmâne a¿adar probabilitatea cå mama Elvirei nu putea fi elevå decâta Externatului de fete ,,Constantin Såvoiu’’, singura ¿coalå primarå degen în func¡iune în perioadå ¿i în care, pe lângå cuno¿tiin¡ele din programaoficialå, se studiau limbi stråine (inclusiv germana) ¿i pianul. Dacå aceastava fi fost realitatea, atunci una dintre profesoarele de atunci ale Josephinei,anume Lucia Fotescu, este una ¿i aceea¿i cu directoarea viitoarei ªcoliprimare nr. 1 de fete, cea absolvitå de Elvira în iunie 1915.

Din alte puncte de vedere, adolescen¡a ¿i primii ani ai tinere¡ii Josephineis-au scurs într-un mediu cât se poate de motivant, ultimele douå deceniiale celui de-al XIX-lea veac fiind cele care au generat ¿i realizat


- 51 -- 51 -- 51 -- 51 -- 51 -

remarcabila mi¿care de emancipare urbanå, politicå, economicå ¿iculturalå a Târgu-Jiului, punctul de la care se va pleca de aici înainte înorice analizå pertinentå a contribu¡iilor gorjene¿ti - nu pu¡ine - laconturarea unui anume model cultural na¡ional.

Întrucât acest ultim sfert al secolului al XIX-lea înseamnå ie¿ireadefinitivå din lentoarea cu iz oriental ¿i adoptarea tran¿antå, absolutå, asistemului de valori occidentale, în cele ce urmeazå vom lårgi pu¡in ariainforma¡iilor, încercând a avea o imagine cât mai completå asupralocalitå¡ii ce devenise de acum domiciliul definitiv al Josephinei Visner.

Am men¡ionat deja (Dosar nr. 49/ 1876, Fond Protoieria Tg-Jiu)numårul imobilelor de locuit ¿i de preståri servicii cåtre popula¡ie, precum¿i al institu¡iilor publice. Vom cåuta acum så le localizåm pe cele dinurmå, folosindu-ne de informa¡iile ¿i harta existente în ,,IstoriaTârgu-Jiului’’ a lui Alexandru ªtefulescu.

Prima constatare care se impune este aceea cå, exceptând Bisericacatedralå ¿i ªcoala Normalå Primarå - aflate pe Calea Victoriei, toatecelelalte institu¡ii de interes comunitar erau amplasate pe aliniamentulactualelor stråzi Tudor Vladimirescu, Geneva, Magheru, Unirii. Acesta afost, în fapt, centrul civic tradi¡ional al localitå¡ii, zona în care se aflamajoritatea caselor vechii boierimi gorjene¿ti, din care, aståzi, nu maisunt decât cele ale U¡ei Måldåråscu (sediul Funda¡iei ,,Jiul de Sus’’). Totaici erau situate cele trei ¿coli primare - de båie¡i ¿i de fete (între actualelestråzi Popa ªapcå ¿i Geneva/ fostå Grivi¡ei), Teatrul Milescu (lângå Pasarelade peste Calea feratå; casele lui Francisc Milescu existå ¿i aståzi, fiindîncorporate Spitalului de pe strada Unirii), Palatul comunal (1875,actualmente sediul Muzeului Gorjului), care cuprindea ¿i sec¡iaTribunalului, ¿i, în fine, Spitalul orå¿enesc, recenzat la 1876 (în apropiereaTeatrului Milescu, tot pe partea dreaptå a Stråzii Unirii).

Documentele de arhivå localå specificå faptul cå la 1877 mediciispitalului erau doctorii Staicu ¿i V. Modolea, cå spitalul func¡iona cu 4paturi (un pat la mia de locuitorii, conform legii) ¿i cå î¿i avea sediul încasele lui Cristache Ioanid. "Istoria Târgu-Jiului’’ stabile¿te cu claritatelocul de amplasare a acestora: ,,Pe strada Unirii numitå ,,BarieraSeverinului’’ ... (se afla, n.n.) ... sili¿tea medelnicerului ZanfiracheBâlteanu pe care a traversat-o strada Unirii, când era a lui HristacheIoanid.", iar din notele de subsol (pg. 90, pozi¡ia 10) ni se certificå faptulcå pe sili¿tea cu pricina s-au construit Spitalul Jude¡ean (aståzi Spitalulvechi, de la Pasarelå, n.n.) ¿i Teatrul Milescu.


- 52 -- 52 -- 52 -- 52 -- 52 -

Actuala zonå centralå, cuprinså între bulevardul Unirii la Sud, bulevar-dul Constantin Brâncu¿i la Vest, strada Traian la Nord ¿i stråzile G-ralMagheru ¿i Popa ªapcå la Est se constituie relativ târziu, în prima jumåtatea secolului al XIX-lea ea fiind consideratå o zonå de margine. Aici, pemalul Jiului, se aflau ¿atre ¡igåne¿ti, cimitirul ora¿ului (în jurul BisericiiNegustorilor/ Catedrala) - cåruia i-a luat locul pia¡a agroalimentarå, moripe apå, mici ateliere de produc¡ie casnicå între care se i¡ea orgolioasåprima întreprindere capitalistå din Oltenia - Fabrica de por¡elan a lui Fr.Drexler, înfiin¡atå pe la 1832. Punct nodal al Târgului, cu adevårat, CaleaVictoriei va deveni ulterior anului 1864, dupå evacuarea ¿atrelor ¡igåne¿tiînspre Obreja ¿i, cu deosebire, dupå 1880, an în care cimitirul din jurulCatedralei va fi mutat pe actualul amplasament, cel de lângå Fabrica deconfec¡ii.

Întreprinderea aceasta a durat câ¡iva ani, începutul fiind fåcut la 2noiembrie 1876, când, prin Ordonan¡a nr. 13.963, Prefectura Gorjuluiface cunoscut Primåriei Tg-Jiu cå s-a dispus ca ,,osemintele aflate labiserica Catedralå ¿i la Biserica Sf. Constantin ¿i Elena, care au o vechimede 7 ani så se permute la cimitirul comunei, iar terenul eliberat de oseminteså råmânå pentru pia¡a de comer¡." (Arhivele Statului Gorj, Fond PrimåriaTg-Jiu, dosar nr. 46/ 1876, fila 4)

Ac¡iunea se finalizeazå abia în 1880, concomitent cu construc¡iadrumului spre cimitir ¿i a bisericii-capelå ortodoxe din perimetru. Câtprive¿te mutarea definitivå a centrului civic din perimetrul men¡ionatanterior înspre cel actual, aceasta se va produce odatå cu amplasarea aicia douå dintre institu¡iile publice fundamentale ale jude¡ului: PalatulMunicipalitå¡ii -1898 (actualul sediu al Prefecturii) ¿i Tribunalul Jude¡ean- 1900 (azi, Facultatea de drept a Universitå¡ii ,,Constantin Brâncu¿i’’).

La 1876 se produc schimbåri ¿i în iluminatul public, care se face acumcu 84 låmpi de petrol. Acestora le sunt adåugate la sfâr¿itul lui 1877 încå16, o parte dintre ele fiind montate în Grådina Publicå. Pentru îngrijireaGrådinii ¿i a serei ora¿ului, Municipalitatea avea angajat la acea vremeun grådinar-florar.

Din alte puncte de vedere, situa¡ia socialå în epocå a târgujienilor nuera nici pe departe bunå. Anul 1877, anul Råzboiului de independen¡å,este unul nefavorabil majoritå¡ii popula¡iei: inunda¡iile din primåvaråproduseserå mari pagube culturilor agricole iar epizotia care bântuia cufurie în zonå împu¡inase efectivele de animale. Nici impozitele pe caretrebuiau så le plåteascå târgove¡ii nu erau mici.


- 53 -- 53 -- 53 -- 53 -- 53 -

Såråcia, mul¡imea ¿i mårimea taxelor ¿i a impozitelor, råzboiul etc. audus nu o datå la punerea sub sechestru a brumei de averi a celor datornicifårå vina lor. Care era nivelul de trai al orå¿eanului comun la 1877 sepoate deduce simplu din enumerarea ,,bunurilor’’ sechestrate de percep-tori. În lipså de alte valori, reprezentan¡ii legii pun poprire pe: 1 hârdåu,o tigaie, 2 cåldåri, 1 våtrai, 1 pirostrie, 1 sfe¿nic de luminat camera, 2farfurii, 3 linguri etc. (Arhivele Statului Gorj, Fond Primårie, Dosar nr.17/ 1877, fila 3)

Nici cei presupu¿i a avea o oarecare dare de mânå nu o duc mult maibine. Din acela¿i dosar aflåm cå 1877 este ¿i anul în care organele fiscale- din pricina unor datorii neplåtite - vând casa lui ConstantinStanciovici-Bråni¿teanu!

În ciuda unor încercåri merituoase de urbanizare, mizeria ¿i boliledatorate såråciei nu ocolesc påturile medii ori sårace. Astfel, pe trimestrulal II-lea al anului, se nasc în Tg-Jiu 30 de copii, au loc 4 cåsåtorii ¿i mor35 de persoane! (Fond Primåria Tg-Jiu, dosar nr. 5/ 1877, fila 72, 84)Mortalitatea infantilå era extrem de ridicatå în epocå, în martie acela¿i anavând loc 8 na¿teri - 5 fete ¿i 3 båie¡i - dar ¿i 20 de decese, 8 dintre ceideceda¡i fiind copii! Sporul natural era a¿adar zero sau negativ! În atarecondi¡ii, este limpede de ce popula¡ia ora¿ului cre¿te atât de încet.

În acela¿i an, se întâmplå înså ¿i un lucru pozitiv: la ªcoala Normalåera înfiin¡atå prima grådinå botanicå din Regat, din ini¡iativa profesoruluiI. Stånculescu (Constantin Simionescu, Prima grådinå botanicå ¿colarå,Natura, nr. 4/ 1974, pg. 71-72).

În fine, la 1879 - sub primariatul lui Vasile Lascår - se fac primeletrotuare ¿i se niveleazå stråzile ora¿ului, pe la 1880 li se då nume noicare se påstreazå în mare parte ¿i aståzi, iar la 1 iulie 1888 primul trensose¿te în gara Târgu-Jiu.

Acesta este, edilitar vorbind, ora¿ul na¿terii ¿i copilåriei JosephineiVisner.

O localitate care cautå ¿i care-¿i gåse¿te cu greu identitatea urbanå,dar cu ini¡iative nea¿teptat de curajoase ¿i de productive în planul educa¡ieigenerale ¿i al consolidårii unei vie¡i artistice de performan¡å.

Spunem acestea pentru cå ultimele douå decenii ale secolului al XIX-leareprezintå momentul alinierii decisive a micului târg la mi¿carea culturalåna¡ionalå. Pentru cå istoria acestei perioade de na¿tere spiritualå a fostdetaliatå în Artele spectacolului, în cele ce urmeazå vom aminti doarmomentele de vârf ale acesteia.


- 54 -- 54 -- 54 -- 54 -- 54 -

Vorbeam ceva mai înainte de anul construc¡iei Teatrului Milescu ¿i decele douå spectacole certificate de arhivele locale în 1874 ¿i 1875. VasileLascår, primarul aflat în func¡ie ¿i în 1880, dezvåluie o rela¡ie privilegiatåcu un ,,Directore de Theatru’’, ceea ce ne întåre¿te convingerea uneicuno¿tin¡e anterioare anului în cauzå ¿i, evident, a prezen¡ei în Tg-Jiu, atrupei conduse de acesta.

Dar iatå ce act (scrisoare/ bilet), înregistrat la nr. 56/ 13 - 15 ianuarie1880, gåsim în Arhivele Statului Gorj, Fond Primåria Tg-Jiu, dosar nr. 2/1880, fila 1:

,, D-lui Directoru alu TheatruluÎn fa¡a mizeriei care apasså parte din popula¡iunea noastre urbane ¿i

în vederea frumoaselor sentimente de care ¿tiu (sublinierea noastrå) cåsunte¡i animatu mi permisei a vå ruga D-le Directore så binevoi¡i a inter-veni pe lângå D-nii ¿i D-nele Artiste ca så dea uo representa¡iune Theatralåîn folosulu såracilor din acestu ora¿i.

ªtiindu desigur D-le Directore cå cererea mea va gåsi ecou atâtå îninima D-tale câtu ¿i a tuturora D-lor ¿i D-lore Artiste vå mul¡umescu prinanticipa¡iune ¿i vå rogu så primi¡i asigurarea distinsei mele considera-¡iuni.’’

De¿i nesemnat, biletul apar¡ine indubitabil primarului, întrucât destina-tarul, în råspunsul dat (Fond Primåria Tg-Jiu, dosar nr. 2/ 1880, fila 6), îiva men¡iona numårul sub care fusese înregistrat la ie¿ire, råspuns (nr.înregistrare la Primåria Tg-Jiu 112/ 13 ianuarie 1880) care limpeze¿te înbunå måsurå ¿i întrebårile relative la numele primei trupe profesioniste ¿ipe acelea privitoare la identitatea directorului acesteia:

,,Direc¡iuneaDirec¡iuneaDirec¡iuneaDirec¡iuneaDirec¡iuneaTheatrului RomânTheatrului RomânTheatrului RomânTheatrului RomânTheatrului Romândin T - Jiudin T - Jiudin T - Jiudin T - Jiudin T - JiuDomnule PrimarÎn urma appelului ce mi a¡i fåcutu prin adresa Domniei Voastre cu No.

56 spre a contribui în folosulu sårmanilor nenoroci¡i din aceastå urbe,atâtu cu micul meu talentu câtu ¿i alu arti¿tilor ce compun trupa meadându o representa¡iune theatralå în profitulu acestoru nenoroci¡i, viu avå încunoscin¡a Domnule Primariu cå suntu gata ¿i må simtu fericitu caså potu conrespunde nobilei ini¡iative ce a¡i luatu cu aceastå ocasiune,ficsându pentru numita representa¡iune ziua de Mar¡i 22 ianuarie 1880binevoindu a lua disposi¡iunile necesare în privin¡a aceasta.


- 55 -- 55 -- 55 -- 55 -- 55 -

Primi¡i vå rogu D-le Primaru assecurarea de cea mai distinså conside-ra¡iune ¿i respectu ce vå conservu.

DirectoreDirectoreDirectoreDirectoreDirectoreTh. Poppesco’’Th. Poppesco’’Th. Poppesco’’Th. Poppesco’’Th. Poppesco’’Cei care sunt eventual interesa¡i de cariera acestui Theodor Popescu

vor gåsi amånunte în Artele spectacolului în Gorj, vol. I., Tg-Jiu, 2002.Pentru a-l apropia mai mult de vremurile sale de glorie, apelåm aici la

câteva fragmente din Evocårile lui V. Maximilian (Editura Meridiane,Bucure¿ti, 1962), ilustrul actor cunoscându-l cât se poate de bine ¿iasumându-¿i cu tandre¡e titlul de discipol al celui supranumit ,,Maestrul’’:

,,Dotat cu voce puternicå ¿i frumoaså, Theodor Popescu plecase înItalia så studieze canto pentru cariera de operå ce credea cå i se potrive¿te.Acolo, înså, se entuasmeazå de arta celebrilor tragedieni Rossi ¿i Salvini¿i, întors în ¡arå, hotårî så înfåptuiascå cele ce våzuse ¿i învå¡ase de lamarii såi dascåli.

{...} De o construc¡ie robustå, cu o fa¡å prelungå, un pår bogat pieptånatpeste cap, totdeauna îmbråcat corect, având un mers apåsat, TheodorPopescu era actor pe stradå, oriunde, oricând ... {...} Purta mustå¡i dupåmoda tragedianului Rossi, maestrul ¿i contemporanul såu. Poate genulrolurilor cerea aceasta, sau fiindcå portul mustå¡ilor îi ¡inea mai pu¡inizola¡i pe actori de ceilal¡i concetå¡eni. Musta¡a raså a fost multå vremesemnul dezonorant al actorilor ¿i ocna¿ilor.

Tonul vorbirii lui Theodor Popescu era grav ¿i pre¡ios. Când te întreba,,ce mai faci’’ ¡i se pårea cå pânå atunci te-a cåutat anume cå så-¡i punåîntrebarea asta ¿i cå ¡i-a purtat de grijå. Î¡i strângea mâna cu putere,deschidea ochii mari ¿i articula fiecare silabå, ca ¿i cum ar fi vrut så fieauzit ¿i de cei din jur. Era un mijloc de a-¿i mai consuma temperamentulde ,,tragedian’’.

Ståruin¡a de a crea în provincie un public pentru tragedie nu i-a fostu¿oarå ¿i nici plinå de satisfac¡ii. Patima de meserie ¿i ambi¡ia de a rezistal-au fåcut så contracteze mari datorii.

Theodor Popescu, actor din cap pânå în picioare - ¿i încå de tragedie- se socotea înså mai presus de toate piedicile ce i se puneau în cale. Eramândru de meseria lui ¿i mereu convins cå poartå cu el, chiar pe trotuarelenoroioase de provincie, coroana ¿i hlamida regilor ce jucase. Dacå nugåsea pe cineva de la care så împrumute bani, se uita cu dispre¡, de laînål¡imea staturii sale, la trecåtorii de pe stradå, murmurând: «Ce ora¿ eCe ora¿ eCe ora¿ eCe ora¿ eCe ora¿ eåsta în care nu gåse¿ti så împrumu¡i nici måcar douå mii de lei?!!åsta în care nu gåse¿ti så împrumu¡i nici måcar douå mii de lei?!!åsta în care nu gåse¿ti så împrumu¡i nici måcar douå mii de lei?!!åsta în care nu gåse¿ti så împrumu¡i nici måcar douå mii de lei?!!åsta în care nu gåse¿ti så împrumu¡i nici måcar douå mii de lei?!!»


- 56 -- 56 -- 56 -- 56 -- 56 -

{...} Spre sfâr¿itul vie¡ii sale îl întâlneam când cobora stradaCâmpineanu, ca apoi så urce scara ce ducea la Direc¡ia generalå a teatrelor.Timiditatea cu care på¿ea îi tråda scopul. Alte visuri avusese în via¡å ...ambi¡ii frumoase ... så concureze, poate, aceastå institu¡ie la ajutorul cåreiaapela acum întocmai ca un înfrânt ..." (Op. cit., pg. 27 ¿i urm.)

Statuar, pre¡ios, dramatic ... Încerc så mi-l închipui pe Theodor Popescula Tg-Jiu, construind o trupå - Theatrul Român - ¿i jucând pe scenaTeatrului Milescu. Pentru cele câteva mii de locuitori, prezen¡a lui pestråzile încå pline de glod ¿i bål¡i ale conservatorului târg va fi fost una¿ocantå. ªi câte doamne ¿i domni¡e vor fi suspinat în urma lui! În definitiv,el era Actorul, cålåtorul prin lume ¿i prin lumi, acel cineva dorit ¿i visatde orice suflet roman¡ios, ¡el niciodatå atins, pentru cå actorul, nu-i a¿a,este - aidoma sfin¡ilor - înconjurat de o aurå ce-i conferå singularitate ¿istrålucire peste puterile de în¡elegere ale omului comun.

Nu cunoa¿tem componen¡å exactå a celei dintâi trupe a TheatruluiRomân din Tg-Jiu.

Oricum, la nivelul anului 1875, compania sau societatea teatralå a luiTheodor Popescu era alcåtuitå din: actorul ¿i cântåre¡ul director, AdelinaPopescu (nåscutå Ademollo) - so¡ie, Clotilda Ademollo (cåsåtoritå cuarmatorul gålå¡ean Calfoglu) - cumnatå, Eugenia Ademollo - cumnatå(cunoscutå traducåtoare de vodeviluri ¿i melodrame) ¿i so¡ul acesteia -actorul Al. P. Marinescu, el însu¿i conducåtor de trupå itinerantå, prezentde altminteri la Tg-Jiu, în aceastå ultimå calitate, în noiembrie 1897.Acestora, în acela¿i an, li s-au adåugat actorul P. Ionescu ¿igimnastul-dansator G. Moceanu.

La 1885, se mai aflåu în trupå Tudora Marinescu, sora lui AlexandruP. Marinescu, Pandele Nicolau, N. Petreanu, so¡ii Fårcå¿anu, precum ¿i,pentru perioade scurte de timp, titra¡ii actori craioveni Ion Thånåsescu ¿iIon Anestin, împreunå cu care Th. Popescu realiza irezistibile momentecomice.

Din 1904, familiei i se adaugå Achille Popescu - fiul lui Theodor - ¿iOlga Ademollo, cea mai micå dintre cumnate.

În arhivele locale se aflå destule amånunte care contureazå o atmosferåculturalå cel pu¡in motivantå, dacå nu entuziastå de-a dreptul. Iatå câtevadovezi:

a) Dosar nr. 1/ 1879:- fila 10: Adresa nr. 1/ 25 ianuarie, prin care Societatea ,,ProgresuProgresuProgresuProgresuProgresu",

alcåtuitå în 1878 de un grup de tineri inimo¿i cu vederi socialiste, are


- 57 -- 57 -- 57 -- 57 -- 57 -

ini¡iativa organizårii ,,unei biblioteci na¡ionale de unde så poatå înlesnicår¡i ori-cine are dorin¡å";

- fila 80: un Constantin Georgescu din Turnu-Severin solicitå Primårieiaprobare pentru deschiderea unei ,,TTTTTypographiypographiypographiypographiypographi’’ la Tg-Jiu (înregistrarefåcutå la nr. 1838/ 18 septembrie 1879);

b) Dosarul nr. 2/ 1880/ fila 34: pe 22 martie, acela¿i ConstantinGeorgescu din Severin revine cu solicitarea ob¡inerii autoriza¡iei dedeschidere a unei tipografii la Tg-Jiu. Evolu¡ia ulterioarå a lucrurilor înacest caz demontreazå cå mehedin¡eanul nu va ob¡ine o rezolu¡iefavorabilå nici de aceastå datå, cel care se va bucura (din fericire pentruora¿) de calitatea de înainte mergåtor într-ale tiparului în Gorj fiind unconjude¡ean de-al såu, Nicu D. Milo¿escu. Devansåm mersulevenimentelor ¿i prezentåm pagina de titlu a primului numår al unuimensual apårut în noiembrie 1899: Bazarul - Bazarul - Bazarul - Bazarul - Bazarul - Foaia Magazinului delibrårie, Papetårie, Galanterie ¿i Tipografie Nicu D. Milo¿escu - Caså - Caså - Caså - Caså - Casåfondatå în 1880 fondatå în 1880 fondatå în 1880 fondatå în 1880 fondatå în 1880 (subl.n.)’’.

C. M. Georgescu va deschide tipografie în Tg-Jiu abia în anul 1884,într-o clådire aflatå în zona fostului restaurant ,,Popasul PandurilorPopasul PandurilorPopasul PandurilorPopasul PandurilorPopasul Pandurilor’’,actualmente latura de est a noului sediu de pe strada T. Vladimirescu alFilialei jude¡ene C.E.C. A rezistat concuren¡ei cu Milo¿escu doar trei ani,pânå în 1887, când a trebuit så-¿i închidå afacerea;

c) Dosarul nr. 2/ 1881 cuprinde la fila 14 o copie dupå Ordinul nr.9509 a Ministrului Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice (înregistrat la PrefecturaGorj sub numårul 11.248 iar la Primåria Tg-Jiu la nr. 2833/noiembrie1881. În document se cere autoritå¡ilor administrative comunale så facåcercetåri ¿i så afle ,,cari sunt femeile ori cålugåri¡ele cari ¿i-au fåcut numeprin ¡esuturi de tot felul, croitorie ¿i chiar mode’’. Scopul mårturisit eraîn spiritul vremurilor, anume o primå încercare de conservare ¿ivalorificare a artei tradi¡ionale române¿ti.

Revenind la cronologia ini¡ialå, remarcåm faptul cå din 1880 la Tg-Jiuse poate vorbi de tipografie, tipårituri ¿i preså localå. Toate acestea sedatoreazå lui Nicu D. Milo¿escu, mehedin¡eanul care a dåruit Gorjuluimult mai mult decât a primit de la acesta.

La îndemnul a doi dintre noii såi prieteni (învå¡åtorul Al. ªtefulescu ¿ilocotenentul Emanuel Påråianu), din ianuarie pânå în octombrie 1882, la,,Tipografia Na¡ionalåTipografia Na¡ionalåTipografia Na¡ionalåTipografia Na¡ionalåTipografia Na¡ionalå" din Tg-Jiu, N. D. Milo¿escu då la ivealå primapublica¡ie din istoria Gorjului: såptåmânalul ,,VVVVVulcanululcanululcanululcanululcanul". În acela¿i an,iese gazeta politicå ,,VVVVVocea Gorjiuluiocea Gorjiuluiocea Gorjiuluiocea Gorjiuluiocea Gorjiului" iar câteva luni mai târziu, mai


- 58 -- 58 -- 58 -- 58 -- 58 -

exact la 23 februarie 1883, gazeta ,,SåteanulSåteanulSåteanulSåteanulSåteanul", a cårei redac¡ie ¿iadministra¡ie se afla la Tg-Cårbune¿ti.

Tot în 1882, prin cåsåtoria cu Dumitru (Tache) Culcer, la Tg-Jiu sestabile¿te Ana Bålcescu. Posesoare a unei solide educa¡ii muzicale prim-ite în familie (la Craiova avusese ca profesoarå de pian pe Eliza Seigelert),crescutå într-un mediu în care muzica cultå - la figurat, dar ¿i la propriu- era la ea acaså (în 1874, pe când Ana avea 14 ani, oaspete de onoare altatålui såu fusese celebrul pianist Franz Liszt, care, impresionat de talentultinerei domni¿oare, nu pregetase så o invite a cânta împreunå, la patrumâini, mai multe piese clasice), Ana Bålcescu a indus în mica lume aTârgului de pe Jiul de Sus un indicibil farmec personal, distinc¡ie ¿iinteligen¡å creativå, o mare dozå de noble¡e spiritualå care îndemna lafapte care så ducå la emula¡ie artisticå, adicå toate acele atribute cecaracterizaserå genera¡ia de la 1848, cåreia îi apar¡ineau atât tatål såuBarbu, cât mai ales unchiul Nicolae.

În casele so¡ului såu de pe strada Tudor Vladimirescu nr. 32 (fosteOteteli¿eanu, mo¿tenite de la Ani¡a Oteteli¿eanu-Culcer, pe locul cårorase aflå actualmente clådirea nouå a Tribunalului Jude¡ean Gorj), ea vaorganiza dupå moda timpului din marile ora¿e un salon literar-muzical,în care intelectualitatea micului ora¿, în fiecare dupå amiazå de joi, discutaliteraturå ¿i fåcea muzicå sau teatru.

De o discre¡ie desåvâr¿itå, Ana nu ¿i-a dezvåluit talentul muzical decâtîn perimetrul salonului såu, unde, alåturi de prietena sa, remarcabilapianistå Rachel Mudbeck de Vilers (o belgiancå stabilitå în Tg-Jiu camîn aceea¿i perioadå), oferea participan¡ilor adevårate regaluri pianisticeinterpretând din Beethoven, Liszt ori Chopin.

Dacå nu a evoluat niciodatå în public (în sensul de spectacole date peo scenå, în fa¡a unei mul¡imi de ascultåtori sau privitori), Ana, în schimb,¿i-a pus în slujba lui toatå cuno¿tin¡ele sale despre artå, sprijinind ¿iorganizând ea înså¿i trupe de teatru alcåtuite din studen¡i (a¿a cum î¿i vaaminti mai târziu Mihail Cruceanu) sau organizând cu aportul lui VictorDumitrescu- Bumbe¿ti, tânår student la Conservatorul de artå dinBucure¿ti, recitaluri muzicale la Teatrul Milescu.

Un eveniment inedit pentru Târgu-Jiu are loc în 1884: organizareaunei expozi¡ii na¡ionale de ,,produse media’’- cum i-am zice aståzi. Faptmai mult decât låudabil (având în vedere cå trecuserå abia doi ani de laintrarea efectivå în func¡iune a intreprinderii), exponatele tipografice alelui Milo¿escu sunt recompensate cu medalia de argint.


- 59 -- 59 -- 59 -- 59 -- 59 -

Deschiså în sfâr¿it la 1884, Tipografia Na¡ionalåTipografia Na¡ionalåTipografia Na¡ionalåTipografia Na¡ionalåTipografia Na¡ionalå a lui C. M. Georgescuscoate såptåmânalul Buletinul Gorjiului- Buletinul Gorjiului- Buletinul Gorjiului- Buletinul Gorjiului- Buletinul Gorjiului- Foaie jude¡eanå de publicitateFoaie jude¡eanå de publicitateFoaie jude¡eanå de publicitateFoaie jude¡eanå de publicitateFoaie jude¡eanå de publicitateadministrativå ¿i juridicåadministrativå ¿i juridicåadministrativå ¿i juridicåadministrativå ¿i juridicåadministrativå ¿i juridicå, periodic extrem de important pentru studiulnostru, întrucât aici sunt certificate multe dintre manifestårile culturaleale timpului. În tipografia aceluia¿i, la 24 septembrie 1887, aparehebdomadarul liberal-na¡ional Gorjiul Gorjiul Gorjiul Gorjiul Gorjiul (un fel de replicå a DoljiuluiDoljiuluiDoljiuluiDoljiuluiDoljiului dela Craiova), la rândul såu surså extrem de importantå pentru consemnarea¿i atestarea unor evenimente culturale majore.

Revenind la Theodor Popescu, lipsa lui din distribu¡iile teatrelor din¡arå în perioada 1879 - 1884 nu poate fi explicatå altfel decât printr-oactivitate furibundå de turnee, ceea ce, iarå¿i, presupune ¿i popasuri laTg-Jiu, în stagiuni de iarnå (din påcate råmase neconsemnate sau neaflateîncå de noi), cu atât mai mult cu cât actorul era de acum ¿i director alTheatrului Român din capitala Gorjului de Sus.

Oricum, ziarul RomâniaRomâniaRomâniaRomâniaRomânia ¿i Buletinul GorjiuluiBuletinul GorjiuluiBuletinul GorjiuluiBuletinul GorjiuluiBuletinul Gorjiului atestå fårå dubii acti-vitatea Theatrului RomânTheatrului RomânTheatrului RomânTheatrului RomânTheatrului Român din Tg-Jiu în stagiunea 1885 - 1886. Facemspecifica¡ia cå datele de mai jos sunt certificate întocmai ¿i de VasileCåråbi¿ în Istoria GorjuluiIstoria GorjuluiIstoria GorjuluiIstoria GorjuluiIstoria Gorjului, Bucure¿ti, 1995.

Astfel, stagiunea este deschiså de Theodor Popescu la 5 octombrie1885 cu OthelloOthelloOthelloOthelloOthello, urmând Bårbierul din Sevilla, VBårbierul din Sevilla, VBårbierul din Sevilla, VBårbierul din Sevilla, VBårbierul din Sevilla, Via¡a de cafeneaia¡a de cafeneaia¡a de cafeneaia¡a de cafeneaia¡a de cafenea (traduce-re de Eugenia Marinescu); în noiembrie se joacå Moartea ¿i doctorul,Moartea ¿i doctorul,Moartea ¿i doctorul,Moartea ¿i doctorul,Moartea ¿i doctorul,Doi serDoi serDoi serDoi serDoi sergen¡i, Bastardul, Generalul Tgen¡i, Bastardul, Generalul Tgen¡i, Bastardul, Generalul Tgen¡i, Bastardul, Generalul Tgen¡i, Bastardul, Generalul Tell, Påcatul de sângeell, Påcatul de sângeell, Påcatul de sângeell, Påcatul de sângeell, Påcatul de sânge ¿i MistereleMistereleMistereleMistereleMistereleInchizi¡iuniiInchizi¡iuniiInchizi¡iuniiInchizi¡iuniiInchizi¡iunii.

În 22 decembrie, la Teatrul Milescu se continuå reprezenta¡iile cuBårbatul dat pe beteBårbatul dat pe beteBårbatul dat pe beteBårbatul dat pe beteBårbatul dat pe bete de Moliere ¿i Amorul din CraiovaAmorul din CraiovaAmorul din CraiovaAmorul din CraiovaAmorul din Craiova.

La 5 ianuarie 1886 se prezintå drama Tribunalul francmasonilorTribunalul francmasonilorTribunalul francmasonilorTribunalul francmasonilorTribunalul francmasonilor deAl. Dumas-fiul, iar pe 12- VVVVVråjitoarea din Parisråjitoarea din Parisråjitoarea din Parisråjitoarea din Parisråjitoarea din Paris sau Misterele unui crimi-Misterele unui crimi-Misterele unui crimi-Misterele unui crimi-Misterele unui crimi-nalnalnalnalnal de d’ Ennery. Buletinul GorjiuluiBuletinul GorjiuluiBuletinul GorjiuluiBuletinul GorjiuluiBuletinul Gorjiului din 12 ianuarie acela¿i an prezintå¿i un anun¡ din partea Teatrului Milescu, prilejuit de faptul cå ,,pentruprima oarå se va face experien¡å în Tg-Jiu pe scenå cu luminå electricå’’.

Tot în ianuarie au loc reprezenta¡ii cu piesele: Jianu cåpitan de haiduciJianu cåpitan de haiduciJianu cåpitan de haiduciJianu cåpitan de haiduciJianu cåpitan de haiduci,dramå-comedie de Matei Millo; O palmå de påmântO palmå de påmântO palmå de påmântO palmå de påmântO palmå de påmânt, localizare de EugeniaMarinescu; Fabrica de cununiFabrica de cununiFabrica de cununiFabrica de cununiFabrica de cununi sau Cabinetul PiperlinCabinetul PiperlinCabinetul PiperlinCabinetul PiperlinCabinetul Piperlin de Raimond ¿iBironi, traduså de aceea¿i de mai sus.

Buletinul GorjiuluiBuletinul GorjiuluiBuletinul GorjiuluiBuletinul GorjiuluiBuletinul Gorjiului, nr. 41 din 12 octombrie 1886, anun¡å cå, dupåîntreruperea apårutå la sfâr¿itul lunii ianuarie, Theatrul Român - Socie-Theatrul Român - Socie-Theatrul Român - Socie-Theatrul Român - Socie-Theatrul Român - Socie-tatea Dramaticå din Tg-Jiutatea Dramaticå din Tg-Jiutatea Dramaticå din Tg-Jiutatea Dramaticå din Tg-Jiutatea Dramaticå din Tg-Jiu va deschide stagiunea 1886 - 1887 la SalaMilescu sub o nouå conducere: aceea a lui I. Dimitrescu- Cre¡u, originar


- 60 -- 60 -- 60 -- 60 -- 60 -

din acest ora¿.Stagiunea începe cu premiera melodramei na¡ionale în 5 acte Horea,Horea,Horea,Horea,Horea,

Clo¿ca ¿i Cri¿anClo¿ca ¿i Cri¿anClo¿ca ¿i Cri¿anClo¿ca ¿i Cri¿anClo¿ca ¿i Cri¿an de Petre Ionescu. Reamintim cå este piesa în caredebuteazå Mia Mårculescu (Theodorescu), nepoata Frosei Sarandi, viitoa-rea mare actri¡å ¿i societarå a Na¡ionalelor din Bucure¿ti ¿i Craiova. Încursul aceleia¿i luni, vor mai fi prezentate publicului comediile: AmorAmorAmorAmorAmor,,,,,mister ¿i bucåtåriemister ¿i bucåtåriemister ¿i bucåtåriemister ¿i bucåtåriemister ¿i bucåtårie (în traducerea lui Th. Theodorini) ¿i RevizuireaRevizuireaRevizuireaRevizuireaRevizuireaconstitu¡ieiconstitu¡ieiconstitu¡ieiconstitu¡ieiconstitu¡iei de Radu Rosetti, iar în noiembrie drama Spålåtorul de mor-Spålåtorul de mor-Spålåtorul de mor-Spålåtorul de mor-Spålåtorul de mor-minteminteminteminteminte ¿i comedia într-un act Puiculi¡aPuiculi¡aPuiculi¡aPuiculi¡aPuiculi¡a, ambele traduceri ale lui Paul Gusty.

Stagiunea 1887 - 1888 a Societå¡ii dramatice din Tg-JiuSocietå¡ii dramatice din Tg-JiuSocietå¡ii dramatice din Tg-JiuSocietå¡ii dramatice din Tg-JiuSocietå¡ii dramatice din Tg-Jiu este deschisåla ,,Milescu’’ tot de Direc¡iunea I. D. Cre¡uDirec¡iunea I. D. Cre¡uDirec¡iunea I. D. Cre¡uDirec¡iunea I. D. Cre¡uDirec¡iunea I. D. Cre¡u.

În ceea ce prive¿te denumirile aparent diferite luate de cele douå trupe(cea a lui Th. Popescu ¿i cea a lui I. D. Cre¡u), este limpede, credem, cåtitulatura de Theatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-Jiu este împrumutatå de Cre¡u de laPopescu (iar acesta, la rându-i, o va fi luat de la vestita companie doljeanåTheatrul Român din CraiovaTheatrul Român din CraiovaTheatrul Român din CraiovaTheatrul Român din CraiovaTheatrul Român din Craiova al lui Theodor Theodorini), primul, cuexperien¡a câ¿tigatå la Teatrul Theodorini din Craiova, adåugând doarsintagma Societatea DramaticåSocietatea DramaticåSocietatea DramaticåSocietatea DramaticåSocietatea Dramaticå.

Trebuie luat în calcul ¿i faptul cå ultima Lege de organizare ¿i admi-Lege de organizare ¿i admi-Lege de organizare ¿i admi-Lege de organizare ¿i admi-Lege de organizare ¿i admi-nistrare a teatrelornistrare a teatrelornistrare a teatrelornistrare a teatrelornistrare a teatrelor (ini¡iativa a directorului general al teatrelor din Româ-nia, prin¡ul Ion Ghica), apårutå în Monitorul Oficial din 6/ 8 aprilie 1877,avea printre obiectivele exprese ¿i reorganizarea activitå¡ii teatrelor sub-ven¡ionate sub formå de societå¡i dramatice. Numai atitudinea indiferentåa Consiliilor comunale din marile ora¿e a fåcut ca legea så intre în vigoareîn totalitatea ei cu aproape un deceniu mai târziu.

Denumirea datå de I.D. Cre¡u trupei locale ne întåre¿te înså convin-gerea cå Theatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-Jiu, indiferent sub ce direc¡iune s-aaflat în anii existen¡ei sale, s-a bucurat pe mai tot parcursul existen¡eisale de o cotå de subven¡ii de la bugetul local. Pentru cå nu altfel sepoate explica informa¡ia men¡ionatå anterior (Fond Primåria Ora¿ Tg-Jiu,dosar nr. 49/ 1876, filele 1-8) urmare cåreia am aflat cå la acea datå înora¿ func¡iona deja un teatruun teatruun teatruun teatruun teatru iar acesta era subven¡ionat de primårie cu800 lei anual. (subl. n.)

De altfel, legea cu pricina avea ¿i alte prevederi folositoare actorilor.Pentru exemplificare, redåm integral Adresa nr. 8044/ 5 august 1877 aMinisterului Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice/ Divisiunea ªcoalelor, adresatåPrimåriei Tg-Jiu (act înregistrat sub nr. 1410/ 10 august 1877, primarfiind chiar Francisc Milescu):


- 61 -- 61 -- 61 -- 61 -- 61 -

,,Domnule Primar,Legea pentru organisarea ¿i administrarea theatrelor din România,

pune, prin aliniatul C de la art. 6, îndatorire primarilor din fie-carendatorire primarilor din fie-carendatorire primarilor din fie-carendatorire primarilor din fie-carendatorire primarilor din fie-carelocalitate de a priveghia ¿i de a face så se esecute disposi¡iunilelocalitate de a priveghia ¿i de a face så se esecute disposi¡iunilelocalitate de a priveghia ¿i de a face så se esecute disposi¡iunilelocalitate de a priveghia ¿i de a face så se esecute disposi¡iunilelocalitate de a priveghia ¿i de a face så se esecute disposi¡iuniledecretelor ¿i regulamentelor relative la theatre decretelor ¿i regulamentelor relative la theatre decretelor ¿i regulamentelor relative la theatre decretelor ¿i regulamentelor relative la theatre decretelor ¿i regulamentelor relative la theatre (subl.n.) ¿i cafeneleconcerte.

Subsemnatul punându-vå în vedere aceastå disposi¡iune a legei, areonoare a vå înainta o datå cu aceasta 1 bro¿urå (ini¡ial era scriså cifra 2,modificatå ulterior de vreun func¡ionar ministerial mai zelos, n.n.) în cariså coprind atât legea cât ¿i regulamentul de aplica¡iune a legei, ¿i a våinvita så bine-voi¡i a vå conforma dispozi¡iilor cuprinse într’însele.

Am ferma convingere, domnule primar, cå ¿i D-voastrå purtând unviu interes instruc¡iunii theatrale, ve¡i contribui prin mediele (mediile -mijloacele, n.n.) de care dispune¡i, pentru a face ca theatrul så ajungå a fiuå adevåratå ¿coalå, unde poporu så înve¡i a practica virtutea ¿i a se feriide vi¡iu.

Primi¡i, D-le Primar, asigurarea distinsei mele considera¡iuni,Ministru... "(Arhivele Statului Gorj, Fond Primåria Ora¿ Tg-Jiu, dosar nr. 10/ 1877,

fila nr. 47)Ocupantul portofoliului la culte în acea vreme era Gh. Chi¡u, oltean

de origine. Nu ¿tim ce impact a avut la nivel na¡ional aceastå adreså, ¿timîn schimb cå la Tg-Jiu a nimerit exact la cine trebuia: un primar construc-tor, proprietar ¿i animator de teatru, pe numele lui Francisc Milescu.

Revenind la Theatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-Jiu, este limpede deci cå doardenumirea se påstreazå mai mult sau mai pu¡in alteratå prin adåugiri sauomiteri, în ceea ce prive¿te trupa aceasta modificându-¿i în totalitatecomponen¡a, func¡ie de Direc¡iunea reprezentatå prin unul sau altul dintreconducåtorii vremelnici.

Stagiunea 1887 - 1888 se produce tot la Teatrul Milescu, TTTTTeatrul Ro-eatrul Ro-eatrul Ro-eatrul Ro-eatrul Ro-mân - Societatea Dramaticå din Tg-Jiu/ Direc¡iunea I. D. Cre¡umân - Societatea Dramaticå din Tg-Jiu/ Direc¡iunea I. D. Cre¡umân - Societatea Dramaticå din Tg-Jiu/ Direc¡iunea I. D. Cre¡umân - Societatea Dramaticå din Tg-Jiu/ Direc¡iunea I. D. Cre¡umân - Societatea Dramaticå din Tg-Jiu/ Direc¡iunea I. D. Cre¡u prezen-tând, la 11 octombrie 1887, spectacolul cu ZeflemeleleZeflemeleleZeflemeleleZeflemeleleZeflemelele lui Iacob Negruzzi¿i D.R. Rosetti.

Din numerele succesive ale såptåmânalului GorjiulGorjiulGorjiulGorjiulGorjiul (4/ 15 octombrie,5/ 22 X. ¿i 6/ 29 X. 1887) aflåm date despre repertoriu ¿i protagoni¿ti. Sejoacå astfel drama 16 septembrie16 septembrie16 septembrie16 septembrie16 septembrie sau Mo¿tenitorul falsMo¿tenitorul falsMo¿tenitorul falsMo¿tenitorul falsMo¿tenitorul fals (cu I. D. Cre¡u,N. Petreanu ¿i actri¡a Hristi Ionescu în rolurile principale), DonjuaniiDonjuaniiDonjuaniiDonjuaniiDonjuaniiParisuluiParisuluiParisuluiParisuluiParisului ¿i Bårbatul cu trei nevesteBårbatul cu trei nevesteBårbatul cu trei nevesteBårbatul cu trei nevesteBårbatul cu trei neveste. Aceea¿i publica¡ie prezintå succesele


- 62 -- 62 -- 62 -- 62 -- 62 -

lunii noiembrie: ºiganulºiganulºiganulºiganulºiganul (comedie de Costache Dimitriade), Coada dra-Coada dra-Coada dra-Coada dra-Coada dra-culuiculuiculuiculuicului, drama TråsnetulTråsnetulTråsnetulTråsnetulTråsnetul sau Cer¿etorulCer¿etorulCer¿etorulCer¿etorulCer¿etorul, Disciplina ruseascå, Douå viteDisciplina ruseascå, Douå viteDisciplina ruseascå, Douå viteDisciplina ruseascå, Douå viteDisciplina ruseascå, Douå viteîncål¡ate, Supliciul unei femei, Amorul plouatîncål¡ate, Supliciul unei femei, Amorul plouatîncål¡ate, Supliciul unei femei, Amorul plouatîncål¡ate, Supliciul unei femei, Amorul plouatîncål¡ate, Supliciul unei femei, Amorul plouat ( cu Marea Singurof ¿iRåiculescu), SpoelileSpoelileSpoelileSpoelileSpoelile sau Trei într-un dulap, Drama de la Saint-Tropez,Trei într-un dulap, Drama de la Saint-Tropez,Trei într-un dulap, Drama de la Saint-Tropez,Trei într-un dulap, Drama de la Saint-Tropez,Trei într-un dulap, Drama de la Saint-Tropez,Un servitor model, Martirul inimeiUn servitor model, Martirul inimeiUn servitor model, Martirul inimeiUn servitor model, Martirul inimeiUn servitor model, Martirul inimei sau Fiica lui Satan, ScrisoareaFiica lui Satan, ScrisoareaFiica lui Satan, ScrisoareaFiica lui Satan, ScrisoareaFiica lui Satan, Scrisoareapierdutå, Baba Hârca, Joeris, Doi sergen¡i pierdutå, Baba Hârca, Joeris, Doi sergen¡i pierdutå, Baba Hârca, Joeris, Doi sergen¡i pierdutå, Baba Hârca, Joeris, Doi sergen¡i pierdutå, Baba Hârca, Joeris, Doi sergen¡i (prelucrare de Titus Dunca).

Luna decembrie este la fel de bogatå: Fermecåtoarea, Do diez, Pålåria Fermecåtoarea, Do diez, Pålåria Fermecåtoarea, Do diez, Pålåria Fermecåtoarea, Do diez, Pålåria Fermecåtoarea, Do diez, Pålåriade paiede paiede paiede paiede paie (cu Ion Armå¿escu), RotarulRotarulRotarulRotarulRotarul sau Zavera lui Tudor VladimirescuZavera lui Tudor VladimirescuZavera lui Tudor VladimirescuZavera lui Tudor VladimirescuZavera lui Tudor Vladimirescu,OfticosulOfticosulOfticosulOfticosulOfticosul sau GeorGeorGeorGeorGeorge ¿i Mariage ¿i Mariage ¿i Mariage ¿i Mariage ¿i Maria, Påcatele bårba¡ilorPåcatele bårba¡ilorPåcatele bårba¡ilorPåcatele bårba¡ilorPåcatele bårba¡ilor, Maria, Maria, Maria, Maria, Maria sau Mila luiMila luiMila luiMila luiMila luiDumnezeuDumnezeuDumnezeuDumnezeuDumnezeu (cu Matilda Cerchez), drama Cer¿etorii în haine negre, TreiCer¿etorii în haine negre, TreiCer¿etorii în haine negre, TreiCer¿etorii în haine negre, TreiCer¿etorii în haine negre, Treipålårii, Scara mâ¡ei, Nazatpålårii, Scara mâ¡ei, Nazatpålårii, Scara mâ¡ei, Nazatpålårii, Scara mâ¡ei, Nazatpålårii, Scara mâ¡ei, Nazat de R. Rosetti, Pira¡ii din AmericaPira¡ii din AmericaPira¡ii din AmericaPira¡ii din AmericaPira¡ii din America (în careevolueazå actri¡ele Didina I. Cre¡u (fiicå!) ¿i Alexandreasca), JidovulJidovulJidovulJidovulJidovulråtåcitorråtåcitorråtåcitorråtåcitorråtåcitor.

În numårul 13/ 17 decembrie 1888, såptåmânalul GorjiulGorjiulGorjiulGorjiulGorjiul anun¡å cujustificatå mândrie cå pe scena Teatrului Milescu se va juca în premierå,de aceea¿i trupå, comedia ,,Sergentul românSergentul românSergentul românSergentul românSergentul român’’ scriså de Ion Oproiu,sublocotenent în Regimentul 18 Gorj, ce-¿i avea sediul la Tg-Jiu.

Stagiunea intrå în cea de a patra lunå. Astfel, GorjiulGorjiulGorjiulGorjiulGorjiul (nr. 16/ 7 ianuarie1888), anun¡å spectacolele: Coana Chiri¡a în provincie, Papagalul vor-Coana Chiri¡a în provincie, Papagalul vor-Coana Chiri¡a în provincie, Papagalul vor-Coana Chiri¡a în provincie, Papagalul vor-Coana Chiri¡a în provincie, Papagalul vor-bitorbitorbitorbitorbitor, Îngerul mor¡ii, Uciga¿ul, Doi surzi, Îngerul mor¡ii, Uciga¿ul, Doi surzi, Îngerul mor¡ii, Uciga¿ul, Doi surzi, Îngerul mor¡ii, Uciga¿ul, Doi surzi, Îngerul mor¡ii, Uciga¿ul, Doi surzi; în cel cu nr. 17/ 14 ianuarie,sunt men¡ionate reprezenta¡iile cu Fata aerului, Bårba¡ii sunt ridicoli,Fata aerului, Bårba¡ii sunt ridicoli,Fata aerului, Bårba¡ii sunt ridicoli,Fata aerului, Bårba¡ii sunt ridicoli,Fata aerului, Bårba¡ii sunt ridicoli,Vlådu¡ul mamei, Ho¡ii de codruVlådu¡ul mamei, Ho¡ii de codruVlådu¡ul mamei, Ho¡ii de codruVlådu¡ul mamei, Ho¡ii de codruVlådu¡ul mamei, Ho¡ii de codru ¿i Ho¡ii de ora¿Ho¡ii de ora¿Ho¡ii de ora¿Ho¡ii de ora¿Ho¡ii de ora¿.

Din påcate, acela¿i hebdomadar (nr. 18/ 21 ianuarie 1888) face oprecizare nedoritå de nimeni. Începând cu aceastå lunå, Societatea Drama-ticå de sub Direc¡iunea lui I. D. Cre¡u ,,a curmat representa¡iunile înaintede timp, nefiind îndestul de sus¡inut de public, dar ¿i din causa disarmonieidintre actori.’’

Componen¡a trupei TTTTTeatrului Român- Direc¡iunea I. D. Cre¡u eatrului Român- Direc¡iunea I. D. Cre¡u eatrului Român- Direc¡iunea I. D. Cre¡u eatrului Român- Direc¡iunea I. D. Cre¡u eatrului Român- Direc¡iunea I. D. Cre¡u se poatededuce din prezentarea repertoriului celor douå stagiuni: I. D. Cre¡u,Mia Mårculescu (viitoare Theodorescu), N. Petreanu, Hristi Ionescu, MareaSingurof, Råic(i)ulescu (din påcate nu ¿tim care dintre ei, atât Ion cât ¿iNicolae activând cam în aceea¿i perioadå, ¿i tot la Teatrul din Craiova),I. Armå¿escu, Matilda Cerchez, Didina I. Cre¡u ¿i Eugenia Alexandrescu.Vor fi fost ¿i al¡ii, råma¿i nemen¡iona¡i de presa localå.

În ciuda plecårii lui I. D. Cre¡u la Craiova, la Teatrul Milescu va fideschiså stagiunea 1888 - 1889 tot de cåtre Theatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-JiuTheatrul Român din Tg-Jiu,aflat iarå¿i sub Direc¡iunea Theodor PopescuDirec¡iunea Theodor PopescuDirec¡iunea Theodor PopescuDirec¡iunea Theodor PopescuDirec¡iunea Theodor Popescu. Buletinul Gorjiului Buletinul Gorjiului Buletinul Gorjiului Buletinul Gorjiului Buletinul Gorjiului (nr.52/ 25 decembrie 1888) men¡ioneazå cå în zilele de 25 ¿i 26 decembrie


- 63 -- 63 -- 63 -- 63 -- 63 -

vor fi prezentate publicului Domnia a II-a a lui Låpu¿neanu-vodåDomnia a II-a a lui Låpu¿neanu-vodåDomnia a II-a a lui Låpu¿neanu-vodåDomnia a II-a a lui Låpu¿neanu-vodåDomnia a II-a a lui Låpu¿neanu-vodå ¿iScamatorulScamatorulScamatorulScamatorulScamatorul.

De¿i urmåtoarea ¿tire despre activitatea Theatrului Român - Direc-Theatrului Român - Direc-Theatrului Român - Direc-Theatrului Român - Direc-Theatrului Român - Direc-¡iunea¡iunea¡iunea¡iunea¡iunea Theodor PopescuTheodor PopescuTheodor PopescuTheodor PopescuTheodor Popescu apare abia în 1894, informa¡iile de nivel gen-eral din istoriografia epocii, lipsa consemnårii în documentele de prove-nien¡å localå a vreunei alte trupe ¿i absen¡a actorului de pe scenele marilorora¿e ne îndreptå¡esc så afirmåm cå activitatea Teatrului Român nu aîncetat dupå încheierea stagiunii 1888-1889. Theodor Popescu a dat încontinuare spectacole la Tg-Jiu, pentru cå, altminteri, o pauzå atât delungå ar fi cauzat acutizarea dezinteresului fa¡å de teatru al spectatorilorlocali, iar ora¿ul era pentru actor o pia¡å câ¿tigatå de mai bine de undeceniu.

În perioada de care vorbim s-au întâmplat înså evenimente de valoareexcep¡ionalå în planul emancipårii generale a Gorjului, pe care nu leputem cataloga altfel decât prin sintagma ,,rena¿tere spiritualå’’, eveni-mente menite a da Târgu-Jiului o anvergurå de ora¿ care ¿i-a gåsit, însfâr¿it, oamenii potrivi¡i a-i moderniza din temelie structurile sociale, eco-nomice ¿i culturale, promovând idei ¿i înål¡ând institu¡ii ce-i vor marcadefinitiv ¿i pe termen lung destinul.

Astfel, prin Ordinul nr. 7681 A/ 29 iulie 1890 al Ministrului Cultelor¿i Instruc¡iunii Publice se aprobå înfiin¡area Gimnaziului Real de Båie¡iGimnaziului Real de Båie¡iGimnaziului Real de Båie¡iGimnaziului Real de Båie¡iGimnaziului Real de Båie¡idin Tg-Jiu, inaugurarea celei mai înalte ¿coli de nivel secundar avândloc la 9 septembrie acela¿i an, printre personalitå¡ile culturale care aumilitat pentru înfiin¡area acestei institu¡ii, participante la eveniment, aflân-du-se Stanciovici-Bråni¿teanu ¿i Ana Culcer-Bålcescu. Director pânå în1893 va fi ªtefan Bobancu, un ardelean în¡elept ¿i integru ¿i, a¿a cumfaptele sale ulterioare au dovedit-o, un om care a iubit ¿i protejat artele întotalitatea lor.

În aceastå ordine de idei, înfocatul unionist, profesorul de istorie, româ-nå, germanå ¿i francezå ªtefan Bobancu înfiin¡eazå la 1892 SocietateaSocietateaSocietateaSocietateaSocietateafilarmonicå din Tg-Jiufilarmonicå din Tg-Jiufilarmonicå din Tg-Jiufilarmonicå din Tg-Jiufilarmonicå din Tg-Jiu.

Într-o primå fazå a existen¡ei sale, respectiva societate dådea concertede binefacere în special prin biserici, scopul mårturisit fiind acela de astrânge venituri pentru elevii såraci din ¿colile ora¿ului.

Intervalul men¡ionat este în acela¿i timp ¿i unul în care o altå localitatea Gorjului se racordeazå spiritului de înnoire spiritualå.

La 1 februarie 1891, la Tipografia lui N.D. Milo¿escu, apare publica¡ia,,ParângulParângulParângulParângulParângul’’ - Organ al Corpului învå¡åtoresc din Gor-JiuOrgan al Corpului învå¡åtoresc din Gor-JiuOrgan al Corpului învå¡åtoresc din Gor-JiuOrgan al Corpului învå¡åtoresc din Gor-JiuOrgan al Corpului învå¡åtoresc din Gor-Jiu, sub direc¡iunea


- 64 -- 64 -- 64 -- 64 -- 64 -

lui Ion Haiducescu ¿i având redac¡ia ¿i administra¡ia la Pojogeni/Tg-Cårbune¿ti. Din Comitetul de redac¡ie mai fåceau parte: LazårArjoceanu, I. Calotescu, C. Ciobanu, M. Ni¡ulescu, D. ºopescu, D.Ionescu, Gh. Constantinescu, I. Dånå¿el, I. Dånescu ¿i Al. Bogdan.

În numårul 9/ 1899, revista ,,Amicul PoporuluiAmicul PoporuluiAmicul PoporuluiAmicul PoporuluiAmicul Poporului’’ men¡ioneaza cå aici,în publica¡ia ,,Parângul’’, încå de la numårul inaugural este promovatåideea înfiin¡årii de biblioteci la sate ¿i se avanseazå necesitatea ridicåriinivelului cultural ¿i material al ¡årånimii gorjene, ceea ce demonstreazåcå mi¿carea poporanistå din Gorj, acreditatå ca o crea¡ie aproape exclusivåa profesorilor ardeleni, debuteazå chiar la începutul deceniului nouå ¿iare ca primå surså o ini¡iativå pur gorjeneascå. (De våzut ¿i Publica¡iiPublica¡iiPublica¡iiPublica¡iiPublica¡iiperiodice în Gorjperiodice în Gorjperiodice în Gorjperiodice în Gorjperiodice în Gorj, Documentar de Vasile Cåråbi¿, Tg-Jiu, 1978)

Revenind la domeniul teatral, în nr. 6/ 9 iunie 1894, Gorjiul, Gorjiul, Gorjiul, Gorjiul, Gorjiul anun¡årevenirea lui Theodor Popescu la Tg-Jiu. Acesta då spectacole ,, timp deo lunå’’ în Grådina Hotelului Cåmårå¿escuGrådina Hotelului Cåmårå¿escuGrådina Hotelului Cåmårå¿escuGrådina Hotelului Cåmårå¿escuGrådina Hotelului Cåmårå¿escu.

În acela¿i an (pe 15 aprilie) ¿i în aceea¿i tipografie a lui Milo¿escu,apare Jiul - Jiul - Jiul - Jiul - Jiul - Revistå pentru literaturå ¿i ¿tiin¡åRevistå pentru literaturå ¿i ¿tiin¡åRevistå pentru literaturå ¿i ¿tiin¡åRevistå pentru literaturå ¿i ¿tiin¡åRevistå pentru literaturå ¿i ¿tiin¡å, prima publica¡ie cu profilpreponderent cultural din istoria Gorjului.

Ea este rodul eforturilor conjugate ale unui cerc literar local construitpe sistemul ,,Junimii’’ ie¿ene.

ªedin¡ele (apreciate ¿i de C. Istrate, profesor la Universitatea dinBucure¿ti, viitor ministru al Cultelor ¿i invitat de onoare la una dintre ele)se ¡ineau fie în casele avocatului Gh. Pârvulescu, fie în acelea ale lui Em.Påråianu sau Aurel Diaconovici. De altiminteri, ace¿tia, cårora li se voradåuga Alexandru ªtefulescu, Iuliu Moisil, Witold Rola Piekarski, VasilePetrescu, C. Vi¿inescu, Clement Bontea, G. Pietro¿eanu, ªt. Dobruneanu¿i dr. I. Urbeanu vor constitui ¿i Comitetul redac¡ional al revistei. (A sevedea ¿i Ion Tarbac, Istoria presei gorjene/ FileIstoria presei gorjene/ FileIstoria presei gorjene/ FileIstoria presei gorjene/ FileIstoria presei gorjene/ File, Editura CentruluiJude¡ean al Crea¡iei Gorj, Tg-Jiu, 1994, pg. 53)

Peste numai trei luni, la 16 iulie 1894, se înfiin¡eazå primul Muzeuprimul Muzeuprimul Muzeuprimul Muzeuprimul MuzeuJude¡ean din Regat - Muzeul GorjiuluiJude¡ean din Regat - Muzeul GorjiuluiJude¡ean din Regat - Muzeul GorjiuluiJude¡ean din Regat - Muzeul GorjiuluiJude¡ean din Regat - Muzeul Gorjiului. Actul de funda¡iune a noiiinstitu¡ii men¡ioneazå pe Al. ªtefulescu în calitate de director, pe IuliuMoisil în aceea de secretar, pe inginerul A. Diaconovici drept casier ¿i peRola Piekarski în postura de întâi custode.

Anul cu pricina este unul propice marilor ini¡iative culturale. Astfel,Vasile Cåråbi¿ men¡ioneazå în Istoria GorjuluiIstoria GorjuluiIstoria GorjuluiIstoria GorjuluiIstoria Gorjului, pg. 278, cå, sub influen¡a¿i cu sprijinul lui Rola Piekarski, dascålul Gh. Dumitrescu-Bumbe¿ti vaînfiin¡a la Bumbe¿ti-Jiu o bibliotecå cu peste o mie de cår¡i, cea dintâi


- 65 -- 65 -- 65 -- 65 -- 65 -

bibliotecå de ¿coalå primarå din jude¡.Evenimentul este sårbåtorit cu mare fast, printr-o impresionantå serbare

în care au loc ¿i mici reprezenta¡ii dramatice, fapt care-l îndeamnå peilustrul istoric så considere cå, acum ¿i aici, s-au pus bazele teatruluiacum ¿i aici, s-au pus bazele teatruluiacum ¿i aici, s-au pus bazele teatruluiacum ¿i aici, s-au pus bazele teatruluiacum ¿i aici, s-au pus bazele teatruluipopular såtescpopular såtescpopular såtescpopular såtescpopular såtesc.

Informa¡ii utile despre stagiunea 1894 - 1895, dar ¿i despre modul deorganizare ¿i func¡ionare a Consiliului municipal, gåsim în continuare îndocumentele aflate la Arhivele Statului Gorj. Astfel, în dosarul nr. 9/1895, fila 2 ¿i verso, se specificå:

,,Proces Verbal No. 2Consiliul Comunal T. Jiuªedin¡a din 3 ianuarie 1895Pre¿eden¡ia D-lui Primar V. I. PopescuMembri presin¡i D-nii C.V. Ple¿oianu (proprietarul mo¿iei Bålce¿ti,

n.n.), Nae Bâlteanu, cåpitan R. Ungureanu, Toma Cålinescu, TrifonClo¿anu

Absen¡i D-nii C.M. Dånåricu ¿i Simion P. Gheorghiu (motiva¡i), Lu¿eRâmniceanu nedepunând încå juråmântul.

{...}No. 5 - Asupra cererii fåcute de Dl. A. VlådicescuDl. A. VlådicescuDl. A. VlådicescuDl. A. VlådicescuDl. A. Vlådicescu Director Director Director Director Director Theatral Theatral Theatral Theatral Theatral,

prin peti¡ia înregistratå la No. 5105/ 29 dec. 1894 pentru a fi scutit detaxa cuvenitå casei comunale la representa¡iunile theatrale ce då în acestora¿i pe sezonul Ernei 1894 - 18951894 - 18951894 - 18951894 - 18951894 - 1895 pe motiv cå în alte ora¿e i-ar veni înajutor ¿i cu subven¡iuni,

Consiliul decide- pentru încurajarea trupei urmeazå de astå datå a fi ertat de taxede astå datå a fi ertat de taxede astå datå a fi ertat de taxede astå datå a fi ertat de taxede astå datå a fi ertat de taxe în

fa¡a restrânsului numår de abona¡i ¿i a lipsei de mijloace de a întâmpinacheltuielile de între¡inere a trupei ...".

Prezen¡a lui Alexandru Vlådicescu la Tg-Jiu este una importantå. Actorbine cunoscut în epocå, frate al lui Ion Vlådicescu - so¡ul de pânå în1873 al Ralucåi Stavrescu -, Alexandru, împreunå cu Fany Tardini, vaînfiin¡a încå din 1859 cea mai valoroaså companie de turneu din România- trupa Tardini-Vlådicescu. În aceastå trupå, Alexandru îl va prelua de laMihail Pascaly - ca sufleur ¿i copist - pe tânårul Mihai Eminescu.

Componen¡a standard a trupei Tardini-Vlådicescu îi cuprindea pe ceidoi actori asocia¡i, apoi pe Ioan Comino, Lache Chirimescu, Ion Sachelarie,Maria ¿i Alexandru Evolschi, Ion Anghel- Romanescu (viitorul so¡ alAristizzei Romanescu), Lina Albescu, Catinca Dimitrescu ¿i I. D. Lacea


- 66 -- 66 -- 66 -- 66 -- 66 -

- prieten drag lui Eminescu. Acestora li se vor adåuga, în func¡ie de zonageograficå a turneului sau nedorite indisponibilitå¡i ale unora dintre arti¿ti,al¡i mari actori precum Ion Anestin, so¡ii Marinescu etc.

Evident, nu cunoa¿tem câ¡i dintre cei de mai sus au fost la Tg-Jiu îniarna lui 1894. Mai curând, credem cå Al. Vlådicescu a fåcut deplasareasingur, fårå Fany Tardini, prezen¡a ei neputând fi omiså, în caz contrar,de presa localå sau de autoritå¡i.

Anul 1895 este unul de gra¡ie ¿i pentru activitatea tipograficå dinTg-Jiu. N.D. Milo¿escu pune în func¡iune prima TipolitografieTipolitografieTipolitografieTipolitografieTipolitografie din ¡arå,aliniind astfel Gorjul la standarde cu adevårat europene. (Litografiereaeste procedeul tehnic de reproducere ¿i de multiplicare pe hârtie, de pe oplacå de calcar finå, a unui desen executat cu un creion gras sau cucernealå graså, n.n.)

În aprilie acela¿i an, la Motru (apar¡inåtor pe atunci de Mehedin¡i)apare Motrul - Motrul - Motrul - Motrul - Motrul - ziar politic liberalziar politic liberalziar politic liberalziar politic liberalziar politic liberal, iar la 10 octombrie, sub direc¡iunealui Iuliu Moisil, vede lumina tiparului, la Milo¿escu, bilunarul (apoimensualul) Amicul Tinerimei - Amicul Tinerimei - Amicul Tinerimei - Amicul Tinerimei - Amicul Tinerimei - Foaie de cuno¿tiin¡e folositoare pentruFoaie de cuno¿tiin¡e folositoare pentruFoaie de cuno¿tiin¡e folositoare pentruFoaie de cuno¿tiin¡e folositoare pentruFoaie de cuno¿tiin¡e folositoare pentrumobilitatea tinerimei române. mobilitatea tinerimei române. mobilitatea tinerimei române. mobilitatea tinerimei române. mobilitatea tinerimei române. (((((Culturå, moralå, iubire de neam, ¿tiin¡å,Culturå, moralå, iubire de neam, ¿tiin¡å,Culturå, moralå, iubire de neam, ¿tiin¡å,Culturå, moralå, iubire de neam, ¿tiin¡å,Culturå, moralå, iubire de neam, ¿tiin¡å,muncåmuncåmuncåmuncåmuncå), prima revistå ¿colarå din istoria României.

În perioada 1895- 1896, Sala Milescu este închiriatå temporar ªcoliiNormale, motiv pentru care, în 1896, stagiunea curentå va începe abia învarå. GorjiulGorjiulGorjiulGorjiulGorjiul din 4 ¿i respectiv 11 iunie 1896 vorbe¿te de reprezentareapiesei Moartea lui Stambuloff Moartea lui Stambuloff Moartea lui Stambuloff Moartea lui Stambuloff Moartea lui Stambuloff , dar ¿i a unor bucå¡i teatrale alese, date,,cu scopul de a måri fondul pentru statuia lui Tudor Vladimirescu’’.

Trupa de turneu (preferåm aceastå denumire, întrucât documentelenu specificå dacå s-a jucat sau nu sub titulatura ,,Theatrului Român dinTheatrului Român dinTheatrului Român dinTheatrului Român dinTheatrului Român dinTg-JiuTg-JiuTg-JiuTg-JiuTg-Jiu’’) este aceea a lui Al. B. Leonescu-VAl. B. Leonescu-VAl. B. Leonescu-VAl. B. Leonescu-VAl. B. Leonescu-Vampiruampiruampiruampiruampiru, personalitatecontroversatå în epocå, actor de comedie ¿i unul dintre cei mai cunoscu¡iconducåtori de trupe itinerante din ¡arå.

A¿a cum vom vedea pe parcurs, Leonescu-Vampiru va gåsi în Tg-Jiuunul dintre ora¿ele pe care le va ,,bate" ani de-a rândul, stabilindu-¿i aiciun adevårat cap de pod.

În vara aceluia¿i an, se întâmplå evenimente generoase ¿i în privin¡amanifestårilor muzicale. Astfel, ªtefan Bobancu înfiin¡eazå o SocietateSocietateSocietateSocietateSocietategermanå de cântecegermanå de cântecegermanå de cântecegermanå de cântecegermanå de cântece, din care fac parte înså ¿i localnici români (GorjiulGorjiulGorjiulGorjiulGorjiul,nr. 9/ 11 iulie 1896).

La 17 septembrie, la Teatrul Milescu, are loc un prim concert al noiisocietå¡i, la care î¿i dau concursul violonistul Kneisel, la pian evoluând


- 67 -- 67 -- 67 -- 67 -- 67 -

cu succes surorile Angela ¿i Sabina Carabatescu, fiicele lui IonCarabatescu, prefect de Gorj la 1888 ¿i între 1895 ¿i 1899.

Publica¡ia Lupta JiuluiLupta JiuluiLupta JiuluiLupta JiuluiLupta Jiului (nr. 4/ 21 noiembrie 1896) men¡ioneazå cå, în16 noiembrie curent, avusese loc la Sala Milescu ,,întâia seratå coralå’’ aReuniunii germane de cântåri din Tg-JiuReuniunii germane de cântåri din Tg-JiuReuniunii germane de cântåri din Tg-JiuReuniunii germane de cântåri din Tg-JiuReuniunii germane de cântåri din Tg-Jiu, corul fiind condus de ªtefanBobancu.

Stagiunea teatralå propriu-ziså (1896 - 1897) a Theatrului Român dinTg-Jiu este deschiså la Teatrul Milescu de Direc¡iunea TDirec¡iunea TDirec¡iunea TDirec¡iunea TDirec¡iunea Teodorescu ¿ieodorescu ¿ieodorescu ¿ieodorescu ¿ieodorescu ¿iVVVVVale¿teanuale¿teanuale¿teanuale¿teanuale¿teanu.

Referitor la prezen¡a acesttora la conducerea Theatrului Român dinTheatrului Român dinTheatrului Român dinTheatrului Român dinTheatrului Român dinTg-JiuTg-JiuTg-JiuTg-JiuTg-Jiu, în Dosarul nr. 13/ 1897, fila 10 (Fond Primåria Tg-Jiu), sepåstreazå peti¡ia (cam bombasticå ¿i extrem de laudativå la adresa ora¿ului,în stilul ,,momentelor’’ lui Caragiale, dar, cu certitudine, dovadå clarå aunor lipsuri ¿i necazuri evidente) cu nr. 73/ 4 ianuarie 1897, pe care oredåm integral:

,,Domnule PrimarSub-semna¡ii conducåtori ai Trupei Dramatice din Tg-Jiuconducåtori ai Trupei Dramatice din Tg-Jiuconducåtori ai Trupei Dramatice din Tg-Jiuconducåtori ai Trupei Dramatice din Tg-Jiuconducåtori ai Trupei Dramatice din Tg-Jiu, unicul ora¿

în care tot-de-a-una a ¿tiut a încoraja ,,Artele’’, atât moralmente cât ¿imaterialmente. cu onoare face apel la bunåtatea Dvs. rugându-vå såbine-voi¡i a face så ni se acorde o subven¡ie, pentru a puteaa copericheltuielile fizice ¿i cele extra-ordinare ale întregii trupe.

Anul acesta fiind ¿i cheltuieli mai mari din cauze neprevåzute, la toatela toatela toatela toatela toaterepresenta¡iunile ce le-am dat pân’acumrepresenta¡iunile ce le-am dat pân’acumrepresenta¡iunile ce le-am dat pân’acumrepresenta¡iunile ce le-am dat pân’acumrepresenta¡iunile ce le-am dat pân’acum am avut deficituri, a¿a cå neeste imposibil a ne sus¡ine, cu toatå economia ce-am fåcut-o ¿i o facemîn via¡a noastrå privatå. -

Încredin¡a¡i de generozitatea Dvs., speråm cå ve¡i bine voi a ne acordamodesta noastrå cerere.

Primi¡i vå rog asigurarea distinsei noastre stime ¿i considera¡iuniD. Teodorescu O. (!) Vale¿teanuD-saleD-lui Primar al Urbei Târgu-Jiu"Cele douå sublinieri fåcute în textul peti¡iei ne apar¡in, ele certificând

faptul cå, pe de o parte, cei doi actori, în stagiunea 1896 - 1897, erauconducåtori ai trupei profesioniste Theatrul Român din Tg-Jiu, iar pe dealtå parte, cå stagiunea debutase cel pu¡in la nivelul lunii anterioare -decembrie 1896.

Conform tradi¡iei stabilite în Tg-Jiu, bånuim cå solicitarea celor doiactori a fost rezolvatå pozitiv de Consiliul comunal.


- 68 -- 68 -- 68 -- 68 -- 68 -

Oricum, anul 1897 pare a face parte dintre aceia care adunå într-uninterval de timp scurt tot atâtea evenimente culturale cât un deceniu întregaltådatå.

În ianuarie (GorjiulGorjiulGorjiulGorjiulGorjiul, nr. 22/ 16 I. 1897), ªtefan Bobancu înfiin¡eazåun Cor românesc.

În aprilie, actri¡a Penelopi Tånåsescu (GorjiulGorjiulGorjiulGorjiulGorjiul, nr. 44/ 6 aprilie 1897)då la Grådina Hotelului Cåmårå¿escuGrådina Hotelului Cåmårå¿escuGrådina Hotelului Cåmårå¿escuGrådina Hotelului Cåmårå¿escuGrådina Hotelului Cåmårå¿escu reprezenta¡ii cu Våduva cuVåduva cuVåduva cuVåduva cuVåduva cucameliicameliicameliicameliicamelii, actul al III-lea din vodevilul Lumpatius VLumpatius VLumpatius VLumpatius VLumpatius Vagabondusagabondusagabondusagabondusagabondus de IohannNepomuk Nestroy ¿i O vilå la ¿oseaO vilå la ¿oseaO vilå la ¿oseaO vilå la ¿oseaO vilå la ¿osea.

Acela¿i hebdomadar anun¡å, în nr. 46/ 29 mai 1897, turneul de varå alTeatrului Na¡ional din Craiova. Spectacolele au loc la Grådina Cåmårå-¿escu iar printre actorii prezen¡i se numårå Clotilda Caltfoglu, Ecaterina¿i Ion Livescu, S. Ionescu, Ion Fårcå¿anu, C. Garda, Dimancea etc.

Un eveniment inedit întâmplat la începutul toamnei aceluia¿i an 1897este comunicat de Vasile Cåråbi¿ în TTTTTerra Lituaerra Lituaerra Lituaerra Lituaerra Litua, nr. 2 (decembrie 1998):desfå¿urarea la Tg-Jiu, între 4 ¿i 9 septembrie 1897, a Congresului stu-Congresului stu-Congresului stu-Congresului stu-Congresului stu-den¡escden¡escden¡escden¡escden¡esc ce a reunit reprezentan¡ii Universitå¡ilor din Bucure¿ti ¿i Ia¿i.Pentru micul ora¿ a fost, desigur, mai mult decât låudabilå aceastå ini¡ia-tivå, autoritatea publicå (primar Titu Frumu¿anu) depunând mari eforturipentru asigurarea unor condi¡ii onorabile de sejur participan¡ilor. Con-form presei ie¿ene (EvenimentulEvenimentulEvenimentulEvenimentulEvenimentul ¿i OpiniaOpiniaOpiniaOpiniaOpinia/ septembrie 1897), congresulîn sine a fost un e¿ec, generat de orgoliile mai mult sau mai pu¡in îndrep-tå¡ite ale uneia sau alteia dintre cele douå universitå¡i. Greu de în¡eleseste ¿i atitudinea localnicilor. Retra¿i, temåtori, lipsi¡i de entuziasm, indi-rect au creat o atmosferå ostilå manifestårii:

,,În toate lucrårile congresului s-a våzut «o mare enervare». Ora¿ulTârgu-Jiu mic ¿i «primitiv», dupå pårerea unor ziari¿ti, a contribuit înmare parte la aceastå enervare. Popula¡ia i-a primit foarte råu. La toatecasele storurile erau trase la ferestre de parcå ar fi fost o invazie du¿manå¿i numai din când în când, din curiozitate, se ridica încet câte un col¡ destor sau de perdea, de dupå care, cei din caså se uitau discret la studen¡i.Nu putem ¿ti cauza unei astfel de atitudini din partea târgu-jienilor. Bånuim,totu¿i, cå aceasta se datore¿te studen¡ilor, care, probabil, au depå¿itnormele elementare de conduitå fa¡å de ora¿ul gazdå. Ei au fost gåzdui¡iîn cazarmå, socotitå pe atunci, «la doi kilometri» de ora¿, dupå ce solda¡iiau fost sco¿i în corturi."

Documentele de arhivå påstreazå, în felul lor, imaginea acestui congres.În Dosarul nr. 13/ 1897, fila 52 (Fond Primåria Tg-Jiu), se aflå adresa


- 69 -- 69 -- 69 -- 69 -- 69 -

(înregistratå sub nr. 4989/ 7 noiembrie 1897) prin care C. Chire¿i, antre-prenor al Hotelului Cåmårå¿escu (hotel situat pe locul caselor lui PanåGålbinicea, în zona fostei terase Victoria - azi, Keops -, lângå Facultateade drept a Universitå¡ii ,,Constantin Brâncu¿i"), solicitå ajutorul autoritå-¡ilor timpului pentru recuperarea datoriilor råmase neachitate în urmaserviciilor pe care hotelul le-a asigurat studen¡ilor condu¿i de profesorulGh. Tocilescu, anume banchetul ¿i excursia ce au avu loc cu acel prilej.

Stagiunea 1897-1898, dupå cum aratå documentele vremii, este des-chiså în noiembrie 1897, probabil tot la Teatrul Milescu, întrucât vremeanu putea permite la sfâr¿it de noiembrie evolu¡ii în Grådina de varå aunui hotel.

În dosarul nr. 13/1897, fila 57, se aflå Procesul verbal încheiat deTheodor Caraleca, subcomisar, care, la 21 noiembrie acel an, "transpor-tându-ne la domiciliul d-lor Marinescu ¿i Leonescu Arti¿ti din acestla domiciliul d-lor Marinescu ¿i Leonescu Arti¿ti din acestla domiciliul d-lor Marinescu ¿i Leonescu Arti¿ti din acestla domiciliul d-lor Marinescu ¿i Leonescu Arti¿ti din acestla domiciliul d-lor Marinescu ¿i Leonescu Arti¿ti din acestora¿ora¿ora¿ora¿ora¿, , , , , spre a le da în primire Conventu (conven¡ia, acordul, autoriza¡ia despectacole în acest caz, n.n.) cu Nr. 4932/ 97 al Domnului Primar’’, nu-igåse¿te pe cei doi, drept care este obligat så raporteze neîndeplinireamisiunii. Ca un vajnic Pristanda de Jiu, subcomisarul nu uitå så men¡io-neze cå, fiind în exerci¡iul func¡iunii, s-a cam luat la har¡å cu servitorulindolent, dar omite cu desåvâr¿ire så men¡ioneze adresa celor doi arti¿ti,amånunt care, aståzi, ne-ar fi fost extrem de folositor.

Documentul cu pricina este important din mai multe motive: certificåprezen¡a la Tg-Jiu a doi dintre cei mai cunoscu¡i conducåtori de trupeitinerante din epocå (Al. P. Marinescu - operetå ¿i Leonescu-Vampiru/farse ¿i comedii); demonstreazå cå ora¿ul devenise deja un punct extremde atractiv pentru profesioni¿tii artei dramatice, care aflaserå aici un felde Mecca a reprezenta¡iilor teatrale, fapt care ne obligå la a afirma cåautoritå¡ile administrative ale vremii acordau acestora ajutor material, fiedirect, printr-o cotå anume de subven¡ie de la bugetul local, fie indirect,prin scutiri de taxe; confirmå prin prezen¡a lui Al. P. Marinescu (cumnatcu Theodor Popescu) faptul cå acestuia Tg-Jiul îi era binecunoscut dinturnee anterioare, ca membru al trupei de familie Theodor Popescu; însfâr¿it, ne întåre¿te convingerea cå, din momentul apari¡iei lor, TeatrulMilescu (sala) ¿i Theatrul Român din Tg-Jiu (institu¡ia ¿i trupa profesio-nistå) au func¡ionat fårå întreruperi, având stagiuni permanente la fel camarile ora¿e ale României.

O imagine plasticå a lui Marinescu ne este oferitå de acela¿i V. Maxi-milian în Evocårile sale:


- 70 -- 70 -- 70 -- 70 -- 70 -

,,Parcå-l våd: îmbråcat cu paltonul såu cu pelerinå ¿i totdeauna cujoben, purtând în mâna stângå piese sau partituri de muzicå iar în mânadreaptå nelipsita sa umbrelå, Al. P. Marinescu avea caracteristica înfå¡i¿area unui director de teatru.

ªi-l mai våd în serile de spectacol, supraveghind intrarea publicului,în acela¿i pardesiu sau palton cu pelerinå, de sub care apåreau mânecu¡elede dantelå sau botforii de mu¿ama ai personajului în care trebuia så aparåpe scenå peste câteva minute.

Vigilent ¿i autoritar, dar corect; necru¡åtor cu arti¿tii nedisciplina¡i, dardrept, econom la vorbå în afarå de repeti¡ii, a¿a de econom încât la platalefurilor, fiecare angajat avea în plic pregåtitå suma ce avea de primit,evitând discu¡iile. ªi, totu¿i, Marinescu era deo volubilitate delicioaså caactor ¿i plin de duh când, în calitate de director, avea de comunicat cevapublicului.

Con¿tiinciozitatea cu care pregåtea reprezenta¡iile a råmas de pominåîn lumea actoriceascå. Se spune - ¿i nimeni din cei care l-au cunoscut nuse îndoie¿te - cå de¿i de aproape treizeci de zile juca în serie operetaPericolaPericolaPericolaPericolaPericola, Marinescu chema trupa în fiecare diminea¡å så repete aceaståoperetå. Dacå, în timpul reprezenta¡iei, vreun actor începea så încurcetextul rolului, Marinescu începea så tremure, se apuca cu mâinile deculisele decorului ¿i gemea de parcå ar fi fost cuprins de o durere fizicå."(V. Maximilian, op. cit., pg. 32 ¿i urm.)

Nu avem informa¡ii credibile privind componen¡a trupei deplasate laTg-Jiu, din aceasta înså puteau face parte unii dintre membrii de drept:tenorii Ion Båjenaru ¿i C. Bårcånescu, Nicu Poenaru, Irina Vlådaia, ElizaOdiseanu, Iosefina Gålu¿cå - solista operetei M-selle Nitouche de Hervè,Ion Anestin, Fårcå¿anu, N. Popescu, Ion Tånåsescu ¿i, posibil în acel an,ªtefan Iulian - cel care cuno¿tea ora¿ul din deplasårile anterioare.

Cât îl prive¿te pe Al. B. Leonescu, acesta va deschide la Tg-Jiu ¿istagiunea urmåtoare, 1898 - 1899, eveniment consemnat în Procesulverbal al ¿edin¡ei din 4 ianuarie 1899 a Consiliului Comunal, primarfiind Titu Frumu¿anu (Fond Primåria Tg-Jiu, dosar nr. 55/ 1899, fila 7).

La punctul 11 al Ordinii de zi a ¿edin¡ei se specificå:,,Cå Dl. Al. B. Leonescu artist teatral Cå Dl. Al. B. Leonescu artist teatral Cå Dl. Al. B. Leonescu artist teatral Cå Dl. Al. B. Leonescu artist teatral Cå Dl. Al. B. Leonescu artist teatral cu peti¡ia înregistratå la N. 71,

cerând cå de oare ce în toate ora¿ele se subven¡ioneazå între¡inereateatrelor ¿i cum D-sa a fåcut stagiunea anului 1898 - 1899 în acest ora¿a fåcut stagiunea anului 1898 - 1899 în acest ora¿a fåcut stagiunea anului 1898 - 1899 în acest ora¿a fåcut stagiunea anului 1898 - 1899 în acest ora¿a fåcut stagiunea anului 1898 - 1899 în acest ora¿cu o trupå de 16 arti¿ti sub direc¡ia D-salecu o trupå de 16 arti¿ti sub direc¡ia D-salecu o trupå de 16 arti¿ti sub direc¡ia D-salecu o trupå de 16 arti¿ti sub direc¡ia D-salecu o trupå de 16 arti¿ti sub direc¡ia D-sale ... {...} så fie subven¡ionat decåtre Casa orå¿eneascå localå..."


- 71 -- 71 -- 71 -- 71 -- 71 -

Dupå deliberåri, se propune ,,a se încuvin¡a D-lui Leonescu adjutorulde lei 150'’, care så i se dea din ,,creditul cheltuielilor extraordinare’’.

Acest A. B. Leonescu era poreclit Vampirul nu numai pentru cå ambelebuze îi erau despår¡ite la mijloc printr-o creståturå bine pronun¡atå, ci, separe, ¿i datoritå modului de-a dreptul satanic prin care reu¿ea så-¿i acoperecheltuielile de turneu, asigurându-¿i de fiecare datå chiar ¿i un micbeneficiu.

Avea în sânge abilitå¡i de impresar modern, nu de pu¡ine ori - maiexact, atunci când Teatrul Na¡ional din Bucure¿ti sau Ia¿i reu¿eau o montaredeosebitå - transportând o pieså cu protagoni¿ti cu tot în provincie ¿irealizând serii de spectacole profitabile din toate punctele de vedere.

Nu cunoa¿tem cine au fost cei 16 componen¡i ai trupei, nici dacåaceasta a jucat sub titulatura Theatrului Român din Tg-Jiu. Personal,suntem încredin¡a¡i cå a folosit-o, altminteri solicitarea de acordare desubven¡ie din partea Primåriei Tg-Jiu nu ar fi avut obiect, autoritateaadministrativå neavând nici un fel de obliga¡ie (nici måcar moralå) fa¡åde o trupå care nu-i reprezenta în vreun fel sau altul interesele culturale.În mod curent, trupa de turneu a lui Leonescu era compuså din el însu¿i,Petre Liciu, Vlad Cuzinsky, Hagiescu, însu¿i Nottara la un moment dat,dar, nu de pu¡ine ori cuprindea ¿i actori dileten¡i.

Cât prive¿te repertoriul, acesta era compus din comedii localizate oritraduse: Råpirea Sabinelor, Marchizul bucåtar, Zig-zagurile dragostei, Haicu nunta la Primårie, Escadronul trei, Manasse etc.

Cum reu¿ea Vampirul så convingå autoritå¡ile locale så bage mâna înbuzunar ori în visteria institu¡iei ca så vinå la Teatru? Simplu, pentru unhistrion plin de ¿arm ca el:

,,La ora 9 diminea¡a era în cancelaria colonelului regimentului respectivdin ora¿ unde se adunau to¡i ofi¡erii så-l asculte pe ,,Vampirul’’ povestindcum a fåcut el armata, de câte ori a fost ordonan¡å - bineîn¡eles pe scenå- farsele lui din timpul reprezenta¡iilor în care jucase, ca apoi så aducåvorba despre comedia Escadronul treiEscadronul treiEscadronul treiEscadronul treiEscadronul trei, localizare de Paul Gusty, cu carefåcea turneul ¿i pentru care venise så-¿i plaseze biletele de teatru.

La ora zece ,,Vampirul’’ ie¿ea pe poarta cazårmii cu banii încasa¡i dela casierul regimentului.

La ora unsprezece, dacå mai era vreun regiment în ora¿, îl gåseaigustând, alåturi de alt colonel, din probele de mâncare.

Cuno¿tea o lume întreagå ¿i se bucura de simpatia tuturor amatorilorde teatru. Acolo, înså, unde se întrecea pe el însu¿i ca povestitor, înveselind


- 72 -- 72 -- 72 -- 72 -- 72 -

pe consumatori, era în båcånia cu aperitive cea mai de seamå a ora¿ului."(V. Maximilian, op. cit., pg. 38)

Melodrame, operetå, comedii ... Acesta era repertoriul cu care sedesfåtau târgujienii la sfâr¿it de secol XIX, în somptuoasa ¿i elegantasalå a Teatrului Milescu ori înconjura¡i de arbu¿tii ¿i bolta de vi¡å de viede la Grådina Hotelului Cåmårå¿scu.

Procedeul solicitårii de subven¡ii din partea Primåriei se aplicå ¿i înstagiunea 1899 - 1900.

În acela¿i dosar nr. 55/ 1899, fila 229, se aflå Procesul verbal al ¿edin¡eidin 5 noiembrie a Consiliului Comunal Tg-Jiu (primar I. Câlniceanu),unde, la punctul 370 al Ordinii de zi, se men¡ioneazå ,,Cererea fåcutå deD-nii arti¿ti Olåreanu ¿i VD-nii arti¿ti Olåreanu ¿i VD-nii arti¿ti Olåreanu ¿i VD-nii arti¿ti Olåreanu ¿i VD-nii arti¿ti Olåreanu ¿i Vale¿teanuale¿teanuale¿teanuale¿teanuale¿teanu prin peti¡ia înregistratå la N. 4734/1899'’ prin care ace¿tia solicitå ,,subven¡ie pentru între¡inerea trupeiteatrale în acest ora¿ pe stagiunea anului 1899/1900 cum ¿i de a fi scutitteatrul de tacsele comunale."

Din aceea¿i filå aflåm cå membri Consiliului resping cererea, darformularea ,,de a fi scutit teatrulteatrulteatrulteatrulteatrul de tacsele comunale" (nu localul - careeste al lui Milescu - ci institu¡ia, trupa) ne îndreptå¡e¿te a considera cå ¿iîn acest an deschiderea stagiunii de spectacole la Tg-Jiu se face tot subautoritatea Theatrului RomânTheatrului RomânTheatrului RomânTheatrului RomânTheatrului Român.

Pe fila 237 verso a aceluia¿i dosar gåsim Procesul verbal al ¿edin¡eiordinare din 15 noiembrie 1899.

La punctul nr. 394 al Ordinii de zi (numerotarea problemelor în discu¡ienu se face pe criteriul de ¿edin¡å ci pe acela cronologic, începând cuprima chestiune dezbåtutå pe luna ianuarie ¿i sfâr¿ind cu ultima, dindecembrie curent, n.n.), se reia solicitarea celor doi, dar ¿i dezbatereaacesteia în Consiliu:

,,Asupra celei de a doå cerere a D-lor OlarianD-lor OlarianD-lor OlarianD-lor OlarianD-lor Olarian (Olåreanu?!, scrisul nune îngåduie o citire sigurå, n.n.), VVVVVale¿teanu, Råiciulescuale¿teanu, Råiciulescuale¿teanu, Råiciulescuale¿teanu, Råiciulescuale¿teanu, Råiciulescu ¿i al¡i arti¿tiînregistratå la nr. 5201/ 12 nov. 1899, de a lise da o subven¡iune pentruîntre¡inerea trupei teatrale pe stagiunea anului curent 1899/900 ¿i a fiscuti¡i de plata taxelor comunale.

Consiliul în vederea insistårei D-lui Ajutor de primar G. Stolojan cåde vreme ce autoritatea comunalå este datoare a înlesni Orå¿enilormijloace de distrac¡ie ¿i cum pe de oparte arti¿ti sosi¡i în acest ora¿i pentrua da representa¡iuni teatrale pe sesonul ernei curente 1899/900 sunt foartesåraci, iar pe de altå parte cå facia de (fa¡å de, n.n) criza în care se gåsescorå¿eni, teatrul este pu¡in frecventat de public. -


- 73 -- 73 -- 73 -- 73 -- 73 -

În vedere cå Casa Comunalå nu dispune de mijloace båne¿ti,-Admite cererea în parte ¿i în Consecin¡å

Decideca representa¡iunile teatrale ce vor da actuala trupå a Domnilorrepresenta¡iunile teatrale ce vor da actuala trupå a Domnilorrepresenta¡iunile teatrale ce vor da actuala trupå a Domnilorrepresenta¡iunile teatrale ce vor da actuala trupå a Domnilorrepresenta¡iunile teatrale ce vor da actuala trupå a Domnilor

Olarian, VOlarian, VOlarian, VOlarian, VOlarian, Vale¿teanu, Sinescu, Råiciulescu ¿i Cåi¿anu, pe iarna curentåale¿teanu, Sinescu, Råiciulescu ¿i Cåi¿anu, pe iarna curentåale¿teanu, Sinescu, Råiciulescu ¿i Cåi¿anu, pe iarna curentåale¿teanu, Sinescu, Råiciulescu ¿i Cåi¿anu, pe iarna curentåale¿teanu, Sinescu, Råiciulescu ¿i Cåi¿anu, pe iarna curentåså fie scutite de plata taxelor comunale. - Numai pentru ace¿tia ¿i numaiså fie scutite de plata taxelor comunale. - Numai pentru ace¿tia ¿i numaiså fie scutite de plata taxelor comunale. - Numai pentru ace¿tia ¿i numaiså fie scutite de plata taxelor comunale. - Numai pentru ace¿tia ¿i numaiså fie scutite de plata taxelor comunale. - Numai pentru ace¿tia ¿i numaipe sesonul ernei curente 1899/900 cu începerepe sesonul ernei curente 1899/900 cu începerepe sesonul ernei curente 1899/900 cu începerepe sesonul ernei curente 1899/900 cu începerepe sesonul ernei curente 1899/900 cu începere de la 15 Noembre 1899de la 15 Noembre 1899de la 15 Noembre 1899de la 15 Noembre 1899de la 15 Noembre 1899".

Ultimele douå luni ale veacului nu puteau a afla în capitala Gorjuluidecât pe acela care, cu mai bine de douå decenii în urmå, pusese bazeleteatrului profesionist pe meleagurile Jiului de Sus: Theodor Popescu.Gazeta nouåGazeta nouåGazeta nouåGazeta nouåGazeta nouå din Craiova, nr. 23/ 23 noiembrie 1900, men¡ioneazå cåtrupa acestuia a jucat aici HaimanaleleHaimanaleleHaimanaleleHaimanaleleHaimanalele de Mihail Pascaly ¿i ArticolulArticolulArticolulArticolulArticolul214 cod civil 214 cod civil 214 cod civil 214 cod civil 214 cod civil - o adaptare dupå I.L.Caragiale.

*****Sfâr¿itul de secol s-a scurs pentru familia Visner în tihnå, fårå întâmplåri

deosebite.În orå¿elul patriarhal evenimentele cu adevårat importante erau pu¡ine,

iar atunci când se petreceau cåpåtau dimensiuni legendare.Lumea ,,bunå" petrecea serile, din primåvarå pânå în toamnå, la terasa

,,neam¡ului" sau la noua Grådinå a Hotelului Cåmårå¿escu de pe CaleaVictoriei, unde banda lui Muscalagiu cânta noapte de noapte, uneori pânåîn zori.

Era la modå o roman¡å ce tocmai apåruse la Bucure¿ti, fredonatå searåde searå de låutari. Versurile, duioase, fåceau victime sigure printre inimilesim¡itoare ale târgove¡elor:

,,Iubitul meu nu este prin¡,El n-are grijå, nici dorin¡i,ªi nici palate..."O cântau ¿i elevii din ultimul an de la ,,Tudor", ¿i precupe¡ele, ¿i

servitoarele de la båcånie, ¿i tinerii func¡ionari ori ofi¡erii care umpleaupânå la refuz cele douå terase. Melodia plutea în aer ca o perdea de fum,dând buzna cu obråznicie prin ferestrele deschise ale caselor ¿i prin u¿iledughenelor, strecurându-se viclean prin ungherele iatacelor de la mahalale¿i punând pe jar sufletele nevinovate ale nevestelor ¿i fetelor de tejghetari.

O vreme s-a auzit cå o ,,artistå" care fåcuse un amor nefericit pentruun mare negustor ar fi nåscut pe scenå, la ,,Milescu", dupå care ¿i-ar filuat lumea în cap, fugind dupå ce aruncase copilul în Jiu. Poli¡ia cercetase


- 74 -- 74 -- 74 -- 74 -- 74 -

cazul cam în dorul lelii ¿i, dupå o vreme, zvonul s-a îngropat singur, caorice zvon.

Cam aceasta era atmosfera micului târg de pe malul Jiului de Sus, ceaîn care Josephina î¿i petrece adolescen¡a ¿i o parte a tinere¡ii. O atmosferåpromi¡åtoare pentru o tânårå nu lipsitå de posibilitå¡i materiale ¿i care,datoritå acestui fapt, putea så-¿i petreacå o parte a timpului liber fiemergând la teatru, fie råsfoind presa vremii, fie citind un roman¡ la modåîn care eroina principalå, romanticå ¿i plinå de candoare, î¿i va vedearåsplåtitå puritatea sentimentelor prin cåsåtoria cu un necunoscut frumos¿i tandru. Sigur, un fel de via¡å tråitå sub un clopot de sticlå ¿i în care, dinpåcate, imaginea despre lume a tinerelor fete nu concordå cu lumea realå,plinå de cu totul altfel de fiin¡e decât cele angelice din foiletoaneletimpului.

Nu altfel s-a întâmplat ¿i cu Josefina:,,{...} Pe malul JiuluiPe malul JiuluiPe malul JiuluiPe malul JiuluiPe malul Jiului {...} ... venea lumea så bea bere <<la neam¡ula neam¡ula neam¡ula neam¡ula neam¡u,

la Vissner>>. Într-o zi a apårut ¿i tata la o halbå de bere. Era student lamedicinå veterinarå ¿i gazetar la Epoca ¿i umbla prin ¡arå în cåutare desubiecte pentru articole. Când a våzut-o pe mama a fåcut pentru ea un<<coup de foudre>> - cum se spune. Naivå, timidå, fragilå, departe deperfidiile vie¡ii, mama s-a îndrågostit de tata nebune¿te. Bunicii i-aucåsåtorit, le-au dat foarte mul¡i bani ¿i au plecat så locuiascå la Gala¡i,unde bunica, care era fiica consulului austriac din acest ora¿, avea câtevacase." (Ludmila Patlanjoglu, art. cit.)

Constantin Glodeanu, un tânår de 26 ani la acea datå, avea înså alttemperament ¿i altå fire decât ,,nem¡ii" din Tg-Jiu:

,,Fericirea a fost scurtå. Tata era o fire pasionalå, un bårbat frumos,înalt, cu pårul ondulat, un gen de Leonard cu mare seduc¡ie. Îi plåceavia¡a boemå, iubea femeile, båutura, petrecerile. Mama a fost sacrificatålângå el pentru cå aceste vicii nu l-au påråsit niciodatå." (idem, art. citat)

Påråsitå de so¡, departe de pårin¡ii afla¡i la Tg-Jiu, Josefina, la vârstade 24 ani, o va na¿te pe Elvira pe 13 mai 1904, la clinica mediculuiDråghicescu din Bucure¿ti. Patima mamei sale pentru ConstantinGlodeanu, a¿a cum afirmå dupå ani Elvira, o va face pe cea dintâi så nuvrea så-¿i alåpteze copilul într-o primå fazå, de supårare cå nou nåscutulnu era båiat, ceea ce, probabil, l-ar fi înmuiat pe fugar, fåcându-l så seîntoarcå la ea.

Acesta se întoarce totu¿i, le ia pe cele douå din clinicå ¿i pleacå laTg-Jiu, unde este primit precum fiul råtåcitor, iertat, cadorisit cu bani ¿i


- 75 -- 75 -- 75 -- 75 -- 75 -

trimis, împreunå cu familia, din nou, la Gala¡i. Numai cå fericirea a duratdoar o lunå, Constantin a reînceput escapadele, iar Iosif Visner a trebuitså le aducå pe cele douå acaså, la Tg-Jiu. Precum în melodrame,Constantin revine spå¿it, promi¡ând iarå¿i câte-n lunå ¿i stele. De dataaceasta, neam¡ul i-a tras douå palme zdravene ¿i l-a dat pe u¿å afarå.

Durerea Josefinei nu are margini, e¿ecul întemeierii unei familiiadevårate urmårind-o toatå via¡a:

,,Disperatå, mama a încercat så se spânzure în podul casei, dar bunicula urmårit-o ¿i a smuls-o în ultima clipå din ¿treang. Era un ¿oc prea puternicpentru ea. Nimic nu o mai atrågea, se însingurase de lume, avea cumplitecrize de melancolie. Nu a mai vrut så audå de o altå cåsåtorie, de¿i surorileei doreau så o mårite. Tot restul vie¡ii a tråit ca o sfântå, nu a mai existatnici un alt bårbat pentru ea. ªi acum simt o strângere de inimå, când îmiamintesc cum o gåseam cu ochii în lacrimi, lângå fotografia lui tata, carese afla pe maså, în camera noastrå.

Când eram copil, tot timpul sårutam aceastå pozå, o mângâiam ¿i îla¿teptam. «Când vine tata, vreau så-l våd!». Mi se spuneau tot felul deminciuni: tata o så vie ... dar n-a venit. Eu nu l-am våzut pe tata niciodatåîn carne ¿i oase. Când m-am fåcut mare ¿i mi-am dat seama de felulnemilos în care s-a purtat cu noi, am rupt fotografia. L-am urât cumplit.Am fost, într-un fel, un copil orfan. Am tråit håituitå de aceastå absen¡å."(ibidem, art.cit.)

Drama copilului crescut fårå tatå o va urmåri toatå via¡a pe Elvira:,,N-am în¡eles niciodatå de ce tatål meu a påråsit-o pe mama, când eu

aveam un an ¿i jumåtate. Nu atunci, n-am în¡eles mai târziu, când puteamså în¡eleg, nu pricep nici acum cum a putut så-mi facå a¿a ceva. A plecat¿i dus a fost. Nu l-am cunoscut niciodatå."

Se pare totu¿i cå acesta a urmårit, în felul såu, destinul fiiceiabandonate:

,,Cândva, în timpul unui spectacol în care jucam, s-a iscat în salå orumoare, o agita¡ie. Unui spectator i se fåcuse råu. Mi s-a spus, mai târziu,cå ar fi fost tatål meu. Chiar dacå l-a¿ fi cunoscut, nu-l iertam. Cum aputut s-o påråseascå pe mama a¿a, pe mama mea, care abia a fost salvatå,care avrut så se sinucidå, fiindcå îl iubea nespus? E adevårat, era ¿i elfrumos, cuceritor." (Nicolae Arsenie, Zece întrebåri la superlativ, Adevårulliterar ¿i artistic, nr. 46/16-22 dece. 1990)

Absen¡a tatålui le-a unit înså pentru totdeauna pe mamå ¿i fiicå,Josefina devenind pentru Elvira fiin¡a cea mai importantå de pe påmânt.


- 76 -- 76 -- 76 -- 76 -- 76 -

În acela¿i timp înså, le-a modificat destinul, cele douå trebuind så sedescurce de acum singure. Mai întâi, începând cu anul 1907, au vie¡uit obunå bucatå de vreme în casa måtu¿ii Laura, Josefina ajutându-¿i sora lasupravegherea treburilor casnice ¿i primirea oaspe¡ilor care treceau despragul influentului såu cumnat.

Cât o prive¿te pe Elvira, aceasta se joacå împreunå cu verii såi, urmeazåcursurile ªcolii primare de fete din Tg-Jiu ¿i, mai ales, î¿i asumå respon-sabilitatea de a o proteja pe mama sa, datorie care o va înso¡i pânå înclipa despår¡irii definitive de aceasta:

,,Tata ne-a påråsit devreme, a mai revenit de câteva ori, pentru cå mamaîl iubea cu patimå, dar noi am råmas singure, la o måtu¿å. Am stat alåturide mama pânå în ultima clipå. Am adorat-o." (Carmen Dumitrescu, ElviraGodeanu: 85 de ani/ Replici pe scena vie¡ii, Almanah Flacåra, 1989)

Dupå moartea lui Floru Aluneanu, care la momentul cåsåtoriei cuLaura avea deja 75 ani, aceasta din urmå se va recåsåtori cu subprefectulde Gorj, avocatul Mitrescu, a cårui re¿edin¡å se afla la Tg- Cårbune¿ti,localitate în care Josefina ¿i Elvira au urmat-o pe frumoasa Eleonorapentru scurtå perioadå de timp.

Avatarurile celor douå nu cunosc înså odihnå. Obligate de soartå såaccepte ca singurå variantå sprijinul Laurei, se mutå împreunå cu familiaacesteia la Titu, pe mo¿ia råmaså de la Aluneanu, mo¿ie cu problemeînså, pierdutå în cele din urmå de noul so¡, fapt care a dus ¿i la despår¡ireaJosephinei de sora sa.

Silitå de împrejuråri ca de acum så-¿i câ¿tige existen¡a prin propriileputeri, mama Elvirei se mutå la Caracal ¿i devine secretar-administratorla pensionul doamnei Lilly Puricescu, fiicå a prin¡esei Levidis, o femeiecu vastå culturå, doctor în litere la Sorbona ¿i bunå cunoscåtoare a limbilorfrancezå, germanå, greacå, latinå ¿i sanscritå.

Aici, la Caracal, Elvira va urma cursurile pensionului condus dedoamna Puricescu, desåvâr¿indu ¿i studiile liceale ¿i devenind posesoareaunei zestre intelectuale cât se poate de solide.

Prin 1921 - odatå cu inten¡ia Elvirei de a urma Conservatorul, celedouå se mutå în Bucure¿ti, în casa Mitei mai întâi, mai apoi în zonaCi¿migiului ¿i a Bisericii Amzei.

În tot acest råstimp, pânå la moartea Josefinei, survenitå în 1946 (infor-ma¡ie existentå în Cererea pentru eliberarea unui pa¿aport de cålåtorie înR.F.G. ¿i Fran¡a, în iulie 1983), Elvira va continua så-¿i idolatrizeze mama,fiindu-i alåturi în fiecare clipå.


- 77 -- 77 -- 77 -- 77 -- 77 -

Când aceasta a trecut în nefiin¡å, Elvira se afla în repeti¡ii la ,,Dama cucamelii".

Drama tråitå atunci este surprinså de Alexandru Kiri¡escu în articolulElvira Godeanu - artistå ¿i femeie, publicat în Rampa, la 11 noiembrie1946:

,,Dar de-a lungul cårei intime tragedii, Dumnezeule, au avut loc repe-ti¡iile ¿i premiera ... Fåptura pe care Elvira a iubit-o mai mult decât oricepe lume, mama ei, zåcea chinuitå de o boalå cumplitå ¿i care nu iartå.

Elvira venea la repeti¡ii lividå, cu ochii ar¿i de plâns, în anumite mo-mente pårea o biatå halucinatå orbecåind într-o suferin¡å fårå scåpare.

Cei din jurul ei, în preajma premierei, o între¡ineau cu minciuni penibile¿i îngrozi¡i nu ¿tiam ce så mai nåscocim ... pânå în ziua în care inevitabiluls-a produs.

Elvira n-a ¿tiut nimic - catastrofa o învåluia înså, sim¡ea dincolo desurâsurile noastre silite, ceva groaznic, dar îi era fricå så întrebe - numaibuzele ei murmurau convulsiv ,,mama, mama" ... ,,spune¡i-mi ce e cumama" ... în vreme ce cabiniera îi potrivea cutele rochiei sale regale decatifea neagrå din actul III ¿i îi trecea evantaiul de dantelå.

Când nu se mai putea ascunde nimic, i-am spus. N-a¿ vrea så maiapuc ceasuri la fel, a¿ vrea så uit fåptura aceea rigidå, lungitå pe o bancåla Bellu, stråduindu-ne så o aducem în sim¡iri, apoi mototolul înfå¿uratîn våluri negre, târât pe pietri¿ul aleilor, în urma sicriului ce-i închideadragostea ei dispårutå ... pentru ca dupå douå ore s-o revedem în teatru,readuså în sim¡iri cu injec¡ii, supravegheatå de medic ... Prin col¡uri cama-razii, femeile de serviciu plângeau ...

Eram cu to¡ii în culise ... iat-o în toaleta albå a Margueritei, cu buche¡elulde camelii în mânå, înmånu¿atå pânå la coate - ne apropiem, încercåmså-i spunem ceva... Nu ne recunoa¿te pe nici unul. Intrå în scenå - unropot de plauze, ova¡ii care cutremurå teatrul - publicul care aflase îidådea Elvirei cea mai directå, cea mai mi¿cåtoare dovadå de simpatie.Atunci, nemai putândându-se ståpâni, s-a clåtinat, a început så plângå ...niciodatå Marguerite Gautier n-a jucat mai convingåtor, mai mi¿cåtor.Era o durere neîntreruptå, când sughi¡atå, când urlatå în strigåte cumplite."

Cât îl prive¿te pe Constantin Glodeanu, acesta, conform datelor dincererea men¡ionatå mai sus, se såvâr¿ise din via¡å cu 7 ani mai devreme,în 1939, la doar 61 de ani.


- 78 -- 78 -- 78 -- 78 -- 78 -

3. 3. 3. 3. 3. Am învå¡at bine, n-am fost premiantåAm învå¡at bine, n-am fost premiantåAm învå¡at bine, n-am fost premiantåAm învå¡at bine, n-am fost premiantåAm învå¡at bine, n-am fost premiantå

Existå nu pu¡ine zone de umbrå în via¡a viitoarei actri¡e, fragmente detimp cårora, din motive nu u¿or explicabile, biografii de pânå acum nuau vrut sau nu au putut så le dea de capåt.

Unele dintre confuziile privind datarea unor evenimente par a fi voite¿i apar¡in, indubitabil, Elvirei, ele fiind create în scopul nemårturisit, darevident al amplificårii dozei de mister din jurul persoanei sale, ¿tiutå ¿iacceptatå fiind aplecarea irepresibilå spre narcisism a oricårui artist.

Altele se datoreazå unor infidelitå¡i fire¿ti ale memoriei sau sunt puseîn circula¡ie de Emil Prager care - probabil din dorin¡a de a asigura ¿iproteja intimitatea ¿i chiar securitatea so¡iei - avanseazå perioade de timpsau informa¡ii biografice cel pu¡in discutabile, dacå nu incorecte de-adreptul.

Mai trebuie luatå în calcul apoi ¿i lunga plajå de timp pe care s-a întinsvia¡a ¿i cariera uneia dintre marile personalitå¡i teatrale feminine alesecolului XX, în cei 87 de ani petrecându-se douå råzboaie mondiale ¿idouå mari frânturi istorice - instaurarea regimului politic comunist înmartie 1946 ¿i råsturnarea acestuia, în decembrie 1989 -, fiecare dintreaceste evenimente punându-¿i ampreta ¿i pe destinul Elvirei.

Nu mai pu¡in adevårat este ¿i faptul cå mai to¡i cei care s-au aplecatasupra posteritå¡ii artistei au preferat så acorde gir absolut declara¡iilorde preså ale acesteia, låsându-se iremediabil subjuga¡i de personalitateafascinantå a ei ¿i preferând, deseori, råspunsuri echivoce ¿i aproximåri;majoritatea interviurilor cu tentå biograficå luate acesteia apar¡ine, dealtfel, deceniilor 8 ¿i 9 ale secolului XX, când mitul Elvirei ajunsese la


- 79 -- 79 -- 79 -- 79 -- 79 -

apogeu ¿i când sublinierea distinc¡iei, elegan¡ei ¿i rafinamentului eiconstituiau pentru jurnali¿ti tot atâtea motive de a se îndepårta måcarpentru câteva momente de falsele modele promovate de un comunismdin ce în ce mai primitiv.

În fine, cel dintâi autor al unei monografii despre Elvira ¿i, în acela¿itimp, primul care - la mai bine de zece ani de la trecerea în nefiin¡å aacesteia - putea avea distan¡a necesarå fa¡å de divå, întru-cât apela doarla råceala documentelor, nu ¿i la prezen¡a tulburåtoare a ei - ¿i îl numimaici pe dr. Ion Mocioi (Elvira Godeanu - reginå a teatrului românesc,Editura Spicon, Tg-Jiu, 2002) - laså câteodatå loc unor interpretårisubiective ori unor afirma¡ii care contrazic eviden¡a istoricå a uneia saualteia dintre perioadele de via¡å ale protagonistei studiului domniei-sale.

Asta nu-i råpe¿te, desigur, calitatea de cel dintâi monograf aplicat, deprim cercetåtor care încearcå a pune ordine într-un noian de informa¡iideseori derutante.

Nu am vrea så se în¡eleagå de aici cå suntem posesor al adevåruluiabsolut, ci doar cå am avut ¿ansa nesperatå vreodatå de a intra în posesiaunor documente de familie sau de arhivå pu¡in sau deloc cunoscute pânåacum ¿i care låmuresc în bunå måsurå måcar o parte dintre umbrele ceîncå persistå asupra vie¡ii actri¡ei. Sau, ca så folosesc o sintagmå dragåElvirei, am tråit miracolul de a deschide sertarul cu umbre.

Ce se afla acolo ¿i cât de important este acel ceva, vom vedea în celece urmeazå.

*****Înainte de toate înså, vom cåuta så recreem atmosfera micului târg de

pe malul Jiului, încercând så vedem ora¿ul prin ochii copilului care îi vaaduce un plus de celebritate.

Începutul celui de-al XX-lea secol, gåse¿te Târgu-Jiul într-un ampluproces de înnoire urbanisticå dar ¿i spiritualå. Se finalizase noua clådirea Primåriei (aståzi, Palatul Administrativ al jude¡ului), apåruse primaªcoalå de ceramicå din ¡arå, pe 4 decembrie 1902 avusese loc primulconcert al Societå¡ii coral-filarmonice ,,Lyra Gorjului", iar pe 17 iunie1904, la Grådina Hotel Cåmårå¿escu (actualmente terasa Keops),târgove¡ii vizionaserå cel dintâi spectacol al Teatrului de varietå¡i Tg-Jiu.

Din påcate, tot acum documentele locale nu mai consemneazå nicioinforma¡ie despre Theatrul Român din Tg-Jiu, activitatea acestei primetrupe profesioniste de spectacol dispårând definitiv din peisajul cultural


- 80 -- 80 -- 80 -- 80 -- 80 -

al urbei. La sala Milescu înså, companii teatrale de renume continuå såaducå bucurii localnicilor.

ªi înfå¡i¿area ora¿ului se schimbase în bine, datoritå unor importanteini¡iative edilitare. În nr. 4/ 5 noiembrie 1906 al revistei ,,Jiul" suntconsemnate lucrårile efectuate sub administra¡ia conservatorilor începândcu 22 decembrie 1904:

- facerea uzinei electrice;- construirea Bulevardului ,,C. A. Rossetti" (actualmente Bulevardul

,,Constantin Brâncu¿i");- facerea digului de apårare a malului stâng al Jiului;- modernizarea Grådinii Publice dupå planurile lui Redonte: realizarea

împrejmuirii; construirea unui pavilion pentru muzicå, a unei fântâniarteziene ¿i a unei sere; achizi¡ionarea a douå vase de fier, a unui port-afi¿¿i a unei statui etc.

O imagine edificatoare se desprinde înså din comentariile fåcute deAlexandru ªtefulescu în a sa fundamentalå Istorie a Târgu-Jiului (1906):

,,{...} se desfå¿oarå azi strade largi, bine aliniate, bine iluminate ¿ibine pavate. {...} Calea Victoriei a¿ternutå cu piatrå cubicå, cu trotuarecu asfalt, cu frumoase hoteluri, case ¿i måre¡ul palat municipal, una dincele mai splendide clådiri cu primårii urbane din ¡arå.

În locul caselor de lemn ori de nuiele lipite cu påmânt, cu prispe sautârna¡uri, care cu fa¡a care cu spatele la uli¡å, care cu garduri de måråcini,care cu stobori, care acoperite cu prå¿tilå, care cu fân sau coceni, seînal¡å acum edificii mari de zid construite cu elegan¡å ¿i esteticå, cu ferestrelargi ¿i luminoase, cu temelii de piatrå cioplitå ¿i cimentatå, cu acoperi¿uride fier sau ¡iglå în diferite forme care de care mai estetic cu turnuri, cedau ora¿ului un aspect cu totul deosebit, atât ca frumuse¡e cât ¿i ca stil,iar cur¡ile îngrådite cu stachete de lemn vopsit sau de fier cu temeliile depiatrå cioplitå. Toate trotuarele din centrul ora¿ului sunt de asfalt cubordurå de piatrå împodobite pe unele locuri cu planta¡iuni de castani ¿isalcâmi altoi¡i. {...} Cazårmile de pe Obrejie, pitoreasca comunica¡ie cuTransilvania prin renumita ¿osea Lainici - ingenios monument de artåinginereascå - legåtura prin linia feratå cu capitala ¿i celelalte jude¡e îiprevestesc un viitor frumos ¿i apropiat ¿i cu drept cuvânt, cåci de aici aupornit multe îndemnuri patriotice ¿i generoase.

{...} Rådicarea ora¿ului din starea orientalå în care se afla se datore¿teatât Administra¡iei conservatoare de la 1888 (prefec¡i Toma Cåmårå¿escu,Ioan Gr. Såftoiu, V. I. Popescu-Pepile, n.n.), când s-a înzestrat ora¿ul din


- 81 -- 81 -- 81 -- 81 -- 81 -

partea Statului cu localul Gimnaziului, cu pavarea Str. Victoria cu piatråcubicå, podul de fier, apoi construirea spitalului jude¡ean, a arestuluipreventiv, asfaltarea ¿i plantarea Str. Unirea cu castani, din casa jude¡uluietc., cât ¿i Administra¡iunii liberale (primari Titu D. Frumu¿anu, EugeniuPåråianu-Cuca, mai apoi, n.n.) din 1895, când s-a continuat ¿i desåvâr¿ittot ce råmåsese neterminat, mai adåugându-se ¿i altele ca statuia lui Tu-dor Vladimirescu, squarul în care se aflå statuia, cheiul Jiului, palatulmunicipal ¿i construc¡iunea bulevardului la garå.

Cât prive¿te monumentul cel mai iubit al ora¿ului, acesta råmâneGrådina Publicå, una din cele mai frumoase din ¡arå.

Într-adevår, Grådina Publicå apåratå de puternicul chei, cu intrarea saprin cele douå scåri de piatrå trainicå, a¿ezate paralel ¿i cu grilajuri defier, cu zåvoiul såu secular cu colosalele sale ronduri, în care florile seîngânå într-un råpitor concert de culori, bogatå în alei admirabile de teicu miros îmbåtåtor, cu sere minunate ¿i pepiniere neîntrecute farmecåochiul ¿i încålze¿te inima." (Al. ªtefulescu, op. cit., pg. 99 ¿i urm.)

Imaginea de mic Eden a Târgu-Jiului este remarcatå ¿i de MihailCruceanu, poetul ¿i militantul socialist fiind o vreme profesor alGimnaziului ,,Tudor Vladimirescu":

,,Pe la începutul secolului nostru, Tg.Jiul era un orå¿el de vreocinci-¿ase mii de locuitori, peste care soarele dimine¡ilor albea casele înmijlocul grådinilor înverzite.

Câteva clådiri publice, tribunalul, gimnaziul, primåria în stil maur,ie¿eau la ivealå din mijlocul celorlalte case, parcå mirate de lini¿tea ce seråspândea în jurul lor, venitå din dosul digului, ce stråjuia apele Jiului,cu murmurul neobosit al valurilor lui. ªi lini¿tea aceasta trecea prin grådinapublicå, pânå la garå, ¿i de acolo se pierdea.

Dar sufletele oamenilor se fråmântau oriunde." (Mihail Cruceanu, Devorbå cu trecutul ... ... ... ... ..., Editura Minerva, 1973, pg. 66)

*****Revenind la sertarul cu umbre, un prim impediment este acela de a

låmuri misterul numelui de familie.În toate documentele în care existå informa¡ii despre pårin¡ii Josefina

¿i Constantin - ¿i enumeråm aici Certificatul de na¿tere al Elvirei,Certificatul de absolvire a ªcolii primare de fete nr. 1 Tg-Jiu, Certificatulde cåsåtorie cu Emil Prager, Carnetul de muncå eliberat de Teatrul Na¡ionalBucure¿ti, carnete sindicale etc., publicate de noi, în copie, în volumul


- 82 -- 82 -- 82 -- 82 -- 82 -

,,Vie¡ile Elvirei Godeanu", Ed. Centrului Jude¡ean al Crea¡ie Gorj, Tg-Jiu,2004 - numele sub care sunt înregistra¡i cei doi este acela de GlodeanuGlodeanuGlodeanuGlodeanuGlodeanu.

Mai mult, Certificatul de absolvire a studiilor primare este eliberat penumele elevei Glodeanu C. ElviraGlodeanu C. ElviraGlodeanu C. ElviraGlodeanu C. ElviraGlodeanu C. Elvira. În acela¿i act apare înså ¿i noutatea:în dreptul rubricii cu semnåtura absolventei, numele în clar scris chiar deposesor este Godeanu C. ElviraGodeanu C. ElviraGodeanu C. ElviraGodeanu C. ElviraGodeanu C. Elvira. Din acest moment, toate înscrisurileulterioare påstreazå forma respectivå.

Gre¿ealå fåcutå de tânårå, pseudonim, modificare inten¡ionatå ... numaiea putea så ¿tie, dar asupra acestui lucru n-a întrebat-o niciodatå nimeni¿i nici ea nu a fåcut vreodatå cea mai micå referire.

*****Elvira se na¿te a¿adar, la 13 mai 1904, la Bucure¿ti, în clinica profeso-

rului Dråghicescu.Dupå mårturisirile fåcute mult mai târziu, a fost un copil nedorit de

pårin¡i: tatål nu era de fa¡å, ca de obicei, iar mama acuza o depresieprofundå generatå de absen¡a ¿i lipsa de implicare în via¡a de familie aacestuia:

,,Fårå so¡ lângå ea, departe de pårin¡i, care se aflau la Tg-Jiu, mamas-a chinuit trei zile ¿i trei nop¡i ca så må aducå pe lume.

{...} Dar mama a refuzat så må vadå ¿i så må alåpteze. Î¿i dorea unbåiat care spera cå îl va schimba pe tata. Moa¿a s-a oferit så må înfieze ¿imama a fost de acord. Dupå câteva zile a apårut tata ca a întrebat patetic:«Unde este copilul meu?», apoi ne-a luat ¿i ne-a adus pe mine ¿i pemama la Tg-Jiu, la bunici." (Ludmila Patlanjoglu, Elvira...,,,,, Adevårul literar¿i artistic, nr. 251/ 15 ian. 1995)

Prenumele primit va fi unul inspirat din cår¡ile citite în adolescen¡å deJosefina:

,,Mama citise un roman ¿i îi plåcuse eroina care purta numele Elvira.Atunci ¿i-a spus cå, dacå o så aibå o fatå, a¿a o va boteza." (LudmilaPatlanjoglu, art. cit.)

Bunå alegere, care prevestea un destin fascinant pentru purtåtoarealui:

,,Elvira Godeanu:Reginå a scenei ¿i a farmecului românesc.Elvira Godeanu:Nu! E prea lung ¿i prea ceremonios! ... E pentru afi¿ul premierei, pentru

serile de galå când publicul ei, care ca tot publicul de teatru românesc se


- 83 -- 83 -- 83 -- 83 -- 83 -

strive¿te în sålile de spectacole, a¿teptând în bâzâitul de stup de albineprea plin, freamåtul cortinei gata så-¿i desfacå faldurile. Prefer: Elvira, ¿iatât!

Pentru cå este mai mult decât un nume: o lozincå, o invita¡iune la toatefermecåtoarele bucurii pentru mii ¿i mii de inimi. Aceste trei silabe dulci¿i muzicale au devenit atât de iubite, atât de populare, încât nu mai enevoie de nimic: Elvira! Am våzut-o pe stradå pe Elvira! ªi nimeni numai întreabå: - Care Elvira? Godeanu?

Nume predestinat. L-a mai purtat o altå magicianå a scenei ¿i afrumuse¡ii: Elvira Popescu.

Dar aceea ne-a påråsit. Astålaltå Elvirå e a noastrå ¿i råmâne a noastrå,statornic ¿i påtima¿ a ¡årii sale, cu toate solicitårile care i-au venit depretutindeni ¿i continuå så-i vie." (Alexandru Kiri¡escu, Elvira Godeanu -artistå ¿i femeie, Rampa, luni 11 noiembrie 1946)

Venirea pe lume a copilului l-a cumin¡it o vreme pe Constantin, dar,dupå scurtul popas la Tg-Jiu ¿i la mai pu¡in de o lunå de la revenireacelor trei în Gala¡i, acesta fuge iarå¿i cu prietenii la chefuri, aducându-¿iso¡ia în pragul disperårii:

,,Mama era la påmânt, i-a trimis vorbå lui bunicul så vinå s-o ia cåeste singurå, fårå bani, iar eu sunt bolnavå. Tata-mare ne-a adus la Tg-Jiu.Cu to¡ii erau speria¡i cå «moare copilul».

M-a salvat o ¡årancå, Ilinca, care m-a ¿i crescut pânå la 7 ani.Mi-amintesc cå avea o gu¿å enormå, vestita gu¿å a oltenilor. Ilinca a

udat un prosop cu ¡uicå ¿i m-a învelit în el, apoi m-a låsat så dorm. Adoua zi am deschis ochii ¿i încet-încet mi-am revenit." (LudmilaPatlanjoglu, art. cit.)

Absen¡a tatålui ¿i faptul cå erau obligate så accepte ajutorul rudelor,mama ei neavând puterea de a-¿i lua soarta în propriile mâini, au låsaturme adânci în memoria copilului:

,,Am råmas orfanå de tatå la un an ¿i jumåtate. În odåi¡a noastrå dinpatriarhalul Târg al Jiului, mama må ocrotea cu sfin¡enie. Purtam hainede cåpåtat ..." (Ionu¡ Niculescu, Mari actori - Elvira Godeanu, Gong,1984)

Ceva asemånåtor va afirma ¿i în interviul dat lui Carmen Dumitrescu,în Almanahul Flacåra, din 1989:

,,Eram un copil bun, ascultåtor. {...} Mergeam cu sorcova, strângeambånu¡ii ¿i-i dådeam ei (mamei, n.n.), ca så tråim."

În toatå aceastå perioadå, singura icoanå a vie¡ii i-a fost Josefina, pe


- 84 -- 84 -- 84 -- 84 -- 84 -

care, l-a rându-i, încerca s-o ocroteascå dupå micile-i puteri:,,Când plecam la ¿coalå, må emo¡ionam pentru cå trebuia så ne

despår¡im câteva ore. Era blândå, frumoaså, inteligentå. Dar nu putea såse decidå în nimic. Am luat hotårâri în locul ei de la 9 ani. Mama a fost ...copilul meu." (Carmen Dumitrescu, Elvira Godeanu: 85 de ani/ Replicipe scena vie¡ii, Almanah Flacåra, 1989)

ªi totu¿i, copilåria petrecutå în Tg-Jiu, în casa bunicului - ,,o casåsomptuoaså cu stucaturi, cu o grådinå mare cu pomi ¿i verdea¡å în fa¡åunde se aflau mese cu umbrelu¡e" - i-a fost fericitå ¿i î¿i va aminti de eaîntreaga via¡a:

,,Toatå copilåria mi-am petrecut-o pe malurile Jiului, hoinårind dinzori ¿i pânå seara prin vâlcelele luncilor, ¿i aruncând pe luciul apei pietreleprundi¿ului mai artistic decât to¡i camarazii mei de jocuri." (Ioan Massoff,Elvira Godeanu în intimitate, Rampa, luni 29 august 1932, pg. 1-3)

Între 1911 ¿i 1915, urmeazå ¿i absolvå cursurile ªcolii primare de fetenr. 1 din Tg-Jiu (având ca directoare pe Lucia Fotescu, fostå profesoaråla Externatul de fete ,,Constantin Såvoiu’’ - care, la 13 septembrie 1869,devine ªcoala primarå de fete), media generalå ob¡inutå - de 8,27 -clasificând-o ca fiind a 6-a între cele 45 de fete care finalizaserå clasa aIV-a, terminalå.

Disciplinele de studiu (conform Certificatului de absolvire nr. 137/ 24iunie 1915) erau: limba românå - unde, pe lângå scris, citit, gramaticå ¿icompunere, se fåceau ¿i exerci¡ii de memorare ¿i liberå reproducere -,aritmetica ¿i geometria, religia, istoria, geografia, ¿tiin¡ele fizico-naturale,caligrafia, desenul, cântul, exerci¡ii corporale ¿i jocuri gimnastice, lucrulde mânå. Actul mai men¡ioneazå douå amånunte: unul, cå religia Elvireiera aceea ortodoxå; al doilea, cå, la anul 1915, ocupa¡ia mamei, aJosefinei, era aceea de menajerå.

Dupå propriile-i mårturisiri, în ¿coalå nu au pasionat-o niciodatå¿tiin¡ele exacte, ba chiar s-a aflat mai mereu în råzboi cu ele: ,,am învå¡atam învå¡atam învå¡atam învå¡atam învå¡atbine, n-am fost premiantå bine, n-am fost premiantå bine, n-am fost premiantå bine, n-am fost premiantå bine, n-am fost premiantå (subl. n.), dar, pentru mine, så fac o scådereera un dezastru, o înmul¡ire un alt dezastru." (Carmen Dumitrescu, art.cit.)

Lipsa de apeten¡å pentru tot ceea ce ¡ine de cifre se vede ¿i îninconsisten¡a datelor personale privitoare la ¿colile urmate, perioada anilorde studii, domiciliul stabil. Datoritå acestui fapt, dar ¿i a absen¡ei actelordoveditoare ¿i a peregrinårilor care i-au marcat copilåria ¿i adolescen¡a,începând cu anul 1915 intråm într-o zonå de aproximåri ¿i de controverse.


- 85 -- 85 -- 85 -- 85 -- 85 -

În deja men¡ionata cerere de eliberare a unui pa¿aport turistic, la 1983- ¿i cåreia îi acordåm importan¡å maximå, ¿tiut fiind cå autoritå¡ilecomuniste verificau cu minu¡iozitate orice informa¡ie legatå de solici-tant, omisiunile ori eludarea realitå¡ii putând fi pedepsite prin interzicereapåråsirii ¡årii - sunt înscrise urmåtoarele:

* Perioada 1910-1921; ªcoli urmate: ªcoala primarå Tg-Jiu ¿i Liceul;* Perioada 1910-1921; ªcoli urmate: ªcoala primarå Tg-Jiu ¿i Liceul;* Perioada 1910-1921; ªcoli urmate: ªcoala primarå Tg-Jiu ¿i Liceul;* Perioada 1910-1921; ªcoli urmate: ªcoala primarå Tg-Jiu ¿i Liceul;* Perioada 1910-1921; ªcoli urmate: ªcoala primarå Tg-Jiu ¿i Liceul;Func¡ia avutå: elevå; Domiciliul avut în perioada respectivå: Tg-Jiu ¿iFunc¡ia avutå: elevå; Domiciliul avut în perioada respectivå: Tg-Jiu ¿iFunc¡ia avutå: elevå; Domiciliul avut în perioada respectivå: Tg-Jiu ¿iFunc¡ia avutå: elevå; Domiciliul avut în perioada respectivå: Tg-Jiu ¿iFunc¡ia avutå: elevå; Domiciliul avut în perioada respectivå: Tg-Jiu ¿iCaracal.Caracal.Caracal.Caracal.Caracal.

Numai cå ¿i în acest document existå inexactitå¡i. La Tg-Jiu, este elevåîntre anii 1911-1915, aici având ¿i domiciliul stabil, în casa måtu¿ii Laura.Cât prive¿te studiile gimnaziale ¿i liceale, opinia noastrå este diferitå deaceea a lui Ion Mocioi care, în monografia amintitå, afirmå:

,,Elvira Godeanu ¿i-a continuat al doilea ciclu al ¿colii generale laTg-Jiu, unde se aflau mama ¿i bunicii såi. {...} Liceul l-a urmat în princi-pal în Caracal, în jurul anului 1920, dupå Unirea cea mare." (op. cit., pg.20)

Argumentele noastre privitoare la faptul cå, în capitala Gorjului, Elviranu a urmat alte ¿coli în afara celei primare, sunt urmåtoarele:

a) În Expunerea situa¡iei Jude¡ului Gorj pe 1913-1914, fåcutå deprefectul Vasile V. Popescu, se men¡ioneazå cå în Tg-Jiu func¡ionauurmåtoarele unitå¡i de învå¡åmânt: 3 ¿coli primare (douå de båie¡i ¿i unade fete; la cea din urmå era elevå, la acea datå, ¿i Elvira Godeanu, n.n.);ªcoala profesionalå de fete; ªcoala de meserii de la Vådeni; Gimnaziulde båie¡i ,,Tudor Vladimirescu";

b) la nivel gimnazial, a¿adar, singura unitate de învå¡åmânt pentrufete era ªcoala profesionalå, ori nici un document local nu atestå cå ElviraGodeanu ar fi urmat cursurile acesteia; dupå cum nu avem nicio informa¡iecå aceasta ar fi urmat, eventual, vreuna din clasele extrabugetare înfiin¡atela Gimnaziul ,,Tudor Vladimirescu";

c) izbucnirea primului råzboi mondial ¿i intrarea României în mareaconflagra¡ie a dus la întreruperea cursurilor ¿colare într-o mare parte a¡årii, deci ¿i în Gorj, care devenit un cunoscut teatru de luptå (vezi ¿ibåtalia de la Podul Jiului, din 14 octombrie 1916); de altfel, în toamna lui1916, în Tg-Jiu ¿i Gorj se întrerup cursurile ¿colare, acestea fiind reluate,sub ocupa¡ie germanå, la 1 ianuarie 1917 (a se vedea ¿i Grigore Pupåzå,Istoria învå¡åmântului din Gorj, Editura Newest, Tg-Jiu, 2005);

d) în documentul men¡ionat în pagina precedentå, Elvira Godeanuprecizeazå ca datå a finalizårii studiilor liceale anul 1921, iar ca localitate


- 86 -- 86 -- 86 -- 86 -- 86 -

de domiciliu ora¿ul Caracal, în care mama Elvirei, cel mai probabil pe la1916, devine secretar-administrator la pensionul doamnei Lilly Puricescu;aici Elvira va urma cursurile pensionului condus de aceasta.

De altfel, într-un interviu târziu, acordat lui Carmen Dumitrescu(Almanah Flacåra, 1989, pg. 202-208), actri¡a îi va aduce profesoareisale un impresionant elogiu:

,, {...} cea care mi-a sådit ¿i dezvoltat gustul pentru citit, care mi-acizelat sufletul, a fost profesoara Puricescu, absolventå la Sorbona. AmAmAmAmAmlocuit câ¡iva ani împreunå locuit câ¡iva ani împreunå locuit câ¡iva ani împreunå locuit câ¡iva ani împreunå locuit câ¡iva ani împreunå (subl. n.) ¿i am avut fericirea så må înve¡efranceza ¿i germana; ea mai preda ¿i engleza ¿i greaca. Era distinså ¿iextrem de cultivatå.

Cår¡ile pe care le citea ea le citeam ¿i eu. Lângå ea am absolvit ofacultate fårå så-mi dau seama."

Cercetând Monografia municipiului Caracal, Editura Tiparg, 2007(autori Dana Roxana Dincå, Vera Grigorescu, Sabin Popovici), la data lacare presupunem cå a marcat momentul stabilirii celor douå în Caracal,cu structurå de pension func¡iona doar Institutul de fete Modern ( înfiin¡atîn anul 1905, cu autoriza¡ia nr. 16790/1905, emiså de MinisterulÎnvå¡åmântului Public), sub conducerea doamnei Sabina Negreanu, avândun local închiriat în casele lui Nae Antonescu, din strada Libertå¡ii.

Elevele studiau: religie, limba românå, franceza, germana, matematica,fizica, chimia, muzica, desenul ¿i caligrafia, istoria ¿i geografia. Deasemenea, luau ¿i lec¡ii de educa¡ie gospodåreascå ¿i gimnasticå. Ini¡ial,a func¡ionat cu 4 clase.

Din anul 1915, Institutul este condus de Silvia Cåpreanu, licen¡iatå înlatinå.

Institutul avea ¿i internat, unde locuiau fete din familii înstårite, dediferite na¡ionalitå¡i ¿i religii.

Cunoa¿tem din aceea¿i lucrare cå, din 1918, Institutului Modern i s-aadåugat clasa a V-a, apoi cea de a VI-a.

Pentru cå în aceastå monografie nu am gåsit nicio men¡iune la LillyPuricescu, suntem obliga¡i a avansa ideea cå pensionul de care vorbe¿teElvira este, în realitate, acest Institut.

Supozi¡ia noastrå se întemeiazå în primul rând pe faptul cå pe paginade gardå a unui Dictionnaire complet roumain-francais par L. E.Sinigaglia, Iassy, 1898 (aflat în biblioteca artistei ¿i donat teatrului dinTg-Jiu de d-na Maria Simion), nota¡ie reluatå la pagina XVII, viitoareaactri¡å men¡ioneazå olograf ,,Elvira Godeanu, cls .V a, elevå InstitutElvira Godeanu, cls .V a, elevå InstitutElvira Godeanu, cls .V a, elevå InstitutElvira Godeanu, cls .V a, elevå InstitutElvira Godeanu, cls .V a, elevå Institut


- 87 -- 87 -- 87 -- 87 -- 87 -

Modern, 1921Modern, 1921Modern, 1921Modern, 1921Modern, 1921".Informa¡ia poate completa a¿adar câteva dintre lacunele biografice:- ¿coala urmatå la Caracal este Institutul de fete Modern;- ¿coala urmatå la Caracal este Institutul de fete Modern;- ¿coala urmatå la Caracal este Institutul de fete Modern;- ¿coala urmatå la Caracal este Institutul de fete Modern;- ¿coala urmatå la Caracal este Institutul de fete Modern;- dacå este elevå în clasa a V-a la 1921, perioada studiilor efectuate- dacå este elevå în clasa a V-a la 1921, perioada studiilor efectuate- dacå este elevå în clasa a V-a la 1921, perioada studiilor efectuate- dacå este elevå în clasa a V-a la 1921, perioada studiilor efectuate- dacå este elevå în clasa a V-a la 1921, perioada studiilor efectuate

la Caracal nu poate fi decât intervalul toamna 1916-vara 1921, anulla Caracal nu poate fi decât intervalul toamna 1916-vara 1921, anulla Caracal nu poate fi decât intervalul toamna 1916-vara 1921, anulla Caracal nu poate fi decât intervalul toamna 1916-vara 1921, anulla Caracal nu poate fi decât intervalul toamna 1916-vara 1921, anulterminal fiind identic cu acela men¡ionat de actri¡å în alte documenteterminal fiind identic cu acela men¡ionat de actri¡å în alte documenteterminal fiind identic cu acela men¡ionat de actri¡å în alte documenteterminal fiind identic cu acela men¡ionat de actri¡å în alte documenteterminal fiind identic cu acela men¡ionat de actri¡å în alte documentepersonale;personale;personale;personale;personale;

- stabilirea Josefinei ¿i a Elvirei în Caracal s-a petrecut în 1916.- stabilirea Josefinei ¿i a Elvirei în Caracal s-a petrecut în 1916.- stabilirea Josefinei ¿i a Elvirei în Caracal s-a petrecut în 1916.- stabilirea Josefinei ¿i a Elvirei în Caracal s-a petrecut în 1916.- stabilirea Josefinei ¿i a Elvirei în Caracal s-a petrecut în 1916.- la data finalizårii studiilor preuniversitare, Elvira Godaenu avea- la data finalizårii studiilor preuniversitare, Elvira Godaenu avea- la data finalizårii studiilor preuniversitare, Elvira Godaenu avea- la data finalizårii studiilor preuniversitare, Elvira Godaenu avea- la data finalizårii studiilor preuniversitare, Elvira Godaenu avea

17 ani.17 ani.17 ani.17 ani.17 ani.Dupå absolvire, interesatå fiind de o carierå muzicalå, Elvira - împreunå

cu Josefina - se mutå la Bucure¿ti, în casa Mitei, unde locuie¿te pânå prin1928.

De¿i inten¡ia sa a fost så urmeze sec¡ia muzicalå a Conservatoruluibucure¿tean, destinul i-a oferit ¿ansa miracolului artei dramatice:

"Am vrut så må înscriu la lec¡iile de canto ale profesoarei RodicaNestorescu, dar am fost nevoitå, cu triste¡e, så renun¡ la acest vis, neputândface fa¡å condi¡iilor severe de platå. Lec¡iile erau foarte scumpe, mamanu avea banii necesari.

Am aflat cå exista un profesor la Conservator, care då, la un pre¡accesibil, lec¡ii de teatru. Astfel am ajuns så iau lec¡ii de la RomaldBulfinski, un foarte bun actor ¿i dascål cu voca¡ie, pentru a intra la o altåsec¡ie a Conservatorului, cea de artå dramaticå." (Nicolae ºone, art. cit.)

Examenul de admitere îi produce mari emo¡ii, în comisie fiind o pleiadåde mari actori: Constantin Nottara, Maria Filotti, Lucia Sturdza Bulandra,Ion Manolescu, Nicolae Soreanu, V. Maximilian.

Odatå acceptatå, va ajunge în clasa maestrului de necontestat al sceneiromâne¿ti, Constantin Nottara. Cu acesta, consideråm noi, va studia înprimii doi ani (actri¡a va da pe parcursul vie¡ii informa¡ii contradictorii,afirmând cu unele prilejuri cå Nottara i-a fost profesor un an, cu altele cåar fi studiat cu acesta doi ani; a se vedea ¿i Vie¡ile Elvirei Godeanu, pg.109 ¿i 120-121) - pentru cå actorul este pensionat pentru limitå de vârstå,în cel de-al treilea, cel final, având-o ca mentor pe Maria Filotti.

Printre colegii de genera¡ie, actri¡a aminte¿te pe Eugenia Zaharia, MariaMohor, Al. Fin¡i, V. Ronea, Vasile Cre¡oiu, Maria Antonova, MirceaBalaban ...

Ce ¿i cum se studia la Conservatorul bucure¿tean în epocå, ce se cereaunui aspirant la gloria scenei, ne spune unul dintre profesorii examinatori


- 88 -- 88 -- 88 -- 88 -- 88 -

ai Elvirei, celebrul actor Ion Manolescu, nu altcineva decât cel care, înianuarie 1927, îl înlocuie¿te pe Nottara la conducerea catedrei de teatru,dupå pensionarea maestrului:

,,În unele privin¡e, Conservatorul råmåsese în urma teatrului. În gen-eral, teatrul era dominat de curentul sånåtos ¿i fecund al realismului. LaConservator, pe ici pe colo, mai ståruiau reminiscen¡e ale ¿colii romantice¿i, mai ales, un formalism care, în arta dramaticå, e tot a¿a de nefast, desterp, ca ¿i bucherismul în celelalte ramuri de activitate. {...}

Programul de învå¡åmânt ¿i metodele de lucru trebuiau så fie deci cutotul altele decât acelea ce se practicaserå multå vreme la Conservator ¿icare se rezumau la: <<zi ca mine>> sau <<få cum fac eu>>, ceea ceucide ini¡ial ¿i definitiv personalitatea studentului.

Ce calitå¡i se cer unui ucenic în arta dramaticå?Mai întâi o înfå¡i¿are fizicå potrivitå cu însu¿irile lui o înfå¡i¿are fizicå potrivitå cu însu¿irile lui o înfå¡i¿are fizicå potrivitå cu însu¿irile lui o înfå¡i¿are fizicå potrivitå cu însu¿irile lui o înfå¡i¿are fizicå potrivitå cu însu¿irile lui (subl. n.) ¿i deci

cu genul de teatru în care se va specializa. Pe scenå, ca ¿i în via¡å, apareo mare varietate de tipuri: <<cuceritorii", care trebuie så aibå un fizicplåcut; personajele comice, pentru care un nas proeminent sau un altdefect similar poate fi o calitate; oamenii <<¿ter¿i>>, lipsi¡i de personalitate,care au o înfå¡i¿are comunå, fårå nimic caracteristic, sau dimpotrivåoamenii fråmânta¡i, cårora li se cite¿te pe fa¡å propriul lor sbuciumsufletesc.

Cå viitorul actor e fizice¿te frumos sau urât, gras sau slab, simpatic sauantipatic, impresionant sau ¿ters pânå la ultima expresie a banalitå¡ii, nuare nicio importan¡å. Totul este ca fizicul så fie adecvat talentului ¿ifizicul så fie adecvat talentului ¿ifizicul så fie adecvat talentului ¿ifizicul så fie adecvat talentului ¿ifizicul så fie adecvat talentului ¿itemperamentului såu temperamentului såu temperamentului såu temperamentului såu temperamentului såu (subl. n.).

Viitorul actor trebuie så aibå, de asemenea, o dic¡iune bunå o dic¡iune bunå o dic¡iune bunå o dic¡iune bunå o dic¡iune bunå (subl. n.)sau susceptibilå de a fi amelioratå ¿i o atitudine sau o <<¡inutå>> adecvatåo atitudine sau o <<¡inutå>> adecvatåo atitudine sau o <<¡inutå>> adecvatåo atitudine sau o <<¡inutå>> adecvatåo atitudine sau o <<¡inutå>> adecvatå(subl. n.) ¿i ea (ca înfå¡i¿are fizicå) genului teatral în care vrea så sespecializeze.

Îndeob¿te, cam acestea sunt calitå¡ile pe care le putem distinge la unexamen de admintere sau chiar în primii ani de cursuri." (Ion Manolescu,Amintiri, Editura Meridiane, 1962, pg. 234 ¿i urm.)

Absolvå, a¿adar, Conservatorul din Bucure¿ti, certificarea fiind fåcutåprin Adresa nr. 2759/ 1.04.1941, eliberatå de Academia de Muzicå ¿iArtå Dramaticå.

Neputând cerceta actul original, opinåm cå perioada studiilor (clasicå,de 3 ani, pentru cå abia prin Legea învå¡åmântului secundar, din 15 mai1928, s-a adåugat un an la facultå¡i - anul preparativ, ca etapå de trecere


- 89 -- 89 -- 89 -- 89 -- 89 -

la învå¡åmântul superior) a fost aceea cuprinså între 1924 ¿i 1927, maiexact: anul I, 1924-1925; anul al II-lea, 1925-1926; anul al III-lea,1926-1927.

În sus¡inerea acestei afirma¡ii (de¿i, repetåm, nu de pu¡ine ori, dateleoferite în interviuri de Elvira Godeanu sunt contradictorii, limiteletemporare fiind de cel pu¡in un an în plus ori în minus, fa¡å de intervalulreal), apelåm la mårturiile actri¡ei, la documentele pe care le-am avut ladispozi¡ie, la memoriile altor mari arti¿ti ai epocii.

Dar iatå care sunt argumentele noastre:- în des uzitata Cerere pentru eliberarea pa¿aportului turistic din 1983,

este men¡ionat:* Perioada 1922-1928; ªcoli urmate: Conservatorul de Artå Dramaticå

Bucure¿ti; Func¡ia avutå: studentå; Domiciliul avut în perioada respectivå:Bucure¿ti, str. Brezoianu.

Credem cå intervalul dintre 1922 ¿i examenul de admitere din 1924reprezintå momentele pregåtirii cu Romald Bulfinski pentru admiterea laConservator.

- în urma unui interviu publicat în revista Teatrul, dec. 1973, AlecuPopovici noteazå:

,,Intrå la Conservator - clasa Nottara - în 1924, ¿i dupå retragereaacestuia are ca profesoarå pe Maria Filotti. E primitå la Na¡ional, din anulI de ¿coalå, ca «probistå» ...".

- a sus¡inut în toate interven¡iile publice cå debutul såu în teatru coin-cide cu primul an de Conservator.

Intervievatå asupra acestei informa¡ii de cåtre Dan Bârlådeanu (Flacåra,nr. 23/ 9 iunie 1977), Elvira precizeazå:

,,Am debutat în 1924 ca figurantå într-o pieså în care rolul principalera de¡inut de marea Agatha Bârsescu."

În Fi¿a de crea¡ie transmiså Editurii Politice în 1968, care inten¡iona såîntocmeascå dic¡ionare enciclopedice cu informa¡ii despre maripersonalitå¡i ale culturii, artei ¿i ¿tiin¡ei române¿ti, la punctul 1 estespecificat:

1. 1924, teatru, Magda de H. Suderman, Ansamblul Agatha Bârsescu,regia Mihai Fotino, cu Agatha Bârsescu ¿i Petre Sturdza.

- în Almanahul Tribuna din 1986, Elvira îi certificå lui Andrei Magheru:,, - ªi în Conservator a¡i fost îndrumatå de maestrul Nottara.- Da, timp de doi ani. Apoi a påråsit catedra, a ie¿it la pensie ¿i catedra

a fost preluatå de doamna Filotti. Am fost ¿i eleva ei un an de zile." (În


- 90 -- 90 -- 90 -- 90 -- 90 -

fapt, a fost preluatå clasa, nu catedra, n.n.).- de¿i, în baza Legii Neni¡escu, aflatå în vigoare la acea datå, vârsta

maximå de activitate admiså pentru bårba¡i era de 65 ani, pensionarea luiNottara (n. 1859) din postul de profesor la Conservator nu se produce în1924, ci se realizeazå faptic în 1926 ¿i intrå în vigoare la 28 martie 1927(informa¡ie primitå de la d-na Corina Iliescu, directoarea Muzeului Nottaradin Bucure¿ti); a¿adar, Elvira finalizeazå anul de studiu 1926-1927 cuMaria Filotti, care preia clasa celebrului actor;

- cel care preia catedra de actorie de la Nottara este Ion Manolescu:,,În ianuarie 1927, am fost numit profesor la Conservator." (Ion

Manolescu, Amintiri, Ed. Meridiane, 1962, pg. 220)Acela¿i, la pg. 231, precizeazå:,,Må întorc deci cu patru ani în urmå, în ianuarie 1927, când - maestrul

Nottara fiind pensionat pentru limitå de vârstå - am fost chemat så preiaucatedra pe care marele nostru artist o ilustrase atâtea decenii cu talentul,¿tiin¡a ¿i experien¡a sa."

- în Suplimentul literar-artistic Scânteia tineretului, nr. 19/ 14 mai 1988,Elvira Godeanu i se deståinuie lui Nicolae ºone:

,,{...} la Teatrul Mic, situat în apropierea Sålii Palatului, Mi¿u Fotinoavea mare succes cu piesa FraculFraculFraculFraculFracul, a lui Dregeli.

A venit într-o zi la Conservator, så aleagå o tânårå pentru a-i încredin¡arolul Emma.

M-a luat pe mine. Interpretarea acestui personaj este, de fapt, adevåratulmeu debut pe scenå. {...}

Am continuat så joc la Fotino. Am ¿i intrat în altå pieså, unde rolulprincipal era interpretat de so¡ia lui, cunoscuta interpretå Anni Capustin."

Colaborarea cu Mihai Fotino (Compania Dramaticå TantziCutava-Barozzi, Mi¿u Fotino), are loc în intervalul septembrie 1926 -martie 1927.

Conform datelor extrase din revista Rampa, aceasta a însemnat:* pe 18 septembrie 1926, este anun¡atå în distribu¡ia comediei ,,Fracul",

de Gabor Dregely, ¿i joacå în rolul Emma;* pe 4 noiembrie 1926, joacå în ,,Coni¡a are doi cona¿i" (Suzanne);* pe 19 decembrie, acela¿i an, interpreteazå pe Lucy Henzel în comedia

,,Prostul" de Ludvig Fulda;* pe 5 martie 1927, joacå în ,,Måiastra fårå inimå", o adaptare de Vasile

Voiculescu.Concluzia se impune de la sine: în toamna lui 1926 - primåvara lui


- 91 -- 91 -- 91 -- 91 -- 91 -

1927, Elvira este încå studentå la Conservator, ceea ce echivaleazå cuanul III de studii, adicå 1926-1927.

- cearta cu Mihai Fotino: ,,Numai cå, la un moment dat, nervos, Mi¿uFotino a ridicat tonul la mine. «Domnule Fotino - am zis - plec. Mâine numai vin»" nu putea fi decât ulterioarå colaborårii cu acesta, deci dupåmartie 1927, datå ce ar corespunde atât cu pensionarea lui Nottara cât ¿icu preluarea clasei acestuia de cåtre Maria Filotti;

- în urma diferendului avut, vrea så renun¡e chiar ¿i la examenul deabsolvire, fiind convinså în cele din urmå de profesoara sa cå un astfel degest ar fi cu atât mai necugetat, cu cât se afla la finalul studiilor:

,,Nu mai voiam så aud de teatru. Nu voiam så må mai prezint nici laexamenul de Conservator. «Nu cumva så faci aceastå gre¿ealå», mi-aspus profesoara mea, Maria Filotti. «Ob¡ine diploma de absolvire ¿i peurmå po¡i så faci ceea ce dore¿ti.». Eram în ultimul an, la sfâr¿it Eram în ultimul an, la sfâr¿it Eram în ultimul an, la sfâr¿it Eram în ultimul an, la sfâr¿it Eram în ultimul an, la sfâr¿it (subl.n.). Am pregåtit Nodul gordian, piesa lui Valjan ¿i mi-am dat la Conser-vator produc¡ia cu ea."


- 92 -- 92 -- 92 -- 92 -- 92 -

4. Ce fatå frumoaså o så fie!4. Ce fatå frumoaså o så fie!4. Ce fatå frumoaså o så fie!4. Ce fatå frumoaså o så fie!4. Ce fatå frumoaså o så fie!

,,Ca în basme de frumoaså" - Camil Petrescu, 1927; ,,ea e de douå orifrumoaså, deoarece talentul este ¿i el tot frumuse¡e" - Petre Manoliu,1932; ,,cea mai frumoaså plasticå femininå din teatrul nostru" - D.P.,Calendarul, 1933; ,,e pe scenå o adevåratå duceså" - V. I. Popa, 1934;,,frumoaså ¿i convingåtoare" - Ion Anestin, 1939; ,,actri¡å de o frumuse¡ecuceritoare" - Ioan Massoff; ,,o frumuse¡e care pårea sortitå idolatrizårii"- Mircea ªtefånescu; ,,unul dintre cele mai superbe exemplare umanedin câte au împodobit vreodatå scena româneascå" - Aurel Baranga; ,,ocelebrå frumuse¡e din România" - George Teodorescu; ,,Ea a fost ¿i aråmas, înfruntând uimitor timpul - mitul Frumuse¡ii înse¿i. A aceleifrumuse¡i care conferå rang ¿i blazon. A acelei frumuse¡i «nåscute nufåcute» în care omul simplu ¿i omul cel mai rafinat identificau spontanperfec¡iunea Naturii, presim¡eau reflexele Binelui ¿i Adevårului. Ale aceluifrumos încårcat de caratele distinc¡iei ¿i noble¡ei spirituale." - NataliaStancu; ,,Ea este regina acelor frumuse¡i interbelice, a acelor frumuse¡iromâne¿ti care au adus ¿i ele celebritate «micului Paris»" - Rodica Man-dache; ,,marea frumuse¡e a scenei române¿ti. Marea ei frumuse¡e fasci-nantå" - Sanda Faur; ,,Ideea cå zei¡a frumuse¡ii e mereu cu noi, ne-a fåcutmai suportabil urâtul" - Ecaterina Oproiu.

Dramaturgi, regizori, istorici, cronicari, directori de institu¡ii dramatice,actori din diferite genera¡ii, simpli admiratori... Subliniind cu to¡ii frumuse-¡ea tulburåtoare a Elvirei Godeanu, o magie sub a cårei vrajå se va aflateatrul românesc timp de decenii, pânå la intrarea în eternitate a artistei.

Pecetea aceasta, care o va înso¡i mereu, indiferent de vârstå, o va primi


- 93 -- 93 -- 93 -- 93 -- 93 -

încå de la na¿tere:,,Sora Måcåråscu, o celebrå moa¿å, i-a spus atunci (mamei, n.n.): ,,CeCeCeCeCe

fatå frumoaså o så fie! fatå frumoaså o så fie! fatå frumoaså o så fie! fatå frumoaså o så fie! fatå frumoaså o så fie! (subl. n.)". A¿a am primit botezul de fatå frumoasåde când m-am nåscut ¿i el må va urmåri toatå via¡a." (Ludmila Patlanjoglu,art. cit.)

De altfel, în timpul examenului de admitere la Conservator, ConstantinNottara, viitorul såu profesor, noteazå:

,,Elvira Godeanu, trup frumos, frumoaså. Va fi o bunå amoreazå."(idem, art. cit.)

În limbajul scenic, amorez/ amoreazå înseamnå atât îndrågostit, iubit,amant, cât ¿i actorul/ actri¡a care are toate datele personale pentru a jucarolurile de june/ junå prim/ primå.

Perioada studiilor superioare, primii ani în carierå, succesele ob¡inutepe scena Na¡ionalului bucure¿tean certificå opinia lui Nottara, dar ¿i analizalucidå fåcutå caren¡elor programului de studiu din conservatoarele deartå de cåtre Ion Manolescu.

Acela¿i interval de timp este ¿i momentul de vârf al emancipårii sexuluifrumos, între cele douå råzboaie mondiale existând ¿i activând puternicepersonalitå¡i feminine în ¿tiin¡å, teatru, muzicå, literaturå, artå plasticå,tehnicå etc., multe dintre acestea fåcând parte din galeria remarcabilelorfrumuse¡i ale micului Paris.

Indubitabil, Elvira Godeanu a fost una dintre ele.Secretele men¡inerii în elita celebritå¡ilor feminine ale Bucure¿tiului

interbelic sunt dezvåluite de actri¡å - mai în glumå, mai în serios - într-uninterviu acordat lui Ioan Massoff în vara lui 1932, atunci când ,,frumoasaartistå a Na¡ionalului" abia împlinise 28 de ani ¿i când destinul såu artis-tic era deja conturat. Întâlnirea are loc ,,în somptuosul såu apartamentdin strada Brezoianu".

A fost o discu¡ie despre sport, ¿anså, ideal, muncå, lux, modå, regimalimentar, toalete ¿.a.m.d., adicå despre toate cele care o defineau pefemeia interbelicå, pe aceea care gåsise dreapta måsurå între via¡a privatå,carierå ¿i via¡a publicå:

"... N-am nici un hrisov de boierie în caså, închipuie¿te-¡i! De altfel,dacå vrei så ¿tii pårerea mea, aflå cå cea mai invidiatå ¿i mai pre¡ioasådintre noble¡e este aristocra¡ia frumuse¡ii ¿i a conturului. Noble¡ea ochilor,a gurii ¿i a pårului, - elegan¡a ovalului ¿i a siluetei, seduc¡ia umerilor ¿i atrupului întreg ... N'a¿i da epiderma asta bronzatå de soarele ¿i de vântulmårii, - î¡i dau voie s'o prive¿ti ¿i s'o pipåi! ... - pe cele mai autentice ¿i


- 94 -- 94 -- 94 -- 94 -- 94 -

mai stråbune pergamente! ... Pergamentele, de altfel, se mo¿tenesc ¿i seconservå mai u¿or decât svelte¡ea corpului ¿i armonia siluetei! Curbeleintacte ale bustului, tinere¡ea insolentå a privirii, flexibilitatea melodioasåa bra¡elor ¿i a mersului, - toate astea impun unei femei dornice så-¿i con-serve ¿i så-¿i sporeascå farmecul un perseverent ¿i minu¡ios antrenament,pentru care este indinspensabilå o voin¡å inflexibilå. Mai ales unei artiste,- care din moment ce apare pe scenå dovede¿te cå se considerå un exem-plar femenin de elitå ¿i de excep¡ionalå seduc¡ie, - îi este necesar acestdresaj al mi¿cårilor ¿i al gesturilor. ªi te întreb, - ce alt instrument demodelare a liniei expresive existå, care så întreacå în eficacitate sportul,acest delicios mijloc de exaltare a tinere¡ii ¿i de întinerire a sufletului ...

Îmi place så asist la un match frumos de box, pentru cå nimic nu estemai splendid decât înfruntarea a douå energii decise så se consume pânåla capåt, în speran¡a izbânzii finale.

Asist încântatå la o partidå superioarå de football, pentru cå nimic nuîntrece în tenacitate îndåråtnicia cu care î¿i apårå culorile în campionat oechipå impecabil alcåtuitå, cu jucåtorii tot atât de bine distribui¡i pe terenca ¿i arti¿tii unui ansamblu dramatic de-al lui Reihardt.

Ador în sfâr¿it canotajul ¿i mai ales înnotul, - pentru cå este sportulcare te înva¡å så faci cele mai armonioase mlådieri fårå eforturi sauzvâcniri disgra¡ioase ...

{...}... Nicåieri, ca pe nisipul fierbinte al plajei, nu ai plåcerea de arespira ca o iarbå, uitând de tot ce-a fost ¿i de tot ce are så mai fie, ¿itråind numai în clipa care trece.

Nicåieri, ca în sporturile de apå, nu este mai necesar ¿i mai pre¡uitstilul, - melodia aceea atât de imposibilå de definit, dar care contribue lafaima unui atlet tot atât de mult ca ¿i individualitatea expresivå la gloriaunei artiste. {...}

- Pentru început, så-mi vorbe¿ti pu¡in despre teatru! ...- Cu teatrul, ne-apucå sigur deschiderea stagiunii, ¿i tot nu terminåm!- Am spus ,,pu¡in'' ... Dacå nu toate emo¡iile carierii, cel pu¡in emo¡iile

debutului ¿i bucuriile succeselor.- ºi-am spus din capul locului cå prefer så tråesc numai în prezent, ¿i

cå am obiceiul så las în urmå fårå nici o pårere de råu întreg restulamintirilor perimate! Mi-am fåcut extrac¡ia memoriei, dacå vrei så ¿tii! ...

- Complect, complect? ...- Nu ... Nu atât de complect încât så pot uita ocrotitoarea afec¡iune cu

care m'au învåluit, dela primii pa¿i în Conservator, profesorii mei cårora


- 95 -- 95 -- 95 -- 95 -- 95 -

le påstrez ¿i le voi påstra pânå la sfâr¿itul vie¡ii aceea¿i recunoscåtoaredragoste: doamna Maria Filotti, în primul rând, ale cårei prietenoase ¿iståruitoare încurajåri m'au îndemnat så perseverez în cariera pe care oilustreazå atât de admirabil, - ¿i maestru C. Nottara, sub a cårui disciplinåam silabisit primul abecedar al artei dramatice. Iatå - påstrez cu pietate,aici, în sertar, spovedania pe acre o fåcea acest mare artist într'un numårde acum câ¡iva ani din ,,Rampa'' - care îl întreba într'o anchetå ,,când aplâns ¿i când a râs cu adevårat pe scenå?'' Råspunsul pe care l-a datdefine¿te minunat, dupå mine, legile fundamentale ale artei noastre deinterpre¡i ¿i iluzioni¿ti ai vie¡ii. Cite¿te pasajul acesta, ¿i mårturise¿te cånimeni nu putea defini cu mai mare autoritate ¿i cu mai multå sinceritateprincipiile esen¡iale ale artei teatrale:

,,Dacå actorul râde ¿i plânge cu adevårat pe scenå, ¿tirbe¿te impresiaveselå sau tristå ce vrea så redea. Râsul ¿i plânsul autentic cuprind în elecusururi sau calitå¡i fizice ce apar¡in actorului, ¿i cari nu se potrivesc cumomentele de veselie sau de triste¡e ale tipului ce este înfå¡i¿at. {...} Hazultrebuie redat de actor cu râsul imitat prin artå, iar nu cu cel al lui adevårat.{...} Izbânda cea mare se ob¡ine numai cu râsul ¿i plânsul efectuat prinartå.''

Recunoa¿te ¿i d-ta cå a fost pentru mine un noroc så på¿esc pe scenådupå o ucenicie petrecutå sub sfaturile d-nei Maria Filotti, ¿i subsupravegherea unui înainta¿ care låmure¿te atât de lucid tehnica expresivåa artistului dramatic! ... {...}

- Mårturise¿te, prin urmare, cå ai avut noroc în via¡å? ...- Am avut profesori excelen¡i, directori plini de prietenoaså solicitudine

- unii mai blânzi, al¡ii mai severi - ¿i pre¡io¿i sfåtuitori printre directorii descenå, alåturi de camarazi cari m'au întâmpinat întotdeauna cu aceea¿ifrå¡eascå afec¡iune. De altfel, påråsind aci orice falså modestie - nu måsfiesc så spun cå må socotesc pe mine însåmi drept o desåvâr¿itåcamaradå. Dar noroc, - ceea ce se cheamå cu adevårat noroc, - de¿iatâ¡ia drume¡i ¿i atâtea femei må escorteazå pe drum ¿i pe scenå cu priviride invidie, - aflå cå nu-mi recunosc aproape de loc, nici în via¡å nici încarierå.

Mai este nevoe, de altfel, så-¡i spun cå nu må plâng nicidecum detraiectoria norocului din palmå, ¿i cå nici nu prea în¡eleg bine ce-a¿i fiputut a¿tepta dela noroc?

Må trudesc cât pot så nu datorez celorlal¡i nimic, - ¿i så-mi realizez¡elurile prin propriile puteri, adicå så-mi cioplesc singurå norocul! {...}


- 96 -- 96 -- 96 -- 96 -- 96 -

- Despre ce ¡eluri vrei så vorbe¿ti? Ai vre-un ideal în via¡å?- Un ideal? ... Întrebarea aceasta, uite, mi-o pun aståzi pentru întâia

datå. Stai pu¡in ... Då-mi un moment de rågaz, så descoper instantaneucam ce ideal a¿i putea urmåri în via¡å! ... Gata - am gåsit! ... Ar fi så fie înprimul rând, un ideal care så nu fie plagiat nici din cår¡i, nici din revistelemondene. Ceva, a¿a, foarte modest ¿i discret: o soartå fårå pereche, sau -dacå preferi, så spunem - un destin fårå precedent. E¿ti mul¡umit?Mårturise¿te cå nu sunt prea preten¡ioaså! ...

- Depinde de modul cum în¡elegi desfå¿urarea destinului acestuia fåråpereche! Prin bogå¡ie, prin lux? ...

- Ce-¡i mai trece prin cap! Ca ¿i când n'ai ¿ti cå nu posed nici case, nicibijuterii - ¿i cå sunt exact tot a¿a de bogatå ca ¿i un bancher contimporan!Luxul - de altfel - nu are decât foarte întâmplåtoare legåturi cu elegan¡aadevåratå. Elegan¡a unei femei rafinate trebuie så fie ca ¿i parfumul ei:mereu prezentå, dozatå dupå cele mai misterioase formule, dar niciodatåprea frapantå. Existå o ¿tiin¡å insesizabilå a simplicitå¡ii, cu mult mai greade dobândit, în arta toaletei ¿i a atitudinii decât cele mai impresionantebriliante sau smaralde! ...

- Iatå-ne în sfâr¿it ajun¿i ¿i la modå! ... Dela o artistå renumitå pringra¡ie ¿i elegam¡å, ca d-ta, intereseazå deosebit pårerea asupra modei! Cecrezi despre ea?

- Asta, ¿tii, le întrece pe toate! Må întrebi ce cred despre modå, ca ¿icum mi-ai lua o depozi¡ie judiciarå! Ca ¿i când n'ai ¿tii cå, în materiaaceasta, o femeie î¿i ascunde procedeele ¿i trucurile încå ¿i mai gelosdecât amestecurile de parfumuri! O toaletå te prinde sau nu pentru o miede imponderabile, la a cåror nåscocire virtuozitatea croitoresei contribuied eo sutå de ori mai pu¡in decât gustul femeii care o poartå. Vrei så discutåmdespre gusturi, acum? ... Te trimit la paginile ro¿ii din dic¡ionarul,,Larousse'', unde existå un proverb latin care te dezavueazå!

- ªtiu! ... Cunosc ¿i ,,Larousse''-ul, ¿i proverbul. Nu se discutå despregusturi, dar am voie så-l explorez pe-al d-tale!

- Gustul meu ar fi så fac acum o plimbare la câmp, la munte sau lamare!

- În ce costum?- Într'un costum de nuan¡a câmpului, a muntelui sau a mårii - dacå

vrei så afli cu orice pre¡! Într'un costum care så nu fie nici demodat, nicila modå ... ¿i în care så pot sta înaintea unui Kodak, fårå spaima cå pestedoi sau trei ani voi contempla fotografia cu zâmbete de compåtimire ¿i


- 97 -- 97 -- 97 -- 97 -- 97 -

tresåriri de consternare. Nu-¡i ajung atâtea preciziuni?Mai iatå ¿i altele: o rochie care så se modeleze ca o maramå pe liniile

siluetei mele, care så må lase ¿i pe mine ¿i pe ele så respiråm în voie, careså-mi contureze formele corpului mai mult decât så mi le împodobeascå,¿i a cårei elegan¡å så nu fie remarcatå d elume decât dupå ce voi fi dispåruteu din priviri. Tot mai vrei? ... ºine pålåria - cå pe tema asta sunt în stareså nu obosesc pânå la toamnå! O toaletå care så parå purtatå pentru primadatå oridecâteori a¿i îmbråca-o, ¿i-al cårei farmec så må încânte cu atâtmai mult cu cât voi fi singurå så ¿tiu cå nu este decât o veche rochietransformatå.

Cum? Asta po¡i så a¿tep¡i, mult ¿i bine, ca så ¡i-o spun! Cu acel nedefinit,,ceva'', sau mai precis cu acel ,,nu ¿tiu ce'' prin care o femee izbute¿teså-¿i påstreze sobrietatea liniei, armonia acordurilor de nuan¡e, ¿i maipresus de toate misterul ei femenin. Nu se poate defini asta prin cuvinte... Dacå s'ar putea exprima prin vorbe, s'ar povesti; dacå s'ar putea povesti,s'ar putea ¿i scrie; ¿i dacå s'ar scrie, s'ar putea gåsi prin cår¡ile din vitrine,în cari ar începe så priveascå toate femeile, devenind astfel toate elegante,adicå suprimând adevårata elegan¡å care nu existå decât gra¡ie vecinåtå¡iisiluetelor inelegante.

Nicåieri ca în teatru, de altfel, nu este mai necesar unei femei un gustpropriu, care så-i izoleze ¿i så-i accentueze cât mai discret personalitateaei deosebitå: publicul î¡i iartå orice, afarå de banalitate, - spectatoarele î¡iîngåduie totul, afarå de museline strident împerechiate ¿i primitiv îmbinate.

Câte n-ar mai fi de spus, dacå pornim så discutåm despre asta!Moda rochiilor ¿i moda coafurei, moda dansurilor ¿i moda regimurilor

medicale ...- ºii vreun regim?- Devorez de diminea¡a pânå seara cât mai multe fructe, nu torn nicio-

datå ¿ampanie în pianuri ¿i în orele libere ¡in regim de sport ... Uite altåmodå, poftim, - pe care o uitasem, ¿i care se poartå stra¿nic de câ¡iva ani!Moda sporturilor! ªi-am uitat moda atitudinilor, cari variazå ¿i ele necontenitdela un an la altul, moda umorului american ¿i a barurilor new-yorkeze,moda dragostei expeditive în sfâr¿it, despre care aud cå va fi în curândînlocuitå pe afi¿ cu sentimentalizmul romantic ... {...}

- Se spune cå ai un spate superb, în rochie de searå, fiindcå veni vorbade asta. Care ¡i-a fost rochia preferatå?

- Aia de care-mi spui cå-mi contura atât de bine spatele. Dar, pe terenulåsta, crede-må pe mine, nici o rochie din lume nu poate lupta cu un


- 98 -- 98 -- 98 -- 98 -- 98 -

,,maillot'' decoltat de plajå!- Te costå mult toaletele?- Mai mult timp decât bani. Cursele dupå ocaziile rare ¿i dilemele asupra

nuan¡elor cari se îmbinå armonios furå unei femei rafinate un timp infinitmai pre¡ios decât to¡i banii din lume. Pentrucå bani se pot gåsi oriunde,pe câtå vreme timpul pierdut nu se mai regåse¿te niciodatå. {...}

- ºi-e fricå de moarte?- Crezi într'adevår cå voi muri ¿i eu, într'o zi? Nu ajung så må

obicinuiesc cu ideea asta, de¿i zâmbesc oridecâteori îmi trece prin minte!Am impresia cå ceea ce este trebue så dureze pânå la sfâr¿itul veciniciei!

- ªi frumuse¡ea?- Frumuse¡ea mai mult decât tot restul!- Cum faci ca så ¡i-o conservi?- O men¡in!- Bine, dar prin ce procedee? Repet: cum î¡i men¡ii frumuse¡ea?- Cu sport, cu veselie, cu du¿uri reci, ¿i cu tampoane de vatå hidrofilå!- Farduri multe?- Existå oare vreun fard care så imite pe acela al razelor de soare? Mai

pipåie odatå, ca så te convingi cå nu-i fabricat cu produse artificiale!Fardul mårii, al vântului ¿i-al våzduhului! Nuan¡a cea mai armonioaså,din moment ce este ¿i culoarea viorii!

- Ai vreun ,,violon d'Ingres''?- Mingea de volley-ball.- ªi vre-o pasiune?- Teatrul. Ce mai întrebi? {...}- Au så må dea afarå dela gazetå, ¿i råmân pe drumuri!- Treaba dumitale! Sunt eu responsabilå, dacå ¡i-ai uitat întrebårile în

cuier?- Ai så te cåe¿ti ...- Începi dumneata cu amenin¡årile, acum? În loc så fii mul¡umit cå nu

¡i-am vorbit nici despre sky, pentru care am aceea¿i pasiune ca ¿i pentruînnot ...

- Despre sky, în miez de varå? Când oi publica una ca asta, må iaucititorii la goanå! Nu vezi cå nu-i actual?

- Actual, ne-actual, mie-mi place! ... ªi-mi mai plac ¿i compoturilepreparate de mine, pe cari le conserv în colec¡ia de borcane hermeticedin cåmarå ... ªi dacå vrei så ¿tii, îmi mai plac ¿i tapetele cari se potrivesccu nuan¡a blondå a pårului meu, pentru cå mi-o pun mai frumos în relief.


- 99 -- 99 -- 99 -- 99 -- 99 -

ªi mi-ar mai place ¿i o caså care så fie a mea, ¿i o grådinå în care sågreblez pietri¿ul, ¿i o alee plantatå cu trandafiri ¿i cu garoafe ca så nu totstau la discre¡ia adoratorilor pentru împodobirea glastrelor.

Dacå nu må opre¿ti la vreme, sunt în stare så-¡i spun cå mi-ar place såmai am în caså ¿i întreaga bibliotecå a Academiei, uite a¿a, ca så afletoatå ¡ara cå må omor cu cititul din zori ¿i pânå'n noapte, ¿i cå må sting cao lumânare pe paginile cår¡ilor printre cari nu figureazå fire¿te nici unvolum de-al lui Dekobra sau Pitigrilli. ºi-am spus tot ce-mi era mai dragde spus! Îmi faci acum pe mofturosul? Întorc ¿i eu foaia, ¿i te servescdupå dorin¡å! Aflå deci cå într'o noapte a copilåriei mele visåtoare, m-amsculat din somn ¿i m'am sim¡it chematå de un apel obsedant. Era voca¡iaartei... {...}

- Terminå odatå!- Vezi cå nu-¡i convine? Nu-i mai bine så te mul¡ume¿ti cu ceea ce ai?

Oricum, mai bine asta de cât o anginå pectoralå!- Dac'o iei a¿a! ...- Dar cum ai fi vrut s-o iau? Nu ¡i-am spus cå sunt din Gorj, ¿i cå am

toate måselele intacte în gurå?- Nu se fåcea, så må duci a¿a cu pre¿ul!- Ai fi preferat så må duci d-ta pe mine, ¿i så fac na¡ia olteneascå de

râs!? ..." (Ioan Massoff, Elvira Godeanu în intimitate, , , , , Rampa, luni 29august 1932, pg. 1-3)

Farmecul Bucure¿tiului interbelic e atotståpânitor, creazå ¿i poten¡eazådestine:

,,Afi¿e uria¿e ¿i colorate, florårese cu co¿uri pline cu bucheteparfumate, litere mari ¿i ro¿ii dansând ispititor în fa¡a ochilor privitorilorpe orice stradå din centrul Bucure¿tiului, rochii colorate ¿i elegante, tråsuri,restaurante cochete, Ci¿migiul, grådinile ... actorii, scriitorii, disputele,începuturile, redac¡iile ziarelor, numele Mariei Ventura pe afi¿e, alåturide cel al lui George Vraca, sala Teatrului Na¡ional, teatrele particulare,toaletele elegante ¿i strålucitoare, Mihal Sebastian ¿i Jocul de-a vacan¡a,Camil Petrescu ¿i Jocul ielelor ...

Farmec, triste¡i, amoruri, suferin¡e, adolescente îndrågostite de Romeope scenå, cei trei Hamle¡i care se duelau pe scenå, în trei montåri diferite,politicå, muzicå, radioul, concerte transmise în direct, teatrul care-¿i cåutamereu drumul, actri¡ele care-¿i etalau mereu farmecele, gelozii, pove¿ti,amenin¡area råzboiului, turneele teatrelor din Paris la Bucure¿ti, pie¡eleînsorite ¿i mereu teatrul ... Bucure¿tiul interbelic." (Monica Andronescu,


- 100 -- 100 -- 100 -- 100 -- 100 -

Întoarcere în Bucure¿tiul interbeliccccc, Yorick, nr. 42/ 13 setp. 2010)Cum decurgea ziua uneia dintre marile frumuse¡i ale acestui Bucure¿ti

etern, aflåm din publica¡ia Magazinul, an IX, nr. 101/ iunie 1939. Cele 5pagini dedicate Elvirei, sub titlul ,,O zi din via¡a unei artiste frumoase .../În intimitatea d-rei Elvira Godeanu" o înfå¡i¿eazå în plenitudinea frumuse¡iisale. Fotografiile, 13 la numår, sunt înso¡ite de texte låmuritoare:

1. O razå de soare a påtruns în dormitorul vedetei, iluminându-i fa¡a,care arboreazå un surâs diafan ...

2. Cu micul pekinez în bra¡e, vedeta este la geam unde ¿i-a datrendez-vous cu soarele mângâetor din aceste zile premergåtoare verii ...

3. Apoi, baia. Halatul plu¿at acoperå trupul împrospåtat sub du¿.4. O artistå - ¿i mai ales una frumoaså - trebuie så ¿tie a-¿i cultiva

frumuse¡ea. Ora de gimnasticå este deci nelipsitå din programul fiecåreidimine¡i.

5. Micul dejun se compune dintr'o cea¿cå de cafea ¿i câ¡iva pesmeciori.Silueta, silueta!...

6. Coafeza då zilnic contur chipului de o rarå frumuse¡e.7. În fa¡a oglinzii, înainte de toaleta de diminea¡å. Micul pekinez î¿i

înso¡e¿te prietena peste tot.8. ,,La revedere, Tsang!". Purtând un frumos tailleur de sport, vedeta

pleacå la teatru, la repeti¡ie.9. Dejunul. Vedeta este amuzatå de urmårirea continuå a reporterului

nostru.10. Siesta de dupå amiazå. Vedeta cite¿te o carte interesantå.11. A sunat telefonul! Ce rol important joacå telefonul în via¡a unei

artiste frumoase! Dac'am putea sta ascun¿i pe firul lui!12. Toaleta de searå. Frumoasa stea este invitatå la o recep¡ie. Toaleta-i

contureazå de minune impecabila-i siluetå, iluminând parcå ¿i profilul deo rarå perfec¡iune.

13. E miezul nop¡ii. Cu lampa de la noptierå aprinså, vedeta a adormit.Pleoapele au cåzut, prelungindu-se cu fermecåtoare gene. D-ra Godeanuvizeazå. La ce-o fi visând? (Fotografii: Cosmofot)

În epocå, se fac ¿i adevårate clasamente ale frumuse¡ii. Într-o prezentarea actri¡ei Tantzi Cocea (Fascinanta Tantzi Cocea, Cronica Românå/ 6 mai2005), Mihai Petrovici afirmå cå, la 1941, aceasta ,,devine fermecåtoare,ocupând locul II ca frumuse¡e dupå Elvira Godeanu". Iar mai departe, înacela¿i articol, specificå:

,,Cele mai frumoase artiste - în 1944 - erau Elvira Godeanu ¿i apoi


- 101 -- 101 -- 101 -- 101 -- 101 -

Tantzi Cocea."Unicitatea Elvirei nu se reduce înså la frumuse¡ea ei, declarå unul dintre

cei mai apropia¡i prieteni ai actri¡ei:,,S-a spus cât trebuia ¿i mai mult decât trebuia despre frumuse¡ea Elvirei.Fascina¡ia orbitoare ce se desprinde din toatå fåptura ei, din privirile

ei, dintr-un surâs sau dintr-un gest n-au nimic demoralizant pentru restulmuritorilor atât de par¡ial ¿i parcimonios înzestra¡i. Am cunoscut multefemei frumoase - atâtea românce sunt frumoase - dar în preajma niciuneia nu încerci acea senza¡ie tonicå, învioråtoare ca un cordial fåcutdintr-o mie de esen¡e binefåcåtoare, nu te sim¡i mai u¿or, mai bun, gata latoate impulsiile generoase ale inimii, în toate avânturile, ca în preajmaElvirei.'' (Alexandru Kiri¡escu, Elvira Godeanu - artistå ¿i femeie, Rampa,luni 11 noiembrie 1946)

Cu adevårat impresionant este ¿i faptul cå mari personalitå¡i ale culturiiromâne¿ti au våzut dintotdeauna frumuse¡ea Elvirei doar ca atribut supremal talentului ¿i dåruirii scenice:

*****,, {...} Dar frumuse¡ea ei reflectând o fire deschiså, umanå, dåruitå

prieteniei ¿i bunei colegialitå¡i, a fost prima ei armå cu care ¿i-a câ¿tigatacea simpatie, care în via¡å creazå pun¡i între suflete, iar în teatru trececaldå ¿i biruitoare peste rampå, anulând distan¡a dintre actor ¿i public.

Con¿tientå de aceste daruri, Elvira a în¡eles cå, totu¿i, adevårata eireu¿itå în teatru se ob¡ine cu alte arme, ¿i, în primul rând, cu ståruin¡adisciplinatå a muncii.

De aceea Elvira a urcat treaptå cu treaptå spre apogeu ¿i, aproape fiecaredintre rolurile cårora le-a dat via¡å a fost pentru ea ca un debut ¿i ca odemonstra¡ie de posibilitå¡i, pânå în ajun nebånuite, iar pentru spectatorio nouå surprizå." (Mircea ªtefånescu, Caiet-program TNB, nr. 11/1971-1972)

*****,,Elvira Godeanu a fost, este ¿i speråm så mai fie multå vreme de aici

înainte, unul dintre cele mai superbe exemplare umane din câte auîmpodobit vreodatå scena româneascå.

Nu må gândesc la bucuria ochiului pe care o prilejuia apari¡ia eifascinantå, am în vedere marea voluptate a spiritului pe care a comunicat-oprezen¡a ei în via¡a artisticå a ultimei jumåtå¡i de veac.

Doamnå, în în¡elesul mult nobil al termenului, a traversat cinci deceniide trudå seralå risipind în jurul ei o jerbå de polite¡i ale inimii. Într-o lume


- 102 -- 102 -- 102 -- 102 -- 102 -

stând sub ac¡iunea corosivå a atâtor scåderi ¿i concesii, Elvira a adus oprimåvarå a gra¡iei. N-a våzut-o nimeni niciodatå cu grimasa nemul¡umirii,n-a bârfit ¿i nu ¿i-a denigrat colegii, n-a solicitat ¿i n-a respins roluri, n-afåcut parte din coterii carnasiere - tot atâtea practici ale mizeriei teatralede altådatå. Generoaså, tonicå, stenicå, un dar al naturii, Elvira aduce învia¡å ceea ce a fåcut ¿i pe scenå: o explozie a luminii, binefåcåtoare ¿itandrå." (Aurel Baranga, Elvira, Såptåmâna culturalå a capitalei, nr. 125/1973)

*****,,Acuma când frumuse¡ea femininå româneascå este iarå¿i la pre¡ -

frumuse¡ea ca o valutå forte ... ,,se implementeazå'' peste tot - chiar ¿i pescena Operei a fost recent un concurs de frumuse¡e - må bucur, suntfericit så pot aduce aici un omagiu frumuse¡ii unice: Elvira Godeanu.

Închipui¡i-vå în micul Paris - cum i se spunea Bucure¿tiului de altådatå, cu acea douceur de vivre descriså de Paul Morand, ce a însemnatbrusca ei apari¡ie, cum strålucea Elvira Godeanu printre frumuse¡ile deatunci - ¿i nu erau pu¡ine - cu faima depå¿ind hotarele ¡årii. Så amintim,de pildå, emo¡ia ¿i comentariile elogioase provocate la Opera Mare dinParis, de intrarea în salå a lui Tu¿chi Caragiale, fata marelui Ion Luca -sau admira¡ia în toate capitalele lumii, pe unde dirija maestrul GeorgeGeorgescu, pentru frumoasa româncå Toutou, so¡ia sa ...

Ei bine, cine mergea la Karlsbad ¿i putea locui la unul din marile hotelePupp sau Imperial, era întâmpinat la recep¡ie cu vorbele (de¡in asta dintr-osurså directå): ªti¡i, Domnule, avem aici ¿i o celebrå frumuse¡e dinRomânia, Elvira Godeanu - a sosit alaltåieri, acompaniatå de un tren degeamantane.

Sigur, ca român î¡i cre¿tea inima fiindcå pe atunci Karlsbadul, asemeneasta¡iunilor de lux Vichy sau Badgastein, era locul de întâlnire al tuturorvedetelor ¿i celebritå¡ilor europene ¿i americane - iar frumuse¡ea Elvireiera - cu un termen ce ne place a¿a de mult aståzi - o adevåratå frumuse¡eeuropeanå, occidentalå.

Cu acest mare dar pe care i l-a dat Dumnezeu, Elvira Godeanu puteaså fie ¿i så råmânå foarte frumoaså ¿i atât. Dar a avut o mare pasiunecåreia i-a închinat toatå existen¡a.

A¿a cå a început greaua ini¡iere în arta Teatrului, pe care cu talent, cuvoin¡å, cu muncå neîntreruptå ¿i instinct fårå gre¿, a cucerit-o pas cupas." (George Teodorescu, 1990, Alocu¡iune la sårbåtorirea de cåtreUNITER a actri¡ei)


- 103 -- 103 -- 103 -- 103 -- 103 -

*****,,Marea, mitica frumuse¡e a Elvirei Godeanu fascineazå ¿i azi. ªi

impune. Nu atât prin desåvâr¿irea aparen¡ei ci prin ceva care vine dinåun-tru: o luminå, un echilibru interior, o generozitate, o incredibilå putere deseduc¡ie. O via¡å tråitå din plin ¿i asumatå cu totul ¿i întru totul.'' (MirunaIonescu, Elvira Godeanu sau frumuse¡ea fiin¡ei interioare, Teatrul Azi,nr. 11-12/ 1990)

*****,,Am revåzut-o în Coana Zoi¡ica ¿i m-a uimit cât de departe era de

«dama bunå» din textul ini¡ial ori din påtima¿ele interpretåri ulterioare:nici urmå de vulgaritate, nici o adiere de mahala provincialå în joculactri¡ei, pur ¿i simplu apåsårile comic-deocheate se retrågeau în prezen¡aei, alunecau, se îndepårtau jenate.

S-a spus mereu: Elvira Godeanu e marea frumuse¡e a scenei române¿ti.Marea ei frumuse¡e fascinantå. A fost interpreta care dådea un aer enig-matic oricårui personaj.

Enigma marei actri¡e este poate cel mai greu de descoperit. Pentru cåElvira Godeanu nu a dezvåluit niciodatå totul, nu s-a mistuit niciodatåpânå la capåt, ea ¿i-a påstrat un loc de tainå numai al ei, cel din care lua oanume distan¡å ¿i înål¡ime: fa¡å de oameni, fa¡å de via¡å, fa¡å de timp, fa¡åde vremuri." (Sanda Faur, Vizita båtrânei doamne, Opus, nr. 6/ 1991)

*,,Da, Elvira Godeanu era una din frumuse¡ile Bucure¿tiului. Nu exista

så påtrundå undeva ¿i så n-aibå a¡intite asupra ei absolut toate privirileindiferent de vârstå. Simpla ei apari¡ie producea bucurie. Un civil oarecarecare doar a zårit-o pe stradå, ¿i era întrebat, dupå un timp, ce-a mai fåcut,råspundea cu mândrie: Am våzut-o pe Elvira Godeanu." (Mihai Petrovici,Elvira Godeanu, o actri¡å din nobila stirpe a celor ale¿i, Cronica Românå,25 febr. 2005)

Profesional înså, Elvira înså¿i - spre cinstea ei - a resim¡it nu de pu¡ineori frumuse¡ea ca pe o povarå, ca pe un ¿ablon care, odatå stabilit demaestrul Nottara, o împiedicå så se desåvâr¿eascå în plan artistic.

*****O astfel de frumuse¡e a nåscut, evident, pasiuni tulburåtoare, a dat

na¿tere unor celebre pove¿ti de dragoste, a indus în mintea multora aven-turi cum numai în romanele interbelice puteai gåsi, a confec¡ionat scenariileunor amoruri secrete cu parteneri din elita economicå sau politicå a vremii.


- 104 -- 104 -- 104 -- 104 -- 104 -

Cel dintâi care încearcå så aducå toate aceste legende în albia fireascåa adevårului este prietenul de-o via¡å al Elvirei, Alexandru Kiri¡escu:

,,Bucure¿tenii - ¿i publicul românesc în general - îi atribuie unanimElvirei atributele de «vampå sutå la sutå». Se verificå ¿i în cazul acesteimari artiste înclina¡iunea popularå de a-¿i împodobi idolii cu atributeexorbitante care så desåvâr¿eascå pentru masse nevoia lor de mituri aurite.

Nimic mai departe de adevår. Elvira este femeia cea mai simplå, ceamai gra¡ioaså, cea mai cordialå de pe lume. I s-au pus ¿i se pun în seamåaventuri senza¡ionale - ea, care ¿tie tot ce se spune despre persoana ei -râde cu râsul ei fraged, cu o observa¡iune spiritualå, fiindcå posedå undar al humorului adorabil - atât de firesc ¿i de românesc ..." (AlexandruKiri¡escu, Elvira Godeanu - artistå ¿i femeie, Rampa, luni 11 noiembrie1946)

Una dintre aceste pove¿ti îl are ca personaj principal pe GheorgheGheorghiu-Dej care, se pare, ar fi nutrit o pasiune absolutå pentru Elvira.O confirmå Leon Kalustian, unul dintre bunii prieteni ai familiei EmilPrager - Elvira Godeanu:

,,A plåcut-o ¿i chiar a iubit-o clocotitor pe Elvira Godeanu despotulGheorghiu-Dej. Dar marea actri¡å l-a refuzat când a cerut-o de nevastå."(Florin Condurå¡eanu, Jurnalul.ro/ 25 sept. 2009)

Cea care, dupå mul¡i ani de la apari¡ia legendei, are curajul så o ches-tioneze pe Elvira asupra acestei presupuse rela¡ii, este Ludmila Patlanjo-glu. Råspunsul actri¡ei este låmuritor pentru calvarul tråit de aceasta obunå perioadå de timp:

"- Frumuse¡ea dv. a nåscut ¿i o altå legendå celebrå, aceea cå a¡i fost,,favorita'' lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

- Este o poveste care m-a apåsat multå vreme. To¡i cei care îmi erauapropia¡i, colegi, prieteni care îmi veneau în caså, ¿tiau cå este o calomnie.O legendå construitå cu sânge rece de Ana Pauker, pentru a-l compromitepe rivalul ei, Gh. Gheorghiu-Dej, în ochii tovarå¿ilor de partid ¿i ai luiStalin. Mul¡i dintre cei care må înconjurau - unii mi-au fåcut mårturisiri înacest sens - aveau «indica¡ii» så råspândeascå zvonul cå må viziteazåDej, cå îmi trimite bijuterii ¿i lucruri scumpe.

Totul mi se trage de la un revelion. Comuni¿tii organizau astfel depetreceri în care urmåreau så-¿i facå propagandå printre arti¿ti.

M-am trezit într-o salå unde fuseserå aduse butoaie mari cu vin. Sebea ¿i se mânca ¿i toatå lumea era veselå. Eram foarte elegantå, purtam opålårie cu boruri mari ¿i o blanå superbå. Må înso¡ea dramaturgul Alexan-


- 105 -- 105 -- 105 -- 105 -- 105 -

dru Kiri¡escu, ¿i el foarte elegant îmbråcat.La un moment dat s-a fåcut lini¿te, apoi o rumoare teribilå: «Vine

tovarå¿a Pauker!». To¡i s-au repezit cåtre ea.Eu am stat deoparte. A început så împrå¿tie strângeri de mânå ¿i

zâmbete; s-a oprit, m-a privit lung ¿i a cerut så-i fiu prezentatå. Parcå ovåd, avea o privire de vultur, era tunså scurt, îmbråcatå modest ¿i sobru,într-o rochie gri închis.

Dupå aceastå întâlnire, zvonurile despre legåtura mea cu Dej au începutså circule. Lucrurile au devenit curând dramatice. Primeam scrisori deamenin¡are sau implorare din partea unor oameni greu încerca¡i de soartå,care aveau rude în închisoare, de¡inu¡i politici, sau se aflau în nevoi ¿isperau cå pot så-i ajut eu, intervenind pe lângå «iubitul» meu! Ce e ab-surd în povestea asta e cå eu pe Gheorghe Gheorghiu-Dej nu l-am våzutniciodatå în via¡a mea în carne ¿i oase.'' (Ludmila Patlanjoglu, Un triunghiînvåluit în legendå: Elvira Godeanu - Dej - Ana Pauker, Adevårul, 3septembrie 1994)

Cå Elvira avea dreptate, o demonstreazå ¿i o rememorare târzie a luiMihai Petrovici (Elvira Godeanu, o actri¡å din nobila stirpe a celor ale¿i,Cronica Românå, 26 febr. 2005):

,,Cancanierii au lansat zvonul cå Gheorghe Gheorghiu Dej ar fi nutritpentru ea o simpatie ie¿itå din comun. Venind la un spectacol al ei, înaintede a se ridica cortina, Nicolae Brancomir privea sala prin vizorul cortinei,iar Elvira l-a rugat: Nicule, laså-må ¿i pe mine så-l våd pe cel pe care nul-am våzut niciodatå atât de aproape."

Nu mai pu¡in adevårat e faptul cå liderii comuni¿ti ai vremii consideraude bon ton så aibå prieteni în rândul arti¿tilor, compania acestora fiind unbun prilej de promovare a ,,fe¡ei umane" a regimului. Cât de mult î¿idoreau acest lucru arti¿tii, este o altå poveste. Obiceiul este confirmat ¿ide Ligia Minovici în cazul lui Petru Groza:

,,Apoi a fåcut el o maså numai de actori ¿i actri¡e unde ne-a invitat ¿ipe noi. Erau de fa¡å Tan¡a Cocea cu bårbatul ei, Dina Cocea cu bårbatulei, Elvira Godeanu ..." (Adrian Majuru, Istorii urbane tråite - interviu cuLigia Minovici, Bucure¿tii vechi ¿i noi/ 4 dec. 2010)

*****Pasiunile trezite în sufletul bårba¡ilor de femeia ¿i actri¡a Elvira Godeanu

sunt reale.Vor fi fost destule femei frumoase în ¡ara aceasta ¿i în Bucure¿tiul


- 106 -- 106 -- 106 -- 106 -- 106 -

acela care a adunat de secole mai tot ce merita a fi adunat, dar, din celecitite, din mårturiile scrise ale celor care i-au stat în preajmå, din amintirilecelor care au tråit bucuria contemporaneitå¡ii ei, se pare cå pu¡ine persoaneau insuflat celor din jur ¿i celor de aiurea o dragoste mai curatå ¿i maipurå decât Elvira.

Dacå au existat - ¿i vor fi existat, desigur - momente de omeneascåpierdere a cumpåtului, ele au råmas învåluite în misterul care a înconjuratdintotdeauna via¡a Elvirei.

Nimic din ceea ce se aflå consemnat în documente scrise ori în frânturidin memoria exprimatå public a celor care au cunoscut-o nu cuprindenici cea mai micå umbrå de vulgaritate ori de coborâre de pe soclu. Pre-destinatå så devinå mit, Elvira Godeanu a fost dintr-un început asumatåmitului.

Grea povarå, probabil, dar pe care actri¡a a purtat-o cu sine ca fåcândparte din zestrea acelei exemplaritå¡i umane pe care noi, ceilal¡i, ampierdut-o demult. Asta, dacå am avut-o vreodatå.

În arhiva dåruitå nouå de doamna Maria (Visner) Simion - nepoata dinTg-Jiu a actri¡ei - (¿i aflatå, pânå la sosirea unor vremuri mai favorabilecreerii unui Muzeu al teatrului gorjean, în custodia autorului acestor rân-duri) se aflå mai multe genuri de scrisori primite de Elvira. Pânå în clipaîn care vor constitui ele singure o carte, redåm în cele ce urmeazå o partedin aceste epistole.

Emo¡ionante în întregimea lor, pentru cå apar¡in unui necunoscut -deducem cå ar fi fost ofi¡er de rang superior, participant din primele mo-mente la cel de al doilea råzboi mondial ¿i aflat în perioada expedieriiscrisorilor undeva, pe Don - ele dezvåluie, dincolo de adâncimea ¿i curå¡e-nia sentimentelor, måsura adevåratå a ceea ce reprezenta pentru mul¡iElvira: o apari¡ie iconicå, în stare a mântui ¿i proteja pe cel care i seînchina.

Nu ¿tim cum îl cheamå - probabil, nici Elvira nu a ¿tiut vreodatå - nicidacå a scåpat cu via¡å de pe front, nici dacå, odatå scåpat, va fi renun¡atla discre¡ie ¿i se va fi prezentat idolului såu, nici, în fine, câte scrisori îi vafi scris Elvirei ori dacå aceasta îi va fi råspuns vreodatå.

Cinstit vorbind, nici nu au importan¡å toate acestea, important este unsingur lucru: un om de pe front î¿i pune destinul în mâinile Elvirei, convinsfiind cå aceasta este steaua lui cålåuzitoare, cå doar ea îl va feri de rele ¿iîi va purta noroc.

Iar simplul fapt cå actri¡a a påstrat aceste trei scrisori este o mårturie cå


- 107 -- 107 -- 107 -- 107 -- 107 -

i-a fåcut onoare så-i acorde protec¡ie, fie ea ¿i numai metafizicå, celui ce¿i-a pus toatå nådejdea în ea.

1.1.1.1.1.Duduie dragåDuduie dragåDuduie dragåDuduie dragåDuduie dragå,,,,,

Viscole¿te, plouå, bubuie. Prima zi de vreme rea ¿i ai observat desigurcå vremea rea, în special ploaia, predispun la melancolie ¿i umple inimade nostalgie ¿i dor. -

Undeva departe, într'un bordeiu, ce ar putea så facå un om de pe frontdecât så stea de vorbå cu cineva? ªi cu cine ar putea så stea de vorbåomul åsta, cu cine s'ar în¡elege mai bine, decât cu aceea care-i umplefiecare moment liber, ¿i pe care a ales-o drept cålåuzå într'un scurt popasal vie¡ii, care într'un fel sau altul, va trebui så se termine odatå?

Î¡i fac o mårturisire, duduie Elvira: când m'am hotårât så-¡i scriu D-tale,am fost ¿i egoist. Am contat pe norocul unei stele ¿i eram convins cånorocul meu va veni de undeva dela D-ta. Eram convins cå sub ocrotireaD-tale, va veni repede o zi când så zic adio acestei stepe înfioråtoare,când voiu pleca undeva departe, în ¡arå, sau în infinit. Fiindcå, te rog såcrezi, cå dupå o perioadå de råzboiu, chiar glorios ¿i al patriei noastre, -a¿a cum e acesta, - a¿tep¡i mântuirea într'un fel sau altul. ªi de atunci, -de când ¡i-am scris D-tale, - a¿tept salvarea fie sub formå de schije, fiesub forma idealå de ordin de reîntoarcere. -

M'a reconfortat a¿teptarea; dar mântuirea nu mai sose¿te odatå.Ce fericit a¿ fi fost så-¡i pot scrie o ultimå misivå cå am plecat pe

drumul fericirei! - -Fårå îndoialå înså, cå råbdarea nu-¿i are virtutea în câteva zile ¿i cå

norocul D-tale ... norocul meu ... se vor aråta odatå. -A¿ vrea så-¡i povestesc odatå o zi întreagå, de aici. Am inten¡ionat s'o

fac aståzi, dar ziua de azi nu e ca toate celelalte ¿i spre deosebire de artå,care zugråve¿te oameni ¿i fapte excep¡ionale, - eu a¿ fi ¡inut så-¡i descriuo zi comunå, una ca toate celelalte.

Înså o zi e atât de mare aici, atât de variatå, poate aduce atâtea surprize¿i atâtea schimbåri, încât greu s'o în¡elegi D-ta, duduie Elvira. Nu pentrucå e¿ti femee, dar fiindcå unele fapte nu pot fi cunoscute, decât tråindu-le.-

Un lucru este sigur; cå oricât de mare e ziua, oricât de lungå e noaptea,un om te are în fa¡å ¿i în inimå fiecare moment liber.

ªi singura parte din zi care må intereseazå personal, este partea pe


- 108 -- 108 -- 108 -- 108 -- 108 -

care o petrec cu D-ta. A¿a încât dacå ¡i-a¿ povesti ceea ce-mi apar¡inenumai mie, din fiecare cele 24 ore care se scurg unele dupå altele, ¡i-a¿spune în trei cuvinte atotîncåpåtoare:

Elvira, Elvira, Elvira! -ªi a¿ semna simplu, nu fårå a-¡i såruta mânu¡ele amândouå,

Omul de pe frontOmul de pe frontOmul de pe frontOmul de pe frontOmul de pe front{Mar¡i 13. X. 942 .}Mar¡i ¿i 13. -

2.2.2.2.2.Scumpå duduie ElviraScumpå duduie ElviraScumpå duduie ElviraScumpå duduie ElviraScumpå duduie Elvira,,,,,

Mi-am dat seama cât de dezorienta¡i în timp ¿i spa¡iu sunt oamenii depe front. Scrisorile mele scrise în luna octombrie oriunde ¿i oricui poartådata lunei a IX-a, în loc de a X-a; a¿a cå te rog ¿i pe D-ta så rectifici datelecelor douå scrisori ale mele în sensul celor de mai sus ¿i så nu crezi cåpo¿ta frontului func¡ioneazå atât de regretabil, încât abia acum så seprimeascå scrisori trimise cu o lunå înainte.

Existå în adevår o po¿tå care func¡ioneazå prost ¿i anume ,,po¿ta militaråradio'', pe care o ascultå numai radio ascultåtorii care stau lungi¡i pedivane ¿i privesc în spa¡iul camerei camuflate rotocoalele de fum ale unei¡igåri fine. -

Dar în legåturå cu dezorientarea noastrå î¡i povestesc o întâmplarefoarte nostimå. Într'o diminea¡å întreb pe camarazii mei: Måi fra¡ilor, cezi o fi azi?

Eu eram convins cå e Vineri, în timp ce unul din colegi sus¡inea cå eLuni, altul, Joi. Întreb atunci un soldat, care îmi spune cu siguran¡å cå eDuminicå. Telefonez la centrala Comandamentului ¿i mi se comunicåziua: era Sâmbåtå. De atunci am fåcut un calendar cu data ¿i cu zilele, ¿i,în fiecare diminea¡å, tåiem ziua decedatå cu plaivazul.

Este amuzantå întâmplarea povestitå, duduie Elvira, nu? ªi te rog såcrezi cå nu e poveste, e adevår. Plastic, acest mic amuzament då o indica¡ieîn mic asupra unei situa¡ii în mare. -

Pentru cine nu cunoa¿te înså psihologia oamenilor de pe front, credecå s'a deranjat ceva la centrala sim¡urilor, dupå cum tot un deranjamentde soiul åsta l-a apucat ¿i pe scriitorul acestor rânduri.

Duduie Elvira, cât a¿ vrea så nu interpretezi ironic vorbele mele dinscrisori, ¿i så nu crezi alåturat cu drumul pe cel care ¡i le scrie. În¡elegi cå


- 109 -- 109 -- 109 -- 109 -- 109 -

pentru un om obi¿nuit cu sim¡ul råspunderei, pentru un om cu atitudinideschise, - a¿a cum te asigur cå este acel care-¡i scrie, - e un adevåratcuraj så poatå så intre în lumea anonimatului.

ªi crede-må, cå singura scuzå pe care ¿i-o acordå, - ca så nu-i fie jenåde sine-înså¿i, - este numai faptul cå încearcå så redea sub aceastå formå,sim¡åmintele care l-au animat ani de zile, cu toatå discre¡ia ¿i cu toatåsinceritatea.

Nu-¡i cer så în¡elegi nici odatå starea sufleteascå a unui om care a gåsito cale de a spune ce gânde¿te, ¿i care persevereazå în ea. Situa¡ia de aicinu se poate imagina, ¿i nici starea sufleteascå pe care o creazå nu sepoate în¡elege. -

Dar, duduie Elvira, fårå a ¡ine seama de aceastå împrejurare excep¡io-nalå, «råzboiul», dacå cineva î¡i mårturise¿te sentimente alese ¿i frumoase,nu se poate ca o femee så nu fie sensibilå la astfel de mårturisiri, ori delacine ar veni.

Cum D-ta înså nu må cuno¿ti, - ¿i cum nici nu må vei cunoa¿te niciodatå, - fiindcå moartea sau discre¡ia se vor a¿eza între noi, D-ta ai puteaså-¡i imaginezi cå-¡i scrie un om degajat materialmente, sau spiritualizatîn parte, cå acest om are atâtea ¿i atâtea însu¿iri, în fine, te-ai putea legåna,- dacå încå nu ¡i-ai consumat lumea de visuri, - într'un vis sublim. ªinimic nu volatilizeazå materia, ca gândul idealului. -

Dacå, duduie Elvira, voiu reu¿i ca cel pu¡in din curiozitate så-¡i stârnescoare care interes, dacå voiu reu¿i mai mult, ca din aceste scrisori nevinovateså-¡i creez D-tale momente de emo¡ie cât de micå, te asigur cå voiu fi unom fericit. -

Pânå la un punct ai ¿i oarecare datorie så fii drågu¡å. În definitiv, pentruconsidera¡ii pe care ¡i le-am explicat ¿i care justificå atitudinea mea, -te-am ales ocrotitor al fiin¡ei mele, aici unde nimeni nu ne ocrote¿te, decâtmarele destin. Ai deci obliga¡ia så veghezi asupra mea, ¿i fii sigurå cåinstinctiv voiu ¿ti cu preciziune dacå gåsesc în D-ta omul cåutat, sau dacåla fiecare scrisoare nouå î¡i zici: ,,Individul åsta iar må plictise¿te!''.

Nici odatå dragostea nu plictise¿te, decât atunci când acel cineva î¡ieste nesuferit. ªi dumneata nu ai dreptul så crezi cå eu ¡i-a¿ fi nesuferit.Imagineazå-¡i cå sunt un tip agreabil ¿i cite¿te cu aten¡ie scrisorile mele;distreazå-te cu ele, dar în¡elege-må. -

SuntSuntSuntSuntSuntOmul de pe front.Omul de pe front.Omul de pe front.Omul de pe front.Omul de pe front.

{18. X. 942}


- 110 -- 110 -- 110 -- 110 -- 110 -

3.3.3.3.3.Duduie dragå,Duduie dragå,Duduie dragå,Duduie dragå,Duduie dragå,

N'ai primit nimic de mult dela mine. Motivul? Må hotårâsem så nu-¡imai scriu. În definitiv, îmi dau seama cå ceea ce fac e o copilårie, carepoate så fie cotatå de D-ta drept lipså de elementarå seriozitate.

M'am gândit înså cå ¡i-am scris cândva cå dacå nu prime¿ti mult timpdela mine nici o veste, înseamnå cå nu mai sunt viu. ªi cum cred, cåinvoluntar ¡i s'a stârnit un cât de mic interes fa¡å de mine, n'a¿ vrea såråmâi cu impresia cå un om care te-a apreciat, te-a urmårit, te-a iubit ¿i aavut curajul så-¡i scrie, ¿i-a låsat oasele undeva, pe Don. -

Pânå acum sunt încå bine. -Chiar la depårtarea de aici, uneori mai punem mâna pe o gazetå ¿i din

întâmplare am våzut cå joci în comediile lui Caragiale - Scrisoarea pierdutå¿i D'ale carnavalului.

Într-o scrisoare pe care nu ¡i-am trimis-o, î¡i ziceam Coana Joi¡ica. Amvåzut-o pe Coana Joi¡ica ¿i fii sigurå cå dacå a¿ fi fost în ¡arå, ai fi auzitråsunând undeva în salå ni¿te aplauze mai puternice, ¿i ai fi în¡eles poatecå uneori, acolo, bate o inimå foarte aproape de D-ta.

Cum mi-amintesc de Mar¿ul nup¡ial, reprezenta¡ia în care am detestatpe Vraca.

Atunci ai fost în adevår extraordinarå. -Duduie Elvira, s'ar putea så nu-¡i mai scriu. Crede-må cå mi-e jenå de

D-ta chiar sub forma anonimatului. Dacå nu mai prime¿ti nimic de lamine, så nu crezi cå am murit. Din contra, dacå mor, am un bun prietenmedic, care te va anun¡a tot sub formå de anonimat.

Dacå totu¿i, D-tale ¡i-ar face plåcere ca atunci când stai råsturnatå pedivan så contempli ceva în mare depårtare, dacå-¡i face plåcere så ¿tii cåîn ceasuri care sunt grele ¿i poate numårate, cineva se gânde¿te cu drag laD-ta, trimitem un gând prin telepatie. Fii sigurå cå îl recep¡ionez ¿i atuncivei mai avea încå în mâna D-tale gândurile mele. În orice caz, duduieElvira, atunci când zile bune vor veni ¿i pentru mine, nu ai dreptul så måîmpiedici de a-¡i trimite un buchet de flori.

Va fi semnul cå omul D-tale de pe front este în sfâr¿it, fericit.A¿ vrea så te ¿tiu veselå ¿i voioaså; så ¿tii cå D-tale nu ¡i-ar sta nici

odatå bine tristå ¿i a¿ fi nenorocit dacå rândurile mele te-ar indispune. -Ia-le a¿a cum sunt, duduie scumpå. Câte lucruri nu ai citit D-ta; cite¿te

rogu-te ¿i pe cele ale unui om, chiar dacå le-ar scrie de dragul unei glume,


- 111 -- 111 -- 111 -- 111 -- 111 -

chiar dacå nu le-ai atribui importan¡a pe care o meritå, de mesager alcelor mai sincere ¿i curate gânduri ce ¡i s'au îndreptat vreodatå. -

Un moment de reculegere meritå orice militar, mai ales atunci când segåse¿te pe front; momentul acesta ¡i-l cer ¿i eu. Chiar concret, dacå tegânde¿ti cå te adorå cineva, ce råu î¡i face? ªi ce importan¡å are dacå esoldat, cåpitan ori general? Destul cå prin sacrificiul lui pune o piatrå latemelia pe care se va rezima România de mâine, în care Elvira Godeanuva stråluci încå mult timp. -

Omul acela î¡i sårutå mâinile, î¡i spune somn u¿or ¿i eOmul de pe front.Omul de pe front.Omul de pe front.Omul de pe front.Omul de pe front.

{4. XI. 942}

*****A¿a cum am mai spus, despre iubirile Elvirei Godeanu s-a scris mult ¿i

s-a inventat ¿i mai mult. Nu este nici voia nici puterea noastrå de a påtrundeîn intimitatea vie¡ii marii actri¡e. Din ceea ce am putut înså desprinde dinmajoritatea articolelor ¿i interviurilor apårute de-a lungul vremii, singurulbårbat adevårat cåruia i-a închinat cinci decenii din existen¡a ei magicå afost Emil Prager, so¡ul såu, cel cu care s-a cåsåtorit la 31 mai 1954 ¿ialåturi de care a tråit pânå la trecerea în nefiin¡å a acestuia.

Nåscut în Bucure¿ti, la 19 august 1888, în familia unor austrieci originaridin Moravia, veni¡i în România pe urmele regelui Carol I (ca ¿i buniciiElvirei Godeanu), Emil Prager a absolvit ªcoala Na¡ionalå de Drumuri ¿iPoduri, fiind elev al lui Anghel Saligny.

A fost un mare inginer constructor, de numele såu legându-se folosireaîn premierå, în România, a betonului armat, dar ¿i construc¡ii precumPalatul Regal, Palatul Foi¿or din Sinaia, Palatul Ministerului de Interne,Academia Militarå, Biblioteca Universitarå Ia¿i, Spitalul Elias, catedraladin Hunedoara, calea feratå Ploie¿ti-Târgovi¿te, tronsonul de cale feratåBumbe¿ti-Livezeni, ¿osele, silozuri, blocuri etc., un adevårat ora¿ dacå arfi adunate toate toate cele ridicate de el. În Gorj, pe lângå lucrårile de artåde pe defileul Jiului, ridicå, la Tg-Jiu, Castelul de Apå, precum ¿ihidrocentrala de la Novaci.

A avut propria sa firmå de construc¡ii - ,,Antrepriza Inginer Emil Prager",dar pânå în 1921 ¿i dupå 1948 a lucrat mai întâi ca inginer la MinisterulLucrårilor Publice, ca inginer ¿ef la SOVROM, mai apoi, pensionându-seîn 1971 din postura de inginer principal la Ministerul Energiei Electrice.

Prima so¡ie, Margareta, cu care a avut patru copii - doi båie¡i, Ionel ¿i


- 112 -- 112 -- 112 -- 112 -- 112 -

Dan, pierdu¡i din påcate de timpuriu, ¿i douå fete, dintre care mezina,Anca Costa Foru, a lucrat o via¡å ca ¿i cercetåtor la Institutul de IstoriaArtei al Academiei Române ¿i la Muzeul Literaturii Române - trece înnefiin¡å în 1952.

Cåsåtoria cu Elvira Godeanu, întâmplatå doi ani mai târziu, l-a ajutatså treacå mai u¿or peste pierderea suferitå ¿i i-a dat un nou sens vie¡ii,dupå cum afirmå chiar fiica sa Anca:

,,Ea (Elvira Godeanu, n.n.) i-a oferit o existen¡å socialå care îl puneaîn valoare, spectacole, deplasåri ¿i nu în ultimul rând un interior primitor.I-a asigurat o båtrâne¡e echilibratå, autonomå, plåcutå, de care pu¡ini sebucurau. Indubitabil i-a prelungit via¡a." (Ionu¡ Stånescu, Emil Prager: Atråit un secol. A construit un ora¿, EVZ.ro/ 11 febr. 2011)

De cunoscut, s-au cunoscut cu mult înainte de cåsåtorie iar rela¡ia lorîncepe la pu¡in timp dupå aceea:

,,Cu siguran¡å ¡in minte doi ani din via¡a mea, 1938 - când l-am cunos-cut pe Emil - ¿i anul când am împlinit 5 decenii de teatru. {...} Era un omcult, care iubea teatrul. Era pasionat dupå muncå, era bun, politicos, gene-ros, pe lângå cå era un uria¿ în profesia lui. Doamne, cum s-au strânsatâtea calitå¡i într-un singur om! El a adus prima macara din România.Când l-am cunoscut în stråinåtate, am spus uimitå: Dumneavoastrå sunte¡icel cu macaraua de pe Calea Victoriei? Treceam în fiecare zi pe lângå eaîn drum spre teatru, ¿i n-o observasem, dar aflasem de ea din ziare."(Carmen Dumitrescu, art. cit.)

În fapt, cei doi s-au completat fericit, fiecare gåsind în celålalt partenerulideal de via¡å.

Acesta este ¿i motivul pentru care, cu limitårile de rigoare, în cele ceurmeazå vom transcrie o parte din coresponden¡a dintre cei doi, cores-ponden¡å care, dincolo de timpuri, de vârste, de oameni ¿i de circumstan¡e,vorbe¿te despre un lucru simplu, cunoscut de la începuturile lumii: unbårbat iubea o femeie, iar femeia îl iubea pe acel bårbat.

Nu toate scrisorile aflate în posesia noastrå sunt datate, pricinå pentrucare, deocamdatå, nu le publicåm aici. În altele apar informa¡ii care,probabil, vor deranja sensibilitatea trufa¿å a unora sau altora, întrucâtsunt legate de amånunte privind via¡a casnicå, domesticå a Elvirei Godea-nu, a unui om care nu se poate împotrivi nåvalei anilor ¿i care suferå saueste bolnav ca oricare muritor de rând. În fine, unele dintre scrisorile lacare ne-am oprit nu vor fi redate în întregime din cauza lungimii lor ¿i aexisten¡ei unor date care nu aduc nimic important sau nou în definirea


- 113 -- 113 -- 113 -- 113 -- 113 -

profilului complex al actri¡ei. Am påstrat înså, de fiecare datå, acele pasajecare pot limpezi o anume perioadå a vie¡ii, dându-i culoare ¿i relief.

Indiferent înså de ipostaza în care se aflå Elvira ¿i Emil, un singuradevår stråbate toate aceste misive de la un capåt la altul: anume cå via¡aînseamnå candoare, discre¡ie ¿i delicate¡e a sentimentelor. ªi asta mereu,¿i mereu, ¿i mereu. La 50, la 60, la 70, la 80 de ani.

Atât cât ne putem permite a comenta în acest moment, adåugåm celorspuse mai sus cå legåtura dintre cei doi nu a cunoscut numai clipe lini¿tite;au existat a¿adar ¿i perioade de crizå generate de motive diverse - absolutomene¿ti cu toate, dupå cum singuri vå ve¡i putea convinge.

De remarcat înså cå de fiecare datå dragostea a fost mai puternicådecât circumstan¡ele, iar povestea a råmas la fel de curatå ¿i de frumoasåpânå la sfâr¿it.

1.1.1.1.1.{ian. 1942}

Draga mea dulce,Draga mea dulce,Draga mea dulce,Draga mea dulce,Draga mea dulce,

Când må plimbam Sâmbåtå prin Foc¿aniul plin de zåpadå, privindu-¡ichipul, ce-mi zâmbea - cam trist, - de pe afi¿ele ce acoperå pere¡ii acestuisimpatic orå¿el, må gândeam ce nepotrivitå este ziua de 24 aleaså desoartå spre a vå aduce în ,,zona'' treburilor mele!

Mai mult må întrista gândul cå nu aveam ve¿ti de la tine de la plecare,afarå de telefonul din Tecuci, ¿i eram plin de griji pentru sånåtatea ta atâtde expuså prin pustele Basarabene.

M-am mai lini¿tit Duminicå, citindu-¡i slova animatå de patriotismulpe care, oricât ai voi så-l maschezi, îl exalå cuvintele cu care calificiapåråtorii no¿tri dragi.

Ai dreptate: îi am våzut ¿i eu pe zona, mai apropiatå, de la Foc¿ani ¿icred cå au concentrat în spiritul lor toate calitå¡ile cele bune ale na¡iei, a¿acå putem fi siguri cå ne vor îndruma bine la trebuin¡å.

Cum vezi m'am molipsit din scrisul tåu; dovedesc astfel dorin¡a de ate îmbårbåta în turneul ce faci cu gândul cå fiecare zi te va apropia demine, fåcându-te în acela¿i timp så contribui cu succes la sufletul celor cene apårå.

Cât despre mine, mai råmâne suspinul neputin¡ei de a gåsi ziua, ceasul,momentul ¿i locul spre a veni lângå tine; nu cred înså cå po¡i presupuneun moment lipsa de dorin¡å!

Ea este mai vie ca ori când ¿i nu are nevoe de nici o cåldurå sau


- 114 -- 114 -- 114 -- 114 -- 114 -

stimulare de ,,leoaicå'' fie chiar cârnå!!! Ce så fac înså? A¿i fi venit laFoc¿ani unde gåseam de lucru, dar în altå zi! Cum naiba se nimeri tocmai24 Ian., sårbåtoare! ªi eu silit a fi aci!

Iatå ce m'a preocupat eri ¿i alaltå eri. Erai a¿a de aproape, puteam så tepipåi ¿i så te simt lângå mine a¿a de u¿or, ¿i nu o pot face! Ce så mai zic?Må ¿tii cå împiedicårile sunt reale ¿i cå suferin¡a ce-mi impun nu treceu¿or; m'am gândit chiar zilele astea så må duc spre odihnire, pentru câtevaclipe, în apartamentul ce cunosc, la etajul III, dar må îngroze¿te vidul cevoi afla ...

Termin våicårelile ¿i redevin optimist, zicându-mi cå dorul apropie,purificå, spore¿te calitå¡ile ¿i chiar uneori inventå altele noi; deci a¿teptare¿i råbdare spre un viitor mai bun, în care am încredere ca ¿i în Draga meacuminte/ nu zic ca Sadoveanu (mi se pare) cå: femeea este nestatornicå îndragoste ¿i trecåtoare ca floarea/ ¿i cå må va iubi, totu¿i!

Scrie-mi, te rog, deci; din parte-mi î¡i voi scrie asemeni, de câte ori voiputea/ sper cå ai primit rândurile scrise pentru Ia¿i/ spre a-¡i spune cuvintedragi ¿i admira¡ia mea. Så råmânem în ,,idilå'' ¿i så-i påstråm tot parfumulpe care amintirea ¿i distan¡a le evocå.

Cine ¿tie dacå nu este preferabil fa¡å de o întâlnire nepotrivitå, într'osalå înghe¡atå, sub o grabå impuså ¿i cåreia i'ar urma o despår¡ire searbådå.A¿a cel pu¡in, am amintiri nenumårate, calde ¿i parfumate ca ¿i buzele-¡iro¿ii; privesc nåsucul cârn, corpul lipicios ¿i-mi amintesc de ochii låcråmo¿ice am privit în seara înghe¡atå a plecårei...

Te sårut dulce Draga mea,EmilEmilEmilEmilEmil

2.2.2.2.2.{7 iunie 1950}

Iubita mea,Iubita mea,Iubita mea,Iubita mea,Iubita mea,

E ora 2 de noapte!O groaznicå insomnie må ¡ine treaz, nu am putut face alt decât a lucra

pu¡in, cu gândul dus la tine. Unde umbli, ce plånue¿ti, ce dore¿ti ¿i maiales ce po¡i crede ¿i dori de la mine.

Cele petrecute azi (eri) nu-mi au fost låmurite încå. ªtiu numai cå ama¿teptat îndelung så te înapoiezi ca så må iei. Credeam cå e¿ti la un telefon.

Când m'am våzut singur am bånuit cå vre-un gând, neîn¡eles de mine,te-a luat ¿i dus altundeva. De ce?

Am venit acaså.


- 115 -- 115 -- 115 -- 115 -- 115 -

Aveam de lucru ¿i am ¿i lucrat pânå la 10-101/2, apoi neråbdåtor ame¿it pe stradå - am revenit în caså, am încercat så lucrez din nou, dar la 12am plecat så te caut.

Nu ¿tiu ce trebuie så fac ¿i nici ce trebuie så fac.Spune-mi-o tu, dar nu-mi mai impune emo¡ii ca cele de azi-noapte,

cåci nu le merit; ar putea så-mi fie fatale.Încerc så în¡eleg dacå nemai iubindu-må, ¡i-am devenit insuportabil.

Te rog så fii sincerå cu mine ¿i så nu-mi dai speran¡e zadarnice.Voi ¿ti så a¿tept ¿i så sufår, a¿a cum am suferit în inima mea, fårå a

aråta celor din jur.Dacå iubirea mea nu-¡i mai întâmpinå încredere - dupå atâ¡ia ani ¿i

dovezi adevårate - e mai just så dispar din via¡a ta, cu toatå durerea ce voiavea.

Unde e¿ti ... Unde e¿ti ...E.E.E.E.E.

E patru diminea¡a. capul mi-e gol ¿i toate zgomotele stråzii trec pringândurile mele; sufletul mi-e pustiu pentru cåci încep så în¡eleg! dacåtotu¿i ar fi adevårat?

Ce må fac?''3.3.3.3.3.

Iubirea mea,Iubirea mea,Iubirea mea,Iubirea mea,Iubirea mea,

Iartå ¿i uitå - tot ce s-a întâmplat în nefericita Duminicå de eri ...Nu am alt scop în via¡å, decât så-¡i u¿urez ¿i lipsesc de necazuri zilele

¿i mai ales munca pe care nu o meri¡i ¿i nu trebuie så o supor¡i. A¿i facetot ce pot så reu¿esc, dar nu pot face nimic, dacå tu nu o vrei.

Nu te-am min¡it nici o datå ¿i tot gândul ¿i faptele mele sunt pentrutine, deci nu mai må lovi ¿i mai ales jigni atribuindu-mi absurdeascunzi¿uri. De mult nu mai am altå familie.

Te rog ascultå-må ¿i crede ce am scris,EmilEmilEmilEmilEmil

4.4.4.4.4.{14. IX. 1953}

Draga mea,Draga mea,Draga mea,Draga mea,Draga mea,

Nu mi-a¿ fi putut închipui vreodatå cå voi tråi clipele ce-mi impun a-¡iscrie cele de mai jos.

Te-am iubit ¿i sunt singur cå ¿i tu ai råspuns cu sinceritate sentimentelor


- 116 -- 116 -- 116 -- 116 -- 116 -

mele; acest gând må sprijinå azi în greaua clipå când trebuie så må despartde tine, cåci nu mai pot påstra azi nici una din fericirile sau bucuriile pecare mi le aduceau prezen¡a ta ¿i a gândurilor tale.

Iartå-må dar ¿i laså-må singur, cu ai mei, în durerea cruntå ce ne-acople¿it ¿i din care trebuie så gåsesc drumul cåtre lini¿te ¿i uitare.

Nu te rog nimic alt ¿i sunt sigur cå må vei în¡elege în durerea mea;cautå-¡i de drumul tåu frumos, la care ai dreptul ¿i påstreazå amintireaprieteniei noastre în cel mai ascuns col¡ al sufletului tåu, a¿a cum o voiface ¿i eu. Nu încerca så må consolezi cåci nu vei putea decât så-mispore¿ti durerea ce må apaså ¿i din care nu se aflå ie¿ire. Am rugat unprieten så-¡i aducå acest ultim cuvânt al meu; tot el va îngriji så-¡i transmitåcele necesare.

Iartå-må dar ¿i uitå,Al tåu, EmilAl tåu, EmilAl tåu, EmilAl tåu, EmilAl tåu, Emil

5.5.5.5.5.Dragå Emil,Dragå Emil,Dragå Emil,Dragå Emil,Dragå Emil,

Tråesc momente pe care nu pot så izbutesc så le concep cå s-aupetrecut. Nu po¡i så-¡i închipui câtå durere mi-a fåcut vestea pe care mi-aidat-o la telefon în seara aceea despre boala copilului tåu - ¿i mai apoi ...scrisoarea trimiså atât de repede, atât de categoric.

Conform dorin¡elor tale, pentru lini¿tea ta, în fa¡a unei dureri sfâ¿ietoare,te-am ascultat. N'am în¡eles înså de ce aceastå cruzime cu care ai lovit înmine?

Dorin¡a de a nu evada de lângå ai tåi în acele zile grele, am în¡eles-o -,¿i eu singurå mi-a¿ fi dat la o parte sufletul chinuit, låsând totu¿i loc uneisperan¡e de perfectå prietenie, unui cuvânt, în sfâr¿it a unei despår¡iri cumai mult sens uman. -

E în natura omeneascå o înclina¡ie secretå ¿i o emotivitate în fa¡a uneimari dureri, care îi fac pe oameni så devie mai buni, mai caritabili.

Vreau så crezi, Emil, cå în tot ce-¡i spun acum, sunt sincerå. Te-amiubit nespus de mult, iar aståzi când må våd atât de departe si aruncatå delângå tine, fråmântårile în care må zbat sunt atroce.

Dragostea mea pentru tine plåmåditå la început din febra unei iubirivenitå prin surprindere cu toatå frumuse¡ea a ceva nou pentru mine,intervenind apoi calitå¡ile tale suflete¿ti, sensibilitatea ta de om superior,a sufletului tåu curat ¿i bun, te ridicau ca un Dumnezeu în fa¡a mea,


- 117 -- 117 -- 117 -- 117 -- 117 -

prezentå ve¿nic lângå tine, cu un suflet ce-¡i apar¡inea pe de-a-ntregul.Aståzi, cå a fost cu putin¡å o asemenea schimbare, oricât de grele ar fi

fost împrejurårile, nu pot decât så må condamn ¿i så ispå¿esc cu tåria pecare o merit.

Tot aståzi ridic pleoapele gândindu-må la tot ce-a fost ¿i neîn¡elegândde ce Providen¡å a vrut så må treacå ¿i prin acest greu impas.

Eu î¡i mul¡umesc din adâncul sufletului pentru tot ce ai fåcut pentrumine, pentru clipele de adevåratå fericire tråite lângå tine, pentru toatebucuriile ¿i zâmbetele tale, pentru dragostea pe care am cunoscut-o printine, pentru nesfâr¿itul frumos ce l'ai încununat ¿i pe care l'ai dat cumårinimia omului de atunci - pentru cuibul meu frumos ¿i pe care dacå îlvoi påråsi în curând så nu fi mâhnit. Decorul atât de trist aståzi îmi måre¿tedurerea.

Î¡i voi påstra, Emil, aceea¿i caldå iubire, mereu alåturi de tine cu sufletul,suflet ca ¿i al tåu istovit de cântecul lacrimilor care nu-l påråsesc o clipå.

Iar dacå vre-odatå, vei sim¡i nevoia prezen¡ei mele, voi fi oricând dinnou lângå tine ¿i î¡i voi reînchina adora¡ia mea. -

ElviraElviraElviraElviraElvira6.6.6.6.6.

{Vineri 16/ VII 1954}Dragå ElviraDragå ElviraDragå ElviraDragå ElviraDragå Elvira

Eri seara venind de la Bicaz - era 111/2 seara - am gåsit în¿tiin¡are de latine ¿i apoi am putut vorbi cu V. Birlic; scrisoarea ta am avut-o abia azi,când am gåsit persoana care a adus-o; înså ¿tiam cå este vorba de câtevacomisioane, despre care mi-a vorbit Birlic. Tot dânsul må informase asupraperipe¡iilor instala¡iei voastre, cu încurcåturile la cazare ¿i instalarea încamere. Era de a¿teptat, cum bånuiam, cå între 1954 ¿i 1953 vor fi diferen¡eserioase, din cauza cre¿terei numårului de persoane ce au fost repartizatela mare. Bine cå ai fost avantajatå, lucru ce nu må mirå, cunoscândfarmecile ce desfå¿uri ¿i succesul ce te întovårå¿e¿te!!! Ura, ¿i mai bine!

... Acaså totul e în ordine; Tudora gospodåre¿te ¿i gåte¿te conformplanului, eu fiind suficient hrånit; de pia¡å n'am avut nevoe, decâtzarzavaturi. ,,Ra¡ionatele'' pe bon ocupå aproape 1/10 din raftul II (nufac aluzie la bucata de såpun Cheia, fidea, ulei ...)

... La toate acestea adaug azi cå te iubesc, doresc ¿i cå-mi lipse¿ti mult,casa fiind goalå ¿i timpul trecând fårå satisfac¡ii. Må bucur înså la gândulcå razele violete vor reu¿i så-¡i dea pe lângå ,,culoare'' ¿i veselia,


- 118 -- 118 -- 118 -- 118 -- 118 -

vioiciunea, zburdålnicia ¿i sånåtatea de care avem cu to¡ii atâta nevoe.Eu în banca 1-a desigur.

Te sårut,EmilEmilEmilEmilEmil

7.7.7.7.7.{Miercuri, 28 VII/ 1954}

Ora 8 seara. Ce absurdå este uneori via¡a! Cu cât soare în ochi ¿i luminåîn suflet m'am întors Luni diminea¡a; gândindu-må doar la tine ¿i la ...cum så-mi pot aranja din nou venirea în goanå såptåmâna asta. Lucrumult la birou; alergåturå dupå Marietta, în fine, eri seara am putut expediapachetele ¿i scrisoarea; azi diminea¡å bucurie ... sunt cåutat de o scrisoaresositå, nu pot så plec decât pe la 12 ¿i în goanå alerg pe o cåldurå sinistråså capåt plicul! Am înghe¡at citind absurde acuza¡ii, credin¡e zbuciumate,concluzii dezamågitoare, så ne despår¡im fårå regrete ¿i fårå amintiri !!!Cum se spulberå 16 ani de via¡å!?

M'a cuprins o furie de neînlåturat ¿i ¡i-am scris pe loc, to¡i mint, to¡i auviziuni, to¡i vorbesc fårå cuviin¡å, to¡i ... Asta se ¿tie, cåci a¿a sunt neciopli¡iifårå gânduri, fårå conversa¡ie ... din juru-mi. Dar tu?! Tu nu må cuno¿tide loc?

Tu po¡i crede orice? {...} Tu care ¿tii så pui la locul lui pe oricine, sånu gåse¿ti o vorbå prin care så le închizi gura, spunându-le Nu cred!!!Iatå mâhnirea mea, grea de dus ...

Nu, desigur, dacå nu crezi, nici nu po¡i så vezi; nu po¡i vedea grijamea de a fi mereu lângå tine, lângå sufletul tåu, så merit iubirea ta, nupo¡i sim¡i grijile ce-mi fac a nu te osteni ¿i a-¡i înlåtura uneori sarcina uneiprietenii ce poate deveni obositoare ...

Deseori må gândesc: cum så fac så-i scot din imagina¡ie multe dininfamiile de care m'a acuzat, în împrejuråri în care nici prin periferiaimagina¡iei incon¿tiente nu mi-a trecut a intra în ,,mare'' sau într'o,,librårie'' ...? Explica¡ii, vorbe, scrisori; ce pot ajuta fårå încredere ¿icredin¡å?

Nu ¿tiu cum voi dormi, nu sunt lini¿tit, cåci mândria ce-¡i cunosc nuva admite revenire la ,,telefon''. Ce så fac atunci? Dar nici så apar ca unvinovat încårcat de grele påcate ce nu am såvâr¿it!

EmilEmilEmilEmilEmil


- 119 -- 119 -- 119 -- 119 -- 119 -

8.8.8.8.8.{Joi, 29 VII}

Azi sunt singur la dejun ...Gândurile må fråmântå mereu; ce face, ce gânde¿te ¿i mai ales ce

monteazå cu privire la petrecerile mele nebune de aci! ªi eu care nici nuam e¿it måcar så må plimb la ¿osea ... {...}

În fine, o cåldurå ¿i o zåpu¿alå grozavå; toatå casa deschiså ¿i nici unpic de aer. Nu se poate dormi ...

Dar fårå somn, må fråmântå gândurile la tine, ce faci, vei gåsi miloculså må în¿tiin¡ezi într-un fel? Greu îmi va fi Duminicå ..

E.E.E.E.E.9.9.9.9.9.

{Vineri 30/VII}

Cåldurå înåbu¿itoare ¿i nici o veste de la tine! De ce trebue så a¿teptceva? Oare ai timp så te gânde¿ti la mine ¿i mai ales så treci prin ciuruljudecå¡ei acuza¡iile ce mi s'au adus de cine ¿tie ce neghib?

Dar am meritat eu, la sfâr¿it de via¡å, când pu¡ini îmi mai recunosccalitå¡i sau merite, o fericire ca cea ce mi se invidiazå?

Judec ra¡ional ¿i în adevår cred cå poate ¿i tu te-ai în¿elat ... ¿i acumîncepi så vezi clar. Nu putea fi vorba de avantaje la alegerea mea, cinumai de simpatii adânci, dar nu de dragoste! ªi dragostea nu poate fiatât de oarbå så nu vadå cå nu tråesc decât pentru tine.

Nu-mi ¿tiu alt gând; de diminea¡a pânå seara, la birou ¿i acaså, pedrum, încerc så-¡i aduc tot ce pot ¿i ¿tiu cå-¡i face plåcere, lucrez chiar oreca så aranjez lucruri în caså, în via¡å, så-¡i u¿urez grijile ... Desigur, numai pot multe, dar totu¿i ...

Må simt devenind nedrept ¿i nu mai scriu, plec la birou.E.E.E.E.E.

Seara. Azi mi-au dat banii pe concediu - 1760 lei. Voi plåti restan¡ele!ªi apoi ce så fac cu concediul? Recitesc cele scrise în 3 zile ¿i scrisoareata: totul aratå cå am ¿i eu o oarecare mândrie în a nu recunoa¿te tâmpeniilecelor ce m'au acuzat (fårå så vrea, probabil din neghiobå mândrie: ,,aufost ¿i ei ...''). Va fi mai bine poate så ne explicåm, pentru ca så ¿tiu ce ¿icum voie¿ti ca så fie bårbatul tåu ...

Nu pot accepta gândul cå ai avea milå de mine, cå ai voi så-¡i perzianii cu griji pentru mine, care-mi perd din ce în ce sociabilitatea ¿i dorin¡a


- 120 -- 120 -- 120 -- 120 -- 120 -

de via¡å, haine ¿i confort!Apropo de aceasta, m'am convins cå Tudora e cheltuitoare. Are înså

calitå¡i ¿i gåte¿te bine. Azi ¡i-am luat dulcea¡å de låmâe ¿i vei gåsi cåmaracurat aranjatå.

Må simt nelini¿tit, nu sunt în apele mele, la birou am încercat så citescmecanic, fårå a-mi fixa aten¡ia. Må uit la telefon!!! Hai la radio!

E.E.E.E.E.Ora 2315.Telefoneazå D-na Simionescu, care pleacå mâine la Eforie ¿i må întreabå

dacå nu am ve¿ti sau scrisori pentru Elvira! Desigur cå nu am nimic detrimis, ci numai de a¿teptat. Oare ce a¿tept încå, dacå lipse¿te dragostea?

Numeroase gânduri må fråmântå ¿i må trag înapoi spre anii trecu¡i,amintindu-mi tot ce a fost dureros pentru mine, evenimente, pierderi ¿iîmprejuråri de mult uitate; mi se par toate atât de aproape ¿i chiarconsolatoare într-o oarecare måsurå. ªi pentru câ¡i par un ,,nesim¡itor'' ...

Schimbarea de vreme din seara de azi må face så doresc somnul ca oconsola¡ie pentru care trebue så må decid ... E råcoare.

A¿teptarea aceasta izolatå este totu¿i insuportabilå; dar ce ne-am spunedacå ar intra ea pe u¿å? Bunå seara sau ce mai cau¡i aici?

EmilEmilEmilEmilEmil10.10.10.10.10.

{31 Iulie}

La birou; vizita ing. Barba¿, venit de la Mare. A fost ¿i el la ,,Roaitå'',dar nu invitat la Marea Primire pentru care s'a rezervat privilegia¡ilor locla maså. Te-a våzut ¿i admirat, cåci recunoa¿te numai o feti¡å de 20 deani, plinå de frumuse¡e!

Ce era de a¿teptat s'a produs, cåci tabåra celor råma¿i afarå murmurå,discutå asupra sticlelor de vin ¿i a cheltuelei! Era de a¿teptat, cåci cunosc¿i caracteristicile acestora din urmå. dar ce vinå am eu? Prima de a nu fifost de fa¡å ¿i pus la locul lor pe cei gata de deraiere, pentru a-¿i da caracterde oameni de lume ¿i petrecere ... Tocmai (ce cred ei) cå se potrive¿teunor actori din lumea atât de invidiatå !!! Au ¿i nimerit-o cu tine! (poatecå se potrivea pentru unii din cei adu¿i). Azi o zi moartå. {...}

Furtuna care ne-a ocolit a sosit acum, ora 101/2 seara.Sâmbåtå 31 VII, ora 101/2 Seara; în fine tunå, fulgerå, plouå ¿i s'a

råcorit pe terasa ,,noastrå'' pu¡in. Iar må întorc la subiect ¿i a¿tern gândulce må fråmântå: så fi fost chiar C......, vesela figurå a cavalerului cu armurå


- 121 -- 121 -- 121 -- 121 -- 121 -

de Don Juan, ce se aruncå în foc ¿i apå pentru ,,femei frumoase'' ¿i careeste furnisorul plin de imagina¡ie a pove¿tilor? Dar nu-l ¿tiu la ,,V. Roaitå'';poate e la Eforie!

Va så zicå trebue så-mi fie ,,prieten'' de petreceri! Mårturisesc cå numå pot familiariza cu idea, cåci prea mult haz nu am fåcut de pove¿tilelui, de care se amuzå Gilbert ¿i Condrea. Nici måcar n'am avut curiozitateade a-i încerca ma¿ina ... obiect de succes (se pare!)

{...} În acest caz må consolez cu gândul cå ,,adevårul'' va putea fiu¿or restabilit, afarå numai dacå Donquichotescul personaj î¿i desfå¿uråfarmecile ¿i dincolo de nivelul mediu în care se complace uzual.Påcat decele întâmplate în acest caz.

Iatå pentru ce sufår eu aci, departe de fiin¡a ce mi-e dragå.EmilEmilEmilEmilEmil

111111.1.1.1.1.{Duminicå 1 August}

{...} În fine, la 10 seara, telefonul mult, mult a¿teptat. Te sårut ¿i pentruacesta.

E.E.E.E.E.12.12.12.12.12.

Draga mea fugitå,Draga mea fugitå,Draga mea fugitå,Draga mea fugitå,Draga mea fugitå,

Joi 8 Sept. 1955. Dupå plecarea voastrå - pe peronul gol de trenuri - ¿igara pårea pustie; am mai comentat pu¡in cu Aurica învålmå¿ala ¿i formeleplecårei, dupå care am fugit la birou unde am de pregåtit lucrårileConferin¡ei Constructorilor din 10 ¿i 11.IX.

Cu gând la tine, te urmåresc în tren, din cabinå în cabinå ¿i te våd ¿ipup.

Vineri 9 Sept. La birou lucråm ¿i dupå amiaza pentru Conferin¡å, cåcitotul se cere scris, semnat ¿i parafat în trei exemplare; a trebuit så fac ¿idiscursurile a 6 persoane din ¿antiere, spre a le aduce în spiritul concluziilornoastre, a¿a cå n'am putut pleca înainte de 10 seara din Minister.

Duminicå 11 Sept. - seara. În fine s'a terminat ¿i Conferin¡a ¿i încå cubine! {...}

Mar¡i 13 Sept. {...} Eri seara maså la Sicå. Dandu a uitat så vie. Masåbunå, dar discu¡ii prea lungi (am plecat la 130 noaptea), numai teatru,Var¿ovia, stagiunea ... Am aflat cå ,,Lear'' se va da în localul Operei înfiecare Luni, cu o nouå distribu¡ie, cu muzicå lårgitå, decoruri noi etc.


- 122 -- 122 -- 122 -- 122 -- 122 -

Sicå pleacå pe 10 zile la Bârlad, cred cå dore¿te de la mine o consulta¡ieprivind casa. {...}

Miercuri Seara 14. IX. {...} Noutå¡i la serviciu prin numirea a doi tineriingineri, colegi ai Ministrului. Încå nu s'au prezentat.

Remarc cå sunt mai nervos în urma lipsei oricåror ¿tiri despre tine. Cee de fåcut? Må gândesc a trimite scrisoarea prin Lega¡ia Praga! Dar dacånu o prime¿ti? {...} Draga mea, ce te-ai fåcut nevåzutå, ce gânduri ai?Cum te-ai instalat ¿i cum te sim¡i? Dar chestia båneascå? Iatå câte ¿i câteîntrebåri ¿i mai ales una: Må iube¿ti tot atât, ¿i în lipså? Eu da! (Am fåcut12 sticle bulion 3/4 bere) ...

Vineri 16. IX. În fine o primå veste, telegrama ta - dar fårå adreså? Dece?

Nu ¿tiu cum så-¡i dau de ¿tire, cåci am îndemnul de a¡i scrie negre¿it,ca så-¡i spun cât îmi lipse¿ti ... dar sunt sigur cå te îndoie¿ti ... cel pu¡inmi-o spui mereu. {...}

La birou sunt în a¿teptarea noilor numi¡i, care sunt 2 tineri, 26-27 deani, cu studii în URSS, colegi cu Ministrul.

Vom avea probabil mult de furcå pânå se vor pune la curent cu treaba¿i oamenii.

Dandu a telefonat azi; conversa¡ie ,,Gai¡ele'', ce se apropie de al500-lea spectacol; asearå am våzut în trecere pe la Ath. Palace pe Talianucare-l a¿teaptå pe Dandu pentru sårbåtorire. El se vaitå de încasåri,preventiv! M'au întrebat de tine ¿i de adresa lui Birlic. Acaså totul e bine¿i în ordine. Te sårut cu drag ¿i dor,

EmilEmilEmilEmilEmilAzi 17. IX. am scris Elvirei la Sanatoriu Nemecicova.

13.13.13.13.13.{Sâmbåtå 17 Sept. '955}

Draga mea iubitåDraga mea iubitåDraga mea iubitåDraga mea iubitåDraga mea iubitå

Nemai având råbdare så a¿tept adresa, pe care ai omis a mi-o comunica,scriu la nimerealå, - pe adresa pe care d-na Vasiliu mi-a comunicat-o.

Am primit telegrama ta exact la o såptåmânå de la plecare, ceeace m'aîncredin¡at cå v-a¡i plimbat prin Praga, unde numai cu gândul pot så teîntovårå¿esc ...

Deci acum sunte¡i instala¡i la Karlovy ¿i în curs de curå, ceea ce nu-mieste posibil så-mi imaginez altfel, decât a¿a cum l-am våzut acum 17 ani.


- 123 -- 123 -- 123 -- 123 -- 123 -

ªi era frumos ¿i dulce!... Îmi este tare dor de tine ¿i privirea pozelor (fie chiar cele din urmå

din care î¡i trimit esantilioane la întâmplare) nu sunt de ajuns; prea simtgolul din casa lipsitå de glasul muzei mele ¿i de guri¡a ce uneori nu tace.Acum e lini¿te, lini¿te ¿i numai uruitul stråzii trece prin ferestre ...

... Din lumea teatrului nu-¡i pot scrie decât cå spectacolele continuå lagrådini (pânå acum 2 zile) ¿i Dandu a¿teaptå al 500-lea al ,,Gai¡elor'';arti¿tii a¿teaptå ¿i ei masa festivå a sårbåtoritului!!!

De la Sicå am aflat cå se va relua ,,Lear'', în fiecare såptåmânå unspectacol, la Operå, cu decoruri refåcute, orchestrå måritå etc ...

Te sårut cu drag ¿i dorEmilEmilEmilEmilEmil

14.14.14.14.14.{Mar¡i, 20. IX}

Må întreb mereu ce e cu voiajul ¿i cum nu am ve¿ti! Am avut marecuraj så scriu pe adresa datå de D-na Vasiliu B. ¿i så trimit ¿i fotografia,dar ¿tiam cå-¡i va face plåcere. Am voit så-¡i trimit ¿i un jurnal cu ¿tiridespre stagiunea viitoare. Din påcate acest lucru nu este permis ¿i de¿iam încercat la Po¿ta Centralå, nu am reu¿it. -

Dar în fine, azi am primit c. p. din Praga! A fost o bucurie generalå,to¡i ai casei ¿i musafirii (Anca ¿i Georges) au admirat vestita salå pe careai vizitat-o. Am dedus doar cå la 12 Sept. ai ajuns la Karlovy, dar ... mi-aitelegrafiat la 14 Sept. ¿i fårå adreså. De ce te ascunzi? Crezi cå suport a¿ade u¿or singuråtatea fårå tine? Ar fi så repet cå zilele trec fårå a aducenimic nou decât acelea¿i ocupa¡ii ¿i griji. Nu sunt mai mari ca acum 20zile, dar le duc singur ¿i le adaug unor gânduri negre ce må fråmântå.

Duminicå la prânz am avut pe Anca singurå ¿i apoi am råmas doar eu,citind pânå târziu în camera noastrå - unde-mi pare în orice caz mai agreabilså petrec cu mine însumi.

Luni s'au prezentat noii directori la birou ¿i am fåcut cuno¿tin¡å. Sarcininoi, directive ¿i rapoarte. {...}

Azi, Mar¡i 20. IX., am terminat banii ¿i au sosit nea¿teptat cei 125 leide la Rica (Marieta) pentru po¿etå, ceea ce mi-a ajutat pia¡a.

Dupå maså m-am dus så våd Documentarul Ion Manolescu (interesant)¿i filmul ,,Liliacul'' (opereta), o vechiturå, înså amuzant. Oprescu atelefonat azi ca så afle dacå ¡i-a plåcut Câmpulungul!!! Nu ¿tia cå ai plecat¿i crede cå s'ar fi sim¡it bine ... invitat.


- 124 -- 124 -- 124 -- 124 -- 124 -

Se pare cå au avut o ¿edin¡å agitatå la Academie, cu noii membrii: Iser,Baraski ...

Acum e 11 seara ¿i ascult muzicå, citind al 3-lea volum de la plecareata ... Recitesc c. p. sositå ¿i a¿tept neråbdåtor låmuririle asupra voiajului¿i îmbrå¡i¿årile promise ... Vremea e bunå ¿i probabil voi mergevineri-sâmbåtå pe ¿antiere, la Fågåra¿ ¿i împrejurimi, dacå vor decide a¿anoii conducåtori.

Azi am primit Diploma ¿i Insigna de Inovator; bani ioc ¿i a¿i fi avutmare nevoe! S'a terminat tot stocul meu. Se aude de o nouå salarizare ...

Noapte bunå pe azi, dulcea meaEmilEmilEmilEmilEmil

15.15.15.15.15.{Luni 26. IX.}

Azi sunt înapoi la birou, dupå 2 zile de alergåturå la Conferin¡a Min.Construc¡iilor din Or. Stalin-Fågåra¿, cu ¿edin¡e ¿i vizite pe ¿antiere. {...}

Dupå maså am fost la un nou match de Tenis cu Georges pe motocicl.¿i apoi la Lilly, care a comentat scrisorile ¿i-¡i trimite multe salutåri ¿iuråri. Dar eu nu ¿tiu ce ai primit din scrisorile mele.

Draga mea iubitå, ce mai pot så-¡i scriu decât cå-mi lipse¿ti ziua,noaptea, ceasurile, toate clipele ¿i în orice moment. La birou må gândescmereu ¿i-mi aduc aminte câte ceva. {...}

Acum e ora 11 seara ¿i cum de la plecarea ta am suprimat masa desearå, må culc cu o dulcea¡å ¿i må simt bine. La 8 am luat la Lilly un ceai,deci sunt hrånit bine. {...}

La birou, mare agita¡ie: to¡i pleacå pe ¿antiere pentru programe, planuri,etc.

Noapte bunå . -16.16.16.16.16.

{27 Sept. 1955}Mar¡i, ora 12 noaptea

Iubita mea dragå,Iubita mea dragå,Iubita mea dragå,Iubita mea dragå,Iubita mea dragå,Abia acum te simt lângå mine; nu ¿tiu ce s-a întâmplat de la primirea

celei de a 3-a scrisori de azi, când dupå o nouå recitire a ei, nu am maiputut sta locului.

Telefonul nostru e stricat ¿i atunci de la tel. lui Tony am cåutat peDandu, Aurica, Dora, Anca ... fårå a-i gåsi pe to¡i, pentru a putea vorbi detine ...


- 125 -- 125 -- 125 -- 125 -- 125 -

Dupå reveniri ¿i încercåri, am privit portretul tåu ¿i am sim¡it cå nu maipot sta locului; am pornit-o pe stråzi, cu inima båtându-mi ca atunci cândla ... ,,Elefant'' ...

Am intrat cu ajutorul lui Våduva la cinema Republica, unde rula unfilm englez: Biletul de 1.000.000 Lire Sterline!!!

Nu ¿tiu cum l-am urmårit cåci nu mi s-a pårut a¿a de atractiv ca îndescrierile auzite (Anca!).

Am fugit acaså, era ora 11, am recitit scrisoarea ¿i am luat un påhårelde ¡uicå; våzând cå nu må pot regåsi ... ma¿inal am deschis biblioteca ¿iam luat pachete-pachete de fotogtafii, cåutându-te peste tot, în toatechipurile: în trecut - când nu te-am cunoscut, cu al¡ii, pe scenå, ca vedetå,frumoaså, sportivå, amorezatå (poate!) ¿i nu m'am putut opri pânå acum,la ora 12, când în fa¡å cu poza ta - cea de la Tori - care mi se pare azi ceamai dulce ¿i naturalå, am decis så-¡i scriu aceastå scrisoare de dragoste.

Tot ce am notat zilnic în foile alåturate mi separe searbåd, fårå suflet,nici sim¡ire, ¿i, mai ales, prea pu¡in. Spui cå distan¡a te face så må iube¿timai mult; poate ¿i singuråtatea ¿i oboseala båilor så te facå mai melancolicå.Eu înså te våd aci, în caså, lângå mine ¿i-mi promit ca atunci când ,,vie''vei fi la îndemâna mea, så nu te ocolesc! Jur!!! ... Care så fie cauza cåscriu mai just cele ce simt, decât ¡i le pot spune în viu grai?

Desigur, s'ar putea spune, o oarecare timiditate! dar aceasta este numaidin cauza neîncrederei pe care o am în tonul vocei mele, care-mi pare unecou atunci când vorbesc cu tine. Scriindu-¡i, eu vorbesc ¿i tu taci, te vådcum må ascul¡i, î¡i våd ochii ¿i genele, gura ¿i sprâncenele {...} ¿i te-a¿såruta fårå încetare.

Iatå ce am voit så-¡i scriu; iatå ce repet iarå¿i ¿i iarå¿i, dragostea meacea dulce ¿i permanentå. Rupe tot restul ce ¡i-am scris, nu adaugå nimicviu, nimic cald, ci numai fapte, griji ¿i gânduri impuse din afarå, de treburi¿i evenimente. Påstreazå numai scrisoarea asta, în care am turnat fåråoprire tot gândul meu dictat adânc de inima mea, ce råmâne neclintitålângå tine, cât voi mai avea suflare pe acest påmânt.

Te sårut cu patimå,EmilEmilEmilEmilEmil

17.17.17.17.17.Draga mea scumpå,Draga mea scumpå,Draga mea scumpå,Draga mea scumpå,Draga mea scumpå,

Mi-ai amintit de ,,Elefant''! de Carlsbad! ...Dar ce este aceasta pe lângå dragostea ce nu-¡i pot exprima în vorbe,

azi, dupå 17 ani de când ne cunoa¿tem. Må crezi sau nu må crezi, dar


- 126 -- 126 -- 126 -- 126 -- 126 -

totdeauna m-ai intimidat cu frumuse¡ea ¿i drågålå¿enia ta! Nu am reu¿itnici o datå så ¡i-o exprim integral, cåci aci - fie cå erai distratå de treburi¿i chemåri, fie cå nu-¡i era sufletul acaså, fie cå era temerea mea de a nupårea ridicol din cauza vârstei ¿i situa¡iei - nu am gåsit vorbele potrivite.

Dar aståzi, la amintirea clipelor de atunci, renasc în mine multe ¿i nume-roase gânduri, pe care vreau så ¡i le a¿tern aici, pentru ca nici o datå så nule ui¡i ¿i nici o datå så nu te îndoe¿ti de inima mea.

Tu ai fost, pentru mine fiin¡a pogorâtå din stele, tu ca femee ai reu¿itså-mi aduci echilibrul necesar vie¡ii în momentele cele mai grele, tu ai¿tiut så må înve¡i dragostea adevåratå, sincerå ¿i darnicå, fårå socoteli ¿ifårå me¿te¿uguri. Cum a¿i putea eu uita clipele de atunci, cum a¿i puteaså fiu altfel decât cuprins de dragoste curatå, îmbrå¡i¿ându-¡i ochii ¿ibuzele, strângându-te lângå sufletul meu ¿i påstrându-te în cugetul ¿i ochiimei, mereu, mereu!

Este adevårat cå uneori eram cuprins de dubii, bånueli nå¿teau în sufletulmeu, comparând cele ce-¡i puteam oferi ca bårbat ¿i prieten, comparân-du-må cu al¡ii în defavorul meu; tu, fiin¡a care atrågeai pe to¡i, tu, care cuun cuvânt erai reginå, tu, care cu zâmbet fermecåtor fericeai pe unii, måuitai uneori pe mine (mi se pårea) ¿i atunci cerul mi se posomora ¿i sufletulîmi era noros. Credeam cå nu e¿ti TU.

Azi ¿tiu cå cele ce-mi scrii sunt adevårate! Azi, gândul tåu a suflatasupra mea ¿i am sim¡it ¿i eu prezen¡a ta adoratå. A¿i fi fåcut desigur orice ca så te ¿tiu alåturi! A¿i fi alungat norii de pe ochii tåi cei frumo¿i, a¿ifi cuprins genunchii tåi în bra¡e ¿i nu m-a¿i fi deslipit u¿or ...

Iatå acum, dragostea mea, o mårturisire nouå pe care trebue så ¡i-oscriu, cåci poate nu am fåcut-o de mult. Ceea ce e¿ti tu pentru mine nupoate fi spus u¿or, dar trebue så crezi sufletului meu care dicteazå acesterânduri. Este adevårat, am douå fete ¿i le iubesc, iubesc pe Mihai, voiiubi desigur copilul ce va veni (sper, cu bine), iubesc pe Lilly ¿i familiamea, pu¡inå råmaså, dar nimic din aceste iubiri nu depå¿esc dragostea,ata¿amentul, cåldura ce simt în inima mea pentru tine ... Trebue så måcrezi, cåci aceste rânduri ar trebui så fie calde, a¿a cum este trupul meu,mâna ¿i inima mea, scriindu-¡i-le ...

Så nu la¿i altora a citi ce-¡i scriu! Este numai pentru tine, pentru noidoi!

Nu må simt jenat de difuzarea sentimentelor mele, dar ¿tii cå sunt mul¡icare invidiazå fericirea pe care mi-ai adus-o ¿i care ar cåuta în defectelepersoanei mele (¿i cine e fårå cusur?) så gåseascå critici vie¡ei ce ¡i-aicroit.


- 127 -- 127 -- 127 -- 127 -- 127 -

Este noapte târzie, mâine diminea¡å la 6 o pornesc ¿i eu la treburi, nusimt înså somn ¿i vreau så mai vorbesc cu tine, nu simt nici o obosealå. Osingurå privire la poza ta - pe care pun buzele - ¿i a¿i porni din nou - cutine în gând så scriu de la început, un cântec de fericire pe care-l ¡inascuns într'un col¡i¿or al inimii mele ...

Recitesc ce-am scris ¿i nu sunt mul¡umit, gåsesc cå nu e destul ¿i nu ebine spus!


{Mar¡i 27/ IX.}

Citesc ¿i recitesc ¿i iar citesc (sårutând rândurile) scrisoarea ta, a III-a.Våd cå merge greu, 7-8 zile de po¿tå. Este dar normal så nu mai scriu

decât aceastå ultimå scrisoare cåci nu le vei mai primi. Deasemeni nici numai trimit nici fotografii, cåci ¿i primele s'au perdut probabil. Oare aiprimit ceva? Scrisori - asta e a 3-a - ¿i telegrame.

De azi înainte voi telegrafia 15 cuvinte, ce costå 6 lei. În fa¡a u¿ii amvåzut pe Betina, care mi-a spus cå a fost repuså în slujbå. Sånåtatea însåe ¿ubredå.

I-am dat adresa ¿i lui Dandu, care e bine, nu l-am mai våzut de-ovreme.

ºine conferin¡e la ARLUS ¿i vorbe¿te la Radio de Luxandra ¿i Timotei.Foarte drågu¡, m-a întrebat de Anca!

Bucurie cå Anca a scris un lung articol în revistå despre Hasdeu ¿iproblemele teatrului, care pare cå e interesant. Azi am gåsit-o ceva maibine.

Merg la filme, cåci sunt câteva f. f. bune pe care trebue så le vedemîmpreunå. Acum må duc så aranjez ni¿te fotografii de copiat pentru oexpozi¡ie cu materialele mele (cåråmizile speciale).

Te sårut dulce de f. f. multe ori ¿i salut ,,Elefantul'' pe care-l rememoreza¿a cum era ...


{Miercuri 28}

Citesc acum diminea¡a scrisoarea mea de astå-noapte ¿i iar a¿i lua-ode la început.

Deci noaptea nu mi-a adus nici-o lini¿te, cåci nu te-am sim¡it lângå


- 128 -- 128 -- 128 -- 128 -- 128 -

mine, patul era gol, capul tåu lipsea de pe pernå ¿i nici nu m-ai certatcând am fåcut o micå mi¿care spre tine, la sculare ...

{...} De azi înainte nu mai scriu, cåci nu o så mai fie posibil så-¡iparvie scrisorile mele (¿i n'a¿ dori så se piardå).

Sårutåri ¿i pe luminå,EmilEmilEmilEmilEmil

Înainte de a o pune la po¿tå, må întreb dacå nu sunt prea amorezat lavârsta mea!''

20.20.20.20.20.{6 Septembrie 1956}

Frumoasa ¿i tåcuta mea dragå,Frumoasa ¿i tåcuta mea dragå,Frumoasa ¿i tåcuta mea dragå,Frumoasa ¿i tåcuta mea dragå,Frumoasa ¿i tåcuta mea dragå,

Zi de zi a¿tept cu speran¡a så primesc câteva rânduri mai amånun¡iteale drumului ¿i instalårei tale acolo; nimic, de¿i au trecut 12 zile de laplecarea ta. Afarå de telegramå, nimic, ceea ce face så cred cå s'a perdutceva ...

... Mi-e tare dor ¿i a¿i voi så ¿tiu tot ce face iubita mea: cum merge cuapele, båile, doctorii etc.

Sper cå totul va fi bine ¿i nu se va semnala nimic din grijile anuluitrecut.

Ori cum îngrije¿te-te bine ¿i mai ales fere¿te-te de råcealå, cåci amauzit cå vremea este ploioaså, nu ca la noi unde, odatå cu pepenii, necoacem ca la cuptor.

Ziua este foarte cald, abia dupå 91/2 seara se poate deschide fereastra.... Må gândesc la zilele tale acolo ¿i neavând ¿tiri directe asupra echipei

¿i a persoanelor din jur (ca anul trecut) nu pot så-mi imaginez nimic; cåe¿ti în centrul aten¡iei nici vorbå! dar oare mai lini¿titå ca anul trecut?Cum e cazarea la acest sanatoriu cu nume necitibil, de ce nu-mi scrii mairepede - iatå câteva din preocupårile mele!

Draga mea, de câte ori e¿ti departe må gândesc mai mult la via¡a fericitåce-mi faci, în vremea de azi când nu mul¡i pot râvni la atâta ... så-i zicemnoroc?!

... Scrie-mi negre¿it, mult ¿i detaliat ce faci, cum merge sånåtatea, cenoutå¡i mai sunt ¿i mai ales cå må iube¿ti ¿i nu må ui¡i.

Eu te doresc cu drag ¿i te sårut,



- 129 -- 129 -- 129 -- 129 -- 129 -

21.21.21.21.21.{21 Ian . 1959}

Emil,Emil,Emil,Emil,Emil,

Telefoneazå, te rog, lui Popovici ¿i anun¡å-l cå are 2 locuri bune pentruastå searå.

Unul este al tåu. A¿ vrea så fi în salå ¿i så te ¿tiu alåturi de mine în aståsearå.

Încearcå så-mi redai lini¿tea ¿i încrederea în tine. Altfel vom sfâr¿icum un om ca tine nu trebuie så o facå.

Sunt bolnavå suflete¿te ¿i totul nu depinde decât de tine ca så måechilibreze.

Frumosul ¿i armonia så se reverse ¿i în via¡a mea particularå, alåturi deomul în care cândva am crezut.


{Sâmbåtå 11 Iulie '959}Iubita mea dragåIubita mea dragåIubita mea dragåIubita mea dragåIubita mea dragå

Azi venind acaså am gåsit anexatul bilet de telefon dupå care ... amprimit telefonul tåu.

... Îmi pare bine cå e¿ti mul¡umitå de camerå, de Eforie ¿i de tot ce aigåsit; sper cå vei profita bine ¿i de odihnå ¿i de cura cu nåmol.

Cum este totdeauna necesar så adauge omul sfaturi sau recomandåri,adaug ¿i eu pe cel: så te fere¿ti de schimbåri de temperaturå - dacå facinåmol - ¿i mai ales de curen¡i la decolteu seara. Se anun¡å schimbåri detemperaturå ¿i vijelii - poate nu acolo, pe litoral.

Acaså totul e bine ¿i lini¿tit. Nici un telefon.M-am odihnit pu¡in ¿i acum - 8 seara - am deschis spre ventilare ¿i am

început scrisul, cu aceastå scrisoare, pe care vreau så ¡i-o trimitnumaidecât.

Plecarea ta era natural så producå vidul de acum!Tanti la bisericå ¿i soneria mutå, balconul pustiu, casa lini¿titå, film

,,fårå muzicå'' ... Normal ar fi fost ca eu så ,,cânt'' melodia serii ce sea¿terne (dar nu am voce). Voi încerca så ¡i-o spun în vorbe:

,,Tot atât de dragå-mi e¿ti ca acum mul¡i ani,Tot atât a¿i dori så te ¿tiu fericitå ¿i fårå griji,Tot atât a¿i cuteza så-¡i doresc veselie


- 130 -- 130 -- 130 -- 130 -- 130 -

¿i râsul ce-¡i stå atât de binepe lângå frumuse¡ea figurei ¿i corpului drag(fie chiar în taileur ro¿u).''semnat Maiakovski

Te sårutå cu mult drag,EmilEmilEmilEmilEmil

23.23.23.23.23.{12 Iul. 1967}Duminicå

Emil dulce ¿i drag,Emil dulce ¿i drag,Emil dulce ¿i drag,Emil dulce ¿i drag,Emil dulce ¿i drag,

ºi-am primit scrisoarea din care, la deschidere, mi-a alunecat printredegete o micå fotografie a ta, bunå ¿i doritå, cu care am stat apoi de vorbå¿i mai târziu, într-una, fiindcå am pus-o lângå mine, pe noptierå, aproapede o iconi¡å de care nu må despart ¿i cred în Ea ca ¿i în tine. Te sårutpentru aceastå aten¡ie ¿i gând bun.

Mi-am fåcut ¿i eu aici 3 superbe fotografii în pastel, sunt o minune ¿iîmi pare råu cå nu-¡i pot trimite nici una. Le vei avea la întoarcere la mineacaså ¿i sunt sigurå cå nu te vei såtura privindu-le.

În fine, am reu¿it så-mi fac 3 fotografii care så fie tot atât de reu¿ite ca¿i mine. Ce zici de atâta siguran¡å de sine?

Mar¡i termin cura ¿i Miercuri plec din Vichy. Uf! bine cå s-a terminat.Crede-må, n'a fost u¿or de loc.

A¿ dori så mai stau la Paris vre'o 2-3 zile ca så mai casc gura ¿i så-miadun ni¿te cataloage de mobile, de vreme ce sunt aici. Apoi iau drumulspre cuibul meu mult dorit unde mi-am låsat puiul - trecând prin Italia,unde a¿ dori mult så må opresc la Venezia 1 zi ¿i apoi Floren¡a ¿i Milano.

Nu ¿tiu ce faci tu cu plecarea ta. Când pleci? În tot cazul, scrie-mi laParis, Grand Hotel, unde stau pânå duminicå 16 diminea¡a, când vreau såplec. Pe aici lumea e lini¿titå ¿i de aceastå datå cred cå nu se va întâmplanimic. Så dea Dumnezeu så fie lini¿te a¿a cum o dorim noi. Am citit înziar despre inaugurarea ,,Banlocului''. Te felicit de aceastå frumoasåmuncå ¿i î¡i urez un bun rezultat.

Eu a¿tept så-mi scri ¿i dacå vrei så pleci, må întorc mai degrabå, renun¡la vizitarea ora¿elor din Italia. Cât prive¿te situa¡ia mea financiarå, ceså-¡i spun, am cam întins bine de bani. Mi-am fåcut cura cu bel¿ug. Numi-am luat înså nimic ¿i sunt dispuså så renun¡ ¿i la micile tenta¡ii, dar


- 131 -- 131 -- 131 -- 131 -- 131 -

totu¿i stau destul de slab.Må gândeam cå n'ar fi råu så-i mai dai o telegramå lui Jules, så ne mai

dea ceva bånu¡i, f. f. pu¡in, 2-3 mii franci, care mi-ar ajunge så o duc binepânå la sfâr¿it ¿i în vedere cå francul a scåzut.

Cå eu sunt nostimå - ¿i cå te-a¿ pupa mult dacå a¿ mai avea ¿i cevasiguran¡å în fundul gen¡ii mele.

Te sårut din suflet cu dor ¿i pe cât de curând îmbrå¡isåri.ElviraElviraElviraElviraElvira

24.24.24.24.24.{19 septembrie 1971 - ora 20}Paris

Emil dragå,Emil dragå,Emil dragå,Emil dragå,Emil dragå,

Î¡i scriu a¿a cum m-ai rugat - repede. Voiajul cu avionul a fost extremde plåcut ... Am sosit la orå fixå - coborârea - o ¿tampilå francezå - ¿im-am trezit în bra¡ele lui Getty - f. chic. O ma¿inå mare, nouå, albå,tapiserie ro¿ie. Parisul gol!

A¿a cå am ajuns în 20 de minute. {...} Cred cå realizeazå un venitfrumos - se simte dupå bel¿ugul din caså - ma¿ina - plus chiria pe careacum o plåte¿te integral. Am dejunat împreunå acaså - homar, diferitecårnuri ¿i legume, ¿ampanie, cåp¿uni, piersici, o cafea excelentå. Camerape care o cuno¿ti - a lui Gabriela ... Totul e lini¿tit. Câteva mici ma¿ini - desåraci råma¿i în Paris - trec în sus ¿i în jos. Lume pu¡inå. Timpul e frumos,însorit, fårå så fie cald.

Parcå n-au trecut doi ani de când am fost aici - am impresia cå n-amplecat deloc.

{...} La televizor un program bun, cu båiatul lui Fernandel ¿i al¡ii,drågu¡i foc ... Am fost totu¿i pu¡in pe stradå, pe la ora 7, dar sunt camobositå - a¿a cå am venit repede acaså. Încå o gustare bunå - cu unDubonnet, tartå cu cåp¿uni - casa frumos luminatå - încå un pahar dincare îmi place mie ...

Luminile au început pe la vitrinele ¿i restaurantele din fa¡å - ma¿inimari, elegante curg acum.

Iar eu î¡i scriu ¡ie, apoi citesc ceva frumos ¿i caut så må odihnesc binepentru plimbåri.

Sårutå copiii.Pe tine te iubesc ¿i te sårut,

ElviraElviraElviraElviraElvira


- 132 -- 132 -- 132 -- 132 -- 132 -

25.25.25.25.25.{26 sept. '971}

Iubita mea dragå,Iubita mea dragå,Iubita mea dragå,Iubita mea dragå,Iubita mea dragå,

În fine, am a¿teptat ziua de azi - Duminicå - pentru telefonul promis ¿ibucuria mea a fost mare cå te-am auzit vorbind, cu glasul cunoscut. Casaeste pustie fårå!

Nu am scris încå ¿i am notat numai evenimentele primei såptåmâni delipså; acum - seara, la 21, când a sosit scriosarea ta - am început a scrieaceste rânduri, repro¿ându-mi a nu o fi fåcut mai devreme. Am a¿teptatprea mult! Trebuia så scriu eu!

{...} Recitesc scrisoarea ta, cuvânt cu cuvânt, ¿i må bucur cå a reu¿ita¿a de frumos voiajul: plåcut, lin, agreabil, companie plåcutå ¿i apoisosirea lui Getty, automobilul, drumul ¿i casa frumoaså, cu vremea bunå!!!

ªi eu am impresia de a fi cu tine, ¿i våd tarabele, restaurantul, chio¿culde ziare, mi¿carea ma¿inilor ¿i a pietonilor, ca ¿i cum a¿i fi acolo de cândlumea!!!

Ce så-i faci, dorul e încå viu ¿i de¿i nu sunt fizic acolo, te våd, teurmåresc în plimbåri ¿i må bucur cå to¡i te înconjurå cu aceea¿i dragostemeritatå. Te sårut cu drag!

Îmi scrii de masa cu ,,homar'' ¿i sper, brânzå. De vinuri ¿i ¿ampanie sånu mai vorbim! Cred cå ideea ta de a mânca ,,une baguette'' în primelezile s-a dus pe apa Senei!

{...} Pe tine te sårut cu drag, dorindu-¡i petrecere bunå, sånåtate ¿irezisten¡å la oboseala pe care Parisul o meritå din plin! Cu tot dragul de ate avea lângå mine aci (azi m-am gåtit cu hainele noi groase, cravatånouå, pålårie - la Dora) nu doresc så-¡i scurtezi ,,vacan¡a'', ci så o lunges¿ticât po¡i, cåci teatre, prietenii, aerul Parisului ¿i alte multe meritå oricesacrificii.

Închei cåci s'a fåcut ora 23,te pup cu dragoste


{29 -Sept -'971}- ora 19 -

Iubita mea scumpå,Iubita mea scumpå,Iubita mea scumpå,Iubita mea scumpå,Iubita mea scumpå,Este o orå de când am primit, citit ¿i recitit scrisoarea din 21/ 9, mar¡i ¿i

c. p. de la Suzana, Virgil, Tity ¿i Tu (bineîn¡eles); eri au sosit jurnalele


- 133 -- 133 -- 133 -- 133 -- 133 -

,,Match'' ¿i ,,Jours'' în banderolå netimbratå cu simpla ¿tampila ,,Cartare''Bucure¿ti (må înteb mereu cine le-a adus? Mister!)

Totul deci pare perfect ¿i bucuria de a afla cât de fericitå te sim¡i, câtådragoste ¡i se exprimå, câte semne de afec¡iune (pe deplin meritate,desigur!) î¡i rezervå absolut to¡i cunoscu¡ii ¿i prietenii, må emo¡ioneazåsincer pânå la lacrimi.

Este ca ¿i cum ,,scena'' Parisului te sårbåtore¿te cu un succes de teatru,în premierå, de pe vremuri, ceea ce nu se poate uita! Emo¡ia pe care osimt (ca public din sala lumii noastre) må face så caut cuvinte spre a oîmpårtå¿i bunilor prieteni ¿i copiilor mei.

Så-¡i dea Dumnezeu numai bucurii, fericire, sånåtate ¿i continuareaacesteor zile de varia¡ii, primiri, mese, vizite, plåceri. Faptul cå eu nu suntcu tine nu trebuie så te influen¡eze sau mâhneascå ¿i nu trebue så întunecebucuria ta. Eu sunt prezent de aci, våd totul ca ¿i cum a¿i sta alåturi cuochii min¡ii ¿i inimei, lipsind numai o prezen¡å fizicå (neglijabilå oare?).

Te rog så såru¡i pe Getty, Nelly, Susanne, Virgil ¿i pe to¡i care-¡i aratådragostea ¿i stima lor atât de furmos, mul¡umindu-le din partea mea pentrutot ce fac.

{...} Må gråbesc cu aceastå scrisoare spre a o pune la cutie încå înseara sta. Scrie-mi când ai primit prima mea scrisoare din Duminicå 20 -09? Încå o datå sårutåri de mâini lui Getty ¿i multå dragoste pentru to¡icei ce te înconjurå,

Pe tine de mii de ori te îmbrå¡i¿ez cu dragoste,EmilEmilEmilEmilEmil

27.27.27.27.27.29 septembrie, Paris

Scumpul meu,Scumpul meu,Scumpul meu,Scumpul meu,Scumpul meu,

Azi, duminicå, am stat de vorbå cu tine. A¿teptam telefonul, dar nuatât de diminea¡å. Eu am fost fericitå cå ¡i-am auzit vocea. Te sårut cåmi-ai telefonat. {...}

Suzanne avea o invita¡ie la piesa lui Feydeau, care se joacå la teatrulElvirei Popescu - fårå ea - cu Pierre Mondy - cu haz cam obosit ¿i SophieDesmarets - prea seducåtoare pentru burlescul lui Feideau. A¿a cå s-a râscam pu¡in pentru cât ar fi trebuit så fie. Poate prin rodaj, actorii så gåseascåcomicul necesar.

Am fost la Elvira care era acolo. A fost teribil de drågu¡å, am stat de


- 134 -- 134 -- 134 -- 134 -- 134 -

vorbå cu dânsa aproape o orå.Nu må mai låsa så plec.Voia så må convingå nu cumva så nu mai joc. M-a gåsit prea tânårå

pentru pensie.Mi-a propus så vin la ea în teatru, cå-mi gåse¿te un rol în piesa pe care

o va juca. Deci, vezi cå s-ar putea så mai fac la Paris ceea ce nu se maipoate la mine. {...}

Cred cå nu va fi ,,Puricele la ureche'', cu toate cå piesa e tot atât debine scriså ... Desigur cå ea trebuie så intre cu o pieså în repeti¡ie. Mi-aspus cå întâi må va invita la un dejun.

Sâmbåtå am fost singurå la cinema ,,Gaumont'' - am våzut un film f.bun, cu perfec¡i interpre¡i americani.

Mi-a fost cam greu så må culc la ora 20. {...}Azi, duminicå, am fost cu Suzanne la Varssailles. Am våzut cele trei

palate pe îndelete. Totul curå¡at ¿i reconstituit perfect. Pådurea, o minune.Påcat cå timpul fuge prea repede.

Sårutå-i pe to¡i,Pe tine te iubesc mult,

ElviraElviraElviraElviraElvira

28.28.28.28.28.{Duminicå 3 Oct. '971}

Draga mea,Draga mea,Draga mea,Draga mea,Draga mea,

Aståzi diminea¡å, începând de la 101/4 (ora Buc.), timp de o orå amchemat Parisul la telefon, întâi mi-a råspuns ocupat, apoi tot a¿a ¿i în fine... telefon defect ... !!! Am fost furios ¿i pentru imposibilitatea de acomunica ¿i de grija så må pue så ¿i plåtesc! Mi-a confirmat cå Nu.

Vremea era minunatå, o zi de varå, soare cald ¿i 280!!! Fiind invitat laPaula, am plecat så må plimb ¿i am intrat a 2-a oarå la expozi¡ia ,,Paris''în sala de lângå ,,Polar''. O lume imenså, nu te puteai mi¿ca, dar minuneaplan¿elor, fotografiile în culori, parcurile cu flori ¿i machetele noilorîncruci¿åri de artere de-a lungul Senei ¿i la bulevardele periferice, te facså te crezi prezent ca într-o ¡arå de basme! Trebuie neapårat så mergi penoua linie de ,,Expres Metro'' de la Etoile, så vezi magazinele ¿i spa¡iilece s'au creat acolo. Se pare cå se poate gåsi acolo la reprezentan¡elenoilor magazine mårfuri cu pre¡uri la jumåtate. A spus-o eri seara JanettaNåcescu, care a stat 3 luni la Paris. {...} Acum vin la scrisoarea a 3-a a ta,


- 135 -- 135 -- 135 -- 135 -- 135 -

pe care am primit-o pe 1 Oct., împreunå cu al 3-lea pachet de ziare, caremå bucurå ¿i ocupå tot timpul ... Am citit-o ¿i recitit-o, bucrându-må defie care cuvânt ¿i mai ales de bucuria ta, atât de justificatå.

Am gåsit în ziare reclama pentru piesa de la ,,Marigny'' ¿i din cele cescrii despre actori îmi dau seama de lipsurile ce ai remarcat, dar în acela¿itimp ¿i de cât aport ai putea så aduci tu prin cåldura, prezen¡a ¿i atrac¡iace reprezin¡i! Nu face o socotealå a doua Elvirå prin propunerea fåcutå!Se pare cå are nevoe de asemenea sprijin !!! (Dar o fi serioaså ... dinpunct de vedere al angajamentului ce trebuie så-¿i ia?)

Eu nu pot spune decât cå a¿i crede în succesul tåu, care ar fi o lec¡iepentru mul¡i de aci, ¿i s-ar încadra în conven¡iile acceptate curent, vezisuccesele lui Spiess, Herlea ¿i al¡i arti¿ti români ... Tu trebue så te decizi ¿iså te hotårå¿ti!

Despre ,,piese'' cred cå nu sunt dificultå¡i ¿i cum sunt la modå reluåride Feydeau, de ce nu ar fi ¿i ,,Dama cu camelii'', ''Zaza'', ''Regele ...''sau chiar o pieså româneascå (Baranga: ,,Opinia publicå'') care ar fi sus¡i-nutå ¿i de aci. Spun probabil ,,prostii'' cå må amestec în probleme teatrale,dar imagina¡ia mea merge cu entuziasm pe linia bucuriei ¿i plåcerei ce aiavea pe o scenå occidentalå, ce ¡i-a fost refuzatå când-va! Deci, hotårå¿te!{...}

Pe tine te îmbrå¡i¿eazå ¿i sårutå de mii de ori,EmilEmilEmilEmilEmil

29.29.29.29.29.{4 oct. - luni}Paris

Scumpul meu,Scumpul meu,Scumpul meu,Scumpul meu,Scumpul meu,Azi, 4 oct., am primit cea de a doua scrisoare a ta - plinå de dragoste ¿i

de noutå¡i. Î¡i mul¡umesc pentru tot ¿i te sårut mult. {...}Scumpul meu, sunt atât de fericitå cå am stat ¿i mai stau încå la Paris,

încât nu mai doresc prea multe - ¿i a¿a timpul fuge prea repede.Eri, duminicå, am fost cu Nelly la Chantilly (Chateau) - un splendid

castel din se. 9, epoca feudalå, unde troneazå, afarå în parc, le GrandCondé, printr-o statuie mårea¡å, cålare pe un cal nåzdråvan.

Castelul, cam greoi exterior, dar înåuntru somptuoase boseries Régencealb ¿i aur, pânze decorative de Christ. Huét ¿i Watteau, ¿i multe altesplendori de miniaturi franceze din sec. XV, cår¡i de o frumuse¡e rarålegate în aur ¿i pictate de mânå.

Capela - cu frumoase picturi ¿i un plafon care ¡i-ar fi plåcut ca dimen-


- 136 -- 136 -- 136 -- 136 -- 136 -

siuni. Lumini, culoare, tot alb-gris, aur ...I-am mul¡umit mult lui Nelly pentru acestå zi pe care mi-a oferit-o cu

mult efort, pe o stradå aglomeratå de 40 Km pânå la Chantilly.Ziua a fost plinå de luminå ¿i soare, am stat în pådure cu alei umbrite

ca ni¿te tunele, cu frunze de aramå pe jos ¿i o luminå de gris-rose carestråbåtea crengile încå frumos înverzite.

Era ceva feeric ¿i iarå¿i m-am gândit la tine - ¿i iarå¿i nu m-am bucuratdin plin ...

Te rog så-i såru¡i pe to¡i,ElviraElviraElviraElviraElvira

30.30.30.30.30.,, 5 Oct. '971

Iubita mea dragå,Iubita mea dragå,Iubita mea dragå,Iubita mea dragå,Iubita mea dragå,Dupå o zi de varå, încoritå cu 280 - eri, azi un vânt rece ¿i o ploae de

toamnå ne-a dat înapoi (+ 80) la pardesiu ¿i umbrelå. Dar to¡i suntemoptimi¿ti cå vremea se va mai îndrepta. De altfel acum - la 7 seara - numai plouå. Casa e rece ¿i lipsa ta apare mai sim¡itå în singuråtatea mea, deaceea m-am hotårât a scrie, de¿i sunt numai câteva zile de la a III-a. {...}

Azi am fost câteva momente la o Expo de arhitecturå USA, dar era a¿ade plin, cå nu am putut vedea mai nimic. Sunt fotografii ¿i machete, darmai pu¡in frumoase ca la Expo ,,Paris''. {...}

Sunt neråbdåtor så aflu cum î¡i petreci timpul care fuge atât de repede!Ce ai mai våzut, pe cine ai mai întâlnit, ce ve¿ti mai ai de la Elvira Popescu¿i cum vezi propunerea ce ¡i-a fåcut? Eu ¡i-am scris pårerea mea: ,,Da''din tot sufletul, ¿tiind bucuria pe care a-i avea-o printr-un succes acolo!!!

Azi am våzut pe Titi Godeanu, s-a îngrå¿at ¿i aratå foarte bine, de¿i totcu o ,,gaurå suplimentarå'' de care to¡i glumesc la birou. E plictisit a nu fiprimit viza pentru fiul såu, fårå care nu se putea aventura într-o excursieexternå. A întrebat de tine ¿i transmite uråri bune, ca de altfel to¡i prietenii!{...}

Nu mi-ai scris nimic de cinema! Ce ai mai våzut? Aci au mai apårutfilme bune ¿i se a¿teaptå altele. Teatrele - trei-patru - au reluat vechilepiese: ,,Surorile Boga'', ''Voievodul ºiganilor'', ''Sonata lunei'' (Tånase),''Pinocchio'' (Ion Creangå), dar nu s-au deschis toate. Cred cå se a¿teaptånoile directive anun¡ate. {...}

Pe tine te îmbrå¡i¿ez cu dragoste ¿i din inimå,Te iube¿te,



- 137 -- 137 -- 137 -- 137 -- 137 -

31.31.31.31.31.{Joi, 7 oct.}Paris

Dragul meu,Dragul meu,Dragul meu,Dragul meu,Dragul meu,Astå searå, joi, m-am întors acaså cu picioarele rupte de mers, la ora 7.

Mai mult nu pot merge, a¿a cå patul ¿i lectura. Greva ne obligå så ståm încaså, fiindcå de la anumite ore nu se mai poate circula. Autobuzele suntticsite ¿i nici nu mai opresc în sta¡ii, fiindcå aici nu au voie så le umplepânå la le¿in, ¿i bie¡ii oameni a¿teaptå råbdåtori câte 1-2 ore într-o sta¡iepånå så se poatå urca în mod organizat în autobuz.

Stråzile sunt pline de turisme ¿i camioane - care transportå func¡ionarii-, biciclete, motorete ¿i tot felul de ma¿ini pe ro¡i, scoase din garaje înasemenea situa¡ii. Se circulå f. greu - chiar cu autobuzul.

{...} Luni, 18, ora 2215, plec direct Bucure¿ti, a¿a cå se apropie ¿i reve-derea noastrå. Mi-e dor teribil de tine.

În caså nu avem foc ¿i apå caldå - de 10 zile - a fost un incendiu lacalorifer. Ne-am cam speriat cu pompierii peste noi ¿i casa plinå de fum,dar am fost în¿tiin¡a¡i så fim lini¿ti¡i, cå focul s eva stinge. Noroc cå nu afost noaptea - såream în aer. Dar fårå bae e greu de atâta timp, a¿a cå abiaa¿tept så vin în cuibul meu, lângå tine, dragostea mea.


{11 oct. Berlin }1976

Dragå Emil,Dragå Emil,Dragå Emil,Dragå Emil,Dragå Emil,Voiajul în avion foarte agreabil, a trecut repede - gra¡ie unei cuno¿tin¡e

gåsite, ginerile lui Costel Bårbulescu (actorul), ¿ef de orchestrå, care plecaprin Berlin-Est în Suedia. Am vorbit de teatru ¿i numai de teatru. {...}

La ora 10 fix am plecat cu un autobuz cam obosit, dar care mergeabini¿or, cu vitezå mare. Circula¡ie micå, timpul ce¡os, cu burni¡å. Am stat1 orå pânå så trecem dincolo - ¿i am tot trecut din control în control, încâtam ajuns cam la 121/2 la punctul final ...

Nu mai recunosc nimic, totul construit nou, modern, multå, foarte multåvegeta¡ie.

S-au constuit blocuri mici, vile mici, cu spa¡ii verzi între ele, arbori,arbu¿ti ¿i flori.

Aer bun, luminå seara, vitrinele frumoase...Am fost la spitalul de ortopedie. Mi-a fåcut pe loc o radiografie a


- 138 -- 138 -- 138 -- 138 -- 138 -

picioarelor ¿i mi-a spus cå în nici un caz la talpå så nu fac opera¡ie, cinumai la osul care este ie¿it în afarå, la ambele picioare. A¿a cå ar fi fosto mare gre¿alå dacå må låsam operatå de dr. B. Pentru partea aceea mi s-aluat mulaj pentru executarea talonetelor, care vor fi gata în 2 zile. Apoi laun magazin special de ghete ortopedice ...

{...} îmi pare råu cå te-am låsat acaså, nu am lini¿te ¿i nu må pot bucuradin plin fårå tine. {...} Mi-e foarte grijå de tine. Nu ¿tiu dacå e bine sauråu ceea ce fac, dar simt cå dacå tu vei fi nemul¡umit din cauza lipseimele, eu a¿ suferi mult. ªtiu cå via¡a ¿i iubirea mea sunt fåcute pentru tine¿i numai pentru tine, ¿i trebuie så må în¡elegi cå zilele trec greu ¿i pentrumine aici, singurå, numai cu gândul revederii care îmi då lini¿te.

Te våd ¿i te urmåresc clipå cu clipå, indiferent unde må gåsesc, chiarcând må plimb liberå; e destul d egreu så tråie¿ti din sprijinul altora. Suntcalmå aparent, încerc så fiu ¿i veselå, dar a¿ vrea cât mai repede acaså, lanoi. Te rog mult, fi cât se poate de prevåzåtor cu tine. ªtii cât ¡in la sånåtateata. Alimenta¡ie ¿i nu mers singur seara - din cauza ochilor. Nu uitamedicamentele.

ªtiu cå te vei amuza de cele scrise acum, dar a¿ vrea så le îndepline¿ti- ¿i cât a¿ fi de lini¿titå, dacå a¿ ¿tii cå totul e bine.

Toamna e frumoaså acum. Nu mai plouå, doar dimine¡ile sunt ce¡oase,pânå spre prânz, când apare un soare blând spre bucuria mea. Iar pomiiîncårca¡i cu frunze galbene ¿i aråmii te urmåresc chiar ¿i în centrul ora¿ului.

Lumea pe care o våd în jurul meu are o dialecticå ciudatå ¿i un ritmviu, sacadat, care desigur este ritmul lumii noi, a¿a cå noi care ne-amnåscut mai înainte ne sim¡im prea obosi¡i pentru a face fa¡å ... Nu sunt oplåpândå sau prea bolnavå, dar totu¿i e mult pentru cå sunt singurå. Mi-eteamå mereu, nu ¿tiu de ce, så nu mi se întâmple ceva, ceva care ar fidestul de grav pentru mine. De aceea vreau så scurtez acest voiaj. {...}

Cred cå va fi greu så tålmåce¿ti aceste fraze scrise seara târziu - a¿acum ¿tii cå fac - dar am avut pu¡inå lini¿te ca så stau cu tine de vorbå. ªia¿ mai avea atâtea så-¡i spun, dar e prea târziu.

Te iubesc mult ¿i te sårut cu un dor imens,ElviraElviraElviraElviraElvira

33.33.33.33.33.{Essen, 17.X., Duminicå}

Dragul meu,Dragul meu,Dragul meu,Dragul meu,Dragul meu,Î¡i scriu dupå 2 zile de ¿edere în Essen. Am plecat vineri, 15 octombrie.

ªtiam cå nu o voi gåsi pe Walpurga decât Luni diminea¡a, pe 18, dar, prin


- 139 -- 139 -- 139 -- 139 -- 139 -

telefon, am fost cazatå la un hotel chiar vis-a-vis de garå - deci eram înelementul meu. Am recunoscut totul, ca ¿i când eram în continuarea celordoi ani trecu¡i. {...}

M-am odihnit bine. {...} M-am urcat în trenule¡ul nostru de Dusseldorf.M-am dat jos la Ketnig - unde eram a¿teptatå la garå. Bucuria revederei afost mare ...

Azi, duminicå, am plecat din nou la Ketnig. {...}Drumul spre Aachen a fost o splendoare - pådure ¿i verdea¡å. Am

trecut un pod foarte frumos dupå Dusseldorf - peste Rhin - construit pecâte 2 piloni la fiecare cap, atât. Din depårtare pårea ca o pasåre imensåcu aripile deschise gata de zbor.

Dupå maså am vizitat Aachenul. Un mic ora¿ - 200.000 locuitori, råmasneatins de råzboi - stil vechi german.

Primåria - o frumuse¡e de construc¡ie stil gotic, mare, a¿ezatå într-opia¡å cam ca la Bra¿ov, de jur împrejur case vechi de stil, dar perfectîntre¡inute.

Am våzut un dom måre¡, construit prin sec. XI, unde a fost încoronatCarol cel Mare ¿i unde sunt înmormânta¡i vreo 20 de regi. Exteriorul -jumåtate gotic pur, restul adåugat - roman. Interiorul - de formå octogonalå- fårå stâlpi la mijloc, cu splendide bol¡i încårcate de mozaicuri superbeîn aur. Altarul deasemeni f. frumos - cu un mic co¿ciug aurit, cu osemintelelui Carol cel Mare.

M'a încântat ¿i tot ce am våzut în jurul domului, iar timpul fiind însorit,am avut o luminå de apus a unui soare care era exact ce-mi trebuia caså-mi încålzeascå inima.

Acaså î¡i voi spune totul - a¿ putea så-¡i scriu pânå noaptea târziu, darsunt obositå. E ora 1115. Î¡i scriu de la 101/2. Nu am putut så må a¿ez în patfårå så stau cu tine de vorbå.

A¿tept ziua de mâine cu neråbdare, så vedem ce am de rezolvat cuclinica pentru ochi. {...}

Nu pot dormi u¿or de grija ta.Ce faci, cum te descurci singur. Så nu încerci så spui cå merge, pentru

cå nu te cred. Eu ¿tiu cå ¡i-e greu, a¿a cå voi cåuta så fiu cât mai repedelângå tine.

Te sårut mult pe ochii tåi bolnavi. Pune picåturi regulat, nu mâncasårat ¿i nu te obosi prea mult.

Te sårut mult, mult,ElviraElviraElviraElviraElvira


- 140 -- 140 -- 140 -- 140 -- 140 -

34.34.34.34.34.{Seara: Duminicå 18 Mart '980}

Draga mea Elvira,Draga mea Elvira,Draga mea Elvira,Draga mea Elvira,Draga mea Elvira,

De douå zile nu am putut så te våd.Dacå aceste zile au fost ajutate de prezen¡a lui Mimi - Tg-Jiu (Maria

Simion, nepoata actri¡ei, n.n.), din punct de vedere a drumurilor spretine, este cert cå nu am putut umple golul care må înconjoarå în lipsa ta.Må gândesc mereu la orele ce pierd ¿i care trec fårå så te am alåturi!

Nici telefonul, nici jurnalele - pe care le råsfoiesc ¿i citesc distrat - nupot umple golul cauzat de lipsa ta.

Îmi fac repro¿ul de a nu porni la drum ¿i a nu te putea chema la telefon... ªi tot felul de gânduri må fråmântå ... ªi totu¿i sper ca acest vis urât seva risipi ¿i vom sta din nou alåturi, unul lângå altul, cu fiin¡a ¿i dragosteanoastrå nealteratå, ca înainte!

Trebuie så må ier¡i dacå nu gåsesc alte cuvinte mai calde spre a-¡ivorbi ¿i scrie, dar din adâncul sufletului ¿i fiin¡ei mele, îmi exprim nådejdeacå totul se va risipi ca o suferin¡å întâmplåtoare ¿i nedreaptå, care încearcåpe cele mai alese fiin¡e ¿i caractere, ¿i care va fi ultatå repede. Dragostea¿i încrederea mea se adaugå semnelor de pre¡uire ¿i laudå ale tuturorcelor din jurul tåu, a¿a cum apare zi de zi, ceas de ceas ...

Må gândesc la tine ¿i te iubesc,Te sårut cu drag,


{Vineri, 28.03.'980}Iubita mea,Iubita mea,Iubita mea,Iubita mea,Iubita mea,

Cum nici azi nu te pot vedea, scriu:1) Semne de pre¡uire ¿i iubire vie ¿i din N. York, cum rezultå din anexata

scrisoare a D-nei N. A., care råspunde celor scrise de mine la 6 febr. a.c.Interesante! {...}

2) Acaså totul este în ordine ¿i nu trebuie så-¡i faci griji; ferestrele,perdelele sunt curate (în curs). Aprovizionarea, idem.

3) Doresc så-¡i spun cå iubirea mea este aceea¿i de totdeauna, darprobabil are deficien¡e de exprimare. Nu må intereseazå nimic altceva ¿iîncerc så råspund în aceste grele clipe de încercare, ce supor¡i singurå,cât pot de bine.


- 141 -- 141 -- 141 -- 141 -- 141 -

Te rog så må crezi cå-mi este a¿teptarea grea ¿i gândul numai lasånåtatea iubitei mele! Vino curând.


36.36.36.36.36.{Mai 1984}

Draga mea mult iubitå,Draga mea mult iubitå,Draga mea mult iubitå,Draga mea mult iubitå,Draga mea mult iubitå,Cum a¿i putea prin câteva modeste flori ce-¡i destin, cu ocazia acestei

excep¡ionale sårbåtoriri (Elvira împlinea 80 de ani, n.n.), så-¡i exprimîntreaga mea recuno¿tiin¡å ¿i admira¡ie pentru anii ferici¡i ce mi-ai dåruitcu atâta curaj ¿i abnega¡ie?

Så tråie¿ti, La Mul¡i Ani ¿i så fii fericitå în mujlocul celor ce te iubescpentru frumuse¡ea ta, pentru dåruirea cu care ai fost dotatå de Dumnezeu¿i så-mi ier¡i gre¿elile involuntare.

Te iubesc,EmilEmilEmilEmilEmil


- 142 -- 142 -- 142 -- 142 -- 142 -

5. T5. T5. T5. T5. Teatrul a fost via¡a mea întreagåeatrul a fost via¡a mea întreagåeatrul a fost via¡a mea întreagåeatrul a fost via¡a mea întreagåeatrul a fost via¡a mea întreagå

De micå am avut flerul teatruluiDe micå am avut flerul teatruluiDe micå am avut flerul teatruluiDe micå am avut flerul teatruluiDe micå am avut flerul teatrului

Existå predestinare în artå?Mai exact, cineva sau ceva hotårå¿te destinul artistului, îi alege mai

dinainte pa¿ii pe care trebuie så-i facå pentru a-¿i construi ¿i desåvâr¿iviitorul deja ales?

Se pare cå da, ¿i argumente în sus¡inerea predestinårii se aflå în biografiatuturor marilor arti¿ti ai lumii.

Lemnul, piatra, sunetul, culoarea, cuvântul, penelul, dalta, pana descris devin nu doar elemente ale exprimårii unei alte lumi, ci înså¿i aceaaltå nouå lume care se adaugå universului comun.

Nici în cazul Elvirei Godeanu lucrurile nu au stat diferit, primele semnede precocitate artisticå apårând încå din perioada de început a studiilorurmate la Tg-Jiu:

,,La 7-8 ani, la måtu¿a mea, cu cei 5 veri, pe malul Jiului, în casa lormare, frumoaså, a¿ezam câteva scaune la rând, eu må urcam pe ele,intuiam scena, ¿i începeam så recit, så imit.

Så nu uit! Må îmbråcam întotdeauna cu danteluri ¿i lucruri purtate, pecare le gåsisem într-un cufår vechi, a¿a cum era în toate familiile dedemult.

Verii mei atât se distrau, încât atmosfera må încålzea ¿i må dezlån¡uiam.{...} Era un moft, dar conduceam corul ¿colii, nu exista serbare de sfâr¿itde an fårå mine. Când se stabilea cine va recita, profesoarele începeau


- 143 -- 143 -- 143 -- 143 -- 143 -

întotdeauna cu mine." (Carmen Dumitrescu, art. cit.)Confiden¡e asemånåtoare face ¿i lui Nicolae ºone (Elvira Godeanu:

teatrul a fost via¡a mea întreagå, Suplimentul literar-artistic Scânteiatineretului, nr. 19/ 14 mai 1988):

,, - Când a¡i optat pentru scenå?- Din copilårie încå. Aveam 12-13 ani, venisem cu mama în Bucure¿ti

pentru câteva zile ¿i trecând pe lângå clådirea Teatrului Na¡ional, am zis:«Mamå, uite, aici o så joc ¿i eu». Mama a râs: «Ei, o så joci!»

În ¿coalå luam parte la toate sårbåtorile, spuneam versuri ¿i cântam.Îmi plåcea så cânt. Iubeam muzica foarte mult ¿i voiam chiar så devincântårea¡å. Cu ¡inta asta am venit mai târziu la Bucure¿ti de la Tg-Jiu."

ªi cel dintâi contact cu arta adevåratå se petrece cam la aceea¿i vârstå,când, la Sala Milescu, vizioneazå o celebrå operetå:

,,De micå am avut flerul teatruluiDe micå am avut flerul teatruluiDe micå am avut flerul teatruluiDe micå am avut flerul teatruluiDe micå am avut flerul teatrului (subl. n.). Am våzut la Tg-Jiu unspectacol «Mamzelle Nitouche», cu celebrul Stånescu Cernea." (CarmenDumitrescu, art. cit.)

Atunci a început a¿adar lungul drum al zidirii destinului:,,Abia la 12 ani, turneul actorului Stånescu-Cerna, cu o operetå, mi-a

dezvåluit o lume nouå, cåtre care am nåzuit mai târziu." (Ionu¡ Niculescu,Mari actori - Elvira Godeanu, Gong, 1984)

Lumea nouå cåtre care a nåzuit ¿i-a deschis por¡ile în 1924, când Elviradevine studentå la Conservatorul bucure¿tean, în clasa maestrului Nottaramai întâi, la cea a Mariei Filotti, mai apoi. Era împlinirea visului dincopilårie:

,,Eu veneam din provincie. Nici nu våzusem teatru, absolut deloc laBucure¿ti. Våzusem numai pe din afarå Teatrul Na¡ional. Dar må gândeamcå o så ajung ¿i eu odatå acolo. Acesta mi-a fost scopul, dorin¡a, så-mirealizez acest vis, så ajung la Teatrul Na¡ional." (Andrei Magheru, art.cit.)

Cei doi mari actori î¿i vor pune definitiv pecetea pe devenirea artisticåa copilului plecat de pe malul Jiului de Sus, råmânând pentru totdeaunamodele de profesionalism ¿i integritate moralå:

,,Nu {...} pot uita ocrotitoarea afec¡iune cu care m-au învåluit, de laprimii pa¿i în Conservator, profesorii mei cårora le påstrez ¿i le voi påstrapânå la sfâr¿itul vie¡ii aceea¿i recunoscåtoare dragoste: doamna MariaFilotti, în primul rând, ale cårei prietenoase ¿i ståruitoare încurajeri m-auîndemnat så perseverez în cariera pe care o ilustreazå atât de admirabil, -¿i maestrul Nottara, sub a cårui disciplinå am silabisit primul abecedar al


- 144 -- 144 -- 144 -- 144 -- 144 -

artei dramatice.{...} Recunoa¿te ¿i dumneata cå a fost pentru mine un noroc så på¿esc

pe scenå dupå o ucenicie petrecutå sub sfaturile d-nei Maria Filotti, ¿i subsupravegherea unui înainta¿ care låmure¿te atât de lucid tehnica expresivåa artistului dramatic!..." (Ioan Massoff, art. cit., Rampa, 1932)

Aceea¿i admira¡ie respectuoaså fa¡å de cei doi va avea Elvira ¿i pesteaproape ¿ase decenii, în penultimul an de via¡å:

,, - Vorbi¡i-mi, vå rog, despre profesorul dv.- Era marele actor ¿i om care când intra în teatru î¿i lua pålåria înaintea

portarului ¿i saluta el întâi. Nu a¿tepta så-l salute portarul. Era mic destaturå, cu ochi alba¿tri foarte expresivi. Privirea îi era caldå ¿i fermå,glasul frumos. Întotdeauna era primul care î¡i întindea mâna. Când intraîn claså ne spunea: Bunå diminea¡a, mânjilor. A¿a ne zicea, mânji. Eraextrem de delicat. Rareori, când se enerva, spunea: Ei, fir-ar dracul aldracului! De ce n-ai învå¡at lec¡ia? Continua apoi pe tonul såu de totdeau-na: Nu te pedepsesc, te iert. Dar dacå data viitoare nu-nve¡i, atunci.... Darnici data viitoare maestrul nu pedepsea pe nimeni.

Cizela fiecare cuvânt, acestea, cuvintele, în rostirea sa pulsau de via¡å,de emo¡ie, exprimau tandre¡e, pasiune, asprime, urå, iubire, fior. Ne învå¡atotul, cu o råbdare infinitå.

- Dupå pensionarea sa, a¡i trecut la clasa Mariei Filotti.- Era cu totul ¿i cu totul alt temperament. Era, atunci când se supåra,

adevåratå vijelie. Î¿i punea mâinile în ¿olduri ¿i ne privea necru¡åtor. Apoise plimba pe scenå, ca o leoaicå, în sus ¿i în jos. Ne spunea cå ne dåafarå. Bineîn¡eles, se domolea repede. Începea så râdå. Avea un râs frumos.Era, de fapt, mai mult decât în¡elegåtoarea. Dupå o asemenea explozie,¿tia så fie de o mare tandre¡e, så ne împace imediat.

Datoritå ei am urmat, la un moment dat, mai departe, Conservatorul.Am vrut så plec, så nu mai fac teatru." (Nicolae ºone, art. cit.)

Principiul dupå care se conduce încå din primii ani de activitate - ¿i pecare, de altfel, l-a respectat indiferent de circumstan¡e sau de gravitateaunui moment sau altul al existen¡ei - este acela cå singurul responsabil derealizårile sau e¿ecurile din carierå e¿ti tu însu¡i:

,, - Mårturise¿te, prin urmare, cå ai avut noroc în via¡å? ...- Am avut profesori excelen¡i, directori plini de prietenoaså solicitudine

- unii mai blânzi, al¡ii mai severi - ¿i pre¡io¿i sfåtuitori printre directorii descenå, alåturi de camarazi cari m'au întâmpinat întotdeauna cu aceea¿ifrå¡eascå afec¡iune. De altfel, påråsind aci orice falså modestie - nu må


- 145 -- 145 -- 145 -- 145 -- 145 -

sfiesc så spun cå må socotesc pe mine însåmi drept o desåvâr¿itå camara-då. Dar noroc, - ceea ce se cheamå cu adevårat noroc, - de¿i atâ¡ia drume¡i¿i atâtea femei må escorteazå pe drum ¿i pe scenå cu priviri de invidie, -aflå cå nu-mi recunosc aproape de loc, nici în via¡å nici în carierå.

Mai este nevoie, de altfel, så-¡i spun cå nu må plâng nicidecum detraiectoria norocului din palmå, ¿i cå nici nu prea în¡eleg bine ce-a¿i fiputut a¿tepta dela noroc? Må trudesc cât pot så nu datorez celorlal¡i nimic,- ¿i så-mi realizez ¡elurile prin propriile puteri, adicå så-mi cioplesc singurånorocul!" (Ioan Massoff, art. cit.)

Conform cutumei de la începutul secolului XX, studen¡ii de la Con-servator erau obliga¡i så facå ¿i figura¡ie la Teatrul Na¡ional, ceea ce lefacilita contactul cu marii mae¿tri ai timpului - actori ¿i regizori -, dar ¿icu scena ¿i publicul. În felul acesta, puteau face ucenicie sub ochii unorprofesioni¿ti desåvâr¿i¡i, se obi¿nuiau cu atmosfera marilor spectacole,intrau în ritmul teatrului adevårat:

,,Fiind la Conservator, am intrat ca «probistå» la Teatrul Na¡ional. Îmiamintesc cå se juca Shylock de Shakespeare, pus în scenå de Soare V.Soare cu Iancu Brezeanu. Era colosal, eram plinå de interes ¿i pasiune.Dupå aceea am intrat în diferite piese ca figurantå, un an-doi". (AndreiMagheru, art. cit.)

Într-un interviu dat lui Dan Bârlådeanu, în Flacåra, în iunie 1977, Elvirarememoreazå primii pa¿i ca actri¡å:

,, - Am debutat în 1924 ca figurantå într-o pieså în care rolul principalera de¡inut de marea Agatha Bârsescu.

A venit apoi primul rol în Fracul (18 septembrie 1926, n.n.) alåturi deMi¿u Fotino. De atunci ¿i pânå la câ¿tigarea statutului de vedetå a cursmultå apå pe Dâmbovi¡a, iar sufletul meu a strâns multe decep¡ii, dar ¿ifoarte multe bucurii.

În Fracul am tråit cea mai puternicå emo¡ie, care avea så må urmåreascåîn toatå cariera. Mâinile mi se råciserå, picioarele nu må mai ascultau, iarinima era cåzutå undeva pe scândurile scenei. Numai ochii îmi ardeau¿i-mi cåutam refugiul în cazul unui e¿ec."

Acesta este ¿i momentul celei dintâi cronici privitoare la unele dintrecalitå¡ile scenice ale viitoarei actri¡e:

,,Scarlat Froda, cronicar dramatic la ziarul ,,Rampa'', al¡i ziari¿ti auscris ¿i de o apari¡ie frumoaså a unei eleve de conservator o apari¡ie frumoaså a unei eleve de conservator o apari¡ie frumoaså a unei eleve de conservator o apari¡ie frumoaså a unei eleve de conservator o apari¡ie frumoaså a unei eleve de conservator (subl. n.)"(Nicolae ºone, art. cit.)

Acela¿i eveniment marcheazå începutul carierei artistice profesioniste.


- 146 -- 146 -- 146 -- 146 -- 146 -

Conform Carnetului de muncå seria S.g., nr. 227006, eliberat de TeatrulNa¡ional ,,I. L. Caragiale", la 11 iulie 1959, la Capitolul IX (Date privitoarela activitatea în muncå), aliniatul 1 - Cotiza¡ii sindicale, se specificå: Data:1926.09.01. Certificarea este fåcutå de Asocia¡ia Oamenilor de Artå, prinAdeverin¡a nr. 499. a./ 08.06.1959, ceea ce presupune cå la data începeriicotizårii Elvira era colaboratoare a Teatrului Mic, nu angajatå a TeatruluiNa¡ional.

La Compania lui Mi¿u Fotino, pânå la sfâr¿itul anului 1926, va maijuca în ,,Coni¡a are doi cona¿i" (Suzanne) ¿i în ,,Prostul" de Ludvig Fulda(Lucy Henzel), iar în martie 1927 în ,,Måiastra fårå inimå" - o adaptare alui Vasile Voiculescu dupå ,,Prin¡esa Turandot", apari¡ia sa fåcându-l peCamil Petrescu så exclame: ,,Elvira Godeanu ... ca-n basme de frumoaså".

Ajunså prin propriile puteri studentå, actri¡å mai apoi, Elvira va aveamereu mândria celui care ¿tie câtå muncå ¿i câte sacrificii trebuie fåcutepentru împlinirea visului din copilårie. Mândria aceasta - cåreia îi va råmânecredincioaså pe tot parcursul carierei artistice - o va costa uneori, nu pu¡inefiind conflictele avute cu directori de teatru ori regizori ai vremii.

Astfel, colaborarea cu Mi¿u Fotino este întreruptå din cauza atitudiniiireveren¡ioase a acestuia, fapt care o duce la gândul så renun¡e la teatru.O îmbårbåteazå sfaturile profesoarei sale, Maria Filotti, ¿i Elvira î¿ifinalizeazå studiile, dându-¿i produc¡ia cu ,,Nodul gordian" de IonVasilescu-Valjan.

Perioada care urmeazå absolvirii Conservatorului este incertå, reu¿itele¿i dezamågirile fåcând, deocamdatå, caså bunå împreunå.

Celebra Lucia Sturdza-Bulandra, care fusese membrå în comisia deabsolvire, dore¿te så o angajeze la Compania sa, dar numai în urma uneiprobe. Con¿tientå de posibilitå¡ile sale artistice, tânåra actri¡å refuzå, încre-zåtoare în steaua sa, în pasiunea pentru teatru ¿i în promisiunea fåcutåsie¿i în copilårie - aceea de a juca la Na¡ional.

E angajatå de Corneliu Moldovan la Teatrul Na¡ional din Bucure¿ti(odatå cu stagiunea 1927-1928), pe prima treaptå a actoriei, fårå carnetde muncå, evident:

,,Aici erau douå categorii de tineri. Erau bursieri ¿i probi¿ti. Probi¿tiierau neplåti¡i. Dupå aceastå treaptå erai promovat ca bursier, adicå primeaio micå burså, dacå aveai talent ¿i noroc ...

- Noroc?- Da, noroc. ªanså. Multå ¿anså. Pentru a primi un rol, pentru a te

lansa un regizor." (Nicolae ºone, art. cit.)


- 147 -- 147 -- 147 -- 147 -- 147 -

În toamna lui 1927 joacå pentru prima datå într-un film - pelicula,,Maiorul Mura", scenariul Ioan Timu¿, regia Jean Georgescu. Premierava avea loc în martie 1928, produc¡ia fiind bine primitå de public ¿i preså.

În mai 1928, este distribuitå în filmul ,,Povara", o produc¡ie: ,,Pan-Film'' - Viena, scenariul N. N. ªerbånescu, regia Jean Mihail. Premierava avea loc în 15 noiembrie acela¿i an, la cinema ,,Capitol'' Bucure¿ti.

Certamente, în primåvara acelui an, Elvira era angajata Teatrului Na¡io-nal, distribuirea ei în filmul ,,Povara" fåcându-se din aceastå posturå:

,,Am uitat înså amårâciunea acestui moment, uitându-ne cum jucafrumoasa ¿i talentata noastrå Elvira Godeanu, a cårei apari¡ie luminoaså adeterminat pe directorii studioului «Sascha», dupå vizionarea primelorscene din film, så-i ofere un angajament. Dar, credincioaså Tcredincioaså Tcredincioaså Tcredincioaså Tcredincioaså TeatruluieatruluieatruluieatruluieatruluiNa¡ional, ea n-a putut så-l accepteNa¡ional, ea n-a putut så-l accepteNa¡ional, ea n-a putut så-l accepteNa¡ional, ea n-a putut så-l accepteNa¡ional, ea n-a putut så-l accepte (subl. n.). Elvira Godeanu se mi¿ca înfa¡a obiectivului cu firescul unei actri¡e de cinematograf experimentate,¿i a reu¿it o interpretare plinå de omenesc ¿i de emo¡ie.'' (Jean Mihail,Filmul românesc de altådatå ... (Povara, 1928)/ Ed. Meridiane, Bucure¿ti,1967, pg. 119)

Nu vom insista aici asupra carierei cinematografice a Elvirei Godeanu,pentru cå aceasta va face obiectul unui capitol separat.

Intransigentå cu sine ¿i cerând respect din partea altora, Elvira are unconflict ¿i cu Soare V. Soare (regizor de mare talent al Na¡ionalului, care-iva deveni mai apoi prieten apropiat), ¿i påråse¿te institu¡ia pentru o scurtåperioadå de timp:

,,{...} în acest timp se juca la Na¡ional Shylock, de Shakespeare, înregia lui Soare Z. Soare, care se formase la ¿coala lui Reinhardt, la Berlin.Mai târziu am jucat foarte mult cu el.

Eram în vremea aceea foarte îngrijoratå, foarte nelini¿titå în privin¡acarierei pe care doream s-o realizez. ªtiam înså ce vreau, de fapt întotdeaunaam ¿tiut ce am vrut.

La o disputå mai îndråznea¡å cu Soare, am påråsit încå o datå, scena,mai multe luni de data asta.

Am revenit la Na¡ional chematå de Liviu Rebreanu, care între timpluase direc¡ia acestuia." (Nicolae ºone, art. cit.)

Conform mårturiilor actri¡ei dar ¿i a datelor din Carnetul de muncåmen¡ionat anterior, la 1 august 1929 este angajatå definitiv la Na¡ional,ca stagiarå clasa a III-a, unde va råmâne, cu excep¡ia a doi ani (toamnalui 1945-toamna lui 1947), când lucreazå la Compania ,,Maria Filotti",pânå la pensionarea survenitå la 1 august 1967.


- 148 -- 148 -- 148 -- 148 -- 148 -

Cel care îi oferå posibilitatea de a juca din nou pe prima scenå a ¡åriieste, a¿adar, Liviu Rebreanu, devenit, din påcate pentru prea pu¡in timp,director al teatrului. Întâlnirea ¿i negocierile dintre cei doi sunt rememoratecu indicibilå savoare de actri¡å:

,,Pe noul director al Na¡ionalului l-am våzut întâia oarå la faimoasagrådinå «Chateaubriand» de la ªosea. Era a¿ezat la maså cu Soare Z.Soare,cu Soreanu, cu Storin - cu al¡i actori ai teatrului.

Am intrat ¿i eu, împreunå cu un grup de prieteni ¿i, bineîn¡eles, ne-amsalutat. Respectul nostru, al tinerilor, pentru marii arti¿ti, era, în vremeaaceea, cu totul deosebit. «Frumoaså fatå, zice Rebreanu, destul de tarepentru a-l auzi. Påcat cå nu face teatru!». «Ba da, mi-a spus mai târziuSoare Z. Soare cå i-a råspuns. Are Conservatorul, a ¿i jucat.»

Rebreanu m-a cåutat cu privirea în grupul nostru de tineri ¿i l-a trimispe regizor la masa noastrå. «Am un mesagiu pentru tine, mi-a spus Soare,de la directorul Rebreanu. Te roagå så treci neapårat pe la Na¡ional, såstai de vorbå cu dânsul.».

A doua zi am fost la Rebreanu în cabinet. I-am povestit drumul meu înteatru. La sfâr¿it zice: «Eu a¿ fi dispus så te angajez pe dumneata chiaracum.». «A¿ fi fericitå så intru la Na¡ional - am råspuns, dar am la dv.rugåmintea så må angaja¡i direct stagiarå a treia, fårå så fiu nevoitå så maitrec prin grupul de probi¿ti sau de bursieri.»

Acestea erau treptele pe care le urca atunci un actor la Teatrul Na¡ional:stagiar al treilea, al doilea, întâi, apoi devenea societar al treilea, al doilea,¿i, gradul superior, pe care l-am ajuns ¿i eu dupå mul¡i ani, societar întâi.

Directorul a fost de acord cu condi¡ia mea. A fåcut imediat contractul,l-am semnat." (Nicolae ºone, art. cit.)

Pânå la a deveni una dintre celebritå¡ile Na¡ionalului, Elvira a trebuitså munceascå din greu:

,,Am început cu roli¿oare destul de neimportante. Am început så jocdestul de multe piese române¿ti pânå så ajung la un repertoriu mai mare,adicå la Shakespeare sau Moliere. Asta a venit mai târziu." (Andrei Maghe-ru, art. cit.)

Este distribuitå astfel de Paul Gusti (primul regizor cu care a lucratdupå revenirea la Na¡ional) în ,,Bujorå¿tii" de Caton Theodorian, apoi, în,,Institutorii" de Ernst Otto.

Nu suntem în posesia primului contract încheiat de Elvira Godeanu cuTeatrul Na¡ional, dar clauzele, atribu¡iile de serviciu, drepturile ¿i obliga¡iilepår¡ilor nu pot fi decât acelea¿i cu documentul aflat în arhiva noastrå,


- 149 -- 149 -- 149 -- 149 -- 149 -

conven¡ia din 19 septembrie 1930:,,REGIA AUTONOMÅ A TEATEATEATEATEATRULUI NAºIONALTRULUI NAºIONALTRULUI NAºIONALTRULUI NAºIONALTRULUI NAºIONAL DIN

BUCUREªTIANGAJAMENTULANGAJAMENTULANGAJAMENTULANGAJAMENTULANGAJAMENTUL PERSONALULUI AR PERSONALULUI AR PERSONALULUI AR PERSONALULUI AR PERSONALULUI ARTISTICTISTICTISTICTISTICTISTICDIRECºIUNEA TEATRULUI NAºIONALNO. 1849/ 19 SEP. 1930

CONTRACTCONTRACTCONTRACTCONTRACTCONTRACT DE LOCAºIUNE DE SER DE LOCAºIUNE DE SER DE LOCAºIUNE DE SER DE LOCAºIUNE DE SER DE LOCAºIUNE DE SERVICII No. 1VICII No. 1VICII No. 1VICII No. 1VICII No. 1Între REGIA AUTONOMÅ A TEATRULUI NAºIONAL DIN

BUCUREªTI cu sediul în Str. Câmpineanu No. 3, reprezentat prindirectorul såu domnul Ion Gr. Perie¡eanu, în conformitate cu avizul No. 2din 26 Iulie 1930 al Consiliului de Administra¡ie al acestei Regii, deoparte¿i d-na Elvira Godeanu artistå dramaticå domiciliatå în Bucure¿ti Str.Brezoianu No. 34 bis de altå parte, a intervenit prezentul contract deloca¡iune de servicii în urmåtoarele condi¡iuni:

Art. I. - Regia Autonomå a Teatrului Na¡ional din Bucure¿ti angajeazåoficiile de artist dramatic ale D-nei Elvira Godeanu.

Art. II. - Durata acestei conven¡iuni este de 2 (doi) ani ¿i 5 (cinci) lunicu începere de la 1 august 1930 cu rezerva dispozi¡iunilor art. 49 ¿i 51din Legea pentru organizarea pe baze autonome a Teatrelor Na¡ionale.

Art. III. - Salariul lunar este de Lei 8.500 (opt mii cinci sute). Acestsalariu poate fi revizuit la fiecare 1 Ianuarie, cu ocasia întocmirei bugetuluianului urmåtor, în legåturå cu activitatea artistului ¿i cu disponibilitå¡ilebugetare.

Regia Autonomå a Teatrului Na¡ional nu are nicio îndatorire de a adåugaacestui salariu nicio altå remunera¡ie, de nicio naturå, precum premii,defeuri, indemniza¡ii de toalete, gratifica¡ie, beneficii de reprezenta¡ie sauturnee, subven¡ie de retragere, etc. Orice acordare de astfel deremunera¡iuni este o simplå facultate a Regiei, o favoare pentru artist ¿inu poate constitui un precedent sau o îndatorire a Regiei pentru acela¿iartist în alte împrejuråri sau pentru un alt artist, în aceea¿ situa¡ie.

Regia se obligå înså a suporta cheltuielile de deplasare ale artistului, încazul în care va avea loc turnee oficiale în ¡arå sau stråinåtate.

Art. IV. - Artistul se obligå a respecta dispozi¡iunile actuale sau viitoareale legei de organiza¡ie pe baze autonome a Teatrelor Na¡ionale ¿i OperelorRomâne, ale Regulamentului ei de aplicare ¿i ale Regulamentului interiorde serviciu al teatrului, (cari toate fac parte integrantå din prezentul con-tract) precum ¿i deciziunile luate de direc¡ie.


- 150 -- 150 -- 150 -- 150 -- 150 -

În special artistul se obligå:1) A presta oficiul såu atât pe scena Teatrului Na¡ional din Bucure¿ti,

cât ¿i, în caz de delegare, pe scena oricårui alt Teatru Na¡ional, precum ¿iîn turneele oficiale din ¡arå sau stråinåtate.

2) A primi orice rol ce i s'ar încredin¡a, fårå distinc¡ie, precum ¿i adubla orice rol i s'ar cere.

3) A învå¡a rolul în termenul indicat de regulamentul interior de serviciual Teatrului, a-l executa conform directivelor ce i s'ar da, a-¿i cunoa¿te laperfec¡ie rolul în seara premierei ¿i a respecta cu stricte¡e textul, fiindu-iabsolut interziså orice improviza¡ie.

4) A fi punctual la lecturi, repeti¡ii ¿i reprezenta¡ii, precum ¿i la oriceconvocåri ¿i chemåri ce s'ar face.

5) A påstra cu îngrijire ¿i a restitui în bunå stare obiectele ce i s'arîncredin¡a în interesul reprezenta¡iilor (roluri, îmbråcåminte, recuzitå etc.),fiind råspunzåtor de valoarea lor ¿i de stânjenirea ce prin nerespectareaacestei dispozi¡iuni s'ar aduce bunului mers al Institu¡iei.

6) A avea o atitudine respectuoaså fa¡å de institu¡ie ¿i conducåtorii såi(text omis, n. n.).

7) A se ab¡ine dela orice manifestare cu caracter public sau de preså cear putea aduce perturbarea spectacolului, våtåmarea institu¡iei, jignireapersonalului såu sau nu ar cadra cu prestigiul social al arti¿tilor.

8) A nu presta servicii în afara institu¡iei (în filme, recitåri, radiofonie,gramofonie ¿i altele), fårå permisiunea expreså ¿i scriså a direc¡iunii, ¿i anu aduce prin aceasta vre-o turburare în bunul mers al Institu¡iei.

Art. V. - Nerespectarea îndatoririlor legale, Regulamentare ¿i a celorluate prin aceastå conven¡iune de cåtre artist, atrage la facultatea Regieirezilierea de plin drept, fårå soma¡ie, punere în întârziere sau judecatå aprezentului contract, artistul råmâne încå råspunzåtor de toate prejudiciileîncercate de Regie din aceastå cauzå.

Îngåduin¡ele, chiar repetate, sau simplele penalitå¡i fårå aplicareaimediatå a clauzei de reziliere, nu schimbå întru nimic dreptul permanental regiei Autonome a Teatrului Na¡ional de a aplica oricând rezilierea deplin drept a prezentului contract, în caz de nouå abatere a artistului de laîndatoririle sale.

Art. VI. - Pentru orice diferend derivând din prezentul contract pår¡ilecontractante aleg competin¡a instan¡elor judecåtore¿ti din Bucure¿ti ¿idomiciliul indicat în prezenta conven¡iune.

Art. VII. - Subsemnata Elvira Godeanu declar cå am angajat fa¡å de


- 151 -- 151 -- 151 -- 151 -- 151 -

Regia autonomå a Teatrului Na¡ional din Bucure¿ti oficiile mele de artistdramatic pe pre¡ul, termenul ¿i în condi¡iunile prevåzute în acest contractde loca¡iune de servicii, despre ale cårei clauze am luat la cuno¿tin¡å, ¿ideclar cå le accept fårå nici o rezervå.

Acest contract s'a fåcut în dublu exemplar, luându-se de fiecare partecâte unul, în Bucure¿ti la 21 august 1930.

Directorul Regiei Autonome a TDirectorul Regiei Autonome a TDirectorul Regiei Autonome a TDirectorul Regiei Autonome a TDirectorul Regiei Autonome a Teatrului Na¡ional din Bucure¿tieatrului Na¡ional din Bucure¿tieatrului Na¡ional din Bucure¿tieatrului Na¡ional din Bucure¿tieatrului Na¡ional din Bucure¿tiSS/ Ion Perie¡eanu

ArtistS/ Elvira Godeanu

Art. adi¡ional VIII. Cu privire la obliga¡ia prevåzutå la art. No. 2 sestipuleazå cå refuzul de roluri devine justificat în cazul când artistul ar fidistribuit în vre-un rol ce-l sile¿te så-¿i facå tualete costisitoare, caridepå¿esc mijloacele lui materiale normale, iar Regia Autonomå n'ar puteaså-i acorde ajutoarele necesare.

Art. adi¡ional IX. Ambele pår¡i contractante declarå cå stersåturile delaart. IV No. 6 prin care s'au eliminat cuvintele: ,,cuvincioaså (atitudine,n,n,) fa¡å de colegi ¿i personalul administrativ, tehnic sau de serviciu ¿idemnå de raporturile cu lumea din afara institu¡iei'' s'au fåcut cuconsim¡åmântul lor.

Director al Regiei Autonome a Teatrului Na¡ional din Bucure¿tiSS/ Ion Perie¡eanu

ArtistS/ Elvira Godeanu"

Asemenea clauze puteau så nu convinå în totalitate angajatului, eleînså, cu certitudine, îi poten¡au cariera, îl profesionalizau cu adevårat, îlfåceau performant, îi construiau statutul artistic ¿i social:

,, - Nu se glumea atunci cu sanc¡iunile ...- Nici cu prezen¡a la deschiderile de stagiune, cu întârzierea, fie ¿i de

câteva minute, la repeti¡ii, cu respectul datorat marilor no¿tri actori."(Constan¡a Trifu, Un minut de adevår cu Elvira Godeanu, Caiet TNB, nr.50, stagiunea 1979-1980)

Despre ace¿ti ani, considera¡i de critica de teatru ca fiind o primå etapåîn carierå, va face comentarii pertinente actri¡a înså¿i:

,, - Am sentimentul cå, de¿i bogatå în roluri, activitatea din prima etapåa func¡ionårii la Teatrul Na¡ional a fost mai uniformå în privin¡a exploråriipoten¡elor interpretative, cå, adoptând ¿i al¡ii opinia lui Nottara, vi s-au


- 152 -- 152 -- 152 -- 152 -- 152 -

barat într-un fel cåile spre personajele variate, într-un cuvânt cådescoperirea valen¡elor dv. reale s-a fåcut cu mai multå eficien¡å ¿i grijåîn a doua etapå. Spunând aceasta, må gândesc între altele, la Arkadinadin Pescåru¿ul, la crea¡iile din Du¿manii lui Gorki sau Învierea lui LevTolstoi, la Clara Zachanassian din Vizita båtrânei doamne, la Coana Joi¡ica,aplaudatå de public pe care l-a cucerit darul de a comunica cu el pedeasupra luminilor rampei.

- Obiceiul standardizårii prin distribu¡ii nu totdeauna selective a existat¿i mai existå, cred, pe alocuri. E un mod de simplificare a acestei dificileopera¡ii, actorul trezindu-se înså de multe ori cu o etichetå de care poatecu greu så scape. Un timp din fericire limitat, am trecut ¿i eu prin aceaståsitua¡ie." (Constan¡a Trifu, art. cit.)

Sintetizând, odatå cu angajarea ca stagiarå clasa a III-a la Na¡ionalulbucure¿tean, Elvira î¿i vede împlinit visul copilåriei. Crescutå în ceea ceea înså¿i a numit mai târziu ,,spiritul Na¡ionalului", a respectat toatå via¡aacest spirit, adåugându-i, la rândul ei, harurile cu care o dåruiseDumnezeu.

Odatå cu stagiunea 1929-1930, pentru Elvira Godeanu va începe lunguldrum de la predestinare la mit.

Filmul îmi plåcea så-l våd, nu så-l ¿i joc ...Filmul îmi plåcea så-l våd, nu så-l ¿i joc ...Filmul îmi plåcea så-l våd, nu så-l ¿i joc ...Filmul îmi plåcea så-l våd, nu så-l ¿i joc ...Filmul îmi plåcea så-l våd, nu så-l ¿i joc ...A¿a cum men¡ionam anterior, în cele ce urmeazå vom acorda aten¡ia

meritatå contactului actri¡ei cu arta cinematograficå, încercând, în acela¿itimp, så descifråm misterul pentru care aceea care putea så fie o GretaGarbo autohtonå nu a fåcut carierå fulminantå în film, de¿i avea toatedatele artistice pentru aceasta ¿i i se oferiserå nu pu¡ine prilejuri de aajunge vedetå interna¡ionalå.

Înainte de a analiza contribu¡ia Elvirei Godeanu la evolu¡ia filmuluina¡ional, ne sim¡im înså obliga¡i a o lua cu începuturile celei de-a ¿apteaarte în România, întrucât prezen¡ele gorjene¿ti la debutul acesteia semanifestå încå de atunci.

Mai întâi trebuie remarcat faptul cå dacå fra¡ii Louis ¿i Auguste Lumièresemneazå actul de na¿tere a cinematografului la Paris, în 28 decembrie1895, la numai câteva luni, pe 27 mai 1896, are loc prima proiec¡ie dinistoria ¡årii, realizatå în clådirea ziarului ,,L'independance roumaine'',situatå în Bucure¿ti, pe Calea Victoriei.

În Tg-Jiu, reamintim, func¡ionau încå de la 1875 atât Teatrul Milescu(o salå de spectacole dotatå performant) cât ¿i Theatrul Român din Tg-Jiu


- 153 -- 153 -- 153 -- 153 -- 153 -

(trupå profesionistå înfiin¡atå de actorul Theodor Popescu). Iatå cåspectatorul târgujian al vremii, cu decalajul temporar firesc, va cunoa¿te¿i el noua experien¡å care cucerise marile capitale ale lumii: întrucât în1906 se introdusese iluminatul electric la Teatrul Milescu, în 1907 au locaici primele proiec¡ii cinematografice.

Se pare înså cå energia electricå presupunea oarece costuri, pentru cå,la 14 mai 1908, Eliza Milescu, deja våduvå, adreseazå o cerere PrimårieiTg-Jiu, prin care solicitå ,,debursarea sumei trebuincioase instala¡iuniielectrice pentru cinematograf.'' Numai cå urmare a protestului cât se poatede ferm al directorului Uzinei electrice împotriva acestei ,,periculoaseîntreprinderi'', ¿i fiindcå ,,kinematograful ar putea cauza o licårire a întregiire¡ele particulare, adicå a luminii'', apelul Elizei este respins.

Întâiul film românesc - Råzboiul Independen¡eiRåzboiul Independen¡eiRåzboiul Independen¡eiRåzboiul Independen¡eiRåzboiul Independen¡ei - prezentat la cine-matograful ,,Bulevard'' (,,Eforie''), în septembrie 1912, este rodul ini-¡iativei tânårului Grigore Brezeanu (fiul actorului Ion Brezeanu) care,alåturi de scriitorul Corneliu Moldovanu, secretar al mo¿ierului ¿i omuluide afaceri Leon Popescu, scrie ,,scenariul''.

Cheltuielile de produc¡ie sunt suportate de acela¿i Leon Popescu,proprietar ¿i al Teatrului Liric din Bucure¿ti, iar ca operator este adusfrancezul Daniau.

Stângåciile evidente, sub¡irimea scenariului, lipsa unei îndrumåri regi-zorale au dus, inevitabil, la scene hilare, aflate în totalå contradic¡ie cusentimentul patriotic pe care-l vizaserå ini¡iatorii proiectului ¿i pe care îltråiau spectatorii români. Viitorul regizor Jean Mihail î¿i aminte¿te cutandre¡e de acest prim film românesc vizionat în Roman-ul copilåriei sale:

,,În dosul ecranului, un gornist de la regimentul de infanterie sunaatacul, în timp ce un tobo¿ar, înarmat cu toba mare a fanfarei militare,båtea nåpraznic, imitând loviturile de tun. În salå erau întotdeauna vreodouåzeci de solda¡i, adu¿i anume, sub comandå, så strige «ura» la scenelede atac. Dar împreunå cu ei, noi, copiii din salå, ba chiar ¿i unii oamenimai maturi, strigam cât ne ¡inea gura. Ambian¡a sonorå era realizatå ¿isentimentul patriotic se încingea la maximum!

Dar iatå cå solda¡ii de pe ecran, români sau otomani, dupå ce înfruntaseråmoartea ¿i cåzuserå glorios, vedeau venind caii ro¿iorilor. Atunci, de teamåså nu fie lovi¡i de copitele lor, se ridicau de pe locurile unde muriserå ¿i,târându-se mai mult sau mai pu¡in discret, se mutau la loc ferit, unde,bineîn¡eles ... mureau din nou!

În clipa aceea, vai, spectatorii uitau de sentimentul patriotic ¿i se


- 154 -- 154 -- 154 -- 154 -- 154 -

pråpådeau de râs ..." (Jean Mihail, Filmul românesc de altådatå, Ed.Meridiane, Bucure¿ti, 1967, pg. 11)

Relativ la distribu¡ie, trebuie remarcat faptul cå alåturi de de¡inåtoriirolurilor principale (Constantin Nottara - Osman, Aristide Demetriad -domnitorul Carol, Aurel Athanasescu - Pene¿ Curcanul etc.) s-au aflat, cafiguran¡i, mari actori ai vremii: Maria Filotti, Agepsina Macri, ElviraPopescu, dar ¿i Aristizza Romanescu (fiica Paulinei Stavrescu din Tg-Jiu),Lulu Cruceanu (care, stabilitå fiind cu familia în Tg-Jiu în primii ani aisecolului XX, va debuta ca actri¡å în piesa ,,Schinteia'' de Pailleron - dinîndemnul Anei Culcer-Bålcescu ¿i sub îndrumarea viitorului regizor alNa¡ionalului bucure¿tean, gorjeanul Victor Dumitrescu-Bumbe¿ti, tânårstudent al Conservatorului pe atunci - jucatå prin 1910 la Teatrul Milescu,adicå în chiar anul examenului såu la Conservatorul de Artå Dramaticådin Bucure¿ti), Teodor Popescu (creatorul ¿i directorul Theatrului Romândin Tg-Jiu) ¿i Achile Popescu, fiul acestuia, care-¿i înso¡ise tatål îninterminabilele turnee efectuate de-a lungul timpului ¿i care, foarteprobabil, fåcuse parte din trupa târgujianå a acestuia.

Un alt film care ne intereseazå din acelea¿i motive este ,,LiaLiaLiaLiaLia'' (Regia:Jean Mihail; Premiera: 25 septembrie 1927, cinema ,,Capitol'' ¿i ,,Lips-cani-Palace"), care are în distribu¡ie pe Mia Theodorescu, societarå a Tea-trului Na¡ional din Craiova, actri¡å al cårei debut în teatru avusese loc înstagiunea 1886 - 1887, la Societatea dramaticå ,,Teatrul Român din Tg-Jiu"de sub direc¡iunea lui I. D. Cre¡u. Despre ea ¿i despre partitura din filmul,,Lia", cronica de specialitate a vremii noteazå:

,,Fårå nici o exagerare, putem afirma cå nu cunoa¿tem în teatrul nostruo altå artistå care så fi umplut cu personalitatea ei artisticå o sferå mailargå de interpretåri, afarå de Aristizza Romanescu ...''

În fine, de¿i devansåm perioada, sim¡im nevoia a mai vorbi de un filmapårut în 1930 - Ecaterina TEcaterina TEcaterina TEcaterina TEcaterina Teodoroiueodoroiueodoroiueodoroiueodoroiu. Crea¡ie quasi-totalå a actoruluiIon Brumå - care semneazå scenariul ¿i regia - ,,Ecaterina Teodoroiu"este prima crea¡ie cinematograficå a vremii care propune ¡årii nu numai opersonalitate gorjeanå de excep¡ie ci ¿i un peisaj pe måsurå, care, dealtminteri, în deceniile care au urmat a fost folosit în filmårile de exterioareîn multe produc¡ii române¿ti.

Dupå luni de zile de solicitåri de¿arte de finan¡are adresate acelorministere care ar fi trebuit så fie interesate de un astfel de subiect - cel deRåzboi, cel al Artelor ¿i cel al Instruc¡iunii publice - Ion Brumå estecontactat de Societatea ,,Soremar-Film" din Bucure¿ti, care se hotårâse så


- 155 -- 155 -- 155 -- 155 -- 155 -

preia, cu acest scenariu, produc¡ia de filme artistice. Filmul a fost conceputîn maniera clasicå a filmelor mute, regizorul apelând atât la actori pu¡incunoscu¡i dar buni profesioni¿ti, cât ¿i la neprofesioni¿ti ¿i la figuran¡i- edrept, cu atribute ceva mai speciale.

Pe scurt, rolul Ecaterinei este încredin¡at Feliciei Frunzå - de la TeatrulNa¡ional Bucure¿ti, cel al locotenetului Mare¿ lui Mielu Constantinescude la acela¿i teatru, actorul I. Sarkadi întruchipa pe ¿eful siguran¡ei, odansatoare de cabaret - cåreia i se atribuie preten¡iosul nume de scenåDucy D'Alvern - este spioana, iar actorul C. Mândru¡ då via¡å unui ofi¡ergerman.

De men¡ionat înså cå rolul mamei eroinei este interpretat de chiarrolul mamei eroinei este interpretat de chiarrolul mamei eroinei este interpretat de chiarrolul mamei eroinei este interpretat de chiarrolul mamei eroinei este interpretat de chiarmama Ecaterineimama Ecaterineimama Ecaterineimama Ecaterineimama Ecaterinei. ªi surprizele cinefilului de azi nu se opresc aici. Darmai bine så låsåm så povesteascå pe unul dintre cei care au vizionat filmulla premierå (30 octombrie 1930, cinema ,,Vlaicu'' Bucure¿ti):

,,Desigur, ca ¿i în alte filme de råzboi, ¿i în Ecaterina TEcaterina TEcaterina TEcaterina TEcaterina Teodoroiueodoroiueodoroiueodoroiueodoroiu a fostnevoie så se reconstituie unele lupte. Cu osta¿i pu¿i la dispozi¡iarealizatorului - nu fårå destulå greutate - aceste scene au fost filmate înaceste scene au fost filmate înaceste scene au fost filmate înaceste scene au fost filmate înaceste scene au fost filmate înmun¡ii Gorjuluimun¡ii Gorjuluimun¡ii Gorjuluimun¡ii Gorjuluimun¡ii Gorjului, pe valea Jiului, iar secven¡a horei secven¡a horei secven¡a horei secven¡a horei secven¡a horei întrerupte de glasulgoarnei care anun¡a mobilizarea, a fost realizatå în satul ªomåne¿tia fost realizatå în satul ªomåne¿tia fost realizatå în satul ªomåne¿tia fost realizatå în satul ªomåne¿tia fost realizatå în satul ªomåne¿ti.

În scena apårårii podului de la Jiuscena apårårii podului de la Jiuscena apårårii podului de la Jiuscena apårårii podului de la Jiuscena apårårii podului de la Jiu, au luat parte mul¡i dintresupravie¡uitorii luptelor de atuncisupravie¡uitorii luptelor de atuncisupravie¡uitorii luptelor de atuncisupravie¡uitorii luptelor de atuncisupravie¡uitorii luptelor de atunci, în frunteîn frunteîn frunteîn frunteîn frunte chiar cu autenticul comisarautenticul comisarautenticul comisarautenticul comisarautenticul comisarPompilianPompilianPompilianPompilianPompilian..." (Popilian, desigur; subl. n.) (Jean Mihail, op. cit., pg. 166)

Înså¿i casa de la Vådeni a fost filmatå atunci.Filmul era mut, fiind înså perioada exploziei sonorului, regizorul a

realizat la Berlin o sincronizare cu efecte sonore ¿i cu muzicå potrivitåscenelor de råzboi.

Cea care î¿i pune înså amprenta personalitå¡ii sale inconfundabileasupra cinematografiei române¿ti de început este Elvira Godeanu.

Aceasta debuteazå în film în 1928, în Maiorul MuraMaiorul MuraMaiorul MuraMaiorul MuraMaiorul Mura. Produc¡ia,realizatå dupå re¡eta de acum clasicå a filmului mut, este rodul strådaniilorlui Jean Georgescu, regizorul având în gând pe atunci så adapteze pentruecran vechea operetå cu acela¿i titlu, o localizare de Paul Gusty, ce fåcusesucces în interpretarea muzicalå a lui Niculescu-Buzåu.

Georgescu face propunerea de preluare în produc¡ie a scenariului luiIoan Timu¿, tânår avocat din Bucure¿ti, cålåtor prin Extremul Orient ¿idoritor de implicare în industria ,,fotografiilor însufle¡ite''. Cum gåsireaunor binevoitori care så aloce fondurile necesare nu a fost posibilå, Timu¿,împreunå cu o croitoreaså, un medic ¿i un func¡ionar reu¿esc så facå rost


- 156 -- 156 -- 156 -- 156 -- 156 -

de 579.400 lei ¿i så dea drumul la filmåri. Avocatul, care-¿i asumase ¿irolul de regizor, apeleazå la o distribu¡ie din care, printre al¡ii, nu lipsescactorii: Victor Antonescu - maiorul Mura; G. Timicå - ordonan¡a Boboc;Jean Georgescu - locotenentul de ro¿iori; C. Ståncescu - avocatul Adriano;Marietta Sadoveanu (Sadova) - Miss Mary, Elvira Godeanu - MarianaPåtra¿cu, o tânårå mo¿iereaså.

Interioarele s-au filmat în studioul Indra-Film (operator fiind germanulLeo Schwedler) - ajunse între timp în proprietatea lui Ioanidu, un membrumarcant al partidului liberal - iar exterioarele în Grådina Botanicå ¿i înîmprejurimile Bucure¿tiului.

Întrucât în România nu se putea face montare ¿i copiere de performan¡å,Timu¿ realizeazå procedeul în laboratorul Oskar Berka din Viena, aducândcu el ¿i cele trei copii.

De facturå comicå, filmul este bine primit ¿i de public, ¿i de preså. Dealtfel, dupå ani, Jean Mihail noteazå:

,, {...} Timu¿ n-a cåutat efectele comice cu orice pre¡, ci a låsat umorulså aparå din situa¡iile neprevåzute în care erau puse personajele ¿i dingaguri fine, psihologice. De altfel, interpre¡ii, arti¿ti valoro¿i ¿i curåspundere pentru arta lor, nu s-au angajat pe linia unui comic ieftin ¿i -de¿i obi¿nui¡i cu scena - au påstrat permanent o måsurå care dådea multorpasaje un stil cinematografic." (Jean Mihail, op. cit., pg. 105)

Acela¿i cineast, fåcând o compara¡ie cu o ,,subproduc¡ie'' - ''Lache înharem" pe numele såu (iatå a¿adar cå, dupå câ¡iva ani doar, cinematografiana¡ionalå avea deja posibilitatea stabilirii unor repere artistice), continuåseria men¡ionårii pår¡ilor bune ale filmului:

,,În Maiorul MuraMaiorul MuraMaiorul MuraMaiorul MuraMaiorul Mura existau momente de bunå calitate actoriceascå,existau gaguri de o inven¡ie personalå, existau încercåri de caracterizarea personajelor, adesea duså destul de departe. {...} ªi-apoi, în MaiorulMaiorulMaiorulMaiorulMaiorulMuraMuraMuraMuraMura erau unele imagini, în parc, pe care operatorul berlinez Schwedlerle filmase cu o adevåratå måiestrie în irizarea luminii, pentru prima oarårealizatå într-un film românesc.

Toate aceste elemente confereau filmului - care desigur cå nu era lipsitde slåbiciuni - o calitate ce justifica aprecierea favorabilå a publicului ¿i acriticii. Era rezultatul eforturilor conjugate ale unor oameni care erauerauerauerauerauarti¿tiarti¿tiarti¿tiarti¿tiarti¿ti, care aveau gust, care aveau sim¡ul måsurii, ¿i care fåceau ceea cefåceau, din dragoste pentru cinematograf, ¿i nu din dorin¡a de a se vedea,,mare vedetå'' de film. Cåci ¿i Victor Antonescu ¿i C. Ståncescu, societaricl. I la Teatrul Na¡ional, ¿i G. Timicå sau Elvira Godeanu, arti¿ti îndrågi¡i


- 157 -- 157 -- 157 -- 157 -- 157 -

de public ¿i solicita¡i de directori de teatru, nu cåutau ¿i nu puteau gåsi încinematograf un câ¿tig special sau o glorie nouå, ci numai ¿i numaisatisfac¡ia de a fi contribuit cu ceva la crearea unei noi manifeståri artisticena¡ionale: filmul românesc." (idem, op. cit., pg. 107 ¿i urm.)

Început în toamna lui 1927, filmul î¿i are premiera la cinematograful,,Capitol'' în martie 1928. Spectacolul îl face pe Al. Kiri¡escu, autor ¿icronicar dramatic de renume în epocå, så remarce faptul cå ,,MaiorulMura'':

,,Este cea mai izbutitå încercare cinematograficå româneascå, este unfilm în adevåratul în¡eles al cuvântului, putând sta alåturi de oricare dinproduc¡iile marilor case occidentale. Domnul I. Timu¿, regizorul filmului,meritå toate laudele noastre ...''

Cât o prive¿te pe Elvira Godeanu (De vorbå cu Elvira Godeanu, Cin-ema/ Magazin estival, pg. 37), în interviul acordat lui Valerian Sava dupå57 de ani de la premiera filmului, aceasta aminte¿te - chiar dacå doar însensul unei aprecieri pozitive a regiei lui Timu¿ comparativ cu aceea a luiMartin Berger din ,,Ciuleandra'' - doar de ,,diletantismul de la MaiorulMaiorulMaiorulMaiorulMaiorulMuraMuraMuraMuraMura".

Pelicula este una dintre pu¡inele realizate pe atunci care a avut ¿ansade a fi påstratå pânå aståzi.

Dupå experien¡a îndeajuns de beneficå ¿i de promi¡åtoare din MaiorulMura, Elvira Godeanu va continua ¿i în anul urmåtor så acorde girultalentului såu noii arte care, în continuarea celei teatrale, dar spre deosebirede aceasta, oferea dintr-un început ¿ansa transformårii actorului dintr-ovedetå localå în idol al unei mul¡imi.

Dar iatå caseta tehnicå a noului film:,,1928. POVARA. Produc¡ie: ,,Pan-Film'' - Viena. Scenariul: N. N.

ªerbånescu. Regia: Jean MihailJean MihailJean MihailJean MihailJean Mihail. Operatori: Ludwig Schaschek. Decoruri:A. Berger ¿i Em. Stepanek. Machetist: Arh. Const. Cånånåu. Direc¡ia deproduc¡ie: Arabella Iarka. Interpre¡i: V. Valentineanu, Oscar Beregi, TheoSchall, Elvira Godeanu, Mia Apostolescu, Niky Miriam, KlementinePlessner, Arabella Iarka, Pauline Schweighoffer, Pauline Danneker, AntonWeidinger, Fritz Rheinberger, Rolf Gert, Hans Marchall, Herbert Bratsch,Gertrude Leutner ¿i trupa de balet a teatrului ,,Femina'' din Viena. Premiera:15 noiembrie 1928, cinema ,,Capitol'' Bucure¿ti.''

Dupå cum mårturise¿te în ,,Insemnårile'' sale însu¿i regizorul (JeanMihail, op. cit., pg. 114-121):

,,Povestea filmului PovaraPovaraPovaraPovaraPovara a început prin luna martie a acelui an (1928,


- 158 -- 158 -- 158 -- 158 -- 158 -

n.n.), când excelentul actor al primei noastre scene, Valeriu Valentineanu,m-a prezentat unei doamne din «înalta societate bucure¿teanå», care voiaså finan¡eze un film românesc ... De altfel, doamna Arabela Yarka nupretindea cå e însufle¡itå de gândul de a pune o cåråmidå la temelia filmuluiautohton, ci, pur ¿i simplu, declara cå vrea så se amuzeså se amuzeså se amuzeså se amuzeså se amuze! O atrågea -spunea dânsa - lumea actoriceascå ¿i mai ales lumea necunoscutå afilmului, acea uzinå de fic¡iuni care e studioul cinematografic. Nu m-ammirat prea mult, fiindcå ¿tiam câte curiozitå¡i ¿i câte capricii puteau såaibå pe atunci «cucoanele» noastre, ¿i ne-am pus destul de repede deacord."

La îndemnul producåtoarei care întrezårea un succes de caså ¿i peadaptarea piesei cu acela¿i nume realizatå de ziaristul N. N. ªerbånescu,Mihail se decide a regiza melodrama în cauzå, gen care înlocuia vestiteletelenovele de aståzi.

Subiectul filmului urma toate canoanele ¿tiute în epocå: MimiPredeleanu, vânzåtoare într-un magazin bucure¿tean, se îndrågoste¿te deIoan Stråtilå, fiul unui cunoscut bancher. Cum problemele financiare aletatålui devin din ce în ce mai presante, tânårul î¿i sacrificå dragostea ¿icontracteazå o cåsåtorie cu o femeie bogatå. Din aventura tinere¡ii sale,Mimi are un båiat, Radu; la rându-l såu, prin cåsåtorie, Ioan Stråtilå devinetatål unei fete, Vally. Radu, ajuns între timp avocat, îl apårå pe Ioan -despre care nu ¿tia cå este tatål såu - într-un proces în care acesta eraacuzat de bogata ¿i infidela-i so¡ie cå ar fi inten¡ionat s-o omoare.

Intriga se complicå în momentul în care Radu se îndrågoste¿te de VallyStråtilå, Mimi fiind obligatå astfel så împiedice eventualul incest. Numaicå lucrurile se limpezesc în favoarea tinerilor: Vally nu este fiica lui Stråtilå,ci a amantului so¡iei sale. Mai mult, dupå douåzeci ¿i cinci de ani detåcere ¿i suferin¡å, Mimi Predeleanu ¿i Ioan Stråtilå pot crede cå ¿i dragostealor î¿i va gåsi, în sfâr¿it, împlinirea.

Con¿tient de artificialitatea pove¿tii ¿i a personajelor, Jean Mihail vacåuta så dezvolte latura psihologicå a eroilor, så dea substan¡å atmosfereidramatice în care Mimi ¿i Ioan ¿i-au tråit tinere¡ea ¿i maturitatea. Pentru afi sigur cå filmul såu nu va cådea în capcana unui patetism facil, a apelat¿i la sfaturile dramaturgului casei ,,Pan-Film'' din Viena, studiou care, dealtfel, ¿i-a asigurat monopolul distribu¡iei viitorului film în întreaga lume.

Distribu¡ia ini¡ialå, pe rolurile principale, a fost urmåtoarea:- Mimi Predeleanu/ Elvira Godeanu; Ioan Stråtilå/ Valeriu Valentineanu;

Vally Stråtilå/ Mia Apostolescu; Lucia Stråtilå, so¡ia/ Gertrude Neuhoff,


- 159 -- 159 -- 159 -- 159 -- 159 -

actri¡å berlinezå din ansamblul marelui actor german Paul Wegener; RaduPredeleanu/ Niki Miriam (în fapt, Nicolae Meri¿or, un tânår neprofesionistcare, totu¿i, s-a achitat cu bine de dificila partiturå).

Am fåcut specifica¡ia de distribu¡ie ini¡ialå pentru cå, a¿a cum deja ammen¡ionat anterior, la jumåtatea filmårilor producåtoarea Arabella Yarka¿i-a descoperit subit talente de actri¡å de film, cerându-i regizorului så fieintroduså în locul Gertrudei Neuhoff. Ceea ce, în ciuda împotrivirii destulde ferme a acestuia, s-a ¿i întâmplat.

Urmare a disponibilitå¡ilor financiare, Jean Mihail decide ca filmul sådispunå de cea mai competitivå tehnicå a momentului, închiriind astfel înmai 1928 unul dintre platourile studioului ,,Sascha-Film'' din Viena. Însemn de curtoazie pentru gazdele sale, el va acorda roluri de importan¡åsecundarå unor cunoscu¡i actori vienezi: bancherul Stråtilå va fi interpretatde Oskar Beregi de la teatrul ,,Komodie'', so¡ia lui va fi întruchipatå deactri¡å Pauline Schweighoffer de la ,,Burgtheater'', iar rolurile celor doibåtrâni care o adåpostiserå cu dragoste pe Mimi pe vremea tinere¡ii aurevenit Klementinei Plessner - actri¡å germanå la ,,Volkstheater '' ¿i luiAnton Weidinger de la acela¿i ,,Burgtheater''. Theo Schall, Rolf Gert,Hans Marchall ¿i Fritz Rehberger, to¡i de la ,,Volkstheater'' ¿i binecunoscu¡ipublicului bucure¿tean din filmele ce rulau pe ecranele capitalei,completau celelalte roluri minore.

Operator a fost vienezul Ludwig Schaschek, un maestru al genului, iarelectrician ¿ef un anume Singer, originar din România.

Interioarele erau fastuoase, încå neîntâlnite în filmul românesc. Numaiun singur decor construit în studiou, e drept printre cele mai mari, mailuxoase ¿i mai complicate, trebuia så cuprindå un spa¡iu în care såevolueze aproape 200 de figuran¡i ¿i o trupå de balet de la Teatrul ,,Femina''din Viena! Cåt prive¿te exterioarele, acestea au fost filmate în parte laViena - la Kobenzl, în Grinzig ¿i Prater, în parte la Bucure¿ti, Constan¡a,Balcic ¿i pe litoralul Mårii Negre.

Achizi¡ionat pentru difuzare în întreaga lume de Casa de produc¡ie ¿iexploatare ,,Pan-Film'' din Viena, filmul a avut premiera concomitentå lacinematografele ,,Capitol'' ¿i ,,Lipscani-Palace'' din Bucure¿ti ¿i încinematografele ,,Schweden-Kino'' ¿i ,,Mariahilfer-Kino'' din Viena (undea rulat sub titlul Die den Herzen nicht folgen/ Cei care nu-¿i urmeazåchemarea inimii).

Primirea fåcutå de publicul ¿i critica europeanå a fost bunå, în primåvaraanului 1929 rulând ¿i la cinematograful ,,Empire'' din Paris. În revista


- 160 -- 160 -- 160 -- 160 -- 160 -

,,La Cinématographie francaise'', nr. 551/ 25 mai 1929, se fåcea o destulde amånun¡itå cronicå a peliculei:

,,Iatå o produc¡ie pe de-a-ntregul româneascå, prima care vine în Fran¡a.E un flm aparte ¿i desigur cå nu e cu nimic mai prejos decât multe filmebune franceze ¿i europene. {...} realizatorul Jean Mihail a compus filmulsåu dupå formulele celor mai bune filme europene: planurile sunt bineluate, iar decorurile ¿i efectele variate.''

Cât o prive¿te pe actri¡a principalå, Elvira Godeanu, acela¿i articol îisubliniazå gra¡ia ¿i sensibilitatea, atribute cårora Jean Mihail le va adåugaprofesionalismul indubitabil ¿i oarecum nea¿teptat, având în vedere cåcinematografia româneascå era la începuturile sale, iar arta filmului apresupus dintr-un început alte calitå¡i actorice¿ti decât acelea clasice,specifice teatrului.

Artista înså¿i, într-o mårturisire târzie (Valerian Sava, art.cit., pg. 36 ¿iurm.), comparând cele trei filme în care a jucat (Maiorul Mura, Povara ¿iCiuleandra), apreciazå cå ,,Jean Mihail ... condusese cu energie filmårilela PovaraPovaraPovaraPovaraPovara'' ¿i cå acest film fusese cea mai bunå realizare cinematograficåa ei:

,,Cred cå dintre aceste trei filme pierdute, pierdute integral sau par¡ial,PovaraPovaraPovaraPovaraPovara a fost cel mai bun. Era o dramå puternicå ..."

În fine, cel de al treilea film în care apare Elvira Godeanu esteCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandra, primul film românesc sonor.

Pelicula, o coproduc¡ie româno-germanå (Deutsche- Rumanische FilmProduktion) subven¡ionatå de statul român, a avut douå versiuni: unaromâneascå (Ciuleandra) ¿i alta germanå (Verluge Traume/ Visurispulberate).

Subiectul, pe scurt, este urmåtorul: Puiu Faranga, fiu de boier, alcoolic¿i afemeiat, se însoarå cu Mådålina, o fatå de la ¡arå, înså cade ¿i în mrejeleAnitei, o femeie de moravuri u¿oare. În¿elat de Anita, Puiu î¿i pierdemin¡ile.

Caseta filmului: CiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandra (scenariul Liviu Rebreanu/ regia MartinBerger, Berlin):

- Varianta româneascå: boierul Faranga/ Petre Sturdza, Mådålina/ JeanaPopovici-Voina, Puiu Faranga/ Nicolae Bål¡å¡eanu, Anita/ Elvira Godeanu,mama Mådålinei/ Maria Florescu, prietena Mådålinei/ Leria Niky Cucu,pårintele Ursu/ Dorin Sireteanu ¿.a.

Premiera: 30 octombrie 1930, Cinema Capitol, Bucure¿ti.- Varianta germanå: boierul Faranga/ Petre Sturdza, Mådålina/ Maly


- 161 -- 161 -- 161 -- 161 -- 161 -

Delschaft, Puiu Faranga/ Hans Stuwe, Anita/ Elvira Godeanu, Matilda/Alice Sturdza, mama Mådålinei/ Maria Florescu, prietena Mådålinei/ LeriaNiky Cucu, pårintele Ursu/ Dorin Sireteanu. Au mai apårut: ThynelleAnys, Hilda Auen, Harry Hardt, Eugen Rex, Emmy Wyda.

Cronicile vremii, în quasi unanimitate, au fost defavorabile produc¡iei.Beneficiind de sume importante alocate de Ministerul Muncii - prin Direc¡iaEduca¡iei Poporului (un fel de Minister al Culturii, al cårui director eraLiviu Rebreanu), filmul nu a reu¿it så facå propusa propagandå culturalåîn stråinåtate a României.

Dimpotrivå, ziare influente precum Universul (nr. din 1 noiembrie1930) nu s-au sfiit så afirme cå e vorba de un ,,nenorocit film germano-african", ''submediocru din punct de vedere artistic ¿i revoltåtor din punctulde vedere na¡ional''.

Ecranizarea cunoscutei nuvele a lui Liviu Rebreanu a fost criticatåinclusiv de actorii principali. Petre Sturza, inegalabil in interpretareateatrului ibsenian, publicå o scrisoare deschiså în acela¿i Universul, la 6noiembrie 1930, în care caracterizeazå produc¡ia drept ,,o batjocurå, oinsultå aduså sentimentului nostru na¡ional, precum ¿i o ru¿ine din punctde vedere tehnic.''

O istorie completå a acestui film este prezentatå de Valerian Sava înarticolul ,,Romanul unui film pierdut (¿i nedreptå¡it) - Ciuleandra/ 1930",publicat în 1985, în Magazin estival Cinema. O redåm întocmai în cele ceurmeazå:

« {...} Un nou prilej aniversar ne pune acum în situa¡ia de a evoca unmai vechi film românesc în absen¡a peliculei: 1985, când am putut vedeape ecrane unul dintre pu¡inele remake-uri din istoria cinematografuluiautohton – CiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandra de Sergiu Nicolaescu – se împlinesc 55 de ani dela prima adaptare pentru ecran a nuvelei lui Liviu Rebreanu. E o aniver-sare care ia amploare, depå¿itå cu importan¡å prin douå coinciden¡e: acestan marcheazå, totodatå, douå decenii de la una dintre cele mai mari izbânziartistice ale cinematografiei noastre contemporane, inspiratå de acela¿iscriitor – Pådurea spânzura¡ilorPådurea spânzura¡ilorPådurea spânzura¡ilorPådurea spânzura¡ilorPådurea spânzura¡ilor (1965) de Liviu Ciulei – iar la nivelulîntregii noastre culturi, celebråm centenarul na¿terii marelui scriitor.

,,În Bucure¿ti ruleazå un film prost"«În Bucure¿ti ruleazå un film prost. Eu nu l-am våzut. Sau, mai pre-

cis, nu m-am dus så-l våd, ca så nu fiu influen¡at de film. Prefer så fiuinfluen¡at de opinia curentå. E mai confortabi».

Pentru început, aceastå bizarå introducere, de reportaj gazetåresc la o


- 162 -- 162 -- 162 -- 162 -- 162 -

rubricå de fapte diverse, cititå în ziarul Adevårul din 2 noiembrie 1930,ne aduce aminte de prima frazå a unuia dintre articolele care vor fi dedi-cate, peste 13 ani, tot la o rubricå de fapte diverse, filmului O noapteO noapteO noapteO noapteO noaptefurtunoasåfurtunoasåfurtunoasåfurtunoasåfurtunoaså: «Nici prin minte nu-mi trecea så-mi cheltui båni¿orii ¿i så-mipierd timpul spre a înghi¡i un film românesc...» („Duminica”, anul II, nr.6, 4 aprilie 1943).

Dar introducerea din Adevårul nu are tangen¡å cu aceastå prejudecatåasupra produc¡iei autohtone, decât ca o cochetårie cu locul comun, pentrucaptarea bunåvoin¡ei cititorului.

E o scurtå tabletå de scriitor, voit sibilinicå, la o rubricå din paginaîntâi – Carnetul nostru – sub semnåtura lui Tudor Teodorescu-Brani¿te.Marele publicist nici nu precizeazå despre care film e vorba, nu indicånici provenien¡a sa.

«Pentru ceea ce vreau så scriu aici nu are nici o importan¡å faptul cåfilmul e prost sau bun. Are importan¡å numai felul cum e criticat acestAre importan¡å numai felul cum e criticat acestAre importan¡å numai felul cum e criticat acestAre importan¡å numai felul cum e criticat acestAre importan¡å numai felul cum e criticat acestfilmfilmfilmfilmfilm. Sunt, îmi închipui, cusururi mari înlåuntrul lui. Dar unul din critici– ca ¿i când n-ar fi gåsit alt nod în papuråca ¿i când n-ar fi gåsit alt nod în papuråca ¿i când n-ar fi gåsit alt nod în papuråca ¿i când n-ar fi gåsit alt nod în papuråca ¿i când n-ar fi gåsit alt nod în papurå – scrie grav: „el (un actorgerman – n.r.) pronun¡å ¿i cuvinte române¿ti dar cu accent teuton”. Tarea¿ fi curios så ¿tiu cum va fi fiind acest „accent teuton”. Criticul cu pricinaar fi putut så scrie simplu „accent german” sau „accent nem¡esc”... (s.n.)»(„Adevårul”, XLIII, 14.372, 2 noiembrie 1930).

Este singura modalitate în care Adevårul se referå la premiera cine-matograficå româneascå a momentului, pe care n-o comenteazå deloc înpaginile de cronici ¿i despre care nu va scrie nimic nici surata såptåmânalåa cotidianului, revista Adevårul literar ¿i artistic, unde D.I. Suchianudeschisese cu un an în urmå o rubricå permanentå.

Deci tåcere. Vom vedea din ce cauzå.Pe de altå parte, ceea ce deconcerteazå în notele, cronichetele ¿i ¿i

pamfletele acuzatoare la adresa primei ecranizåri a nuvelei „Ciuleandra”este generalitatea vagå a afirma¡iilor ¿i precaritatea obiec¡iilor concrete.În afara observa¡iilor cå unul dintre interpre¡ii rolurilor episodice «pro-nun¡å ¿i cuvinte române¿ti, dar cu accent teuton», în nota criticå la carese referå Brani¿te, apårutå sub titlul ironic – prezum¡ios Cum se facepropagandå... româneascå prin filme sonore, nu gåsim decât fraze bom-bastice de tipul: «Dupå romanul d-lui Liviu Rebreanu s-au aranjat, încondi¡ii submediocre din punct de vedere artistic ¿i revoltåtoare din punc-tul de vedere na¡ional, scenele acestui a¿a-zis „film sonor”» („Universul”,XLVIII, 270, 1 noiembrie 1930).


- 163 -- 163 -- 163 -- 163 -- 163 -

„Avem ¿i noi boi gra¿i, cu coarne mari...”Unul dintre pu¡inii comentatori care semneazå cu numele întreg textul

infamant (un anume Eugeniu Zamfirolu) este totu¿i ceva mai laborios ¿iin¿iruie o serie de motive pentru care filmul îl nemul¡ume¿te ¿i-l revoltå.Motive edificatoare înså mai mult asupra dezarmantei condi¡ii intelectualea cronicarului însu¿i. Mai întâi lui nu-i place deloc titlul nuvelei ¿i alfilmului, de care î¿i bate joc, zicând cå Ciuleandra e un cuvânt de sonori-tå¡i dezagreabile, de tipul vocabulei regionale „buleandrå” (zdrean¡å);apoi nu-i place numele eroinei, Mådålina, la care exclamå foarte doct:«Din ce veac ¿i de prin ce pår¡i o fi ie¿it acest nume?» Dar, mai ales,aspectul prea modest al satelor, mizeria trådatå de casele ¡åråne¿ti careapar în film fac så-l cuprindå indignåri doctrinare: «Cå pe undeva, prinvågåunile mun¡ilor, se mai gåsesc asemenea locuin¡e, în care mizeriavåduvei ¿i neputin¡a bårâne¡ilor î¿i tråiesc calvarul unei vie¡i dezmo¿tenite,nu må îndoiesc, dar ca din aceastå mizerie så se facå operå de propagandåromâneascå pe ecran, asta nu era nici permis, nici na¡ional, ci tocmaidimpotrivå». („Lupta”, IX, 2697, 2 noiembrie 1930).

În aceastå ordine de idei, cronicarului doctrinar nu-i plac nici animalelecare apar în episoadele rurale ale filmului, gåsindu-le, ca så spunem a¿a,netipice: «Dar bie¡ii boi, måcar ei puteau fi ceva mai gråsu¡i, cå doaravem ¿i noi boi gra¿i, cu coarne mari, care så facå faima boului român!Nu putem crede cå nu se gåseau destui boi gra¿i ¿i frumoase exemplare...»(Ibidem).

Acestui „teoretician”, care nu glume¿te deloc atunci când scrie celede mai sus, nu-i este deasemenea stråinå intui¡ia altei teorii, asupra peri-colelor morale pe care le-ar ascunde marea putere de difuzare a filmului.

Este a¿a de intenså certitudinea care-l îmbatå pe cronicarul de la Lupta¿i-i inspirå verva combativå, încât propria sa ignoran¡å (se vede cå nu acitit nuvela lui Rebreanu ¿i nu-¿i då seama cå în film apar personajeinexistente în textul literar) o afi¿eazå ca o demonstra¡ie a superioritå¡ii:«În opera scriitorului (dacå va fi a¿a) îl cuno¿teau pe Don Juan-ul preotdoar cititorii – mul¡i, pu¡ini, câ¡i citiserå pe d-l Rebreanu – dar pe ecrans-a fåcut de râs în fa¡a lumii întregi, care-¿i va zice cå la noi preo¡ii nu aualtå treabå (...) decât så ¡ie calea fetelor dupå care ofteazå de diminea¡apânå seara ¿i poate mai mult seara decât diminea¡a».

Din neantul acestei precaritå¡i intelectuale – fiindcå loc¡iitorii criticilorde film au coborât uneori mai jos decât cei mai debili dintre cinea¿ti –apare apoi, într-un expresiv racord (loviturå de teatru pitoreascå!), un


- 164 -- 164 -- 164 -- 164 -- 164 -

reprezentant al tagmei preo¡e¿ti: Preot Traian Chirculescu. Mobilizat saugåzduit de una dintre redac¡ii, el tocmai ar fi trimis o scrisoare, apropo depremiera româneascå a momentului.

Nici preotul nu a citit nuvela originarå ¿i atribuie, în consecin¡å, perso-najele care apar numai în film – romancierului.

Preotul se considerå autorizat så ia cuvântul, întrucât se simte directatins de modul în care personajul Ursu – primul iubit, virtual, al eroinei(transformat de fantezia regizorului din medic în preot) – îi reprezintåtagma:

«O persoanå cu rol principal în roman ¿i în film (sic!) e un preot ortodox(...). Se for¡eazå prea mult situa¡iile, numai ¿i numai så se dea prilej deîntâlnire acestui preot cu frumoasa Mådålina...» ª.a.m.d.

Pu¡inåtatea obiec¡iilor nu-l împiedicå înså pe semnatarul scrisorii såînceapå textul cu formula Filmul antiromânesc Ciuleandra... („Universul” („Universul” („Universul” („Universul” („Universul”,XLVIII, 8 noiembrie 1930).

Formula introductivå a sfin¡iei sale relua, de fapt, titlul redac¡ionalincriminator din aceea¿i publica¡ie, apårut cu douå zile înainte: Un filmsonor antiromânesc. Sub el se inserase o primå scrisoare, din partea unuiadintre interpre¡ii filmului, actorul Petre Sturdza, care de¡inea rolul båtrâ-nului boier Faranga. Din påcate, în presupuså cuno¿tin¡å de cauzå, actorulnu este nici el mai edificator în criticå ¿i ceea ce publicå seamånå maidegrabå cu un denun¡. Duritatea verdictului («o batjocurå, o insultå adusåsentimentului na¡ional, precum ¿i o ru¿ine din punct de vedere tehnic»)nu este acoperitå de o argumenta¡ie cât de cât pe måsurå. Actorul repetadoar obiec¡iile, deja exprimate de al¡ii, în privin¡a figura¡iei în scenelerurale, care n-ar fi specific româneascå, ¿i a datinilor tradi¡ionale, denatu-rate, nu se ¿tie cum („Universul”, XLVIII, 275, 6 noiembrie 1930).

Circumspec¡ia noastrå, în a da crezare acestor verdicte categorice fåråa mai vorbi de eticheta „antiromânesc” e provocatå îndeosebi de amesteculsuspect de invective ¿i generalitå¡i nedemonstrate din aceste texte, încare performer este ziarul profascist Curentul. Acela¿i Curentul care, în1943, va ignora demonstrativ premiera româneascå cu O noapte furtu-O noapte furtu-O noapte furtu-O noapte furtu-O noapte furtu-noasånoasånoasånoasånoaså, cum vor face ¿i alte publica¡ii de extremå dreaptå, preocupate laacea datå de aniversarea pe lungi coloane a 25 de ani de la înfiin¡areastudiourilor UFA ¿i de elogierea necondi¡ionatå a ultimelor lor produc¡ii,unele aflate încå pe platouri.

Dacå în alte ziare ne-a frapat inconsisten¡a obiec¡iilor concrete, injuriileireproductibile – fårå alegere, la adresa scriitorului ¿i regizorului, a nuve-


- 165 -- 165 -- 165 -- 165 -- 165 -

lei-roman ¿i a filmului – sunt întrecute în numitul ziar de atentatul moralîmpotriva culturii înså¿i: „«Culturalitatea este o nåscocire a cafenelei, oinven¡ie a exper¡ilor în combina¡i de spe¡a Liviu Rebreanu, o obraznicåventuzå pe spinarea contribuabililor». („Curentul”, III, 1001, 4 noiembrie1930).

„Ciuleandra” fårå crimå ¿i fårå criminalSpre a afla câte ceva plauzibil despre cum va fi fost efectiv filmul, ca

¿i în cazul Nop¡ii furtunoaseNop¡ii furtunoaseNop¡ii furtunoaseNop¡ii furtunoaseNop¡ii furtunoase, când am ajuns la publica¡ii mai modeste(„Duminica”) sau la reviste literare apårute la câteva luni de la premierå(„Universul literar”, „Kalende”), CiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandra din 1930 poate fi reconstituitåscenaristic gra¡ie unor însemnåri apårute în ziare ¿i reviste depårtate decercurile dominante.

Scriså înainte de dezlån¡uirea campaniei tiranice din restul presei, oprimå cronichetå din „Diminea¡a” are calitatea impresiei personale acronicarului:

«Întâiul film cântat ¿i vorbit române¿te, CiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandra, înscenat dupåromanul d-lui Rebreanu, s-a prezentat asearå la cinematograful Capitol.O surprizå care ne-a confirmat încå o datå numeroasele posibilitå¡i derealizare pentru filmul românesc. Judecat din punct de vedere al rolului»(„Diminea¡a”, XXVI, 8572, 1 noiembrie 1930.

Aplicat în relatarea subiectului, cronicarul, care semneazå cu pseudo-nimul Criticus, ne laså så în¡elegem cå adaptarea nuvelei a fost foarteliberå, dar în limitele unui cumin¡enii såmånåtorist-moraliste. Modificårileradicale ale subiectului au mers pânå acolo încât crima cu care începenuvela dispårea în film: prins de via¡a lui de petreceri, Puiu Faranga numai apuca s-o comitå, fiindcå Mådålina îl påråsea, întorcându-se în satulei natal.

Binevoitor cronicarul de la „Diminea¡a” (eventual redac¡ia, care pub-lica al doilea articol fårå semnåturå) nu este partizan(å). Ne-o dovedescmåsura ¿i grada¡ia cu care sunt apreciate interpretarea ¿i realizarea deansamblu al filmului.

Interpre¡ii rolurilor principale sunt låsa¡i la urmå, nu pentru a încununacumva elogiile, ci ca un semn al rezervei critice.

Se începe cu rolurile secundare, în virtutea calitå¡ilor actorilor, cu unrelativism implicit asupra presta¡iilor de fa¡å, lauda fiind la modul optativ:

«D-¿oara Elvira Godeanu în rolul Anitei (personaj nou, apårut în film– amanta lui Puiu – n.n.) a dovedit calitå¡i admirabile, cari, bine exploa-tate, ar putea furniza ecranului interna¡ional o vedetå autenticå. O frumoaså


- 166 -- 166 -- 166 -- 166 -- 166 -

revela¡ie, d. Sireteanu în rolul pårintelui Ursu. D.N. Bål¡å¡eanu în rolullui Puiu, d. Petre Sturdza în cel al boierului, D-na Jana Popovici-Voineaîn rolul Mådålinei s-au achitat con¿tiincios».

Dintre celelalte compartimente ale imaginii, e eviden¡iat cu aceea¿igra¡ie a rezervei critice întâi peisajul. Dar nu fårå o remarcå asupra atmos-ferei sugestive, a stårii de spirit ¿i a ritmului intrinsec care vor fi caracterizatunele cadre sau fraze de montaj:

«Având imginea peisajului românesc, neînchipuit de frumos, de îm-båtåtor ¿i de impresionant, publicul are prilejul så audå frumoasele doineromâne¿ti, cântate în lini¿tea profundå a înseratului de ¡årani tri¿ti ¿i viså-tori». (Diminea¡a”, XXVI, 8573, 2 noiembrie 1930).

La rândul såu, Rampa – care apare de fiecare datå cu o întreagå paginåde cinema – publica în ziua lansårii filmului o avancronicå în care neîntrege¿te imaginea filmului, în latura facturii lui artistice, cel pu¡in virtuale,precum ¿i în privin¡a ¿anselor de difuzare în ¡arå ¿i stråinåtate, a acestuiprim film românesc sonor (realizat în douå versiuni – românå ¿i germanå)care (nota bene) apare o datå cu trecerea cinematografiilor de mare tradi¡iela acest nou sistem. «Pentru prima datå va rula un film neînso¡it de absolutnici un titlu, cåci eroii vorbesc graiul românesc, în replici scurte, însåmarcând numai momentele dramei, fårå a obosi cu scene statice, în discu¡iiori dialoguri de teatru”. Este „o atractivå seduc¡ie, nu numai pentru publiculbucure¿tean, dar pentru oricine, fiind prima produc¡ie românå carenåzuie¿te la o carierå interna¡ionalå...» („Rampa”, XV, 3834, 30 octombrie1930).

De¿i ulterior va publica ¿i ea douå pamflete împotriva regizorului ger-man Martin Berger, care a condus realizarea filmului, Rampa nu-¿i diminu-eazå nici a doua zi dupå premierå bunåvoin¡a.

La 31 octombrie, ea insereazå în pagina întâi, pe post de editorial, untext în care salutå, cu un termen pe care îl va folosi ¿i Diminea¡a a douazi. «Izbânda CiuleandreiCiuleandreiCiuleandreiCiuleandreiCiuleandrei: ºinem så relevåm, dintr-o primå viziune a Ciu-Ciu-Ciu-Ciu-Ciu-leandreileandreileandreileandreileandrei, numai enorma frescå de posibilitå¡i pe care le oferå ¡ara, peisajul,muzica, arti¿tii, soarele ¿i literatura româå, în nådejdea obstinatå cå auto-ritatea ¿i ini¡iativa româneascå se vor convinge de necesitatea imperioasåde a crea o industrie de artå cinematograficå româneascå». („Rampa”,XV, 3835, 31 octombrie 1930).

Dacå n-ar fi intervenit campania ziarelor...Se schi¡eazå astfel, prin probabilitatea câtorva condeie, un consens

critic asupra a ceea ce ar fi de re¡inut din aceastå experien¡å cinemato-


- 167 -- 167 -- 167 -- 167 -- 167 -

graficå.Incomodatå vådit de campania cotidianelor de scandal (Lupta ceruse,

sub titlul „Scandalul «primului film sonor românesc»”, ca «filmul Ciu-Ciu-Ciu-Ciu-Ciu-leandra leandra leandra leandra leandra så fie confiscat ¿i så fie interzis»), Vremea amânå de douå oritipårirea cronicii pe care o promisese. Dupå ce se sting ecourile invecti-velor ¿i filmul nu se mai aflå pe ecrane (cåci n-a ¡inut afi¿ul decât osåptåmânå), cronicarul de specialitate al ziarului, Melanque, se pronun¡åsuccint, remarcând cå «CiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandra a avut douå lucruri bune, de care nueste vinovat regizorul: peisajul ¿i muzica». Drastic cu alte compartimenteale realizårii («jocul sub orice calificare», «decupajul lipsit de cel maielementar sens al cunoa¿terii»), Melanque face înså o afirma¡ie extremde semnificativå: filmul «ar fi plåcut publicului mijlociu de la noi (...)dacå n-ar fi intervenit campania ziarelor» („Vremea”, III, 144, 9 noiembrie1930).

De altfel, de¿i, timoratå – de unde ¿i tåcerea unor publica¡ii – presan-a tåcut în totalitatea ei. Câteva replici au încercat så ståvileascå talazulincoerent ¿i adesea ridicol al invectivelor.

În Diminea¡a s-a putut citi un al treilea articol în temå, semnat Obiectiv,care nici nu ia act de «scandal» ci concede cå „Reprezentarea primuluifilm sonor românesc, CiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandra, a provocat o interesantå discu¡ieo interesantå discu¡ieo interesantå discu¡ieo interesantå discu¡ieo interesantå discu¡ie (s.n.),concluzia fiind urmåtoarea: «Este ciudat cum o încercare atât de låudabilå,de a crea ¿i la noi o industrie a filmului, în loc så gåseascå un pic deîncurajare, dezlån¡uie atâta patimå». („Diminea¡a”, XXVI, 8574, 3 octom-brie 1930).

Ultima intervine în discu¡ie revista Cinema: «În ciuda campaniei depreså pornitå din interese politicianiste (...) publicul cel mare (...) a primitcu bucurie cea dintâi încercare de a reda un subiect pur românesc pepânza gråitoare a cinematografului (...(. Incontestabil cå CiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandra (...)are lipsuri, mai ales din punct de vedere artistic. Ca tehnicå cinemato-graficå, înså, are o ¡inutå cåreia nu i se pot repro¿a multe, iar din punct devedere comercial, are ¿anse aproape egale cu cele mai bune filme stråine».(„Cinema”, VII, 148, 16 noiembrie 1930).

Aceea¿i revistå ne furnizeazå argumentul pentru care s-a apelat laMartin Berger: «Imensul succes cu VVVVVenea o moarå pr Siretenea o moarå pr Siretenea o moarå pr Siretenea o moarå pr Siretenea o moarå pr Siret, primul filmromânesc regizat de Martin Berger, cu care s-au realizat la noi încasårisuperioare chiar ¿i filmului Ben HurBen HurBen HurBen HurBen Hur, va fi cu mult întrecut de aceaståproduc¡ie sonorå ¿i vorbitoare în limba românå». („Cinema”, VII, 143, 1septembrie 1930).


- 168 -- 168 -- 168 -- 168 -- 168 -

Din påcate, pronosticul nu s-a adeverit ¿i, de data aceasta, post fac-tum, Martin Berger n-a putut fi «amnistiat» de nimeni.

Rebreanu, „Ciuleandra” ¿i viitorulAm låsat la urmå douå mårturii, din publica¡ii mult mai modeste decât

toate cele citate pânå acum, care ne-au impresionat înså cel mai mult, înacest roman nescris al filmului românesc.

Cea dintâi este a lui Ion Cantacuzino, aflat în primul såu an de publi-cisticå cinematograficå, (cu pseudonimul TTTTTalkyalkyalkyalkyalky, când are mai multearticole la numår, ales spre a afi¿a, bånuim, din capul locului, adeziuneala filmul «vorbitor», pe care o va sus¡ine ¿i în volumul de peste cinci ani,Uzina de basme).

Admirator al nuvelei originare (spune cå i-a semnalat de la apari¡ievirtu¡i «cinematografice»). Cantacuzino suferå efectiv în fa¡a nereu¿iteifilmului, nu înså fårå a nuan¡a: «Au fost pasagii în care regåseam (...)ceea ce ar fi trebuit så fie filmul. ªi contrastul era izbitor, dureros, chinui-tor». Luat poate ¿i el de valul unei indignåri excesive în epitete, e totu¿isingurul din întreaga suitå care introduce un criteriu estetic în negareafilmului, ca fiind caricatura curentului literar al såmånåtorismului: «Råmândin film câteva unghiuri bune, calitatea peliculei ¿i a unora dintre fotografii,¿i convingerea noastrå cå d-¿oara Elvira Godeanu are calitå¡i suficientepentru (...) o vedetå de primul plan (...) ªi mai råmâne un lucru, mai alesmai alesmai alesmai alesmai alespentru viitorpentru viitorpentru viitorpentru viitorpentru viitor. Cå, de la început, din embrion – dacå nu vrem så moarå înstare foetalå – trebuie så tåiem din filmul românesc toate veleitå¡ile detrebuie så tåiem din filmul românesc toate veleitå¡ile detrebuie så tåiem din filmul românesc toate veleitå¡ile detrebuie så tåiem din filmul românesc toate veleitå¡ile detrebuie så tåiem din filmul românesc toate veleitå¡ile despirit såmånåtoristspirit såmånåtoristspirit såmånåtoristspirit såmånåtoristspirit såmånåtorist” (s.n.)» („Fapta”, I, 5, 8 noiembrie 1930).

În fine, un alt ziar aflat la începuturi, Omul liber (are probleme cudifuzarea, pentru cå publicå în fiecare paginå un apel specificmanifestårilor: „Citi¡i ¿i råspândi¡i «Omul liber»” – remarcåm, în aceaståordine de idei, una dintre rubricele sale permanente: Via¡a muncitoreascå)publicå, imediat dupå premierå, o notå favorabilå (Omul liber, II, 285, 1noiembrie 1930), în care promite cå va reveni cu o cronicå. N-a mairevenit cu cronica, dar a luat ini¡iativa unui interviu cu Liviu Rebreanu,singurul apårut cât filmul s-a aflat pe ecrane.

Scriitorul e vizibil impresionat de ini¡iativa modestei gazete, în sfidareamarilor cotidiene, ¿i-i declarå criticului reporter (Basile Nic.): «Sunte¡iprimul care ve¡i afla adevårul, pentru cå tot primul sunte¡i care v-a¡ideranjat så må asculta¡i».

Dupå cum ¿tim ¿i din Jurnalul Jurnalul Jurnalul Jurnalul Jurnalul såu, Liviu Rebreanu n-a fost delocmul¡umit de filmul lui Martin Berger, dupå ce î¿i pusese mari speran¡e în


- 169 -- 169 -- 169 -- 169 -- 169 -

el ¿i – pânå la plecarea echipei la Berlin, unde s-au filmat interioarele – îiurmårise îndeaproape realizarea, fiind la curent cu inova¡iile scenaristiceale regizorului («autorul colaboreazå direct la film ¿i zilnic iau contactcu dânsul, spre a discuta despre filmare», declarase înt-un interviuMaximilian Obler, director de produc¡ie al ambelor versiuni ¿i asistent deregie al versiunii române¿ti – Cinema, VII, 138, 16 iunie 1930).

Cum explicå în interviu («au intervenit chestiuni de ordin material»,«pe måsurå ce criza materialå se sim¡ea din ce în ce mai mult»), autorulnuvelei n-a putut înso¡i echipa la Berlin, «unde dacå eram, pute¡i fi sigurcå altfel ie¿ea filmul».

Pentru încheierea acestui roman nescris al vechiului cinematografromânesc, råmânem la ceea ce spune criticul de la Omul liber, preocupat,ca ¿i Ion Cantacuzino, de viitor: «O încercare care, de¿i nu reprezintå orevolu¡ie în industria noastrå cinematograficå (...) deschide un drum larg,plin de învå¡åminte, måcar pentru produc¡iile indigene viitoare.»

Relativ la ,,Ciuleandra", dar ¿i la ,,Maiorul Mura" ¿i ,,Povara", ElviraGodeanu are propriile sale opinii, pe care le exprimå cu aceea¿i luciditateprofesionalå care i-a marcat întreaga carierå artisticå:

'' - - - - - Dacå Ciuleandra n-a fost cel mai bun din cele trei, n-a fost poatenici cel mai slab.

----- Ba må tem cå a fost. Spre deosebire de Jean Mihail, care condusesecu energie filmårile la PovaraPovaraPovaraPovaraPovara ¿i chiar în compara¡ie cu dilentantismul dela Maiorul MuraMaiorul MuraMaiorul MuraMaiorul MuraMaiorul Mura, regizorul german Martin Berger se prezenta în deza-vantaj. Când a filmat CiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandra, era un om sfâr¿it, era båtrân, suferind,în crizå de contracte. Eram în plinå crizå mondialå. Dacå filmul n-a ie¿itbine, a fost în primul rând din cauza condi¡iilor materiale. În timpul filmå-rilor, în ¡arå, la Constan¡a, am råmas la un moment dat fårå diurnå ¿i cuhotelul neplåtit, sechestra¡i pur ¿i simplu ca gaj, cu fondurile epuizatesau suspendate, din pricina campaniei de preså împotriva lui Liviu Re-breanu ¿i împotriva filmului, cu mult timp înainte de premierå, iar laBerlin, când am ajuns, pentru filmarea interioarelor, am constatat cå, defapt, venisem degeaba. Pânå la urmå s-au aranjat cumva unele filmåri ¿in-a¿ putea spune cå rolul pe care l-am interpretat nu m-a interesat. Cutoate cå nu exista, ca atare, în nuvelå, era o compozi¡ie, o femeie-vampå,de o anumitå distinc¡ie înså, care se integra în felul ei în drama lui PuiuFaranga.

- - - - - Nu e deci un film care poate fi radiat din istorie.----- Pot chiar så spun cå filmul nu mi-a displåcut, singura datå când l-am


- 170 -- 170 -- 170 -- 170 -- 170 -

våzut, la premierå. N-au fost manifeståri ostile, în salå, în orice caz, n-aufost la spectacolul de galå, cum am auzit cå au scris unii (eu nu citeamcronicile). A fost lini¿te ¿i în timpul proiec¡iei ¿i dupå. Ceea ce înseamnå,înså, cå n-a fost un succes.

Pe noi, actorii, care eram departe de misterele campaniei de preså, neinteresa ceea ce fåcusem.

Fusese o experien¡å. Dovada cå aståzi îmi aduc aminte mai mult descenele de lucru decât de imaginile din film: scenele de lucru la Constan¡a,la conacul de la Strunga, în Moldova, scenele de lucru la Berlin, împreunåcu Nicolae Bål¡å¡eanu, cu Hans Stuwe – fiindcå eu am jucat ¿i în versiuneagermanå – cu Jeana Popovici, cu Petre ¿i Alice Sturdza, cu Dumitru Sire-teanu. Påcat cå filmul s-a pierdut...

...ªi cå dumneavoastrå a¡i jucat atât de pu¡in în filme." (Valerian Sava,De vorbå cu Elvira Godeanu - Ciuleandra 1930 ¿i câteva mistere, Cine-ma 1985, Magazin estival)

În sfâr¿it, cel de-al patrulea film în care a jucat Elvira Godeanu este,,O scrisoare pierdutå",O scrisoare pierdutå",O scrisoare pierdutå",O scrisoare pierdutå",O scrisoare pierdutå", în 1953. Pelicula - care beneficiazå de aportulunor mon¿tri sacri ai teatrului românesc dintotdeauna - este în fapt prelua-rea cinematograficå a unei superbe reprezenta¡ii a celebrei comedii ¡inutåpe scena Na¡ionalului bucure¿tean.

Caseta tehnicå a filmului: regia - Sicå Alexandrescu ¿i Victor Iliu;ªtefan Tipåtescu - Niki Atanasiu; Zoe Trahanache - Elvira Godeanu; Zaha-ria Trahanache - Alexandru Giugaru; Agamemnon Dandanache - RaduBeligan; Pristanda - Marcel Anghelescu; Ionescu - Ion Henter; Nae Ca¡a-vencu - Ion Talianu; Popescu - Ion Iliescu; Farfuridi - Ion Finte¿teanu;Brânzovenescu - Grigore Vasiliu-Birlic; Cetå¡eanul turmentat - CostacheAntoniu.

Vizionarea acestei veritabile capodopere nu poate decât întåreascåregretul cå Elvira Godeanu - o actri¡å care avea toate datele fizice ¿iprofesionale pentru a ajunge o mare valoare a cinematografiei europene- nu a fåcut carierå ¿i în film.

Misterul acesta, pentru cå a fost multå vreme considerat un mister, estedezvåluit de artistå într-o mårturie târzie. Iar substan¡a confesiunii oconstituie tot dragostea absolutå pentru teatru:

,, - Sunt mai multe mistere de care, fårå a voi så le spulberåm, am vreaså ne apropiem, cu permisiunea dumneavoastrå, Elvira Godeanu. {...}Primul dintre mistere e înså de ce dumneavoastrå, doamnå a teatruluiromânesc, pe care cronicarii atât de împår¡i¡i ¿i vehemen¡i altminteri, vå


- 171 -- 171 -- 171 -- 171 -- 171 -

vedeau ca o viitoare «vedetå interna¡ional» – de ce n-a¡i mai fåcut aproapedeloc cinema? Cu toate cå a¡i fost solicitatå frecvent, de pildå de JeanGeorgescu pentru O noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoaså...

- Råspunsul se aflå, în parte, chiar în laudele cronicarilor, pe care îicita¡i. Primul lor compliment era cå eu pot deveni «o vedetå interna¡iona-lå». Nu vi se pare simptomatic?

Asta însemna, pe vremea aceea, o vedetå în altå parte, cum ¿ti¡i foartebine din istoria prezen¡elor române¿ti în filme stråine.

ªi am fost într-adevår, solicitatå – la Viena, când am filmat în regia luiJean Mihail PovaraPovaraPovaraPovaraPovara, cu doi ani înainte de CiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandra, apoi la Berlin,Paris ¿i în alte prilejuri. Spre a face film, ar fi trebuit så plec, så plec deSpre a face film, ar fi trebuit så plec, så plec deSpre a face film, ar fi trebuit så plec, så plec deSpre a face film, ar fi trebuit så plec, så plec deSpre a face film, ar fi trebuit så plec, så plec dedouå ori: o datå din ¡arå ¿i încå o datå din teatrudouå ori: o datå din ¡arå ¿i încå o datå din teatrudouå ori: o datå din ¡arå ¿i încå o datå din teatrudouå ori: o datå din ¡arå ¿i încå o datå din teatrudouå ori: o datå din ¡arå ¿i încå o datå din teatru (subl. n.)..... E-adevåratcå filmul îmi plåcea, fårå a mai vorbi de celelalte tenta¡ii, dar nu ¿i schimbulacesta dublu.

Iar, la urma urmelor, filmul îmi plåcea så-l våd, nu så-l ¿i joc filmul îmi plåcea så-l våd, nu så-l ¿i joc filmul îmi plåcea så-l våd, nu så-l ¿i joc filmul îmi plåcea så-l våd, nu så-l ¿i joc filmul îmi plåcea så-l våd, nu så-l ¿i joc (subl.n.). Chiar când m-am våzut pe mine, pe ecran, în CiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandra de pildå,mi-am spus: „Ia uite ce domni¿oarå, ce apari¡ie!” Îmi plåcea ce vedeam,dar parcå må uitam la altå persoanå, în timp ce în teatru må sim¡eamtotdeauna în elementul meu." (Valerian Sava, art. cit.)

Patru produc¡ii, certe calitå¡i de actor de film, ¿ansa unei carierecinematografice interna¡ionale ...

Numai cå dragostea pentru teatru, pentru contactul acela inefabil darextrem de motivant dintre actorul de pe scenå ¿i spectatorul din stal aufåcut-o så råmânå credincioaså visului copilåriei sale.

Fårå muncå nu se poate face nimic în teatruFårå muncå nu se poate face nimic în teatruFårå muncå nu se poate face nimic în teatruFårå muncå nu se poate face nimic în teatruFårå muncå nu se poate face nimic în teatruSintagma din titlu apar¡ine Elvirei Godeanu ¿i a fost rostitå în interviul

acordat lui Nicolae Arsenie, la sfâr¿itul lui 1990 (Zece întrebåri lasuperlativ, Adevårul literar ¿i artistic, 16-22 decembrie), atunci când uria¿aexperien¡å acumulatå într-o jumåtate de secol de slujire credincioaså ateatrului îi conferea dreptul de a putea analiza lucid o profesie cåreia îîînchinase întreaga via¡å.

În cele ce urmeazå, vom încerca - apelând la confesiunile actri¡ei, laopiniile presei de specialitate, precum ¿i ale unor personalitå¡i marcanteale vie¡ii teatrale române¿ti - så deslu¿im în ce måsurå Elvira înså¿i aråspuns acestui verdict.

Perioada la care vom face referire în acest subcapitol este cuprinsåîntre 1930 - anul începerii maturizårii sale artistice ca actri¡å a Teatrului


- 172 -- 172 -- 172 -- 172 -- 172 -

Na¡ional din Bucure¿ti - ¿i 1967 - anul nedreptei pensionåri, survenite întimpul directoratului lui Zaharia Stancu.

*****Dupå propriile mårturisiri ¿i dupå nota¡iile din publica¡iile vremii, Elvira

Godeanu a interpretat aproximativ o sutå de roluri în filme, la teatrulradiofonic ¿i, în quasi-totalitate, pe scenå, în piese care au acoperit întregulsegment al artei dramatice: de la produc¡ii bulevardiere la tragedii ¿i dela drame puternice la comedii de caracter, atât din crea¡ia dramaticåromâneascå clasicå ori contemporanå, cât ¿i din aceea universalå:

,, - Câte roluri a¡i jucat, doamna Godeanu?- Circa o sutå. Toate m-au bucurat, în toate i-am respectat pe colegi ¿i

publicul, în toate - de¿i uneori n-am jucat pe scena «cea mare» - m-ampåtruns de spiritul în care am crescut la Teatrul Na¡ional. Pot spune acum,dupå cinci decenii de teatru, cå sunt o actri¡å a Teatrului Na¡ional, oactri¡å care ¿i-a datorat cariera cultului pentru cuvântul românesc, pentruarta na¡ionalå a scenei noastre." (Ionu¡ Niculescu, art. cit.)

Tot acest evantai de piese jucate s-a datorat, într-o mare måsurå,aceluia¿i spirit fecund al celebrului Teatru bucure¿tean:

,,Am jucat mult ¿i de toate. Era un bun obicei, în vechiul Na¡ional, caactorii så se formeze în roluri cât mai variate." (idem, art. cit.)

Ca actri¡å, nu a fost ceea ce se poate numi interpreta unui anumeregistru scenic: romantic, comic, preponderent tragic etc. Dimpotrivå, aglisat pe toatå aceastå întindere, rolurile cuprinzând nuan¡e complexe,dovadå faptul cå între partiturile care i-au asigurat celebritatea se aflåMarguerite GautierMarguerite GautierMarguerite GautierMarguerite GautierMarguerite Gautier din Dama cu camelii (adaptare de Al. Kiri¡escu, dupåromanul omonim al lui Al. Dumas-fiul), Zoe TrahanacheZoe TrahanacheZoe TrahanacheZoe TrahanacheZoe Trahanache din O scrisoarepierdutå de Caragiale sau Doamna MariaDoamna MariaDoamna MariaDoamna MariaDoamna Maria din Apus de soare, marea dramåistoricå a lui Delavrancea.

Simpla enumerare a acestor mari izbânzi actorice¿ti relevå dintr-unînceput ¿i un alt fapt remarcabil: predilec¡ia artistei pentru dramaturgiaromâneascå, pe care a înnobilat-o atât cât i-a fost în putin¡å întreaga via¡å.

Sigur, o bunå perioadå de timp, cuvintele despre Elvira, notate (oarecumpitoresc ¿i cumva profetic, ¿i care o perioadå de timp au ac¡ionat precumun blestem asupra acesteia) de Constantin Nottara în ziua examenului deadmitere la Conservator - Înaltå, trup frumos. Va fi o bunå amoreazå. -au urmårit-o în tot ceea ce a întreprins pe scenå, frumuse¡ea ei fåcându-ipe mul¡i regizori s-o încadreze într-un ¿ablon în care preponderente erau


- 173 -- 173 -- 173 -- 173 -- 173 -

datele fizice.Numai cå Elvira a fåcut dintr-un dar natural o virtute.Mai mult, ea a fost cea dintâi care s-a opus cu vehemen¡å primejdiei

uniformizårii profesionale.Unul dintre marii såi prieteni, dramaturgul ¿i cronicarul Al. Kiri¡escu,

î¿i aminte¿te reac¡ia acesteia la citirea cronicilor despre evolu¡ia din ,,Tova-rich" de J. Deval ori din ,,Dama cu camelii’’:

,,Am citit cronicile teatrale din vremea aceea. Toate ståruiau asuprasensibilitå¡ii artistei, profundului ei instinct dramatic, apoi se avântau înfraze lirice, celebrându-i strålucitoarea frumuse¡e. Aceastå frumuse¡e care,acordând femeii un prestigiu scenic neegalat, handicapeazå admirabila-ipersonalitate artisticå. De aceea, oricât ar pårea de uluitor, Elvira suferådin pricina asta ¿i-mi aduc aminte cå odatå mi-a spus dupå ce a citit ocronicå dramaticå la Dama cu cameliiDama cu cameliiDama cu cameliiDama cu cameliiDama cu camelii:

- Iar începe cu frumuse¡ea mea! Dar åsta e ultimul lucru pe care artrebui så-l releve. Frumuse¡ea ¿i iar frumuse¡ea!’’. (Al. Kiri¡escu, ElviraGodeanu - artistå ¿i femeie, Rampa/ luni, 11 noiembrie 1946)

Primordialitatea talentului în fa¡a frumuse¡ii i-a devenit Elvirei, în timp,un adevårat principiu de via¡å, înså¿i påråsirea efemerå a Na¡ionalului,datorându-se refuzului de a fi o simplå preferatå a publicului:,,

,, - A¡i fost cea mai frumoaså ...- Iatå un adjectiv pe care l-am urât întotdeauna. Mereu, cronicile m-au

gratulat cu: «frumoasa interpretå», «frumoasa eroinå»... etc. Iatå ultimullucru pe care pe care ar fi trebuit så-l releve cronicile... Visam mereu såjoc roluri de «urâte». M-am bucurat nespus când în Revizorul (unde fåceaufigura¡ie mai to¡i din genera¡ia mea în frunte cu Sicå Alexandrescu) mis-a fåcut la machiaj un cap bocciu. ªi, apoi, ce bine mi-a pårut când aminterpretat-o pe doamna Zahanassian din Vizita båtrânei doamne. În De-putatul de Baltica jucam, de asemenea, o båtrânicå. Mama mea, prezentåla premierå (¿i cam fudulå de urechi), m-a întrebat acaså: «Unde-ai fostdragå, nu te-am våzut»". (Alecu Popovici, Elvira Godeanu, Teatrul, nr.12/ 1973)

Aceea¿i opinie îi este prezentatå atât lui Dan Bârlådeanu, în 1977:,,- Soarta, se ¿tie, e darnicå cu unii actori: ¿i frumo¿i, ¿i talenta¡i. Cum

a¡i împåcat aceste douå adjective care pot deveni antagonice în oriceclipå?

- A fost piesa (Zaza, n. n.) care m-a determinat så påråsesc Na¡ionalul.Eram plictisitå så joc numai roluri de frumoase ¿i cochete. Sim¡eam cå


- 174 -- 174 -- 174 -- 174 -- 174 -

pot ¿i trebuie så dau mai mult. Doream så câ¿tig publicul nu numai prinfrumuse¡e, ci ¿i prin joc Na¡ionalul må luase de frumoaså ¿i pace. {...}

Am avut mult de suferit din cauza frumuse¡ii. Talentului i-am adåugatperseveren¡å ¿i încåpå¡ânare pentru a depå¿i frumosul. Dacå nu ¿tii så teechilibrezi, ele devin o frânå, ele î¡i pot periclita viitorul. Din acest motivam påråsit Na¡ionalul în 1945. Unii cronicari må vedeau frumoaså, apoitalentatå.

Am începu så uråsc calofilia. Îmi doream rolurile de urâte, din dorin¡ade a demonstra cå sunt întâi talentatå ¿i apoi frumoaså. De aceea am fostfericitå când am intrat în Vizita båtrânei doamne ¿i Deputatul de Baltica."(Dan Bârlådeanu, art. cit.)

cât ¿i lui Carmen Dumitrescu, în 1989:,, - Frumuse¡ea dumneavoastrå proverbialå a fost al doilea ... talent?- Frumuse¡ea joacå un rol, dar nu esen¡ial, cum cred cei care ar dori så

fie frumo¿i. De multe ori dåuneazå, pentru cå råutåcio¿ii spun cå totul setrage de la ea ..." (Carmen Dumitrescu, art.cit.)

Pe de altå parte, epoca ei nu a dus lipså nici de actri¡e frumoase nici depersonalitå¡i feminine de o mare for¡å dramaticå: Lucia Sturdza-Bulandra,Aura Buzescu, Maria Filotti, Agepsina Macri, Marietta Deculescu, DinaCocea, Marieta Sadova, Tantzi Cocea, Sonia Cruceru, Eugenia Popovici,Cella Dima, Victoria Mierlescu, Marioara Zimniceanu, Lulu Cruceanu,Marietta Anca etc. Ca så nu mai amintim de Elvira Popescu sau MariaVentura, cele douå românce care au fåcut strålucitå carierå în Fran¡a.

Era, a¿adar, cât se poate de greu så påtrunzi ¿i, mai ales, så rezi¿ti -profesional, dar ¿i în preferin¡a publicului - într-o astfel de competi¡ie demari valori.

Elvira a rezistat, iar acest lucru a fost posibil în primul rând pentru cå,la fiecare rol jucat, nu partitura propuså ¿i acceptatå ci modul propriu alactri¡ei de a gândi ¿i interpreta respectiva partiturå i-a construit ¿i asiguratdestinul în posteritate.

Paradoxal ori nu, frumoasa ¿i atât de sensibila în via¡a particularå Elviraa fost pe scenå ceea ce îndeob¿te se nume¿te o actri¡å cerebralå, cu ,,stil’’- unul între¡inut ¿i cultivat cu migalå în sute ¿i sute de ore de repeti¡ii ¿ispectacole, pânå când el, rolul acela, nu mai era doar o variantå exprimatåscenic a unui caracter prefigurat de un dramaturg, ci devenea ipostazaexisten¡ialå a interpretei înså¿i.

Altfel spus, nu mai era crea¡ia precumpånitoare a dramaturgului ¿iregizorului, ci purta ,,marca" prezen¡ei dominante ¿i dominatoare a artistei.


- 175 -- 175 -- 175 -- 175 -- 175 -

De fiecare datå, înainte, în ¿i dincolo de rol se afla Elvira. Dar nu doaractri¡a care îl juca, ci mai ales omul care îl tråia ca pe o stare de fapt ¿i devia¡å. Zoe sau Marguerite erau, în aceea¿i måsurå, ¿i eroinele imaginatede Caragiale sau Dumas, ¿i Elvira Godeanu ca subiect posibil al celordoi dramaturgi. Pentru cå acesta pare a fi fost marele har al Elvirei: acelade a se fi putut multiplica în tot atâtea ipostaze câte roluri a tråit pe scenå¿i în via¡å.

Sau cum, pe bunå dreptate, spune Sanda Faur în februarie 1991:,,Elvira Godeanu nu a irumpt în scenå, nu a cople¿it cu un tempera-

ment tumultuos ¿i nici (cu) o sensibilitate råvå¿itoare. Ea a på¿it pe scenåcalm ¿i ståpânit, cu ¡inutå ¿i pas regal, cu frumuse¡ea-i finå ¿i distinc¡iararisimå, ea ¿i-a tråit dintotdeauna personajele cu o anume re¡inerearistocraticå ¿i nu le-a permis niciodatå så dea în clocot, nici så ridicegestul, ori glasul, nici så foloseascå la¡ul sub¡irel al melodramei.

În orice personaj intra, Elvira Godeanu ¿i-l supunea, îl subjuga a¿acum a subjugat o via¡å ¿i sensibilitatea eroticå masculinå." (Sanda Faur,Vizita marei doamne, Opus, an II, nr. 6/ februarie 1991, pg. 7)

*****Mårturii revelatoare despre via¡a adevåratå a unei actri¡e de succes -

programul zilnic, distribuirea într-un rol, pregåtirea textului, lecturileobligatorii, maniera de joc, trac etc. - face încå din 1939, într-un interviuacordat unei cunoscute reviste a vremii:

,, - Så vå povestesc cum se scurge o zi din via¡a mea? Doamne - dar ozi nu seamånå niciodatå cu alta. Sunt, de exemplu, zile când repet dimi-nea¡a ¿i dupå maså ¿i joc seara. Într-o asemenea zi, sunt prizonierå înteatru ¿i musafir la mine acaså. Singura asemånare între zilele de muncåintenså ¿i cele de mai mult rågaz este cå întotdeauna må scol devreme ...

- Cum învå¡a¡i rolul pentru o pieså de teatru?- În primul rând, îmi învå¡ rolul pe dinafarå, pânå la perfec¡ie. Perioada

de gesta¡ie a rolului nu poate începe decât dupå ce nu mai existå, însubcon¡ientul actorului, grija de text. Gesturile, atitudinile, intona¡iile vinde la sine, fire¿te atunci când ¡i-ai însu¿it via¡a personajului a¿a cum reiesedin textul pe care vei avea så-l debitezi pe scenå.

În ce må prive¿te, eu mai am ¿i obiceiul så citesc aproape tot ce sescrie în teatru. A¿a se face cå, în momentul când mi se încredin¡eazå unrol - câteodatå unul pe care mi l-am dorit - eu sunt familiarizatå cu mediulpiesei, am reflectat asupra ei, cunosc eroii ¿i am un punct de vedere fixat


- 176 -- 176 -- 176 -- 176 -- 176 -

asupra rolului. Fire¿te, trebuie så må supun regizorului, cåruia îi revinedatoria de a armoniza întregul spectacol.

- Ave¡i trac?- La premierå întotdeauna, ¿i la primele câteva spectacole. Pe urmå,

depinde de rol. Când joc un rol mai greu, de råspundere, am trac la toatespectacolele. Când rolul este mai u¿or, må obi¿nuiesc cu el ¿i merge ¿ifårå trac. De altfel, dacå vå intereseazå astfel de detalii, vå pot spune cåcel mai mare trac îl am în rolurile care îmi cer så intru ¿i så ies mereu dinscenå. Atunci am trac înaintea fiecårei intråri. Când, înså, rolul må ¡ineprezentå tot timpul pe scenå, dupå câteva replici îmi regåsesc lini¿tea ¿ijoc controlându-må tot timpul. În orice caz, tracul este o stare care variazådupå temperamente. Este poate ¿i o chestiune de obi¿nuin¡å, cine ¿tie ...'

- Timpul liber?- Înot, cålåresc, fac canotaj, conduc automobilul. Încå nu zbor, dar

cine ¿tie ...- Lecturi?- Lecturile mele sunt variate. De la Viky Baum - pe care o citesc ca

orice femeie - pânå la Proust. Prietenia mea cu Proust o datorez d-luiCamil Petrescu, directorul meu de azi. El mi-a vorbit atât de mult despreautorul pe care l-a fåcut cunoscut în România; mi-a povestit atâtea despreel: despre delicate¡ea lui - un om de rarå aten¡ie cu prietenii - încât am fostispititå så-l cunosc. Aståzi, gra¡ie lui Camil Petrescu, Proust are o pre¡uitoareîn plus. Îl citesc ¿i pe Montherlant, pe Zweig ¿i pe ... în sfâr¿it, nu vreau såfac o în¿iruire pedantå de autori. Îmi place så citesc, ¿i sunt fericitå cândpot så-mi petrec câteva ori în singuråtate cu o carte.'' (*** O zi din via¡aunei artiste: Elvira Godeanu, Comedia/ 23 aprilie 1939)

Ce a însemnat munca zilnicå pentru ascensiunea profesionalå, cum afost posibil ca teatrul så råmânå singura mare iubire a vie¡ii, care au fostsacrificiile fåcute în numele artei - va spune actri¡a înså¿i cu numeroasealte prilejuri:

*****,, - Så trecem verbul la prezent ¿i så recunoa¿tem cå ¿i aståzi påstra¡i

frumuse¡ea primåverilor care au trecut peste umerii dumneavoastrå. Nu-iun compliment, stimatå Elvira Godeanu, ci o realitate.

- Dacå aråt a¿a cum aråt, aceasta înseamnå cå am ¿tiut så-mi fac meseria.N-am båut, n-am pierdut nop¡i, timpul liber mi l-am petrecut cât maiechilibrat.

- Dupå câte ¿tiu, experien¡a dumneavoastrå n-a¡i transmis-o tinerilor,


- 177 -- 177 -- 177 -- 177 -- 177 -

neavând probabil voca¡ie de magistru. Pentru cei ce vor så afle câte cevadin realizårile dumneavoastrå pe drumul întortocheat al artei, ce ave¡i despus?

- Foarte multe lucruri. Am cålåtorit în trenul artei alåturi de multecelebritå¡i, unii dintre ei låsând definitiv cortina så cadå peste activitatealor. {...} Tinere¡ea a fost grea, spinoaså. Pentru afirmarea teatrului românescnu se zbåtea nimeni în afarå de noi, un grup de actori. Aveam dorin¡aexpreså de a afirma sus, cât mai sus, dramaturgia ¿i arta interpretativåromâneascå, pentru cå eram con¿tien¡i de marile noastre posibilitå¡i. Pentrua realiza acest lucru, având de jucat în fa¡a unui public în majoritate snob,munceam nebune¿te.

Repeti¡iile erau repeti¡ii, cu o disciplinå ca la armatå. Minute deîntârziere nu existau. ªi nota¡i, asta la repeti¡ii! A¿ dori så mai amintesccât de greu se intra la Na¡ional. Vraca, marele Vraca, a stat afarå doi anipânå a putut intra. Pe vremea aceea tråia din turnee, ¿i ce greu era unturneu atunci!" {...}

- Elvira Godeanu, dupå o discu¡ie de aproape trei ore, v-am våzutlåcrimând de nenumårate ori. De ce plânge¡i? Teatrul v-a adus doar numaibucurii.

- A fost iubitul meu numårul unu ¿i da¡i-mi voie så-i råmân credincioasåtoatå via¡a." (Dan Bârlådeanu, art. cit.)

*****,,Verile cålåtoream. Cålåtoream e un fel de a spune. Mergeam în grup,

pe banii no¿tri, în metropole pentru a vedea teatru. Doream cu to¡ii så-iascultåm pe clasicii universali în patria lor. Nimeni nu-i joacå pe Caragialesau Delavrancea mai bine ca noi, nimeni nu-l joacå pe Moliere mai binedecât francezii ¿i nimeni pe Shakespeare mai bine ca englezii. Acesteexcursii ne ajutau enorm." (idem)

*****,, - Ca actor, întâi trebuie så ai seduc¡ie. Adicå în momentul în care

vorbe¿ti, så te vadå publicul, så te iubeascå. Am våzut arti¿ti cu talent,dar cårora le lipsea seduc¡ia. Am cunoscut actori care aveau glas frumos,o mobilitate scenicå deosebitå, nu puteai spune cå nu au talent. Dar lelipsea acel ceva, acea putere de seduc¡ie, simplå, atât de fireascå la unactor cu adevårat mare, care-¡i merge la inimå, care te cucere¿te din primaclipå.

{...} Actor nu poate fi înså oricine. Nu poate oricine face teatru, maiales teatru de calitate. «Când existå ,,ceva'' ce nu pot tråi eu - îmi spunea


- 178 -- 178 -- 178 -- 178 -- 178 -

un prieten - atunci må duc så våd un Actor.». Este unul dintre cele maifrumoase omagii pe care le-am auzit rostite la adresa artei noastre ¿i ateatrului românesc, atât de deosebit, atât de complex, atât de bogat ¿i azi,ca-ntotdeauna, în împliniri. (Nicolae ºone, art. cit.)

*****,,- A¡i umblat mult dupå teatru ... Repetatele dumneavoastrå drumuri

în stråinåtate n-au fost cålåtorii de plåcere, ci de studiu aprofundat ...- Am fost la Viena, Paris, Londra. Mâncam teatru pe pâine, mergeam

uneori ¿i la matineu, ¿i seara ca så våd acela¿i spectacol. Vå pot vorbipânå ne apucå zorile, despre to¡i marii actori ai timpului, unii dintre eidefinitiv intra¡i pe afi¿ul mare al nemuririi teatrului.

{...} Ce ani minuna¡i, când nu tråiam decât în ¿i pentru teatru!Nu-mi trebuia nici-o petrecere, nu intram în restaurante, nu sim¡eam

nevoia så fac altceva. Eram în întregime cuceritå de subiectele de pescenå, nu aveam nevoie decât de prietenii mei arti¿ti.

{...}Mi-am iubit profesiunea ¿i am vrut ca, în ceea ce urma så fiudistribuitå, så fiu realå, adevåratå. Teatrul se înva¡å în lungi ani, are miide reguli ¿i secrete pe care nu le-am aflat în conservator. Nu este destul såfii talentat sau så ai acel fizic prin care mul¡i sperå cå vor ajunge idoliipublicului. Sunt necunoscute care trebuie aflate la vremea lor, printr-omuncå disciplinatå. {...}

- Regreta¡i ceva?- Nimic! Sunt fericitå cå am avut parte de o asemenea via¡å." (Carmen

Dumitrescu, art. cit.)*****

,, - Orice îndrågostit de o fåpturå sau de o ac¡iune nu vrea så stea decâtîn preajma alegerii sale. Scopul vie¡ii mele a fost doar teatrul, cu iluziile ¿ideziluziile lui." (idem, art. cit.)

*****,, - Cel mai în¡elept sfat pe care l-a¡i da unei aspirante la celebritatea

scenei?- L-am ¿i oferit, cu generozitate, cred, la multe din tinerele mele colege.

În primul rând, så nu se joace cu aceastå meserie. Så munceascå seriosoricât ar fi de talentate. Fårå muncå nu se poate face nimic în teatruFårå muncå nu se poate face nimic în teatruFårå muncå nu se poate face nimic în teatruFårå muncå nu se poate face nimic în teatruFårå muncå nu se poate face nimic în teatru.(subl. n.)" (Nicolae Arsenie, art. cit.)

*****{...} TTTTTeatrul a fost via¡a mea întreagå eatrul a fost via¡a mea întreagå eatrul a fost via¡a mea întreagå eatrul a fost via¡a mea întreagå eatrul a fost via¡a mea întreagå (subl. n.). ªi lacrimi ¿i bucurie,

¿i satisfac¡ie ¿i, uneori, ¿i deziluzie. Dacå m-a¿ na¿te a doua oarå tot spre


- 179 -- 179 -- 179 -- 179 -- 179 -

el m-a¿ îndrepta. L-am iubit ¿i-l iubesc.'' (Nicolae ºone, art. cit.)

*****Cât prive¿te fi¿a de crea¡ie a actri¡ei - pentru cå voim a gre¿i cât mai

pu¡in - vom utiliza ca principal document statistica alcåtuitå de EmilPrager, întâiul ¿i cel mai autorizat biograf al Elvirei, realizatå la cerereaEditurii Politice/ Redac¡ia Dic¡ionare Enciclopedice.

Vom începe a¿adar cu aceastå solicitare (cererea se aflå în arhivaTeatrului din Tg-Jiu) întrucât este una oficialå iar datele comunicatepresupun o exactitate majorå cel pu¡in în ceea ce prive¿te rolurile principaleori acelea în care actri¡a a avut succes de preså ¿i public. Pe aceaståstructurå vom face apoi completårile de rigoare, adåugând informa¡iileexistente în alte surse.

Sigur, e doar un act personalizat, trimis în aceea¿i formulå ¿i cu acelea¿icuvinte tuturor celor care intrau în aten¡ia direc¡iunii editurii în acel mo-ment, dar faptul cå recipisa care atestå trimiterea solicitårii poartå data de13 mai 1968 - adicå ajunge la destina¡ie chiar în ziua în care actri¡aîmplinea 64 de ani - poate fi încå un semn al destinului.

,,REDACºIA DICºIONARE ENCICLOPEDICEEDITURA POLITICÅBucure¿ti, Pia¡a Scânteii, Nr. 1, telefon: 17.60.10, 17.60.20

C å t r eElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira Godeanu

În vederea pregåtirii materialului documentar necesar întocmirii unorarticole biografice cât mai cuprinzåtoare ¿i exacte, pentru lucrårienciclopedice în curs de elaborare, precum ¿i pentru satisfacerea cererilorvenite din partea unor enciclopedii din stråinåtate, vå rugåm så completa¡ifi¿a alåturatå cu date informative despre via¡a ¿i activitatea Dvs.

Se în¡elege, consideråm cå acest chestionar cuprinde doar coordonateleprincipale ale schemei articolului ce ar urma så vå fie consacrat ¿i cåorice alte date suplimentare, legate de unele aspecte particulare, dar numai pu¡in importante, pe care a¡i binevoi så le adåuga¡i, ar fi, la rândullor, luate în considera¡ia cuvenitå. Totodatå v-am fi îndatora¡i dacå listalucrårilor publicate, cerutå de prezenta fi¿å, în vederea completårii datelorprivitoare la activitatea Dvs. ¿tiin¡ificå, ar cuprinde acele lucråri nu în


- 180 -- 180 -- 180 -- 180 -- 180 -

ordinea cronologicå a apari¡iei lor ci în ordinea consideratå de Dvs. cafiind cea mai reprezentativå. Aceasta, în eventualitate editårii unorenciclopedii de mici dimensiuni care implicå articole succinte ¿i oinforma¡ie mai selectivå.

Încredin¡a¡i de aten¡ia ¿i solicitudinea Dvs. ¿i în a¿teptarea råspunsului,vå rugåm så primi¡i expresia bunelor noastre sentimente.

DirectorS/ ..................."

Notå 1: În dreapta sus, se aflå notat cu pix ro¿u: ,,Cu o fi¿å de 7pagini/ Anexå’’; peste ¿tampila cu textul ,,Editura Politicå Bucure¿ti’’,din câte putem a ne da seama, semneazå ca director Valter Roman.

{Notå 2: Fi¿a de crea¡ie transmiså Editurii Politice în chiar anul 1968este revizuitå din motive pe care nu le cunoa¿tem la 25 februarie 1971.Ca atare, vom folosi ca definitivå aceastå ultimå variantå. Dupå cum, dinra¡iuni de metodå, vom utiliza ¿i structura chestionarului propus de editurå.A¿adar, ordinea statisticå va fi urmåtoarea: anul interpretårii rolului,importan¡a acestuia în economia piesei ¿i genul artistic (teatru, film, TV);rolul jucat; numele ¿i autorul piesei; institu¡ia/ teatrul în care s-a jucat;regizorul; al¡i actori în distribu¡ie.

În stabilirea repertoriului jucat de Elvira Godeanu vreme de cinci deceniiam folosit, a¿a cum specificam anterior, ¿i alte surse de documentare decâtvarianta oficialå transmiså de aceasta Editurii Politice: cronici de epocå,mårturii scrise ale actri¡ei ¿i ale apropia¡ilor såi, volumele VI-VIII dinsinteza Teatrul românesc de Ioan Massof, studii monografice despre actoriicontemporani Elvirei Godeanu etc.}

În opinia generalå, dar ¿i dupå mårturiile actri¡ei, aceasta a jucat circao sutå de roluri, multe dintre acestea de referin¡å pentru cariera sa ¿i pentruteatrul românesc. În cele ce urmeazå vom încerca o periodizare a lor, cumen¡iunea cå partiturile din prima perioadå de activitate scenicå suntimportante nu atât prin valoarea interpretårii, cât pentru elementele debiografie artisticå pe care o relevå:

1. 1924, teatru, MagdaMagdaMagdaMagdaMagda de H. Suderman, Ansamblul Agatha Bârsescu,regia Mihai Fotino, cu Agatha Bârsescu ¿i Petre Sturdza;

2. 1926, teatru, EmaEmaEmaEmaEma, FraculFraculFraculFraculFracul de Gabor Dregely, Compania DramaticåTantzi Cutava - Barozzi & Mi¿u Fotino, regia Mi¿u Fotino, cu Tantzi Cocea;

3. 1926, teatru, SuzanneSuzanneSuzanneSuzanneSuzanne/ rol principal, Coni¡a are doi cona¿iConi¡a are doi cona¿iConi¡a are doi cona¿iConi¡a are doi cona¿iConi¡a are doi cona¿i deGaudera, Compania Dramaticå Tantzi Cutava & Mi¿u Fotino, regia Mi¿uFotino, cu Mi¿u Fotino, Ionel ºåranu, Alex Mihalescu;


- 181 -- 181 -- 181 -- 181 -- 181 -

4. 1926, teatru, Lucy HenzelLucy HenzelLucy HenzelLucy HenzelLucy Henzel, ProstulProstulProstulProstulProstul de Ludwig Fulda, CompaniaDramaticå Tantzi Cutava & Mi¿u Fotino, regia M. Fotino, cu Mi¿u Fotino;

5. 1927, teatru, Fata de împåratFata de împåratFata de împåratFata de împåratFata de împårat, Måiastra fårå inimå, Måiastra fårå inimå, Måiastra fårå inimå, Måiastra fårå inimå, Måiastra fårå inimå, adaptare deVasile Voiculescu dupå ,,Prin¡esa Turandot'' de Carlo Gozzi;

6. 1928, Maiorul MuraMaiorul MuraMaiorul MuraMaiorul MuraMaiorul Mura, film mut; MarianaMarianaMarianaMarianaMariana/ rol principal; regia IonTimu¿, Studio Sascha Film - Viena, cu G. Timicå, Victor Antonescu.Premiera: martie 1928, cinematograful ,,Capitol'', Bucure¿ti;

7. 1928 (!), teatru, Bujore¿tiiBujore¿tiiBujore¿tiiBujore¿tiiBujore¿tii de Caton Teodorian, Teatrul Na¡ional,regia Paul Gusti;

8. 1928, PovaraPovaraPovaraPovaraPovara, film mut; rol Mimi PredeleanuMimi PredeleanuMimi PredeleanuMimi PredeleanuMimi Predeleanu. Produc¡ie: ,,Pan-Film''- Viena. Scenariul: N. N. ªerbånescu. Regia: Jean Mihail. Operatori:Ludwig Schaschek. Decoruri: A. Berger ¿i Em. Stepanek. Machetist: Arh.Const. Cånånåu. Direc¡ia de produc¡ie: Arabella Iarka. Interpre¡i: V.Valentineanu, Oscar Beregi, Theo Schall, Elvira Godeanu, MiaApostolescu, Niky Miriam, Klementine Plessner, Arabella Iarka, PaulineSchweighoffer, Pauline Danneker, Anton Weidinger, Fritz Rheinberger,Rolf Gert, Hans Marchall, Herbert Bratsch, Gertrude Leutner ¿i trupa debalet a teatrului ,,Femina'' din Viena. Premiera: 15 noiembrie 1928,cinematografele ,,Capitol'' ¿i ,,Lipscani-Palace'' Bucure¿ti, precum ¿i lacinematografele ,,Schweden-Kino'' ¿i ,,Mariahilfer-Kino'' din Viena; titlulversiunii germane a fost ,,Cei care nu-¿i urmeazå chemarea iubirii'';prezentat, în primåvara anului 1929, la cinematograful ,,Empire'' din Paris,a rulat sub titlul ,,Tragedie d'amour'';

9. 1929 (!) - teatru, George DandinGeorge DandinGeorge DandinGeorge DandinGeorge Dandin de Moliere;10. 1930, film, CiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandraCiuleandra; rol AnitaAnitaAnitaAnitaAnita. Scenariul Liviu Rebreanu, regia

Martin Berger, Berlin; cu Hans Stuve, N. Bål¡å¡eanu, Alice ¿i Petre Sturdza,Jeana Popovici, Dumitru Sireteanu;

11. 1930, teatru, VVVVVandaandaandaandaanda, Cuib de viespiCuib de viespiCuib de viespiCuib de viespiCuib de viespi de Al. Kiri¡escu, TeatrulBulandra, Manolescu, Storin, regia Soare Z. Soare, cu Toni Bulandra, IonTalianu;

12. 1930, teatru, ElenaElenaElenaElenaElena, CasandraCasandraCasandraCasandraCasandra de N. Iorga, Teatrul Na¡ionalBucure¿ti, regia V. Enescu; în distribu¡ie: N. Bål¡å¡eanu, Puia Ionescu;

13. 1930, teatru, Care din eleCare din eleCare din eleCare din eleCare din ele de Anton Bibescu, Teatrul Na¡ionalBucure¿ti, regia V. Enescu; în distribu¡ie N. Bål¡å¡eanu;

14. 1930, teatru, MercedesMercedesMercedesMercedesMercedes, Femeia ¿i paia¡aFemeia ¿i paia¡aFemeia ¿i paia¡aFemeia ¿i paia¡aFemeia ¿i paia¡a de Pierre Louis, TeatrulNa¡ional, regia Soare Z. Soare, cu N. Bål¡å¡eanu, Marioara Zimniceanu,Tantzi Bogdan, I. Manolescu, Marioara Voiculescu;

15. 1930, teatru, CrysisCrysisCrysisCrysisCrysis, Coco¿ul negruCoco¿ul negruCoco¿ul negruCoco¿ul negruCoco¿ul negru de Victor Eftimiu, Teatrul


- 182 -- 182 -- 182 -- 182 -- 182 -

Na¡ional, cu Agepsina Macri, G. Calboreanu, N. Brancomir, C. I. Nottara;16. 1930, teatru, Evantaiul doamnei WEvantaiul doamnei WEvantaiul doamnei WEvantaiul doamnei WEvantaiul doamnei Windermereindermereindermereindermereindermere de Oscar Wilde,

Teatrul Na¡ional, regia Soare Z. Soare;17. 1931, teatru, Lenu¡a Lenu¡a Lenu¡a Lenu¡a Lenu¡a, FlorentinaFlorentinaFlorentinaFlorentinaFlorentina de Al. Kiri¡escu, Teatrul Na¡ional,

regia V. Enescu;18. 1931, teatru, Elisabeta Regina AnglieiElisabeta Regina AnglieiElisabeta Regina AnglieiElisabeta Regina AnglieiElisabeta Regina Angliei de Th. Tagger, Teatrul

Na¡ional, regia Soare Z. Soare, cu Maria Filotti, N. Bål¡å¡eanu, Pop Mar¡ian,G. calboreanu, Tantzi Economu;

19. 1931, teatru, DorimenaDorimenaDorimenaDorimenaDorimena, BurBurBurBurBurghezul gentilomghezul gentilomghezul gentilomghezul gentilomghezul gentilom de Moliere, TeatrulNa¡ional, regia Soare Z. Soare, cu Ion Sârbu, Sonia Cluceru;

20. 1931, teatru, Prin¡esaPrin¡esaPrin¡esaPrin¡esaPrin¡esa, Ana KareninaAna KareninaAna KareninaAna KareninaAna Karenina (dupå Tolstoi) de E. Gutrand,Teatrul Na¡ional, regia Soare Z. Soare, cu Maria Filotti, N. Bål¡å¡eanu;

21. 1931, teatru, Zi¡aZi¡aZi¡aZi¡aZi¡a, O noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoaså de I. L. Caragiale, regia V.Enescu; în distribu¡ie I. Brezeanu, A. Athanasescu, Sonia Cluceru;

22. 1931, teatru, FifinaFifinaFifinaFifinaFifina, ªapte gâ¿te potcoviteªapte gâ¿te potcoviteªapte gâ¿te potcoviteªapte gâ¿te potcoviteªapte gâ¿te potcovite de Claudia Milian, re-gia V. Enescu; în distribu¡ie Sonia Cluceru, G. Baldovin, Ion Manu;

23. 1932, teatru, ChispaChispaChispaChispaChispa, Judecåtorul din ZalameeaJudecåtorul din ZalameeaJudecåtorul din ZalameeaJudecåtorul din ZalameeaJudecåtorul din Zalameea de Calderon,Teatrul Na¡ional, regia I. ªahighian, cu Marieta Anca, N. Bål¡å¡eanu, R.Bulfinski;

24. 1932, teatru, LinaLinaLinaLinaLina, Candidat ¿i deputatCandidat ¿i deputatCandidat ¿i deputatCandidat ¿i deputatCandidat ¿i deputat de G. Sion, Teatrul Na¡ional,regia V. Enescu; în distribu¡ie Al. Critico, Sonia Cluceru, Ion Finte¿teanu;

25. 1932, teatru, TTTTTrei crai de la råsåritrei crai de la råsåritrei crai de la råsåritrei crai de la råsåritrei crai de la råsårit de B. P. Ha¿deu, Teatrul Na¡ional,regia V. Enescu; în distribu¡ie Gr. Mårculescu, Mar¡ian Pop, Niki Atanasiu;

26. 1932, teatru, TTTTTinainainainaina, ªarpele caseiªarpele caseiªarpele caseiªarpele caseiªarpele casei de V. Leonescu, Teatrul Na¡ional,regia V. Enescu; în distribu¡ie Sonia Cluceru, Ion Ulmeni, Marieta Sadova,Nata¿a Alexandra;

27. 1932, teatru, Maria LouisaMaria LouisaMaria LouisaMaria LouisaMaria Louisa, Ho¡ulHo¡ulHo¡ulHo¡ulHo¡ul de H. Bernstein, Teatrul Na¡ional,regia George Vraca; în distribu¡ie G. Vraca, Ion Cazaban;

28. 1933, teatru, Crea¡aCrea¡aCrea¡aCrea¡aCrea¡a, Gågåu¡åGågåu¡åGågåu¡åGågåu¡åGågåu¡å de V. Mugur, Teatrul Na¡ional, regiaI. Sahighian, cu N. Bål¡å¡eanu, Gh. Ciprian;

29. 1933, teatru, D-na de MarsanD-na de MarsanD-na de MarsanD-na de MarsanD-na de Marsan, NapoleonNapoleonNapoleonNapoleonNapoleon de Benito Mussolini ¿iGiovacchino Forzano, Teatrul Na¡ional, regia Soare Z. Soare, cu IonManolescu, R. Bulfinski, G. Calboreanu, Maria Filotti;

30. 1933, teatru, NinaNinaNinaNinaNina, EscuEscuEscuEscuEscu de Tudor Mu¿atescu, Teatrul Na¡ional,Soare Z. Soare, cu Sonia Cluceru, Niki Atanasiu, Gr. Manolescu, N.Soreanu, Kitty Gheorghiu;

31. 1934, teatru, So¡iaSo¡iaSo¡iaSo¡iaSo¡ia, O amicåO amicåO amicåO amicåO amicå de Duiliu Zamfirescu, Teatrul Na¡ional,regia Soare Z. Soare, cu N. Bål¡å¡eanu, Al. Critico, I. Finte¿teanu;


- 183 -- 183 -- 183 -- 183 -- 183 -

32. 1934, teatru, Marea DucesåMarea DucesåMarea DucesåMarea DucesåMarea Duceså, TTTTTovarå¿iovarå¿iovarå¿iovarå¿iovarå¿i de Jacques Deval, TeatrulComedia, regia I. Iancovescu; în distribu¡ie I. Iancovescu, Silvia Fulda,G. Timicå, V. Låzårescu;

33. 1934, teatru, FrosaFrosaFrosaFrosaFrosa, Ion AnapodaIon AnapodaIon AnapodaIon AnapodaIon Anapoda de G. M. Zamfirescu, TeatrulNa¡ional, regia V. Enescu; în distribu¡ie cu G. Calboreanu, Ion Manu,Lulu Cruceanu, Irina Nådejde-Cazaban;

34. 1935, teatru, TTTTTatianaatianaatianaatianaatiana, TTTTTovarå¿iovarå¿iovarå¿iovarå¿iovarå¿i de J. Deval, Teatrul Comedia, cu I.Iancovescu, V. Låzårescu;

35. 1935, teatru, ErjiErjiErjiErjiErji, AAAAAvram Iancuvram Iancuvram Iancuvram Iancuvram Iancu de Lucian Blaga, Teatrul Na¡ional,regia Ion ªahighian, cu G. Calboreanu, N. Brancomir, Marieta Sadova,Aglae Metaxa;

36. 1935, teatru, AlvidaAlvidaAlvidaAlvidaAlvida, Când vi¡a tânårå înflore¿teCând vi¡a tânårå înflore¿teCând vi¡a tânårå înflore¿teCând vi¡a tânårå înflore¿teCând vi¡a tânårå înflore¿te de BjornstyeneBjornson, Teatrul Na¡ional, regia I. ªahighian, cu Maria Filotti, MarietaAnca, Puia Ionescu;

37. 1935/1936, teatru,Sophie GerouldSophie GerouldSophie GerouldSophie GerouldSophie Gerould, Casa HerveyCasa HerveyCasa HerveyCasa HerveyCasa Hervey, C. R. Avery,Teatrul Na¡ional, Soare V. Soare, cu Marioara Voiculescu, G. Vraca, N.Soreanu, Lilly Popovici, Nata¿a Alexandra, N. Soreanu, N. Bål¡å¡eanu;

38. 1936, teatru, MarianaMarianaMarianaMarianaMariana, AAAAAvarulvarulvarulvarulvarul de Moliere, Teatrul Na¡ional, regiaI. ªahighian, cu Ion Finte¿teanu, Marieta Anca, Sonia Cluceru;

39. 1936, teatru, CresidaCresidaCresidaCresidaCresida, TTTTTroilus ¿i Cresidaroilus ¿i Cresidaroilus ¿i Cresidaroilus ¿i Cresidaroilus ¿i Cresida de W. Shakespeare, TeatrulNa¡ional, regia Soare Z. Soare, cu George Vraca, Al. Critico, N. Brancomir;

40. 1936, teatru, CambogiCambogiCambogiCambogiCambogi, Omul ¿i mascaOmul ¿i mascaOmul ¿i mascaOmul ¿i mascaOmul ¿i masca, dupå Cr. Marlowe, TeatrulNa¡ional, regia Soare Z. Soare, cu N. Carandino, G. Vraca, Lulu Cruceanu,N. Soreanu, N. Bål¡å¡eanu, Costache Antoniu, Nata¿a Alexandra;

41. 1936, teatru, Gisa HolmGisa HolmGisa HolmGisa HolmGisa Holm, Institutorii Institutorii Institutorii Institutorii Institutorii de Otto Ernst, TeatrulNa¡ional, regia P. Gusti, cu Aurel Athanasescu, N. Soreanu;

42. 1936, teatru, Genera¡ia de sacrificiuGenera¡ia de sacrificiuGenera¡ia de sacrificiuGenera¡ia de sacrificiuGenera¡ia de sacrificiu de J. Valjean, Teatrul Na¡ional;43. 1936, teatru, Un du¿man al poporuluiUn du¿man al poporuluiUn du¿man al poporuluiUn du¿man al poporuluiUn du¿man al poporului de H. Ibsen, Teatru Na¡ional;

în distribu¡ie R. Bulfinski;44. 1937, teatru, VVVVVictoria - Reginaictoria - Reginaictoria - Reginaictoria - Reginaictoria - Regina de Laurence Housman, Teatrul

Na¡ional, regia Soare Z. Soare, cu Maria Filotti, G. Vraca, Pop Mar¡ian;45. 1937, teatru, Clopotul scufundatClopotul scufundatClopotul scufundatClopotul scufundatClopotul scufundat de G. Hauptmann, Teatrul

Na¡ional; cu A. Pop Mar¡ian;46. 1937, teatru, Oameni pe un sloi de ghea¡åOameni pe un sloi de ghea¡åOameni pe un sloi de ghea¡åOameni pe un sloi de ghea¡åOameni pe un sloi de ghea¡å de V. Werner, Teatrul

Na¡ional, regia Paul Gusti, cu Ana Luca, Marioara Zimniceanu, EugeniaZaharia, Sonia Cluceru, N. Bål¡å¡eanu, Niky Atanasiu;

47. 1937, teatru, Mary GrozeaMary GrozeaMary GrozeaMary GrozeaMary Grozea, Ion al VådaneiIon al VådaneiIon al VådaneiIon al VådaneiIon al Vådanei de N. Kiri¡escu, TeatrulNa¡ional, regia V. Enescu; în distribu¡ie Sonia Cluceru, Pop Mar¡ian;


- 184 -- 184 -- 184 -- 184 -- 184 -

48. 1937 (!), teatru, ÎntrÎntrÎntrÎntrÎntr-o varå la mo¿ie-o varå la mo¿ie-o varå la mo¿ie-o varå la mo¿ie-o varå la mo¿ie de I. ªerbånescu, TeatrulNa¡ional;

49. 1938, teatru, TTTTTaniaaniaaniaaniaania, CobaiulCobaiulCobaiulCobaiulCobaiul de Th. Scor¡escu, Teatrul Na¡ional,regia N. Kiri¡escu; îndistribu¡ie Tantzi Economu, V. Valentineanu, Al.Critico;

50. 1938, teatru, DidinaDidinaDidinaDidinaDidina, O cåsnicieO cåsnicieO cåsnicieO cåsnicieO cåsnicie de G. C. Ursachi, regia V. Enescu;în distribu¡ie Sonia Cluceru, N. Bål¡å¡eanu, Kitty Gheorghiu;

51. 1938, teatru, CarinCarinCarinCarinCarin, ClownulClownulClownulClownulClownul de Serck Rogers, Teatrul Na¡ional,regia I. Sahighian, cu Ion Finte¿teanu, Pop Mar¡ian, Fifi Mihailovici,Costache Antoniu;

52. 1938, teatru,LotteLotteLotteLotteLotte, Suferin¡ele tânårului WSuferin¡ele tânårului WSuferin¡ele tânårului WSuferin¡ele tânårului WSuferin¡ele tânårului Werthererthererthererthererther, adaptare deMarieta Sadova ¿i Lucia Demetrius, Teatrul Na¡ional, regia I. ªahighian,cu Emil Botta, Cella Dima;

53. 1932, teatru, LilianaLilianaLilianaLilianaLiliana, Duduca Sevasti¡aDuduca Sevasti¡aDuduca Sevasti¡aDuduca Sevasti¡aDuduca Sevasti¡a de Ion Sângeorgiu, TeatrulNa¡ional, regia V. Enescu, cu Marioara Zimniceanu, Grigore Mårculescu.N. Soreanu, Ion Ulmeni;

54. 1939, teatru, ElenaElenaElenaElenaElena, AtriziiAtriziiAtriziiAtriziiAtrizii de Victor Eftimiu, Teatrul Na¡ional,regia Victor Eftimiu, cu Agepsina Macri-Eftimiu, Aura Buzescu, CellaDima, Gh. Ciprian, N. Brancomir;

55. 1939, teatru, Lady AriadnaLady AriadnaLady AriadnaLady AriadnaLady Ariadna, Casa inimilor sfårâmateCasa inimilor sfårâmateCasa inimilor sfårâmateCasa inimilor sfårâmateCasa inimilor sfårâmate de BernardShaw, Teatrul Na¡ional, regia I. ªahighian, cu Marieta Anca, IonManolescu;

56. 1939, teatru, ZoeZoeZoeZoeZoe, O scrisoare pierdutåO scrisoare pierdutåO scrisoare pierdutåO scrisoare pierdutåO scrisoare pierdutå de I. L. Caragiale, TeatrulNa¡ional, regia V. Enescu; în distribu¡ie Ion Ulmeni, Pop Mar¡ian, C.Antoniu, Ion Manu, G. Calboreanu, I. Finte¿teanu;

57. 1940, teatru, Dona AnaDona AnaDona AnaDona AnaDona Ana, CastilianaCastilianaCastilianaCastilianaCastiliana de Lope de Vega, TeatrulNa¡ional, regia I. Sahighian, cu Maria Botta, Marieta Deculescu, N.Båltå¡eanu, V. Valentineanu;

58. 1940, teatru, BaronulBaronulBaronulBaronulBaronul de Mihail Sorbul, Teatrul Na¡ional, cu NikyAtanasiu, Eugenia Zaharia, Toma Dimitriu;

59. 1941, teatru, Susane LechatelierSusane LechatelierSusane LechatelierSusane LechatelierSusane Lechatelier,,,,, Mar¿ul nup¡ialMar¿ul nup¡ialMar¿ul nup¡ialMar¿ul nup¡ialMar¿ul nup¡ial de H. Bataille,Teatrul Na¡ional, regia Soare Z. Soare, cu Aura Buzescu, V. Valentineanu,G. Vraca, Madeleine Andronescu;

60. 1941, teatru, AimeeAimeeAimeeAimeeAimee, AimeeAimeeAimeeAimeeAimee de H. Coubier, Teatrul Na¡ional, SoareZ. Soare, cu Ion Finte¿teanu, Pop Mar¡ian, G. Vraca;

61. 1941, teatru, ContesaContesaContesaContesaContesa, Nunta lui FigaroNunta lui FigaroNunta lui FigaroNunta lui FigaroNunta lui Figaro de Beaumarchaise, TeatrulNa¡ional, regia I. Sahighian, cu Sonia Cluceru, Al. Critico;

62. 1942, teatru, Justi¡ie, Peti¡iune, Diploma¡ie, Amici, CFRJusti¡ie, Peti¡iune, Diploma¡ie, Amici, CFRJusti¡ie, Peti¡iune, Diploma¡ie, Amici, CFRJusti¡ie, Peti¡iune, Diploma¡ie, Amici, CFRJusti¡ie, Peti¡iune, Diploma¡ie, Amici, CFR, Teatrul


- 185 -- 185 -- 185 -- 185 -- 185 -

Na¡ional, regia Victor Dumitrescu-Bumbe¿ti, cu Costache Antoniu, IonManu, Ion Finte¿teanu, Titicå Mor¡un;

63. 1942, teatru, DidinaDidinaDidinaDidinaDidina, D'ale carnavaluluiD'ale carnavaluluiD'ale carnavaluluiD'ale carnavaluluiD'ale carnavalului de I. L. Caragiale, regiaSoare Z. Soare, cu G. Vraca, Marieta Deculescu, Ion Finte¿teanu;

64. 1944, teatru, Anna-BellaAnna-BellaAnna-BellaAnna-BellaAnna-Bella, Iatå femeia pe care o iubescIatå femeia pe care o iubescIatå femeia pe care o iubescIatå femeia pe care o iubescIatå femeia pe care o iubesc de CamilPetrescu, Teatrul Na¡ional, regia Camil Petrescu, cu Gh. Demetru, N.Bål¡å¡eanu;

65. 1944, teatru, NoroculNoroculNoroculNoroculNorocul de J. Valjean, regia N. Massim, TeatrulNa¡ional, cu I. Finte¿teanu, Emil Botta, Lulu Cruceanu;

66. 1945 (!), teatru, Deputatul de BalticaDeputatul de BalticaDeputatul de BalticaDeputatul de BalticaDeputatul de Baltica;67. 1945, teatru, ZazaZazaZazaZazaZaza, ZazaZazaZazaZazaZaza de P. Berton ¿i Ch. Simon, Teatrul Birlic,

regia I. Talianu, cu Gr. Birlic, I. Talianu, Geo Barton;68. 1946, teatru, MargueriteMargueriteMargueriteMargueriteMarguerite, Dama cu cameliiDama cu cameliiDama cu cameliiDama cu cameliiDama cu camelii (dupå Al. Dumas-fiul),

adaptare de Al. Kiri¡escu, Teatrul Maria Filotti, regia De Cruciatti, cu MihaiPopescu, Maria Filotti, G. Calboreanu;

69. 1946, teatru, Bani turba¡iBani turba¡iBani turba¡iBani turba¡iBani turba¡i de N. Ostrovski, Teatrul Maria Filotti,regia D. Negreanu, cu Maria Filotti, N. Soreanu, Ion Manu;

70. 1947, teatru, Femeia îndåråtnicåFemeia îndåråtnicåFemeia îndåråtnicåFemeia îndåråtnicåFemeia îndåråtnicå de W. Shakespeare, TeatrulNa¡ional, regia De Cruciatti, cu Niki Atanasiu;

71. 1947, teatru, EmilieEmilieEmilieEmilieEmilie, Lângå draga meaLângå draga meaLângå draga meaLângå draga meaLângå draga mea de Marcel Achard, TeatrulNa¡ional, regia Sicå Alexandrescu; în distribu¡ie Mihai Popescu, ForyEterle, Clody Bertola;

72. 1948, teatru, Båtrâne¡e zbuciumatåBåtrâne¡e zbuciumatåBåtrâne¡e zbuciumatåBåtrâne¡e zbuciumatåBåtrâne¡e zbuciumatå, Teatrul Na¡ional, regia NicolaeMassim, cu Emil Botta;

73. 1948, teatru, BrigitaBrigitaBrigitaBrigitaBrigita, MichelangeloMichelangeloMichelangeloMichelangeloMichelangelo de Al. Kiri¡escu, TeatrulNa¡ional, regia De Cruciatti, cu Gh. Stoica;

74. 1948, teatru, ZoeZoeZoeZoeZoe, O scrisoare pierdutåO scrisoare pierdutåO scrisoare pierdutåO scrisoare pierdutåO scrisoare pierdutå, regia Sicå Alexandrescu;în distribu¡ie I. Finte¿teanu, I. Giugaru, Marcel Anghelescu, Gr. VasiliuBirlic, Radu Beligan;

75. 1950, teatru, Ma¿aMa¿aMa¿aMa¿aMa¿a, TTTTTrei surorirei surorirei surorirei surorirei surori de A. P. Cehov, Teatrul Na¡ional,regia Moni Ghelerter, cu Aura Buzescu, Maria Motta, Tantzi Cocea, EmilBotta, Radu Beligan, Sonia Cluceru, Marcel Anghelescu;

76. 1950, teatru, Casa cu storurile traseCasa cu storurile traseCasa cu storurile traseCasa cu storurile traseCasa cu storurile trase de Fra¡ii Tur, regia MoniGhelerter;

77. 1951, teatru, Fericirea furatåFericirea furatåFericirea furatåFericirea furatåFericirea furatå de R. Franco, Teatrul Na¡ional, cuCostache Antoniu;

78. 1952, teatru, ZoeZoeZoeZoeZoe, O O O O O scrisoare pierdutå,scrisoare pierdutå,scrisoare pierdutå,scrisoare pierdutå,scrisoare pierdutå, de I. L. Caragiale, TeatrulNa¡ional, regia Sicå Alexandrescu; în distribu¡ie Al. Giugaru, Radu


- 186 -- 186 -- 186 -- 186 -- 186 -

Beligan, Nicky Atanasiu;79. 1953, film, Zoe, O scrisoare pierdutå, regia Sicå Alexandrescu; cu

Al. Giugaru, Radu Beligan, Marcel Anghelescu;80. 1956, teatru, Maria DoamnaMaria DoamnaMaria DoamnaMaria DoamnaMaria Doamna, Apus de soareApus de soareApus de soareApus de soareApus de soare de B. ªt. Delavrancea,

Teatrul Na¡ional, regia Mihai Zirra, cu G. Calboreanu, N. Brancomir;81. 1957, teatru, Maria SerMaria SerMaria SerMaria SerMaria Sergheevnagheevnagheevnagheevnagheevna, Calea¿ca de aurCalea¿ca de aurCalea¿ca de aurCalea¿ca de aurCalea¿ca de aur de Leonid Leonov,

Teatrul Na¡ional, regia Moni Ghelerter;82. 1958, teatru, RevizorulRevizorulRevizorulRevizorulRevizorul de N. V. Gogol - figura¡ie;83. 1958, teatru, PolinaPolinaPolinaPolinaPolina, Du¿maniiDu¿maniiDu¿maniiDu¿maniiDu¿manii de Maxim Gorki, Teatrul Na¡ional,

regia Al. Fin¡i;84. 1959, teatru, ArkadinaArkadinaArkadinaArkadinaArkadina, Pescåru¿ulPescåru¿ulPescåru¿ulPescåru¿ulPescåru¿ul de A. Cehov, Teatrul Na¡ional,

Marieta Sadova, cu C. Avram, Marcela Rusu;85. 1960, teatru, ParadaParadaParadaParadaParada de Victor Eftimiu, Teatrul Na¡ional, regia M.

Berechet, cu A. Macri, N. Atanasiu;86. 1960, teatru, ContesaContesaContesaContesaContesa, ÎnviereaÎnviereaÎnviereaÎnviereaÎnvierea, dupå L. N. Tolstoi, Teatrul Na¡ional,

regia Vlad Mugur, cu Marcela Rusu, Irina Råchi¡eanu;87. 1963, teatru, Doamna ClaraDoamna ClaraDoamna ClaraDoamna ClaraDoamna Clara, VVVVVizita båtrânei doamneizita båtrânei doamneizita båtrânei doamneizita båtrânei doamneizita båtrânei doamne de Fr.

Durrenmatt, Teatrul Na¡ional, regia Moni Ghelerter, cu N. Brancomir, MateiAlexandru;

88. 1964, teatru, ClaudiaClaudiaClaudiaClaudiaClaudia, Moartea unui artistMoartea unui artistMoartea unui artistMoartea unui artistMoartea unui artist de H. Lovinescu, TeatrulNa¡ional, regia H. Popescu, cu Toma Dimitriu, Florin Piersic, Tantzi Cocea,Ilinca Tomoroveanu;

89. 1966, teatru, Doamna MariaDoamna MariaDoamna MariaDoamna MariaDoamna Maria, Apus de soareApus de soareApus de soareApus de soareApus de soare de B. ªt. Delavrancea,Teatrul na¡ional, regia Mihai Zirra, cu G. Calboreanu, N. Brancomir, Gh.Cozorici, Mihai Fotino;

90. 1966, teatru, EuridiceEuridiceEuridiceEuridiceEuridice de Anouilh, Teatrul Na¡ional, regia MihaiBerechet, cu Marcela Rusu, Cristea Avram.

91. 1973, teatru, Maria DoamnaMaria DoamnaMaria DoamnaMaria DoamnaMaria Doamna, Apus de soareApus de soareApus de soareApus de soareApus de soare de B. ªt.Delavrancea,Teatrul Na¡ional, regia Marieta Sadova, cu G. Calboreanu,N. Brancomir, Em. Petru¡, Al. Giugaru, Emil Botta.

*****În arhiva Teatrului Na¡ional Radiofonic se aflå, deasemenea, trei piese

în care a jucat Elvira Godeanu, anume:1. Douåsprezece lireDouåsprezece lireDouåsprezece lireDouåsprezece lireDouåsprezece lire, de J. M. Barrie, cu Toma Caragiu ¿i Marcela

Rusu;2. Nevestele vesele din WNevestele vesele din WNevestele vesele din WNevestele vesele din WNevestele vesele din Windsorindsorindsorindsorindsor, de Shakespeare, cu Al. Giugaru,

Marcel Anghelescu, Ion Manu, Costache Antoniu, Dominic Stanca, TantziCocea;


- 187 -- 187 -- 187 -- 187 -- 187 -

3. O scrisoare pierdutåO scrisoare pierdutåO scrisoare pierdutåO scrisoare pierdutåO scrisoare pierdutå, de Caragiale, cu Nicky Atanasiu, Radu Beligan,Al. Giugaru, Ion Finte¿teanu, Ion Talianu, Grigore Vasiliu-Birlic, MarcelAnghelescu, Costache Antoniu, Horia ªerbånescu.

Vor fi fost ¿i alte piese în a cåror distribu¡ie s-a aflat actri¡a, dar, la acestmoment al cercetårii noastre, nu putem oferi nicio informa¡ie în plus.

*****În unele dintre aceste piese a avut norocul så o vadå ¿i publicul târgujian,

în aceea¿i salå a Teatrului Milescu, unde, la vârsta de 12 ani, prin 1916,Elvira a våzut primul spectacol - Mamzelle Nitouche -, eveniment carei-a schimbat via¡a, fåcând-o så-¿i doreascå a realiza o carierå în domeniulartei dramatice.

Revenirea în ora¿ul de pe malul Jiului de Sus în postura de actri¡å demare succes a Na¡ionalului bucure¿tean se petrecea la începutul anului1937. Documentele locului consemneazå mai multe turnee efectuate între1937 ¿i 1941 (a se vedea ¿i Ion Cepoi, Artele spectacolului în Gorj, EdituraCJCPCT, Tg-Jiu, 2002):

- 27 februarie 1937, Teatrul Comunal (Milescu), Omul ¿i masca, cuGeorge Vraca, Nicolae Soreanu, Costache Antoniu, N. Brancomir, LuluCruceanu ¿.a.;

- 3 aprilie 1937, Teatrul Comunal, Casa Harvey, cu N. Soreanu, N.Bål¡å¡eanu, V. Valentineanu, Nata¿a Alexandra, Niky Atanasiu ¿.a.;

- 31 ianuarie 1938, Teatrul Milescu, Oameni pe un sloi de ghea¡å, cuG. Calboreanu, Ana Luca, Marioara Zimniceanu, Eugenia Zaharia, SoniaCluceru, N. Bål¡å¡eanu, Niky Atanasiu ¿.a.;

- 6 octombrie 1938, Teatrul Milescu, Ion al Vådanei, cu Sonia Cluceru,Pop Mar¡ian ¿.a.; cu aceastå pieså va reveni în 13 martie 1939 ¿i pe 17februarie 1941;

- 7 februarie 1939, Teatrul Milescu, Clownul, cu Ion Finte¿teanu, Costa-che Antoniu, Pop Mar¡ian.

Nu am gåsit, din påcate, alte men¡iuni în presa localå ¿i nu cunoa¿temnici reac¡ia Elvirei la întâlnirea cu ora¿ul ¿i oamenii copilåriei ¿i adoles-cen¡ei sale.

*****Piese celebre ¿i mai pu¡in cunoscute, roluri preferate, regizori de mare

notorietate ¿i probitate profesionalå, parteneri care au intrat pentru totdea-una în patrimoniul teatrului românesc... Acesta a fost universul ElvireiGodeanu timp de cinci decenii. Cinci decenii de izbândå actoriceascå dar


- 188 -- 188 -- 188 -- 188 -- 188 -

¿i de cåderi sau deziluzii profesionale, de speran¡e ¿i certitudini, de con-flicte scenice dar ¿i de prietenii care au depå¿it scena devenind ve¿nice,de strålucire ¿i glorie, de regrete ¿i amintiri, de teatru ca via¡å, cu altecuvinte.

Cum a traversat Elvira tot acest univers, vom vedea în cele ce urmeazå.ªi pentru cå nimeni în afara ei nu putea ¿tii mai bine toate aceste avataruri,vom apela pur ¿i simplu la interviurile date de-a lungul anilor, renun¡ânda face alte comentarii care, oricum, ar fi fost de prisos:

***** ,,Piese ... piese ... piese ... Cuib de viespi (Gai¡ele) de Al. Kiri¡escu,

Coni¡a are doi cona¿i de Gandera, Fracul de Dregelly, Care din ele deAnton Bibescu, Femeia ¿i paia¡a de Pierre Frondaie, Evantaiul doamneiWindermere de Wilde, Florentina de Al. Kiri¡escu, Elisabeta, regina Anglieide Bruckner, Burghezul gentilom de Moliere, Anna Karenina dupå Tostoi,ªapte gâ¿te potcovite de Claudia Millian, Judecåtorul din Zalameea deCalderon, Trei crai de la råsårit de Hasdeu, ªarpele casei de V. Leonescu,Ho¡ul de Bernstein, ...Escu de T. Mu¿atescu, Ion Anapoda de G.M. Zamfi-rescu, Avram Iancu de L. Blaga, Când vi¡a tânårå înflore¿te de Bjoernson,Casa Hervey de Avery, Avarul de Moliere, Troilus ¿i Cressida de Shakes-peare, Omul ¿i masca dupå Marlowe, Institutorii de Otto Ernst, Cobaiulde Th. Scor¡escu, Clownul de G. Roggers, Suferin¡ele tânårului Wertherdupå Goethe, Atrizii de V. Eftimiu, Dama cu camelii de Dumas ¿i altezeci ¿i zeci ¿i zeci de roluri.

- A¡i jucat, dupå cum se vede, în multe piese române¿ti.- Da, în foarte multe. De la Care din ele a lui Anton Bibescu, Florentina

lui Al. Kiri¡escu, ªapte gâ¿te potcovite de Caludia Millian, ªarpele caseide V. Leonescu, Gågåu¡å de Val Mugur, O cåsnicie de I. Ursache, Ion alvådanei de N. Kiri¡escu, Într-o varå la mo¿ie de I. ªerbånescu, Noroculde I. Valjean, la O noapte furtunoaså, O scrisoare pierdutå ¿i Apus desoare. N-am ¿ovåit så le slujesc cu toatå puterea ¿i inima mea. {...}

- A¡i avut un regizor favorit?- Pe Soare Z. Soare, de la care am învå¡at ceea ce numim maniera

fireascå, modernå de teatru. dar nu înainte de a învåta a.b.c.-ul cu Gusti.Ore întregi Soare ne aråta cum så mergem, cum så ne comportåm înscenå. Ne-a pus så învå¡åm ¿i balet. Ne vroia ,actori totali'' ... acum 40 deani.

- ªi partenerii ideali?


- 189 -- 189 -- 189 -- 189 -- 189 -

- Vraca ¿i Mihai Popescu!" (Elvira Godeanu de vorbå cu AlecuPopovici,Teatrul, nr. 12/ decembrie 1973}

*****,, - Ac¡iunile lui Aimee sunt în continuå urcare ... Iar Elvira Godeanu

se ia la întrecere cu Olga Cehova'' - - - - - este titlul dintr-un ziar de demult careîn final avea urmåtoarea epigramå: «Când e¿ti atât de gra¡ioaså/ De tânårå¿i de frumoaså/ Chiar ¿i fårå domnul Heinz Coubier/ Erai în orice cazAimee! ...». Spune¡i-mi ceva despre succesul de atunci.

- Eu n-am våzut-o pe Olga Cehova în Aimee. Am avut, e drept, maresucces datoritå lui Soare Z. Soare, care a intuit o distribu¡ie de excep¡ie.Jucam alåturi de Vraca, Finte¿teanu ¿i Pop Mar¡ian. Eram, fårå falsåmodestie, un careu de a¿i. {...}

- Sub scutul cårui regizor vå sim¡ea¡i în siguran¡å?- Soare Z. Soare, care în afara unei discipline de fier ne învå¡a mai întâi

elegan¡a mersului, elegan¡a gesturilor, intona¡ie, ¡inutå vestimentarå. Cândpui pe tine un capot, zicea Soare, apoi så cânte. Aceste lec¡ii le ¡inea cunoi înaintea repeti¡iilor propriu-zise, erau un fel de prolog. Soare Z. Soare!Despre severitatea lui ce så mai spun? Avea o linie lungå cu care te loveafårå menajamente. Am fåcut cuno¿tin¡å cu ea când eram societarå la Na¡io-nal. Dar lovitura lui era pornitå din dragoste, din exigen¡å. Pe el nu teputeai supåra. Primii pa¿i în teatru înså mi i-a cålåuzit Gusti." (Dan Bârlå-deanu, art. cit.)

*****,, - La Na¡ional a¡i råmas pânå ...- Toatå via¡a, cu o întrerupere de câ¡iva ani. În perioada de dupå råzboi

am înfiin¡at o asocia¡ie cu Maria Filotti, Marietta Deculescu ¿i Pop-Mar¡ian,adåpostitå în sala Teatrului din Sårindar. Cam în aceea¿i vreme am jucatpe scena Comediei ...

- Într-unul din marile ei succese, Lângå draga mea de Marcel Achard,avându-l ca partener pe Mihai Popescu.

- Într-adevår. Un spectacol la care må gândesc ¿i azi cu plåcere.- Nu singurul, presupun.- De mare vogå a fost atunci ¿i Zaza, scriså de doi autori francezi nu

prea cunoscu¡i, înnobilatå înså artistic de marea Rejanne. Teatrul Colo-rado, de sub direc¡ia lui Birlic, a fåcut lungå serie cu aceastå reprezenta¡ie,cum nu cu mult înainte fåcuse Na¡ionalul înscriind în repertoriu lucrareaalsacianului Heinz Coubier, Aimee, cåreia Olga Cehova îi dåduse la rândulei strålucire.


- 190 -- 190 -- 190 -- 190 -- 190 -

- De Dama cu camelii ce amintiri vå leagå?- Så nu spun cele mai frumoase, cåci teatrul mi-a dåruit ¿i alte bucurii.

De Marguerite Gauthier, visatå, cred, de mai toate actri¡ele lumii, må leagåîmplinirea acestui vis, alåturi de un partener ideal ...

- Mihai Popescu!- Mihai. Se întorcea tocmai atunci de la Viena. L-am a¿teptat în garå cu

inima strânså, ne¿tiind dacå, dupå frumoasele realizåri înregistrate laVolkstheater, va accepta ospitalitatea oferitå pe o scenå micå ¿i nu preaînsemnatå, cum era a noastrå. A acceptat ¿i a semnat pe loc contractul.

- Ca partener, Mihai Popescu era desåvår¿it, spunea¡i. Dar ca om?- Admirabil. De o perfectå corectitudine ¿i elegan¡å sufleteascå. Teatrul

românesc a pierdut, prin dispari¡ia sa mult prea timpurie, un mare actor ¿iun om ales.

- E singurul a cårui imagine vå treze¿te asemenea gânduri?- ªi al¡ii mi-au låsat impresii plåcute. În mod deosebit înså George

Vraca ¿i Emil Botta. Cu cel dintâi am jucat mult, cât a fost la Na¡ional. CuEmil doar odatå, într-o pieså frumoaså ¿i veche, cu doi båtrâni - unul deglorios renume - adu¿i în clocotul vie¡ii de freamåtul revolu¡iei. Primulmeu rol de compozi¡ie. Al lui Emil tot primul, cred.

- Distribu¡ia lui Nicolae Massim la Båtrâne¡e zbuciumatå a fostîntr-adevår nea¿teptatå, datå fiind vârsta cuplului de interpre¡i. Dar intui¡ia,exactå. Ve¿mântul de lirism dramatic în care a¡i învåluit personajele aconfirmat-o. Alegându-vå pentru Ma¿a din Trei surori, , , , , Moni Ghelerter adovedit ¿i el o intui¡ie preciså. Cåci în structura Ma¿ei se låsa ghicitfarmecul inefabil al actri¡ei, în a actri¡ei - disponibilitå¡i expresive pentrumelancolia cehovianå a Ma¿ei. De altfel, afinitatea cu teatrul lui Cehova¡i demonstrat-o ¿i cu prilejul reprezentårii Pescåru¿ului.....

- Dacå a nimerit-o sau nu în cazul meu, îmi e mai greu s-o spun. Despreceilal¡i pot s-o afirm înså cu siguran¡å, prestigioasa lor prezen¡å creîndansamblul omogen ¿i ambian¡a ce mi-au îngåduit så intru în atmosferå."(Constan¡a Trifu, art. cit.)

***** ,, - Marile dumneavoastrå succese, în dramele <<cu aurå>>, alåturi

de cine le-a¡i tråit?- Alåturi de Gicu Vraca ¿i de Mihai Popescu. Prin anii '35-'40, se

spunea cå lumea vine la teatru, la piesele care ne aveau pe Vraca ¿i pemine în distribu¡ie, din nevoia de a admira un cuplu scenic a¿a cum oferea,în acei ani, cinematograful stråin. Se zice cå eram foarte frumo¿i ...


- 191 -- 191 -- 191 -- 191 -- 191 -

Îmi amintesc de Omul cu masca, de Troilus ¿i Cressida. Publicul neiubea pentru tinere¡ea noastrå, pentru firescul cu care tråiam pe scenå.

- Cu Mihai Popescu a¡i jucat la Teatrul Mariei Filotti? Dupå câte ¿tiuera¡i asocia¡i ¿i dumneavoastrå, Marietta Deculescu, A. Pop Mar¡ian ...

- În Dama cu camelii, versiunea lui Dandu Kiri¡escu. Mihai venea dela Viena, unde juca deseori. Madame Filotti, ca så nu-l piardå - îl ,,dorea''¿i Sicå Alexandrescu pentru teatrul såu - s-a dus la garå cu contractul,care a fost semnat ... pe peron!" (Ionu¡ Niculescu, Mari actori - ElviraGodeanu, Gong, 1984)

***** ,, {...} Dar am fåcut o ¿coalå bunå cu regizori ca Gusti, Soare Z. Soare,

cu Enescu, care a pus în scenå Scrisoarea pierdutå. Prima oarå am jucat-osub direc¡ia lui Enescu, în spectacol jucând Critico pe Tipåtescu, Ulmenipe Trahanache, eu pe Zoe.

- ªi pentru cå am ajuns la Scrisoarea pierdutå, a¿ vrea så ne vorbi¡idespre acest rol în care a¡i fost o interpretå de neuitat pentru to¡i cei carev-au våzut ¿i chiar pentru cei care nu v-au våzut direct pe scenå dar v-auputut vedea în film sau în pelicula televiziunii, în acea punere în scenå alui Sicå Alexandrescu care dupå mine reprezintå o punere în scenå dereferin¡å.

- Într-adevår. Dar trebuie så vå spun cå pentru mine, la început cândm-a chemat directorul Teatrului Na¡ional, care era la acea vreme CamilPetrescu, så-mi propunå rolul, a fost un co¿mar. N-am vrut så-l joc, numå interesa, nu-mi plåcea. Nu voiam Caragiale, voiam Dama cu camelii.ªi am refuzat så-l joc. M-a amendat Camil Petrescu ¿i o lunå de zile n-amluat leafå. Dar, în vara aceea, m-am dus la Constan¡a în vacan¡å, la mare.În tren erau doi domni care m-au recunoscut ¿i m-au întrebat ce am såmai joc. Le-am spus cå nimic, cå sunt foarte supåratå cå mi s-a propus såjoc coana Zoi¡ica ¿i cå nu vreau så-l joc. Unul dintre ei mi-a spus: ,,Nu sepoate, eu am cunoscut-o. Era ca dumneata. O femeie frumoaså care fåceacålåtorii la Paris, care era nevasta - pretindea el - unui director dinTârgovi¿te ¿i foarte iubitå de prefectul ora¿ului. Råu face¡i cå n-o juca¡i.''

Din clipa aceea am început så må gândesc. Så construiesc personajulpe mine. M-am dus la Camil Petrescu ¿i i-am spus cå accept rolul. El s-auitat lung la mine ¿i atunci i-am spus cå mi-a prezentat-o cineva pe coanaZoi¡ica, cå acum o cunosc ¿i o iubesc. ªi l-am jucat ...

- A¿a v-a¡i apropiat de rol.- Cine a intervenit mai mult, apoi, dupå 10 ani, când a preluat piesa, a


- 192 -- 192 -- 192 -- 192 -- 192 -

fost Sicå Alexandrescu. A fost un succes splendid, o distribu¡ieextraordinarå: Finte¿teanu, Costel Bårbulescu, Nicky Atanasiu, Beligan,Birlic, Brancomir, Marcel Anghelescu în Ghi¡å, Antoniu în Cetå¡eanulturmentat, cu capul acela naiv, de copil beat, artistic jucat, pe acea u¿oarålegånare pe baston, cu un sughi¡ discret, cu o privire blândå ...

- Sicå Alexandrescu a contribuit la descifrarea rolurilor în Scrisoareapierdutå?

- Sicå ne-a cizelat, cum se cizeleazå un briliant, cuvânt cu cuvânt, gestcu gest, mi¿care cu mi¿care, privire cu privire, ore întregi nu ne låsa,spuneam aceea¿i replicå pânå o dåltuiam a¿a cum voia el. El le ¿tia bineaceste intona¡ii. Jucaserå înainte Maria Ciucurescu, Maria Filotti acest rolal meu. Aveam ¿i eu în ureche acele ondula¡ii fårå care nu se poate jucanici-o pieså de Caragiale. Dar Sicå le ¿tia la perfec¡iune ¿i el mi le-a dat.Frumos succes, a¿a cum s-a spus.

- În afarå de acest rol de referin¡å, a¿ spune, ce roluri din repertoriulromânesc, clasic ¿i contemporan a¡i mai jucat, pentru cå din câte ¿tiu a¡ijucat multe?

- Am jucat în Kiri¡escu, autorul lui Michel Angelo, un spectacol splen-did în care Storin a fåcut o crea¡ie desåvâr¿itå. Pe urmå, roluri în altepiese române¿ti ... foarte multe roluri ca så ajung la Apus de soare deDelavrancea.

- Unde a¡i jucat cu un alt <<monstru sacru>> al scenei române¿ti,George Calboreanu, care a fåcut o extraordinarå crea¡ie în acest rol?

- N-o så mai fie curând un ªtefan cel mare cum l-a fåcut Calboreanu.Avea un glas parcå era creat pentru acest rol. Avea måre¡ia lui, capul lui,gesturile lui. În scena încoronårii ridica sala în picioare. Eram lângå el înscenå ¿i må sim¡eam cå nu mai sunt alåturi de el ca partenerå ci caspectatoare ¿i îmi venea så aplaud. Am jucat de câteva sute de ori acestrol, alåturi de Calboreanu.

- Din multiplele roluri încredin¡ate apar¡inând marelui repertoriu uni-versal, ce a¡i jucat mai cu plåcere?

- Cu mare plåcere am jucat Troilus ¿i Cressida de Shakespeare, cuGeorge Vraca.

- Vraca a fost unul din partenerii dumneavoastrå prefera¡i cu care a¡ijucat multå vreme!

- Ani de zile. Nu-l preferam eu, ci ne preferau regizorii pe amândoi.Eram amândoi foarte frumo¿i, eram un cuplu pe care spectatorii îl admirau¿i veneau så-l vadå. {...}


- 193 -- 193 -- 193 -- 193 -- 193 -

- A¡i abordat tot repertoriul clasic: Shakespeare, Moliere ...?- Da. Moliere: am jucat în Avarul cu Finte¿teanu ¿i în Burghezul

gentilom cu Ion Sârbu tot în regia lui Soare Z. Soare.- Spre sfâr¿itul carierei, care au fost rolurile mai îndrågite?- Trei surori de Cehov cu Aura Buzescu, Maria Botta, Tan¡i Cocea,

Antoniu, Finte¿teanu ¿i Bål¡å¡eanu. Un spectacol de mare succes admiratchiar ¿i de colegii no¿tri sovietici de la Teatrul Mhat, precum ¿i de mareleregizor Zavadski. Spectacolul a fost pus în scenå de Mony Ghelerter.Apoi Dama cu camelii cu Mihai Popescu în Armand Duval ¿i cuCalboreanu în Duval-tatål. Dupå aceea, Au pres de ma blonde de Achard,montatå de Sicå Alexandrescu tot cu Mihai Popescu, Clody Bertola, ForyEtterle. Dupå aceea Euridice a lui Anouilh ...

- În regia lui Mihai Berechet.- Da. O pieså de mare succes. Mihai iubea piesa ¿i publicul a iubit-o

a¿a cum a pus-o el în scenå, foarte frumos. Apoi, Vizita båtrânei doamnede Durrenmatt, puså în scenå de Mony Ghelerter. ªi am încheiat-o cuApus de soare. A apus Calboreanu, am apus ¿i eu.

- Dar n-a fost un apus. Lumea nu v-a uitat. ªi acum, gândindu-må laaceastå uria¿å galerie de personaje pe care le-a¡i interpretat în aceastålungå ¿i frumoaså carierå, pe scena Na¡ionalului, dacå ar fi s-o lua¡i de laînceput, bineîn¡eles, cu experien¡a de acum ¿i cu entuziasmul debutului,ce a¡i alege?

- Tot teatrul!'' (Andrei Magheru, Secretul luminii din ochii ElvireiGodeanu, Almanah Tribuna/ Spectacol, 1986)

*****,, - Se vorbe¿te aståzi tot mai mult despre importan¡a regiei în realizarea

unui spectacol teatral. Care este pårerea dv. în aceastå privin¡å?- Importan¡a regizorului într-un spectacol de teatru este foarte mare.

De el depinde tot. Îmi voi aminti întotdeauna cu mare emo¡ie de piesaTrei surori de Cehov, unde eu am interpretat rolul Ma¿ei, Mimi Botta pecel al Irinei, iar Aura Buzescu pe cel al Olgåi. Regizorul Moni Ghelertera gåsit calea de a ne uni pe noi, actri¡e atât de diferite, într-o unicå respira¡ie,idealå realizårii performan¡ei artistice.

De Soare Z. Soare am mai vorbit. A fost, prin excelen¡å, regizorulmontårilor de fast, dar, în egalå måsurå, ¿i de bun gust. ªahighian eradesåvâr¿it în punerea în scenå a teatrului molieresc ¿i shakesperean. Înce-l prive¿te pe Sicå Alexandrescu, cuvintele de apreciere sunt de prisos.Råmâne în istoria teatrului românesc ca regizorul cel mai de seamå al


- 194 -- 194 -- 194 -- 194 -- 194 -

pieselor, dar ¿i al momentelor ¿i al schi¡elor lui Caragiale. Am jucat, deasemenea, ¿i în regia lui Mihai Berechet, la începutul carierei saleregizorale, regizor de talent, care ¿i în prezent då publicului românescspectacole valoroase. (Nicolae ºone, Elvira Godeanu: teatrul a fost via¡amea întreagå, Suplimentul literar-artistic Scânteia tineretului, nr. 19/ 14mai 1988)

***** ,, Eu am våzut-o prima oarå în acest rol (Zoe Trahanache) pe doamna

Filotti, care mi-era ¿i profesoarå, m-am dus ¿i am våzut-o. Mi-a plåcut ¿i... nu mi-a plåcut. Instinctiv. N-aveam pe atunci nici o pregåtire - ce puteam¿ti ca studentå în anul I la Conservator? Dar mi se pårea ni¡el <<preamult>> ceea ce fåcea doamna Filotti.

Pe Maria Ciucurescu n-am våzut-o, am våzut-o numai în Veta ¿i erafantasticå, era ruptå de acolo ¿i nimeni n-a mai putut så facå ¿i nu va maiputea face în ¡ara româneascå o Vetå cum a fåcut-o ea!

Dupå mine, coana Joi¡ica trebuie så aibå ¿i o oarecare feminitate,frumuse¡e. Nu ¿tiu cât era ea de <<politicå>>, dar era o pasionatå. Ea eraamorezatå pur ¿i simplu, ¿i din dragostea ei pentru Tipåtescu fåcea orice,fåcea ¿i politicå.

Cum am ajuns eu la rol?În 1939 aveam director la Na¡ional pe Camil Petrescu.Gica (Eugenia Zaharia) plecând din Teatrul Na¡ional, råmåsese <<loc

liber>> pentru rolul Zoe din Scrisoarea pierdutå. Caragiale trebuia neapåratså existe în repertoriu. ªi atunci, Camil Petrescu - cu care eram foarteprieteni - må cheamå în biroul lui ¿i îmi spune:

- ªtii ce-ai så joci în toamna asta? Pe Joi¡ica din Scrisoarea pierdutå!''ªi atunci eu am spus:- Niciodatå, Camil! Nu voi juca acest rol pentru nimic în lume! Îmi

pare råu cå mi l-ai propus ¿i cå putem så stricåm o prietenie pentru asta,dar refuz. Ai atâtea actri¡e în teatru, eu nu joc. Nu må våd în coana Joi¡ica!

ªi, într-adevår, nu må vedeam.Eu må gândeam atunci la o Damå cu camelii, la Ana Karenina, må

gândeam la cu totul altceva, må såturasem de cochetele mititele ¿iinsignifiante; de altfel, de asta ¿i aveam så plec, câ¡iva ani mai târziu, dinNa¡ional, pe Sårindar.

Amårâtå, mâhnitå, må pregåteam så ies din birou.- Så ¿tii c-am så te amendez!- Po¡i s-o faci! Nu-i nimic, anul are douåsprezece luni, n-am så iau


- 195 -- 195 -- 195 -- 195 -- 195 -

leafå, dar n-am så joc! Din teatru tot nu må po¡i da afarå.ªi m-a amendat. M-a amendat cu leafa pe o lunå.Plec la Constan¡a så-mi petrec vacan¡a, dar tot a¿a de mâhnitå pentru

cå vedeam cå n-am ce så joc la toamnå. Altå perspectivå d evreun rol nuaveam. Era greu, veneau piesele, se citeau, ce facem, cine joacå, se mairepezea una så ia un rol, se mai repezea alta ... ¿i te trezeai cå nu mai ai ceså joci. Îmi vedeam toatå vacan¡a stricatå din aceastå cauzå.

M-am urcat în tren. În compartiment, doi domni impozan¡i, intelectuali,discutau politicå. Fåceau, desigur, parte din grupåri opuse, fiindcå secontraziceau vehement. Aveam så aflu ulterior cå sunt fra¡ii Dumitriu,parlamentari cunoscu¡i în epocå sub porecla ,,fra¡ii Dovlecei'', din cauzafizicului lor ,,rotunjit''. La un moment dat, unul din ei må întreabå:

- Nu sunte¡i cumva domni¿oara Elvira Godeanu de la Teatrul Na¡ional?- Ba da.Din una în alta, intrând în vorbå, le povestesc de ce sunt amårâtå:- Închipui¡i-vå cå m-a chemat directorul ¿i prietenul meu, Camil Petrescu,

så-mi dea så joc - imagina¡i-vå ce? - pe Joi¡ica din Scrisoarea pierdutå!- ªi nu vre¡i så juca¡i?- Desigur cå nu, domnule, ce te mirå, ce ¿tii Dumneata ce-i aia Coana

Joi¡ica?- Sigur cå ¿tiu, fiindcå am cunoscut-o. Era ca dumneata!ªi a început så-mi povesteascå despre ea: era - zicea - so¡ia unui doc-

tor, director de spital din Târgovi¿te, femeie superbå, blondå, elegantå,cålåtorea la Paris ¿i toatå lumea era îndrågostitå de ea ... ªi ea era în amornebun cu prefectul - prefectul era chiar prefect - treabå despre care ¿tiatoatå lumea, în afarå de so¡ ...

Am <<våzut-o>> imediat.Toatå luna de vacan¡å am încercat s-o <<prind>>. Am recitit piesa ¿i

am început s-o iubesc. În loc de Dama cu camelii am început s-o visez peJoi¡ica.

Când m-am întors la Bucure¿ti m-am dus la direc¡ie ¿i am spus:- Camil, joc!Piesa a intrat în repeti¡ii.Au jucat Ulmeni - pe Trahanache, Critico - era Tipåtescu, frumos,

frumos, cam «istericos», Pella - Ca¡avencu, era extraordinar! Mor¡un îljuca pe Ghi¡å poli¡aiul, parcå era o reptilå, o apå care curge, un mic ¿arpecare se strecura pe sub u¿i. Era impresionant. Am jucat prima datå cuManu în Dandanache. Mie mi-a plåcut înså mai mult Beligan. Manu fåcea


- 196 -- 196 -- 196 -- 196 -- 196 -

prea caricatural totul, nu puteai så-l crezi cå poate sta vreodatå pe bancaunui parlament ...

Regia era a lui Vasile Enescu. Piesa s-a jucat pânå dupå råzboi, când aapårut Sicå ¿i a schimbat totul!

Premierei nu i s-a dat prea mare importan¡å. Pe atunci publicul nuvenea la Caragiale.

În schimb premiera lui Sicå a fost un triumf!Ultima pieså în care am jucat la Na¡ional a fost Norocul de Valjean - pe

vremea aceea era Carandino director. Må såturasem de roluri de cochete¿i feti¿cane, a¿a cå mi-am dat demisia intrând în combina¡ie cu A. PopMar¡ian, Maria Filotti ¿i Marietta Deculescu. Compania era nesubven¡ionatå¿i trebuia så-¿i câ¿tige banii din greu. În plus, lumea era traumatizatå,ie¿ea dintr-un råzboi, fiecare cåuta så-¿i revinå, så se refacå ¿i publiculuinu-i ardea prea mult de teatru. Fårå o pieså de succes, care så ¡inå toatåstagiunea, am fi dat faliment.

În 1945 am jucat, în prelucrarea lui Mircea ªtefånescu, Zaza (pe careo crease la Paris marea Rejane), cu Geo Barton, Talianu ¿i Birlic. A fostun succes imens.

Dar continua så må obsedeze Dama cu camelii. Era ¿i normal, toateactri¡ele doreau pe atunci så joace acest rol. Piesa înså mi se pårea cam«vechiturå», o våzusem la Paris.

Fiind foarte bunå prietenå cu Al. Kiri¡escu (jucasem, printre altele, înMichelangelo, unde l-am întâlnit pentru prima datå pe scenå, într-un rolde figura¡ie, pe viitorul mare actor Toma Caragiu), îi spun:

- Dandule, tu n-ai putea så «aranjezi» o Damå cu camelii, ca så iaså unspectacol bun? Eu am intrat în Companie cu doamna Filotti ¿i a¿ vrea såfac o Damå cu camelii ...

Dandu s-a gândit foarte serios la ce îi propusesem, n-avea pe atunci delucru ¿i mi-a råspuns:

- Da, accept, må apuc de treabå.A venit cu textul la mine în mai pu¡in de douå såptåmâni. Mi-a plåcut

foarte mult, mai ales cå avea un epilog foarte interesant, când ea, în final,începe så acuze societatea care o distrusese (Kiri¡escu <<politizase>>piesa).

L-am luat ca regizor pe Cruciatti, care murea, literalmente, de foamepe atunci.

Nu mai pusese de mult nimic în scenå. Noi ¡ineam mult la el, fåcusemîmpreunå ,,Femeia îndåråtnicå'' la Na¡ional, înainte de a pleca de acolo.


- 197 -- 197 -- 197 -- 197 -- 197 -

«E italian, se pricepe, o så ¿tie så facå Dama cu camelii». ªtia teatru!Angajându-l, îi dådeam astfel posibilitatea de a câ¿tiga un ban.

Dar nu-l aveam pe Armand Duval!Ne-am gândit la Costel Bårbulescu. Era cam «¡eapån» ¿i în rolul åsta

trebuia cåldurå, pasiune. Bårbulescu, oricât ar fi vorbit el pe scenå,råmânea rece.

«Oricine ar fi - am spus - aici trebuie un båiat cu suflet, fårå oarecarefarmec nu se poate, fårå seduc¡ie pe scenå nu se poate lucra!»

Bårbulescu nu era pentru rol. dar altul nu aveam. A¿a cå l-am angajat.La un moment dat, nu ¿tiu de unde, aflu cå Mihai Popescu vine spre

¡arå. Trebuia så påråseascå Viena, nu mai putea sta acolo, era român ¿ito¡i românii trebuiau så plece din Austria în acel moment.

Mihai avea pe atunci o reputa¡ie splendidå, era gata så ob¡inå un anga-jament la Burgtheater dar, de¿i era cåsåtorit cu o vienezå, actri¡å ¿i ea, atrebuit så se supunå.

ªtirea revenirii lui o aflasem în timpul unei repeti¡ii cu Sicå. Mi-amspus imediat:

- Trebuie så pun eu mâna pe el, altfel îl ia Sicå! Trebuie så aflu exactcând vine Mihai ¿i så merg direct la garå!

L-am a¿teptat cu contractul în mânå. Abia mi-a prezentat-o pe so¡ialui, cå l-am rugat så lase bagajele deoparte ca så-i spun douå vorbe:

- Mihai, uite de ce am venit: Am fåcut o Companie, am nevoie de unArmand Duval, jucåm Dama cu camelii. Numai pe tine te vreau! E¿tiplåtit cu cât vrei, uite aici, iscåle¿te contractul.

L-a semnat pe peronul Gårii de Nord!Lui Sicå nu-i spusesem, evident, nimic. Când a aflat cå i l-am «suflat»

pe Mihai, a tunat ¿i a fulgerat, spunând la toatå lumea:- Uite ce a fåcut ¿mechera asta! L-a luat pe Mihai Popescu! Cum de i-a

dat în gând så se ducå tocmai la garå!Dar ce så facem cu Bårbulescu? Cine så îndråzneascå så-i spunå cå a

venit Mihai Popescu ¿i cå va juca el în rolul lui Armand? Era penibil, maiales cå era atât de fericit cå fusese ales! În fine, a înghi¡it vestea proastå ¿ia acceptat situa¡ia, cu condi¡ia s-o angajåm în Companie pe so¡ia lui, peMatilda. Pânå la urmå avea så joace ¿i el un rol, în scena «licita¡iei».

Au început repeti¡iile ¿i cam într-o lunå ¿i jumåtate (eram zori¡i, aveamnevoie de bani) am scos spectacolul.

Adusesem de acaså un ceas splendid de ¿emineu ¿i ni¿te scaune stil,pentru a realiza atmosfera de epocå. Toate costumele din pieså aici le-am


- 198 -- 198 -- 198 -- 198 -- 198 -

croit, am chemat-o în caså pe Madam Scâr¡an, eu am ales materialele,modelele, fårå nici un scenograf. Cruciatti nu s-a amestecat nici el.

Succesul a fost frumos. Era pråpåd de lume!Din capul Sårindarului se auzea vocea lui Mihai strigând Marguerite!

Marguerite! în finalul piesei, când ea moare. Bårbatul meu, care venea såmå ia de la spectacol, avea întotdeauna lacrimi în ochi, emo¡ionat deacest strigåt nemaipomenit de impresionant al lui Mihai Popescu, când eaîi moare în bra¡e. Marguerite! ... Marguerite! ..." (Adriana Popescu,Povestea Elvirei Godeanu, Spectator cu umor/ Supliment al foii-program,,Spectator'' a Teatrului Mic, 1987}

*****,, - Care este rolul de suflet pe care crede¡i cå l-a¡i dus cât mai aproape

de perfec¡iune?- ,,Dama cu camelii'', avându-l ca partener pe neuitatul Mihai Popescu.- Eu credeam cå la Zoe ¡ine¡i cel mai mult!- Nu! Voi reveni la Zoe, pentru cå e un capitol special din via¡a mea de

actri¡å. Nu pot så nu-mi reamintesc ¿i spectacolul ,,Aimee", cu GeorgeVraca, Mar¡ian ¿i Finte¿teanu, un uria¿ succes. Apoi ,,Ion Anapoda", "CasaHervey", "Troylus ¿i Cressida", "Bolnavul închipuit", "Euridice", "Casainimilor sfårâmate", "Apus de soare" ... Ce ani minuna¡i, când nu tråiamdecât în ¿i prin teatru!

Nu-mi trebuia nici-o petrecere, nu intram în restaurante, nu sim¡eamnevoia så fac altceva. Eram în întregime cuceritå de subiectele de pescenå, nu aveam nevoie decât de prietenii mei arti¿ti. {...}

- Creând-o pe Zoe, într-a doua montare a Na¡ionalului, sub bagheta luiSicå Alexandrescu, cu glorioasa echipå C. Bårbulescu, I. Finte¿teanu, Al.Giugaru, N. Atanasiu, C. Antoniu, R. Beligan, cât a fost de la dumnea-voastrå, cât a fost de la Sicå Alexandrescu?

- Cine mai ¿tie! Oricum, Sicå venea pregåtit dinainte cu totul, nu låsaloc pentru nici-o improviza¡ie. Ståtea cu un bå¡ în mânå ¿i dirija, lucrândfiecare sunet, îndrumându-ne fiecare pas, pânå când rolul ie¿ea ca unbriliant ¿lefuit. A muncit mult cu noi, iar noi l-am urmat cu încredere,pentru cå îi recuno¿team imensul talent. Sicå a accentuat latura politicå apiesei, a subliniat marasmul moral, lipsa de principii a ,,catinda¡ilor''.

- Î¿i schimba ideile, modifica ceva pe parcurs?- Nu exista a¿a ceva. Noi am repetat scrisoarea doar o lunå, pentru cå

era un mare gol în repertoriul teatrului. Orice pas înainte sau înapoi ne-arfi dat peste cap. ªi-apoi nu era Sicå persoana care så se decidå în repeti¡ie.


- 199 -- 199 -- 199 -- 199 -- 199 -

Costache Antoniu, cetå¡eanul turmentat, era formidabil în fiecare repeti¡ie.Atât de perfect, încât må dådeam la o parte cu silå, de parcå chiar ar fimirosit a rachiu. Nu odatå mi-a venit så-l a¿ez pe scaun, de teamå så nucadå. Nu odatå am uitat cå joacå rolul de be¡iv. Am jucat cu såli arhipline.

- For¡a bucuriei!- ªi a lucrului împlinit cu toate darurile fiin¡ei omene¿ti." (Carmen

Dumitrescu, Elvira Godeanu: 85 de ani/ Replici pe scena vie¡ii, AlmanahFlacåra, 1989}

*****,, - Care a fost cel mai îndrågit rol din carierå?- Nu m-a¿ putea opri la un rol. Mi-au fost dragi nu unul, ci tare multe.

Am îndrågit-o pe Margueritte din ,,Dama cu camelii" ca ¿i rolul din fru-moasa pieså bulevardierå ,,Zaza" sau pe cel din ,,Tovarå¿ii" lui Deval, încare am jucat cu Iancovescu ¿i Timicå.

Cum a¿ putea, te întreb eu acum, så nu iubesc acest rol în care m-amlansat în anii '31-'32, dacå la Na¡ional, unde nu eram încå societar, luampe atunci 3000 de lei pe lunå, iar acest spectacol, acest rol, îmi aducea3000 de lei pe searå?!

Mi-am iubit grozav rolul din ,,Casa Hervey", în care i-am avut parteneripe Vraca ¿i pe Marioara Voiculescu, cum aceea¿i dragoste mi-au stârnitpersonajele pe care le-am întruchipat în ,,Troylus ¿i Cressida" a lui Shakes-peare, în ,,Casa visurilor sfårâmate" a lui Shaw, în ,,Omul ¿i masca" a luiMarlowe. Nu se poate så ai mai mul¡i copii ¿i så spui cå iube¿ti numai peunul. Eu am jucat personajele iubindu-le, ¿i, poate cå ¿tii, am jucat înmulte piese, vreau så spun în multe piese bine scrise, remarcabile, devaloare.

N-am så-¡i mårturisesc aici toate iubirile, nici n-a¿ putea, dar mai noteazå,din teatrul românesc, piesele lui Eftimiu, ale lui Kiri¡escu, în ,,Michelan-gelo", am jucat cu Storin, în ,,Gai¡ele" sau ,,Cuib de viespi", cum s-achemat la început, cu Lucia ¿i Tony Bulandra, cu Maximilian. Apoi, peJoi¡ica lui Caragiale cum a¿ putea så n-o a¿ez aici, lângå inimå. N-amvrut s-o accept, la început, când mi-a oferit-o Camil Petrescu, eram dispusåså suport orice pedeapså, dar dupå ce ni¿te oameni întâlni¡i întâmplåtorîntr-un tren m-au convins c-a¿ fi întruchiparea cunoscutei eroine din ,,Scri-soarea pierdutå", ne-am apropiat pentru totdeauna. Am jucat-o mai întâiîn regia lui Vasile Enescu, apoi în cea a lui Sicå Alexandrescu, care i-a datalt ritm. Am jucat-o pe Joi¡ica de cel pu¡in 500 de ori. Mai scrie ¿i ,,Treisurori" a lui Cehov, în care am jucat cu Bål¡å¡eanu, Antoniu, Beligan,


- 200 -- 200 -- 200 -- 200 -- 200 -

Finte¿teanu, Aura Buzescu, Mimi Botta, mai scrie ,,Lângå draga mea" încare i-am avut parteneri pe Mihai Popescu ¿i Clody Bertola, o, dar preamulte ar trebui så scrii fiindcå eu, cum ¡i-am spus, mi-am iubit fiecare rol,fiecare personaj cåruia a trebuit så-i dau via¡å. Ba nu, aflå cå am avut ¿iun rol pe care nu l-am putut iubi. Era într-o pieså ruseascå, pare-mi-se, încare trebuia så apar cu opinci în picioare. N-a mers, nu m-a crezut nimeni,personajul nu s-a lipit de mine. {...}

- Cel mai interesant om pe care l-a¡i cunoscut?- Dacå-¡i în¿ir doar câteva nume, de exemplu pe cel al marelui actor

care a fost Nicolae Bål¡å¡eanu, cu care am jucat de atâtea ori ¿i pe caredacå-l vedeai ca Hagi Tudose sau ca Vronski în ,,Anna Karenina", sau caVer¿inin în ,,Trei surori", nu-¡i venea så crezi cå e acela¿i artist; sau pe allui George Vraca, cu vocea lui de violoncel pe care n-am putut-o auzinicåieri, în vreunul din teatrele lumii pe care le-am cunoscut; sau pe cel allui Mihai Popescu, acest mare talent, în¡elegi cå am cunoscut mul¡i oameniinegalabili." (Nicolae Arsenie, art. cit.)

O carierå artisticå de dimensiunea celei a Elvirei Godeanu a cunoscutnu doar glorie, triumf, strålucire, ci ¿i cåderi ¿i deziluzii. Actri¡a le tråie¿te¿i le acceptå pe toate, convinså fiind cå în via¡å conteazå doar adevåruldespre tine ¿i despre ceilal¡i.

A cunoscut, a¿adar, insuccese:,,- A¡i fost, cum se spune, o råsfå¡atå a publicului ¿i a presei. Acum,

dupå atâta amar de vreme, pune¡i mâna pe inimå ¿i mårturisi¡i-mi: n-a¡iavut chiar nici o cådere?

- Publicul m-a iubit ¿i-l mai iubesc. Observa¡i consecutio temporum?Presa m-a låudat (în general), m-a nedreptå¡it cu råutate (uneori, dar amuitat), am avut cåderi. Prima a fost în D'ale Carnavalului în viziunea luiSoare (¿i zeii gre¿esc!), care î¿i dorea «un spectacol ce n-a mai våzutRomânia!» În distribu¡ie: Vraca, Marieta Sadova, Elvira Godeanu ¿i al¡ii.Bietul Vraca n-a vrut så accepte rolul cu toate cå era convins cå e în stareså facå sala så râdå. Sunt om de dramå, zicea el. Spectacolul era conceputca un music-hall. Peste toate, Vraca, în ciuda minunatei sale voci, nu eraîn stare så scoatå o notå. A fost o cådere de zile mari.

- Ce-mi fåcu¿i, Soare? - striga Vraca în culise. Unde-i succesul? M-aicompromis! Cine mai vine acum la Vraca?

- Actor total! - striga Soare.- Total, total, urla Vraca, dar nu cu orice pre¡.Al patrulea spectacol n-a mai avut loc dar ¿i Vraca s-a lecuit de comedie.


- 201 -- 201 -- 201 -- 201 -- 201 -

A doua cådere am cunoscut-o în piesa lui Al. Kiri¡escu, Cuib de viespicare se juca în compania Bulandra. Eram Vanda, o vampå decåzutå peCoasta de Azur, venitå în ¡arå cu ifose, în cåutare de victime. Partener,marele Tony Bulandra. Pe vremea aceea eu nu ¿tiam ce înseamnå o aven-turå, ¿i dintr-odatå iatå-må vampå. Trebuia så fiu o muiere ¿i eram ocopili¡å. Mare cådere! Mai târziu, cu titlul Gai¡ele, piesa a fåcut succes laNa¡ional datoritå Soniei Cluceru, Marioarei Zimniceanu ¿i lui NicolaeBål¡å¡eanu." (Dan Bârlådeanu, art. cit.)

- nedistribuirea în roluri pe care le îndrågea:,, - A¡i råmas cu vreun of? Existå ceva ce a¡i fi vrut så juca¡i ¿i, dintr-un

motiv sau altul, nu s-a împlinit?- Tot ce am jucat mi-a plåcut, dar este un mic ghimpe. Tare a¿ fi vrut så

fiu interpreta mo¿ieresei din Livada cu vi¿ini de Cehov. Am «uitat» moti-vele pentru care n-am jucat acest splendid rol. De aceea când am våzut-o,la Teatrul Nottara, pe Lucia Mure¿an, frumoaså ¿i perfectå, în rolul pecare l-am visat, a fost o searå ¿i mai plåcutå." (Carmen Dumitrescu, ElviraGodeanu - Totul în via¡a mea a fost la locul lui, Flacåra, nr. 20/ 19 mai1989)

- pensionarea la o vârstå nedreaptå:,,{...} Dar mai este ¿i pensionarea, un alt moment neplåcut. A fost

crâncen. Ne-a chemat pe scenå, nu ni se spusese motivul, eram toatevârfurile Na¡ionalului, Aura Buzescu, Finte¿teanu, Antoniu, eu, Tan¡iCocea, Maria Botta, Marieta Anca. Directorul de-atunci a venit cu o mânåde plicuri ¿i ni le-a împår¡it, câte unul la fiecare. «Îmi pare råu, ne vomdespår¡i. În plicuri ave¡i în¿tiin¡årile de pensionare», atât a zis, evitând såne priveascå chiar. Ne-a låsat acolo, pe scenå, ¿oca¡i. Eu am intrat directîn spital la Bruckner, de¿i eram, ca ¿i ceilal¡i, în plinå sånåtate.

Am fost rechema¡i, ¿i eu, ¿i Birlic, ¿i Calboreanu, ¿i al¡ii la redeschidereaTeatrului Na¡ional, dar jignirea aceea nu s-a putut ¿terge." (Nicolae Arsenie,art. cit.)

Câ¡iva ani mai târziu - ¿i e vorba aici nu doar de mentalitate, ci maicurând de recunoa¿terea rolului social imens pe care îl are un actor înemanciparea unei societå¡i normale - aflatå la Paris, actri¡a ,,pensionarå"(doar o minte bolnavå e în stare så conceapå cå un artist poate ie¿i lapensie vreodatå) se întâlne¿te cu ,,cealaltå Elvirå", Popescu. Evenimentuleste descris într-o scrisoare adresatå so¡ului, lui Emil Prager, la 29 sept.1971:

,,Suzanne avea o invita¡ie la piesa lui Feydeau, care se joacå la teatrul


- 202 -- 202 -- 202 -- 202 -- 202 -

Elvirei Popescu - fårå ea - cu Pierre Mondy - cu haz cam obosit ¿i SophieDesmarets - prea seducåtoare pentru burlescul lui Feydeau. A¿a cå s-arâs cam pu¡in pentru cât ar fi trebuit så fie. Poate prin rodaj, actorii sågåseascå comicul necesar.

Am fost la Elvira care era acolo. A fost teribil de drågu¡å, am stat devorbå cu dânsa aproape o orå. Nu må mai låsa så plec. Voia så må convingånu cumva så nu mai joc. M-a gåsit prea tânårå pentru pensie. Mi-a propusM-a gåsit prea tânårå pentru pensie. Mi-a propusM-a gåsit prea tânårå pentru pensie. Mi-a propusM-a gåsit prea tânårå pentru pensie. Mi-a propusM-a gåsit prea tânårå pentru pensie. Mi-a propusså vin la ea în teatru, cå-mi gåse¿te un rol în piesa pe care o va juca.så vin la ea în teatru, cå-mi gåse¿te un rol în piesa pe care o va juca.så vin la ea în teatru, cå-mi gåse¿te un rol în piesa pe care o va juca.så vin la ea în teatru, cå-mi gåse¿te un rol în piesa pe care o va juca.så vin la ea în teatru, cå-mi gåse¿te un rol în piesa pe care o va juca.Deci, vezi cå s-ar putea så mai fac la Paris ceea ce nu se mai poate laDeci, vezi cå s-ar putea så mai fac la Paris ceea ce nu se mai poate laDeci, vezi cå s-ar putea så mai fac la Paris ceea ce nu se mai poate laDeci, vezi cå s-ar putea så mai fac la Paris ceea ce nu se mai poate laDeci, vezi cå s-ar putea så mai fac la Paris ceea ce nu se mai poate lamineminemineminemine (subl. n.)

{...} Cred cå nu va fi ,,Puricele la ureche'', cu toate cå piesa e tot atâtde bine scriså ... Desigur cå ea trebuie så intre cu o pieså în repeti¡ie. Mi-aspus cå întâi må va invita la un dejun."

- înlocuirea sa într-un rol definitoriu al carierei de o colegå protejatåde mai marii timpului, ¿i asta în chiar momentul în care se organizase unturneu în Fran¡a:

,,O, ¿i a mai fost un moment neplåcut, dureros, Scrisoarea pierdutåtrebuia så plece la Paris. Eu jucam piesa aceasta de ani ¿i ani. ªi iatå, dupåo zi în care am fåcut trei repeti¡ii cu Sicå ca så strângem spectacolul,francezii nesuportând mai mult de o orå ¿i jumåtate, dupå o astfel de zi,am fost chematå la minister ¿i anun¡atå cå eu nu pot pleca la Paris. De ce?Nu mi s-a råspuns decât cå a¿a-s dispozi¡iile. Abia la plecarea trenului,când eu am råmas pe peron, am aflat cå una din colege cu mare protec¡ieînvå¡a de douå luni rolul meu. În¡elege¡i durerea. Dupå ce s-a întors, Sicån-a mai låsat-o så joace, a dat-o jos de pe scenå." (Nicolae Arsenie, art.cit.)

*****Sintetizând, în cele cinci decenii închinate teatrului, Elvira Godeanu:- a jucat în capodopere ale unor mari dramaturgi ai lumii: Moliere,

Oscar Wilde, Calderon, Shakespeare, Otto Ernst, H. Ibsen, G. Hauptmann,Bernard Shaw, Lope de Vega, N. Ostrovski, Tolstoi, Leonid Leonov,Beaumarchaise, Gogol, Cehov, Anouilh, Durrenmatt, dupå cum î¿i punetalentul în slujba dramaturgiei na¡ionale, reprezentate la vârf în acel mo-ment de Al. Kiri¡escu, Nicolae Iorga, Victor Eftimiu, Caragiale, B. P.Hasdeu, Liviu Rebreanu, Tudor Mu¿atescu, Duiliu Zamfirescu, LucianBlaga, Mihail Sorbul, Camil Petrescu, B. ªt. Delavrancea, Horia Lovinescu;

- a lucrat cu o serie de regizori de profesie, dar ¿i sub bagheta unor


- 203 -- 203 -- 203 -- 203 -- 203 -

colegi actori: Mihai Fotino, Jean Mihail, Martin Berger, Soare V. Soare,V. Enescu, I. ªahighian, George Vraca, I. Iancovescu, Paul Gusti, VictorDumitrescu-Bumbe¿ti (fiul gorjeanului Gh. Dumitrescu-Bumbe¿ti), I.Talianu, De Cruciatti, Sicå Alexandrescu, Moni Ghelerter, Mihai Zirra,Al. Fin¡i, Marieta Sadova, M. Berechet, Vlad Mugur, Horia Popescu;

- a avut ca partener de scenå istoria teatrului românesc din secolul XX:Agatha Bârsescu, Petre Sturdza, Tantzi Cocea, G. Timicå, Victor Anto-nescu, V. Valentineanu, N. Bål¡å¡eanu, Toni Bulandra, Ion Talianu, Mari-oara Zimniceanu, Ion Manolescu, Marioara Voiculescu, Agepsina Macri,George Calboreanu, N. Brancomir, Maria Filotti, C. Nottara, Maria Filotti,Pop Mar¡ian, Sonia Cruceru, I. Brezeanu, Ion Manu, Marietta Anca,Romald Bulfinski, Ion Finte¿teanu, Nicku Atanasiu, Ion Ulmeni, MarietaSadova, Ion Cazaban, Gh. Ciprian, Gr. Manolescu, N. Soreanu, LuluCruceanu, Costache Antoniu, Eugenia Zaharia, Emil Botta, Cella Dima,Aura Buzescu, Maria Botta, Marietta Deculescu, Toma Dimitriu, MadelaineAndronescu (fiica lui Lulu Cruceanu), Gr. Vasiliu Birlic, Geo Barton, MihaiPopescu, Fory Eterle, Clody Bertola, Ion Giugaru, Marcel Anghelescu,Radu Beligan, Marcela Rusu, Irina Råchi¡eanu, Matei Alexandru, CristeaAvram, Florin Piersic, Emanoil Petru¡, Ilinca Tomoroveanu, Gh. Cozorici,Mi¿u Fotino;

- a cunoscut personalitå¡i fascinante ale culturii române¿ti, la loc decinste în confesiunile actri¡ei råmânând întâlnirile cu Lucian Blaga, LiviuRebreanu, Camil Petrescu, Iorga, Brâncu¿i, Zaharia Stancu, ElviraPopescu, Lucia Sturdza-Bulandra ¿. a., ¿. a.;

- a iubit lectura - miile de cår¡i din biblioteca personalå fiind mårturie,¿i a înnobilat casa cu tablouri semnate de Luchian (1), Grigorescu (2),Andreescu (1), Palade (1), Sirato (1), Iser (2), Tonitza (1), Ghimpa¡i (1),ªtefan Popescu (1), Verona (2), Grand Wood (1), cu mobilå stil ¿i obiectede artå (cf. Listei de inventar a bunurilor susceptibile så facå parte dinpatrimoniul cultural na¡ional, anexa 2, evid. 1371/ 3 ian. 1985, docu-ment aflat în arhiva teatrului din Tg-Jiu);

- i s-au fåcut zeci de mii de fotografii, i-au fost pictate tråsåturile (StelianPopescu Ghimpa¡i, portret) ¿i sculptat chipul (Mili¡a Påtra¿cu, bust, MuzeulTNB; a.n., bust, holul Teatrului din Tg-Jiu);

- a fost distinså cu: Medalia ,,Meritul Cultural" clasa I, de cåtre RegeleMihai I (Decret nr. 249/ 1. 02. 1943); Ordinul Muncii, clasa a II-a, pentrumunca depuså cu ocazia ,,Centenarului Caragiale" (Decret al PrezidiuluiMarii Adunåri Na¡ionale a Republicii Populare Române/ 19 aprilie 1952);


- 204 -- 204 -- 204 -- 204 -- 204 -

Premiul de Stat al Republicii Populare Române, clasa I, conferit prinDecrete ale Marii Adunåri Na¡ionale, pentru contribu¡ia la realizarea spec-tacolelor ,,Trei surori" de A. Cehov (24 noiembrie 1952) ¿i ,,O scrisoarepierdutå" de I. L. Caragiale (25 iulie 1954); Titlul de Artist Emerit alRepublicii Populare Române (Decret nr. 578/ 1956 al Prezidiului MariiAdunåri Na¡ionale);

- a fost, cu adevårat, un om. ªi pentru cå o carierå artisticå înseamnå opinii de specialitate, vom

låsa o parte dintre cronicile timpului så vorbeascå în numele actri¡ei:

*****,,{...} aplauzele la scena deschiså au dovedit cå este vorba de un frumos

talent de comedie." (Camil Petrescu, Care dintre ele? de Anton Bibescu/1930)

*****,,Elvira Godeanu ... vedetå ¿i star. {...} Bucure¿tii au adoptat o mare

favoritå." (Al. Kiri¡escu, 1930)*****

,,Elvira Godeanu ... încântåtoare prin ochi, prin fragilitatea ei blondå."(Tudor ªoimaru, 1930)

*****,,Una dintre cele mai bune actri¡e ale Na¡ionalului în ultimii ani." (Camil

Petrescu, O noapte furtunoaså de I. L. Caragiale, 1931)*****

,, ... o juste¡e de ton, o lipså de inten¡ie de ¿arjå, o vervå finå, fåråpereche la Na¡ional." (Camil Petrescu, ªapte gâ¿te potcovite de ClaudiaMilian, 1931)

*****,, ... este, prin fizic ¿i talent, steaua dupå care aleargå {...} Cei trei crai

de la råsårit ai lui B. P. Ha¿deu." (Mircea Grigorescu, Trei crai de laråsårit de B. P. Ha¿deu, 1932)

*****,,O vivacitate rarå, un joc cald, voluptos, o preciziune de vedetå." (Camil

Petrescu, Judecåtorul din Zalameea de Calderon, 1932)*****

,, ... a ¿tiut cu ingenuå virtuozitate ¿i cu necåutatå seduc¡ie så deafiecårui rol un con¡inut propriu de tulburare ¿i iste¡ime feciorelnicå." (DemTeodorescu, Judecåtorul din Zalameea, 1932)


- 205 -- 205 -- 205 -- 205 -- 205 -

*****,,Frumuse¡ea este o axiomå a emotivitå¡ii: tråie¿te prin ea înså¿i atât de

integral încât în prezen¡a sa te po¡i dispensa de restul lumii, ¿i interziceorice analizå ¿i orice sustragere de sub ac¡iunea ei tutelarå.

Frumuse¡ea e o afirma¡ie a vie¡ii, iar via¡a nu are nevoie de justificåri...... Elvira Godeanu este de fapt o cumulardå. Ea e de douå ori frumoaså,

deoarece talentul este ¿i el tot frumuse¡e. Or, catå så prinzi în vorbe atâteacalitå¡i! O, dacå i-a¿ decoperi un viciu cât de mic, atunci lucrurile s-arschimba! Dar lucrurile devin ¿i mai dificile când ¿tiu prea bine cå ElviraGodeanu nu s-a låudat niciodatå nici cu frumuse¡ea, nici cu talentul.

Singurul lucru pe care ¿i l-a îngåduit, fiind mai mult decât obligatå, afost acela de a-¿i face frumuse¡ea cât mai talentatå ¿i talentul cât maifrumos." (Petre Manoliu - 1932)

***** ,,Frumoaså de tot apari¡ia d-rei Elvira Godeanu, în Doamna de Marsan,

nu numai pentru cea mai frumoaså plasticå femeninå din teatrul nostru,dar ¿i pentru un joc de distinc¡ie ¿i elegan¡å. Asearå, apoi, am auzit eu cefrumoaså voce are fata asta!" (D. P., Cronica dramaticå/ Teatrul Na¡ional:Benito Mussolini ¿i Giovacchino Forzano: : : : : Napoleon/ Calendarul, nr. 525,15 noiembrie 1933)

*****,,D-ra Elvira Godeanu - amuzant slu¡itå în rolul ,,idolului", - ¿i-a dovedit

pitoresc facultå¡ile de transformare ¿i agilitatea de metamorfozå." (IonDimitrescu, Ion Anapoda de G. M. Zamfirescu - 1934, apud Ion Mocioi,Elvira Godeanu - reginå a scenei române¿ti, Editura Spicon, Tg-Jiu, 2002)

*****" {...} da, e pe scenå o adevåratå duceså. {...} excelentå creatoare de

roluri." (V. I. Popa, Tovarå¿i de Jacques Deval, 1934; apud Alecu Popovici,int. cit., pg. 33)

*****"{...} excelentå creatoare de tipuri." (Mircea ªtefånescu, 1934, apud

Alecu Popovici, int. cit.)*****

"{...} partenerå minunatå, duioaså, discretå în frumuse¡ea-itriumfåtoare." (Sandu Eliad, apud Alecu Popovici, int. cit.)

*****"{...} într-un rol foarte scurt, a jucat cu o rarå bogå¡ie de nuan¡e ¿i cu

mult antren." (Camil Petrescu, Când vi¡a tânårå înflore¿te de Bjornstyene


- 206 -- 206 -- 206 -- 206 -- 206 -

Bjornson, 1935; apud Alecu Popovici, int. cit., pg. 33) * * * * *

"{...} Apari¡ie de pastel creionat de Lawrence." (Ion Anestin, 1936,apud Alecu Popovici, int. cit.)

*****"{...} comedia Cobaiul s-a bucurat de o bunå interpretare în fruntea

cåreia se situeazå d-an Elvira Godeanu care a avut tot temperamentulnecesar caracterizårei Taniei ..." (Ion Anestin, Premiere/ ,,Cobaiul'', come-die în 3 acte, de d. Th. Scor¡escu/ Vremea/ 31 martie 1938)

***** ,,Interpre¡i de talent în frunte cu d-ra Elvira Godeanu, care a interpretat

rolul dificil al Taniei cu o excelentå caracterizare a sentimentelor ce ståpâ-nesc pe fosta dansatoare chematå o clipå la via¡å la care nu vrea så mairenun¡e. Crea¡ia d-rei Godeanu a fost råsplåtitå cu aplauze cålduroase."(ALBION, Na¡iunea/ 31 mai 1938, Cronica teatralå/ ,,Cobaiul'' de d. Th.Scor¡escu)

***** ,,În schimb d-ra Elvira Godeanu, care ¿i-a «a¿ezat» în sfâr¿it glasul, a

gåsit în rolul Taniei foarte bune accente ¿i o valorificare a mijloacelorsale. este singurul succes real al spectacolului." (Ion I. Cantacuzino, Româ-nul/ 4 octombrie 1938, Cronica dramaticå/ Studio Teatrul Na¡ional; ,,Co-baiul'', pieså în 3 acte de Th. Scor¡escu)

*****,,D-ra Elvira Godeanu a întruchipat o Lotte încântåtoare: duioaså, naivå

la început, evoluiazå acu admirabilå gra¡ie pânå la adânca în¡elegere ce-oaratå lui Wether cu cât se întunecå treptat conflictul dintre sufletele lor."(Marg. Miller-Verghy, Suferin¡ele tânårului Werther/ Cronica, oct. 1938)

*****,,D-na Elvira Godeanu în rolul Elenei a avut momente excelente. A

aråtat înså în unele pasagii cå nu este deprinså încå cu tragedia." (Gh.Neni¿ior, Via¡a teatralå/ ,,Atrizii'' de Victor Eftimiu la Teatrul Na¡ional,Adevårul literar ¿i artistic/ 5 februarie 1939)

*****,,Rolul Lilianei a fost sus¡inut de d-¿oara Elvira Godeanu, care a avut

de învins dificultå¡ile inerente unei partide bazate pe contrastul de situa¡ie¿i pe o luptå de domina¡ie între douå rivale ce se înfruntå pe un teatru deopera¡iuni periculos.

D-¿oara Elvira Godeanu a personificat tipul fetei elegante, voluntare


- 207 -- 207 -- 207 -- 207 -- 207 -

¿i sportive, fårå nici o notå exageratå ¿i jocul såu a fost expresiv ¿imåsurat." (Romicus, Cronica dramaticå/ Teatrul Na¡ional - ,,DuducaSevasti¡a'', comedie în 3 acte, de d. Ion Sân Giorgiu, 1939)

*****,,D-¿oara Elvira Godeanu, care, în rolul fetei sportive, a adus, pe lângå

tinere¡e, farmec ¿i frumuse¡e, un excep¡ional dar de a se mlådia, nu numaipe jocul propriilor ei iluzii, sus¡inute cu convingere ¿i temperament, dar¿i pe jocul de iluzii al celorlal¡i, ceeace era mai greu; tocmai de aceea,socotim cå d-ra Elvira Godeanu a înregistrat un frumos succes, fiindcå,provocatoare a conflictului ¿i hotårâtoare a desnodåmântului, pe tactuljocului domniei sale s'a sprijinit echilibrul întregei ac¡iuni." (Mircea ªte-fånescu, Premierele/ Teatrul Na¡ional/ Duduca Sevasti¡a, comedie în 3acte, de Ion Sân Giorgiu, 1939)

***** ,,Frumoaså ¿i convingåtoare, atât cât permitea osatura rolului, d-ra

Elvira Godeanu a interpretat cu sinceritate pe fiicå ...'' (Ion Anestin, TeatrulNa¡ional: ,,Duduca Sevasti¡a'', Comedie în 3 acte de d. Ion Sân-Giorgiu,Timpul, 11 martie 1939)

*****,,D-ra Elvira Godeanu este, ca întotdeauna, cuceritoare, plinå de nerv

¿i variatå în jocul ei ...'' (*** ,,Duduca Sevasti¡a'', 20 martie 1939) * * * * *

''Doamnei Elvira Godeanu îi facem omagiul de a nu o confunda înaceastå lume de frumuse¡i cu suflete uscate. În scurta dar frumoasa eicarierå de pânå acum - o carierå încå la început dar påtrunså de orespectuoaså ¿i timidå grijå de a se prezenta în fa¡a publicului nu numaicu atributul frumuse¡ii, dar ¿i cu râvna aceasta de a o justifica pe scenå.

Cu fiecare rol nou, râvna aceasta a dat roade. Progresele artistei s-auapropiat tot mai mult de frumuse¡ea femeii. Aståzi, personalitatea doamneiElvira Godeanu, armonizatå pe deplin, o justificå în fruntea genera¡ieitinere, îndreptå¡ind cele mai frumoase nådejdi de viitor." (Reporter, O zidin via¡a unei artiste: Elvira Godeanu, Comedia, 23 aprilie 1939)

* * * * *,,Gândul bun al domnului Camil Petrescu råmâne, chiar dacå încercarea

nu a înscris o izbândå. Biruin¡a ce se cerea noilo interpre¡i are în primrând puternica piedicå a amintirii echipei trecute ...

Echipa de asearå î¿i va gåsi pre¡uitorii entuzia¿ti peste câ¡iva ani, cândnoile genera¡ii de spectatori vor opune tinerilor actori contemporani cu


- 208 -- 208 -- 208 -- 208 -- 208 -

ele båtrâna falangå a celor ce azi debuteazå în fresca lui Ion Luca.Pentru a înfrânge aceastå piedicå s-ar fi cerut interpre¡ilor de azi daruri

cu totul excep¡ionale, ceea ce nu a fost cazul. În afara d-lui A. Pop Mar¡ian,care a trasat un excelent Tipåtescu, a d-lui Marius în Agami¡å, a d-luiUlmeni în Trahanache, Balaban în Farfuridi ¿i d-nei Elvira Godeanu înZoe, restul interpre¡ilor au fost mult sub roluri, fie din lipsa sufletului,fizicului, sau ceiace e mai grav în¡elegerii personajului." (Ion Anestin, Oscrisoare pierdutå, Timpul/ 4 octombrie 1939)

***** ,,De pe acum så observåm cå cel pu¡in trei din noii interpre¡i încerca¡i

de d-l Camil Petrescu ni se par inexpropiabili: d-na Elvira Godeanu, d-lPop-Mar¡ian ¿i d-l Ulmeni. Avem o coanå Zoi¡icå, un Tipåtescu ¿i unTrahanache de mare claså, iar to¡i trei reu¿esc pentru prima oarå så neaducå în minte cå existå în Scrisoarea pierdutå nu numai o comedie politicå,ci ¿i una de iubire. Acest lucru are asupra vechii interpretåri avantajul dea reda piesei miraculoasa ei construc¡ie dramaticå.

Avem uneori, în trecut, impresia cå prin exces de virtuozitate mecanicå,Scrisoarea pierdutå devine o serie de scheciuri comice jucate magistral,dar fårå legåtura intimå, când adevårul e cå cele patru acte ale piesei suntun exemplu neasemuit de economie dramaticå ¿i de complexitateorganicå." (Mihail Sebastian, Via¡a româneascå, XXXI, nr. 11/ nov. 1939)

*****,,Ac¡iunile lui Aimee sunt în continuå urcare ... Iar Elvira Godeanu se

ia la întrecere cu Olga Cehova ...'' (Aimee de H. Coubier, 1941/ apudDan Bârlådeanu, Elvira Godeanu, Flacåra, nr. 23/ 9 iunie 1977)

*****,,Pentru asemenea rol (Zaza, 1945, n.n.), de o mare complexitate de

ståri suflete¿ti, se pretindea o interpretå de întinse resurse.Elvira Godeanu, actri¡å de o frumuse¡e cuceritoare, a îndeplinit aceste

cerin¡e, imprimând rolului ritmul crescendo, duio¿ia, jucând în stil demare actri¡å.'' (Ioan Massoff, Teatrul românesc, volumul VIII, EdituraMeridiane, 1981, pg. 262)

*****"... Atâtea Marguerite ¿i-au perindat, pe cårårile sensibilitå¡ii mele,

siluetele fantomale.Acum, iat-o pe radioasa Elvira Godeanu.Îi mul¡umesc pentru bucuria ce mi-a håråzit-o de a fi scris o nouå

,,Damå cu camelii'', pentru arzåtoarea pasiune ce a pus-o pentru realizarea


- 209 -- 209 -- 209 -- 209 -- 209 -

ei scenicå, pentru clipele de adevåratå emo¡ie artisticå ce mi le-a dåruit,când am våzut-o på¿ind în scenå, atât de pateticå, atât de umanå, în rolulMargueritei Gautier, însu¿iri care o a¿eazå printre cele mai mari dintreînainta¿ele sale." (Al. Kiri¡escu, Dama cu camelii, Caietele Teatrului MariaFilotti, nr. 3, 1945-1946)

*****,,Doamna Elvira Godeanu a fost desemeni din ce în ce mai ståpânå pe

sine, ¿i mai frumoaså, cu cât mergea înapoi în timp. Schi¡a båtrânei dinprimul act a avut destul farmec, pentru a culmina în plenitudinea tinereascådin ultimul act." (Dan Petra¿incu, Cronica Dramaticå/ Teatrul Comedia:Lângå draga mea, pieså în 5 acte de Marcel Achard, Na¡iunea/ 30.III.1947)

***** ,,Doamna Elvira Godeanu, care a apårut în primul act, înfå¡i¿ând o

båtrânå surdå ¿i simpaticå, a coborât treptele amintirii, pânå a devenitfrunoaså ¿i tânårå, a¿a precum o place publicul.

Artista a ajuns la maturitatea talentului ei, care, la începutul cariereisale, pårea inexistent. Ar putea îndråzni så atace rolurile cele mai grele ¿imai complexe." (Isaiia Råcåciuni, Teatrul Comedia: ,,Lângå draga mea'',5 acte de Marcel Achard, Libertatea/ 30.III.1947)

*****,,Profilul d-nei Elvira Godeanu supåråtor de tineresc.Cu fa¡a cåtre public, iluzia båtrâne¡ii ar fi fost mai valabilå, chiar

coborârea pe scarå a båtrânilor so¡i eroi ai întregei ac¡iuni, coborâre caresimboliza påtrunderea lor în trecut cu personalitå¡i distincte, n'a fost îndea-juns de speculatå. Începând cu al doilea tablou înså totul a fost «come ilfaut» cum ar fi spus chiar ¿i Marcel Achard.

D-na Elvira Godeanu a fost femeia maturå plinå de tact, pre¡uind cu-vântul care trebuia så påstreze într'o singurå persoanå ¿i iubitul ¿i so¡ul ¿ipe tatål copiilor ei.

Apoi, a ¿tiut, rând pe rând, så redea cât mai convingåtor disperareacare adânce¿te egoismul, cochetåria femeii ce se ¿tie iubitå de cei din jur,dar cåreia îi suprapune fidelitatea conjugalå ¿i în sfâr¿it hotårârea adevårateiiubiri care-¡i îndrumeazå sufletul ¿i pasul alåturi de cel drag." (*** Cronicadramaticå, Lângå draga mea de Marcel Achard, Poporul/ 30.III.1947)

*****,,D-ra Elvira Godeanu a fost Zoe Trahanache. Rolul de comandå, când

alarmat, când dezlån¡uit în voin¡å fermå ¿i abuz al femeii cu loc impor-tant, cu vicle¿ugurile ¿i patimile ei, în lumea asta ¿ubredå ¿i ghe¿eftarå a


- 210 -- 210 -- 210 -- 210 -- 210 -

fost împlinit în sinuozitåtile lui de interpretå." (Ion Marin Sadoveanu,Na¡iunea, septembrie 1949)

*****,,Excep¡ional jucatå de Elvira Godeanu ¿i Toma Dimitriu, scena dezvå-

luirii secretului scrisorii în actul II a fost realizatå cu acea încordare subtil-pateticå la cre nea-m referit.

... Elvira Godeanu, în rolul Mariei Sergheevna, a redat aici marea luptåce se då în sufletul mamei ce vrea så-¿i apere copila de lovituri grele ¿icåreia totu¿i cinstea îi impune så-i dezvåluie adevårul despre caracterulabject al tatålui." (Magdalena Foc¿a, Calea¿ca de aur de Leonid Leonov,Informa¡ia Bucure¿tiului/ 12 noiembrie 1957)

*****,,Am admirat-o pe Elvira Godeanu ca mamå îngrijoratå ¿i harnicå,

pre¿edintå de soviet, ¿i trebuie s-o felicitåm, pentru cå, într-un rol atât denou pentru ea, agåsit atâta naturale¡e ¿i atâta bunåtate cuceritoare.

Cu o fizionomie dulce ¿i o voce îngereascå, a dat un parfum apartevechii dragoste ..." (Andrei Båleanu, Leonid Leonov: Calea¿ca de aur,Scânteia/ 20 noiembrie 1957)

*****,, Apårând în rolul Mariei Sergheevna, de o facturå de loc obi¿nuitå

pentru ea, Elvira Godeanu, cu farmecul ei aparte, a comunicat o cåldurå¿i o emo¡ie simplå, re¡inutå, evidentå atât în timbrul lini¿tit, u¿or obosit alglasului, cât ¿i în tåcerile grele de în¡elesuri (poate renun¡åa fårå grijå launele gesturi de voitå simplitate, când se a¿eazå cu palmele pe genunchisau î¿i vârå adânc mâinile în buzunare, ceea ce nu o avantajeazå ¿i nicinu-i fac mai autentic profilul de activistå." (Mihail Lupu, Calea¿ca de aurla Teatrul Na¡ional, Scânteia tineretului, 20 noiembrie 1957)

*****,,În aceastå ordine de idei, a interpretårii, trebuie men¡iona¡i Elvira

Godeanu pentru subtila relevare a prostiei ¿i neputin¡ei Polinei ..." (Maria-na Pârvulescu, Opinii ... pe scurt / Du¿manii de Maxim Gorki/ Flacåra, nr.26/ 28 iunie 1958)

*****,,Elvira Godeanu a creat o Arcadina autenticå, pu¡in blazatå, foarte

superficialå, con¿tientå de farmecul ei, dar ¿i de faptul cå acest farmec eîn declin, obi¿nuitå så domine ¿i nelini¿titå ca nu cumva aceastå domina¡ieså scadå cu vârsta, generoaså atunci când interesul ei nu e în pericol, darcapabilå de cruzime pentru a-¿i salva lini¿tea ¿i dragostea.


- 211 -- 211 -- 211 -- 211 -- 211 -

Multå feminitate, cochetårie, o u¿oarå vulgaritate ¿i o perfectå ståpânirede sine a femeii care luptå împotriva vârstei." (Margareta Bårbu¡å, Pescå-ru¿ul de Cehov/ la Teatrul ,,I. L. Caragiale, Veac Nou/ 6 februarie 1959)

*****,,În distribu¡ie, alåturi de Elvira Godeanu, Cella Dima ¿i Carmen Stå-

nescu, spectacolul s-a bucurat de contribu¡ia artistei emerite AgepsinaMacri-Eftimiu.

Dacå spectacolul va porni de la datele interpretårii, renun¡ând cât decurând la concep¡ia grandilocventå inutilå de la premierå, Parada va fi opieså de succes, la propor¡iile gândite de autor ¿i garantate de actori."(Mihnea Gheorghiu, Un document satiric/ Parada - Teatrul Na¡ional ,,I.L. Caragiale'', Contemporanul/ 27 mai 1960)

*****,,Elvira Godeanu a realizat o crea¡ie diferitå, umplând cu datele propriei

personalitå¡i conturul unui rol de o impresionantå sarcinå dramaticå.Actri¡a a preferat så foreze mai în adâncimea zåcåmântului satiric al

textului, mutând accentele replicilor, astfel încât ceea ce suna tåios ¿igrav, se converte¿te în ironie ¿i aluzii ..." (Dumitru Solomon, Vizita båtrâneidoamne, Gazeta Literarå/ 25 iulie 1963)

*****,, {...} Elvira Godeanu a fost cum nu se poate mai convingåtoare în

tråirea ultimelor iluzii ¿i a renun¡årii definitive a Claudiei Roxan, jucândcu o bogatå paletå de discre¡ie ¿i adâncime ..." (Radu Popescu, Moarteaunui artist de Horia Lovinescu, Magazinul/ 25 aprilie 1964)

*****,,Elvira Godeanu a subliniat tactul ¿i umorul rafinat al Claudiei." (Andrei

Båleanu, Horia Lovinescu/ Moartea unui artist la Teatrul Na¡ional dinBucure¿ti, Scânteia/ 14 mai 1964}

*****,,Elvira Godeanu, la rândul ei (cum se vede e o distribu¡ie de zile mari)

e, într-un rol scris cu elegan¡a impuså de personaj, o actri¡å u¿or caprici-oaså ¿i superficialå, dar cu un fond bun, vanitoaså ¿i rea cât îi ¿ade bineunei femei ce se ¿tie frumoaså ¿i capabilå de a fi iubitå, dar ¿i altruistå îndorin¡a de a veni sincer în ajutorul cuiva." (Dinu Såraru, Cronica dramati-cå/ Moartea unui artist de Horia Lovinescu, Gazeta literarå/ 14 mai 1964)

*****,,În rolul actri¡ei Claudia Roxan Elvira Godeanu, punctând personajul

pu¡in roman¡ios, pu¡in cabotin, cu un umor ¿i o autoironie de bunå calitate.


- 212 -- 212 -- 212 -- 212 -- 212 -

Mai conven¡ionale mi s-au pårut momentele dramatice." (Traian ªelmaru,Umanism ¿i contemporaneitate, Contemporanul/ 15 mai 1964)

*****,,{...} Elvira Godeanu este o Claudia Roxan spiritualå, ascunzând vechi

dureri ¿i jigniri sub masca unei camaraderii lucide ¿i stenice." (MarianaPârvulescu, Moartea unui artist de Horia Lovinescu, România Liberå/ 19mai 1964)

*****,,Evolu¡ia Claudiei Roxan este admirabil brodatå de Elvira Godeanu,

din pu¡inå, dar finå ironie, din multå vivacitate ¿i capricioaså feminitate,care nu umbresc înså filonul sincer ¿i cald al devo¡iunii prietene¿ti." (EmilRiman, La Teatrul Na¡ional ,,I. L. Caragiale'' - Moartea unui artist: deHoria Lovinescu, Informa¡ia/ august 1964)

*****,,Coresponden¡ii såi în ridicol mizer (ai lui Ion Finte¿teanu, în rolul

tatålui lui Orfeu, n.n.), mama Euridicei ¿i amantul acesteia, båtrâni actoriambulan¡i, au fost interpreta¡i cu mult brio de Elvira Godeanu ¿i NicolaeBrancomir." (Radu Popescu, Carnet cultural/ Euridice de Jean Anouilh,România liberå/ 16 martie 1966)

***** ,,Cu o voce pu¡in vulgarå, bine compuså, cu gesturi caracterizatoare,

Elvira Godeanu a redat pregnant ridicolul vedetei feminine a trupei." (M.Radnev, Cronica teatralå/ Euridice de Jean Anouilh, Informa¡ia/ 23 martie1966)

*****,,Desigur, doamna Maria nu poate fi încå decât Elvira Godeanu, atât

de maiestuos femininå, atât de emo¡ionant tandrå ¿i delicatå, atât de el-egant ¿i de fermecåtor so¡ie, matroanå, ¿i «Doamnå»". (Radu Popescu,Apus de soare de B. ªt. Delavrancea în noua salå a Teatrului Na¡ional ,,I.L. Caragiale'', România Liberå/ 25 decembrie 1973)

*****,,Reîntâlnirea dupå ani cu George Calboreanu, cu Elvira Godeanu -

aceia¿i ¿i totu¿i al¡ii, rostirea odatå cu ei, în chipul atât de cunoscut asplendidelor replici ale capodoperei prin excelen¡å poetice ¿i oratoricescrise de Delavrancea - treze¿te o emo¡ie care merge pânå în zonele adânciale afectivitå¡ii spectatorului.

... Secondându-l cu noble¡e, Elvira Godeanu a conferit o ¡inutå nobilå,o subtilå cåldurå ¿i feminitate Doamnei Maria, prima doamnå a Moldovei


- 213 -- 213 -- 213 -- 213 -- 213 -

- sprijin discret al fråmântårilor lui ªtefan." (Natalia Stancu, Cronicadramaticå / Apus de soare de B. ªt. Delavrancea la Teatrul Na¡ional,Scânteia/ 25 decembrie 1973)

*****"... din dreapta ¿i din stânga scenei, cortina grea, de culoarea mierei,

cu frumoase motive populare stilizate, ¿i-a deschis aripile larg, fåcându-neså sim¡im fâlfâirea råcoroaså a acestui început de zbor, s-a ridicat cortinainterioarå, de catifea cenu¿ie ¿i a apårut singur, meditativ, cåtând spreinfinit, într-o maiestuoaså lini¿te, voievodul ªtefan, actorul George Calbo-reanu, el însu¿i un voievod al scenei române¿ti.

... Dupå un moment de tåcere, ilustrul artist a rostit - a¿a cum ¿i-a dorit- primele cuvinte pe scena nouå, replica întâi din actul III, chemarea cåtredoamnå: «Vino, Maria!». A apårut, în toatå frumuse¡ea ¿i elegan¡a ei calmå,Elvira Godeanu ¿i noua existen¡å a Na¡ionalului a început." (Valentin Sil-vestru, Teatrul Na¡ional/ Seara primå ¿i solemnå, România Literarå, nr.52/ 27 decembrie 1973)

*****,,ªi toate laolaltå ... au pregåtit apari¡ia încet dominantå ¿i apoi ståruitor

învåluitoare a Elvirei Godeanu ...Este, fire¿te, greu så desprinzi imaginea Doamnei Maria de ªtefan Vodå;

ele pornesc, de la viziunea lui Delavrancea, definindu-se ¿i completân-du-se reciproc. Dar personalitatea Elvirei Godeanu e înzestratå cu o distinc-¡ie prea marcatå; independent de rela¡iile ei scenice, de ¿tiin¡a de a da fåråostenta¡ie relief ¿i pregnan¡å acestor rela¡ii, Elvira Godeanu - ajutatå ¿i defluxul de aer ce o înconjoarå pe scenå - laså ea înså¿i o dârå de ne¿ters, cuelegan¡a vaporoaså, calmå ¿i caldå a trecerii ei, cu luminozitatea mângâioa-så a privirii, cu demnitatea sfioaså a gestului ¿i cuvântului ei." (FlorinTornea, Apus de soare, revista Teatrul, nr. 1/ ianuarie 1974)


- 214 -- 214 -- 214 -- 214 -- 214 -

7. T7. T7. T7. T7. Totul în via¡a mea a fost la locul luiotul în via¡a mea a fost la locul luiotul în via¡a mea a fost la locul luiotul în via¡a mea a fost la locul luiotul în via¡a mea a fost la locul lui

Într-o confesiune fåcutå lui Carmen Dumitrescu (Flacåra, nr. 20/ 19mai 1989), Elvira Godeanu face o sintezå a vie¡ii ¿i carierei sale impre-sionante:

,, - {...} A¡i fost o råsfå¡atå a cronicarilor, a publicului. S-a resim¡itacest lucru în rela¡iile umane?

- De fapt vre¡i så må întreba¡i dacå am fost o mofturoaså, dacå am avutaere de prin¡eså? Niciodatå! Am detestat comportarea actorului care secrede deasupra celorlal¡i pentru cå în celula lui s-a nimerit un pic de tal-ent. Modestia, bunåtatea, cumpåtarea, simplitatea, sau cum se spune lanoi la Tg-Jiu «så stai în banca ta» au fost în vederile mele. Am primitgrådini de flori, am fost rechematå la rampå, am råspuns la tot felul deîntrebåri ale ziari¿tilor, s-a scris despre mine, dar eu m-am socotit doar ofiin¡å norocoaså pentru cå am trezit doar norocul celorlal¡i. Am sim¡itnevoia så învå¡ mereu, så må înconjur de oameni inteligen¡i, så le ascultpårerile. Mi-au displåcut superficialii, orgolio¿ii, încrezu¡ii.

{...} Dar eu tråiesc acum cu amintirile mele dragi, cu anii strålucitoricare m-au fåcut fericitå. TTTTTotul în via¡a mea a fost la locul luiotul în via¡a mea a fost la locul luiotul în via¡a mea a fost la locul luiotul în via¡a mea a fost la locul luiotul în via¡a mea a fost la locul lui (subl. n.).Talentul este o mare binefacere ¿i am avut noroc pe scenå ¿i în via¡a meaparticularå."

Cel care face astfel de afirma¡ii, nu poate fi decât un om în adevåratulsens al cuvântului. Unul care î¿i respectå semenii ca pe sine însu¿i, lerecunoa¿te valoarea, ia de la ei ceea ce crede cå meritå så fie luat ¿i ducemai departe, ca pe o mo¿tenire nepre¡uitå, tot ceea ce e mai curat ¿i maiînål¡å¡or în fiin¡a numitå om.


- 215 -- 215 -- 215 -- 215 -- 215 -

Despre omul Elvira Godeanu, despre mentalitatea, caracterul ¿i noble¡eaacesteia, despre cum s-a våzut pe sine ¿i cum au våzut-o ceilal¡i, desprenoroc ¿i nefericire, ¿i despre multe altele care împreunå definesc mitulunei actri¡e celebre, vom încerca så vorbim în continuare. Vom apela, ca¿i pânå acum, la opiniile celor din jur, la interviuri ¿i cronici, la mårturiileactri¡ei, la ,,sertarul cu umbre", cu alte cuvinte:

*****,,Un lucru o deosebe¿te înså de marea majoritate a femeilor: are cultul

prieteniei, care - så må ierte cititoarele mele - este mai mult o virtutemasculinå.

O prietenie mereu vigilentå ¿i atentå, alcåtuitå din aten¡iuni mi¿cåtoare¿i dovezi nea¿teptate de solicitudine, când te a¿tep¡i mai pu¡in. Prietenieîntemeiatå nu atât pe o lungå obicinuin¡å de a se gåsi laolaltå, dar peidentitatea de nåzuin¡i ¿i de sim¡iri, ¿i aceasta pe tårâmul care îi este celmai drag, al artei sale. Atunci este de o curiozitate avidå, simte nevoia såafle ¿i så compare, este în ea o tendin¡å mereu prezentå de perfectibilitate,caracteristicå tuturor autenticilor creatori de frumos.

ªi e bunå - nespus de bunå. Bunåtatea este lumina radioaså care împo-dobe¿te ca o binecuvântare aceastå radioaså fåpturå. Ajutå în dreapta ¿iîn stânga fårå ca nimeni så afle. Acum douå luni s-a întors de la vila ei dinmun¡i, în Gorj, cu inima frântå:

- La Bucure¿ti nu ne dåm seama de ce înseamnå seceta de anul acesta... E îngrozitor! ... Ardeau mun¡ii Gorjului, pânå în Arge¿ ¿i mai departe.Am plecat ame¡itå.

Pentru a face binele nu cru¡å nici o ostenealå, nici cheltuieli. În ultimelezile aceastå reginå a scenei române¿ti s-a deplasat de trei ori în provincieså adune cartofi ¿i fasole pentru proteja¡ii ei. A¿a e cå nu vå vine såcrede¡i? Apoi camarazii ¿i camaradele în nevoie, de câte ori n-au primitajutorul discret al Elvirei?

Câte toalete de-ale ei n-au îmbråcat artiste mai tinere, cari alminterinici n-ar fi putut apare pe scenå. {...} Apari¡ia ei pe scenå, în lume, oriunde,lårge¿te ¿i ilumineazå cadrul, vivificå ambian¡a. Gu¿ti acea senza¡ie fizicåde bunå stare, acea încântare a întregii tale fiin¡e, acea euforie la careparticipå deopotrivå inima ¿i nervii.

Toate acestea fac din Elvira o fåpturå unicå. Publicul de teatru a adop-tat-o în preferin¡ele ¿i dragostea lui, a încorporat-o în inima ¿i în memorialui tandrå ca ceva foarte de aproape ¿i foarte mângâietor.

Acum câ¡iva ani må gåseam la Paris. Stråbåteam într-o diminea¡å Bou-


- 216 -- 216 -- 216 -- 216 -- 216 -

levard de Capucines, apoi Avenue de L'Opera cu Elvira Popescu. Trecåtoriigråbi¡i se opreau deodatå în loc: «Elvire ... C'est Elvire!»

Când am intrat împreunå la Cafe Anglais, unde urma så dejunåm, s-afåcut o tåcere desåvâr¿itå - furculi¡e ¿i cu¡ite au cåzut deodatå în farfurii...

La Bucure¿ti, când Elvira trece pe stradå sau apare la o premierå, seaud murmure: «Elvira! Uite-o pe Elvira!»

Dar e Elvira noastrå, unicå ¿i neasemuitå." (Alexandru Kiri¡escu, ElviraGodeanu - artistå ¿i femeie, Rampa, luni 11 noiembrie 1946)

*****,,Elvira Godeanu este o personalitate cuceritoare, o personalitate vie,

strålucitoare, plinå de dragoste pentru OM, pentru cå una din tråsåturileacestei actri¡e, acestei personalitå¡i deosebite artistice, acestui stâlp dintot-deauna al teatrului românesc a fost dragostea de Om. Cred cå aceastådragoste de Om a ¡inut-o atât de tânårå, atât de frumoaså. Cred cå aceastådragoste de via¡å ¿i de Om a fåcut-o ca la aceastå vârstå så aibå încå înochi lumina, for¡a tinere¡ii ¿i în fizic frumuse¡ea." (Andrei Magheru, Secre-tul luminii din ochii Elvirei Godeanu, Almanah Tribuna/ Spectacol, 1986)

*****,, Nu m-am bazat pe memorie. Am transcris, pur ¿i simplu, dialogul

nostru, dar în¡elegerea cu interlocutoarea må hår¡uie¿te, pentru cå ElviraGodeanu este o fiin¡å rarå. Se deschide suflete¿te, cucere¿te prin simplitate,este ståpâna dintotdeauna a deciziilor sale, este plåpândå ¿i emo¡ionatåca la un început de drum. Am avut revela¡ia întâlnirii cu un suflet tânår,cu un spirit elevat, neatins de bolile båtrâne¡ii sau de durerile omene¿ti.Pentru mine este un cocteil din tot ce-a întrupat pe scenå, pentru cå nuscena i-a împrumutat ceva din måre¡ia ei, ci Elvira Godeanu a dat, dinfiin¡a ei, strålucire artei. Båtrâna doamnå este feti¡a de 7 ani care scoatedin cufårul vechi al måtu¿ii dantelele obosite ¿i se pregåte¿te pentrureprezenta¡ie.

Plec, din ce în ce mai nedumeritå ¿i mai vråjitå ..." (Carmen Dumitrescu,Elvira Godeanu: 85 de ani/ Replici pe scena vie¡ii, Almanah Flacåra, 1989)

*****,, - Momentul cel mai plåcut din via¡a dumneavoastrå?- Cåsåtoria cu Emil Prager. Alt moment fericit în via¡å n-am avut.- Momentul cel mai neplåcut pe care l-a¡i tråit?- Au fost douå. Unul, moartea mamei mele care s-a petrecut la zece

diminea¡a, iar eu seara eram în asocia¡ie cu doamna Filotti ¿i a trebuit såjoc în Dama cu camelii. Publicul - sala era ticsitå - aflase, sim¡eam asta


- 217 -- 217 -- 217 -- 217 -- 217 -

dupå cum må urmårea. Am avut la un moment dat un hohot de plâns,m-am întors cu spatele, dar am jucat. Când am murit pe scenå am tråitmoartea mamei. Doctorul, aveam doctor la cabinå, a vrut så-mi ia pulsul.Nu-l mai aveam.

Al doilea moment trist, a fost moartea so¡ului meu, care n-ar fi trebuitså moarå, la 96 de ani. Emil era perfect sånåtos, lucid, cu o memorieextraordinarå. Dar mâna, incon¿tien¡a unui doctor, l-au convins så-l ope-reze la ochi, ceea ce, i-au spus-o ni¿te medici stråini, nu era permis. L-amrugat în genunchi så n-o facå, dar nu l-am putut feri, doctorul mi l-a råpit,l-a dus la spital ¿i mi l-a omorât. Era în 1985, am stat trei luni în frig laspital, ¿i foame, ¿i nesomn. El orbise ¿i trebuia så am grijå de el. M-amdistrus atunci ¿i nu mi-am mai revenit. {...}"

*****,,- Ce calitå¡i aprecia¡i mai mult la oameni?- Caracterul, în primul rând. O prietenie dåruitå cu sinceritate ¿i ge-

nerozitate. În lumea teatrului sunt destule intrigi, nu må gândesc la celepe care le vede spectatorul, ci la celelalte, dar în lumea teatrului am cu-noscut ¿i oameni care aveau caracter. Pe ace¿tia i-am pre¡uit. Cel maimult trebuie så pre¡uim sinceritatea, cå de mincino¿i e plinå lumea, oDoamne!{...}

- Dintre cronicarii care au scris despre dumneavoastrå pe care l-a¡isocoti cel mai obiectiv, cel mai etic?

- Nu m-au interesat niciodatå cronicarii. Am iubit publicul ¿i pentru elam jucat. Cronicarii erau capricio¿i, unii aveau în teatru so¡iile, al¡ii altele.Nu m-au interesat opiniile lor.

Carandino, ca så amintesc unul, a scris despre mine ironic fire¿te, cåar trebui så apar goalå la revista lui Tånase, dar pentru asta nu i-am purtatpicå, când a fost el în lagår la Târgu-Jiu, i-am venit în ajutor cu tot ce amputut.

- Defectul cel mai greu de suportat?- Intriga, care-i lucrul cel mai u¿oar de construit. Oamenii care

calomniazå, din nefericire prea mul¡i, oamenii purtåtori de vorbe mi-aufost cei mai de nesuferit.

- Pe cine a¡i invidiat cel mai mult ¿i pentru care motiv?- N-am avut niciodatå acest sentiment al invidiei. Nu am invidiat nici

pentru frumuse¡e, nici pentru succese, nici pentru bogå¡ie. M-a ferit Dum-nezeu, ¿i prin asta mi-a dat fericirea vie¡ii mele. Asta m-a fåcut fericitå.Acesta-i lucrul cel mai de pre¡ pe care îl pot dori cuiva." (Nicolae Arsenie,


- 218 -- 218 -- 218 -- 218 -- 218 -

Zece întrebåri la superlativ, Adevårul literar ¿i artistic, 16-22 decembrie1990)

*****,,Avea o voin¡å teribilå, era extrem de bunå la suflet, nespus de darnicå,

precum to¡i marii arti¿ti, a tråit ¿i a murit ca o reginå. Ultimele sale viziteîn ora¿ul copilåriei, la Tg-Jiu, au avut loc în 1970 ¿i 1975 ¿i, pânå înultima clipå a vie¡ii ar fi vrut så mai revinå în Gorj. Dar timpul, vârsta,n-au mai iertat-o..." (G. Manoniu/ Maria Simion, Elvira Godeanu - Inmemoriam, Gorjeanul, 28 mai 1992)


- 219 -- 219 -- 219 -- 219 -- 219 -

8. Ideea cå zei¡a frumuse¡ii e mereu cu noi ne-a fåcut8. Ideea cå zei¡a frumuse¡ii e mereu cu noi ne-a fåcut8. Ideea cå zei¡a frumuse¡ii e mereu cu noi ne-a fåcut8. Ideea cå zei¡a frumuse¡ii e mereu cu noi ne-a fåcut8. Ideea cå zei¡a frumuse¡ii e mereu cu noi ne-a fåcutmai suportabil urâtulmai suportabil urâtulmai suportabil urâtulmai suportabil urâtulmai suportabil urâtul

A fost odatå ca niciodatå, cå dacå n-ar fi fost nu s-ar fi povestit...A fost odatå o fatå frumoaså, ai cårei bunici veniserå de peste måri ¿i

¡åri, stabilindu-se într-o cetate micå ¿i lini¿titå, aflatå pe malul unui râuputernic ¿i majestuos numit Jiu.

Mama ei, Josefina, citea cu pasiune pove¿ti cu prin¡i ¿i prin¡ese ¿i a¿teptaca Fåt Frumos så vinå de pe alte meleaguri, s-o îndrågeascå ¿i så o ducådeparte, la castelul lui, unde så tråiascå amândoi ferici¡i pânå la adâncibåtrâne¡i.

ªi într-o zi, a¿a cum numai în pove¿ti se poate, Fåt Frumos a venit, ceidoi s-au iubit din prima clipå, s-au cåsåtorit ¿i au plecat så locuiascå într-unora¿ de pe malurile celui mai mare râu din ¡ara aceea, Dunåre pe numelelui.

Numai cå, dupå scurtå vreme, Fåt Frumos s-a dat de trei ori peste cap¿i s-a transformat în zmeu, dându-¿i astfel arama pe fa¡å. Josefina, împreunåcu fiica ei nou nåscutå, botezatå Elvira, dupå o eroinå din basmeleadolescen¡ei, a trebuit så se întoarcå acaså, ducând cu ea doar triste¡eavisului neîmplinit.

Aici, pe malul Jiului, Elvira a copilårit în pace, a învå¡at ceea ce era deînvå¡at ¿i a pus la suflet ceea ce era de pus la suflet. Când a sosit sorocul,a¿a cum îi håråziserå ursitoarele la na¿tere, a plecat în Cetatea de scaun aîmpårå¡iei, unde, dupå multå trudå, a ajuns så fie admiratå ¿i iubitå ca oreginå, devenind ea înså¿i personaj de legendå.

Iar despre ceea ce a fåcut în via¡å ¿i despre cum a råmas în amintirea


- 220 -- 220 -- 220 -- 220 -- 220 -

oamenilor ¡årii aceleia, cronicarii timpului au låsat mårturie dupå cumurmeazå:

*****,, Elvira Godeanu:Reginå a scenei ¿i a farmecului românesc.Elvira Godeanu:Nu! E prea lung ¿i prea ceremonios! ... E pentru afi¿ul premierei, pentru

serile de galå când publicul ei, care ca tot publicul de teatru românesc sestrive¿te în sålile de spectacole, a¿teptând în bâzâitul de stup de albineprea plin, freamåtul cortinei gata så-¿i desfacå faldurile. Prefer: Elvira, ¿iatât!

Pentru cå este mai mult decât un nume: o lozincå, o invita¡iune la toatefermecåtoarele bucurii pentru mii ¿i mii de inimi. Aceste trei silabe dulci¿i muzicale au devenit atât de iubite, atât de populare, încât nu mai enevoie de nimic: Elvira! Am våzut-o pe stradå pe Elvira! ªi nimeni numai întreabå: - Care Elvira? Godeanu?

Nume predestinat. L-a mai purtat o altå magicianå a scenei ¿i a frumu-se¡ii: Elvira Popescu. Dar aceea ne-a påråsit. Astålaltå Elvirå e a noastrå¿i råmâne a noastrå, statornic ¿i påtima¿ a ¡årii sale, cu toate solicitårilecare i-au venit de pretutindeni ¿i continuå så-i vie.

Suntem prieteni de multå vreme, dar prietenia n-a fost continuå ca oapå al cårei susur cu anii devine monoton, dupå cum faptul de a reflectaacelea¿i stele då undelor ei o strålucire nåtângå. În prietenie am preferatamândoi eclipsele, tåcerile, apoi regåsirile cu noi surprize ale sufletelorcu fioruri înnoite în contemplarea frumosului, cu atâta experien¡å de artåadunatå de fiecare din noi ¿i pe care o putem pune la mijloc, într-ocamaradereascå emula¡ie, în vederea a noui realizåri.

Sunt apoi autorul - pe care Elvira - în seri triumfale - i-a dåruit emo¡iide artå de neuitat." (Al. Kiri¡escu, art. cit.)

*****,,Cu fa¡a tivitå de marama de borangic, cu ¡inutå de maiestuoaså simpli-

tate în ve¿minte ei domne¿ti, fiica Radului cel Frumos ¿i Doamna luiªtefan Vodå stå sprijin ¿i mângâiere soarelui Moldovei, când pâcla înseråriicoboarå asupra lui. A¿a îmi apare în fa¡a ochilor Elvira Godeanu. Icoanådin icoanele neamului românesc, pereche de nedespår¡it a chipului voie-vodal sculptat din în¡elepciune, din bårbå¡ie dârzå ¿i påtima¿å dragostede ¡arå, cåruia îi dådea, cu ani în urmå fiin¡å scenicå un interpret ilustru:George Calboreanu." (Constan¡a Trifu, art. cit.)


- 221 -- 221 -- 221 -- 221 -- 221 -

*****,,Ca într-un miraculos trucaj cinematografic, tinere¡ea de spirit a inter-

locutoarei mele se transformå, pe måsurå ce poveste¿te, într-o neverosimilåtinere¡e a tråsåturilor fizice, frumuse¡ea - aproape proverbialå - a ElvireiGodeanu - «la belle roumaine», reînviind cu fiecare propozi¡ie.

Desigur, acum, în stradå, pe grilajul înghe¡at al casei de vizavi, un ¿irde juni admiratori stau cu ochii a¡inti¡i la geamul luminat de la etajul IIIunde, plutind printre vasele încårcate cu flori - «Nu ¿tiu cum trag florilela mine.» - Dama cu camelii a Bucure¿tilor anilor '40, divina Garbo - dece nu «divina Elvira»? - poate så aparå în orice moment ...

Între trecut ¿i prezent grani¡ele nu mai existå.Zeci de ani de teatru, nenumårate cålåtorii prin lume, sute de figuri

cunoscute sau întrezårite doar între douå ridicåri de cortinå, roluri ¿i întâm-plåri, locuri ¿i replici, amintiri tandre ¿i resentimente capricioase, absorbitetoate cu o uluitoare memorie afectivå ¿i restituite, prin cuvânt, unui prezentmai viu decât prezentul însu¿i ..." (Adriana Popescu, art. cit.)

*****,,Din aceastå cutie cu surprize a talentului Elvirei au råsårit personaje

cu care nu pårea så aibå coresponden¡e, nici fizice nici spirituale. ªi totu¿iElvira - aceea¿i care ne fermecase în rolul capricioasei, ¿iretei ¿i romanticeiAimee din comedia lui Heinz Coubier, sau în acela al zvåpåiatei, darbunei Zaza din comedia lui Berton ¿i Simon - tot ea ne-a redat zbuciumulciudatei Arcadina din Pescåru¿ul lui Cehov, care se sfâ¿ie între iubireapentru fiu ¿i pentru amant (Trigorin) - ¿i tot ea a întruchipat figura durå abåtrânei Clara Zachanassian din piesa lui Durrenmatt - Vizita båtrâneidoamne, cinica cruzime cu care, înarmatå cu miliardele ¿i dispre¡ul eipentru la¿itatea oamenilor, se råzbunå pe meschinåria micilor burghezidin ingratul ei orå¿el natal.

Un moment crucial în cariera Elvirei a fost acela în care a creat primulei rol de compozi¡ie, Sophia Gerould din Casa Hervey, piesa lui Avery,trecând cu aparentå facilitate, în urma unui studiu serios al rolului, de latinere¡ea personajului, la båtrâne¡ea încununatå de discre¡ie, suple¡e,duio¿ie ¿i umor. Ni s-a dezvåluit atunci ca o inteligentå creatoare de tipuri,a¿a cum a fost ¿i în servitoarea Frosa din Ion Anapoda, a lui G. M. Zam-firescu ¿i, mai de curând, în cabotina mamå a Euridicei, pitoresc carica-turalå, din piesa lui Anouilh.

Cred cå nu pot încheia mai admirativ aceste rânduri de fost cronicar ¿idramaturg decât amintind linia sobrå ¿i mårea¡å pe care a dat-o Elvira


- 222 -- 222 -- 222 -- 222 -- 222 -

Godeanu Doamnei Maria a lui ªtefan cel Mare, aceea pe care pana în-flåcåratå a lui Delavrancea a turnat-o în bronzul devotamentului pentrufalnicul zimbru al Moldovei." (Mircea ªtefånescu, Portret Elvira Godeanu,Caiet-program nr. 11 al Teatrului Na¡ional ,, I. L. Caragiale'', Bucure¿ti,stagiunea 1971-1972, pg. 15-17)

*****,,A jucat sute de roluri, strålucitå partenerå a lui Vraca sau Bål¡å¡eanu,

dar în con¿tiin¡a mea råmâne - dupå ce am våzut atâtea alte interpretåriilustre - ideala Zoe din Scrisoarea pierdutå. O revåd, vråjit. Aducea în rolo complexitate, o diversitate de aspecte suflete¿ti, o intensitate a tråirii,cople¿itoare. Cred cå niciodatå Zoe nu a fost jucatå cu o asemenea credin¡å¿i convingere, cu un haz mai contagios. A fost darul ei de a nu fi niciodatåalåturea cu drumul, falså, artificialå, declamatorie sau conven¡ionalå, fiecå interpreta roluri mari, fie cå fåcea servicii teatrului în apari¡ii de sacrificiu.

Am våzut-o, ultima datå, într-un rol de trei vorbe, în Euridice. O s-ouit vreodatå? O så uit vreodatå ¿tiin¡a ei de teatru, måsura armonia, discre¡iape care le-a adus în orice rol, tot atâtea virtu¡i exemplare ¿i fårå egal, pecare tinerele genera¡ii ar trebui så le deprindå de la marii lor înainta¿i ¿i pecare Elvira le oferå, darnicå în lec¡ii de teatru - o så uit vreodatå de aceaståcomoarå, ¿i meritå så fie uitatå?

Foarte curând, Teatrul Na¡ional va tråi evenimentul de emo¡ie, impli-când atâtea îndatoriri ¿i råspunderi, intrarea în noua lui caså.

Se poate cinsti pe sine mai bine, mai potrivit ¿i mai obligatoriu, decâtrechemând-o pe Elvira så joace?" (Aurel Baranga, Elvira, Såptåmânaculturalå a Capitalei, nr. 125/ 27 aprilie 1973)

*****,,ªi pentru asta depun aici mårturie, fiindcå dacå n-am lucrat direct cu

Elvira, am putut påtrunde totu¿i în laboratorul ei de crea¡ie, asistându-l peMe¿terul Sicå Alexandrescu ¿i ¡inându-i caietul de regie, la prima montare,dupå råzboi, a Scrisorii pierdute.

De¿i în acel moment vedetå consacratå, cu zeci de roluri la activ, ¿i laa doua ei Zoi¡icå (o mai jucase în 1939), Elvira - , concentratå, a¿arnatåasupra unei noi interpretåri posibile, ¿i-a ¿lefuit într-un iure¿ personajul,sub indica¡iile severe ale regizorului, în luptå - ¿i el - cu imaginile mo¿tenite.

Nu pot uita scenele cu primul ei partener, tumultuosul Critico - Tipå-tescu, ajunse zilnic la un grad de combustie din ce în ce mai înalt, ¿iurmårite de pe tu¿å - mai în glumå, mai în serios - de Giugaru, Finte¿teanu¿i Birlic. ªi odatå Birlic nu s-a mai putut ab¡ine: «Elvira, cu ¡âfnele ei


- 223 -- 223 -- 223 -- 223 -- 223 -

elegante ne månâncå pe to¡i ... Sicå, ai grijå ... ne are în buzunar, Dom'le!»Nu ¿tiu dacå acela¿i sentiment l-au putut avea ¿i partenerii Elvirei -

Ma¿a, sau Elvirei - Clara Zachanasian, dar pot så spun cå nu demult,când s-a transmis la televiziune Medalionul Elvirei Godeanu, cu câtevaroluri filmate cu mul¡i ani în urmå, am gåsit interpretårile ei fårå cusur.

Dupå atâtea experimente artistice, dupå muta¡iile petrecute în artaspectacolului, într-o altå etapå a acestui tragic secol, care sunt calitå¡ilecare au asigurat seduc¡ie perenå - pot spune - a acestor interpretåri? Armerita o analizå mai aprofundatå.

Så fie oare - cum s-a spus - «puterea de caracterizare ¿i nuan¡are aeternului feminin», «¿tiin¡a ei de teatru», måsura, discre¡ia, rela¡ia de plansecund cu partenerii, noble¡ea în simplitate - gra¡ia?

Desigur toate acestea, dar poate ¿i nostalgia unui piedestal, al uneistaturi al acestor «mon¿tri sacri», din bogå¡ia cårora nu cel mai pu¡inlucru era o dic¡iune impecabilå.

Iar când a venit vremea retragerii, când n-a mai fost în Teatru, Elvira aråmas în Teatru.

A participat ¿i participå la toate marile evenimente ale scenei, cu sufletuldar ¿i cu mintea limpede.

Dacå ar fi så punem într-o balan¡å tot ce a realizat ¿i ne-a dåruit ElviraGodeanu de-a lungul primei pår¡i a vie¡ii - ¿i în cealaltå balan¡å a douaparte a existen¡ei sale, nu ¿tiu care ar atârna mai greu.

Fiindcå întâlnind un om de excep¡ie, pe prof. inginer Emil Prager, s-adåruit cåsniciei cu acela¿i devotament cu care s-a dåruit Teatrului.

Iar mai târziu când, dupå ani, a råmas singurå - s-a dåruit prieteniei.Capacitatea ei de a gândi pe ceilal¡i, cu toate dificultå¡ile timpului ¿i

chiar în momentele ei grele, dorin¡a de a le face bucurie, cultul frumosului,noble¡ea - sunt tot atâtea date, întâmplåri, situa¡ii, la care având privilegiulså participåm în ultimii ani so¡ia mea ¿i cu mine - må îndreptå¡esc så spuncå dacå Emil Prager a construit în beton, Elvira Godeanu, în dialogul eicu limitele, ¿i-a construit un Destin, un Destin plin de farmec ¿i armonie.

Ajuns aici, må gândesc ce greu atârnå talerul acesta al balan¡ei, fiindcåaståzi când România este bolnavå de România, mai mult ca oricând avemnevoie de Modele, de for¡a exemplului, de curaj. «Curajul este o problemåde organizare» - spunea Malraux - de organizare a speran¡ei, am adåuganoi.

Pentru toate câte însemni pentru noiªi pentru cå ai råmas aici


- 224 -- 224 -- 224 -- 224 -- 224 -

- Parisul î¿i are Elvira lui -Î¡i sårutåm mâna,

13 Decembrie 1990 George Teodorescu'"(Alocu¡iune rostitå de regizorul G . Teodorescu la sårbåtorirea de cåtre

UNITER a actri¡ei)*****

,,Nu am våzut-o niciodatå jucând pe Elvira Godeanu. Iar în peliculaînregistratå prin ochiul fix al aparatului de filmat nu am încredere. Ca unmanuscris nedescifrat mi se pare imaginea actorilor pe scenå. Frumoaså,poate, prin caligrafia misterioaså a hieroglifelor; dar stråinå, rece, lipsitåde suflul vie¡ii, de sensurile ei.

Nu am cunoscut-o pe doamna ELVIRA GODEANU. Cu ani în urmå,la o premierå, un murmur, o ¿oaptå transmiså de la unul la altul, un fel deemo¡ie în care respectul ¿i curioazitatea se împleteau: vine Elvira Godeanu.Spre scaunele din mijlocul primului rând s-a îndreptat un mic grup. Eracu neputin¡å så nu-¡i dai seama cine dintre to¡i era EA. ºinuta dreaptå,mersul majestuos cu toatå nesiguran¡a pe care relativizarea distan¡elor,conturul imprecis al obiectelor trebuie så i le fi dat. Lentilele groase aleochelarilor vor fi ajutat-o så biruie cea¡a ce se voise instalatå între ea ¿ilume, când, printr-o simplå hârtie, i se luase dreptul de a mai lucra pescenå.

De atunci am mai våzut-o de multe ori: elegantå, îngrijitå, fårå så afi¿ezefalså modestie, dar nici ostenta¡ia vedetei adulate. Ciudat e cå de fiecaredatå aerul din salå pårea så vibreze altcum: actorii, care i se închinautotdeauna la sfâr¿itul reprezenta¡iei, o fåceau, de fapt, de-a lungul între-gului spectacol, intrând într-o rezonan¡å aparte, într-o stare de gra¡iedatoratå ei.

La fel s-a intâmplat la omagierea cu care UNITER-ul i-a aniversat,într-o zi de decembrie a lui '90, intrarea în al nouålea deceniu de via¡å: onobilå emo¡ie a plutit peste to¡i, cei foarte mul¡i, prezen¡i. Nu o emotivitatepânditå de melodramatisme, nu amintiri lacrimogene sau false proslåviride circumstan¡å. Marea, mitica furmuse¡e a Elvirei Godeanu fascineazå¿i azi. ªi impune. Nu atât prin desåvâr¿irea aparen¡ei ci prin ceva carevine dinåuntru: o luminå, un echilibru interior, o generozitate, o incredibilåputere de seduc¡ie. O via¡å tråitå din plin ¿i asumatå cu totul ¿i întru totul."(Miruna Ionescu, Elvira Godeanu sau frumuse¡ea fiin¡ei interioare, TeatrulAzi, nr. 11-12, 1990)


- 225 -- 225 -- 225 -- 225 -- 225 -

*****,,De cele mai multe ori faima actorului reflectå mult din ¡inuta eroilor

pe care i-a jucat. Nu o datå înså, personalitatea interpretului este cea carese råsfrânge asupra rolurilor, ¿i nu invers. Iar în foarte pu¡ine situa¡ii presti-giul coincide, se suprapune unui mit etern - actorul reprezentând în primulrând o superbå încarnare ¿i actualizare a acestuia.

Din aceastå categorie face parte, cred, ¿i doamna Elvira Godeanu.{...} Plinå de via¡å ¿i capabilå så observe, så recreeze, så stilizeze via¡a,

sensibilå, inteligentå, dotatå nu numai cu talent, ci ¿i cu intui¡ie scenicå,cu o mare putere de muncå, Elvira Godeanu nu a trebuit niciodatå sådeprindå ,,virtuozitatea trucajelor ¿i alchimia iluziei''.

Ea a fost ¿i a råmas, înfruntând uimitor timpul - mitul Frumuse¡ii înse¿i.A acelei frumuse¡i care conferå rang ¿i blazon. A acelei frumuse¡i «nåscutenu fåcute» în care omul simplu ¿i omul cel mai rafinat identificau spontanperfec¡iunea Naturii, presim¡eau reflexele Binelui ¿i Adevårului. Ale aceluifrumos încårcat de caratele distinc¡iei ¿i noble¡ei spirituale.

Aceasta e «aura» care a întovårå¿it-o pe Elvira Godeanu de la primasa apari¡ie scenicå pânå azi când, la 86 de ani, confra¡ii de breaslå i-auomagiat - sub egida UNITER - activitatea. La mul¡i ani!" (Natalia Stancu,Elvira Godeanu un mit al frumuse¡ii, Adevårul literar ¿i artistic, 16-22decembrie 1990}

*****,,UNITER a sårbåtorit-o pe doamna Elvira Godeanu. Statutul actual al

vedetelor se fixeazå rapid în con¿tiin¡a noastrå. O doamnå a teatruluiromânesc ajunså undeva într-o vârstå mårea¡å a devenit un monumentna¡ional ¿i în drumul nostru spre normalitate, spre firesc, spre împlinirealegilor fericirii.

Doamna Godeanu a intrat în legendå. Ea este regina acelor frumuse¡iinterbelice, a acelor frumuse¡i române¿ti care au adus ¿i ele celebritate«micului Paris».

Am avut ¿ansa s-o am printre spectatorii recitalului Doamnele DomnuluiCaragiale. O interesa Coana Joi¡ica peste care s-a suprapus într-un fel. Lasfâr¿it la aplauze ea era regina. Apoi mi-a enumerat gre¿elile subliniindputerea de a le corija. Avea o luciditate de invidiat. Totul era simplu.Doamna Elvira Godeanu må-nål¡ase undeva, cåci ea are puterea de-aridica oamenii, de-a le da valoare. ªi asta e un lucru rar. O så fac o vizitåîn chio¿cul nostalgiilor s-o regåsesc pe doamna Elvira Godeanu, o så faco vizitå înso¡itå de o actri¡å mult mai tânårå, doamna Irina Råchi¡eanu.


- 226 -- 226 -- 226 -- 226 -- 226 -

Ståm fa¡å-n fa¡å. Cu ochii ei verzi ca douå måri, cu zâmbetul amuzat ¿i,Doamne, atât de ironic deapånå melancolic, clipe, clipe ...

- Cum vi s-a pårut sårbåtorirea?- Uite eu am så închid ochii ¿i o så depån ... Între noi cre¿te o pauzå ...

¿i doamna Irina pleacå ¿i må ia ¿i pe mine în aceastå cålåtorie ... Da ...camerele de la Uniter, cele douå såli aveau un parfum, o cåldurå altfeldecât în celelalte zile... Sim¡eai de la intrare sårbåtoarea. Lumea care seadunase era ¿i ea mai specialå. Ea venea cu ceva din prezent dar era olume care aducea mult din trecut. Aveam impresia cå era o sårbåtoare afiecåruia.

Pe un fotoliu era azvârlitå o blanå albå ¿i un buchet uria¿ de crizanteme.Fotografia ei ne privea nostalgic ¿i chiar ¿i fotografia avea o mirare cå-ntreea ¿i noi erau atât de mul¡i ani.

Când s-au umplut cele douå camere ¿i a¿teptarea s-a råsucit, un curenta deschis u¿a în care a apårut ea. Era ea Razå de Apus dar totu¿i Razå. Înaplauze, junele prim Caramitru, chiar pe prag, i-a întins o cupå de ¿ampa-nie ... întreaga asisten¡å s-a emo¡ionat. Era un moment rar.

Ion Caramitru a vorbit din partea Uniterului. I-a urat bun venit ¿i aspus ce înseamnå aceastå zi pentru teatrul ¿i publicul românesc. Momentulcel mai frumos a fost cel în care Ea cu ironie, dar ¿i cu durere înåbu¿itå¿tearså de ani ne-a povestit cum într-o frumoaså zi din anul 1963 la oraprânzului, Zaharia Stancu, directorul Teatrului Na¡ional, a chemat garniturade artilerie grea a teatrului: Marieta Deculescu, Costache Antoniu, MarietaAnca, Calboreanu... mul¡i... cei mai buni... To¡i erau pregåti¡i så primeascådecora¡ii sau ni¿te roluri speciale. Li s-a înmânat un plic în care era odecizie de pensionare. ªi a povestit pentru a face bine ca alternan¡å cumîn anii '40 a asistat la Paris la sårbåtorirea unui societar al Comediei Fran-ceze. A povestit ¿i faptul în care a fost fåcutå, dar a povestit ¿i ce înseamnåpentru public aceastå retragere. A povestit cå un bilet care de obicei costå50 de franci acum costa 1000 de franci. Sala la pre¡ de 1000 de francibiletul era arhiplinå iar banii intrau în beneficiul societarului. La sårbåtorireasista pre¿edintele Republicii. Amfitrionii Morlay ¿i Charles Boyer primeau¿i alte sume, unele foarte mari. Pentru tot ce a însemnat acel actor, pentrumomentele când l-a eliberat de dezolare, pentru orele de visare, pentrutot ce a primit de la el, publicul se sim¡ea dator. Datori se sim¡eau ¿icolegii de breaslå care se suiserå pe scenå, fiecare aducându-¿i contribu¡ia.Pe scenå s-a urcat atunci chiar Mistinguette cu splendidele ei picioare.Demn de re¡inut cå aceastå teribilå stea de music hall, ¿tiind cå Pre¿edintele


- 227 -- 227 -- 227 -- 227 -- 227 -

republicii va asista la spectacol, a venit så câ¿tige ¿i o luptå. Nu se maiterminau lucrårile unei construc¡ii a unui pavilion de Expozi¡ie. Rochiaera scurtå (mini-mini) în fa¡å ¿i lungå în spate. În fa¡a lojei preziden¡iale afåcut o plecåciune spunând: «Rochia mea va cre¿te atunci când va fi gataconstruc¡ia». Pre¿edintele Fran¡ei avea umor.

- Asta e politicå?!- NU, ajutor social.Au mai luat cuvântul Ludmila Patlanjoglu, Irina Råchi¡eanu, Ilinca

Tomoroveanu, Mihai Berechet, Valentin Silvestru, Ionu¡ Niculescu - direc-torul Muzeului Teatrului Na¡ional, Ginel Teodorescu - regizor.

- Era frumoaså?- Foarte frumoaså. Iar dincolo de frumuse¡e avea cåldurå, dulcea¡å.

Întâi cå avea un trup - ceva uluitor. O statuie vie.- Cum era?- Exact ca o statuie. Era o femeie înaltå. Acest corp minunat avea o

¡inutå foarte elegantå. Majestuoaså. O femeie foarte frumoaså, frapant defrumoaså. Avea ceva esen¡ial feminin... ceva... Pielea... carna¡ia... coloritul,ochii de catifea mari. (¿i iar cre¿te o pauzå între noi, apoi doamna Irinaîncepe ¿optit)

- Elvira ¿i-a ales patul de sus. Eu eram jos. Rela¡iile dintre noi se mårgi-neau la conven¡ionala comunicare între douå persoane care care lucrauîn aceea¿i institu¡ie, fårå a fi familiare. O aplaudasem în multe roluri darnu pot spune cå era preferata mea. Men¡ionez aceste lucruri pentru ascoate în eviden¡å cele ce urmeazå. Început de iarnå, trenul mergea încet,afarå viscolea ... Când ¿i când se înnoda o banalå conversa¡ie: Elvira cuinegalabila-i artå de a se face agreabilå, încercând o apropiere maiprietenoaså; eu retraså în mine, råspunzând monosilabic. Cred chiar cåeram destul de antipaticå. Firea mea închiså m-a dezavantajat de multeori în via¡å. La un moment dat, Elvira m-a rugat så-i curå¡ o portocalå depe noptierå ¿i så-i dau câteva felii. ªi atunci s-a frânt ceva în mine. Amsim¡it cum mi se înmoaie inima, o stranie ¿i dulce amor¡ire må cuprindea.Am sim¡it atunci un irezistibil ¿i grabnic impuls de a servi acea fåpturåcare rostise o banalå rugåminte. Subliniez: a servi ¿i nu a råspunde doarprintr-un act conven¡ional. Atunci mi-am spus: este ceva în femeia astacare te subjugå, un fluid special, în modul cum î¡i cere ceva, o inegabilådulcea¡å în modula¡iile naturale ale vocii sale." (Rodica Mandache, Chio¿-cul nostalgiilor/ Cu Elvira Godeanu/ Parcå trecuse Mo¿ Cråciun, Libertatea/12 ian. 1991)


- 228 -- 228 -- 228 -- 228 -- 228 -

*****,,Spre miez adânc de noapte, când prinzi cu urechea scâr¡âitul ciudat

al vreunui scrin vechi ¿i te chinui så adormi cu spaima de a nu fi cumvatrezit de dangåtul clopotelor unui nou råzboi, am avut cu ochii deschi¿i,un vis frumos. Nea¿teptat, uitat de frumos. Se fåcea cå cineva te ia demânå ¿i te duce într-o caså cu toate candelabrele de cristal aprinse, cuscaunele din sufrageria stil a¿teptându-¿i în tainå oaspe¡ii, cu covoare ¿iargintårie ¿i tablouri bune; iar aici î¡i vine în întâmpinare, coborând dinvremuri, ¿i fotografii, ¿i amintiri de altådatå, o mare doamnå, o doamnåînfå¿uratå în blånuri ¿i måtåsuri fo¿nitoare, cu bijuterii discrete darpre¡ioase, cu privirea umbritå de borul larg al pålåriei, cu sprâncenele ¿igura desenatå retro, låsând în urmå-i trena unui parfum ame¡itor. Parfumal unor vremuri «d'autrefois». Al frumuse¡ii feminine maiestuoase ¿iatotståpânitoare. Al harului artistic dåruit scenei. În acel tele-vis de dumi-nicå seara am fost oaspe¡ii - acaså, la teatru ¿i la Uniter ai doamnei ElviraGodeanu. Marea doamnå a scenei române¿ti. Care î¿i sårbåtorea nuntade aur cu teatrul, rememorându-¿i, întru emo¡ia ¿i delectarea noastrå,momente dintr-o carierå ce a stat sub semnul fast al gloriei. ªi pe care,într-o rea zi din cenu¿ia noastrå via¡å din ultimele decenii, a curmat-obrusc un plic stupid în care era anun¡atå decizia de pensionare; a dumisale¿i a altor mari actori ai Na¡ionalului bucure¿tean.

A fost un fel de fals în acte publice: pentru cå nimic nu o putea scoatedin trecutul ¿i prezentul teatrului nostru, din amintirile noastre vii, peacea actri¡å unicå în felul ei, cu prezen¡å scenicå inconfundabilå.

Am våzut-o pe micul ecran în Coana Zoi¡ica din O scrisoare pierdutå¿i în Arcadina din Pescåru¿ul. Am tråit momente din Euridice ¿i Apus desoare, ne-am amintit-o în Moartea unui artist ¿i Vizita båtrânei doamne.I-am urmårit apari¡ia statuarå ¿i gesturile-i måsurate, tonurile vocii careurcau ¿i coborau - dupå mi¿cårile sufletului ¿i ale tråirilor. Am vânat lent,cu ochiul, toatå acea re¡ea magicå, acea pânzå de påianjen în care î¿iprindea ¿i partenerul, ¿i spectatorul din salå ¿i am încercat så-i descopårmarele secret, cel care a transformat o via¡å într-un film pasionant ¿i oactri¡å într-o legendå.

De fapt, a spus-o la începutul acestei jumåtå¡i de veac de artå, cel carei-a intuit cel mai bine personalitatea. Constantin Nottara a spus de cum avåzut-o: «E înaltå, are chip ¿i trup frumos, va fi o frumoaså amoreazå».Termenul e poate prea pitoresc ¿i arhaic, dar spune aproape totul desprecea care va deveni, pentru multå vreme, reginå a teatrului românesc.


- 229 -- 229 -- 229 -- 229 -- 229 -

Poate cå ¿i din cauza asta, instalându-se de atâta vreme «au dessus dela melee» ¿i tråind închiså în caså ¿i visul unei vie¡i de poveste, ¿i-a pututconserva ¿i acum, în cel de-al nouålea deceniu al vie¡ii dumisale, aura depoeticå noble¡e ¿i de tinere¡e a spiritului ce ne-a încântat pe to¡i în tele-visulunei nop¡i de iarnå." (Sanda Faur, Vizita marei doamne, Opus, nr. 6/februarie 1991)

*****,,Må uit prin presa vremii:«Nume predestinat. L-a mai purtat o altå magicianå a scenei ¿i a

frumuse¡ii: Elvira Popescu. Dar aceea ne-a påråsit. Astålaltå Elvirå e anoastrå ¿i råmâne a noastrå, statornic ¿i påtima¿ a ¡årii sale, cu toatesolicitårile care i-au venit de pretutindeni ¿i continuå så-i vie.»

E Revista Rampa. Suntem în noiembrie 1946 ¿i cel care semneazå eAlexandru Kiri¡escu.

Despre Elvira Godeanu s-a scris mult ¿i s-a tåcut enorm....Când s-a scris, se scria pe câte o paginå de ziar, format mare, sub

titluri imense: «Elvira Godeanu, apari¡ie princiarå, amfitrioanå de mareraså ¿i causeuså fermecåtoare våzutå în decorul feeric al micului såuVersailles de la ¿osea.». Pagina era ilustratå bogat cu fotografii ¿i explica¡iiprecum: «În Scrisoarea pierdutå», alåturi de Pop Mar¡ian; «Surâzåtoare,siluetå decupatå de Marie Claire, Elvira Godeanu e gata så plece în ora¿»;«Ora 7 diminea¡a. Elvira Godeanu se treze¿te odatå cu primele mângâieriale zorilor. O baie cåldu¡å, 1/2 orå de gimnasticå ¿i apoi, la o orå cândnoctambulii se duc abia så se culce, Elvira Godeanu e gata så-¿i facåplimbarea matinalå, printre teii ¿oselei Kiseleff» (revista Cortina).

Dådea interviuri-mamut, mårturisind cå: son violon d'Ingres este spor-tul. «Îl practic sub toate formele: de la gimnastica matinalå a oricåreifemei care ¡ine la cele 60 de kilograme ale ei, pânå la ... football, box,alpinism ¿i sky» ...«Ora mea de culcare când nu joc: 10 seara, cel maitârziu. Nu må intereseazå restaurantele, localurile de noapte, nu cunosc¿i nu vreau så cunosc nici un joc de noroc ¿i nu-mi pierd somnul meudrag, pentru nimic în lume ¿i cu atât mai pu¡in, pentru ¿uete nocturne»...«Dau mai multå aten¡ie luxului, pe scenå, de unde, sub nici un cuvânt, nupoate lipsi. De altfel, så ¿tii, un rol, oricât ar fi de voluminos ¿i de greu,îmi produce, uneori, mult mai pu¡inå båtaie de cap prepara¡iunea luitehnicå, decât pregåtirea lui decorativå». (reportaj interview de Const.Coman).

...Când s-a tåcut, s-a tåcut îndesat. Cine dintre noi a pus mâna pe un


- 230 -- 230 -- 230 -- 230 -- 230 -

stilou ca så întrebe: cum e posibil ca, în floarea maturitå¡ii creatoare, teatrulså renun¡e dintr-un foc la extraordinara lui societarå, de fapt, la extraordi-narele lui societare, cåci lângå ea erau ¿i Maria Botta ¿i Tantzi Cocea ¿iMarieta Deculescu; cum e posibil ca cineva så dea buzna în gineceulParnasului ¿i så «le dea plicul» zei¡elor, apoi så le trimitå pe banca pensio-narilor, în Ci¿migiu?

Cer iertare cui ¿i-a manifestat o astfel de indignare, dar eu nu-mi aducaminte decât de uluirea noastrå speriatå.

N-a mai urcat pe scena Teatrului såu, dar a råmas, tot timpul, pe scenaBucure¿tiului, odatå atât de invidiat pentru «¿icul» ei, pentru figurile eipitore¿ti, pentru femeile ei frumoase, dar iatå cå figurile pitore¿ti s-austins treptat, ¿icul s-a evaporat, iar femeile frumoase a cåror reginå eras-au dus, una câte una, în alte ¡åri mai calde.

Regina-actri¡å, nu! La bra¡ cu so¡ul ei, inginerul Prager, fåcea plimbåriprin ora¿ ¿i zårindu-i ora¿ul se umplea de murmure: «Uite-o pe Elvira!»,«Trece Elvira!», «Vino s-o vezi pe Elvira!».

A fost ¿i a råmas nu numai o stea a teatrului românesc, ci un adevåratmit al vie¡ii interbelice, iar, mai târziu, în anii postbelici, un simbol alrezisten¡ei morale ¿i, dacå-mi permite¡i, biologice.

A plecat de la ªosea. A fost nevoitå så-¿i påråseascå ,,micul Versailles'',dar nimic ¿i nimeni n-a putut s-o determine så plece dupå tiza ei ¿i ideeaideeaideeaideeaideeacå zei¡a frumuse¡ii e mereu cu noi ne-a fåcut mai suportabil urâtulcå zei¡a frumuse¡ii e mereu cu noi ne-a fåcut mai suportabil urâtulcå zei¡a frumuse¡ii e mereu cu noi ne-a fåcut mai suportabil urâtulcå zei¡a frumuse¡ii e mereu cu noi ne-a fåcut mai suportabil urâtulcå zei¡a frumuse¡ii e mereu cu noi ne-a fåcut mai suportabil urâtul (subl.n.).

Nu-i singurul fapt pentru care ar trebui så-i fim recunoscåtori, dar esteprimul care îmi vine în minte, acum, la aniversarea acestei splendide Elvirena¡ionale." (Ecaterina Oproiu, Elvira na¡ionalå, Adevårul literar ¿i artis-tic, nr. 66/ 12-18 mai 1991)

*****,,S-a spus despre doamna Elvira Godeanu cå s-a înscris în istoria tea-

trului românesc modern ca una dintre cele mai frumoase femei care auurcat pe scena noastrå. ªi este adevårat.

Alåturi de frumuse¡e înså - pentru cå actri¡e frumoase au fost ¿i suntmulte la noi, ¿i vor fi probabil - trebuie så deosebim ¿i alte câteva tråsåturidespre care în general nu se prea vorbe¿te. ªi a¿ vrea så må refer în primulrând la distinc¡iadistinc¡iadistinc¡iadistinc¡iadistinc¡ia excep¡ionalå pe care a dovedit-o întotdeauna mareanoastrå actri¡å în apari¡iile ei, în indiferent care rol. Chiar când comediimai u¿oare, frivole poate, au obligat-o så figureze personaje cu tare decaracter sau de comportament, ea a ¿tiut întotdeauna så evite vulgaritatea,


- 231 -- 231 -- 231 -- 231 -- 231 -

trivialitatea, så ocoleascå golfurile de banalitate ¿i, cu distin¡ia ce i-a fostîntotdeauna caracteristicå, så punå în valoare tråsåturile cele mai frumoase¿i mai interesante ¿i mai atrågåtoare ale fiecårui personaj în parte.

ªi întrucât s-a vorbit prea pu¡in în cronicile ¿i în articicolele care auråmas despre presta¡ia dumneaei în diverse teatre ¿i roluri, a¿ vrea såamintesc ¿i de calitatea destul de rarå, ¿i despre care chiar ¿i teoreticieniivorbesc arareori, ¿i anume despre scenicitatescenicitatescenicitatescenicitatescenicitate. Tot ce face pe scenå oatare actri¡å este legat de mediul scenic creat, de indica¡iile pe care autorulle dore¿te exprimate ¿i de ceea ce regizorul a dorit în mod special de laacel personaj.

ªi, în sfâr¿it, a¿ vrea så amintesc despre spiritul de fine¡e fine¡e fine¡e fine¡e fine¡e - de carevorbea Pascal - fine¡e care îi este consubstan¡ialå în raporturile personale¿i care a func¡ionat întotdeauna în actul interpretativ ¿i în demersul artis-tic al actri¡ei noastre." (Valentin Silvestru, TVR, august 1991)

*****,,Fiindcå am avut norocul så tråiesc alåturi de Elvira Godeanu atâ¡ia

ani, o så vå povestesc istoria acestei prietenii.În 1948, toate teatrele particulare din Bucure¿ti au fost nevoite så-¿i

închidå por¡ile, vrând-nevrând. Astfel, eu am fåcut parte din grupul deactori adu¿i cu arcanul la Teatrul Na¡ional din Bucure¿ti, de cåtre ZahariaStancu.

Cu sentimentul pierderii unei dulci libertå¡i, am på¿it în ceea ce mairåmåsese din faimoasa clådire a Teatrului, dupå bombardamentele naziste.Eram cuprins de un sentiment al culpabilitå¡ii, ca ¿i cum a¿ fi fost vinovatpentru ceea ce se întâmplase atunci.

Timp de zece ani fusesem în gra¡iile publicului, la 26 de ani avusesempropria mea Companie Teatralå ¿i acum, dintr-o datå, eram for¡at så începo via¡å nouå, plinå de incertitudini ¿i imprevizibile capcane.

Cu mare strângere de suflet am deschis u¿a salonului de recep¡ie ¿iprivirea mi-a cåzut pe cea mai frumoaså româncå a secolului XX, pesuperba, pe dulcea ¿i minunata Elvira Godeanu.

Mi-am regåsit instantaneu echilibrul sufletesc, pentru cå lucrasemîmpreunå în urmå cu câ¡iva ani.

Elvira ¿i-a dat imediat seama de starea mea sufleteascå, m-a îmbrå¡i¿at¿i mi-a urat bun venit, asigurându-må cå totul va merge bine. M-a invitatapoi la ea acaså pentru a discuta despre «aventurile» pe care le începeamîn noua formulå a Teatrului Na¡ional.

To¡i actorii noi am fost întâmpina¡i de vechea trupå cu pu¡inå råcealå


- 232 -- 232 -- 232 -- 232 -- 232 -

¿i reticen¡å, dar Elvira Godeanu cu gra¡ia, tactul ¿i inteligen¡a ei a fostfactorul cel mai important care a negociat colaborarea dintre ,,cele douåo¿tiri’’ ca så zic a¿a.

Una dintre figurile cele mai strålucite ale acestei perioade a fost magni-fica actri¡å Elvira Godeanu, o mare reginå a scenei na¡ionale, cu talentulei generos, cu armonia unei fåpturi de o mare noble¡e.

Soarta m-a adus alåturi de ea în trei spectacole antologice: Apus desoare, O scrisoare pierdut ¿i Trei surori.

În spectacolul Apus de soare, George Calboreanu ¿i Elvira Godeanuinterpretau marile spirite care au înnobilat istoria noastrå ¿i ne-au fåcut såfim încrezåtori în destinul nostru.

În O scrisoare pierdutå am jucat alåturi de mon¿tri sacri ai scenei na¡io-nale, dar Elvira Godeanu era atinså de un farmec vertiginos, încât celebrareplicå a Cetå¡eanului turmentat «Så tråiascå coana Zoi¡ica, cå-i damåbunå» råsuna ca un compliment nu la adresa personajului ci a marii actri¡e.

La punerea în scenå a piesei Trei surori, alåturi de Elvira Godeanu ¿ial¡i mari actori am tråit o experien¡å ie¿itå din comun, datoritå faptului cåfiecare actor era ¿i profesor la Institutul de Teatru.

Am admirat-o din salå în multe roluri, în care de fiecare datå reu¿ea såmå emo¡ioneze cu sinceritatea ei fårå fisurå, cu acea cåldurå omeneascåcu care î¿i înnobila personajele, cu noble¡ea ¿i distinc¡ia ei. De câte orim-am aflat în preajma ei, pe scenå sau în via¡a de zi cu zi, Elvira Godeanuîmi apårea ca imaginea înså¿i a echilibrului.

Femeia ¿i actri¡a au fost pentru mine un îndemn, o pova¡å ¿i o mareiubire.

So¡ia mea, venitå dintr-o altå ¡arå undeva unde nu cuno¿tea limba, nuavea prieteni ¿i mai ales nu în¡elegea modul de via¡å în care intrase, agåsit în Elvira Godeanu o sorå mai mare. Elvira a îndrågit-o ¿i a protejat-o.Pe ea ¿i apoi pe cei trei copii pe care mi i-a dåruit via¡a.

Din pomul nostru de Cråciun nu lipseau niciodatå dulciurile de la «tantiElvira», iar eu, un mare amator de dulciuri, aveam regulat parte de celmai extraordinar tort de ciocolatå.

Ani de zile, tortul acela a fost pentru mine semnul cå am tot ce-midoresc.

Din toate aceste pricini, am convingerea nestråmutatå cå Elvira, deacolo unde este acum, vegheazå în continuare asupra noastrå.” (RADUBELIGAN, Mesaj rostit pe scena Teatrului ,,Elvira Godeanu”, 9 mai 2004)


- 233 -- 233 -- 233 -- 233 -- 233 -

*****,,Întrebându-l pe Victor Eftimiu (unul dintre gigan¡ii teatrului) despre

Elvira Godeanu, maestrul mi-a spus: O fostå elevå frumoaså a titanuluiNottara, devenitå o artistå splendidå a Na¡ionalului." (Mihai Petrovici,Cronica Românå, 26 febr. 2005).

*****A¿a au scris cronicarii.Numai cå povestea Elvirei continuå dincolo de cronici ¿i de cronicari.

Este o poveste, speråm, fårå sfâr¿it. De care avem nevoie mai ales acum,când pove¿tile sunt tot mai pu¡ine.


- 234 -- 234 -- 234 -- 234 -- 234 -

9. Ei, cine så fie, rude de-ale ei!9. Ei, cine så fie, rude de-ale ei!9. Ei, cine så fie, rude de-ale ei!9. Ei, cine så fie, rude de-ale ei!9. Ei, cine så fie, rude de-ale ei!

Îmi vine în minte o întâmplare superbå în candoarea ¿i adevårul ei -care explicå mai bine decât orice altceva obliga¡ia, a¿ zice testamentarå, acomunitå¡ii Târgu-Jiului de a conserva ¿i proteja memoria Elvirei Godeanu;o întâmplare petrecutå în såptåmâna anterioarå desfå¿urårii Zilelor ,,ElviraGodeanu", edi¡ia din mai 2007.

Pe frontispiciul clådirii Teatrului trona un banner uria¿ care anun¡aevenimentul. În centrul bannerului era imaginea actri¡ei, înconjuratå dechipurile actorilor din institu¡ia care-i purta deja de 14 ani numele. Aflatela promenadå ,,pe centru", douå doamne în vârstå se opresc ¿i admiråmaterialul promo¡ional.

- Uite-o pe Elvira noastrå! zice una dintre ele, arogându-¿i parcå, printon, un fel de proprietate perpetuå asupra artistei. Frumoaså mai era! Darcine-or fi åia de jur împrejur?

- Ei, cine så fie, rude de-ale eEi, cine så fie, rude de-ale eEi, cine så fie, rude de-ale eEi, cine så fie, rude de-ale eEi, cine så fie, rude de-ale ei (subl. n.)! decide, dupå un moment dereflec¡ie, cealaltå doamnå.

Da, erau o parte din ,,rudele" Elvirei Godeanu: actorii. Cealaltå parte -administra¡ia publicå, fåuritorii teatrului profesionist din Tg-Jiu, admiratorii,cronicarii mai mult sau mai pu¡in inspira¡i, spectatorii, laurea¡ii edi¡iilorsuccesive ale Galelor ,,Elvira Godeanu", ini¡iatorii funda¡iilor ce poartånumele actri¡ei, în fine, cei care încercaserå ¿i reu¿iserå så punå o piatråde temelie la edificiul numit generic ,,întoarcerea acaså a Elvirei" - nu erape afi¿, dar era aproape, a¿a cum fusese începând cu anul de gra¡ie 1993,când în capitala istoricå a Gorjului se produsese un miracol: înfiin¡area


- 235 -- 235 -- 235 -- 235 -- 235 -

unui teatru profesionist, o institu¡ie care så celebreze una dintre marilepersonalitå¡i feminine ale artei dramatice române¿ti dintotdeauna.

La Tg-Jiu, intrarea în eternitate a Elvirei nu a însemnat numai politicoase¿i ocazionale amintiri, depånate cu prilejul comemorårii unor date impor-tante din biografia fizicå sau artisticå a divei.

A însemnat ceva mai mult, poate nu atât cât ar fi trebuit, dar un cevafåcut an de an mai bine ¿i mai responsabil, pe måsura unei mo¿teniriculturale care avea uria¿ul poten¡ial de a scoate în sfâr¿it din anonimat unora¿ cu o impresionantå tradi¡ie teatralå.

În primul volum al istoriei acestui teatru (Îmblânzirea minotauruluisau nouå ani din via¡a unui teatru, Editura Funda¡iei ,,Constantin Brâncu¿i", Tg-Jiu, 2002), încercam så fac o sintezå a demersurilor ¿i eforturilorde reîmpåmântenire a Elvirei întreprinse de comunitatea Târgu-Jiului.

Precizårile de atunci sunt parte a miracolului de care vorbeam mai sus: ,,1. Cei (pu¡ini) care ¿i-au asumat crearea ¿i destinul acestui teatru au

avut de fåcut fa¡å la patru tipuri de provocåri:- constituirea unei trupe teatrale competitive care, pe parcursul câtorva

ani doar, så ajungå så aibå în componen¡a sa actori ¿i regizori cu studiiclasice în propor¡ie de cel pu¡in douå-treimi din numårul total al arti¿tilor;

- men¡inerea - prin repertoriul prefigurat ¿i montårile realizate de regi-zori tineri a standardului calitativ propus ini¡ial: acela de teatru de repertoriu,nu de teatru comercial;

- construirea unui sediu cu facilitå¡i tehnice de anvergurå europeanå;- scrierea unei istorii a mi¿cårii teatrale locale concomitent cu aceea a

cronicii noii institu¡ii de culturå.De aici: inerente gre¿eli, planuri deseori utopice ¿i, nu de pu¡ine ori,

rezultate sub a¿teptåri.2. La începutul lunii mai 1993, într-o discu¡ie particularå cu dl. Mihai

Moisescu, consilier ¿i membru în Comisia de culturå a Consiliului Jude¡eanGorj (care mi-a solicitat opinia privind numele noului teatru - mai exactalegerea acestuia dintre patronimicele Milescu, Tudor Arghezi ¿i Constan-tin Brâncu¿i), am sugerat denumirea Teatrul Elvira Godeanu, bazându-måpe informa¡iile pe care le de¡ineam la acea orå despre actri¡a originarå dinTg-Jiu, cât ¿i pe faptul cå, în 14 mai 1992, nepoata actri¡ei, doamna ing.Maria Simion, îmi fåcuse onoarea invitårii la spectacolul In memoriamElvira Godeanu, organizat de domnia sa la Muzeul Gorjului, cu participa-rea actorilor Valeria Seciu ¿i Ovidiu Iuliu Moldovan; {...}

4. Durata construc¡iei sediului a fost determinatå de circumstan¡e


- 236 -- 236 -- 236 -- 236 -- 236 -

obiective, printre care amintim: costurile mari presupuse de investi¡ie,modificårile de pre¡ datorate devalorizårii monedei na¡ionale, cuantumulprocentului posibil a fi alocat - într-un an sau altul - de la bugetul ConsiliuluiJude¡ean Gorj, respectiv Consiliului Municipal Târgu-Jiu; {...}

Dincolo de toate aceste tribula¡ii, nu trebuie uitat înså adevårul cå na¿-terea unui teatru este aidoma na¿terii oricårei fiin¡e vii: un miracol ¿i omântuire. ªi din acest punct de vedere, autorul acestei crestoma¡ii a fostunul dintre cei favoriza¡i de soartå. A participat, adicå, la toate momenteletransformårii ideii/ idealului mai întâi în proiect, mai apoi în realitate. Ele,momentele acestea, nu au fost pu¡ine, nici împodobite prea des cu uncovor ro¿u ori înso¡ite de sunete glorioase de trâmbi¡e. Dimpotrivå, a¿zice.

Dar cel mai dificil dintre toate - asta, dacå am imagina o scalå a greu-tå¡ilor întâmpinate din 1993 ¿i pânå aståzi - a fost a¿teptarea, amânareade pe un an pe altul din varii motive a terminårii zidirii. Iar când s-aîntâmplat så fie întreagå speran¡a, când a devenit certitudine deci, sub-semnatul, în loc de obosealå, am sim¡it o indescriptibilå mândrie. Ca sånu cad în påcatul trufiei, am întrebat în dreapta ¿i-n stânga pe to¡i cei careîn ace¿ti ani fuseserå alåturi de Teatru ¿i contribuiserå infinit mai multdecât mine la devenirea lui. Mi-au mårturisit aceea¿i senza¡ie: de proprietarcu acte în regulå.

Mi-am zis atunci - îmi zic ¿i acum - cå, dacå asemenea sentimente sunttråite cu aceea¿i intensitate de o întreagå comunitate, înseamnå cå în acestcol¡ de lume s-a produs într-adevår o minune. O minune pe care, în pu¡inecuvinte, o putem defini astfel: o comunitate s-a descoperit pe sine vrednicåîn a-¿i înnobila sufletul ¿i are de gând så nu uite asta niciodatå."

Dar iatå ce au fåcut ,,rudele" Elvirei Godeanu întru ve¿nicirea numeluiei:

1) Înfiin¡area T1) Înfiin¡area T1) Înfiin¡area T1) Înfiin¡area T1) Înfiin¡area Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu":eatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu":eatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu":eatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu":eatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu":

*****ROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIA JUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJDELEGAºIA PERMANENTÅDELEGAºIA PERMANENTÅDELEGAºIA PERMANENTÅDELEGAºIA PERMANENTÅDELEGAºIA PERMANENTÅ

DISPOZIºIA NR. 22DISPOZIºIA NR. 22DISPOZIºIA NR. 22DISPOZIºIA NR. 22DISPOZIºIA NR. 22Dr. Ing. ªtefan Popescu Bejat, pre¿edintele Consiliului jude¡ean Gorj;Având în vedere:


- 237 -- 237 -- 237 -- 237 -- 237 -

- discu¡iile purtate cu d-nii Mihai Golu, ministrul Culturii, Gh. CaraliceaMårculescu, prefectul jude¡ului Gorj, cu alte personalitå¡i ale jude¡ului,din care a rezultat necesitatea înfiin¡årii unui Teatru de Stat în jude¡ulGorj;

- prevederile art. 77 din legea nr. 69/ 1991.În baza art. 68 din legea nr. 69/ 1991 privind Administra¡ia Publicå

Localå

DISPUNE:DISPUNE:DISPUNE:DISPUNE:DISPUNE:

Art. 1. În vederea înfiin¡årii Teatrului de Stat Tg-Jiu se vor luaurmåtoarele måsuri:

- comisia pentru activitå¡i ¿tiin¡ifice, învå¡åmânt, sånåtate, culturå aConsiliului jude¡ean va analiza oportunitatea înfiin¡årii acestei institu¡iiculturale;

- comisia de studii, prognozå economicå-socialå, buget, finan¡e vastudia posibilitatea de finan¡are a activitå¡ii ¿i de dotare a institu¡iei re-spective;

- comisia de administra¡ie publicå localå ¿i juridicå va lua în dezbatere¿i va face propuneri cu privire la întocmirea regulamentului de organizare¿i func¡ionare a Teatrului de Stat Tg-Jiu;

- comisia jude¡eanå pentru atribuirea ¿i schimbarea de denumiri vaprezenta Consiliului jude¡ean Gorj propuneri cu privire la denumireainstitu¡iei culturale de mai sus.

Art. 2. Proiectul de hotårâre, în baza art. 59 lit. p. din Legea nr. 69/1991 privind administra¡ia publicå localå, va fi prezentat spre dezbaterela prima ¿edin¡å a Consiliului jude¡ean Gorj.

Art. 3. Se va înfiin¡a un comitet de ini¡iativå ¿i totodatå pe data prezenteise deschide lista publicå pentru a da posibilitatea tuturor cetå¡enilor gorjeniiubitori de culturå de a contribui material în sus¡inerea acestei ac¡iuni.

Art. 4. Direc¡ia programe, prognozå, buget, finan¡e ¿i Direc¡ia decoordonare-organizare din cadrul Consiliului jude¡ean Gorj vor sprijiniaducerea la îndeplinire a prezentei dispozi¡ii.

DATÅ ASTÅZI 18. 05. 1993

PREªEDINTE,Dr. Ing. ªtefan Popescu Bejat


- 238 -- 238 -- 238 -- 238 -- 238 -

*****ROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIA JUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJCONSILIUL JUDEºEANCONSILIUL JUDEºEANCONSILIUL JUDEºEANCONSILIUL JUDEºEANCONSILIUL JUDEºEAN

HOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢RE

privind înfiin¡areaTeatrului Dramatic ,,ELVIRA GODEANU”, în jude¡ul Gorj

Consiliul Jude¡eanConsiliul Jude¡eanConsiliul Jude¡eanConsiliul Jude¡eanConsiliul Jude¡eanAvând în vedere:- referatul de oportunitate al Comisiei pentru activitå¡i ¿tiin¡ifice,

învå¡åmânt, culturå, sånåtate, protec¡ie socialå, sportive ¿i agrement;- referatul cu propuneri al Comisiei jude¡ene pentru atribuirea sau

schimbarea de denumiri;- dispozi¡ia pre¿edintelui Consiliului jude¡ean nr. 22/ 18. 05. 1993 cu

privire la stabilirea unor måsuri în vederea înfiin¡årii unei institu¡ii culturaleîn jude¡ul Gorj;

- prevederile art. 1, lit. c., din Decretul-Lege nr. 100/ 1990 privindatribuirea sau schimbarea de denumiri.

În baza art. 62 ¿i art. 59 lit. p. din Legea nr. 69/ 1991 privindadministra¡ia publicå localå

HOTÅRÅªTE:HOTÅRÅªTE:HOTÅRÅªTE:HOTÅRÅªTE:HOTÅRÅªTE:ART. 1. Începând cu data prezentei, se înfiin¡eazå Teatrul Dramatic

,,ELVIRA GODEANU”, cu sediul în Municipiul Tg-Jiu str. Grivi¡ei nr. 8- institu¡ie culturalå cu personalitate juridicå, aflatå în subordineaConsiliului jude¡ean Gorj.

ART. 2. Finan¡area se asigurå în parte de la bugetul local, respectivbugetul propriu al Consiliului jude¡ean Gorj, venituri propri ¿i fondurirealizate pe baza listei publice deschise de autoritatea publicå jude¡eanå.

ART. 3. Se aprobå pentru anul 1993 organigrama ¿i numårul maximde personal potrivit anexei care face parte integrantå din prezenta hotårâre.

ART. 4. Cu aceea¿i datå, se nume¿te în func¡ia de director al acesteiinstitu¡ii, D-l MARIAN NEGRESCU, actor.

ART. 5. Prevederile prezentei hotårâri vor fi aduse la îndeplinire deDirec¡ia programe, prognoze, buget, finan¡e a Consiliului jude¡ean Gorj.

DATÅ ASTÅZI 11. 06. 1993PREªEDINTE,

dr. ing. ªtefan Popescu BejatHot. nrHot. nrHot. nrHot. nrHot. nr. 9 luatå cu un nr. 9 luatå cu un nr. 9 luatå cu un nr. 9 luatå cu un nr. 9 luatå cu un nr. de 34 voturi. de 34 voturi. de 34 voturi. de 34 voturi. de 34 voturi


- 239 -- 239 -- 239 -- 239 -- 239 -

*****S.C. PERFECT S.R.L. TG-JIUS.C. PERFECT S.R.L. TG-JIUS.C. PERFECT S.R.L. TG-JIUS.C. PERFECT S.R.L. TG-JIUS.C. PERFECT S.R.L. TG-JIU

AAAAATELIER DE PROIECTTELIER DE PROIECTTELIER DE PROIECTTELIER DE PROIECTTELIER DE PROIECTARE, ARHITECTURÅ,ARE, ARHITECTURÅ,ARE, ARHITECTURÅ,ARE, ARHITECTURÅ,ARE, ARHITECTURÅ,STRUCTURÅ, INSTSTRUCTURÅ, INSTSTRUCTURÅ, INSTSTRUCTURÅ, INSTSTRUCTURÅ, INSTALAºIIALAºIIALAºIIALAºIIALAºII

Cåtre:Vå înaintåm spre semnare urmåtorul:

CONTRACTCONTRACTCONTRACTCONTRACTCONTRACT DE PROIECT DE PROIECT DE PROIECT DE PROIECT DE PROIECTAREAREAREAREARENR. 145/ 1994NR. 145/ 1994NR. 145/ 1994NR. 145/ 1994NR. 145/ 1994

Denumirea lucrårii: Repara¡ii curente ¿i capitale la Sala ,,Central”Repara¡ii curente ¿i capitale la Sala ,,Central”Repara¡ii curente ¿i capitale la Sala ,,Central”Repara¡ii curente ¿i capitale la Sala ,,Central”Repara¡ii curente ¿i capitale la Sala ,,Central”Târgu-JiuTârgu-JiuTârgu-JiuTârgu-JiuTârgu-Jiu

Contractul se încheie între: S.C. Perfect SRL Tg-JiuS.C. Perfect SRL Tg-JiuS.C. Perfect SRL Tg-JiuS.C. Perfect SRL Tg-JiuS.C. Perfect SRL Tg-Jiureprezentat prin: Arh. Maicovschi Mihai IacobArh. Maicovschi Mihai IacobArh. Maicovschi Mihai IacobArh. Maicovschi Mihai IacobArh. Maicovschi Mihai Iacob - Administrator¿i între: TTTTTeatrul ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiueatrul ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiueatrul ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiueatrul ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiueatrul ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiucu sediul în: Tg-Jiu, strada Victoriei nr. 36, reprezentat prin: NegrescuNegrescuNegrescuNegrescuNegrescu

MarianMarianMarianMarianMarian - Director ¿i Târlea Valeria - Contabil ¿efLucrårile au fost încredin¡ate de beneficiar proiectantului general de

specialitate prin comanda nr. 227 din 07/10/1994.Art. 1. Pre¡ul lucrårilor de proiectare care constituie obiectul contractului

este de 4.500.000 lei, valoare stabilitå prin licita¡ia publicå din data de07.10.1994.

..........................................................................................................Proiectant general de specialitate BeneficiarL.S. L.S.

Data emiterii: 24 oct. 1994 Data însu¿irii: 26 oct. 1994{Extras}

2. Înfiin¡area unor Funda¡ii culturale care så perpetueze memoria2. Înfiin¡area unor Funda¡ii culturale care så perpetueze memoria2. Înfiin¡area unor Funda¡ii culturale care så perpetueze memoria2. Înfiin¡area unor Funda¡ii culturale care så perpetueze memoria2. Înfiin¡area unor Funda¡ii culturale care så perpetueze memoriaactri¡eiactri¡eiactri¡eiactri¡eiactri¡ei

a. Funda¡ia ,,Elvira Godeanu" Tg-Jiua. Funda¡ia ,,Elvira Godeanu" Tg-Jiua. Funda¡ia ,,Elvira Godeanu" Tg-Jiua. Funda¡ia ,,Elvira Godeanu" Tg-Jiua. Funda¡ia ,,Elvira Godeanu" Tg-JiuArt. 1. - Funda¡ia “Elvira Godeanu” este persoanå juridicå autonomå,

cu caracter nelucrativ ¿i func¡ioneazå pe perioadå nedeterminatå, cainstitu¡ie culturalå apoliticå, de interes public. {...}

Art. 3. - Obiectivul activitå¡ii Funda¡iei îl constituie desfå¿urarea deactivitå¡i promo¡ionale în toate domeniile culturii, cu deosebire în cel


- 240 -- 240 -- 240 -- 240 -- 240 -

teatral, cu scopul de a cinsti ¿i perpetua prin crea¡ie culturalå memoriamarii actri¡e Elvira Godeanu - gorjeancå de obâr¿ie dupå mamå, a altormari actori români originari din Gorj, precum ¿i de a conserva ¿i valorificamo¿tenirea teatralå de peste 160 de ani a acestui ¡inut. ¥n îndeplinireaacestui scop, Funda¡ia î¿i propune:

- crearea cadrului propice manifestårii libere a disponibilitå¡ilor decrea¡ie culturalå din arealul teritorial românesc (inclusiv din Basarabia,Bucovina de Nord ¿i ¡inutul Her¡ei), ca ¿i din cel spiritual românesc(comunitå¡i române¿ti aflate pe teritoriul altor ¡åri);

- stabilirea de legåturi culturale între români ¿i alte etnii, pe criteriul cåbunurile culturale sunt patrimoniul comun ¿i indivizibil al umanitå¡ii;

- colaborarea cu alte funda¡ii, asocia¡ii, societå¡i sau uniuni de crea¡iedin ¡arå ¿i stråinåtate;

- colaborarea cu institu¡ii culturale de stat sau private, cu alte institu¡iisau persoane particulare interesate de propå¿irea culturalå a zonei;

-editarea unor monografii, studii ¿i biobibliografii referitoare la ElviraGodeanu, la alte personalitå¡i ale artei dramatice române¿ti originare dinzonå, la mi¿carea teatralå gorjeanå în general, a unor crea¡ii dramaticecontemporane române¿ti sau universale pe care Teatrul Dramatic “ElviraGodeanu” inten¡ioneazå så le monteze în premierå na¡ionalå sau mondialå;

- editarea revistei “Caietele Elvira Godeanu”- publica¡ie de informareteatralå în limbile românå, englezå ¿i francezå, a unor materialeaudio-vizuale de promovare a imaginii culturale a Gorjului ¿i a ºårii;

- organizarea sau participarea la expozi¡ii, spectacole, simpozioane,saloane, târguri, la alte manifeståri cu caracter cultural, artistic sau ¿tiin¡ific;

- înfiin¡area, în Târgu-Jiu, în ¡arå ¿i în stråinåtate, a unor puncte deinformare “Elvira Godeanu” relative la mi¿carea culturalå gorjeanå, îngeneral ¿i la activitatea Teatrului “Elvira Godeanu”, în special, ¿i dotareacu materiale promo¡ionale necesare;

- organizarea de festivaluri ¿i colocvii na¡ionale ¿i interna¡ionale încolaborare cu Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” Târgu-Jiu, UNITER,alte asocia¡ii sau uniuni de crea¡ie din ¡arå ¿i stråinåtate;

- înfiin¡area unui Centru interna¡ional de studii teatrale;- acordarea, anual, a unor premii, burse, distinc¡ii ¿i alte forme de

sus¡inere materialå a oamenilor de voca¡ie culturalå deosebitå, dupå cumurmeazå:

- Premiile “Elvira Godeanu” Premiile “Elvira Godeanu” Premiile “Elvira Godeanu” Premiile “Elvira Godeanu” Premiile “Elvira Godeanu” pentru crea¡ie teatralå femininå (interpre-tare, regie, scenografie, muzicå, dramaturgie originalå, etc.);


- 241 -- 241 -- 241 -- 241 -- 241 -

- Ajutorul de crea¡ie “Elvira Godeanu”Ajutorul de crea¡ie “Elvira Godeanu”Ajutorul de crea¡ie “Elvira Godeanu”Ajutorul de crea¡ie “Elvira Godeanu”Ajutorul de crea¡ie “Elvira Godeanu”, acordat unui tânår cu aptitudiniartistice deosebite, pentru continuarea (completarea) studiilor despecialitate în ¡arå ¿i, dupå caz, în stråinåtate;

- Bursa de excelen¡å “Elvira Godeanu”Bursa de excelen¡å “Elvira Godeanu”Bursa de excelen¡å “Elvira Godeanu”Bursa de excelen¡å “Elvira Godeanu”Bursa de excelen¡å “Elvira Godeanu”, acordatå celui mai bine cotat¿ef de promo¡ie - sec¡ia regie, din ¡arå, cu obliga¡ia ca acesta din urmå såmonteze spectacolul de deschidere a stagiunii în curs la Teatrul “ElviraGodeanu”;

- Premiile de stimå “Elvira Godeanu”Premiile de stimå “Elvira Godeanu”Premiile de stimå “Elvira Godeanu”Premiile de stimå “Elvira Godeanu”Premiile de stimå “Elvira Godeanu”, acordate unor personalitå¡iculturale deosebite (teatru, film, artå plasticå, muzicå, literaturå etc.),originare sau stabilite în Gorj, sau care au contribuit ori contribuie larealizarea imaginii culturale a Gorjului;

- Premiile de recuno¿tin¡å “Elvira Godeanu”Premiile de recuno¿tin¡å “Elvira Godeanu”Premiile de recuno¿tin¡å “Elvira Godeanu”Premiile de recuno¿tin¡å “Elvira Godeanu”Premiile de recuno¿tin¡å “Elvira Godeanu”, acordate unor foste gloriiale mi¿cårii teatrale locale sau na¡ionale;

- realizarea unor plåci comemorative ¿i dezvelirea lor la sediulFunda¡iei, precum ¿i la imobilul de domiciliu al Elvirei Godeanu;

- realizarea unor semne memoriale ¿i amplasarea lor în zone în care aufunc¡ionat în Târgu-Jiu, de-a lungul timpului, institu¡ii sau spa¡ii amenajatepentru activitatea teatralå (Teatrul Milescu, Teatru-cinema Cåldåru¿e etc.);

- lansarea unei medalii ¿i a unor înscrisuri comemorative;- realizarea unui bust Elvira Godeanu ¿i amplasarea lui în scuarul din

fa¡a Teatrului din Târgu-Jiu;- realizarea unui punct muzeal “Elvira Godeanu” ¿i aamenajarea lui la

sediul teatrului omonim, precum ¿i achizi¡ionarea unor piese de mobilier,documente, alte obiecte apar¡inând patroanei spiriruale a Funda¡iei

{STATUTUL FUNDAºIEI “ELVIRA GODEANU” T¢RGU-JIU/ Ex-tras/ Autor proiect: Ion Cepoi/ Caietele ,,Elvira Godeanu”, nr. 4, noiembrie1996}

*****MINISTERUL CULTURII

CABINETUL SECRETARULUI GENERALDIRECºIA LEGISLAºIE, SINTEZE

Nr. 368 din 04.06.1999

AAAAAVIZVIZVIZVIZVIZ

Våzând cererea înregistratå sub numårul 9276/ 04.06.1999 dosar 3924/1999 formulatå de Tribunalul Gorj, prin care se solicitå acordarea avizului


- 242 -- 242 -- 242 -- 242 -- 242 -

Ministerului Culturii pentru dobândirea personalitå¡ii juridice ¿i înregis-trarea unei asocia¡ii/ funda¡ii, precum ¿i referatele privind legalitatea ¿iutilitatea înfiin¡årii acesteia;

Având în vedere cå în scopul declarat al asocia¡iei/ funda¡iei suntcuprinse activitå¡i ce intrå în componen¡å Ministerului Culturii ¿i nucontravin legisla¡iei;

ºinând seama de dispozi¡iile Legii nr. 21/ 1924 pentru persoanelejuridice ¿i de faptul cå prevederile actului de constituire ¿i ale statutuluiasigurå realizarea scopului propus ¿i buna administrare a fondurilor:

SE AVIZEAZÅ FAVORABIL înfiin¡area FUNDAºIEI CULTURALE,,ELVIRA GODEANU” cu sediul în Strada Victoriei, nr. 35, municipiulTg-Jiu, jud. Gorj

numai pentru activitå¡ile culturale fårå scop lucrativ consemnate înnumai pentru activitå¡ile culturale fårå scop lucrativ consemnate înnumai pentru activitå¡ile culturale fårå scop lucrativ consemnate înnumai pentru activitå¡ile culturale fårå scop lucrativ consemnate înnumai pentru activitå¡ile culturale fårå scop lucrativ consemnate înactul de constituire ¿i statutactul de constituire ¿i statutactul de constituire ¿i statutactul de constituire ¿i statutactul de constituire ¿i statut.

Ministerul Culturii nu sepronun¡å asupra activitå¡ii asocia¡iei/ funda¡ieicare nu intrå în competen¡a sa. Pentru alte activitå¡i decât cele culturale,asocia¡ia/ funda¡ia este necesar så primeascå avizele autoritå¡ilor de profil(ministere, structuri centrale etc.), în legåturå cu acestea urmând så sepronun¡e instan¡a judecåtoreascå.

În cazul în care scopul sau mujloacele folosite de ascocia¡ie/ funda¡iedevin ilicite ori sunt altele decât cele pentru care s-a constituit, MinisterulCulturii î¿i rezervå dreptul de a retrage prezentul AVIZ¿i de a ac¡ionaconfrom dispozi¡iilor legale.

Orice modificare a statutului, a organizårii sau a a scopului asocia¡iei/funda¡iei va trebui declaratå, potrivit legii.

Pentru aplicarea dispozi¡iilor art. 15 din Legea 21/ 1924, rugåm instan¡ade judecatå så ne comunice un exemplar al sentin¡ei.

Secretar general Consilier juridicDelia Mucicå

*Membri fondatoriMembri fondatoriMembri fondatoriMembri fondatoriMembri fondatori: Negrescu Marian, Cepoi Ion, Alexandrescu Ion,

Cacoveanu Viorel, Silvestru Brându¿a, Stoichi¡oiu Titu, Ispas Constantin,Chiriac Ion, Dragotå Nicolae, Coiculescu Radu, Diaconu Maria, PopaValentin, Tilici Ligia, Gârbaciu Viorel, Fometescu Doru, Gâlmå Cristian,Pusdrea Mariana, Pintea Homeag Leni, Andone Geni, Stoia Josefina, VicolNicolae, Andone Adrian, Negrescu-Baciu Gabriela, Vasiescu Vasile, Titu


- 243 -- 243 -- 243 -- 243 -- 243 -

Eugen, Cristian Drågan, Dinu Anca, Stoica Ion, ªu¡å Aurelian, Nem¡oiuPetronela, Vlådulescu Alin, Popescu Ovidiu, Târlea Valeria, Plutå Viorica.

b. Funda¡ia ,,Elvira Godeanu" Bucure¿tib. Funda¡ia ,,Elvira Godeanu" Bucure¿tib. Funda¡ia ,,Elvira Godeanu" Bucure¿tib. Funda¡ia ,,Elvira Godeanu" Bucure¿tib. Funda¡ia ,,Elvira Godeanu" Bucure¿tiScurt istoric:Funda¡ia ,,Elvira Godeanu" a luat fiin¡å pe data de 13 mai 2001.Aceastå datå semnificå ziua de na¿tere a regretatei mele måtu¿i Elvira

Godeanu.Funda¡ia se constituie ca persoanå juridicå românå, neguvernamentalå,

de drept privat, fårå scop lucrativ, autonomå ¿i apoliticå, fiind conceputåca o institu¡ie de ac¡iune umanitarå din domeniul såu de activitate.

Scopul Funda¡iei Elvira Godeanu este reprezentat de:- Organizarea de gale literare ¿i artistice anuale ¿i de decernarea de

premii Elvira Godeanu în cadrul acestora, organizarea de mese festive ¿idineuri la nivel intern ¿i interna¡ional pentru promovarea imaginii ElvireiGodeanu, pentru a strânge fondurile necesare îndeplinirii scopurilorfunda¡iei;

- organizarea spectacolelor de teatru atât pentru adul¡i cât ¿i pentrucopii;

- producerea ¿i difuzarea de filme ¿i emisiuni cultural-artistice,documentare, pentru televiziune, radio ¿i cinematografie;

- editarea de programe, postere ¿i alte publica¡ii de propagandåcultural-artisticå;

- întrajutorarea copiilor orfani ¿i a båtrânilor afla¡i în dificultate;- publica¡ii culturale.Pre¿edinte fondator: Armand Calotå (n. 22 iulie 1962, Tg-Jiu), actor

Teatrul Na¡ional Bucure¿ti3. Construc¡ia/ finalizarea noului sediu al T3. Construc¡ia/ finalizarea noului sediu al T3. Construc¡ia/ finalizarea noului sediu al T3. Construc¡ia/ finalizarea noului sediu al T3. Construc¡ia/ finalizarea noului sediu al Teatrului Dramatic ,,Elviraeatrului Dramatic ,,Elviraeatrului Dramatic ,,Elviraeatrului Dramatic ,,Elviraeatrului Dramatic ,,Elvira

Godeanu" Tg-Jiu:Godeanu" Tg-Jiu:Godeanu" Tg-Jiu:Godeanu" Tg-Jiu:Godeanu" Tg-Jiu:*****

INAUGURAREA OFICIALÅINAUGURAREA OFICIALÅINAUGURAREA OFICIALÅINAUGURAREA OFICIALÅINAUGURAREA OFICIALÅAAAAA NOULUI SEDIU AL NOULUI SEDIU AL NOULUI SEDIU AL NOULUI SEDIU AL NOULUI SEDIU AL TEA TEA TEA TEA TEATRULUI DRAMATRULUI DRAMATRULUI DRAMATRULUI DRAMATRULUI DRAMATICTICTICTICTIC

,,EL,,EL,,EL,,EL,,ELVIRAVIRAVIRAVIRAVIRA GODEANU” GODEANU” GODEANU” GODEANU” GODEANU”¿i DESCHIDEREA¿i DESCHIDEREA¿i DESCHIDEREA¿i DESCHIDEREA¿i DESCHIDEREA ST ST ST ST STAGIUNII 2002 - 2003AGIUNII 2002 - 2003AGIUNII 2002 - 2003AGIUNII 2002 - 2003AGIUNII 2002 - 2003

FIªA EVENIMENTULUIFIªA EVENIMENTULUIFIªA EVENIMENTULUIFIªA EVENIMENTULUIFIªA EVENIMENTULUIData: 26 octombrie 2002Invita¡i de onoare: directori de teatre din ¡arå, critici de specialitate,

mass-media scriså ¿i vorbitå, actori, regizori, scenografi, impresari;Desfå¿urare:


- 244 -- 244 -- 244 -- 244 -- 244 -

- Întâmpinarea înal¡ilor oaspe¡i;- Tåierea panglicii inaugurale/ Scurte discursuri: Florin Cârciumaru,

primarul municipiului Tg-Jiu; Nicolae Mischie, pre¿edinte ConsiliuJude¡ean Gorj; Marian Negrescu, director Teatru;

- Intrare în hol;- Scurtå prezentare a Expozi¡iei documentare ,,Teatrul în Tg-Jiu’’;- Dezvelirea bustului Elvirei Godeanu, dona¡ie a d-nei Maria Simion,

nepoata actri¡ei;- Lansare de carte: Ion Cepoi, Îmblânzirea Minotaurului sau 9 ani din

via¡a unui teatru;- Intrare în salå;- Alocu¡iuni:

* Toni Mihail Greblå, prefectul jude¡ului Gorj;* Nicolae Mischie, Pre¿edinte Consiliul Jude¡ean Gorj;* Mircea Diaconu, actor, reprezentant UNITER;

- Festivitatea înmânårii de Diplome de excelen¡å ¿i a unor Înscrisuri deonoare ¿i gratitudine ,,Prieten al Teatrului Elvira Godeanu” unui numårrestrâns de reprezentan¡i ai autoritå¡ilor publice de ale cåror decizii seleagå înfiin¡area ¿i zidirea teatrului;

- Înmânarea festivå a Abonamentelor speciale de spectacol unora dintrepersonalitå¡ile prezente la eveniment;

- Spectacol de galå: Ultimul împåratUltimul împåratUltimul împåratUltimul împåratUltimul împårat de Valentin Nicolau, în prezen¡aautorului/ Premierå na¡ionalå absolutå

Regia: Vitalie Lupa¿cuScenografia: Vioara Bara

4. Instituirea ¿i decernarea, anual, în cadrul unor Gale speciale, a4. Instituirea ¿i decernarea, anual, în cadrul unor Gale speciale, a4. Instituirea ¿i decernarea, anual, în cadrul unor Gale speciale, a4. Instituirea ¿i decernarea, anual, în cadrul unor Gale speciale, a4. Instituirea ¿i decernarea, anual, în cadrul unor Gale speciale, aPremiilor ,,Elvira Godeanu":Premiilor ,,Elvira Godeanu":Premiilor ,,Elvira Godeanu":Premiilor ,,Elvira Godeanu":Premiilor ,,Elvira Godeanu":

*****TEATEATEATEATEATRULTRULTRULTRULTRUL DRAMA DRAMA DRAMA DRAMA DRAMATIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELVIRAVIRAVIRAVIRAVIRA GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU

RegulamentRegulamentRegulamentRegulamentRegulamentprivind instituirea ¿i acordareaprivind instituirea ¿i acordareaprivind instituirea ¿i acordareaprivind instituirea ¿i acordareaprivind instituirea ¿i acordarea

Premiilor ,,Elvira Godeanu"Premiilor ,,Elvira Godeanu"Premiilor ,,Elvira Godeanu"Premiilor ,,Elvira Godeanu"Premiilor ,,Elvira Godeanu"

Întrucât, de la înfiin¡are ¿i pânå în prezent, institu¡ia noastrå a devenito prezen¡å vie ¿i necesarå, contribuind la propå¿irea vie¡ii culturale amunicipiului ¿i jude¡ului,

în memoria patronului nostru spiritual - marea actri¡å Elvira Godeanu,


- 245 -- 245 -- 245 -- 245 -- 245 -

în virtutea principiilor care au stat ¿i stau la baza a¿ezåmântului nostrudin momentul constituirii ¿i pânå acum:

- respect fa¡å de valorile etice ¿i estetice ale artei adevårate;- respect ¿i loialitate fa¡å de beneficiarul întreprinderii noastre

artistice - publicul spectator;- promovarea, cu prioritate, a unui repertoriu dramatic variat ¿i

complex ¿i a unor actori, scenografi ¿i regizori tineri, încå nesupu¿i rutinei¿i conformismului,

Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” va acorda anual, la 13 mai - ziuade na¿tere a actri¡ei, PREMIILE ,,ELVIRA GODEANU” (în modexcep¡ional, în anul 1997, evenimentul va avea loc în luna ianuarie, caun omagiu adus celui mai mare dramaturg român - Ion Luca Caragiale -de la a cårui na¿tere se împlinesc 145 ani), la urmåtoarele sec¡iuni:

- Excelen¡å, In Memoriam, pentru o mare personalitate teatralå intratåîn eternitate;

- Recuno¿tin¡å, pentru întreaga via¡å închinatå propå¿irii artei dramaticeîn Gorj;

- Pentru cel mai reprezentativ regizor al stagiunii anterioare;- Pentru dramaturgie contemporanå;- Pentru cea mai valoroaså crea¡ie actoriceascå a stagiunii;- Pentru scenografie, graficå ¿i afi¿;- Pentru cronicå dramaticå;- Pentru editare carte de teatru;- Pentru crearea opiniei ¿i promovarea imaginii publice a teatrului în

presa vorbitå;- Pentru promovarea imaginii publice a marii actri¡e în con¿tiin¡a

contemporanilor prin presa scriså;- Pentru arta tiparului;- Pentru fidelitate fa¡å de teatrul din Tg-Jiu;- Pentru promovarea valorilor spirituale ale Gorjului;- Pentru generozitatea cu care este sprijinitå material institu¡ia.Premiile vor fi simbolice ¿i vor consta în înmânarea unui Trofeu (crea¡ie

a artistului plastic Valer Neag) oferit de sponsorul permanent al teatrului- S.C. STAR GLASS S.A. Tg-Jiu, a Diplomei de onoare ¿i a Abona-mentului gratuit cu acces pe toatå durata vie¡ii la spectacolele de premieråale teatrului. Excep¡ie fac Premiile pentru dramaturgie contemporanå ¿ide Recuno¿tin¡å, ai cåror laurea¡i vor fi recompensa¡i ¿i material. {Autorproiect ¿i director de program edi¡ia I: Ion Cepoi}


- 246 -- 246 -- 246 -- 246 -- 246 -

*****Laurea¡ii Premiilor ,,Elvira Godeanu":Laurea¡ii Premiilor ,,Elvira Godeanu":Laurea¡ii Premiilor ,,Elvira Godeanu":Laurea¡ii Premiilor ,,Elvira Godeanu":Laurea¡ii Premiilor ,,Elvira Godeanu":* Edi¡ia 1997* Edi¡ia 1997* Edi¡ia 1997* Edi¡ia 1997* Edi¡ia 1997- Premiul de Excelen¡å pentru întreaga carierå - acordat IN MEMO-

RIAM domnului VALENTIN SILVALENTIN SILVALENTIN SILVALENTIN SILVALENTIN SILVESTRUVESTRUVESTRUVESTRUVESTRU;- Premiul de Recuno¿tin¡å: LIGIA TILICI, Tg-Jiu - pentru întreaga via¡å

închinatå propå¿irii artei dramatice în Gorj;- Premiul pentru dramaturgie: VIOREL CACOVEANU, Cluj-Napoca;- Premiul pentru regie: BOGDAN CRISTIAN DRÅGAN - pentru

montarea la Tg-Jiu în premierå mondialå a piesei ,,Carantina” de TullioZanovello;

- Premiul pentru scenografie, graficå, afi¿: VALER NEAG, Tg-Jiu;- Premiul pentru cronicå dramaticå: ZENOVIE CÂRLUGEA, scriitor,

Tg-Jiu;- Premiul pentru rol principal (Conul Leonida din comedia ,,Conu

Leonida fa¡å cu reac¡iunea” de I. L. Caragiale): EUGEN TITU, actor,Tg-Jiu;

- Premiul pentru rol secundar (Efimi¡a, din comedia men¡ionatå):SIMONA URS, actri¡å, Tg-Jiu;

- Premiul pentru promovarea imaginii publice a Teatrului prin presavorbitå: POSTUL DE RADIO TG-JIU (director Ovidiu Popescu);

- Premiul pentru editare de carte de teatru:,,Semnul crucii” de GabrielMarcel (Colec¡ia ,,Elvira Godeanu”, nr. 1/ îngrijitor edi¡ie Ion Cepoi) -EDITURA ,,AL. ªTEFULESCU” TG-JIU (consilier editorial Ion Popescu);

- Premiul pentru fidelitate fa¡å de Teatrul ,,Elvira Godeanu”:CONSTANTIN CODIºÅ, ¿eful Inspectoratului de poli¡ie al jude¡ului Gorj;

- Premiul pentru promovarea imaginii marii actri¡e prin presa scriså:ION CEPOI, secretar literar al teatrului;

- Premiul special pentru arta tiparului: Tipografia PRINT ART Tg-Jiu;- Premiul special pentru promovarea valorilor spirituale ale Gorjului

prin revista ,,Brâncu¿i” ¿i colec¡ia de carte ,,Brâncu¿iana”: NICOLAEDIACONU, scriitor, Tg-Jiu;

- Premiul special pentru generozitatea cu care sprijinå material ¿i moralinstitu¡ia: S.C. STAR GLASS S.A. TG-JIU.

Edi¡ia 1999Edi¡ia 1999Edi¡ia 1999Edi¡ia 1999Edi¡ia 1999- Premiul pentru rol principal feminin: GABRIELA BACIU, T. N.

Craiova (Catarina din ,,Îmblânzirea scorpiei” de Shakespeare);- Premiul pentru rol secundar feminin: RODICA GUGU, Teatrul ,,Elvira


- 247 -- 247 -- 247 -- 247 -- 247 -

Godeanu” (Bianca din ,,Îmblânzirea scorpiei”);- Premiul pentru rol principal masculin: ADRIAN ANDONE, T. N. C.

(Petruchio din aceea¿i pieså);- Premiul pentru rol secundar masculin: VALERIU BÂZU, Teatrul

,,Elvira Godeanu” (Sly din ,,Îmblânzirea scorpiei”);- Premiul special: regizorul BOGDAN CRISTIAN DRÅGAN (scenariile

originale Carantina, Bietul John, Revolta de pe urmå a Evei Braun).”- Premiul na¡ional ,,Elvira Godeanu" pentru întreaga activitate: SANDASANDASANDASANDASANDA

MANUMANUMANUMANUMANU, ¿ef catedrå de actorie a U.A.T.C. ,,I. L. Caragiale” ¿i ILEANAILEANAILEANAILEANAILEANABERLOGEABERLOGEABERLOGEABERLOGEABERLOGEA, profesor universitar doctor al aceleia¿i institu¡ii bucure¿tene.

Edi¡ia 2003Edi¡ia 2003Edi¡ia 2003Edi¡ia 2003Edi¡ia 2003- VITALIE LUPAªCU, pentru regia spectacolului ,,Ultimul împårat’’de Valentin Nicolau;- VIOARA BARA, (Teatrul de Stat Oradea) pentru scenografia la piesa

,,Ultimul împårat’’;- VALENTIN NICOLAU, pentru dramaturgie româneascå

contemporanå;- ILIE GHEORGHE, VILIE GHEORGHE, VILIE GHEORGHE, VILIE GHEORGHE, VILIE GHEORGHE, VALER DELLAKEZA, TUDOR GHEORGHEALER DELLAKEZA, TUDOR GHEORGHEALER DELLAKEZA, TUDOR GHEORGHEALER DELLAKEZA, TUDOR GHEORGHEALER DELLAKEZA, TUDOR GHEORGHE

(Teatrul Na¡ional Craiova), pentru remarcabile contribu¡ii la dezvoltareaartei interpretative în teatrul românesc contemporan;

- MARIANA GHIºULESCU, (Teatrul ,,Elvira Godeanu’’) pentruinterpretarea rolului Curtezana din piesa ,,Ultimul împårat’’;

- ION ALEXANDRESCU (Teatrul ,,Elvira Godeanu’’) pentru rolulIordache din piesa ,,D’ale carnavalului’’ de I. L. Caragiale;

- MARIA SIMION, nepoatå a Elvirei Godeanu, pentru dona¡ia deobiecte ¿i documente apar¡inåtoare actri¡ei;

- FLORIN C¢RCIUMARU, primarul municipiului Tg-Jiu;- Teatrul Na¡ional Cluj-Napoca, pentru spectacolul ,,Bolnavul închipuit’’

de Moliere, regia Sanda Manu;- Teatrul Municipal Baia Mare, pentru spectacolul ,,Revizorul’’ de N.

V. Gogol, regia Gelu Badea;- Teatrul de Nord Satu Mare, pentru spectacolele ,,Visul unei nop¡i de

varå’’ de W. Shakespeare, regia Gelu Badea ¿i ,,Scaunele’’ de EugenIonescu, regia Andrei Mihalache;

PREMIILE FUNDAºIEI ,,ELVIRA GODEANU’’ TG-JIU- MARIAN NEGRESCU, director al Teatrului ,,Elvira Godeanu’’;- ION CEPOI, secretar literar al Teatrului;- TEODOR DÅDÅLÅU, artist fotograf;


- 248 -- 248 -- 248 -- 248 -- 248 -

- MIHAI MAIKOVSCHI, arhitect;- VALENTIN TAªCU, critic teatral;- ION POPESCU-BRÅDICENI, critic teatral;- OVIDIU POPESCU, DORU STR¢MBULESCU, SORIN

CÅLUGÅRIºA, EMANOIL POPESCU, VASILE VASIESCU, RAMONAªALAPA - jurnali¿ti.

Edi¡ia 2004Edi¡ia 2004Edi¡ia 2004Edi¡ia 2004Edi¡ia 2004* * * * * Premiul Na¡ional ,,Elvira Godeanu’’ pentru contribu¡ii remarcabile

la dezvoltarea teatrului românesc:RADU BELIGANRADU BELIGANRADU BELIGANRADU BELIGANRADU BELIGANDINU SÅRARUDINU SÅRARUDINU SÅRARUDINU SÅRARUDINU SÅRARU* Premiile ¿i trofeul ,,Elvira Godeanu’’:- - - - - ANDREI MIHALACHE , , , , , pentru regia spectacolului ,,Îndrågosti¡ii

din Ancona" de Vajda Katalin;- - - - - ALEXANDRU RADU,,,,, pentru scenografia spectacolului ,,Îndrågosti¡ii

din Ancona" de Vajda Katalin;----- EUGEN TITU pentru rolul Carol Stuart din piesa ,,Victorie’’ de

Howard Barker, regia Gelu Badea;- - - - - RODICA GUGU,,,,, pentru rolul Bradshaw din piesa ,,Victorie’’ de

Howard Barker ¿i MONICA SFETCU pentru rolul Victoria din piesa,,Îndrågosti¡ii din Ancona’’ de Vajda Katalin

Edi¡ia 2006Edi¡ia 2006Edi¡ia 2006Edi¡ia 2006Edi¡ia 2006- Premiul Na¡ional de Excelen¡å pentru întreaga activitate, la împlinirea

vârstei de 70 ani: FLORIN PIERSIC;FLORIN PIERSIC;FLORIN PIERSIC;FLORIN PIERSIC;FLORIN PIERSIC;- Premiul pentru cea mai bunå actri¡å: SIMONA URS (Matilda din

,,Raiul, prima pe dreapta" de Cornel Udrea & Ana Andreevna din,,Revizorul", de Gogol);

- Premiul pentru cel mai bun actor: SORIN GIURCA (Luka Lukici din,,Revizorul", de Gogol);

- Premiul pentru scenografie: RADU ALEXANDRU, (pentruspectacolul ,,Revizorul" de Gogol);

- Premiul pentru regie: HORAºIU IOAN APAN (pentru spectacolul,,Richard II" de W. Shakespeare);

- Premiul pentru dramaturgie contemporanå: CORNEL UDREA;- Premiul pentru promovarea imaginii teatrului: OVIDIU POPESCU(director Radio Tg-Jiu)- Premiul pentru rezultate deosebite ob¡inute cu elevii Liceului de Artå,

clasele voca¡ionale de artå dramaticå: MARIANA GHIºULESCU, ION


- 249 -- 249 -- 249 -- 249 -- 249 -

ALEXANDRESCU;- Premiul pentru mecenat: VIOREL DAVID (manager general SC

ARTEGO SA Tg-Jiu).Edi¡ia 2007Edi¡ia 2007Edi¡ia 2007Edi¡ia 2007Edi¡ia 2007- Premiul Na¡ional de Excelen¡å ,,ELVIRA GODEANU’’ pentru întreaga

activitate: ILINCA TOMOROVEANUILINCA TOMOROVEANUILINCA TOMOROVEANUILINCA TOMOROVEANUILINCA TOMOROVEANU;- Premiul Na¡ional ,,Elvira Godeanu’’ pentru criticå teatralå: MIRUNA

RUNCAN;- Premiul “Elvira Godeanu” pentru promovarea imaginii Teatrului:

VALENTIN TAªCU;- Premiul ,,Elvira Godeanu’’ pentru regie: ACHILLE ROSELLETTI

(Italia), pentru spectacolul ,,Båtrânii’’ de Giampiero Frondini;- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru consecvan¡a cu care sprijinå mate-

rial ¿i moral Teatrul: FLORIN C¢RCIUMARU, primarul municipiuluiTg-Jiu;

- Premiul ,,Elvira Godeanu’’ pentru rol principal masculin: VALERIUB¢ZU (Crainicul - ,,Ie¿irea în lume” - adaptare de Ion Cepoi dupå ,,Lalilieci” de Marin Sorescu, regia Marian Negrescu);

- Premiul ,,Elvira Godeanu’’ pentru rol principal feminin: MONICASFETCU (Ea - ,,Nu sunt turnul Eiffel” de Ecaterina Oproiu, regia MarianNegrescu);

- Premiul ,,Elvira Godeanu’’ pentru rol secundar masculin:CONSTANTIN EREMIA (Târziu - ,,Ie¿irea în lume” - adaptare de IonCepoi dupå ,,La lilieci” de Marin Sorescu);

- Premiul ,,Elvira Godeanu’’ pentru rol secundar femininMARIANA GHIºULESCU (Emina - ,,Båtrânii” de Giampiero

Frondini);- Premiul ,,Elvira Godeanu’’ pentru regie spectacole copii: ION

ALEXANDRESCU;- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru interpretare spectacole pentru copii:

LUMINºA ªOROP;- Premiul ,,Elvira Godeanu’’ pentru muzicå originalå: AUREL

POPESCU (spectacolul ,,Aventurile lui Billy” de Dorel Stoia);- Premiul special ,,Elvira Godeanu’’ : RALUCA SAS-MARINESCU

pentru profesionalismul ¿i modernitatea promovårii produc¡iilor Teatruluiîn ¡arå ¿i în stråinåtate;

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru maturitatea cu care ¿i-au onoratperteneriatul cu Teatrul: LICEUL DE ARTE ,,CONSTANTIN BRÅILOIU”


- 250 -- 250 -- 250 -- 250 -- 250 -

Tg-Jiu (clasele de artå dramaticå)- Premiul ,,Elvira Godeanu’’ pentru mecenat: VIOREL DAVID, man-

ager general ARTEGO SA Tg-Jiu.Edi¡ia 2008Edi¡ia 2008Edi¡ia 2008Edi¡ia 2008Edi¡ia 2008- Premiul na¡ional ,,Elvira Godeanu” pentru prodigioasa carierå

cinematograficå interna¡ionalå ¿i crearea primului teatru particular dinRomânia mileniului III: MARCEL IUREªMARCEL IUREªMARCEL IUREªMARCEL IUREªMARCEL IUREª;

- Premiul na¡ional ,,Elvira Godeanu” pentru criticå teatralå ¿ipromovarea imaginii Teatrului ,,Elvira Godeanu” în ¡arå ¿i Europa:MIRCEA GHIºULESCU;

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru regie (ex equo): RADU OLÅ-REANU (,,Femeia ca un câmp de luptå în Bosnia” de Matei Vi¿niec) ¿iOVIDIU CAIºA (,,Trei surori” de A. P. Cehov);

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru scenografie: ELIZA ¿i CLARALABANCZ (,,Trei surori” de A. P. Cehov);

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru parteneriat institu¡ional privilegiat:MIHAI MÅLAIMARE (director Teatrul ,,Masca”);

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru rol principal masculin: RADUBOTAR (,,Emigran¡ii” de Stawomir Mrozek);

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru rol principal feminin: RODICAADRIANA GUGU (Dorra - ,,Femeia ca un câmp de luptå în Bosnia” deMatei Vi¿niec ¿i Natalia Ivanovna - ,,Trei surori” de A. P. Cehov);

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru rol secundar masculin (Ex equo):EUGEN TITU (Solionâi - ,,Trei surori” de Cehov ¿i IONALEXANDRESCU (Kulâghin - ,,Trei surori” de Cehov;

- Premiul ,,Elvira Godeanu”pentru rol secundar feminin: SIMONA URS(Anfisa - ,,Trei surori” de Cehov);

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru debut: MÅDÅLINA CIOBÅNUC(Irina - ,,Trei surori”) ¿i COSMIN BREHUºI (Andrei Prozorov - ,,Treisurori”);

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru credin¡a în destinul Teatrului dinTg-Jiu: FLORIN C¢RCIUMARU, Primarul municipiului Tg-Jiu;

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru mecenat: VIOREL DAVID, Man-ager general ARTEGO S.A.

Edi¡ia 2009Edi¡ia 2009Edi¡ia 2009Edi¡ia 2009Edi¡ia 2009- Premiul na¡ional ,,Elvira Godeanu” pentru întreaga carierå: HORAºIUHORAºIUHORAºIUHORAºIUHORAºIU

MÅLÅELEMÅLÅELEMÅLÅELEMÅLÅELEMÅLÅELE;- Premiul na¡ional ,,Elvira Godeanu” pentru criticå teatralå ¿i


- 251 -- 251 -- 251 -- 251 -- 251 -

promovarea imaginii Teatrului ,,Elvira Godeanu” în ¡arå ¿i Europa:MIRCEA GHIºULESCU;

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru regie: HORAºIU APAN;- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru scenografie: ELIZA LABANCZ;- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru rol principal masculin: COSMIN

BREHUºÅ;- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru rol principal feminin: MÅDÅLINA

CIOBÅNUC;- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru rol secundar masculin (Ex equo):

GEORGE DRÅGHESCU ¿i ION ALEXANDRESCU;- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru rol secundar feminin: SIMONA

URS;- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru debut: IRINA LEANCÅ ¿i

CRISTIAN NAUM;- Premiul ,,Elvira Godeanu" pentru debut muzical: PETRE ANCUºA;- Premiul ,,Elvira Godeanu" pentru cronicå dramaticå: VIOREL

SURDOIU;Premiul ,,Elvira Godeanu" pentru artå cinematograficå: DUMITRU

CÅLUGÅRU;Edi¡ia 2010Edi¡ia 2010Edi¡ia 2010Edi¡ia 2010Edi¡ia 2010- Premiul na¡ional ,,Elvira Godeanu” pentru întreaga activitate: OLGAOLGAOLGAOLGAOLGA

TUDORACHETUDORACHETUDORACHETUDORACHETUDORACHE;- Premiul ,,Elvira Godeanu”pentru regie: IOAN CRISTIAN;- Premiul ,,Elvira Godeanu”pentru rol principal masculin: CRISTIAN

NAUM;- Premiul ,,Elvira Godeanu”pentru rol principal feminin: IRINA NAUM;- Premiul ,,Elvira Godeanu”pentru rol secundar masculin: COSMIN

BREHUºÅ;- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru rol secundar feminin: SIMONA

URS;- Premiul ,,Elvira Godeanu” spectacole pentru copii: LUMINIºA

ªOROP;- Premii speciale pentru întreaga activitate: MARIAN NEGRESCU ¿i

ION CEPOI.Edi¡ia 201Edi¡ia 201Edi¡ia 201Edi¡ia 201Edi¡ia 20111111- Premiul na¡ional ,,Elvira Godeanu” pentru întreaga carierå: GEORGEGEORGEGEORGEGEORGEGEORGE

MIHÅIºÅMIHÅIºÅMIHÅIºÅMIHÅIºÅMIHÅIºÅ, director Teatrul de Comedie Bucure¿ti;- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru criticå teatralå: HORIA


- 252 -- 252 -- 252 -- 252 -- 252 -

MUNTENUª, Cluj-Napoca;- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru regie: ACHILLE ROSELETTI, Italia- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru rol principal masculin, ex equo:

COSMIN BREHUºÅ (,,Eu ¿i iubita mea") ¿i CRISTI NAUM (,,Bigamul"¿i ,,Porunca a 7-a");

- Premiul ,,Elvira Godeanu”pentru rol principal feminin, ex equo:MÅDÅLINA CIOBÅNUC (,,Eu ¿i iubita mea"), RODICA NEGRESCU(,,Titanic vals") ¿i IRINA NAUM (,,Bigamul" ¿i ,,Porunca a 7-a");

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru rol secundar masculin, ex equo:VALERIU B¢ZU (,,Eu ¿i iubita mea" ¿i ,,Porunca a 7-a") ¿i DAN CALOTÅ(,,Porunca a 7-a");

- Premiul ,,Elvira Godeanu” pentru rol secundar feminin, ex equo:SIMONA URS (,,Eu ¿i iubita mea") ¿i LUMINIºA ªOROP (,,Titanic vals");

- Premiul special pentru figura¡ie: CRISTI BÅLºÅºEANU, VALIVASIA, GABRIEL POPESCU, ADRIAN BÅLAN, OVIDIU IONESCU;

- Premiul special pentru actori-copii: OCTAVIAN PARASCHIV OPREA(,,Dl. Goe") ¿i ADI POPESCU (,,Tren de plåcere");

- Premiul ,,Elvira Godeanu" pentru mecenat: Societatea de Asiguråri,,Astra".

5. Crearea unui eveniment cultural na¡ional cu prilejul sårbåtoririi5. Crearea unui eveniment cultural na¡ional cu prilejul sårbåtoririi5. Crearea unui eveniment cultural na¡ional cu prilejul sårbåtoririi5. Crearea unui eveniment cultural na¡ional cu prilejul sårbåtoririi5. Crearea unui eveniment cultural na¡ional cu prilejul sårbåtoririiCentenarului na¿terii Elvirei GodeanuCentenarului na¿terii Elvirei GodeanuCentenarului na¿terii Elvirei GodeanuCentenarului na¿terii Elvirei GodeanuCentenarului na¿terii Elvirei Godeanu

PROGRAMPROGRAMPROGRAMPROGRAMPROGRAM8 mai 2004 - Lansarea numårului omagial al revistei ,,Caietele Elvira Godeanu'';- Premierå: ,,Don Juan'' de Molière; regia Gelu Badea.9 mai 2004- Vernisajul expozi¡iei de artå plasticå Radu Alexandru;- Lansare de carte: ,,Vie¡ile Elvirei Godeanu'' de Ion Cepoi;- Gala Premiilor ,,Elvira Godeanu'', edi¡ia a IV-a;

Invita¡i de onoare: Radu Beligan, Dinu Såraru.10 - 18 mai 2004* Spectacole de galå sus¡inute de:- Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu'': ,,Dom Juan'' de Moliere, regia

Gelu Badea; ''Visul unei nop¡i de varå'' de W. Shakespeare, regia MarianNegrescu; ,,Îndrågosti¡ii din Ancona'' de V. Katalin, regia AndreiMihalache; ,,Operele complete ale lui WLM ªXPR'' de Jess Borgeson,Adam Long ¿i Daniel Singer, regia Vitalie Lupa¿cu;

- Teatrul Na¡ional Bucure¿ti: ,,Vecina de alåturi'' de Pierre Chesnot;


- 253 -- 253 -- 253 -- 253 -- 253 -

- Teatrul Na¡ional Cluj-Napoca: ,,Bolnavul închipuit'' de Moliere, re-gia Sanda Manu;

- Teatrul Municipal Baia Mare: ,,Unchiul Vanea'' de Cehov, regia GeluBadea;

- Teatrul de Nord Satu Mare: ,,Antigona'', dupå Sofocle, regia GeluBadea.

13 mai 2004- Simpozion: ,,Elvira Godeanu - un secol de nemurire (1904-2004)'';- Acordarea numelui Elvira Godeanu unei stråzi din Tg-Jiu;- Lansare de carte: ,,Zmeul de hârtie'' de Ion Cepoi.17 mai 2004- Simpozion aniversar ,,Elvira Godeanu'', expozi¡ie de fotografie,

proiec¡ie film aniversar, lansare de carte (,,Vie¡ile Elvirei Godeanu'' ¿i,,Zmeul de hârtie'' de Ion Cepoi);

Organizeazå: Teatrul ,,Elvira Godeanu'' Tg-Jiu ¿i Teatrul Na¡ional,,I. L. Caragiale'', în colaborare cu Liga Culturalå ,,Fiii Gorjului'', la TeatrulNa¡ional Bucure¿ti.

Sus¡in comunicåri: Dinu Såraru, Radu Beligan, IlincaTomoroveanu, Simona Bondoc, Tamara Buciuceanu, Armand Calotå,Florin Cârciumaru - primarul municipiului Tg-Jiu, Marian Negrescu, IonCepoi, Al. Påsårin, Nicolae Drago¿.

18 mai 2004- Simpozion: ,,170 ani de teatru în Tg-Jiu’’.18 - 25 mai 2004- Festivalul de teatru al elevilor ,,Constantin Stanciovici-Bråni¿teanu'',

edi¡ia a II-a. {Autori proiect: Marian Negrescu, Ion Cepoi}6. Editarea unor publica¡ii, studii sau monografii care så cuprindå6. Editarea unor publica¡ii, studii sau monografii care så cuprindå6. Editarea unor publica¡ii, studii sau monografii care så cuprindå6. Editarea unor publica¡ii, studii sau monografii care så cuprindå6. Editarea unor publica¡ii, studii sau monografii care så cuprindå

informa¡ii despre cariera marii actri¡e:informa¡ii despre cariera marii actri¡e:informa¡ii despre cariera marii actri¡e:informa¡ii despre cariera marii actri¡e:informa¡ii despre cariera marii actri¡e:- Caietele ,,Elvira Godeanu" (buletin de informa¡ie teatralå, 1994-2004);

redactor fondator Ion Cepoi;- Ion Cepoi, Artele spectacolului în Gorj, Editura Centrului Jude¡ean

al Crea¡iei Gorj, Tg-Jiu, 2002;- Ion Mocioi, Elvira Godeanu - reginå a teatrului românesc, Editura

Spicon, Tg-Jiu, 2002;- Ion Cepoi, Vie¡ile Elvirei Godeanu, Editura Centrului Jude¡ean al

Crea¡iei Gorj, Tg-Jiu, 2004;- Ion Cepoi, Elvira Godeanu - O poveste de pe Jiul de Sus, Editura

CJCPCT Gorj, Tg-Jiu, 2011;


- 254 -- 254 -- 254 -- 254 -- 254 -

7. Crearea unei Colec¡ii muzeale7. Crearea unei Colec¡ii muzeale7. Crearea unei Colec¡ii muzeale7. Crearea unei Colec¡ii muzeale7. Crearea unei Colec¡ii muzeale cuprinzând documente, obiecte,fotografii apar¡inåtoare actri¡ei: 26 octombrie 2002, la inaugurarea nouluisediu; dona¡ie: ing. Maria Simion; fondatori: Ion Cepoi ¿i Marian Negrescu;

8. Instalarea unui bust al actri¡ei8. Instalarea unui bust al actri¡ei8. Instalarea unui bust al actri¡ei8. Instalarea unui bust al actri¡ei8. Instalarea unui bust al actri¡ei în holul Teatrului din Tg-Jiu: 26octombrie 2006, la inaugurarea noului sediu;

9. Atribuirea numelui actri¡ei unor stråzi9. Atribuirea numelui actri¡ei unor stråzi9. Atribuirea numelui actri¡ei unor stråzi9. Atribuirea numelui actri¡ei unor stråzi9. Atribuirea numelui actri¡ei unor stråzi: Tg-Jiu, Agigea;10. Crearea ¿i sus¡inerea brand-ului Elvira Godeanu10. Crearea ¿i sus¡inerea brand-ului Elvira Godeanu10. Crearea ¿i sus¡inerea brand-ului Elvira Godeanu10. Crearea ¿i sus¡inerea brand-ului Elvira Godeanu10. Crearea ¿i sus¡inerea brand-ului Elvira Godeanu prin montarea a

83 de spectacole în premierå ¿i realizarea de turnee în Maroc (Casablanca),Turcia (Istambul), Danemarca, Suedia, Italia.

*****Repertoriul TRepertoriul TRepertoriul TRepertoriul TRepertoriul Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu"eatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu"eatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu"eatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu"eatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu"

în perioada decembrie 1993 - mai 201în perioada decembrie 1993 - mai 201în perioada decembrie 1993 - mai 201în perioada decembrie 1993 - mai 201în perioada decembrie 1993 - mai 20111111

1. D’ALE CARNAVALULUIde I. L. Caragiale

Regia ¿i scenografia: Marian NegrescuPremiera: 19 decembrie 1993

2. JOURDAIN CEL SCR¢NTITde Mihail Bulgakov

Regia: Cristian JuncuScenografia: Viorel Peni¿oarå-Stegaru

Premiera: 8 noiembrie 19943. JACQUES SAU SUPUNEREA

de Eugen IonescuRegia ¿i scenografia: Marian Negrescu

Premiera: 12 decembrie 19944. CÅSÅTORIAde N. V. Gogol

Regia: Cristian JuncuScenografia: Viorel Peni¿oarå-Stegaru

Premiera: 16 martie 19955. MUCK CEL MIC

de W. HauffRegia: Ion Alexandrescu

Scenografia: Dumitru Pelmu¿Premiera: 30 mai 1995

6. INTERESUL POARTÅ FESUL


- 255 -- 255 -- 255 -- 255 -- 255 -

de Jacinto BenaventeRegia: Eugen Titu

Scenografia: Valer NeagPremiera: 31 octombrie 1995

7. A DOUÅSPREZECEA NOAPTEde W. Shakespeare

Regia: Marian NegrescuScenografia: Valer Neag

Premiera: 19 decembrie 19958. SEMNUL CRUCII

de Gabriel MarcelRegia ¿i scenografia: Radu Tempea

Premiera: 26 februarie 19969. CARANTINA

de Tullio ZanovelloRegia: Bogdan-Cristian Drågan

Scenografia: Valer NeagPremiera: 29 aprilie 1996

10. CONU LEONIDA FAºÅ CU REACºIUNEAde I. L. Caragiale


Premiera: 15 noiembrie 199611. REVOLTA DE PE URMÅ A EVEI BRAUN

de Bogdan-Cristian DråganRegia: Bogdan-Cristian Drågan

Scenografia: Valer NeagPremiera: 1 martie 199712. CU UªILE ÎNCHISE

de Jean Paul SartreRegia ¿i scenografia: Cristian Cârcu

Premiera: 24 iunie 199713. URSUL ¿i C¢NTECUL LEBEDEI

de A. P. CehovRegia ¿i scenografia: Bogdan-Cristian Drågan

Premiera: 29 septembrie 199714. ÎMBL¢NZIREA SCORPIEI

de W. Shakespeare


- 256 -- 256 -- 256 -- 256 -- 256 -


Premiera: 1 februarie 199815. TE PLÅTESC CA SÅ MÅ IUBEªTI

de Dan TårchilåRegia ¿i scenografia: Nicu Ursu

Premiera: 15 martie 199816. IUBINDU-TE CU MOARTEA

de Cristian CârcuRegia ¿i scenografia: Cristian Cârcu

Premiera: 5 iulie 199817. TAKE, IANKE ªI CAD¢R

de V. I. PopaRegia ¿i scenografia: Nicu Ursu

Premiera: 1 octombrie 199818. MOTANUL ÎNCÅLºAT

de Heinz KahlauRegia: Ion AlexandrescuScenografia: Valer Neag

Premiera: 11 noiembrie 199819. BIETUL JOHNde Bogdan Drågan

Regia ¿i scenografia: Bogdan-Cristian DråganPremiera: 6 februarie 1999

20. O NOAPTE FURTUNOASÅde I. L. Caragiale

Regia: Marian NegrescuScenografia: Petronela Nem¡oiu

Premiera: 15 mai 199921. C¢NTÅREAºA CHEALÅ ªI ALTE TEXTE

de Eugen IonescuRegia: Bogdan-Cristian Drågan

Scenografia: Gelu PopencoffPremiera: 8 octombrie 1999

22. COMMEDIAde Marian Negrescu



- 257 -- 257 -- 257 -- 257 -- 257 -

Premiera: 11 decembrie 199923. PÅPUªA CU PICIORUL RUPT

de V. I. PopaRegia: Ion Alexandrescu

Scenografia: Petronela Nem¡oiuPremiera: 19 ianuarie 2000

24. NEÎNºELEGEREAde Albert Camus

Regia ¿i scenografia: Nicu UrsuPremiera: 26 februarie 200025. PROCESUL EMINESCU

de Anca DinuRegia: Bogdan-Cristian Drågan

Scenografia: Gelu PopencoffPremiera: 22 aprilie 2000

26. O SCRISOARE PIERDUTÅde I. L. Caragiale

Regia ¿i scenografia: Marian NegrescuPremiera: 31 mai 2000

27. ANGAJARE DE CLOWNde Matei Vi¿niecRegia: Nicu Ursu

Scenografia: Petronela Nem¡oiuPremiera: 10 noiembrie 2000

28. CÅCIULIºA ROªIEde Radu Gyr

Regia: Ion AlexandrescuScenografia: Florin Ularu

Premiera: 12 decembrie 200029. SINUCIGAªULde Nikolai ErdmanRegia: Eugen Titu

Scenografia: Florin UlaruPremiera: 2 februarie 2001

30. WALLY’S CAFEde Sam Bobrick ¿i Ron Clark

Regia: Marian NegrescuScenografia: Petronela Nem¡oiu


- 258 -- 258 -- 258 -- 258 -- 258 -

Premiera: 6 aprilie 200131. NÅZDRÅVANII

de Rodica GuguRegia ¿i scenografia: Ion Alexandrescu

Premiera: 7 februarie 200232. ULTIMUL ÎMPÅRAT

de Valentin NicolauRegia: Vitalie Lupa¿cu

Scenografia: Vioara BaraPremiera: 26 octombrie 200233. BOLNAVUL ÎNCHIPUIT

de MolierèRegia: Bogdan-Cristian Drågan

Scenografia: Gelu PopencoffPremiera: 23 noiembrie 200234. D’ALE CARNAVALULUI

de I. L. CaragialeRegia: Marian Negrescu

Scenografia: Petronela Nem¡oiuPremiera: 7 decembrie 2002

35. CAPUL LUI MOºOCde Horia Gârbea

Regia ¿i scenografia: Bogdan-Cristian DråganPremiera: 14 decembrie 2002

36. BALTAGULdupå Mihail Sadoveanu

Regia: Nicu UrsuScenografia: Ilinca Ursu

Premiera: 1 februarie 200337. DROPIA

Adaptare de Ion Cepoi dupå ,,Paracliserul’’ de Marin SorescuRegia: Marian NegrescuScenografia: Vioara BaraPremiera: 22 martie 2003

38. VICTORIEde Howard BarkerRegia: Gelu Badea

Scenografia: Vioara Bara


- 259 -- 259 -- 259 -- 259 -- 259 -

Premiera: 17 mai 200339. CACEALMAUA

de Tudor BercaRegia ¿i scenografia: Ion Alexandrescu

Premiera: 19 mai 200340. FLOARE DE CACTUS

de Pierre Barrillet ¿i Pierre GradyRegia: Nicu Ursu

Scenografia: Ilinca UrsuPremiera: 1 noiembrie 2003

41. ÎNDRÅGOSTIºII DIN ANCONAde Vajda Katalin

Regia: Andrei MihalacheScenografia: Radu AlexandruPremiera: 29 noiembrie 200342. VINE MOª CRÅCIUN

de Victor EftimiuRegia ¿i scenografia: Ion Alexandrescu

Premiera: 16 decembrie 200343. OPERELE COMPLETE ALE LUI WLM ªXPR

de Jess Borgeson, Adam Long, Daniel SingerRegia ¿i scenografia: Vitalie Lupa¿cu

Premiera: 28 februarie 200444. VISUL UNEI NOPºI DE VARÅ

de W. ShakespeareRegia: Marian Negrescu

Scenografia: Radu AlexandruPremiera: 27 martie 2004

45. DOM JUANde Molierè

Regia: Gelu BadeaScenografia: Vioara Bara

Premiera: 8 mai 200446. STEAUA FÅRÅ NUME

de Mihail SebastianRegia: Nicu Ursu

Scenografia: Florin UlaruPremiera: 2 octombrie 2004


- 260 -- 260 -- 260 -- 260 -- 260 -

47. PAIAºAde Yves Heurté

Regia ¿i scenografia: Gelu BadeaPremiera: 29 octombrie 2004

48. ANTIGONAde Sofocle

Regia: Gelu BadeaScenografia: Vioara Bara

Premiera: 6 noiembrie 200449. PINOCCHIOde Carlo Collodi

Regia ¿i scenografia: Ion AlexandrescuPremiera: 27 noiembrie 2004

50. ªI MINIªTRII CALCÅ STR¢MBde Ray Cooney

Regia: Andrei MihalacheScenografia: Radu AlexandruPremiera: 18 decembrie 2004

51. RICHARD IIde W. Shakespeare

Regia: Hora¡iu Ioan ApanScenografia: Vioara BaraPremiera: 16 aprilie 200552. DOI PE-O BANCÅde Alexandr Ghelman

Regia: Zoltan Schapira (Suedia)Scenografia: Vioara Bara

Premiera: 4 septembrie 2005, Casablanca, Maroc53. RAIUL, PRIMA PE DREAPTA

de Cornel UdreaRegia: Zoltan Schapira (Suedia)

Scenografia: Vioara BaraPremiera: 1 octombrie 2005, Stockholm, Suedia

54. REVIZORULde N. V. Gogol

Regia: Andrei MihalacheScenografia: Radu AlexandruPremiera: 17 decembrie 2005


- 261 -- 261 -- 261 -- 261 -- 261 -

55. PROCESUL BR¢NCUªIde Bogdan-Cristian Drågan

Regia ¿i scenografia: Bogdan-Cristian DråganPremiera: 18 februarie 2006

56. HARAP ALBdupå Ion Creangå

Regia ¿i scenografia: Ion AlexandrescuPremiera: 22 februarie 2006

57. NU SUNT TURNUL EIFFELde Ecaterina Oproiu

Regia ¿i scenografia: Marian NegrescuPremiera: 8 aprilie 2006

58. BÅTR¢NIIde Giampiero Frondini

Regia: Achille Roselletti (Italia)Premiera: 27 mai 2006

59. AVENTURILE LUI BILLYde Dorel Stoia

Regia ¿i scenografia: Ion AlexandrescuPremiera: 16 septembrie 2006

60. PUPÅZA DIN TEIdupå Ion Creangå

Regia ¿i scenografia: Ion AlexandrescuPremiera: 28 octombrie 2006

61. IEªIREA ÎN LUMEAdaptare ¿i dramatizare de Ion Cepoidupå ,,La lilieci’’ de Marin Sorescu

Regia ¿i scenografia: Marian NegrescuPremiera: 16 decembrie 2006

62. A FOST ODATÅ...de Lili Marton

Regia ¿i scenografia: Ion AlexandrescuPremiera: 7 februarie 2007

63. UNDE EªTI TU, ºEPEª DOAMNE?Recital din lirica eminescianå

Regia ¿i scenografia: Ilie GheorghePremiera: 4 martie 2007

64. EMIGRANºII


- 262 -- 262 -- 262 -- 262 -- 262 -

de Stawomir MrozecRegia: Hora¡iu Ioan Apan

Scenografia: Clara ¿i Eliza LabanczPremiera: 17 martie 2007

65. O ºEAPÅ PENTRU FIECAREAdaptare de Ilie Gheorghe

dupå ,,A treia ¡eapå’’ de Marin SorescuRegia ¿i scenografia: Ilie Gheorghe

Premiera: 3 iunie 200766. TREI SURORI

de A. P. CehovRegia: Ovidiu Cai¡a

Scenografia: Eliza ¿i Clara LabanczPremiera: 6 octombrie 2007

67. FEMEIA CA UN C¢MP DE LUPTÅ ÎN BOSNIAde Matei Vi¿niec

Regia ¿i scenografia: Radu OlåreanuPremiera: 3 noiembrie 200768. DOGARUL CEL ISTEº

Adaptare de Radu BotarRegia ¿i scenografia: Ion Alexandrescu

Premiera: 6 decembrie 200769. CAFENEAUA

de Sam Bobrick ¿i Ron ClarkRegia: Marian Negrescu

Decoruri ¿i picturå: Florin UlaruPremiera: 23 februarie 2008

70. BALERA(Dancing Italia)

de Achille RosellettiRegia: Achille Roselletti (Italia)

Premiera: 29 martie 200871. LEONCE ªI LENA

de Georg BuchnerRegia: Hora¡iu Ioan Apan

Scenografia: Eliza LabanczPremiera: 25 octombrie 2008

72. MOBILÅ ªI DURERE


- 263 -- 263 -- 263 -- 263 -- 263 -

de Teodor MaziluRegia: Eugen Titu

Scenografia: Florin UlaruPremiera: 3 mai 2008

73. ESCURIALde Michel Ghelderode

Regia: Ovidiu Cai¡aScenografia: Eliza ¿i Clara Labancz

Premiera: 31 ianuarie 200974. FELIA

de Jean Daniel MagninRegia: Cristian Ioan

Premiera: 3 octombrie 200975. EU ªI IUBITA MEA

de Douglas Furber ¿i L. Arthur RoseRegia: Achille Roselletti

Premiera: 24 ianuarie 201076. TITANIC VALSde Tudor Mu¿atescu

Regia: Nicu UrsuScenografia: Marian NegrescuPremiera: 13 februarie 2010

77. BIGAMULde Ray Cooney

Regia ¿i scenografia: Cristian IoanPremiera: 27 martie 2010

78. TRENadaptare dupå I. L. Caragiale

Regia: Ion AlexandrescuPremiera: 7 octombrie 2010

79. GOEadaptare dupå I. L. Caragiale

Regia: Ion AlexandrescuPremiera: 8 octombrie 2010

80. PORUNCA 7de Dario Fo

Regia ¿i scenografia: Marian NegrescuPremiera: 20 noiembrie 2010


- 264 -- 264 -- 264 -- 264 -- 264 -

81. STRESSde Achille Roselletti

Regia: Achile RoselletiPremiera: 22 ianuarie 2011

82. NASTAde G. M. Zamfirescu

Regia: Pompiliu Ciochia


- 265 -- 265 -- 265 -- 265 -- 265 -

10. T10. T10. T10. T10. Teatrul acesta s-a nåscut din dragosteeatrul acesta s-a nåscut din dragosteeatrul acesta s-a nåscut din dragosteeatrul acesta s-a nåscut din dragosteeatrul acesta s-a nåscut din dragoste

Interviu cu Marian Negrescu- Ne aflåm la finalul celei de-a XVIII-a stagiuni a Teatrului ,,Elvira

Godeanu”. Statistica aratå pânå în acest moment 82 de premiere, adicå 4sau 5 montåri de noi piese în fiecare stagiune. E mult, e pu¡in, MarianNegrescu?

- Da, împlinim 18 ani... Adicå, suntem ,,majori". Adicå, responsabili!82 de premiere... Pentru un teatru atât de tânår, cred cå este extrem demult. Media, per stagiune, este una care plaseazå teatrul nostru (în con-text na¡ional) între primele 20 din cele existente în România.

Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu" a fåcut, din acest punct de vedere,un pas uria¿ în compara¡ie cu vârsta pe care o are.

Fire¿te, asta înseamnå cå publicul iube¿te teatrul, iar politica reperto-rialå, precum ¿i celelalte evenimente pe care le producem sunt corecte ¿iperformante.

- Acea¿i statisticå ne spune cå tot de 18 ani e¿ti directorul Teatrului,,Elvira Godeanu". A fost/ este proiectul tåu, pe care ¡i l-ai asumat în1993 ¿i pe care l-ai continuat pânå aståzi. E¿ti, cu alte cuvinte, cel mailongeviv director de institu¡ie culturalå din istoria Gorjului. Cum ai reu¿itså rezi¿ti în to¡i ace¿ti ani?

- Dumnezeu ¿tie cum... Mi-am asumat o responsabilitate uria¿å. Fa¡åde mine, fa¡å de autoritå¡i, fa¡å de acest ora¿.

Vorbim aici de un proiect cultural na¡ional, nu local! ªi så ne reamintimcå, la acel moment, am fost primul teatru înfiin¡at ¿i construit dupå 34 de


- 266 -- 266 -- 266 -- 266 -- 266 -

ani în România!În ceea ce prive¿te longevitatea, ai dreptate: stau pe scaunul acesta de

18 ani... Dacå sunt încå aici, înseamnå cå încrederea pe care mi-a dåruit-ocomunitatea Târgu-Jiului a fost råsplåtitå prin truda pe care am depus-ope acest altar al sufletului, teatrul.

- Din 1993 ¿i pânå acum, ai sacrificat via¡a personalå, ai låsat în planulsecund cariera de actor de anvergurå na¡ionalå ¿i interna¡ionalå, ai renun¡atla oportunitå¡i care-¡i puteau aduce mari avantaje de imagine, profesionale¿i materiale. Ce te-a motivat, ce te-a sus¡inut, ce ¡i-a dat putere så accep¡itoate aceste sacrificii?

- Da, am renun¡at la mai multe lucruri decât un om obi¿nuit... Deregulå, renun¡i la un lucru, douå, eu am renun¡at la tot pentru acest teatru.Am fost luat în râs, au fost câ¡iva care m-au batjocorit... Am trecut pestetoate astea din dragoste pentru ora¿ul meu ¿i pentru oamenii lui minuna¡i.Dincolo de batjocurå, cåldura miilor de spectatori m-a fåcut så strâng dindin¡i ¿i så privesc înainte. Am fost motivat, în plus, de visul acestui ora¿care ¿i-a dorit un teatru. Am pus aici, pe altarul teatrului, toate sacrificiilepersonale, am adunat toatå dragostea din jurul meu ¿i am reu¿it så aducemlumina în sufletele oamenilor.

Råspunsul ar fi, deci, urmåtorul: oamenii acestui ora¿ m-au motivat,m-au sus¡inut ¿i mi-au dat puterea så fac toate sacrificiile acestea. Nu-mipare råu de nimic.

- De fapt, care a fost credin¡a ta în to¡i ace¿ti ani?- Am crezut în dragoste. Sunt bolnav de optimism... Am avut credin¡a

în lucrul bine fåcut, în profesionist. Teatrul înseamnå dragoste, luminå,a¿a cå, el, teatrul, mi-a dat puterea så merg mai departe. Apoi, colegiimei...

Nimic din ceea ce am fåcut n-a fost în van. A¿a cå, având credin¡a ¿idragostea alåturi, am ,,mår¿åluit" în tran¿eele birocra¡iei pânå când, a¿acum spunea Marin Sorescu, am pus ,,mo¡ul cåciulii în vârf"...

- Dincolo de artist, e¿ti om ca to¡i oamenii. Care au fost momentele demare cumpånå pentru tine ¿i/ sau pentru teatru în cei 18 ani? Dar de marebucurie?

- Hmm! Pentru teatru n-au existat momente de cumpånå. El trebuiaferit de orice fel de probleme. A¿a cå m-am transformat într-un fel deparatråsnet ¿i am încasat eu totul.

Momente grele am avut, e inerent, cele mai complicate fiind acelea în


- 267 -- 267 -- 267 -- 267 -- 267 -

care n-am fost lovit, så zicem, profesional, ci, de-a dreptul josnic, lanivel personal. Eu i-am în¡eles pe oamenii aceia ... ¿i i-am iertat. Pedepsedå doar Dumnezeu. M-a durut doar pentru cå mi-a fost afectatå familia,care n-avea ce så caute în råzboiul acela absurd.

Spun cå i-am în¡eles pe cei care m-au lovit, pentru cå fåceau parte dintagma celor pentru care orice lucru bine fåcut - teatrul, în cazul nostru -era un lucru råu. Erau frustra¡i de succesul unui proiect despre care euam spus mereu cå nu e al meu, ci al întregii comunitå¡i. Pentru cei cusufletul înnegrit de invidie, când cineva construie¿te ceva trainic, vinesfâr¿itul lumii... În fine, n-are rost så mai vorbim despre ace¿ti delatori,istoria nu-i va påstra, a¿a cå vor sfâr¿i în întunericul min¡ii lor bolnave.

Am fost lovit din toate pår¡ile. Am fost reclamat, acuzat, încondeiat, oparte a presei vorbea de averi. Dragul meu, sunt ,,tovarå¿ul director"care, din 1993 pânå în 2009, am fåcut 300.000 km. cu o Dacie... Nu amdecât aceea¿i cåsu¡å pårinteascå din 1961, nu am conturi, nu alte averi...Nu prea am ,,fa¡å" de director, nu? Tuturor acelora care m-au terfelit lespun cå-i în¡eleg ¿i-i iert.

Trebuie så recunosc înså cå am, într-adevår, o bogå¡ie uria¿å: în peste200 ani de istorie teatralå în România, existå 55 de ctitori de teatru. Ambucuria ¿i onoarea så må numår printre ei. În fa¡a acestei bogå¡ii, toatecelelalte (vile, ma¿ini, bani) nu au nicio valoare, nici nu må intereseazå.

Las în urma mea ceva durabil, un Teatru, iar asta ¡ine deja de istoriaconcretå, adevåratå. În rest, oricine poate vorbi orice, tråim într-o ¡aråliberå... Eu sunt fericit cå am zidit o ,,bisericå a sufletelor" care va intraîn istoria na¡ionalå.

Bucurii... Dacå eu am încasat loviturile, teatrului i-am låsat bucuriile.El, teatrul, a prosperat, a strålucit, ¿i åsta e lucrul esen¡ial. Vrei cifre? Uitecifre: 10 edi¡ii ale Festivalului na¡ional de teatru ,,Zilele Elvira Godeanu";9 edi¡ii ale Festivalului de teatru pentru elevi ,,Constantin Stanciovici-Bråni¿teanu"; peste 25.000 spectatori per stagiune; peste 2000 de abona¡i;5 spectacole pe såptåmânå; 7 turnee interna¡ionale.

În 18 ani, Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu" a devenit unul dintrebrand-urile incontestabile ale Gorjului.

Toate astea sunt bucuriile mele.- Ce-ai fåcut, e consemnat în istoria teatrului. Ce crezi cå po¡i så faci

de acum înainte?- Påi, ce så fac? Så fac performan¡å ¿i de acum încolo!Îmi doresc din toatå inima trei lucruri:


- 268 -- 268 -- 268 -- 268 -- 268 -

1. Festivalul na¡ional de teatru ,,Zilele Elvira Godeanu" så devinå Fes-tival interna¡ional de autor;

2. Un turneu (sponsorizat) interna¡ional în fiecare an;3. Teatrul så devinå membru al Uniunii Teatrelor din Europa.Asta e ¡inta mea în viitorul, sper, apropiat.- În perioada interbelicå, dramaturgul (¿i directorul Na¡ionalului bucu-

re¿tean) Victor Eftimiu afirma, relativ la excelen¡a artei dramatice româ-ne¿ti, urmåtoarele: ,,A fost o vreme când, atunci când venea o mare perso-nalitate în ¡arå, primele întrebåri erau cine este Prim Ministru ¿i cine estedirectorul Scenei na¡ionale."

De ani buni, cei care vin în Tg-Jiu întreabå de Florin Cârciumaru ¿iMarian Negrescu. Asta înseamnå cå pentru lumea artisticå existå, cu ade-vårat, o certitudine numitå Teatrul ,,Elvira Godeanu". Dacå ai fii proaspåtabsolvent al Academiei de Teatru, ai veni så lucrezi la Tg-Jiu? Ce oferå/ce poate oferi institu¡ia aceasta, în 2011, actorului român?

- Da, Teatrul nostru este o certitudine ¿i da, ca proaspåt absolvent a¿veni cu inima deschiså la Tg-Jiu. Motivul ar fi acela cå teatrul acesta,fiind încå atât de tânår, este deschis spre performan¡å, este un spa¡iugeneros cu to¡i cei care vin de pe båncile facultå¡ilor de teatru. În ultimiitrei ani, aici au venit 4 tineri actori, cu speran¡ele adunate cu grijå însufletul lor. Ajun¿i la Tg-Jiu, au cunoscut gustul succesului aproapeinstantaneu: roluri principale, public admirabil, aten¡ie specialå din parteacolegilor, lucruri care, din påcate, nu se prea întâmplå în teatrele din ¡arå,unde, obiceiul pågubos de ,,a¡i a¿tepta rândul" îi face pe tinerii actori såse simtå ,,figuran¡i cu diplomå".

La Tg-Jiu acest lucru nu se întâmplå, suntem aten¡i la modul în care seformeazå fiecare carierå în parte, prin politici repertoriale gândite just ¿iechilibrat astfel încât totul så se desfå¿oare în starea de normalitatenecesarå.

Da, categoric, dacå a¿ fi un tânår actor, a¿ veni la Tg-Jiu. Imediat!Odatå ajuns înså, nu m-a¿ gråbi... Ars longa...

- În aceastå toamnå, comemoråm 20 de ani de la intrarea în eternitatea Elvirei Godeanu. Prin ceea ce ai fåcut tu, prin ceea ce a fåcut ora¿ulacesta, crezi cå posteritatea actri¡ei este asiguratå?

- Da, au trecut 20 de ani de la dispari¡ia Doamnei...Sunt pu¡ine actri¡e - ¿i må refer la marile actri¡e ale acestei ¡åri - care

au ¿ansa ca numele lor så råmânå nemuritor. Doamna Godeanu are aceastå


- 269 -- 269 -- 269 -- 269 -- 269 -

¿anså, alåturi de Lucia Sturdza-Bulandra ¿i Maria Filotti - cu a cårorpersonalitate i s-a intersectat la modul fericit cariera.

În ceea ce ne prive¿te, consider cå ne-am fåcut datoria la modul exem-plar fa¡å de patroana noastrå spiritualå. O mare actri¡å, o carierå formida-bilå, o frumuse¡e de poveste - toate acestea ne obligå. Cred înså cå nevom sprijini reciproc: Doamna Godeanu ne va veghea de acolo, dintreîngeri, noi - îi vom nemuri numele aici, la Tg-Jiu.

- Cum vezi teatrul acesta peste 5, peste 10, peste 20 de ani?- Sunt convins cå destinul lui va fi unul frumos. În ceea ce må prive¿te,

proiectele pe care mi le-am propus pot duce institu¡ia acolo unde visez:stagiune 10 luni pe an; turnee interna¡ionale anuale; regizori de top; fes-tival interna¡ional de autor. Un teatru european, cu alte cuvinte.

În 1993, atunci când s-a nåscut institu¡ia, am fåcut o proiec¡ie pe termenlung. Azi, dupå 18 ani, constatåm cå suntem în grafic, dacå nu cumvaam ajuns pe plus. În urmåtorii 5-10 ani, proiectele amintite vor fi realizate.Peste 20 de ani...

- Dacå ar fi så dai un sfat peste ani, ce i-ai spune celui/ celei care te vaînlocui cândva?

- Ce så-i spun? Acum 18 ani le spuneam colegilor cå urmåtoarele 3decenii va trebui så muncim ,,în tran¿ee", având prea pu¡in timp så nebucuråm de recompense. A trebuit så facem totul, pornind de la zero.

Mai ziceam atunci cå ne vom putea lini¿ti doar când Teatrul ,,ElviraGodeanu" va deveni o institu¡ie solidå, performantå, iubitå de public -un spa¡iu în care toate lucrurile stau la locul lor, un teatru de repertoriu,un teatru respectat în Tg-Jiu, în România, oriunde în lume.

Celui/ celei care îmi va urma îi pot spune doar cå va trebui så påstrezecurå¡enia moralå, mândria, spiritul acestui teatru. Ar fi bine så aibå putereade a iubi acest teatru, înainte de a se iubi pe sine. TTTTTeatrul acesta s-aeatrul acesta s-aeatrul acesta s-aeatrul acesta s-aeatrul acesta s-anåscut din dragostenåscut din dragostenåscut din dragostenåscut din dragostenåscut din dragoste (subl. n.) ¿i asta înseamnå cå sentimentul acestatrebuie så primeze în fa¡a tuturor celorlalte sentimente.

Îi mai pot spune cå misiunea lui va fi aceea de a iubi publicul, actorii,corpul tehnic ¿i administrativ, ora¿ul, via¡a... Dragoste ¿i respect pentruartå ¿i oameni. Atât.

{Ion Cepoi, Tg-Jiu, 8 aprilie 2011}


- 270 -- 270 -- 270 -- 270 -- 270 -

În loc de postfa¡åÎn loc de postfa¡åÎn loc de postfa¡åÎn loc de postfa¡åÎn loc de postfa¡å

Distinc¡ie, gra¡ie, rafinament, frumuse¡e, talent, dåruire. Oricare dintreaceste atribuite ar fi fost îndeajuns pentru a înve¿nici un om, ElvireiGodeanu i-au fost håråzite înså toate.

Superbå în alcåtuirea ei fizicå ¿i spiritualå, elogiatå la superlativ decritica de teatru, adulatå ¿i purtatå din triumf în triumf de admiratori întreagavia¡å, a cunoscut blestemul ¿i minunea de a fi efigie, statuie, bun na¡ional.

ªi pentru cå era a tuturor ¿i a nimånui, cu excep¡ia artei cåreia i s-aînchinat ca o vestalå credincioaså mai bine de o jumåtate de secol, i s-aspus simplu, fårå ostenta¡ie ¿i cu dragoste - ELVIRA.

ªi a¿a a råmas!


- 271 -- 271 -- 271 -- 271 -- 271 -


- 272 -- 272 -- 272 -- 272 -- 272 -


Cepoi, Ion - Elvira Godeanu – O poveste de pe Jiul de Sus · Godeanu, ci doar o încercare...

Documents

Transcript of Cepoi, Ion - Elvira Godeanu – O poveste de pe Jiul de Sus · Godeanu, ci doar o încercare...