ffitu'wI

ffiss

MI;,ede;"

Seleclie gitraducerede Mugur Zlolea

POLIROM2016

CUPRII|S

P*gofacelumea.: .....5Niiwa face oamenii ...,..8Soarelegiluna. . ._. . . 1j-Houyisdgeteazlsorii.. ,.. r ... ..1.4Bailingomoartrdragonul. . . .15Zana FloaredePiersic il pdcdlegte

pedenronulgarpeleNegru. ....30Zeifa apelor pedepsegte cdpetenia cea rea . . 3gLiuyiduceoscrisoaregiseinsoard. . . . . .42Floareadragostei

: ... . . . 53Vdcarul Oi psetoarea . . bgSofiacearea.. .....6gLegendaMunteluiFenixului . . . . . 6gCdinelecredirrcim ...: ...26Fata ingrrqnti pe lundCumaapdnrteclipsadelund . .... gs

Betranulcareasalvat-opefiicadragonului. . . . . . . .. 91,

De ce fug cainii dupd iepuri . . 9gDugmanii deurorrilor . .101ViteazulAfu. .....104Generalul Celest salveazd lumea oamenilor . . . . .109Panhr+ fiii Si fiicele sale . . .LIzRegele Panhu al etnicilor yao . . . . .1j.6

De ce se pun pocnitori de Anul Nou . . . . .121.

Linlungizeila ... . .124Legenda Templului Zeului Erhai . . .LzT

Sihastrul Xu You refuzd funcliile oficiale . .130

Sacrificii pentru Regele Ceresc . . . .133

lmpdratul cel lacom . .138

Mai degteaptd decAt demonul-garpe . . . .1,4L

MangyeaducegrAnele .....1,47Lupta cu demonul cu trei capete . . .IS4DrAmbatribuluihezhen ....158Piatra neagrd care dd cdldurd . . . . .162LuoYisupuneleii .. ... ..165DragosteneinfrAntd . . .168

Tieguai Li vindecd oamenii qi igi ia discipol . . . . .171,

Povesteaazaleei. ....176ViteazulKeYan. . ...181Coguldemesteacdnfermecat. . . . .1gIKongJiagiShimen. ....196Tan Tai infruntd dragonul . . .1ggFrafii Shen scapd lumea de demoni . .201,

Liang Shanbo gi Zhu Yingtai . . . . .210Povesteacopilului-pescar : ..218Povestea celor zece puiqori de aur . .226in cdutarea soarelui. . .Zg4Iarba care te face nevdzut . . .2gB

P4N0U r4CE tut[84

cum multd, multd vreme, cAnd cerul gi pdmdntul nu erauincd despdrtite, universul pdrea un mare ou fdcut dintr-unbulgdre de haos negru. $i in acest ou, negtiut de nimeni,

s-a ndscut Pangu.Ndscut gi crescut in ou, Pangu pdrea sd doarmi gi sd sfordie.

$i aga trecurd un an, zece anti, o sutd de ani, pAnd cAnd intr-ozi, dupd, optsprezece mii de ani, Pangu deschise ochii gi i se

pdru tare ciudat cd, oriunde se uita, nu era decAt intuneric Ainu vedea nimic. intunericul il fdcea sd se simtd foarte abdtutgi nelinigtit gi, nemaiputAnd rdbda, igi intinse mAinile pe ldngdel gi nu se gtie cum se fdcu cd gdsi un topor. ApucAnd toporul,lovi in fald cu toatd puterea de care era in stare gi dintr-odatdse auzi un zgomot asurzitor. Pasdmite Pangu spdrsese oulacela ficut din haos, in care el se ndscuse gi in care totul erabine cuprins.

Dupd ce sparse oul, ceea ce era uqor gi limpede incepu sd se

ridice domol, formAndu-se astfel, dupd o vreme, cerul. Iar ceea

ce era greu gi tulbure s-a ldsat incet-incet in jos qi astfel, pufincAte pujin, se formd pdmAntul. Aga cd cerul gi pdmdntul, care lnhaosul inijial nu se deosebeau unul de celdlalt, au fost despdrlitede toporul lui Pangu.

DupH ce au apdrut cerul 9i pdmAntul, lui Pangu i se fdcuteam5 cd se vor uni din nou, aga incAt se propti cu capul in boltacereascd, impinse cu picioarele in pdmAnt gi, indreptdndu-se de

ssr"E a)A! vRuAlo&sg stsnls st{tt{ErggTt

gale, se ridicd in picioare intre cer gi pdmAnt, schimbAndu-seodatd cu schimbdrile cerului gi ale pdmAntului. in fiecare zi,cerul se indlla cu cAteva picioare, pdmAntul se ingroga cu cdteva

picioare, iar Pangu cregtea gi el odatd cu ele. Mai trecurd astfeloptsprezece mii de ani. Cerul se lndllase sus de tot, pdmdntuldevenise foarte gros gi corpul lui Pangu crescuse gi el pestemdsurd. CAt de mare era Pangu? Se spune cd avea o indllime denoudzeci de mii de IiL, devenise inalt cAt un munte. Semdna cuun stAlp uriag ridicat intre cer gi pdmAnt, ca nu cumva cele doudsd se amestece din nou gi sd se intoarcd la haosul inifial.

Trecurd iar5gi ani de nu le mai gtiai numdrul gi Pangu stdteade unul singur, sprijinind cerul gi pdmAntul. Dupd o vreme, celedoud s-au fixat in locurile 1or, dar gi Pangu ostenise gi nu maiavea pic de vlagd. Aga cd intr-o bund zi, cuun zgomot asurzitor,Pangu cdzulapdmAnt gi-gi dddu suflarea. Dar chiar cAnd stdteasd moar5, corpul lui Pangu lncepu sf, se transforme.

Din suflarea lui se formard rotocoale de aburi care mai apoidevenird vdntul din cer qi norii cei plutitori. Ultimul sunet scos

de Pangu se transformd in tunetul ce strdbate vdzduhul. Dinochiul s5u stAng lud nagtere soarele care strdlucegte fdrdincetare, iar din cel drept apdru luna luminoasd gi limpede.Membrele gi trupul sdu devenird munlii cei vestifi din toatecolturile pdmAntului. SAngele sdu se prefdcu in fluvii, iar ten-doanele gi venele sale se fdcurd drumuri. Din mugchii lui apd-rurd ogoarele, iar pirul qi barba se transformard in stele. Iarba,copacii gi florile au risdrit din piele gi din pdrul de pe corpullui Pangu, in timp ce dinfii, oasele gi mdduva au devenit mine-ralele ascunse sub pdmdnt, pietrele cele tari, perlele cele fru-moase gi jadul cel strdlucitor. PAnd gi sudoarea i s-a transformatin roud gi ploaie.

1. Un ll este egal cu 500 de metri (n.tr.).

6

PlNcu racg tsatEa

Degi murise, Pangu nu a pregetat sd se ddruiascd tntru totulcerului gi pimAntului pe care le crease. De aceea oamenii spuncu respect despre el cd,,s-a transformat cdnd era pe moarte" gicd gi-a folosit trtreaga fdpturd pentru a face lumea nou-ndscutdmai bogatd gi mai frumoasd.

NUW{ rACE o4tvtEI.lll

i.iwa este zeita cs cap de om gi corp de garpe care a datnagtere celor zece mii de lucruri

Dupd ce Pangu a creat lumea, degi pdmAntul avea dejamunfi, ape, flori gi copaci, pXsdri, animale, insecte gi pegti, pdreatotugi destul de lipsit de viald deoarece nu era nici urmd deoameni. intr-o zi, zeita Niiwa iegi sd se plimbe pe intinsurilepustii gi, simlindu-se foarte singurd, se gAndi cd era nevoie calntre cer gi pdmAnt sd existe gi ceva mai plin de viafd. $i cum se

gAndea ea aga, ajunse pe malul unul lac de unde,ldsdndu-se pevine,lud o mdnd de lut galben pe care-l amestecd cu apd din lacgi din care se modeld pe sine, aga cum se vedea ea oglinditd pefafa apei. Nici nu puse bine statueta de lut jos, pe pdmdnt, cd

omulelul acela galben prinse viafd gi incepu sd lopdie bucuros.Zeila il numi ,,om".

Degi era mic de stat, omul care tocmai iegise din mdinile zei-

lei nu se asemdna nici cu pdsdrile zburdtoare, nici cu animalele.in el era tot ce era mai bun din cer gi de pe pdmAnt, era primulintre cele zece mii de lucruri gi singurul care avea ce-i trebuiapentru a cArmui pdmAntul.

Ntiwa era tare multumitd de sine cdnd vdzuci statueta fdcutdde ea prinsese via!d,, aga cd se puse gi mai bine pe treabd. Scoaseapd, frimAntd lutul gi din mAinile sale iegird o multime de sta-tuete care, prinzdnd viat6, o inconjurard pe zeitd lopdind gi

strigdnd de bucurie. Apoi plecard care incotro, unii singuri, altiigrdmadi.

Nii$tf rAcE erq,t ENll

Ydzdndu-i cum se duc, Ni.iwa se simli alinatd gi.gi continudmunca/ aga incAt peste tot pe pdmAnt apdrurd oameni plini devia!d,, iegifi din mAinile zeilei. CAnd le auzea rAsetele gi ti vedeaatAt de insuflefifi, nu se mai simlea singurd. in lume erau acum

9i fiii gi fiicele sale.

Ntiwa se gAndi sd facd in aqa fel incAt oamenii sd se rdspAn-deascd peste tot in lume, dar pdmAntul fiind prea mare, oricAtde mult ar fi lucrat, oamenii tot nu ar fi fost de ajuns. Obositd,zdna se gAndi la o alti cale de a face oameni: cdutd o funie pecare o vAri in apa lacului gi pe care, involburAnd-o bine de tot,o umplu de ndmol. Apoi trase funia afard,gi o scuturd cu putere;iar picdturile de ndmol cdzute la pdmdnt se prefdcurd imediatin oameni. Bucuroasl, zeila scuturd funia nelncetat, pAnd cAndlntregul pdmAnt fu plin de oameni.

Dupd ce oamenii umplurd pdmAntul, Ntiwa putea in sfArgitsd se odihneascd, dar ii trecu prin cap un nou gAnd: ce sd facd

pentru ca oamenii sd continue sd existe? Acegtia erau fiinfemuritoare, iar dacd de fiecare datd cAnd unii se prdpddeau tre-buia sd facd allii noi era deja mult prea obositor. Zeila a luat unbdrbat gi o femeie gi le-a spus si meargd impreund si zdmis-leascd urmagi 9i sd aibd grijd de ei. Aga au inceput oamenii sd

se inmulteascd, iar numdrul lor cregtea pe zi ce trecea.

Pentru cd ea a fost prima care a adus un bdrbat gi o femeieimpreund gi i-a invdlat ce este aceea familie, Ntiwa este socotitdprima pelitoare, iar generaliile urmdtoare au inceput sd-i aducdofrande gi sd o numeascd Zeila familiei. Pentru a-i putea aduceofrande, oamenii au construit temple la marginea satelor, aufdcut altare gi in fiecare an, in luna a doua a calendarului lunarl,se organizeazd ceremonii solemne irn care tinerii gi tinerele se

L. Calendarul lunar este calendarul tradi;ional chinez, folosit pentru astabili datele celor mai importante sdrbXtori tradifionale (n.tr.).

cEtE a)&t rRer)sasg Basatg cHNEzEgfl

adunX laolaltd, cAntd gi danseazil, iar de se-ntAmpld sd se gipotriveascd, se cdsdtoresc. La nuntH, tinerii inalld corturi sublumina lunii gi a stelelor, iar din pdmAntul acoperit cu o plapumdde iarbd verde lgi fac pat. Adesea, oamenii numesc cdsdtoria,,unire cereascd" pentru cd Nriwa este o zeild celestd,, iat voia eieste chiar voia cerului.

10

so4REtE Sl LUl{4

And au fost fdcute cerul gi pdmAntul,lumina soarelui nu iliinlepa privirea - gi atunci cum se face cd acum nu te maipoli uita la soare? Este o poveste despre asta.

Se zice cd in cer trdiau un frate gi o sord gi cd tntr-una din zile,impdratul de Jad le-a poruncit celor doi sd coboare in fiecare ziin lumea oamenilor, gi de-or vedea cd erau bolnavi sau aveaugreutdti, sd vind sd dea repede de veste. Unul dintre ei sd

meargd ziua, iar celSlalt noaptea, gi cel ce va merge peste zivafi numit Zeul sau Zella Soarelui, iar cel care va merge pestenoapte va fi Zeul sau Zeila Lunii.

Cei doi s-au sfdtuit care gi cdnd sd meargd. Fratele spuse:

- Egti sora mea mai micd, mai bine mergi peste zi,l,asd, cd.

merg eu noapteal Ziua poli sd vezi pe unde mergi, eu am maimult curaj gi nu md tem sd umblu noaptea.

Fata ii spuse gi ea:

- Sunt f.atd, iar dacd am sd merg ziua aga goalX cum sunt,multd lume are sd se holbeze la mine qi o sd mor de rugine!

- Atunci mergi tu noaptea, spuse fratele.

- Dar noaptea e lntunericbeznd., nu vezi nimic, iar eu mdtem, mai spuse fata.

Fratele nu gtia ce sd mai facd - fata se rugina sd meargd ziua,noaptea ii era fricd, insd nici nu puteau merge impreund. DeodatX,fata li spuse bdiatului:

- Frate, mai bine merg eu zisa!

11

c&le 'r)$ rRu/rlassf;, sssslE GrrfiEXEgTt

- Nu-!i mai este rugine sd mergi ziua? o intrebd el.

- Nu mi-e teamd, cdci am gdsit o cale, ii rdspunse fata.

- Cum ai sd faci?

- O sd iau ace de brodat, iar cAnd am sd merg o sd le inlepochii celor care se vor holba la mine, spuse sora bdiatului.

- Bine, se invoi acesta.

o

12