1

CELE 40 DE RECOMANDARI FATF

Introducere

Metodele si tehnicile de splare a banilor se schimba in funcie de masurile luate pentru combaterea acestui fenomen. In ultimii ani, Grupul de Aciune Financiara Internaionala (FATF)

1 a observat apariia tot mai frecventa de combinaii sofisticate de tehnici, cum ar

fi folosirea tot mai intensa a persoanelor juridice pentru a ascunde adevaratii proprietari si

controlul lor asupra castigurilor ilicite, si folosirea pe scara larga a profesionistilor

independenti pentru furnizarea de consiliere si asistenta in splarea fondurilor provenite din infraciuni. Aceti factori, combinai cu experiena castigata de FATF in procesul de stabilire a Tarilor si Teritoriilor Necooperante (NCCT) si un anumit numr de iniiative naionale si internaionale au determinat FATF-ul sa revizuiasc si imbunatateasca cele 40 de Recomadari intr-un nou cadru mai cuprinztor de combatere a spalarii banilor si finanare a terorismului. FATF indeamna acum toate tarile sa ntreprind toate etapele necesare pentru a aduce sistemele lor naionale de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului in deplina conformitate cu noile Recomandri FATF si sa implementeze efectiv aceste masuri.

Procesul de revizuire a celor 40 de Recomandri a fost unul extins, deschis membrilor FATF, ne-membrilor, observatorilor, sectorului financiar si altor sectoare afectate si pari interesate. Acest proces de consultare a generat o gama extinsa de contributii, care au fost

luate in considerare in procesul de revizuire.

Revederea celor 40 de Recomandri se aplica in prezent nu numai combaterii spalarii banilor, ci si finantarii terorismului si, atunci cnd se combina cu cele 8 Recomandri Speciale privind Finanarea Terorismului prezint un cadru imbunatatit, cuprinztor si consistent de masuri pentru combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului. FATF

recunoate faptul ca tarile au sisteme juridice si financiare diferite si, in consecina, nu pot toate sa ia aceleai masuri pentru atingerea obiectivului comun, in special in problemele de detaliu. De aceea, Recomandrile stabilesc standarde minime de aciune pentru tari, necesare implementarii in detaliu a acestora conform conditiilor lor specifice

si cadrului constituional. Recomandrile cuprind toate masurile pe care sistemele naionale ar trebui sa le pun in aplicare in domeniul justiiei penale si sistemelor de reglementare legislativa; masurile preventive pe care sa le ia instituiile financiare si alte activitati comerciale si profesiuni specifice si cooperarea internaionala.

Prima ediie a celor 40 Recomandri a fost emisa in 1990 ca o iniiativa de a combate folosirea necorespunztoare a sistemelor financiare de ctre persoane care spal banii provenii din droguri. In 1996 Recomandrile au fost amendate pentru prima data pentru

1 FATF este un organism inter-guvernamental care stabilete standarde si dezvolta si promoveaz politici

de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului. Acesta are in prezent 33 membri: 31 tari si

guverne si doua organizaii internaionale; si mai mult de 20 de observatori: cinci organisme regionale tip FATF si mai mult de 15 alte organizaii sau organisme internaionale. O lista cu toi membri si observatorii poate fi gsita pe website-ul FATF la adresa http://www.fatf-gafi.org/Members.en.htm

2

a reflecta tipologiile de splare a banilor. Editia 1996 a celor 40 Recomandri, a fost aprobata de mai mult de 130 de tari si constituie standardul internaional de combatere a spalarii banilor.

In luna octombrie 2001 FATF si-a extins mandatul in vederea cuprinderii problemei

finantarii terorismului, si a fcut paii importanii in ntocmirea celor 8 Recomandri Speciale privind Finanarea Terorismului. Aceste Recomandri conin un set de masuri menite sa combat finanarea actelor de terorism si organizaiilor teroriste si sunt complementare celor 40 Recomandri2.

Un element cheie in lupta mpotriva spalarii banilor si finantarii terorismului l constituie necesitatea monitorizrii si evalurii sistemelor de tari cu privire la aceste standarde internaionale. Evalurile mutuale efectuate de FATF si organismele regionale tip FATF, precum si evalurile efectuate de FMI si Banca Mondiala sunt un mecanism vital pentru asigurarea ca Recomandrile FATF sunt implementate efectiv de ctre toate tarile.

2 Cele 40 Recomandri si 8 Recomandri Speciale au fost recunoscute de ctre Fondul Monetar

Internaional si Banca Mondiala ca fiind standarde internaionale de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului.

3

CELE 40 DE RECOMANDARI

A. SISTEME JURIDICE

Scopul infraciunii penale de splare a banilor

1. Fiecare tara trebuie sa ia acele masuri care sa permit incriminarea spalarii banilor pe baza Conveniei ONU din 1988 mpotriva Traficului Ilegal de Droguri si Substane Psihotrope (Convenia de la Viena) si a Conveniei Naiunilor Unite din 2000 privind Crima Organizata Transnaionala (Convenia de la Palermo).

Fiecare tara trebuie sa extind infraciunea de splare a banilor la toate infraciunile grave, in vederea includerii in cadrul acesteia a celei mai vaste game de infraciuni predicat. Infraciunile predicat pot fi descrise prin referina la toate infraciunile, sau la o limita legata fie de o categorie de infraciuni grave, fie de pedeapsa cu nchisoarea aplicabila infraciunii predicat (abordare de tip limita), sau o lista de infraciuni predicat, sau la o combinaie a acestor abordri.

In cazul tarilor care aplica o abordare de tip limita, infraciunile predicat trebuie sa cuprind toate infraciunile care sunt in categoria infraciuni grave prevzute de legislaia lor naionala sau sa includ infraciuni care se pedepsesc cu pedeapsa maxima sau cu mai mult de un an nchisoare sau, in cazul tarilor care au prevzute in sistemul lor juridic un numr limitat de infraciuni, lista infraciunilor predicat trebuie sa cuprind toate infraciunile care sunt sancionate cu pedeapsa maxima de mai mult de sase luni nchisoare.

Indiferent de tipul de abordare adoptat, fiecare tara trebuie sa includ cel puin o serie de infraciuni din fiecare categorie desemnata de infraciuni3.

Infraciunile predicat de splare a banilor trebuie sa fie extinse astfel nct sa conduc la acelea comise in alta tara, care constituie o infraciune in acea tara, si care ar fi constituit infraciune predicat daca ar fi aprut in interiorul tarii. Tarile trebuie sa prevad ca singura precondiie ca, daca s-ar fi comis in interiorul tarii, aceasta fapta ar fi constituit o infraciune predicat.

Tarile pot sa prevad ca infraciunea de splare a banilor sa nu se aplice persoanelor care au comis infraciunea predicat, atunci cnd acest lucru este cerut de principiile fundamentale ale legilor lor interne.

3 A se vedea definiia categorii desemnate de infraciuni din Definirea termenilor.

4

2. Tarile trebuie sa se asigure ca:

a) Intenia si cunoaterea ceruta pentru a proba infraciunea de splare a banilor, este in conformitate cu standardele prevzute in Conveniile de la Viena si Palermo, inclusiv conceptul ca un astfel de element intenional poate fi dedus din mprejurri faptice obiective.

b) Rspunderea penala si, in cazul in care aceasta nu este posibila, rspunderea civila sau administrativa trebuie sa se aplice persoanelor juridice. Aceasta nu

nltura procedurile paralele penale, civile sau administrative cu privire la persoanele juridice din tarile in care exista aceste forme de rspundere. Persoanele juridice trebuie sa fie subiect al sanciunilor efective proporionale cu fapta si descurajante. Astfel de masuri trebuie sa existe fara a afecta

rspunderea penala a indivizilor.

Masurile asiguratorii si de confiscare

3. Tarile trebuie sa adopte masuri similare acelora prevzute in Conveniile de la Viena si Palermo, inclusiv unele masuri legislative, pentru a permite autoritarilor competente sa

confite bunurile splate, castigurile obinute din splarea banilor sau din infraciunile predicat, instrumentele folosite sau destinate comiterii oricrei infraciuni de splare a banilor, sau a unor bunuri de valoare corespunztoare, fara a prejudicia drepturile unei tere parti de buna credina.

Asemenea masuri ar trebui sa includa competenta de: (a) identifica, a urmri si a evalua bunurile care este supuse confiscrii; (b) a lua masuri asiguratorii, cum sunt blocarea si sechestrarea pentru prevenirea oricrei operaiuni, transfer sau nstrinare a unor asemenea bunuri; (c) aciona pentru prevenirea sau anularea aciunilor care aduc prejudicii capacitatii statului de a recupera bunul care este supus confiscrii; si (d) de a lua orice masuri adecvate de investigare.

Tarile pot avea n vedere adoptarea de masuri, care sa permit confiscarea unor astfel de castiguri sau instrumente de realizare a acestora, fara sa necesie o condamnare penala sau

pot sa ceara unui infractor sa demonstreze originea legala a proprietatii pretinse a fi

pasibila de confiscare, in msura in care o astfel de cerina este in conformitate cu principiile legilor interne.

B. MASURI CARE TREBUIE LUATE DE CATRE INSTITUTIILE FINANCIARE SI DE ACTIVITATILE I PROFESIUNILE NE-FINANCIARE PENTRU PREVENIREA SPALARII BANILOR SI

FINANTARII TERORISMULUI

4. Tarile trebuie sa se asigure ca legile de pstrare a confidentialitatii din instituiile financiare nu au efect limitativ asupra implementrii Recomandrilor FATF.

5

Identificarea clienilor si pstrarea nregistrrilor

5*.Institutiile financiare nu trebuie sa deschida conturi anonime sau conturi care n mod evident sunt pe nume fictive.

Instituiile financiare trebuie sa ia masuri de identificare a clienilor si verificare a identitatii acestora atunci cnd:

initiaza relaiile de afaceri;

efectueaz tranzacii ocazionale: (i) peste limita stabilita; sau (ii) care sunt transferuri electronice, in condiiile prevazute de Nota Interpretativa la Recomandarea Speciala VII;

exista o suspiciune de splare a banilor sau finanare a terorismului; sau

instituia financiara are ndoieli cu privire la veridicitatea sau adecvarea datelor privind identificarea clienilor obinute anterior.

Masurile de identificare a clienilor (CDD) care trebuie luate sunt, dup cum urmeaz:

(a) identificarea clienilor si verificarea identitatii clienilor utiliznd drept surse documente, date sau informaii independente si de ncredere4.

(b) identificarea proprietarului/beneficiar real si luarea de masuri rezonabile pentru verificarea identitatii acestuia, in aa fel ca instituia financiara sa cunoasc cine este acest proprietar/beneficiar real. Pentru persoanele juridice si aranjamentele respective, acestea ar trebui sa includ luarea de ctre instituiile financiare a acelor masuri rezonabile pentru intelegerea structurii de control si de proprietate a clientului.

(c) obinerea de informaii privind scopul si natura intenionala a unei relaii de afaceri.

(d) realizarea identificrii clienilor in cazul unei relaii de afaceri si monitorizarea tranzaciilor realizate pe parcursul acelei relaii pentru a se asigura ca tranzaciile realizate sunt conforme cu ceea ce instituia cunoate cu privire la un client, activitatea si profilul de risc al acestuia, incluznd, acolo unde este necesar, sursa fondurilor.

Instituiile financiare trebuie sa aplice fiecare dintre msurile de identificare a clientilor de la paragrafele (a) pana la (d) de mai sus, dar pot decide extinderea acestor masuri

asupra unor probleme sensibile din punct de vedere al riscului, funcie de tipul de client, relaie de afaceri sau tranzacie. Masurile luate ar trebui sa fie conforme cu orice norme emise de autoritatile competente. Pentru categorii cu grad mai nalt de risc, instituiile financiare ar trebui sa ia masuri mai severe de identificare a clienilor. In anumite situaii, acolo unde sunt riscuri reduse, tarile pot decide ca instituiile sa aplice masuri reduse sau simplificate.

4 Documentele, datele sau informaiile care constituie o sursa de ncredere, independenta, vor fi denumite in

cele ce urmeaz date de identificare.

6

Instituiile financiare trebuie sa verifice identitatea clientului si proprietarului-beneficiar real, nainte sau in cursul stabilirii unei relaii de afaceri sau efecturii unei tranzacii pentru clienii ocazionali. Tarile pot permite instituiilor financiare completarea verificrilor, cat de urgent posibil, dup stabilirea unei relaii, acolo unde riscurile de splare a banilor sunt administrate in mod eficient, si acolo unde este necesar, sa nu fie ntrerupt cursul normal al tranzaciei.

Acolo unde instituia financiara nu este in msura sa se conformeze paragrafelor (a) pn la (c) de mai sus, aceasta nu ar trebui sa deschid contul, sa iniieze relaii comerciale sau sa efectueze tranzacia, ci sa nceteze relaia de afaceri, si trebuie sa aib in vedere si ntocmirea unui raport de tranzacii suspecte in legtura cu clientul.

Aceste cerine trebuie sa se aplice tuturor clienilor noi, dei instituiile financiare trebuie sa aplice aceste Recomandri si clienilor existeni, pe baza situaiei concrete si riscului, si ar trebui sa realizeze identificarea clienilor pe baza relaiilor existente, la momentul potrivit.

6.* Instituiile financiare trebuie ca, pe lng masurile aplicate in mod normal in vederea

identificrii clienilor, sa ntreprind urmtoarele masuri in legtura cu persoanele expuse din punct de vedere politic:

(a) sa detina sisteme corespunztoare de management al riscului pentru a determina in ce msura clientul este o persoana expusa din punct de vedere politic.

(b) sa obtina aprobarea conducerii pentru stabilirea unei relaii de afaceri cu aceti clieni.

(c) sa adopte masuri rezonabile pentru stabilirea sursei de avere si a sursei fondurilor.

(d) sa efectueze monitorizarea relaiei de afaceri in curs.

7. Instituiile financiare trebuie ca, pe lng realizarea in mod normal a masurilor de identificare a clienilor, sa ntreprind urmtoarele masuri in relaia de corespondent bancar si alte relaii similare desfasurate trans-frontalier.

(a) Colectarea de informaii suficiente privind instituia corespondenta in vederea intelegerii in totalitate a naturii activitatii corespondentului si a

stabili, din informaiile disponibile public, reputaia instituiei si calitatea supravegherii, inclusiv daca aceasta a fcut obiectul vreunei investigaii de splare a banilor sau finanare a terorismului sau unei aciuni de reglementare.

(b) Evaluarea controalelor efectuate de institutia corespondenta in domeniul combaterii spalarii banilor si finanarea terorismului;

(c) Obinerea aprobrii conducerii, naintea stabilirii unei noi relaii de corespondent;

* Recomandrile marcate cu un asterisc, trebuie citite in corelare cu Nota Interpretativa corespunztoare.

7

(d) Stabilirea, pe baza de documente, a responsabilitatilor fiecrei instituii; (e) In legtura cu platile prin conturi, luarea acelor masuri care sa o satisfac,

ca banca corespondenta a verificat identitatea si a ntreprins masurile de identificare a clienilor care au acces direct la conturile acesteia si ca este in msura sa furnizeze, la cererea bncii corespondente, date corespunztoare de identificare a clienilor.

8. Instituiile financiare trebuie sa acorde o atenie speciala oricror amenintari in domeniul spalarii banilor ce ar putea apare ca urmare a noilor tehnologii sau a

tehnologiilor in dezvoltare, care ar putea favoriza anonimatul si, n cazul n care este necesar, sa ia masuri de prevenire a utilizrii acestora in schemele de splare a banilor. n special, instituiile financiare trebuie sa dein politici i proceduri necesare eliminrii oricaror riscuri specifice n cadrul relaiilor de afaceri sau tranzaciilor ne-fata-n-fata.

9*. Tarile pot permite instituiilor financiare sa se foloseasc de intermediari sau tere parti in vederea realizrii elementelor (a) pn la (c) ale procesului de identificare a clienilor sau de ncepere a unei afaceri, cu condiia ndeplinirii criteriilor de mai jos. Acolo unde este permisa o astfel de utilizare a informaiilor anterioare, responsabilitatea finala pentru identificarea si verificarea clientului este a instituiei financiare pe care se bazeaz tera parte.

Criteriile care trebuie ndeplinite sunt, dup cum urmeaz:

(a). O instituie financiara care se bazeaz pe o tera parte ar trebui sa obtina imediat informaiile necesare privind elementele (a) pn la (c) ale procesului de identificare a clientilor. Instituiile financiare trebuie sa ia masurile corespunztoare in aa fel nct copii ale datelor de identificare si alte documente relevante privind cerinele de identificare ale clienilor sa fie puse la dispoziia terilor, la cerere, fara ntrziere.

(b) Instituia financiara trebuie sa fie satisfcuta de modul in care o tera parte este reglementata si supravegheata, si ia masuri in vederea respectrii cerinelor privind identificarea clienilor, in conformitate cu Recomandrile 5 si 10.

A fost lsata in sarcina fiecrei tari stabilirea tarilor in care poate fi localizata o tera parte care indeplineste condiiile cerute, tinand cont de informaiile disponibile pentru tarile care nu aplica sau care aplica in mod inadecvat Recomandrile FATF.

10*. Instituiile financiare trebuie sa pstreze, pentru o perioada de cel puin cinci ani, toate nregistrrile necesare privind att tranzaciile interne cat si cele internaionale, care sa permit autoritatilor competente sa raspunda urgent la cererile de informaii primite de la autoritile competente. Asemenea iregistrari trebuie sa fie suficiente, astfel nct sa permit reconstituirea tranzaciilor individuale (incluznd sume si tipuri de valuta, daca este cazul) astfel nct sa furnizeze, daca este necesar, dovezi pentru urmrirea penala a activitatilor infracionale.

8

Instituiile financiare trebuie sa pstreze nregistrrile privind datele de identificare obinute in procesul de identificare a clienilor (de exemplu, copii sau inregistrari ale documentelor oficiale de identificare, cum ar fi: paapoarte, carti de identitate, carnete de conducere sau documente similare), fise de cont sau corespondenta comerciala, pentru o

perioada de cel puin cinci ani dup ncheierea relaiei de afaceri.

Datele de identificare si nregistrare a tranzaciei trebuie sa fie disponibile pentru autoritatile competente din tara respectiva, in conformitate cu sarcinile acestora.

11*. Instituiile financiare trebuie sa acorde o atenie speciala tuturor tranzaciilor complexe, neobinuit de mari si a celor neuzuale, care nu au un scop economic sau legal vizibil. Temeiul si scopul unei astfel de tranzacii trebuie, in msura posibilului, examinate, cele constatate menionate in scris si puse la dispoziia autoritatilor competente si auditorilor.

12*. Cerinele de identificare a clienilor si cele de pstrare a nregistrrilor, prevzute in Recomandrile 5, 6 si 8 11, se aplica afacerilor ne-financiare si profesiunilor, in urmtoarele situaii:

(a) cazinourilor atunci cand clientii se angajeaza in tranzactii financiare egale cu, sau care depasesc limita stabilita;

(b) agentilor imobiliari atunci cand sunt implicati in tranzactii pentru clientii lor privind vanzarea si cumpararea de bunuri imobiliare;

(c) dealerilor de metale si pietre pretioase atunci cand acestia se angajeaza in orice tranzactie cu un client realizata in numerar, in suma egala cu sau care depaseste

limita stabilita;

(d) avocai, notari sau alte profesiuni legale independente si contabili, atunci cnd acetia pregtesc sau efectueaz tranzacii in numele clientului, privind urmtoarele activitati:

vnzri si cumprri de imobile;

administrarea banilor, obligaiunilor sau altor active ale clientului;

administrarea conturilor bancare, de economii sau obligaiuni;

organizarea contribuiilor pentru crearea, operarea sau administrarea societatilor;

crearea, operarea sau conducerea persoanelor juridice sau aranjamentelor legale si vnzarea si cumprarea societatilor comerciale.

(e) societati de administrare i companii furnizoare de servicii, atunci cnd pregtesc efectuarea unei tranzacii sau realizeaz o tranzacie pentru un client privind activitile listate n definiia cuprinsa n Definirea termenilor.

Raportarea tranzaciilor suspecte i modul de ndeplinire a obligaiunilor

13.* Dac o instituie financiar suspecteaz sau are indicii temeinice sa suspecteze faptul ca fondurile sunt rezultatul unei activiti infracionale sau se refera la finanarea terorismului, trebuie sa i se ceara, n mod direct prin lege sau regulament, sa raporteze prompt suspiciunile pe care le are Unitii de Informaii Financiare (FIU).

9

14.* Instituiile financiare, directorii, funcionarii i angajaii acestora trebuie:

a). Sa fie protejai prin intermediul prevederilor legale de rspunderea penala i civila generata de nclcarea oricrei restricii privind dezvluirea informaiilor, impuse prin contract sau prin intermediul oricrei prevederi legale, de reglementare sau administrative, dac raporteaz, cu buna credina, la FIU suspiciunile pe care le au, chiar dac nu au cunoscut exact care era activitatea infracionala ce a stat la baza raportrii, i indiferent de existenta in fapt a activitatii ilegale;

b) Sa li se interzic prin lege dezvluirea faptului ca un raport de tranzacii suspecte (RTS) sau informaii aferente acestuia au fost transmise FIU.

15.* Instituiile financiare vor realiza programe mpotriva splrii banilor i finanrii terorismului. Aceste programe vor include:

(a) Realizarea unor politici, proceduri i controale interne inclusiv, aranjamente de management al conformitatii corespunzatoare i proceduri de recrutare adecvate pentru asigurarea de standarde inalte de angajare a personalului;

(b) Un program continuu de pregtire profesionala a personalului; (c) O funcie de audit pentru testarea sistemului

16.* Cerinele prevzute in Recomandrile 13 la 15 si 21 se aplica tuturor afacerilor si profesiunilor ne-financiare, care fac obiectul urmtoarelor calificri:

(a) avocailor, notarilor, altor profesiuni juridice independente si contabililor trebuie sa li ceara raportarea tranzaciilor suspecte atunci cnd se angajeaz, pentru si in numele clientului, intr-o tranzacie financiara legata de activitatile descrise in Recomandarea 12(d). Tarile sunt puternic ncurajate sa extind cerina de raportare la restul activitatilor profesionale desfasurate de contabili, inclusiv audit;

(b) dealerilor de metale si pietre preioase trebuie sa li se solicite raportarea tranzaciilor suspecte atunci cnd acetia se angajeaz in orice tranzacie in numerar cu un client, in suma egala sau mai mare dect limita stabilita;

(c) societatilor de administrare si societatilor de servicii financiare trebuie sa li se solicite raportarea tranzaciilor suspecte pentru un client, atunci cand se angajeaza pentru sau n numele clientului intr-o tranzactie in legatura cu activitatile la care se refera Recomandarea 12(e).

Avocatilor, notarilor, altor profesiuni independente si contabililor, care actioneaza ca si

profesionisti independenti nu li se cere sa raporteze suspiciunile pe care le au daca

informatiile respective au fost obtinute in situatia in care acestia fac obiectul secretului

profesional sau privilegiului legal profesional.

Alte masuri destinate sa mpiedice splarea banilor si finanarea terorismului

10

17. Tarile trebuie sa asigure existenta unor sanciuni eficiente, proporionale si descurajante, fie ele penale, civile sau administrative, aplicabile persoanelor fizice sau

juridice care fac obiectul acestor Recomandri, care nu se conformeaz cerinelor privind splarea banilor si finanarea terorismului.

18. Tarile nu trebuie sa aprobe intierea sau sa accepte continuarea funcionarii bncilor fantoma. Instituiile financiare trebuie sa refuze iniierea sau continuarea unei relaii de corespondent bancar cu o banca fantoma. Instituiile financiare trebuie, de asemenea, sa-si ia masuri de protejare contra realizrii unei relaii de corespondent bancar cu o instituie financiara din strintate care permite utilizarea conturilor sale de ctre bncile fantoma.

19.* Tarile trebuie sa aib in vedere :

a. Implementarea unor masuri aplicabile pentru detectarea sau monitorizarea transporturilor fizice de bani peste grania si a instrumentelor negociabile de plata la purttor, asigurarea protejarii cu strictete a folosirii corecte a informaiilor, fara insa sa mpiedice n vreun fel libera circulaie a capitalurilor.

b. Fezabilitatea i utilitatea unui sistem n care, bncile i alte instituii financiare i intermediarii sa raporteze toate tranzaciile interne i externe mai mari de o suma fixa, la o agenie centrala naionala care are o baza de date computerizata disponibila autoritatilor competente pentru a o utiliza n cazurile de splare de bani sau de finanare a terorismului, pentru a asigura protejarea cu strictete a folosirii corecte a informaiilor.

20. Tarile trebuie sa aib n vedere aplicarea Recomandrilor FATF n activiti economice i profesiuni, altele dect activitile ne-financiare i profesiunile desemnate, care prezint risc de splare de bani sau finanare a terorismului.

Tarile trebuie sa ncurajeze continuu dezvoltarea tehnicilor moderne i de sigurana a administrarii banilor, care sunt mai puin vulnerabile la splarea banilor.

Msuri care trebuie luate n cazul tarilor care nu respecta sau respecta insuficient Recomandrile FATF

21. Instituiile financiare trebuie sa acorde o atenie deosebita relaiilor de afaceri i tranzaciilor cu persoane, inclusiv societati comerciale i instituii financiare din tarile care nu aplica sau aplica insuficient Recomandrile FATF. Oricnd aceste tranzacii nu au nici un scop vizibil economic sau legal, trebuie examinat, n msura posibilului, scopul acestora, constatrile trebuie consemnate n scris i puse la dispozitia autoritilor competente n vederea sprijinirii acestora. Atunci cnd o astfel de tara continua sa nu aplice sau sa aplice insuficient Recomandrile FATF, tarile trebuie sa aib competenta de a aplica masuri adecvate de combatere.

11

22. Instituiile financiare trebuie sa se asigure ca principiile aplicabile instituiilor financiare, care sunt menionate mai sus se aplica, de asemenea, sucursalelor i filialelor din strintate, n mod deosebit n tarile care nu aplica sau aplica insuficient Recomandrile FATF, n msura n care legislaia i reglementrile legale aplicabile pe plan local permit acest lucru. Atunci cnd legislatia i reglementrile legale aplicabile pe plan local interzic implementarea acestora, autoritile competente din tara instituiei-mama trebuie informate de ctre instituiile financiare ca ele nu pot aplica Recomandrile FATF.

Reglementare i supraveghere

23.* Tarile trebuie sa se asigure ca instituiile financiare sunt subiect al reglementarilor adecvate i al supravegherii i implementeaz efectiv Recomandrile FATF. Autoritile competente trebuie sa ia msurile legislative sau de reglementare pentru a mpiedica necesare deinerii, de ctre infractori sau asociaii lor sa fie beneficiarii reali ai unor interese semnificative sau de control ntr-o instituie financiar, sau sa dein o funcie de conducere ntr-o asemenea instituie.

Pentru instituiile financiare, subiect al Principiilor Fundamentale, msurile de reglementare i de supraveghere care se aplica pentru necesitatile prudentiale i care, de asemenea, sunt relevante pentru splarea banilor, trebuie aplicate de o maniera asemntoare n situaiile de combatere a splrii banilor i finanrii terorismului.

Alte instituii financiare trebuie autorizate sau nmatriculate i reglementate adecvat i trebuie sa fie supuse supravegherii sau urmririi atente n scopul combaterii splrii banilor, avnd n vedere riscul de splarea banilor si finanare a terorismului n acel sector. Ca o cerina minima, activitile care furnizeaz servicii de transfer de bani sau valori, sau schimb de bani, trebuie autorizate sau nmatriculate i supuse unor sisteme efective de monitorizare i asigurare a respectrii cerinelor naionale de combatere a spalarii banilor i finanrii terorismului .

24. Activitile economice ne-financiare i profesiunile desemnate trebuie supuse masurilor de reglementare i de supraveghere aa cum sunt stabilite mai jos:

a) Cazinourile trebuie supuse unui regim cuprinztor de reglementare i de supraveghere care sa asigure ca ele au aplicat efectiv msurile necesare de combatere a splrii banilor i finanrii terorismului. Cerinele minime sunt:

cazinourile trebuie autorizate; autoritile competente trebuie sa ia masurile necesare legislative sau

de reglementare pentru a impiedica infractorii sau pe asociaii lor sa dein sau sa fie beneficiarii reali ai unor interese semnificative sau de control, sa dein o funcie de conducere ntr-un cazinou, sau sa fie operator al unui cazinou;

autoritile competente trebuie sa se asigure de efectiva supraveghere a cazinourilor pentru a respecta cerinele de combatere a splrii banilor i finanrii terorismului.

12

b) Tarile trebuie sa se asigure ca alte categorii de activiti economice ne-financiare i profesiuni desemnate sunt supuse sistemelor efective de monitorizare i asigurare a conformitatii lor cu cerinele de combatere a splrii banilor i finanrii terorismului. Acestea trebuie realizate pe baza de expunere la risc. Aceasta poate fi realizata de ctre o autoritate guvernamentala sau de ctre o organizaie de auto-reglementare corespunzatoare, cu condiia ca o astfel de organizaie sa poata asigura ca membrii si respecta obligaiile ce le revin pe linia combaterii splrii banilor i finanrii terorismului.

25.* Autoritile competente trebuie sa elaboreze ghiduri i sa furnizeze feedback care sa ajute instituiile financiare i activitile economice ne-financiare i profesiunile desemnate n aplicarea masurilor naionale pentru combaterea splrii banilor i finantarii terorismului i, n special, in depistarea i raportarea tranzaciilor suspecte.

C. MASURI INSTITUTIONALE I ALTE MASURI NECESARE N SISTEMELE DE COMBATERE A SPLRII BANILOR I FINANRII TERORISMULUI

Autoritatile competente, competentele i resursele lor

26.* Tarile trebuie sa infiinteze un FIU care sa serveasca drept centru naional pentru primirea (i, dup caz, de solicitare), analizare i difuzare a RTS* i altor informaii privind poteniale cazuri de splarea banilor sau finanare a terorismului. FIU-ul trebuie sa aib acces, direct sau indirect, la momentul potrivit, la informaiile financiare, administrative i de aplicare a legii de care acesta are nevoie pentru ndeplinirea sarcinilor sale, inclusiv a analizelor asupra RTS-urilor.

27.* Tarile trebuie sa se asigure ca autoritile desemnate de aplicare a legii au responsabiliti n investigaiile privind cazurile de splare a banilor i finanarea terorismului. Tarile sunt ncurajate sa sprijine i sa dezvolte, n msura n care este posibil, tehnici investigative speciale potrivite pentru investigarea cazurilor de splare a banilor, cum ar fi, livrare controlata, operaiuni cu ageni sub acoperire i alte tehnici relevante. De asemenea, tarile sunt ncurajate sa foloseasc alte mecanisme efective, cum ar fi utilizarea permanenta sau temporara de grupuri specializate n investigarea de active i investigaii n colaborare cu autoritile competente adecvate din alte tari.

28. Atunci cnd desfoar investigaii pentru infraciuni de splare a banilor i infraciuni predicat aferente, autoritile competente trebuie sa poat obine documente i informaii care sa fie folosite n acele investigaii, n urmriri penale i aciuni care au legtura cu acestea. Aceasta trebuie sa includ competente pentru folosirea masurilor asigurtorii de obinere a evidentelor inute de instituiile financiare i alte persoane, pentru detectarea de persoane i sedii i pentru confiscarea i obinerea de dovezi.

* Rapoarte de Tranzacii Suspecte (n.tr.)

13

29. Autoritile de supraveghere trebuie sa aib competente adecvate pentru a monitoriza i a asigura respectarea de ctre instituiile financiare a cerinelor de combatere a splrii banilor i a finanrii terorismului, inclusiv autoritatea de a desfasura inspecii. Ele trebuie sa fie mputernicit sa obtina orice informaie de la instituiile financiare, care sunt relevante pentru monitorizarea conformitatii i pentru a aplica sanciuni administrative adecvate pentru nerespectarea unor astfel de cerine.

30. Tarile trebuie sa pun la dispozitia autoritatilor lor competente, implicate n combaterea splrii banilor i a finanrii terorismului, resursele financiare, umane i tehnice adecvate. Tarile trebuie sa puna n aplicare acele mecanisme care sa asigure ca personalul acelor autoritati este de o nalta integritate.

31. Tarile trebuie sa se asigure ca persoanele care elaboreaza politici, FIU-rile,

autoritile de aplicare a legii i de supraveghere detin mecanisme efective, care-i mputernicesc sa coopereze i, unde este cazul, sa se coordoneze reciproc n ceea ce privete dezvoltarea i implementarea de politici i activiti pentru combaterea splrii banilor i a finanrii terorismului.

32. Tarile trebuie sa se asigure ca autoritile competente pot revedea eficacitatea sistemelor lor de combatere a splrii banilor i a finanrii terorismului prin pstrarea de statistici complete referitoare la eficacitatea i eficienta unor astfel de sisteme. Acestea trebuie sa cuprind statistici referitoare la RTS-uri primite i transmise, la investigaiile financiare privind splarea banilor i finanarea terorismului, urmriri penale i condamnri, sau bunuri blocate, sechestrate i confiscate, i asistena juridica reciproca sau alte cereri de cooperare internaionala.

Transparenta persoanelor juridice i aranjamentelor legale

33. Tarile trebuie sa ia masuri pentru a preveni folosirea ilegala a persoanelor juridice de

ctre spltorii de bani. Tarile trebuie sa se asigure ca informaiile cu privire la beneficiarul real i cel care deine controlul persoanelor juridice, care pot fi obinute sau accesate la timp de ctre autoritile competente sunt adecvate, nu sunt eronate i sunt de actualitate. n mod deosebit, tarile care au persoane juridice ce au competenta de emitere aciuni la purttor trebuie sa ia msurile adecvate care sa asigure ca aceste persoane nu sunt folosite pentru splare de bani i sa poat demonstra ca aceste masuri sunt adecvate. Tarile trebuie sa aib n vedere masuri de facilitare a accesului la beneficiarul real sau deintorul controlului real de la instituiile financiare prin aplicarea cerinelor stabilite prin Recomandarea 5.

34. Tarile trebuie sa ia masuri de prevenire a folosirii ilegale a aranjamentelor legale

de ctre spltorii de bani. n mod deosebit, tarile trebuie sa se asigure ca exista informaii adecvate, neeronate i de actualitate despre societile de administrare create pe baza unor instructiuni precise, inclusiv informaii despre fondator, administrator i beneficiari, care pot fi obinute sau accesate la timp de ctre autoritile competente. Tarile ar putea avea n vedere masuri de facilitare a accesului la beneficiarul real i la

14

informaiile de control de la instituiile financiare prin aplicarea cerinelor stabilite prin Recomandarea 5.

D. COOPERARE INTERNAIONALA

35. Tarile trebuie sa ia masuri imediate pentru a deveni parte la i pentru a implementa n ntregime Convenia de la Viena, Convenia de la Palermo i Convenia Internaionala a Naiunilor Unite din 1999 privind reprimarea finanrii terorismului. De asemenea, tarile sunt ncurajate sa ratifice i sa implementeze alte convenii internaionale relevante, cum ar fi Convenia Consiliului Europei din 1990 privind splarea, depistarea, sechestrarea i confiscarea produselor infraciunii i Convenia Inter-Americana din 2002 mpotriva terorismului.

Asistena juridic reciproca i extrdarea

36. Tarile trebuie sa acorde in regim de urgenta, constructiv i efectiv cea mai larga gama de asistena juridic reciproca n legtura cu investigaiile privind splarea banilor i finanarea terorismului, urmririle penale i procedurile legate de acestea.

n mod special, tarile trebuie: a. sa nu interzic sau sa pun condiii restrictive nerezonabile sau neconforme cu

prevederile legislaiei n vigoare privind acordarea de asistena juridic reciproca; b. sa se asigure ca exista un circuit clar i eficient pentru rezolvarea cererilor de

asistena juridic reciproca; c. sa nu refuze rezolvarea unei cereri de asistena juridic reciproca pentru unicul

motiv ca se considera ca infraciunea implica si probleme fiscale; d. sa nu refuze o cerere de asistena juridic reciproca pe motiv ca legile cer

instituiilor financiare sa pstreze secretul sau confidenialitatea.

Tarile trebuie sa ia masuri astfel nct competenta autoritatilor competente prevzute de Recomandarea 28 sa se extind, de asemenea, asupra rspunsurilor la cererile pentru asistena juridic reciproca i, dac sunt n concordanta cu cadrul lor legal intern, ca rspuns la cererile adresate direct, de ctre autoritile competente judiciare sau de aplicare a legii din strintate.

Pentru a evita conflictele de jurisdicie, trebuie acordata atenie alegerii i aplicrii mecanismelor pentru determinarea celui mai bun loc de desfasurare a urmririi penale a acuzailor, n interesul aplicrii legii, n cazurile care fac obiectul urmririi penale n mai multe tari.

37. Tarile trebuie sa acorde asistena juridic reciproca, pe ct posibil, chiar n condiiile n care infraciunea nu este incriminata in legislaia ambelor tari.

n situatiile n care, n vederea acordarii de asistena juridic reciproca n cazurile de extrdare, se solicita incriminarea respectivei infraciuni in legislaia ambelor tari, acea

15

cerinta trebuie ndeplinita indiferent daca ambele tari plaseaz infraciunea in aceasi categorie de infractiuni sau definesc infractiunea cu aceeai terminologie, dac ambele tari incrimineaz conduita care sta la baza infraciunii.

38.* Trebuie sa existe autoritatea de a trece imediat la aciune ca rspuns la cererile lansate de o alta tara pentru a identifica, bloca, sechestra i confisca bunurile splate, ctigurile din splare de bani sau din infraciunile predicat, instrumentele folosite n sau care se intenioneaz a fi folosite n comiterea acestor infraciuni, sau bunurile de valoare corespunztoare. Trebuie sa existe, de asemenea, nelegeri pentru coordonarea sechestrrii i confiscrii castigurilor, care pot include impartirea bunurilor confiscate.

39. Tarile trebuie sa recunoasc splarea banilor ca o infraciune pentru care se aplica legislaia privind extradarea. Fiecare tara trebuie fie sa extrdeze proprii cetateni, fie n cazurile cnd tarile nu fac acest lucru numai pe motive de naionalitate, la cererea tarii care solicita extrdarea, sa transmit fara ntrziere cazul la autoritile sale competente n scopul urmririi penale a infraciunilor precizate n cerere. Acele autoritati trebuie sa ia o decizie i sa aplice procedurile lor de aceeai maniera ca i n cazul oricrei alte infraciuni predicat prevzuta de legislaia interna a acelei tari. Tarile respective vor coopera , n special asupra aspectelor procedurale i probatorii, pentru a asigura eficienta unor astfel de urmriri penale.

Potrivit cadrului lor legal, tarile trebuie sa aib n vedere simplificarea extrdrii prin acceptarea transmiterii directe a cererilor de extrdare ntre ministerele similare, extrdnd persoane numai pe baza de ordine de arestare sau de judecare, i/sau introducnd o extrdare simplificata a persoanelor asupra crora s-a czut de acord ca pot fi exceptate de la procedurile formale de extrdare.

Alte forme de cooperare

40.* Tarile trebuie s se asigure c autoritile lor competente furnizeaz cel mai nalt nivel de cooperare internaionala partenerilor lor strini. Trebuie sa existe canale clare i efective de facilitare a schimbului de informaii direct, prompt i constructiv ntre parteneri, fie n mod spontan, fie la cerere, a informaiilor legate att de splarea banilor, ct i de infraciunile predicat. Schimburile trebuie permise fara condiii restrictive.

n mod special: a. Autoritile competente nu trebuie sa refuze o cerere de asisten pentru singurul

motiv ca se considera ca implica i probleme fiscale. b. rile nu trebuie s invoce legi care cer instituiilor financiare s pstreze secretul

profesional sau confidenialitatea, ca un motiv de refuz de cooperare. c. Autoritile competente trebuie sa aib competenta de a efectua anchete i acolo

unde este posibil, investigaii n numele partenerilor strini.

n cazurile n care competenta de a obine informaii, stabilita de o autoritate competenta strina, nu este inclusa n mandatul partenerului su, tarile sunt, de asemenea, ncurajate sa permit un schimb de informaii prompt i constructiv cu rile ne-partenere.

16

Cooperarea cu autoritile strine, altele dect partenerii, poate aprea direct sau indirect. Cnd sunt incertitudini n legtura cu caile adecvate de urmat, autoritile competente trebuie, mai nti, sa contacteze partenerii lor strini pentru asistena.

Tarile trebuie sa iniieze controale i sa stabileasca masuri de protecie pentru a se asigura ca informaiile schimbate de autoritile competente sunt folosite numai n modul autorizat, n conformitate cu obligaiile lor privind protecia confidentialitatii i a datelor.

17

DEFINIREA TERMENILOR

In aceste Recomandri sunt folosite urmtoarele abrevieri si referine:

Beneficiar real se refera la persoana /persoanele fizica(e) care dein proprietatea sau controlul asupra unui client i/sau persona in numele careia are loc tranzacia. De asemenea, cuprinde acele persoane care exercita controlul efectiv asupra unei persoane juridice sau a unui aranjament juridic.

Principii de baza se refera la Principiile de Baza pentru Supravegherea Bancara Efectiva, emise de Comitetul de la Basel privind Supravegherea Bancara,

Obiectivele si Principiile cu privire la Reglementarea Pieei Valorilor Mobiliare emise de Organizaia Internaionala a Comisiilor Valorilor Mobiliare si Principiile de Supraveghere a Asigurrilor, emise de Asociaia Internaionala de Supraveghere a Asigurrilor.

Categorii desemnate de infraciuni nseamn :

participarea la un grup de crima organizata i racheti ;

terorism, inclusiv finanarea terorismului ;

trafic cu fiine umane si contrabanda cu imigranti;

exploatare sexuala, inclusiv exploatarea sexuala a copiilor;

traficul ilegal de droguri si substane psihotrope;

traficul ilegal de arme;

traficul ilegal de bunuri furate si alte bunuri;

corupie si mita;

frauda;

falsificare de bani;

falsificarea si pirateria de produse;

infraciuni de mediu;

omor, vtmare corporala grava;

rpirea, reinerea ilegala de persoane si luarea de ostatici;

jaf sau furt;

contrabanda;

extorcarea;

falsificarea;

piraterie; i

patrunderea n piata i manipularea acesteia

Atunci cnd se decide felul infraciunii care trebuie considerata infraciune predicat, din categoriile listate mai sus, fiecare tara poate decide, n concordanta cu legislatia sa interna, cum va defini acele categorii i natura oricarui element anume al acelor infraciuni, care duce la incadrarea lor n categoria infraciuni grave.

18

Categorii desemnate de activitati ne-financiare si profesiuni nseamn :

a. Cazinouri (ce includ si cazinouri Internet). b. Ageni imobiliari c. Dealeri de metale preioase; d. Dealeri de pietre preioase e. Avocaii, notari, alte profesiuni juridice independente aceasta se refera la

persoane care isi exercita profesia n mod independent, parteneri sau profesioniti angajai n cadrul firmelor de profesioniti. Aceasta nu nseamn ca se refera la acele categorii de profesioniti care sunt angajati permaneni ai unor entitati economice, nici la profesionistii care lucreaz pentru agentiile guvernamentale care pot fi deja subiect al masurilor de combatere a splrii banilor.

f. Societile de administrare i societile de prestari servicii se refera la toate persoanele sau activitile economice care nu sunt cuprinse n alta parte de aceste Recomandri i care, ca activitate economica, furnizeaz urmtoarele servicii la terte parti:

Actioneaza ca agent de formare pentru persoane juridice (societati comerciale);

Actioneaza ca (sau aranjeaz pentru o alta persoana sa acioneze ca) director sau secretar al unei societati, ca partener al unui parteneriat de

afaceri sau o poziie similara n legtura cu alte persoane juridice;

Asigura un sediu nregistrat, adresa pentru activiti economice sau adresa locaiei unde isi desfoar activitatea, adresa de corespondenta sau adresa administrativa pentru o societate comerciala, un parteneriat

sau orice alta persoana juridic sau aranjament;

Actioneaza ca (sau aranjeaza pentru alta persoana sa actioneze ca) administrator al unei anumite societati de administrare;

Actioneaza ca (sau aranjeaza pentru alta persoana sa actioneze ca) detinator de aciuni (alta persoana dect proprietarul actiunilor) in numele altei persoane.

Limita desemnata se refera la suma prevzuta n Notele Interpretative.

Instituii financiare nseamn orice persoana sau entitate care are ca obiect de activitate una sau mai multe din urmtoarele activiti sau operaiuni pentru sau n numele unui client:

1. Acceptarea de depozite i alte fonduri re-platibile de la public5 2. Imprumuturi6 3. Leasing financiar7 4. Transmiterea de bani sau valori monetare8

5 Aceasta cuprinde, de asemenea, bancile private.

6 Aceasta include inter alia: creditul de consum, creditul ipotecar, factoring-ul, cu sau fara recurs, si

finantarea tranzactiilor comerciale (inclusiv forfetare). 7 Aceasta nu se extinde asupra aranjamentelor de leasing financiar n legtura cu produsele destinate

consumului sau alte nelegeri legale similare.

19

5. Emiterea sau administrarea mijloacelor de plata (de ex.: carduri de credit i debit, cecuri, cecuri de calatorie, ordine de plata, trate bancare, bani

electronici).

6. Garantii i angajamente financiare 7. Negocieri pentru:

a) instrumente ale pieei monetare (cecuri, cambii, credit documentar, derivative, etc.)

b) schimb valutar;

c) rata de schimb valutar, rata dobnzii i indexul instrumentelor financiare;

d) valori mobiliare transferabile;

e) tranzacii futures pentru bunuri. 8. Participarea la emiterea de valori mobiliare i asigurarea de servicii

financiare care au legtura cu aceste emisiuni. 9. Administrarea de portofolii individuale i colective 10. Pstrarea i administrarea numerarului sau a lichiditatilor din valori

mobiliare n numele unor alte persoane . 11. Alte investiii, administrarea sau manipularea de fonduri sau bani n

numele altor persoane.

12. Subscrierea i plasarea asigurrilor de viata i alte investiii legate de asigurri.

13. Schimbul de bani i de valuta9.

Cnd o activitate financiar este efectuata ocazional sau foarte rar de ctre o persoana sau entitate (avnd n vedere criteriile cantitative i absolute) cum ar fi acela ca ar exista un risc minim de apariie a unei activiti de splare de bani, o tara poate decide ca aplicarea masurilor de combatere a splarii banilor nu este necesara, fie total fie parial.

In mprejurri strict limitate si justificate, si pe baza unui risc sczut probat de splarea banilor, o tara poate decide sa nu aplice unele sau toate cele 40 de Recomandri la unele dintre activitatile financiare prezentate mai sus.

FIU nseamn Unitate de Informaii Financiare.

Aranjamente legale se refera la societile de administrare create pe baza unor instruciuni precise sau alte aranjamente legale similare.

8 Aceasta se aplica activitatilor financiare atat in sectorul oficial cat si cel neoficial ex: activitatea de

tyransmitere alternativa de bani. A se vedea Nota Interpretativa la Recomandarea Speciala VI.Aceasta nu

se aplica la nici o persoana fizica sau juridica care furnizeaza institutiilor financiare numai un mesaj sau

alte sisteme de ajutor pentru transmitere de bani. A se vedea Nota Interpretativa de la Recomandarea

Speciala VII. 9 Aceasta se aplica atat societatilor de asigurare, cat si intermediarilor (agenti si brokeri).

20

Persoana juridic se refera la corporaii, fundaii, instituii, parteneriate sau asociatii sau orice alte entitati similare care pot stabili o relaie permanenta de client cu o instituie financiara sau deine o proprietate n alt fel.

Pltibil prin conturi se refera la conturi corespondente care sunt utilizate direct de ctre tere persoane pentru a desfasura activitati economice in numele lor propriu.

Persoane Expuse Politic (PEPs) sunt persoane carora le-au fost sau le sunt incredintate inalte functii publice ntr-o tara straina, spre exemplu sefi de state sau de guverne, politicieni, oficiali guvernamentali de rang inalt, functionari superiori din

sistemul judecatoresc i din armata, persoane din conducerea societatilor de stat, importanti oficiali apartinand partidelor politice. Relaiile de afaceri cu membrii de familie sau asociai apropiai ai PEPs implica riscuri legate de reputaiile similare PEPs. Definiia nu intentioneaza sa cuprind indivizi de rang mediu sau pe cei cu functii de execuie din categoriile de mai sus.

Banca fantoma nseamn o banca inmatriculata ntr-o jurisdicie n care ea nu este prezenta fizic i nici nu este afiliata la un grup financiar supus normelor legale.

RTS se refera la rapoartele de tranzacii suspecte.

Supraveghetori se refera la autoritile competente desemnate responsabile de asigurarea conformitatii instituiilor financiare cu cerinele de combatere a splrii banilor i finanrii terorismului.

Recomandrile FATF se refera la aceste Recomandri i la Recomandrile Speciale FATF privind finanarea terorismului.

21

ANEXA

NOTE INTERPRETATIVE LA

CELE PATRUZECI DE RECOMANDARI

22

NOTE INTERPRETATIVE

General

1. Referirile fcute in acest document la tari se aplica in mod similar teritoriilor sau jurisdiciilor.

2. Recomandrile 5-16 si 21-22 prevd ca instituiile financiare si ne-financiare i profesiunile desemnate trebuie sa ntreprind anumite aciuni. Aceste referiri solicita tarilor luarea acelor masuri care vor obliga instituiile financiare sau ne-financiare i profesiunile desemnate sa respecte fiecare Recomandare. Obligaiile de baza cuprinse n Recomandrile 5, 10 i 13 trebuie sa fie incluse n legi sau regulamente, n timp ce elemente mai detaliate din aceste Recomandri, precum i obligaiile stabilite prin alte Recomandri, pot fi prevzute fie prin legi sau regulamente, fie prin alte mijloace de punere n aplicare a legii emise de autoritile competente.

3. Acolo unde se face referire la o instituie financiar care este satisfcuta de un anumit lucru, acea instituie trebuie sa fie n msura sa-i justifice aseriunea fata de autoritile competente.

4. n vederea respectrii Recomandrilor 12 i 16, tarile nu trebuie sa emit legi sau regulamente care se refera n mod exclusiv la avocai, notari, contabili i alte activiti ne-financiare i profesiuni, atta timp ct aceste activiti sau profesiuni sunt incluse n legi sau regulamente cuprinznd aceste activiti.

5. Notele Interpretative care se aplica instituiilor financiare sunt, de asemenea, relevante pentru afacerile ne-financiare i profesiuni, acolo unde este cazul.

Recomandrile 5, 12 i 16

Limitele valorice stabilite pentru tranzacii (n cadrul Recomandrilor 5 i 12) sunt urmtoarele:

Pentru instituii financiare (aplicabile clienilor ocazionali, conform Recomandrii 5) USD/EURO 15.000;

Pentru cazinouri, incluznd cazinourile pe Internet (conform Recomandrii 12) USD/EURO 3.000;

Pentru dealerii de metale preioase i pietre preioase, atunci cnd se angajeaz n orice tranzacie n numerar (conform Recomandrilor 12 i 16) USD/EURO 15.000

Tranzaciile financiare care depasesc limita desemnata includ situaii n care tranzacia este realizata ntr-o singura operaiune sau n mai multe operaiuni care par a fi legate ntre ele.

23

Recomandarea 5

Identificarea clienilor i dezvluirea informaiilor

1) Dac, pe parcursul stabilirii, n cursul relaiei cu un client sau la realizarea unei tranzacii ocazionale, o instituie financiar suspecteaz ca tranzaciile se refera la splarea banilor sau finanarea terorismului, instituiile financiare trebuie:

a) n mod normal, sa identifice i sa verifice identitatea clientului i a proprietarului/ beneficiar real permanent sau ocazional, indiferent de orice excepii sau limite stabilite care s-ar putea aplica n alte situaii

b) Sa transmit la FIU un RTS, n conformitate cu Recomandarea 13.

2) Recomandarea 14 interzice instituiilor financiare, directorilor i angajailor acestora, sa dezvluie faptul ca un RTS sau informaii legate de acesta au fost raportate FIU. Exista un risc potrivit cruia, clienii pot fi informai n mod intenionat atunci cnd instituia financiar isi indeplineste obligaiile de identificare a clienilor n aceste situaii. Cunoaterea de ctre client a unui posibil RTS sau investigaii ar putea compromite eforturile viitoare de investigare a operaiei suspecte de splare a banilor sau finanarea terorismului.

3) De aceea, n cazul n care instituiile financiare au o suspiciune ca tranzaciile se refera la splarea banilor sau finanarea terorismului, ar trebui sa ia n considerare riscul de dezvluire a informaiilor atunci cnd realizeaz identificarea clienilor. Dac instituia este de prere, n mod rezonabil, ca realizarea procesului de identificare a clientului sau a potenialului client poate duce la dezvluirea informaiilor, aceasta poate decide sa nu continue acest proces i sa ntocmeasc un RTS. Instituiile trebuie sa se asigure de faptul ca salariaii lor cunosc aceste aspecte atunci cnd realizeaz identificarea clienilor i sunt sensibilizai cu privire la aceste aspecte.

Identificarea persoanelor juridice i aranjamente legale

4) Atunci cnd realizeaz elementele (a) i (b) ale procesului de identificare a clienilor, n legtura cu persoanele sau aranjamentele juridice, instituiile financiare trebuie sa:

a) Verifice ca orice persoana care actioneaza n numele clientului este autorizata n acest sens, i sa identifice acea persoana.

b) Identifice clientul i sa verifice identitatea acestuia tipurile de masuri necesare a fi luate n mod normal, n vederea ndeplinirii, n mod satisfctor, a acestei sarcini necesita obinerea dovezii de nmatriculare sau dovezi similare ale statutului legal al persoanei juridice sau aranjamentului legal, precum i informaiile privind numele clientului, numele administratorilor, forma juridica de organizare, adresa, directorii i prevederile care reglementeaz dreptul de a tine rspunztoare persoana juridic sau aranjamentul legal.

24

c) Identificarea realilor proprietari/beneficiari, incluznd realizarea unei nelegeri cu privire la structura proprietii i a controlului, i luarea masurilor rezonabile pentru verificarea identitatii fiecrei persoane. Tipurile de masuri care ar fi, n mod normal, necesare pentru realizarea, n mod corespunztor, a funciilor sale cer identificarea persoanelor fizice cu interese legate de controlul entitii i identificarea persoanelor fizice care compromit intenia sau administrarea persoanei sau aranjamentului juridic. n situaia n care clientul sau proprietarul cu interes de control este o companie publica ce face obiectul reglementarilor n domeniul cerinelor de dezvluire a informaiilor, nu este necesara cutarea identitatii sau verificrii identitatii vreunui acionar al acestei societati.

Informaii sau date relevante pot fi obinute de la un registru public, de la client sau din alte surse de informaii de ncredere.

Utilizarea rezultatelor anterioare ale identificrii i verificrii deja realizate

5) Msurile de identificare a clienilor prevzute la Recomandarea 5 nu presupun ca instituiile financiare trebuie sa identifice i sa verifice n mod repetat identitatea fiecrui client, de fiecare data cnd un client realizeaz o tranzacie. O instituie este indreptatita sa se bazeze pe etapele de identificare i verificare care au fost deja parcurse, cu excepia cazului n care nu are ndoieli cu privire la veridicitatea informaiilor. Exemple de situaii care pot conduce la astfel de ndoieli, o instituie financiar ar putea aprea acolo unde exista o suspiciune de splare a banilor n legtura cu acest client, sau unde s-a produs o modificare materiala n modul n care se efectueaz operaiuni n contul clientului, operaiuni care nu corespund profilului activitatii acestuia.

Momentul verificrii

6. Exemple de tipuri de situaii n care ar fi permisa finalizarea verificrii dup ncheierea relaiei de afaceri, datorita faptului ca este esenial sa nu fie ntrerupt procesul normal de afaceri, include:

Tranzacii ne-fata-n-fata

Tranzacii cu valori mobiliare. n industria valorilor mobiliare, companiilor i intermediarilor li se poate solicita efectuarea foarte rapida a tranzaciilor, n conformitate cu condiiile de piaa la momentul la care clientul le contacteaz i realizarea tranzaciei poate fi ceruta naintea finalizrii verificrii identitatii.

Tranzacii cu asigurri de viata. n legtura cu tranzaciile cu asigurri de viata, tarile pot permite ca identificarea i verificarea beneficiarului poliei sa aib loc dup intrarea n relaie de afaceri cu acesta. Oricum, n toate aceste cazuri, identificarea i verificarea trebuie sa apar la momentul sau naintea plaii, ori la momentul la care beneficiarul intentioneaza sa exercite drepturile care deriva din

polia.

25

7. Instituiile financiare trebuie, de asemenea, sa adopte procedurile de management al riscului cu respectarea condiiilor n care un client poate utiliza relatia de afaceri anterior verificrii. Aceste proceduri vor include un set de masuri cum ar fi o limitare a numarului, tipul i/sau suma tranzaciilor care pot fi realizate i monitorizarea tranzaciilor de valori mari sau a celor complexe realizate n afara normelor prevzute pentru acest tip de relatie. Pentru ndrumri pe probleme de administrare a riscului pentru tranzacii ne-fata-n-fata, instituiile ar trebui sa fac referire la convenia privind identificarea clienilor de la Basel (seciunea 2.2.26).10

Cerina de identificare a clienilor existeni

8. Principiile stabilite prin convenia de la Basel privind identificarea clienilor existenti trebuie sa serveasc drept ghid atunci cnd se aplica proceselor de identificare a clienilor la instituiile angajate n activitatea bancara i pot fi aplicate, acolo unde acest lucru este relevant, altor instituii financiare.

Masuri de identificare a clienilor simplificate sau restrnse

9. Ca regula generala, clientii trebuie sa faca obiectul intregii game de masuri de

identificare a clientilor, incluznd solicitarea de identificare a proprietarului/beneficiar real. Oricum, sunt situatii n care riscul de splare a banilor sau finanarea terorismului este redus, acolo unde informaiile cu privire la identificarea clientului sau proprietarului/ beneficiar real sunt disponibile pentru public sau acolo unde, altundeva n sistemele naionale se realizeaz verificari i controale. n aceste situatii ar fi rezonabil din partea unei tari sa permita instituiilor sale financiare sa aplice msurile simplificate sau restranse de identificare a clienilor atunci cnd identifica i verifica identitatea clientului i a proprietarului beneficiar.

10. Exemple de clieni crora li se pot aplica masuri de identificare simplificate sau restrnse:

Instituiile financiare dac fac obiectul cerinelor de combatere a splrii banilor i finanare a terorismului conform Recomandrilor FATF i sunt supravegheate pentru conformitate prin controale.

Companiile publice care fac obiectul reglementarilor privind cerinele de dezvluire a informaiilor.

Instituiile guvernamentale sau ntreprinderile subordonate acestora.

11. Msurile simplificate sau restranse de identificare a clienilor trebuie aplicate, proprietarului/beneficiar real al conturilor deinute n comun de ctre anumite instituii financiare sau profesiuni cu conditia ca acele instituii sau profesiuni sa faca obiectul cerinelor de combatere a splrii banilor i finanare a terorismului conform cu Recomandrile FATF i al unor sisteme eficiente de monitorizare i asigurare a

10 Conventia privind identificarea clienilor de la Basel se refera la documentul continand ndrumri privind Identificarea clienilor de ctre bnci, emise de ctre Comitetul de la Basel privind supravegherea bancara, din octombrie 2001.

26

conformitatii cu acele cerinte. Bncile trebuie, de asemenea, sa tina cont de Convenia de la Basel (seciunea 2.2.4.) care prevede ndrumri specifice privind situaiile n care un cont deinut de o instituie se poate baza pe un client care este un intermediar financiar n vederea realizrii identificrii clientului pe baza efecturii acestei operaiuni asupra clienilor acestuia (respectiv, proprietarul beneficiar al contului bancar). n anumite situaii, documentul privind identificarea clienilor va prevede, de asemenea, ndrumri n legtura cu conturi similare deinute de alte tipuri de instituii financiare.

12. Masuri de identificare a clienilor simplificate sau restrnse pot fi, de asemenea, acceptabile pentru diferite tipuri de produse sau tranzacii cum ar fi (doar exemple):

Polie de asigurare de viata, acolo unde prima anuala depaseste 1.000 USD/EURO sau prima unica nu depaseste 2500 USD/EURO;

Politele de asigurare pentru scheme de pensii, dac nu are clauza de transmitere i polita nu poate fi utilizata ca i colateral;

O pensie, o renta anuala in conditii favorabile sau schema similara care prevede beneficii pentru salariati n cazul pensionarii, atunci cnd contributiile se fac prin deduceri din salarii i regulile schemei nu permit realocarea dobnzii unui membru n cadrul schemei.

13. Tarile vor decide, de asemenea, dac instituiile financiare pot aplica aceste masuri simplificate doar clienilor din propriile jurisdicii sau le vor permite aplicarea acestora clienilor din orice alta jurisdicie despre care tara de origine este satisfcuta ca respecta i implementeaza n mod eficient Recomandrile FATF.

Msurile simplificate de identificare a clientelei nu se aplica ori de cate ori exista o suspiciune de splare a banilor sau finanare a terorismului sau atunci cnd se constata existenta anumitor scenarii de risc ridicat.

Recomandarea 6

Tarile sunt incurajate sa extinda cerinele Recomandrii 6 la persoanele fizice care detin inalte functii publice n tara lor de origine.

Recomandarea 9

Aceasta Recomandare nu se aplica relaiilor externalizate i relaiilor de agent. De asemenea, Recomandrile nu se aplica relaiilor, conturilor sau tranzaciilor dintre instituiile financiare, pentru clienii acestora. Aceste tipuri de relaii sunt reglementate prin Recomandrile 5 i 7.

Recomandrile 10 i 11

n legtura cu activitatea de asigurari, sintagma tranzacii trebuie inteleasa ca referire la insusi produsul asigurrii, plata primei i beneficiile.

27

Recomandarea 13

1. Referina facuta la activitatea infractionala din Recomandarea 13 privete: a) toate actele penale care constituie o infraciune predicat de splare a banilor, sau b) un minim al acelor infraciuni care constituie o infraciune predicat, conform

Recomandrii 1.

Tarile sunt puternic ncurajate sa adopte alternativa (a). Toate tranzaciile suspecte, inclusiv tentativele de tranzacii, trebui raportate, indiferent de suma tranzaciei.

2. n procesul de implementare a Recomandrii 13, tranzaciile suspecte trebuie raportate de ctre instituiile financiare, indiferent dac exista impresia ca implica si probleme de impozitare. Tarile vor avea n vedere ca, n vederea prevenirii raportarii unei tranzacii suspecte de ctre instituiile financiare, persoanele care spala bani pot incerca, ntre altele, sa declare ca tranzacia lor privete aspecte legate de impozitare.

Recomandarea 14 (dezvluirea informaiilor)

Atunci cnd avocaii, notarii, alte profesiuni juridice independente i contabilii, actionand ca i profesioniti independeni din punct de vedere legal ncearc sa conving un client sa nu se angajeze ntr-o activitate ilegala, aceasta nu se interpreteaz ca o punere in garda a clientului.

Recomandarea 15

Tipul i amplitudinea masurilor care urmeaza a fi luate n aplicarea fiecarei cerinte din Recomandare trebuie sa fie corespunzatoare riscului de splare a banilor i finanare a terorismului i dimensiunii activitatilor.

Pentru instituiile financiare, managementul de administrare a conformitatii trebuie sa includ numirea unui responsabil cu conformitatea la nivelul conducerii.

Recomandarea 16

1. Este emisa pentru ca fiecare jurisdicie sa stabileasc aspectele care cad sub incidena privilegiului profesional legal i secretului profesional. Aceasta acoper, n mod normal, informaiile obinute de la avocai, notari sau alte profesiuni juridice independente sau unul dintre clientii acestora: (a) n cursul stabilirii statutului juridic al cleintului acestora; sau (b) n exercitarea sarcinilor lor de aparare sau reprezentare a clientului acestora i/sau privind procedurile judiciare, administrative, de arbitraj sau mediere. Atunci cnd contabilii fac obiectul aceleasi obligatii de pastrare a secretului sau de privilegiu, acestora

nu li se solicita, de asemenea raportarea tranzaciilor suspecte.

28

2. Tarile pot permite avocatilor, notarilor, altor profesiuni independente i contabililor transmiterea RTS ctre organizaiile profesionale, cu condiia sa existe forme de cooperare corespunzatoare ntre aceste organizaii i FIU.

Recomandarea 19

1. Pentru a facilita detectarea i monitorizarea tranzaciilor n numerar, fara a impiedica n nici un fel libera circulatie a capitalurilor, tarile pot lua n considerare stabilirea unei limite date pentru verificarea, monitorizarea administrativa, declararea sau cerinele de pastrare a nregistrrilor in cazul operaiunilor de transfer trans-frontalier.

2. Dac o tara descoper un transport internaional neobinuit de moneda, instrumente monetare, metale preioase sau pietre preioase, aceasta va notifica, dac e cazul, serviciul vamal sau alte autoritati competente ale tarii de unde provine transportul i/sau la care acesta este destinat, i va coopera n vederea stabilirii sursei, destinaiei i scopului acestui fel transport i va lua msurile care se impun ca urmare a celor de mai sus.

Recomandarea 23

Recomandarea 23 nu va fi citita n sensul ca s-ar cere introducerea unui sistem de revizuire periodica a autorizrii persoanelor care detin controlul instituiilor financiare, mai ales pentru combaterea splrii banilor, ci n sensul de a se sublinia necesitatea de revede a masurilor cu privire la acionarii care dein controlul n instituiile financiare (bnci i, n special, cele care nu apartin sectorului bancar) din punctul de vedere al FATF. Asadar, acolo unde exista teste de evaluare a actionarilor (sau potriviti i buni), atentia supraveghetorilor trebuie indreptata spre relevanta lor pentru scopurile combaterii

splrii banilor.

Recomandarea 25

Atunci cnd se are n vedere furnizarea de feedback, tarile trebuie sa tina cont de Ghidul de bune practici FATF privind acordarea de feedback instituiilor financiare raportoare i altor persoane.

Recomandarea 26

Atunci cnd o tara creeaz o Unitate de Informaii Financiare (FIU), trebuie sa aib n vedere cererea de intrare n Grupul Egmont. Tarile trebuie sa aiba n vedere Declaratia de Scop a Grupului Egmont i Principiile sale pentru schimbul de informaii ntre unitatile de informaii financiare pentru cazurile de splare a banilor. Aceste documente stabilesc o orientare importanta privind rolul i funciunile unui FIU i mecanismele de schimb de informaii ntre FIU.

29

Recomandarea 27

Tarile trebuie sa aiba n vedere luarea de masuri, inclusiv legislative, la nivel naional, pentru a permite autoritatilor lor competente, care investigheaz cazuri de splare a banilor, sa amane sau sa evite arestarea persoanelor suspecte i/sau confiscarea banilor n scopul identificarii tuturor persoanelor implicate n astfel de activiti sau pentru strangerea probelor. Fara astfel de masuri, utilizarea procedurilor, cum ar fi livrarea

controlata i operaiunile cu agent sub acoperire, este impiedicata.

Recomandarea 38

Tarile trebuie sa aib n vedere :

1) Constituirea unui fond de confiscri de active n tara respectiva, n care, toate sau o parte din bunurile confiscate vor fi depozitate pentru autoritile de aplicare a legii, sntate, educaie sau alte scopuri potrivite.

2) Luarea unor astfel de masuri poate fi necesara pentru a permite impartirea ntre, sau cu alte tari, a bunurilor confiscate n special, atunci cnd confiscarea este direct sau indirect rezultatul actiunilor de cooperare coordonate ale autoritatilor de

aplicare a legii.

Recomandarea 40

1. Pentru scopurile acestei Recomandri:

Parteneri se refera la autoritati care exercita responsabiliti sau functii similare.

Autoritatea competenta se refera la toate autoritile administrative i de aplicare a legii implicate n combaterea spalarii banilor i a finanrii terorismului, inclusiv FIU i supraveghetorii.

2. n funcie de tipul autoritatii competente implicate i de natura i scopul cooperrii, canale diferite pot fi potrivite pentru schimbul de informaii. Ca exemple de mecanisme sau canale care sunt folosite n schimbul de informaii pot fi: nelegeri bilaterale sau multilaterale sau aranjamente, memorandum-uri de nelegere, schimburi pe baza de reciprocitate sau prin organizaii adecvate internaionale sau regionale. Oricum, aceasta Recomandare nu intentioneaza sa cuprind cooperarea legata de asistena juridic reciproca sau extrdare.

3. Referinele la schimbul indirect de informaii cu autoritatile strine, altele dect partenerii, cuprinde situaia cnd informaiile solicitate trec de la autoritatea straina prin una sau mai multe autoritati interne sau strine, nainte de a fi primite de ctre autoritatea care le-a solicitat. Autoritatea competenta care solicita informaiile, trebuie sa clarifice ntotdeauna n ce scop i n numele cui este facuta solicitarea.

30

4. FIU-rile trebuie sa aiba competenta de a face investigatii n numele partenerului strain atunci cnd acestea pot fi relevante pentru analiza unor tranzacii financiare.Ca o cerinta minima, investigatia va include:

cutare n baza proprie de date, care include informaiile legate de rapoartele de tranzacii suspecte.

Cutare n alte baze de date la care acesta are acces direct sau indirect, inclusiv baza de date a autoritatilor de aplicare a legii, baze de date publice, baze de date

administrative i baze de date comerciale disponibile.

Acolo unde este permis, FIU-rile vor contacta, de asemenea, alte autoritati competente

i instituii financiare pentru a obine informaii relevante.