NICHOLAS

SPARKS

CEL MAI DE PRETCADOU

I

rfreditura rao

1,

Dawson Cole incepu sI aibd vedenii imediat dupi explo-

ziir de pe platformX, in acea ziin care ar fi trebuit si moari'

in cei paisprezece ani de cAnd lucra pe platformele petro-

lir:re, crezuse ci le vizuse pe toate. tn 1997, vizuse cum un

llicopter i;i pierde controlul chiar inainte de aterizare' Se

plirbuqise pe platformi, provocAnd o explozie devastatoare,

irrr el se alesese cu arsuri de gradul doi pe spate in timp ce in-

( (:rcase sd salveze pe cineva. Atunci muriser'l treisprezece oa-

rrrcni, majoritatea din elicopter. Patru ani mai tArziu, dupi ce

() rnacara de pe platformi se pribqise, o bucatS de metal de

rrrirrimea unei mingi de baschet aproape ci ii retezase capul'

in 2004, se numirase printre pulinii muncitori care mai r[-rrri-r.seseri pe platforma petrolieri cAnd izbise uraganul Ivan'

Virntul suflase cu o suti ;aizeci de kilometri la ori, iar va'lurile

lirseseri atAt de inalte, incAt se gAndise cd ar lt fost mai bine s[

rril;i o para;uti pentru cazul in care platforma petrolierl s-ar

li pribuqit. insi mai existau qi alte pericole' Oamenii alune-

lrru, piesele se desprindeau, iar tiieturile Ei vAnitiile erau un

lrrt:ru obisnuit pentru muncitorii din echipi' Dawson vlzuse

rrlitea oase rupte, incAt pierduse numiritoarea, doui epide-

rrrii de intoxicagie alimentar6' cate imbolniviseri intreaga

t'r'hipi, iar in urmi cu doi ani, in 2007, vizuse cum un vas de

;rprovizionare incepuse si se scufunde imediat ce se desprin-

,r'se de piatformi. Fusese insi salvat in ultimul minut de o am-

I rLrca{iune a gdrzii de coastl care se afla in apropiere'

Nicholas Sparks

Insi explozia fusese cu totul altceva. Deoarece nu exista-seri scurgeri in acel moment, mecanismele de sigurantl si

cele pentru protecfia de rezervi impiedicaseri o deversareimportanti abia dacd se mentionase ceva la gtiri despre in-cident, iar in cAteva zile totul fusese dat uitirii. insi celor care

se aflaseri" acolo, inclusiv lui, intAmplarea le cauza cosmaruri.PAni in momentul catastrofei, fusese o dimineati ob\nuiti.Supraveghea una dintre stajiile de pompare cAnd unui dintrerezervoarele de stocare a petrolului explodd brusc. lnainte sd

apuce si-si dea seama ce se intAmplase, impactul exploziei ilaruncase in aer, iar el se izbise violent de un rezervor dinapropiere. Apoi, totul fusese cuprins de fliciri. intreaga plat-formi, acoperiti cu un strat de grisime qi petrol, devenise re-pede un iad care cuprinsese intreaga instalatie. AIte douiexplozii mari zguduiseri platforma petrolieri. Dawson isiaminti cum trisese cAteva trupuri din calea flScirilor, insi o apatra explozie, mai puternici decAt celelalte, il aruncase inaer pentru a doua oari. i;i aducea vag aminte c5. zburase inapd, o cdzdturd care ar fi trebuit siJ ucidi. UrmS.torul lucrupe care si-l amintea era acela ci plutea in Golful Mexicului, Iao suti treizeci de kilometri sud de Golful Vermilion, in largulcoastelor statului Louisiana.

Ca aproape togi ceilalti, nici el nu apucase sI imbracecostumul de supravietuire sau sd apuce vreun echipament de

salvare. in depirtare, printre valuri, zirise un birbat brunetfluturAndu-si mAna ca gi cAnd i-ar fi 6cut semn si inoate citreel. Dawson incepuse sd inoate intr-acolo, Iuptindu-se cu valu-rile, epuizat si ametit. Hainele si cizmeie il trigeau in jos, iarcAnd simti ci nu mai are lbrti in mAini si in picioare, ;tiu ciavea sd moari. I se pirea ci se apropia, cu toate cI nu isi puteada seama exact din catza apei agitate. in acel moment ziriseun colac de salvare plutind printre n\te rimd;i1e. Cu o ultimisfortare, se prinsese de colac. Aflase mai tirziu cd stituse inapi aproape patru ore, fiind purtat de curenti la o depirtare

CEL MAI DE PRET CADOU

rle aproape un kilometru ;i jumitate de platforma petrolierd Ei

r:i fusese gisit de un vas de aprovizionare, care se indrepta

spre locul incidentului. Fusese scos din api ;i dus sub punte,

rLlituri de algi supravieguitori. Dawson tremura din cauza hipo-

termiei qi era amelit. Cu toate ci avea privirea inceloqatI -rnai tArziu a fost diagnosticat cu comotie moderat; - con;tientizi

cd fusese extrem de norocos. Vizuse birbagi cu arsuri grave pe

brafe ;i pe umeri; unora le curgea sAnge din ureche, altora li se

oblojeau fracturile. ii qtiu pe majoritatea dupi nume. Nu erau

practic prea multe locuri unde puteau merge cei care se aflau

pe o platforml petrolieri, care era, practic, un situc un mijlo-

cul oceanului, ;i toati lumea ajungea, mai devreme sau mai

tirziu, la bufet, in sala de jocuri sau de sport. Cu toate astea,

un birbat i se piruse oarecum mai cunoscut, iar acesta se

holba la el din partea cealalti a inciperii aglomerate' Birbatul

lrrunet, care perea sI aibi injur de patruzeci de ani, purta un

hanorac albastru pe care i-l imprumutase cineva de pe vas,

probabil. Dawson avu impresia ci era o aparilie neobignuit5,

pentru ci semina mai mult cu un ofiter decAt cu un sondor.

Ilirbatul ficu semn cu mana, amintindu-i brusc de imaginea

ncelei siluete pe care o zirise mai devreme in api - era el- 1i,

riintr-odat5, Dawson simgi cum i se ridici pirul pe ceald. tna-

inte si-;i dea seama de cauza nelini;tii lui, cineva ii asezi o

pituri pe umeri, apoi fu condus in locul unde un medic specia-

list aqtepta siJ consulte.

CAnd se intoarse la locul lui, birbatul dispiruse.

in urmitoarea ori furi aduqi la bord mai mulgi supravie-

luitori ;i, simflnd ci se mai incilzeste, Dawson incepu si se

gindeasci la restul echipei. Mulli dintre cei cu care lucrase

irni Ia rdnd nu mai fuseseri gisif. Mai tArziu avea sI afle cirnuriseri douizeci ;i patru de oameni. Majoritatea trupurilor

neinsufletite, dar nu toate, fuseseri gisite in cele din urmi.Cit timp fusese internat in spital, Dawson se gAndise mereu

la faptul ci unele familii nu apucaseri si iqi ia rimas-bun.

10 Nicholas Sparks

De la explozie, a\,1lsese probleme cu somnul si asta nu dincauza cosmarurilor, ci din cauzi ci nu reusea si scape de sen-

za,tia agasanti cd era urm5.rit. Se simtea... bdntuit, oricAt deridicol ar fi sunat. Zr si noapte parcl,zlreain ristimpuri cAte omiscare cu coltul ochiului, dar cAnd i;i intorcea capul nu ve-dea pe nimeni sau nimic care ar fi putut explica acea impresie.Se intreba daci nu incepuse si-qi piardi minfle. Doctorui erade pirere ci suferea de tulburare de stres posttraumatic dincauza accidentului qi asta pentru cd probabil creierul iui se aflain proces de vindecare in urma comotiei. Cu toate ci pirea oexplicatie logici, Dawson nu era prea convins, ins5. didu afir-mativ din cap. Doctorul ii prescrise somnifere, insi Dawson nuigi bitu nicio clipi capui si le ia.

Primise concediu plitit de sase luni, timp in care urmausi. inceapl si dernersurile legale. Trei siptimAni mai tdtziu,compania ii propuse o inteleeere, iar ei semni hArtiile. PAniin acel moment, fusese deja contactat de o mulflme de avo-cati, toti dorind si fie primii care intenteazi un proces coiec-tiH insi el nu dorise sd-si bat5, capul cu asta. Accepti ofertacompaniei si depuse cecul la bancd iir ziua in care il primi.Avind suficienli bani in cont incAt si lase impresia cd era bo-gat, se duse din nou la banci si ii transferi aproape pe totiintr-un cont pe care il avea in Insulele Cayman. De acolo,acestia furi transferati mai departe intr-un cont corporativdin Panama pe care si-l deschisese firi prea multi. hArtogS.rie,inainte sI ajungi in contul final. Ca intotdeauna in astfel decazt;ri, era aproape imposibil si le dea cineva de urmi.

Pistrase doar cAt si-i ajungi pentru chirie si pentru altecheituieli. N-avea nevoie de prea multi bani. Nici nu isi doreamuite. Locuia intr-o rulotS. mare, care se afla la capLtul unuidrum neasfaltat, de la marginea orasului New Orleans. Oa-menii care o vedeau, se gAndeau probabil ci singurul lucrubun in leg5.tur5" cu ea era faptul ci scdpase intacti in urmaUrasanului Katrina din 2005. Cu peretii laterali din plastic

('riL MAI DE PRET CADOU 11

r lr-qrat qi decolorat, rulota era amplasati pe niEte bolpri aqe-

zrrli unul peste altul - o fundalie temporari, care, intr-un fel

r:rtr altul, se transformase in timp intr-una permanenti' Avea

rrrr dormitor qi o baie, un spatiu ineust, care forma sufrageria,

si o bucitirie in care abia incipea un frigider micut' Izolatia

('r'rr aproape inexistenti, iar pardoseaia se deformase din ca-

rrza umiditilii, lisAnd impresia ci e pulin in panti' Linoieu-

rrrul din bucitirie era rupt in colluri, covorasul se invechise,

irrr spaliul ingust era mobilat cu articole pe care le cumpirase

rlt'-:rlungul anilor din magazinele de mAna a doua' Pe pereli

nu se afla nicio fotografie. Cu toate ci locuia acoio de cinci-

sl)rezece ani, rulota era mai pulin un cimin si mai mult un

l,rt'unde mAnca, dormea si {Xcea dus'

in ciuda vechimii ei, rulota era mai mereu la fel de curat5

, rr orice alti casi din Garden l)istrict' Dawson era, ;i fusese

ulcreu, cam obsedat de curitenie. De doui ori pe an, repara

lisurile qi astupa giurile pentru a line la distanli rozitoarele si

irrsectele ;i, de fiecare dat[ cAnd se pregltea si plece pe plat-

lirrma petrolierd, freca pardoseala din bucitirie si din baie cu

,1,'zinlectant si arunca din bulet tot ce s-ar fi putut strica sau

rrrucegli. De obicei, muncea treizeci de zile legate, urmate de

trcizeci de zile libere, aqadar, tot ce nu era conservi s-ar fi stri-

r'lt in mai pufin de o siptimAni, in special in timpul verii'

( lind se intorcea, cur;ta din nou toat' rulota ;i o aerisea, in-

, r:rcind si scape de mirosul de aer inchis'

Afari era lini;te Ei, de fapt, doar de asta avea neloie' Locuia

lir o clistanld de cinci sute de metri de drumul principal, iar cel

r rrai apropiat vecin era chiar qi mai departe' Dupi o luni petre-

r'rrti pe platformi, era exact ceea ce avea nevoie' Unul dintre

Irr<:rurile cu care nu se obiqnuise niciodati pe platformi era acel

zgomot neincetat. Un zgomot nefiresc - de la macaralele care

,lt'scircau provizii, la elicoptere, la pompe, labdtaia continud a

rrrctalului pe metal - un vacarm ce nu contenea niciodati. PIat'

lirrmele extrigeau petrol fird oprire, ceea ce insemna ci, chiar

L2 Nicholas Sparks

qi atunci cAnd Dawson incerca si doarmi, zgomotul continua.

CAt timp era acolo, incerca s5-l ignore, dar ori de cAte ori se in-torcea la ruloti, era izbit de acea liniqte aproape impenetrabili

care se asternea atunci cind soarele se afla sus pe cer. Dimineafa

auzea trilurile pisirilor, iar seara, dupi ce apunea soarele, as-

culta cum greierii ;i broaqtele i;i sincronizau uneori ritmui prel

de cAteva minute. De obicei, era linltitoq dar, din cAnd in cAnd,

aceie sunete il duceau cu gAndul acasi qi atunci cAnd se intim-pla asta, se retrdgea iniuntru, incercAnd si scape de acele

amintiri. in schimb, ciuta si se concentreze asupra lucrurilorobiqnuite cu care i;i ocupa timpui atunci cAnd se afla pe uscat.

MAnca. Dormea. Alerga gi ridica greutili sau i;i repara

masina. Obi;nuia si faci plimbiri lungi cu masina, 16ri odestinagie anume. Din cAnd in cAnd mai mergea Ei Ia pescuit.

Citea in {iecare seari si, uneori, ii scria lui Tuck Hostetler.

AtAta tot. Nu avea nici televizor; nici radio si, cu toate ci avea

telefon mobil, in lista de contacte nu avea decAt numere de Ia

serviciu. Cumpira alimente Ei alte produse de uz casnic si se

oprea la iibrS"rie o dati pe luni, dar in afari de asta nu se

aventura niciodati in New Orieans. ln paisp.erece ani, nu fu-

sese niciodati pe Bourbon Street, nici nu se plimbase prinCartierul Francez, nu savurase niciodati o cafea la Cafe DuMonde, nici nu biuse vreun cocktail ia Lalitte's Blacksmith

Shop Bar. in loc si meargi la sa15, {6cea exercitii in spatele

rulotei, sub o prelati uzatd"pe care o intinsese intre aceasta si

copacii din apropiere. Nu mergea la cinematograf, nici in vi-ziti la vreun prieten duminica dupi-masa, cAnd jucau cei de

Ia Saints. Avea patruzeci Ei doi de ani ;i nu mai ieqise la o in-tAlnire de pe vremea c6rnd era adolescent.

Majoritatea oamenilor nu ar fi vrut sau nu ar fi putut sItriiasci astfel, insi ei nu il cunosteau. Nu ;tiau cine fusese sau

ce ficuse, iar el isi dorea ca lucrurile si rimini a;a.

Apoi, intr-o dupi-amiazi caldi, pe la mijlocul lunii iunie,

primi din senin un telefon ;i amintirile din trecut igi ilcuri din

Ir

rrou loc in inima lui. Dawson era in cont:ctlitt <lt' itproape notur

stptimAni. Pentru prima oari in aproape douizt't:i de ani, sr'

ir)torcea in sfirEit acas5. Acest gAnd il nelini;tea, drLl stia ci nu

,rr.,r:a de ales. Tuck ii fusese mai mult decAt un simplu prieten,

lirsese ca un tati pentru el. $i, in acea liniste, in timp ce medita

liL acel an care fusese un moment de cumpini in viaga lui,

l)awson zir-j- din nou acea miqcare. CAnd se intoarse, nu vizu

rrimic qi se intrebi din nou daci nu cumva o luase razna'

,6

Fusese sunat de Morgan Tanner, un avocat din Oriental,

North Carolin a, care il anunlase ci Tirck Hostetler murise'

Sunt unele chestiuni pe care ar fi mai bine si le rezol-

vim in persoanS, ii explici Tanner.

Primul gAnd al lui Dawson dupi ce inchise fu si rezerve

rrn bilet de avion ;i o cameri la o pensiune, apoi si sune la o

lloririe ;i si comande un buchet de flori'

in dimineala urmdtoare, dupl ce incuie usa rulotei,

l)awson se duse in spate, la ;opronul din tabld unde iqi linea

rnasina. Era marli, 1B iunie 2009. iqi lud singurul costum pe

r are il avea si un sac de marinar pe care qi-l pregitise in toiul

rroptii, pentru ci nu reusise si doarmi. Desficu lacitul qi ri-

rtici grilajul, privind cum razeie soarelui pitrundeau prin

ueamurile ma;inii pe care o recondigiona qi o repara inci din

liceu. Era un automobil clasic model fastback din 1969, genul

<le maqini care intorcea capetele pe vremea lui Nixon si chiar

;i in prezent. Arita de parci tocmai atunci fusese scoasi din

Iirbrici. De-a lungul anilor, nenumirali striini se oferiseri

sir o cumpere de la el. Dawson ii refuzase' ;,Este mai mult de-

cit o masini" ,le ziceael, firi alte explicagii' Ti'rck ar fi inleles

( xacl ce voia sa spun5.

Dawson arunci sacul pe scaunul din dreapta si puse costu-

rnul peste el, inainte sI se aseze Ia volan' CAnd intoarse cheia'

rrrotorul prinse viali cu un huruit puternic' Conduse masina