CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ...
Transcript of CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ...
1
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI
ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ DOLJ Str. Ludwig van Beethoven nr. 2, 200218, Craiova
Telefon: 0351/ 411055/56 Fax: 0351/170 373 Mail: [email protected]; www.cjraedolj.ro
CERCETARE PSIHO-SOCIOLOGICĂ
CALITATEA STILULUI DE VIAŢĂ ÎN ADOLESCENŢĂ
Profesor Consilier CJRAE/CJAP Dolj
Liceul Teoretic “Mihai Viteazul”, Bailesti
DURAC IULIA
ARGUMENT:
Calitatea vieţii adolescentului se dovedeşte a fi un concept complex, imposibil de conturat în
absenţa sentimentului de bine interior sau împlinire personală. Dimensiunile generice ale calităţii vietii
– bine fizic, psihic, social - nu exprimă condiţii ideale de existenţă, ci trebuie cultivate şi induse
adolescenţilor de către adulţii responsabili sub forma unor atribute esenţiale ale supravieţuirii. Abordarea în manieră programată a unui stil de viaţă sănătos în adolescenţă presupune un efort
concentrat de voinţă şi disponibilitate a adolescentului, pe de o parte, de perseverenţă şi adaptare la
schimbare a adultului, pe de altă parte. Copilăria şi adolescenţa sunt perioade de asimilări masive, de formare a unor atitudini şi
abilităţi care se vor transforma în instrumente ale dezvoltării personale pentru tot restul vieţii. Tânărul
are nevoie de orientare în managementul echilibrului emoţional, a stării de sănătate fizică şi mintală. Nevoia de independenţă şi afirmare personală, puternic exprimate în adolescenţă, pot degenera în
comportamente iresponsabile, modificând semnificativ traiectoria dezvoltării unui tânăr. Aceleaşi
tendinţe ontogenetice, încurajate şi dezvoltate corespunzător, pot transforma adolescentul într-un produs
uman cu un mare potenţial social. Cercetarea reprezintă una din etapele proiectului derulat de CŞAP în anul şcolar 2012-2013 şi
îşi propune să ofere date statistice asupra calităţii stilului de viaţă al tinerilor. Informaţiile vor fi utilizate
pentru modelarea demersurilor psihopedagogice ale consilierului şcolar în consilierea de grup, în abordarea particularizată a educaţiei pentru sănătate mentală şi emoţională. De asemenea, ele vor fi
canalizate spre informarea subiecţilor educaţionali în legătură cu tipurile de sănătate: psiho-somatică,
intelectuală, afectivă, comportamentală.
METODOLOGIA CERCETĂRII
SCOP:
Evaluarea gradului de adoptare a unui stil de viaţă sănătos şi explorarea factorilor sanogeni responsabili pentru calitatea stilului de viaţă al adolescenţilor.
IPOTEZE DE CERCETARE:
Aspectele de tranzitie pubertare – consumul de alcool, tutun, droguri, comportamentul sexual
prematur, comunicarea deficitară – pot avea influenţe importante asupra sănătăţii mentale şi
asupra comportamentului adolescenţilor
2
Stilul de viaţă al adolescentului are accente haotice, caracterizandu-se prin indolenţă, abuzuri
nespecifice vârstei, tendinţa de a se afilia nediscriminativ si necritic reţelelor de socializare şi
comunităţilor online
Intervenția adultului în controlul și orientarea stilului de viaţă al adolescentului este redusă și
uneori inadecvată prin excesul de toleranță față de derapajele comportamentale manifeste
OBIECTIVE:
1. Măsurarea gradului în care adolescenţii adoptă un stil de viaţă sănătos.
2. Masurarea gradului în care adolescenţii adoptă un stil de viaţă cu risc pentru sănătate.
3. Evaluarea nivelului de informare a adolescenţilor privind comportamentele sănătoase.
METODE SI TEHNICI UTILIZATE
Chestionarul de opinie
Instrumentul metodologic folosit pentru a culege informaţii este chestionarul de opinie. Acesta prezinta avantajul de a oferi informaţii complexe şi posibilitatea obiectivă de a corela indicatorii făcând
astfel posibilă cunoaşterea motivaţiilor şi atitudinilor subiectilor investigaţi.
Chestionarul adresat elevilor cuprinde 37 de întrebări: itemi cu răspunsuri la alegere (închise şi
de control) şi itemi cu răspuns de completare, organizate astfel încât să răspundă exigenţelor metodologice, tematice şi caracteristicilor lotului investigat.
S-a asigurat anonimatul chestionarului, dar s-au solicitat subiecţilor unele date necesare
prelucrării statistice referitoare la vârstă, sex şi clasa de provenienţă. Chestionarul (vezi anexa 1) a fost conceput din perspectiva ipotezei şi a obiectivelor propuse,
modul său de elaborare fiind în concordanţă cu cerinţele tehnice şi metodologice ale unui astfel de
demers.
Repondenţii studiului au fost 108 adolescenţi cu vârste între 15-18 ani, din Liceul Teoretic ”Mihai Viteazul”, Băileşti. Culegerea datelor s-a realizat în perioada noiembrie-decembrie 2012 iar
prelucrarea datelor s-a realizat în perioada martie-aprilie 2013. În urma centralizării răspunsurilor s-au
operat 106 de chestionare valide, 2 fiind nevalide.
Indicatorii urmăriţi în cadrul chestionarului:
1. Atitudinea adolescenților față de starea personală de sănătate
2. Consumul de droguri legale şi ilegale: inventarul consumului de tutun, alcool, droguri 3. Comportamentul sexual: sursele şi calitatea informației privind educaţia sexuala, mijloace
contraceptive
4. Autoevaluarea imaginii corporale 5. Comportamentul alimentar
6. Gestionarea timpului
7. Echilibrul emoţional
Am optat pentru administrarea în grup deoarece aceasta permite economisirea timpului precum şi surprinderea nu numai a comportamentului verbal, ci şi a celui nonverbal. În privinţa limbajului, am
ţinut cont de nivelul de instrucţie şi cultura al subiecţilor.
Am luat în considerare riscul determinat de faptul că subiecţii au tendinta să formuleze răspunsuri dezirabile social, ştiut fiind faptul că refuzul sau dezaprobarea pot apărea ca simptome ale
neintegrării în colectivitate. Am plecat de la premisa că aceste riscuri sunt minime, deoarece atracția
răspunsurilor pozitive a fost diminuată prin formularea întrebărilor cu posibilităţi multiple de răspuns.
ESANTIONARE
Acest studiu s-a desfăşurat pe un eşantion de disponibilitate constituit din elevi ai claselor a X-
a și a XI-a din Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” Bailesti. Numărul elevilor incluşi în studiu a fost N= 108.
Structura eşantionului:
Distribuţia subiecţilor după variabilele sex, varsta, clasa la un eștantion reprezentativ N=108 este următoarea: 52% reprezintă populație de sex feminin, 48% populatie de sex masculin. 58% sunt
elevi cu varste cuprinse între 15-16 ani, 42% sunt elevi cu vârste cuprinse între 17-18 ani și peste.
3
Clasele selecatate – a X-a și a XI-a - reprezintă profiluri diferite: ştiinţe-sociale, respectiv matematică-
fizică.
INTERPRETAREA REZULTATELOR CHESTIONARULUI DE OPINIE
Primul aspect al studiului a urmărit (auto)evaluarea generică a stării personale de sănătate și
identificarea cadrului de influenţă asupra calității stilului de viață, adolescenţii având posibilitatea de a
aprecia cărui factor îi datorează adoptarea stilului de viaţă sănătos: familiei, cadrelor didactice, prietenilor, colegilor sau lor înşişi.
Controalele medicale realizate cu o frecvenţă foarte scăzută se explică prin faptul că 73% dintre
adolescenţii respondenţi se declară sănătoşi. Adolescenţii consideră, în proporţie de 50%, că toţi
membrii familiei influenţează stilul de viaţă sănătos şi că într-o măsură la fel de mare decizia de a adopta un stil de viață sănătos depinde de propria persoană 47,3%.
Ar fi de remarcat o influenţă mai mare pe care o exercită prietenii în comparaţie cu profesorii,
colegii având cea mai redusă influenţă. În autoevaluarea stării de sănătate se constată o supraapreciere a acesteia, convingere fundamentată statistic pe cele 64 procente reprezentate de subiectii care afirmă că
au facut un control preventiv al stării de sănătate în ultimele 12 luni.
4
Al doilea aspect al studiului a vizat consumul de alcool, tutun şi droguri. Subiecţilor li s-au
cerut informaţii în privinţa consumului de substanţe nocive, frecvenţei utilizării lor şi a cantităţii folosite
într-o unitate de timp sau o perioadă dată. Subiecţiilor li s-a solicitat să răspundă dacă au fost tentați să fumeze (63%) și în ce măsură aceasta tentație s-a permanentizat, devenind obișnuință.
Rezultatele ulterioare sunt relativ viciate de tendinţa repondentului de a oferi răspunsuri
dezirabile deoarece procentul iniţial, covârşitor cantitativ, este fragmentat în procente neconcludente: 27% au început să fumeze după vârsta de 14 ani, 15 % declară că nu au fumat niciodată o ţigară
întreagă, 24% fumează între 1-10 ţigări pe zi, 5% între 10-20 țigări pe zi. Datele prezentate sunt
contradictorii deoarece între tentativa de a fuma şi concretizarea pe termen lung a acesteia apare un
decalaj procentual semnificativ.
5
Referitor la consumul de alcool (53% se declară consumatori ocazionali, 8% consumatori
regulaţi) percepţia tinerilor este atenuată de natura permisivă a valorilor împărtăşie de mediul socio-familial de apartenenţă: consumul moderat de alcool nu dăunează sănătăţii, indiferent de vârstă.
Se constată un consum de alcool mai ridicat în rândul populaţiei masculine. Cercetarea a
urmărit, de asemenea, evidenţierea tipului de alcool preferat, graficele de mai jos ilustrând corelaţii între vârsta la care a debutat consumul de alcool şi tipul de băutură preferat.
6
Nu la fel de consistente sunt rezultatele în privinţa consumului de droguri. Doar 9% dintre repondenţi au declarat că sunt consumatori de droguri, procentul distribuindu-se echitabil în raport cu
măsurarea frecvenţei utilizării lor. Referitor la frecvenţa consumului se evidenţiază un puternic caracter
ocazional – toţi adolescenţii investigaţi care consumă produse etnobotanice o fac ocazional.
Al treilea aspect abordat în cadrul studiului se referă la comportamentul sexual – surse de
informare, debutul vieţii sexuale, mijloace contraceptive utilizate. Adolescenţii consideră că sursele de
informare în privinţa viaţii sexuale şi a bolilor cu transmitere sexuală provin în proporţie de 47% de pe
7
Internet/carti, 22% recurg la experienţa părinţilor, 15% apelează la doctori, 13% se informează de la
prieteni.
Interesant la acest capitol este faptul că doar 8% consideră că primesc informaţii utile de la
şcoală, rezultat surprinzător dat fiind faptul că există în liceu un opţional pentru clasa a XI-a privind
educaţia pentru sănătatea reproducerii iar cabinetul medical derulează periodic campanii tematice. 39%
dintre adolescenţi recunosc că sunt activi sexual, 31% începându-şi viaţa sexuală după vârsta de 14 ani şi declarând că folosesc metode de protecţie contraceptive (prezervativul, anticoncepţionale).
Al patrulea aspect al studiului a vizat controlul greutăţii corporale, adolescenţii apreciindu-şi
aspectul fizic şi modalităţile prin care controlează sau ar controla greutatea corporală. Procentul de 76% relevă faptul că cea mai mare parte dintre adolescenţi apreciază că au o greutate normală, tendinţa de
autoevaluare a creşterii/scăderii greutăţii fiind mai accentuată la populaţia feminină.
8
Analiza a scos în evidenţă faptul că există diferenţe nesemnificative între fete şi băieţi privind
modalităţile de controlare a greutăţii. Astfel, 49% dintre adolescenţi declară că nu sunt preocupaţi de
acest aspect, băieţii fiind mai puţin interesaţi de controlul greutăţii (8% recurg la sport), în timp ce fetele
aleg metoda înfometării pentru menţinerea greutăţii în limite normale (28%). Celelalte metode, cum ar fi chestionarea prietenilor, documentare pe internet, consultarea unui nutriţionist, ar fi în egală masură
abordate atât de fete cât şi de băieţi, în procente realtiv mici.
Al cincelea aspect abordat de studiul în cauză analizează comportamentul alimentar al tinerilor
din perspectiva regularităţii, corectitudinii şi consistenţei meselor zilnice, precum şi al frecvenţei cu
care sunt consumate alimente cu risc pentru sănătate.
9
Un procent îngrijorător (51%) confirmă ideea unui regim alimentar haotic sau defectuos (23% servesc mai puţin de 2 mese pe zi). Adolescenţii acordă foarte puţină importanţă modului cum mănâncă:
72% obişnuiesc să aibă şi alte preocupări în timpul meselor, existînd totodată şi tendinţa de a consuma
alimente cu risc pentru sănătate între mese.
Tabelul de mai jos explicitează tendinţa menţionată anterior:
ALIMENTE
FRECVENȚĂ
De mai multe ori pe zi O data pe zi Ocazional Niciodata
Dulciuri 48% 23% 29% 0% Sucuri 41% 20% 39% 2%
Cartofi prajiti 11% 21% 66% 2%
Hamburgheri 3% 21% 62% 14% Mezeluri 18% 21% 57% 3%
Chips-uri/ Snaks-uri 20% 18% 55% 8%
Pizza 5% 10% 83% 2%
Cafea 16% 23% 32% 29%
Un alt aspect a fost destinat analizei modalităţilor de gestionare a odihnei şi timpului liber.
Ponderea răspunsurilor a fost echilibrată, tinerii respectînd, în general condiţiile de igienă a odihnei
prinn somn. Calculatrorul şi televizorul devin alternative ale orelor nedormite. Studiul vine să tragă un semnal de alarmă în privinţa utilizării excesive a calculatorului (40%) şi televizorului, care, pentru cei
45% dintre repondenţi, reprezintă modalitatea uzuală de petrecere a timpului liber.
10
Timpul liber se consumă pe baza unei selecţii simple, pe cât de comode, pe atât de dăunătoare:
calculatorul şi televizorul. Analizând comparativ cele două oferte de timp liber observăm tendinţa adolescenţilor spre activităţi sedentare, menite să aplatizeze emoţional şi să inhibe canalele clasice de
comunicare interpersonală, în detrimentul avalenşei de medii electronice.
Alternativele de odihnă activă devin criterii de evaluare a sănătăţii fizice. Deşi 49% au optat pentru mersul pe jos, calitatea acestei modalităţi de activitate fizică este îndoielnică, deoarece
majoritatea nu deosebeşte mersul pe jos, ca modalitate de exerciţiu fizic programat, de mersul pe jos, ca
modalitate efectivă de deplasare utilitară.
Ultimul aspect al studiului a vizat evaluarea generică a nivelului de stres, factorii de influenţă ai
stării de bine psihic, calitatea raportului cu sinele, echilibrul emoţional, a relaţiilor intrafamiliale,
stilurilor educaţionale.
11
Chestionaţi în privinţa nivelului de stres autoperceput 46% dintre adolescenţi nu întâmpină
dificultăţi în a face faţă solicitărilor curente. Coroborâd procentul tinerilor care se se consideră presaţi de solicitări cotidiene într-o mare şi foarte mare măsură (26%) cu rezultatele la întrebările privind
sursele de conflict la nivelul familiei (18%) putem avansa existența unei relaţii de interdependenţă între
climatul familial şi starea de echilibru emoţional a elevului, fiind binecunoscut faptul că, pentru un
adolescent, calitatea relaţiilor de comunicare cu membrii familiei este principlul ingredient al maturizării socio-afective și a sentimentului de securitate emoțional-afectivă.
Cum te intelegi cu parintii / tutorele / fratii?
TOTAL
AMBII PARINTI
FRATII BUNICII MAMA/TATA
a. foarte bine cu…
41%
12%
2%
13%
68%
b. bine cu… 8% 10% - 4% (TATA) 22%
c. am mici
conflicte cu…
4%
6%
-
2%
12%
d. am o relatie
foarte tensionata
cu…
2%
-
-
2%
4%
Printre motivele conflictelor sau al tensiunilor 23% dintre repondenţi au invocat diferenţele intergeneraţionale, critica parinţilor, oboseala, greşeli personale, minciuna, dificultăţi de comunicare.
Păsatrând registrul, 26 % dintre adolescenţii recunosc că sunt pedepsiţi de către părinţi prin
modalităţi a căror eficienţă se verifică pe termen scurt sau conjunctural: suprimarea periodica a
telefonului, a calculatorului, a televizorului.
12
Din punct de vedere psihologic, adolescentul este impulsiv, instabil, emotiv. Aflat mereu în
dezechilibru, într-o stare de conflict, el este dornic să experimenteze înainte de a reflecta. Din aceste
motive, perioada de vârstă a adolescenței este susceptibilă de a angaja comportamente suicidare. În privinţa sănătăţii mentale şi emoţionale, rezultatele se înscriu în limite rezonabile, iar diferenţele
procentuale răspund decalajului factual care separă ideea de suicid de intenţia de suicid şi tentativa de
suicid. Rezultatele studiului nu reflectă date îngrijorătoare din acest punct de vedere.
13
CONCLUZII
În adoptarea unui stil de viață sănătos familia şi adolescentul însuşi sunt principalii factori de
influență.
Majoritatea adolescenților declară controale medicale foarte rare invocând o stare bună de
sănătate.
Peste jumătate dintre adolescenți se consideră consumatori ocazionali de alcool, berea aflându-se în topul preferinţelor.
Fumatul este mai puțin frecvent decât consumul de alcool şi la fel de frecvent atât la fete cât şi
la băieți, deşi ponderea celor care au experimentat fumatul este mult mai mare prin comparaţie
cu ponderea fumătorilor declaraţi.
Consumul de droguri şi produse etnobotanice este mai frecvent la băieți (aceştia – 8% - fiind
singurii care s-au declarat consumatori de droguri uşoare).
Un rol deosebit de important în transmiterea informațiilor despre viața sexuală şi BTS îl au
sursele media, părinții şi medicul specialist, şcoala având cea mai mică influenţă.
49% dintre adolescenţi, preponderent minori, şi-au început viaţa sexuală, 19% folosesc mijloace contraceptive. Spre deosebire de băieţi, fetele sunt mult mai interesate de utilizarea metodelor
contraceptive.
Fetele sunt mai preocupate decât băieții de controlul greutății corelat cu tendițna de creştere în
greutate mai mare decât la băieți.
Pentru a-şi controla greutatea adolescenții par a fi interesați mai degrabă de menţinerea greutăţii
corporale, asociată cu dieta prin înfometare - tendinţa feminină, cu sportul - tendinţa masculină.
Mişcarea şi programul de mese sunt considerate de adolescenții ca fiind aspecte neglijabile în
menținerea sanătăţii şi control greutății.
Adolescenții nu acordă importană programului de mese, mai mult de jumatate dintre ei declarând că mănâncă atunci când au timp sau când le este foame.
Alimentele cu risc pentru sănătate (cartofii prajiți/chipsurile, hamburgher, mezeluri) sunt
consummate mai mult ocazional de către jumătate dintre adolescenți, excepţia o constituie
dulciurile şi sucurile - 48%, 41% - consumate de mai multe ori pe zi. Televizorul şi calculatorul reprezintă mijloacele preferate de petrecere a timpului liber,
activităţile sportive fiind subevaluate şi asociate deplasării în scop utilitar sau plimbărilor
sporadice. În general, adolescenţii consideră că nu sunt expuşi presiunilor externe sau cotidiene, invocând
relaţii pozitive cu majoritatea membrilor familiei.
Familia intervine superficial în amendarea comportamentelor necorespunzătoare, recurgand la
pedepse conjuncturale, cu efect temporar, menite să escaladeze problemele, nu să le rezolve. Rezultatele obţinute, ofera posibilitatea beneficiarilor acestui studiu (elevi, părinţi, cadre didactice)
să valorifice datele mai sus prezentate, în sensul intervenţiei aplicate asupra carenţelor identificate,
pentru diminuarea factorilor determinanţi şi a deprinderilor formate defectuos. Putem, astfel, considera că studiul incumbă o finalitate practică: repere cantitative utilizate de cadrul didactic în orientarea
adolescenților pentru un stil de viaţă sănătos.
Bibliografie: 1. Dumitru Al. Ion, Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi sugestii practice, Ed.
Polirom, 2008
2. Gerald R. Adams, Michael D. Berzonsky, Psihologia adolescenţei, Ed. Polirom, 2009
3. Constantin Enăchescu, Tratat de igienă mintală, Ed. Polirom, 2008
4. Daniel Marcelli, Alain Braconnier, Tratat de psihopatologia adolescenţei, Ed. Fundaţiei Generaţia, 2006
5. Colectiv de autori, coord. Chiriac Alina, Cum să ne dezvoltam un stil de viață sănătos.
Modalități de integrare a dimensiunii de gen în educația pentru sănătate, CPE 2004 6. Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, Raport cu privire la evaluarea stilului de viaţă
sănătos al adolescenţilor din municipiile Iaşi şi Timişoara – studiu comparativ, aprilie 2011
14
Anexa 1.
Chestionar privind stilul de viata al elevilor
Stilul de viata se refera la totalitatea deciziilor si comportamentelor care afecteaza sanatatea
personala. Pentru a ne pastra sanatatea si pentru a fi o prezenta agreabila pentru cei din jur este necesar sa adoptam un stil de viata echilibrat. Raspunde cu sinceritate la urmatoarele intrebari, incercuind
varianta care ti se potriveste.
1. Varsta:
2. Sexul:
I. Autoaprecierea starii generale de sanatate 3. Care sunt factorii de influenta cei mai importanti in adoptarea unui stil de viata sanatos:
a. Toti membrii familiei
b. Cadrele didactice c. Prietenii
d. Colegii
e. Eu insumi/insami 4. Cum descrii starea ta de sanatate ?
a. Sunt sanatos
b. Am mici probleme de sanatate
c. Am probleme grave de sanatate 5. Cand ai facut ultimul consult medical preventiv?
a. In ultimile 12 luni
b. In ultimii 2 ani
c. Cu mai mult de doi ani in urma
d. Nu am fost consultat preventiv niciodata
II. Consumul de droguri legale si ilegale
Fumatul: 6. Ai incercat vreodata sa fumezi?
a. Da
b. Nu (continua cu intrebarea 9) 7. La ce varsta ai fumat pentru prima data o tigara intreaga?
a. 8 ani sau mai putin
b. 9 ani
c. 10 ani d. 11ani
e. 12 ani
f. 13 ani g. 14 ani
h. peste 14 ani
i. nu am fumat niciodata o tigara intreaga 8. Cate tigari fumezi pe zi?
a. intre 1 si 10 tigari pe zi
b. intre 10 si 20 tigari pe zi
c. peste 20 de tigari pe zi d. nu mai fumez
Consumul de alcool 9. Referitor la consumul de alcool cum te descrii?
a. neconsumator de alcool (continua cu intrebarea 15)
b. consummator ocazional
c. consummator regulat
15
10. La ce varsta ai consumat prima data o bautura alcoolica mai mult de un pahar?
a) 8 ani sau mai putin b) 9 ani
c) 10 ani
d) 11ani
e) 12 ani f) 13 ani
g) 14 ani
h) peste 14 ani 11. Care sunt bauturile alcoolice pe care le consumi de obicei?
a. bere
b. vin
c. bauturi tari. Care?...............................
Consumul de droguri
12. Ai folosit vreodata droguri ilegale?
a. Da
b. Nu (continua cu intrebarea 15)
13. La ce varsta ai incercat pentru prima data droguri ilegale? a. 8 ani sau mai putin
b. 9 ani
c. 10 ani
d. 11ani e. 12 ani
f. 13 ani
g. 14 ani h. peste 14 ani
14. Consumi droguri uşoare (etnobotanice, iarba)
a. zilnic b. săptămânal
c. ocazional
III. Comportamentul sexual 15. Ce surse de informare folosesti in privinţa vieţii sexuale şi a bolilor cu transmitere sexuală
a. Internet/carti
b. Doctori c. Parinti
d. Prieteni
e. Televizor
f. Scoala 16. Ai avut vreodata raport sexual?
a. Da
b. Nu (continua cu intrebarea 18) 17. La ce varsta ai avut primul raport sexual?
a. inainte de 14 ani
b. dupa 14 ani 17. Folosesti metode de protecţie contraceptive?
a. Da. Care?.......................................
b. Nu
IV. Greutatea corporala
18. Cum îţi descrii greutatea?
a. mult sub greutatea normală b. puţin sub greutatea normală
c. aproximativ normală
16
d. puţin peste greutatea normală
e. mult peste greutatea normală 19. Care sunt modalitatile prin care îţi controlezi greutatea corporală?
a. slabire prin regim
b. dieta drastică
c. menţinerea greutăţii actuale d. nu ma preocupă
e. Altele
20. Cum procedezi în alegerea unei diete? a. folosesc dieta prietenilor/colegilor
b. aleg o dietă de pe internet
c. consult un nutritionist
d. mă înfometez e. altă procedură (Care?: _________________________________________________)
f. nu ma preocupa
V. Comportamentul alimentar:
21. Cate mese iei pe zi?
a. mai puţin de 2 mese. b. trei mese constante
c. trei mese şi două gustări
d. nu ţin evidenţa
22. Obişnuieşti ca în timp ce mănânci să ai şi alte preocupari? (citit, scris, vizionat TV, navigat internet)?
a. Da.
b. Nu 23. În ce masură consumi urmatoarele tipuri de alimente?
Alimente Frecventa
De mai multe ori pe zi O data pe zi Ocazional Niciodata
Dulciuri
Sucuri
Cartofi prajiti
Hamburgheri
Mezeluri
Chips-uri/ Snaks-uri
Pizza
Cafea
VI. Gestionarea timpului 25. Cate ore dormi de obicei pe noapte in timpul saptamanii?
a. 8 ore/ noapte
b. sub 8 ore/ noapte
c. peste 8 ore/ noapte 26. Cand nu dormi suficient noaptea, cum iti folosesti timpul?
a. ma uit la TV
b. ascult muzică c. citesc
d. folosesc calculatorul
e. merg în vizita la prieteni f. frecventez discotecile, caffe-interneturile, barurile, cluburile de noapte
g. am insomnie
h. consider ca dorm suficient
i. alte situatii. Care?_______________________________________
17
27. În cursul saptamanii, câte ore priveşti la televizor?
a. Nu mă uit la televizor în cursul saptamanii b. 1 oră/zi
c. 2 ore/zi
d. 3 ore/zi
e. 4 ore /zi f. 5 sau mai multe ore/zi
28. Cate ore folosesti caculatorul in medie pe zi in cursul saptamanii ?
a. Nu folosesc caculatorul in cursul saptamanii b. 1 oră/zi
c. 2 ore/zi
d. 3 ore/zi
e. 4 ore /zi f. 5 sau mai multe ore/zi
29. Ce activitati fizice desfasori in mod frecvent:
a. baschet b. fotbal
c. handbal
d. alergare e. mers cu bicicleta
f. activităţi aerobice
g. mers pe jos
h. lucrez la aparate i. alte situatii. Care?__________________________________________
VII. Echilibru emotional 30. Cât de frecvent te simtiti excesiv de stresat si incapabil de a face fata presiunilor vieţii
cotidiene?
a. Rareori sau niciodată b. Ocazional
c. Destul de des
d. În cea mai mare parte a timpului
31. Cum te intelegi cu parintii/ tutorele/ fratii ? a. foarte bine cu: ………………………………………………..…………………….…
b. bine cu ……………………………………………………..…………………………
c. am mici conflicte cu ……………………………………………………………..…… d. am o relatie foarte tensionata cu ………………………………….……………...……
32. Care sunt motivele tensiunilor sau conflictelor?
……………………………………………………………………………………………………
33. Parintii/ tutorele/fratii te pedepsesc ? a. Da.
b. Nu
c. Uneori 34. Care e pedeapsa cea mai des folosita?
……………………………………………………………………………………………………
35. Te-ai gândit vreodată în mod serios să te sinucizi? b. Da
c. Nu
36. Ţi-ai făcut vreodată un plan ca să te sinucizi?
a. Da b. Nu
37. Ai încercat vreodată să te sinucizi?
a. Da b. Nu