Organite celulare specificeOrganite celulare specifice – – Centrozomul (sau centrul Centrozomul (sau centrul

celular), plastidelecelular), plastidele..

Prof. MogoProf. Mogoş Cătălinş Cătălin

Centrozom

Cloroplast

CompetenCompetenţţe derivate:e derivate:

C1 - Defineste si caracterizeaza C1 - Defineste si caracterizeaza centrozomul.centrozomul.

C2 - Defineste si clasifica plastidele.C2 - Defineste si clasifica plastidele.

C3 - Caracterizeaza componentele C3 - Caracterizeaza componentele plastidelor.plastidelor.

1. 1. Centrozomul (Centrozomul (sau sau centrul celular) - centrul celular) - generalităţi:generalităţi:

- este - este un organit celularun organit celular specific, specific, membranar membranar,, prezent in toate prezent in toate celulelecelulele eucariote eucariote animale animale care se divid cat si care se divid cat si in celulele in celulele plantelor inferioareplantelor inferioare;;

- centrul celular a fost descris pentru prima datã, în perioada 1875-- centrul celular a fost descris pentru prima datã, în perioada 1875-1878, de Walter Flemming (1843-1905) şi Edouard van Beneden 1878, de Walter Flemming (1843-1905) şi Edouard van Beneden (1845-1910) fiind prezent în toate celulele animale cu unele excepţii (1845-1910) fiind prezent în toate celulele animale cu unele excepţii celula absorbantã, fibra muscularã striatã şi eritrocitul celula absorbantã, fibra muscularã striatã şi eritrocitul (sau globulele (sau globulele roşii, sau hematii)roşii, sau hematii). Majoritatea celulelor au doi centrioli, plasaţi . Majoritatea celulelor au doi centrioli, plasaţi perpendicular unul pe altul, situaţi în apropierea membranei nucleare perpendicular unul pe altul, situaţi în apropierea membranei nucleare sau la un pol al celulei (nefrocite).sau la un pol al celulei (nefrocite).

- lipseşte în celulele care nu au nucleu sau care nu se mai divid (neuron, - lipseşte în celulele care nu au nucleu sau care nu se mai divid (neuron, hematia adultă, trombocit, ovul, spermatozoid);hematia adultă, trombocit, ovul, spermatozoid);

- - se aflse aflăă situat l situat lâângngăă nucleu nucleu;;- poziţia centrozomului în celulă indică polul anterior al acesteia (adică al - poziţia centrozomului în celulă indică polul anterior al acesteia (adică al

celulei);celulei);- se afla în centrul celulelor (animale, plante, unele alge, în ciuperci);- se afla în centrul celulelor (animale, plante, unele alge, în ciuperci);- dimensiuni: - este un tub cu lungimea de 300-500 A- dimensiuni: - este un tub cu lungimea de 300-500 A00 (Amstroni); (Amstroni);- - centrozomul este format dincentrozomul este format din doi centriolidoi centrioli dispuşi perpendicular dispuşi perpendicular

unul faţă de altul unul faţă de altul fiind fiind înconjurați de înconjurați de o o citoplasmă densă care poartă citoplasmă densă care poartă denumirea dedenumirea de centrosferăcentrosferă;;

●●centrosferăcentrosferă==(Biol.) (Biol.) rregiune care înconjură centriolul și are rol activ în egiune care înconjură centriolul și are rol activ în diviziunea celularădiviziunea celulară; r; regiune cu aspect de stea din jurul centrioluluiegiune cu aspect de stea din jurul centriolului (lb. (lb. lat. lat. ccentrumentrum==centru, centru, lb. lb. gr. gr. ssphairaphaira==sferăsferă))..

..

Schema celulei animale tipiceSchema celulei animale tipice cu organitele celulare componente:cu organitele celulare componente:11--nucleol; 2nucleol; 2--nucleu; 3nucleu; 3--ribozomi; 5ribozomi; 5--reticul endoplasmatic rugos (RER) ; reticul endoplasmatic rugos (RER) ;

66-- Aparatul Golgi Aparatul Golgi (sau dictiozom) (sau dictiozom); 7; 7-c-citoschelet; 8itoschelet; 8-r-reticul eticul endoplasmatic neted (REN); 9endoplasmatic neted (REN); 9-m-mitocondrie; 10itocondrie; 10--vacuole; 11vacuole; 11--citoplasmă; 12citoplasmă; 12--lizozom; 13lizozom; 13--centrozom constituit din doi centriolicentrozom constituit din doi centrioli

Centrozom

CentriolCentriol

- centrozomul este compus din doua formatiuni numite - centrozomul este compus din doua formatiuni numite centriolicentrioli,, dispusi in unghi drept unul fata de celalalt; dispusi in unghi drept unul fata de celalalt;

- - centrioliicentriolii sunt înconjuraţi de sunt înconjuraţi de o o citoplasmă densă care citoplasmă densă care poartă denumirea de poartă denumirea de centrosferăcentrosferă;;

- - centriolii au formă cilindricăcentriolii au formă cilindrică, cu lungimea de 500 , cu lungimea de 500 μμ (microni) si un diametru de 1500 (microni) si un diametru de 1500 μμ (microni) şi asigură (microni) şi asigură migrarea cromozomilor spre polii celulari;migrarea cromozomilor spre polii celulari;

- - un centriol contineun centriol contine noua grupuri de cate trei noua grupuri de cate trei microtubulimicrotubuli compui la randul lor din proteine globulare compui la randul lor din proteine globulare numite numite tubulinetubuline;;

- fiecare microtubul con- fiecare microtubul conţţine douine douăă tipuri de tipuri de tubulintubulinăă (α (α--alfaalfa, β, β-beta-beta)), dispuse in forma de cilindru;, dispuse in forma de cilindru;

- inainte de diviziunea celulara, centriolii se autoreplica si - inainte de diviziunea celulara, centriolii se autoreplica si migreaza cate o pereche la polii fusului de diviziune;migreaza cate o pereche la polii fusului de diviziune;

- - microtubulii centriolilormicrotubulii centriolilor controleaza anumite faze ale controleaza anumite faze ale diviziunii celulare. diviziunii celulare.

● ● centrosferăcentrosferă=(=(bbioliologieogie) regiune care înconjură ) regiune care înconjură centriolul și are rol activ în diviziunea celulară.centriolul și are rol activ în diviziunea celulară.

● ● centriolcentriol=(=(bbioliologieogie) corpuscul în formă de bastonaș sau ) corpuscul în formă de bastonaș sau de granulă, care formează partea centrală a de granulă, care formează partea centrală a centrozomului.centrozomului.

- centrozomul (sau centrul celular) poate prezenta - centrozomul (sau centrul celular) poate prezenta aspecte diferenţiate din punct de vedere morfologic în aspecte diferenţiate din punct de vedere morfologic în raport cu stadiul în care se aflã celula. În celula aflatã în raport cu stadiul în care se aflã celula. În celula aflatã în interfazã centrul celular se prezintã sub forma unei sau interfazã centrul celular se prezintã sub forma unei sau douã granule mici, dense, dispuse în vecinãtatea douã granule mici, dense, dispuse în vecinãtatea nucleului sau la un pol al celulei. Aceste structuri nucleului sau la un pol al celulei. Aceste structuri reprezintã reprezintã centrioliicentriolii..

- în timpul diviziunii celulare structura centrozomului este - în timpul diviziunii celulare structura centrozomului este mai complexã;mai complexã;

- - centriolul centriolul este înconjurat de o masã de citoplasmaticã este înconjurat de o masã de citoplasmaticã densã şi omogenã densã şi omogenã centrozomcentrozom, înconjurat de o zonã mai , înconjurat de o zonã mai puţin densã şi aparent omogenã numitã puţin densã şi aparent omogenã numitã centrosferãcentrosferã, de , de la care pornesc filamente citoplasmatice radiare care la care pornesc filamente citoplasmatice radiare care strãbat citoplasma ca razele unui astru formând strãbat citoplasma ca razele unui astru formând asterulasterul. .

- - centrul celular atinge dezvoltarea maximã la centrul celular atinge dezvoltarea maximã la sfârşitul profazei, el stã la baza diferenţierii sfârşitul profazei, el stã la baza diferenţierii fusului mitotic. La sfârşitul profazei centrul fusului mitotic. La sfârşitul profazei centrul celular se divide în douã unitãţi constitutive şi celular se divide în douã unitãţi constitutive şi migreazã la cei doi poli ai celulei. În momentul migreazã la cei doi poli ai celulei. În momentul dezorganizãrii membranei nucleare fibrilele dezorganizãrii membranei nucleare fibrilele asteriene se dezvoltã şi contribuie la formarea asteriene se dezvoltã şi contribuie la formarea fusului de diviziunefusului de diviziune (Anghel, 1979). (Anghel, 1979).

- studiile de microscopie electronicã au - studiile de microscopie electronicã au contribuit la elucidarea ultrastructurii contribuit la elucidarea ultrastructurii centriolilor. Ei se prezintã ca o formaţiune centriolilor. Ei se prezintã ca o formaţiune cilindricã cu o lungime de 0,5 µ, cu cilindricã cu o lungime de 0,5 µ, cu diametrul de 0,15 µ (microni), având diametrul de 0,15 µ (microni), având peretele format din nouã tubuli (dubli sau peretele format din nouã tubuli (dubli sau tripli) aşezaţi la distanţã unul faţã de tripli) aşezaţi la distanţã unul faţã de celãlalt. În afara peretelui şi prinse de el celãlalt. În afara peretelui şi prinse de el prin punţi de legãturã se aflã douã rânduri prin punţi de legãturã se aflã douã rânduri de sferule suprapuse. Fiecare rând este de sferule suprapuse. Fiecare rând este format din câte nouã sferule. Aceste format din câte nouã sferule. Aceste formaţiuni sunt denumite structuri satelite. formaţiuni sunt denumite structuri satelite. Ele reprezintã originea filamentelor lungi şi Ele reprezintã originea filamentelor lungi şi scurte ale fusului de diviziune.scurte ale fusului de diviziune.

CentrozomulCentrozomul este un loc in celula unde este un loc in celula unde microtubulii microtubulii sunt produsi. Celulele animalesunt produsi. Celulele animale si cele vegetale au si cele vegetale au roluri similare inroluri similare in diviziunea celulara si ambele includ diviziunea celulara si ambele includ colectiicolectii de microtubuli, dar centrozomul celuleide microtubuli, dar centrozomul celulei vegetale este mai simplu si nu are centriolii.vegetale este mai simplu si nu are centriolii.

In timpul diviziunii celulei animale,In timpul diviziunii celulei animale, centriolii sunt centriolii sunt multiplicati si centrozomii semultiplicati si centrozomii se divid. In urma acestui divid. In urma acestui proces , rezulta 2proces , rezulta 2 centrozomi, fiecare cu propria centrozomi, fiecare cu propria pereche depereche de centriolii.Cei 2 centrozomi trec la centriolii.Cei 2 centrozomi trec la capetelecapetele opuse ale nucleului si de la fiecareopuse ale nucleului si de la fiecare centrozom, microtubulii cresc intr-un axcentrozom, microtubulii cresc intr-un ax care este care este responsabil pentru separarearesponsabil pentru separarea cromozomilor replicati cromozomilor replicati in 2 celule fiice.in 2 celule fiice.

Fiecare centriol este un inel de 9 grupuri deFiecare centriol este un inel de 9 grupuri de microtubuli topiti. Exista 3 microtubuli inmicrotubuli topiti. Exista 3 microtubuli in fiecare grup. fiecare grup. Microtubulii si centriolii facMicrotubulii si centriolii fac parte din citoshelet. In parte din citoshelet. In centrozomul completcentrozomul complet al celulei animale, cei 2 al celulei animale, cei 2 centriolii suntcentriolii sunt aranjati astfel ca unul sa fie aranjati astfel ca unul sa fie perpendicularperpendicular pe celalalt. pe celalalt.

CentrCentrioluliolulCentrCentrioluliolul

CentrozomCentrozom

CentriolCentriol

CentrozomCentrozom

- organizare structurală – MO:- organizare structurală – MO: - - prezintă prezintă aspecte diferite în funcţie de fazele ciclului aspecte diferite în funcţie de fazele ciclului celular. În celular. În interfază interfază este o structură granulară este o structură granulară numită numită centrozomcentrozom, în interiorul căruia se află , în interiorul căruia se află centrioliicentriolii înconjuraţi de o masă citoplasmatică înconjuraţi de o masă citoplasmatică numită numită centrosferăcentrosferă. Din centrosferă se . Din centrosferă se detaşează elemente fibrilare radiare formând detaşează elemente fibrilare radiare formând asterulasterul ( (●●asterulasterul=formație filamentoasă cu =formație filamentoasă cu aspect radiant care înconjură centrosfera unei aspect radiant care înconjură centrosfera unei celule).celule).

- - organizare ultrastructurala organizare ultrastructurala -- ME: ME: - - sunt sunt vizibil vizibil centrioliicentriolii, fiecare apare ca un cilindru , fiecare apare ca un cilindru perpendicular pe celălalt - peretele său este perpendicular pe celălalt - peretele său este format din 9 triplete de tubuli (microtubuli) ce format din 9 triplete de tubuli (microtubuli) ce înconjoară o zonă centrală, care apare de obicei înconjoară o zonă centrală, care apare de obicei de aspect omogen;de aspect omogen;

Rolul centrozomului:Rolul centrozomului:- - participă în diviziunile celulare, la formarea participă în diviziunile celulare, la formarea

fusului de diviziune; fusului de diviziune; - în timpul diviziunii, in jurul centrosferei se - în timpul diviziunii, in jurul centrosferei se

contureaza filamente citoplasmatice radiale contureaza filamente citoplasmatice radiale denumite denumite asteraster..

Funcţiile centrului celular (sau centrozom):Funcţiile centrului celular (sau centrozom):►►în timpul diviziunii sintetizeazã proteinele fusului în timpul diviziunii sintetizeazã proteinele fusului

de diviziune şi participã la formarea aparatului de diviziune şi participã la formarea aparatului acromatic;acromatic;

►►coordoneazã mişcãrile cililor şi ale flagelilor;coordoneazã mişcãrile cililor şi ale flagelilor;►►asigurã reorganizarea centrozomilor celulelor-fiice asigurã reorganizarea centrozomilor celulelor-fiice

la sfârşitul diviziunii.la sfârşitul diviziunii.

● ● asteraster= formație filamentoasă cu aspect radiant = formație filamentoasă cu aspect radiant care înconjură centrosfera unei celule (lb. gr. care înconjură centrosfera unei celule (lb. gr. aster=aster=stea). stea).

Formarea fusului de diviziuneFormarea fusului de diviziune

Filamentele fusului de diviziune

Fibrea astrale

Centrozom

Centriol

Fusul

de diviziune

Fusul de diviziune

2.2. Plastidele:Plastidele:a) Generalita) Generalităţi:ăţi:- totalitatea plastidelor din celula vegetală - totalitatea plastidelor din celula vegetală

formează formează plastidomul celularplastidomul celular;; - sunt - sunt organite celulare specifice celulelor organite celulare specifice celulelor

vegetalevegetale;;- sunt - sunt organite autoreproducătoareorganite autoreproducătoare (conţin (conţin

ADN plastidial); ADN plastidial); - au - au forma ovalaforma ovala si sunt si sunt delimitate de doua delimitate de doua

membranemembrane;;- exista mai multe tipuri de plastide si anume:- exista mai multe tipuri de plastide si anume: - - cloroplaste cloroplaste colorate în verdecolorate în verde;; - - cromoplaste cromoplaste colorate în roşu-colorate în roşu-

portocaliuportocaliu;; - - leucoplaste leucoplaste care sunt incolore.care sunt incolore.- plastidele se pot transforma unele in altele ceea - plastidele se pot transforma unele in altele ceea

ce argumenteaza originea lor comuna.ce argumenteaza originea lor comuna.

PLASTIDOMUL CELULARPLASTIDOMUL CELULAR::

- e- este format din totalitatea plastidelor, ste format din totalitatea plastidelor, organite specifice celulei vegetaleorganite specifice celulei vegetale;;

- e- exista xista treitrei categorii de plastide: categorii de plastide:

- - cloroplastecloroplaste colorate in verde colorate in verde;;

- - cromoplastecromoplaste colorate in ro colorate in roşşu-u-portocaliuportocaliu;;

- - leucoplasteleucoplaste incolore: - amiloplaste incolore: - amiloplaste;;

- proteoplaste- proteoplaste;;

- oleoplaste- oleoplaste..

- p- plastidele se pot transforma unele in altele lastidele se pot transforma unele in altele ceea ce argumenteaza originea lor ceea ce argumenteaza originea lor comunacomuna..

După funcţii plastidele pot fi:După funcţii plastidele pot fi:a)a) plastide fotosintetizatoareplastide fotosintetizatoare: :

►►cloroplastelecloroplastele;;►►feoplastelefeoplastele; ; ((●●feoplastfeoplast==cromatofor al algelorcromatofor al algelor brunebrune))

►►rodoplastelerodoplastele. . b) plastide nefotosintetizatoareb) plastide nefotosintetizatoare: :

►►leucoplasteleleucoplastele;;►►cromoplastelecromoplastele. .

- originea plastidelor- originea plastidelor:: - plastidele provin - plastidele provin din plastide preexistente numite din plastide preexistente numite proplastide proplastide ((protoplastide)protoplastide) care se care se modifica structural si functional in raport cu modifica structural si functional in raport cu starea celulei si dinamica factorilor abiotici;starea celulei si dinamica factorilor abiotici;

3.3. a) Cloroplastele:a) Cloroplastele:- - cloroplastele sunt organite celularecloroplastele sunt organite celulare întâlnite la întâlnite la

plantele verziplantele verzi, la alge, fiind sediul fotosintezei , la alge, fiind sediul fotosintezei (proces prin care din apă și săruri minerale cu (proces prin care din apă și săruri minerale cu dioxidului de carbon în prezența luminii și cu ajutorul dioxidului de carbon în prezența luminii și cu ajutorul pigmentului clorofilă se obțin substanțe organice și pigmentului clorofilă se obțin substanțe organice și oxigen);oxigen);

- se mai numesc şi - se mai numesc şi grauncioare de clorofilăgrauncioare de clorofilă;;- - reprezinta sediul fotosintezeireprezinta sediul fotosintezei (sunt organite (sunt organite

implicate in fotosinteza);implicate in fotosinteza);- in structura cloroplastului, pe langa invelis, intra un - in structura cloroplastului, pe langa invelis, intra un

sistem de vezicule turtite numite sistem de vezicule turtite numite tilacoidetilacoide si si substanţa fundamentală numita substanţa fundamentală numita stromăstromă;;

- capteaza si fixeaza energia luminoasa la nivel celular - capteaza si fixeaza energia luminoasa la nivel celular datorita clorofilei continute;datorita clorofilei continute;

- forma si numarul cloroplastelor variaza in functie de - forma si numarul cloroplastelor variaza in functie de gradul de evolutie al plantei si tipul de celule;gradul de evolutie al plantei si tipul de celule;

- - la alge, cloroplastelela alge, cloroplastele sunt putine dar au dimensiuni sunt putine dar au dimensiuni mari si se numesc mari si se numesc cromatoforicromatofori (purtatori de (purtatori de culoare). La plantele superioare au dimensiuni mici culoare). La plantele superioare au dimensiuni mici dar sunt in numar mare (20-40 intr-o celula).dar sunt in numar mare (20-40 intr-o celula).

CloroplasteleCloroplastele::

- sunt organite celulare specializate pentru - sunt organite celulare specializate pentru realizarea fotosintezei; realizarea fotosintezei;

- potentialul lor fotosintetic este conferit de - potentialul lor fotosintetic este conferit de prezenta pigmentilor verzi, clorofilieni, prezenta pigmentilor verzi, clorofilieni, singurii pigmenti capabili de conversie a singurii pigmenti capabili de conversie a energiei luminoase in energie chimica;energiei luminoase in energie chimica;

- cloroplastele algelor se numesc - cloroplastele algelor se numesc cromatoforicromatofori..

Cloroplastul-alcătuire:Cloroplastul-alcătuire:

Membranăexternă

Spaţiu intermembranar

Membranăinternă Stromă

(sau substanţă fundamentală)

GranăTilacoide Lamele

intergranale

Spaţiu tilacoidal

CloroplastCloroplastStromă

(sau substanţă fundamentală)

Lamele intergranale

Grană

Membrană internă

Membrană externă

CloroplastCloroplast

Cromatofor la algeCromatofor la alge

CloroplasteCloroplaste

La nivelul cloroplastelor are loc procesul de La nivelul cloroplastelor are loc procesul de fotosintezăfotosinteză

Ultrastructura Ultrastructura cloroplastuluicloroplastului::

1. 1. ÎÎnvelinvelişş bimembranarbimembranar::

- membrană - membrană internă;internă;

- membrană - membrană externă.externă.

2. Sistem de 2. Sistem de

membrane membrane intraplastialintraplastial

3. Stroma3. Stroma ( (sausau substanţa substanţa fundamentală).fundamentală).

Morfologia cloroplastelorMorfologia cloroplastelor

Cloroplastele sCloroplastele se mai e mai numescnumesc şi şi grgrăăuncioare uncioare de clorofilde clorofilă.ă.

Au aspect de discuri Au aspect de discuri lenticulare de 3-10 lenticulare de 3-10 μμm m lungime si 1-3 lungime si 1-3 μμm m grosimegrosime..

CloroplastCloroplast

Origine și evoluOrigine și evoluţţieie::

- - ccloroplasteleloroplastele, de altfel ca și toate plastidele , de altfel ca și toate plastidele au apărutau apărut acum 1,5 miliarde de ani acum 1,5 miliarde de ani ca ca bacterii autotrofebacterii autotrofe, cel mai probabil au fost , cel mai probabil au fost cianobacteriicianobacterii ((sausau algele albastre-verzialgele albastre-verzi)), , care au intrat în simbioză cu organisme care au intrat în simbioză cu organisme unicelulare eucariote, asemănându-se astfel unicelulare eucariote, asemănându-se astfel mitocondriilor, care au apărut la fel în urma mitocondriilor, care au apărut la fel în urma unei simbioze cu o celulă eucariotă.unei simbioze cu o celulă eucariotă.

- m- membrana internă a cloroplastelor embrana internă a cloroplastelor reprezintă membrana a vechilor reprezintă membrana a vechilor cianobacterii, iar membrana externa a cianobacterii, iar membrana externa a apărut în urma simbiozei cu celula eucariotă.apărut în urma simbiozei cu celula eucariotă.

Localizarea cloroplastelor:Localizarea cloroplastelor:- c- cloroplastele pot fi întâlnite la toate loroplastele pot fi întâlnite la toate

celulele vegetale, reponsabile cu celulele vegetale, reponsabile cu fotosintezafotosinteza;;

- o- o celula tipică parenchimatică celula tipică parenchimatică conține în jur de 10-100 cloroplasteconține în jur de 10-100 cloroplaste;;

- c- cloroplastele pot fi unite între ele prin loroplastele pot fi unite între ele prin mici punți, numite mici punți, numite stromulestromule..

CloroplastCloroplast

Genomul cloroplasticGenomul cloroplastic::- c- cloroplastele dețin un genom loroplastele dețin un genom

individual, diferit de genomul individual, diferit de genomul celulelor din care fac parte. celulelor din care fac parte.

- cloroplastele - cloroplastele dețin în jur de 60-100 dețin în jur de 60-100 genegene;;

-- ADN-ul plastidian este simplu, ADN-ul plastidian este simplu, neramificatneramificat;;

- î- în stromă pot fi găsiți ribozomi, n stromă pot fi găsiți ribozomi, alcătuiți din ARN.alcătuiți din ARN.

CloroplastCloroplast

Ultrastructura:1 - membrana externă2 - spatiul intermembranar3 - membrana internă4 - stroma5- interiorul tilacoidului6 - membrana tilacoidală

7 - granum8 - tilacoidul intergranar9 - amidon10 - ribozom11 - ADN plastidial12 - plastoglobulă

Tilacoidele:Tilacoidele:- formeaza doua tipuri de structuri: unele - formeaza doua tipuri de structuri: unele

asamblate ca monedele in fisicuri formand asamblate ca monedele in fisicuri formand structuri numite structuri numite granăgrană (grana cloroplastului)(grana cloroplastului) si celelalte sunt lamele intergranale puternic si celelalte sunt lamele intergranale puternic aplatizate pe care sunt dispuse formatiunile aplatizate pe care sunt dispuse formatiunile granale.granale.

- sunt acoperite cu pigmenti fotosintetizanti, - sunt acoperite cu pigmenti fotosintetizanti, predominand clorofila, care coloreaza predominand clorofila, care coloreaza cloroplastele in verde;cloroplastele in verde;

- tilacoizii dintr-o grana sunt conectati cu cei din - tilacoizii dintr-o grana sunt conectati cu cei din alta zona de grana prin canale lungi care strabat alta zona de grana prin canale lungi care strabat stroma formandu-se astfel un stroma formandu-se astfel un spatiu tilacoidalspatiu tilacoidal;;

- - membranele tilacoidalemembranele tilacoidale contin toate contin toate componentele necesare absorbtiei luminii si componentele necesare absorbtiei luminii si transferului de electroni.transferului de electroni.

CloroplastCloroplast

Stromă (sau substanţă fundamentală)

Lamele intergranale

Grană

Membrană internă

Membrană externă

Tilacoide

Spaţiu intermembranar

Stroma (sau substanţa fundamentală):Stroma (sau substanţa fundamentală):- contine enzime, ADN, ARN, lipide, diferiti ioni;- contine enzime, ADN, ARN, lipide, diferiti ioni;- datorita pigmentilor clorofilieni energia luminoasa este - datorita pigmentilor clorofilieni energia luminoasa este

convertita in energie chimica in cadrul procesului de convertita in energie chimica in cadrul procesului de fotosinteza;fotosinteza;

- cloroplastul este învelit de o membrană dublă fosfolipidică, - cloroplastul este învelit de o membrană dublă fosfolipidică, între care există între care există spațiu intermembranarspațiu intermembranar. Înăuntru există . Înăuntru există un mediu apos, numit un mediu apos, numit stromăstromă (sau (sau substaţă substaţă fundamentalăfundamentală), care este sediul reacțiilor în timpul fazei ), care este sediul reacțiilor în timpul fazei de întuneric. de întuneric.

- în cadrul stromei există saci aplatizați, numiți - în cadrul stromei există saci aplatizați, numiți tilacoizitilacoizi, , unde este localizată clorofilă, mai mulți tilacoizi formând unde este localizată clorofilă, mai mulți tilacoizi formând un un granumgranum (sau (sau grana cloroplastuluigrana cloroplastului););

- în stromă mai poate fi găsit ADN și ARN plastidial, diferite - în stromă mai poate fi găsit ADN și ARN plastidial, diferite enzime, precum și granule de amidon;enzime, precum și granule de amidon;

- în cadrul tilacoidelor are loc transformarea energiei cinetice - în cadrul tilacoidelor are loc transformarea energiei cinetice ale fotonilorale fotonilor (adică energia luminoasă) (adică energia luminoasă) în energie chimică în energie chimică de legătură în cadrul substantelor organice noi formate;de legătură în cadrul substantelor organice noi formate;

- membranele tilacoidelor pot fi văzute prin microscopul - membranele tilacoidelor pot fi văzute prin microscopul electronic ca niște benzi alternante alb-negre. electronic ca niște benzi alternante alb-negre.

Structura cloroplastului:Structura cloroplastului:- c- cloroplastele sunt observabile morfologic ca niște discuri loroplastele sunt observabile morfologic ca niște discuri

plate, cu un diametru de 2-10 micrometri și o grosime plate, cu un diametru de 2-10 micrometri și o grosime de 1 micrometrude 1 micrometru;;

- c- cloroplastul este învelit de o membrană dublă loroplastul este învelit de o membrană dublă fosfolipidică, între care există spațiu intermembranar. fosfolipidică, între care există spațiu intermembranar. Înăuntru există un mediu apos, numit Înăuntru există un mediu apos, numit stromăstromă ( (sau sau substaţă fundamentalăsubstaţă fundamentală)), care este sediul reacțiilor în , care este sediul reacțiilor în timpul fazei de întuneric. timpul fazei de întuneric.

- î- în cadrul stromei există saci aplatizați, numiți n cadrul stromei există saci aplatizați, numiți tilacoizitilacoizi, , unde este localizată unde este localizată clorofilăclorofilă, mai mulți tilacoizi , mai mulți tilacoizi formând un formând un granumgranum ( (sausau grana cloroplastuluigrana cloroplastului));;

- - îîn stromă mai poate fi găsit ADNn stromă mai poate fi găsit ADN și și ARN plastidialARN plastidial, , diferite enzime, precum și granule de amidondiferite enzime, precum și granule de amidon;;

- î- în cadrul tilacoidelor are loc transformarea energiei n cadrul tilacoidelor are loc transformarea energiei cinetice ale fotonilor în energie chimică de legătură în cinetice ale fotonilor în energie chimică de legătură în cadrul substantelor organice noicadrul substantelor organice noi formateformate;;

- m- membranele tilacoidelor pot fi văzute prin microscopul embranele tilacoidelor pot fi văzute prin microscopul electronic ca niște benzi alternante alb-negre. electronic ca niște benzi alternante alb-negre.

CloroplasteleCloroplastele Sunt sub forma de cromatofori la plantele Sunt sub forma de cromatofori la plantele

inferioare; au dimensiuni mari, forma inferioare; au dimensiuni mari, forma caracteristica si un numar constantcaracteristica si un numar constant..

Spirogyra

Zygnema

Ulotrix

Oedogonium

Genul Ulotrix

Genul Genul SpirogyraSpirogyra

Genul Genul ZygnemaZygnema

Genul Genul OedogoniumOedogonium

b) Cromoplastele:b) Cromoplastele:- sunt plastide nefotosintetizatoare, colorate datorita pigmentilor - sunt plastide nefotosintetizatoare, colorate datorita pigmentilor

carotenoizi (rosii, galbeni si portocalii), care dau culoare carotenoizi (rosii, galbeni si portocalii), care dau culoare petalelor florilor, fructelor, semintelor, a unor rădăcini, etc.petalelor florilor, fructelor, semintelor, a unor rădăcini, etc.

- carotenoidele extrase din plante se utilizeaza frecvent ca si - carotenoidele extrase din plante se utilizeaza frecvent ca si coloranti alimentari naturali sau in hrana animalelor pentru ca coloranti alimentari naturali sau in hrana animalelor pentru ca se acumuleaza in derma sau dau o culoare comerciala (pete se acumuleaza in derma sau dau o culoare comerciala (pete de pe tegumentul de pastravi, pielea pasarilor devine mai de pe tegumentul de pastravi, pielea pasarilor devine mai galbena) la fel si intensitatea colorarii galbenusului de ou;galbena) la fel si intensitatea colorarii galbenusului de ou;

- din punct de vedere farmaceutic sunt importante carotenoidele - din punct de vedere farmaceutic sunt importante carotenoidele ca precursori (provitamine) ai vitaminei A altele intervin in ca precursori (provitamine) ai vitaminei A altele intervin in mecanismul vederii;mecanismul vederii;

- datorita solubilitatii lor in lipide si solventii acestora se mai - datorita solubilitatii lor in lipide si solventii acestora se mai numesc lipocromi si totodata reprezinta importante surse de numesc lipocromi si totodata reprezinta importante surse de provitamina A;provitamina A;

- denumirea de carotenoide deriva de la numele stiintific al - denumirea de carotenoide deriva de la numele stiintific al morcovului (Daucus carota) din radacinile caruia s-au extras morcovului (Daucus carota) din radacinile caruia s-au extras pentru prima data carotenoidele;pentru prima data carotenoidele;

- plastidele de culoare rosie se numesc rodoplaste care se - plastidele de culoare rosie se numesc rodoplaste care se gasesc in fructe si petale, atragand prin culoare diverse gasesc in fructe si petale, atragand prin culoare diverse animale care vor contribui la polenizare, respectiv diseminare;animale care vor contribui la polenizare, respectiv diseminare;

- rodoplastele se intalnesc si la algele rosii (Increngatura - rodoplastele se intalnesc si la algele rosii (Increngatura Rodophyta).Rodophyta).

Originea cromoplastelorOriginea cromoplastelor a fost urmarita in a fost urmarita in celulele din radacina de morcov si petalele de celulele din radacina de morcov si petalele de crizanteme galbene.crizanteme galbene.

Cromoplastele din morcov se formeaza pornind de Cromoplastele din morcov se formeaza pornind de la leucoplastele amilifere care pierd amidonul pe la leucoplastele amilifere care pierd amidonul pe masura cresterii concentratiei in carotenoide.masura cresterii concentratiei in carotenoide.

In petalele de crizanteme exista numai cloroplaste In petalele de crizanteme exista numai cloroplaste care treptat pierd structura lamelara si se care treptat pierd structura lamelara si se transforma in structuri globuloase pigmentate in transforma in structuri globuloase pigmentate in portocaliu galben iar substanta fundamantala se portocaliu galben iar substanta fundamantala se reduce.reduce.

Alte cromoplaste se formeaza din proplastide care Alte cromoplaste se formeaza din proplastide care acumuleaza treptat pigmenti carotenoidici.acumuleaza treptat pigmenti carotenoidici.

La fructele de ardei rosu filamentele rezulta din La fructele de ardei rosu filamentele rezulta din transformarea lamelelor plastidele care fixeaza pe transformarea lamelelor plastidele care fixeaza pe suprafata lor pigmenti carotenoidici.suprafata lor pigmenti carotenoidici.

c) Leucoplastele:c) Leucoplastele:- sunt plastide incolore lipsite de pigmenti, de - sunt plastide incolore lipsite de pigmenti, de

forma sferica ovala sau rotunjita prezente in forma sferica ovala sau rotunjita prezente in organe mai putin expuse luminii si in organe organe mai putin expuse luminii si in organe subterane (bulbi, rizomi, tuberculi, etc.);subterane (bulbi, rizomi, tuberculi, etc.);

- sunt, modificate de obicei pentru depozitarea - sunt, modificate de obicei pentru depozitarea substantelor nutritive;substantelor nutritive;

- sunt prezente in organe ca radacini, seminte si - sunt prezente in organe ca radacini, seminte si frunze;frunze;

- dupa tipul de substanta depozitata, - dupa tipul de substanta depozitata, leucoplastele pot fi: leucoplastele pot fi:

►►amiloplasteamiloplaste care depoziteaza amidon;care depoziteaza amidon;

►►lipidoplastelipidoplaste care depoziteaza lipide (grasimi); care depoziteaza lipide (grasimi);

►►proteoplasteproteoplaste care depoziteaza proteine. care depoziteaza proteine.

d) Feoplasteled) Feoplastele:: - se intalnesc la algele brune (Increngatura - se intalnesc la algele brune (Increngatura

Pheophyta) si contin clorofila a prezenta Pheophyta) si contin clorofila a prezenta la toate organismele vegetale + alte la toate organismele vegetale + alte tipuri de clorofila: a+c+tipuri de clorofila: a+c+fucoxantinafucoxantina (pigment de culoare brună întâlnit la (pigment de culoare brună întâlnit la algele brune).algele brune).