Preşedinţia Moldovei la CEFTA

Începînd cu 1 ianuarie 2008, Republica Moldova a preluat Preşedinţia în cadrul aranjamentului regional CEFTA (Acordul de Liber Schimb în Europa Centrală).

Pe parcursul preşedinţiei CEFTA, Moldova urmează să organizeze o şedinţă ordinară a Comitetului Mixt CEFTA, reuniunea Prim-miniştrilor CEFTA şi 3 subcomitete. Sub-comitetul pe probleme agrare va fi prezidat de RM, iar pe probleme vamale şi standarde de către Serbia şi Muntenegru. În cadrul Preşedinţiei moldoveneşti o atenţie deosebită va fi acordată instituirii Secretariatului CEFTA.

Priorităţile Moldovei în cadrul acestui aranjament regional sunt următoarele:

Domeniul agricol

cooperarea şi schimbul de experienţă în armonizarea legislaţiei în domeniile sanitar, veterinar şi fitosanitar cu acquis-ul comunitar

examinarea condiţiilor incluse în regulamentele tehnice ale părţilor CEFTA privind accesul produselor alimentare pe piaţa CEFTA

schimbul de experienţă în aplicarea procedurilor de control, precum şi a inspecţiei sanitare, veterinare şi fitosanitare a producătorilor industriei alimentare

schimbul de experienţă în ceea ce priveşte metodele, tehnicile şi procedurile utilizate în activităţile de control şi evaluare a producătorilor în concordanţă cu principiile HACCP, aplicarea legislaţiei verticale (directivelor UE şi modalităţile de implementare)

cooperarea dintre experţii din domeniile sanitar şi veterinar în vederea aderării la sistemul rapid de alertă pentru alimente şi nutriţie RASFF

Domeniul vamal

armonizarea legislaţiei cu acquis-ul vamal comunitar cooperarea dintre autorităţile vamale CEFTA în domeniul originii mărfurilor, în

particular controlul originii ajustarea tarifelor vamale în favoarea comerţului regional

Schimburile comerciale ale Republicii Moldova cu tarile membre ale Acordului Central European de Comert Liber (CEFTA), au inregistrat in 2008 o balanta pozitiva de 3,7 mln USD, arata datele Ministerului Economiei si Comertului.

De mentionat ca aceste date au fost facute publice in cadrul unei conferinte de incheiere a presedentiei R.Moldova la CEFTA detinute in 2008.

Astfel, in 2008 exportul produselor moldovenesti in tarile CEFTA au constitut 14,4 mln USD, fiind in crestere fata de 2007 cu 6 mln USD.

In acelasi timp, importurile in perioada vizata au constitut 10,7 mln USD, inregistrand o crestere de 5 mln USD comparativ cu 2007. Cele mai active exporturi ale marfurilor moldovenesti au fost efectuate in 2008 in Serbia, Muntenegru, Macedonia si Albania.

Amintim ca Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA) la care Republica Moldova face parte, a intrat in vigoare in a doua jumatate a anului 2007. Acesta reprezinta un acord ce prevede anularea tuturor taxelor vamale la operatiunile de import si export, a restrictiilor

cantitative si a altor taxe cu efect echivalent in comertul cu produse industriale si majoritatea produselor agroindustriale. Membrii CEFTA sunt Albania, Bosnia si Hertegovina, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Croatia si Serbia.

Acordul Central European al Comerțului Liber, în forma prescurtată: CEFTA (engl. Central European Free Trade Agreement) este un acord comercial de liber schimb a mărfurilor care a luat ființă la 21 decembrie 1992 la Cracovia, membrii fondatori fiind Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. Scopul acestei uniuni a fost adaptarea economiilor statelor membre la o piața comunitară lipsită de taxe vamale și un exercițiu de preaderare la Uniunea Europeană.

Statele membre sunt:

Statele membre anul aderării anul ieșirii(*)Polonia 1992 2004Ungaria 1992 2004

CehoslovaciaCehia

1992 2004Slovacia

Slovenia 1996 2004 România 1997 2007Bulgaria 1999 2007Croația 2002 —Republica Macedonia 2006 —Bosnia și Herțegovina 2007 —Moldova 2007 —Serbia 2007 —Muntenegru 2007 —Albania 2007 —Kosovo 2007 —

(*) ca urmare a aderării la Uniunea Europeană.

Proiectul “DIHK – CEFTA”

Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA) reprezintă cel mai important acord multilateral de liber schimb din Europa Centrală şi de sud-est. CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia (Polonia) şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, având ca membri fondatori următoarele ţări: Cehoslovacia (ulterior: Cehia şi Slovacia), Polonia şi Ungaria.

Celor 4 membri ai Grupului de la Vişegrad li s-au alăturat Slovenia (1 ianuarie 1996), România (1 iulie 1997), Bulgaria (1 ianuarie 1999) şi Croaţia (1 martie 2003).

CEFTA şi-a modificat componenţa de la 1 mai 2004, deoarece 5 dintre ţările parte (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria) au aderat la Uniunea Europeană, rămânând în Acord Bulgaria, Croaţia şi România. Trei ani mai târziu, în 2007, România şi Bulgaria părăsesc spaţiul CEFTA, în urma aderării la UE. De aceea, s-a hotărât ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice, ce au completat matricea acordurilor comerciale bilaterale în cadrul pactului de Stabilitate pentru Europa de sud-est.

La data de 6 aprilie 2006, a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA integrând Albania, Bosnia şi Herţegovina, Misiunea de Administrare Interimară a ONU în Kosovo, Moldova, Serbia şi Muntenegru.

Acordul de aderare a Republicii Moldova la CEFTA a intrat în vigoare la 26 iulie 2007.

CEFTA este considerat o „anticameră" şi o etapă de pregătire a participării la piaţa comunitară internă, UE fiind de la început în favoarea formării şi funcţionării CEFTA. Principalul obiectiv urmărit de CEFTA este crearea unei zone de liber schimb prin liberalizarea graduală a comerţului reciproc cu produse industriale şi agricole şi prin eliminarea barierelor tarifare şi netarifare din calea comerţului în perioada de tranziţie.

Începând cu 1 mai 2010 a fost lansat un nou proiect de parteneriat "DIHK - CEFTA", prin care Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova se angajează să lucreze în parteneriat, având ca scop aplicabilitatea CEFTA prin consolidarea Camerelor Economice din Europa de sud-est, sprijinind, astfel, stabilitatea politică, dezvoltarea economică şi cooperarea interregională din Europa de sud-est.

Obiectivul general al proiectului este ca ÎMM din sud-estul Europei să beneficieze de oportunităţile oferite de către Acordul CEFTA şi totodată de creşterea veniturilor şi a oportunităţilor de angajare în regiune, drept rezultat final.

Scopul proiectului "DIHK - CEFTA" este de a califica Camerele de Comerţ şi Industrie din ţările membre CEFTA, de a avea un rol activ în ceea ce priveşte implementarea Acordului CEFTA şi, în mod special, promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Partenerii proiectului "DIHK - CEFTA":

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova; Camera de Comerţ şi Industrie a României Uniunea Camerelor de Comerţ ale Turciei Uniunea Camerelor de Comerţ şi Industrie ale Albaniei Camera de Comerţ a Bosniei şi Herţegovinei Camera de Comerţ şi Industrie a Bulgariei Camera Economică a Croaţiei Uniunea Camerelor de Comerţ şi Industrie elene Camera Economică a Macedoniei Camera Economică a Muntenegrului Camera de Comerţ şi Industrie a Serbiei

Rezultatele prognozate ale proiectului sunt:

transferul de know-how; consolidarea managementului Camerelor membre CEFTA; implementarea cu succes a CEFTA; prestarea serviciilor calitative ÎMM-lor, pentru explorarea oportunităţilor oferite de

CEFTA.

Primul atelier de lucrul pentru planificarea activităţilor proiectului "DIHK - CEFTA", la care a participat şi Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, în calitate de membru şi partener, s-a desfăşurat în oraşul Zagreb, Croaţia, în perioada 14 - 17 iulie 2010.

În conformitate cu planul de lucru adoptat în cadrul reuniunii, pentru primul an de activitate a proiectului "DIHK - CEFTA", CCI a RM a organizat două seminare de informare, în regiuni (Orhei şi Soroca), cu tema: „Avantajele şi Beneficiile Acordului CEFTA pentru ÎMM din RM", la care au participat peste 50 de agenţi economici din diferite domenii a economiei naţionale.

Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA) 

1. Constituire şi participanţi

CEFTA reprezintă cel mai important acord multilateral de liber schimb din Europa Centrală şi de Sud-est. CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia (Polonia) şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, având ca membri fondatori următoarele ţări: Cehoslovacia – ulterior Cehia şi Slovacia, Polonia şi Ungaria.

Celor 4 membri ai Grupului de la Vişegrad li s-au alăturat ulterior Slovenia (de la 1 ianuarie 1996), România (1 iulie 1997), Bulgaria (1 ianuarie 1999), şi Croaţia (1 martie 2003).

CEFTA şi-a modificat componenţa de la 1 mai 2004, având în vedere că cinci dintre ţările parte (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria) au aderat la UE, rămânând în Acord Bulgaria, Croaţia şi România.

La data de 27 februarie 2006 s-a semnat, la Skopje, Acordul de aderare a Republicii Macedonia la CEFTA, în prezent acesta aflându-se în proces de ratificare.

CEFTA este considerat o ‘‘antecameră’’ şi o etapă de pregătire a participării la piaţa internă comunitară, UE fiind de la început în favoarea formării şi funcţionării CEFTA. Principalul obiectiv urmărit de CEFTA a fost crearea unei zone de liber schimb prin liberalizarea graduală a comerţului reciproc cu produse industriale şi agricole şi prin eliminarea barierelor tarifare şi netarifare din calea comerţului în perioada de tranziţie.

Preşedinţia CEFTA se asigură prin rotaţie. În anul 2006 preşedinţia este asigurată de România.

2. Preocuparea pentru viitorul CEFTA

Principala preocupare a ţărilor membre CEFTA în ultima perioadă a fost viitorul acestui Acord, având în vedere faptul că de la 1 ianuarie 2007, odată cu integrarea în UE, România şi Bulgaria vor trebui să se retragă din CEFTA.

La Reuniunea Primilor Miniştri ai ţărilor membre CEFTA din 29 noiembrie 2005 de la Zagreb, sub preşedinţia Republicii Croaţia, şefii delegaţiilor au acordat o atenţie deosebită

viitorului Acordului, fiind unanimi în a sublinia, ca mesaj politic al Summit-ului, faptul că viitorul CEFTA poate fi asigurat numai prin extinderea sa.

Negocierile din cadrul Summit-ului primilor miniştri s-au concentrat pe redefinirea criteriilor de aderare, astfel încât să se asigure o bază mai largă de aderare la acest Acord.

Rezultatele reuniunii au fost influenţate şi de întâlnirea trilaterală a primilor miniştri din Bulgaria, Croaţia şi România care a avut loc la Barcelona, 28 noiembrie 2005 (cu prilejul Summit-ului Euro-Mediteranean), ocazie cu care s-a transmis un mesaj privind menţinerea CEFTA şi după aderarea României şi Bulgariei la UE, sens în care se va da posibilitatea ţărilor din Balcanii de Vest şi Republicii Moldova de a participa la Acord.

Declaraţia Primilor Miniştri de la Zagreb a inclus un nou set de criterii de aderare la CEFTA, mai flexibile şi mai cuprinzătoare şi a creat premizele pentru realizarea unui acord unic de liber schimb în regiune, pornind de la CEFTA.

În acelaşi timp, în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est exista iniţiativa creării unui acord de comerţ liber în sud-estul Europei, a cărui realizare să aibă loc, în conformitate cu voinţa exprimată în Declaraţia ministerială de la Sofia, adoptată la reuniunea Mesei Regionale a Pactului de Stabilitate (10 iunie 2005), în cursul anului 2006.

Existau astfel două iniţiative în regiune pentru crearea unui acord de liber schimb, care trebuiau armonizate pentru a se obţine rezultatul dorit, şi anume un acord unic.

3. Summit-ul primilor miniştri din Sud-estul Europei, Bucureşti, 6 aprilie 2006

România, în calitate de preşedinte al CEFTA, împreună cu Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-est au organizat la Bucureşti, în data de 6 aprilie, Summit-ul primilor miniştri din Sud-estul Europei, cu tema „Integrarea Europei prin dezvoltarea comerţului liber în regiune”.

Obiectivul Summit-ului a fost lansarea, la nivel politic, a negocierilor pentru crearea unui Acord unic de comerţ liber în regiune, prin extinderea simultană şi amendarea CEFTA. Acest Acord va înlocui reţeaua de 31 de acorduri de liber schimb bilaterale existente în regiune.

La reuniune au participat prim-miniştri din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, România, Republica Moldova, Republica Macedonia, Serbia şi Muntenegru, UNMIK/Kosovo, cancelarul austriac Wolfgang Schussel, preşedintele Consiliului European, comisarul pentru extindere Olli Rehn şi comisarul pentru comerţ Peter Mandelson. Prezenţa la nivel înalt a instituţiilor europene a constituit un semnal important al suportului Uniunii Europene pentru această iniţiativă, precum şi pentru perspectiva europeană a regiunii în general.

Totodată, coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est, Dr. Erhard Busek, a participat la eveniment, alături de ambasadorii la Bucureşti din ţările partenere ale Grupului de Lucru pentru comerţ din cadrul Pactului de Stabilitate.

La finalul reuniunii a fost adoptată o Declaraţie Comună care exprimă voinţa politică existentă, la cel mai înalt nivel, de a se iniţia negocierile privind crearea unui Acord de comerţ liber în Europa de Sud-est prin extinderea şi amendarea CEFTA, astfel încât acest Acord să devină un instrument modern, ambiţios şi cuprinzător, complementar celorlalte instrumente în vigoare sau în curs de negociere între statele din regiune şi UE. Declaraţia include principiile şi orientările în baza cărora vor avea loc negocierile efective precum şi un calendar privind desfăşurarea la nivel

tehnic a acestora. Se are în vedere semnarea Acordului în 2006, în timpul preşedinţiei Române a CEFTA, de toate părţile implicate în acest proces.

România, ca deţinătoare a Preşedinţiei CEFTA în 2006, şi-a asumat un rol important în susţinerea activă a procesului, prin promovarea transformării CEFTA într-un format care să reflecte schimbările din ultimul deceniu în Sud-estul Europei. Sprijinul României a constat inclusiv în formularea propunerilor care să concretizeze cât mai rapid şi eficient lărgirea CEFTA.

Prin organizarea acestui eveniment, România şi-a asumat rolul de promotor al acestui proces regional, având convingerea că CEFTA extins şi modernizat va reprezenta un instrument necesar şi util pentru susţinerea participanţilor la Acord pe drumul către integrarea europeană, alături de o contribuţie semnificativă la stabilitatea, securitatea şi prosperitatea întregii regiuni.

Blocuri regionale din Europa si America1.CEFTA-Central European Free Trade Agreement(Acordul Central European al Comerţului Liber)CEFTA reprezintă cel mai important acord multilateral de liber schimb din Europa Centrală şi de Sud-est. CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia (Polonia) şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, având ca membri fondatori următoarele ţări: Cehia şi Slovacia, Polonia şi Ungaria. Celor 4 membri li s-au alăturat ulterior Slovenia (de la 1 ianuarie 1996), România (1 iulie 1997), Bulgaria (1 ianuarie 1999), şi Croaţia (1 martie 2003). CEFTA şi-a modificat componenţa de la 1 mai 2004, având în vedere că cinci dintre ţările parte (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria) au aderat la UE, rămânând în Acord Bulgaria, Croaţia şi România. La data de 27 februarie 2006 s-a semnat, la Skopje, Acordul de aderare a Republicii Macedonia la CEFTA, în prezent acesta aflându-se în proces de ratificare. CEFTA este considerat o ‘‘antecameră’’ şi o etapă de pregătire a participării la piaţa internă comunitară, UE fiind de la început în favoarea formării şi funcţionării CEFTA. Principalul obiectiv urmărit de CEFTA a fost crearea unei zone de liber schimb prin liberalizarea graduală a comerţului reciproc cu produse industriale şi agricole şi prin eliminarea barierelor tarifare şi netarifare din calea comerţului în perioada de tranziţie. Preşedinţia CEFTA se asigură prin rotaţie. În anul 2006 preşedinţia a fost asigurată de România. 1.1Preocuparea pentru viitorul CEFTA Principala preocupare a ţărilor membre CEFTA în ultima perioadă a fost viitorul acestui Acord, având în vedere faptul că de la 1 ianuarie 2007, odată cu integrarea în UE, România şi Bulgaria au trebuit să se retragă din CEFTA. La Reuniunea Primilor Miniştri ai ţărilor membre CEFTA din 29 noiembrie 2005 de la Zagreb, sub preşedinţia Republicii Croaţia, şefii delegaţiilor au acordat o atenţie deosebită viitorului Acordului, fiind unanimi în a sublinia, ca mesaj politic al Summit-ului, faptul că viitorul CEFTA poate fi asigurat numai prin extinderea sa. Negocierile din cadrul Summit-ului primilor miniştri s-au concentrat pe redefinirea criteriilor de aderare, astfel încât să se asigure o bază mai largă de aderare la acest Acord. Rezultatele reuniunii au fost influenţate şi de întâlnirea trilaterală a primilor miniştri din Bulgaria, Croaţia şi România care a avut loc la Barcelona, 28 noiembrie 2005 (cu prilejul Summit-ului Euro-Mediteranean), ocazie cu care s-a transmis un mesaj privind menţinerea CEFTA şi după aderarea României şi Bulgariei la UE.Declaraţia Primilor Miniştri de la Zagreb a inclus un nou set de criterii de aderare la CEFTA, mai flexibile şi mai cuprinzătoare şi a creat premizele pentru realizarea unui acord unic de liber

schimb în regiune, pornind de la CEFTA. În acelaşi timp, în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est exista iniţiativa creării unui acord de comerţ liber în sud-estul Europei, a cărui realizare să aibă loc, în conformitate cu voinţa exprimată în Declaraţia ministerială de la Sofia, adoptată la reuniunea Mesei Regionale a Pactului de Stabilitate (10 iunie 2005), în cursul anului 2006. Existau astfel două iniţiative în regiune pentru crearea unui acord de liber schimb, care trebuiau armonizate pentru a se obţine rezultatul dorit, şi anume un acord unic. 1.2. Summit-ul primilor miniştri din Sud-estul Europei, Bucureşti, 6 aprilie 2006 România, în calitate de preşedinte al CEFTA in 2006, împreună cu Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-est au organizat la Bucureşti, în data de 6 aprilie 2006, Summit-ul primilor miniştri din Sud-estul Europei, cu tema „Integrarea Europei prin dezvoltarea comerţului liber în regiune”. Obiectivul Summit-ului a fost lansarea, la nivel politic, a negocierilor pentru crearea unui Acord unic de comerţ liber în regiune, prin extinderea simultană şi amendarea CEFTA. Acest Acord va înlocui reţeaua de 31 de acorduri de liber schimb bilaterale existente în regiune.

Acordul Centro-European de Liber Schimb (CEFTA)In primele luni ale anului 1991, înainte de dizolvarea CAER, tarile Europei Centrale si de Est reflectau la noi alternative de cooperare economica regionala. Proiectul crearii unei noi structuri de cooperare în regiune care sa substituie CAER-ul nu a avut succesul scontat datorita noilor orientari în diagrama fluxurilor comerciale, reticentelor fata de experienta anterioara si cautarii individuale de noi cai.Motivele economice, nematurizate înca, nu au putut juca rolul antrenant cerut de ideea dezvol- tarii unei structuri institutionale pentru o autentica integrare subregionala, întrucât stucturile economice nu erau semnificativ complementare, ci mai degraba concurentiale, ceea ce nu va crea premisele dezvoltarii multiforme si multisectoriale a cooperarii reciproce. Industria, rezultanta a specializarii intra-CAER, era dominata de cea grea, iar comertul se desfasura prioritar pe baza compensatiilor globale interguvernamentale.CEFTA reprezinta cel mai important acord multilateral de liber schimb din Europa Centrala si de Sud-est. CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia (Polonia) si a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, având ca membri fondatori urmatoarele tari: Cehoslovacia – ulterior Cehia si Slovacia, Polonia si Ungaria. Celor 4 membri ai Grupului de la Visegrad li s-au alaturat ulterior Slovenia (de la 1 ianuarie 1996), România (1 iulie 1997), Bulgaria (1 ianuarie 1999), si Croatia (1 martie 2003). CEFTA si-a modificat componenta de la 1 mai 2004, având în vedere ca cinci dintre tarile parte (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria) au aderat la UE, ramânând în Acord Bulgaria, Croatia si România. La data de 27 februarie 2006 s-a semnat, la Skopje, Acordul de aderare a Republicii Macedonia la CEFTA, în prezent acesta aflându-se în proces de ratificare. CEFTA este considerat o ‘‘antecamera’’ si o etapa de pregatire a participarii la piata interna comunitara, UE fiind de la început în favoarea formarii si functionarii CEFTA. Principalul obiectiv urmarit de CEFTA a fost crearea unei zone de liber schimb prin liberalizarea graduala a comertului reciproc cu produse industriale si agricole si prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare din calea comertului în perioada de tranzitie. Presedintia CEFTA se asigura prin rotatie. În anul 2006 presedintia este asigurata de România. Principalele rezultate asteptate de la lansarea CEFTA se concentreaza în directia cresterii schimburilor comerciale reciproce, prevenirii efectelor de deturnare de comert si minimizarii efectelor negative ale atomizarii pietei tarilor din regiune. Participarea unei tari la CEFTA sediferentiaza întrucâtva de participarea la alte grupari regionale ca urmare a stadiului de la care pornesc partenerii si a obiectivelor urmarite. Se spera ca participarea la CEFTA va permite atenuarea asimetriilor de dezvoltare si, prin coordonarea politicilor economice se poate obtine un

mai mare grad de stabilitate politica în zona. Ceea ce le uneste pe aceste tari este dorinta comuna de a adera cât mai repede la Uniunea Europeana si speranta ca prin valentele CEFTA se grabeste îndeplinirea cerintelor acestui demers. Capacitatea de a face fata cerintelor unui exercitiu integrationist poate transmite la Bruxelles un mesaj favorabil cu privire la capacitatea candidatilor de a face fata exigentelor integrarii în UE. Exista, însa, si temerea ca participarea la CEFTA va fi privita ca un semnal al dorintei de a repune pe alte coordonate bazele unui nou CAER. De asemenea, la nivelul CEFTA se va alimenta o concurenta, uneori neloiala, între tarile partici- pante pentru a dovedi care este cea mai pregatita pentru aderarea la structurile Uniunii Europene.Tot mai multi analisti considera CEFTA un aranjament temporar, o etapa pregatitoare în cursa spre integrarea în UE. Tarile care îsi vad a fi substantiale sansele de a fi acceptate mai devreme în Uniune nu vor fi motivate sa investeasca sperante si eforturi economice în CEFTA. Ca un prim pas spre calea maturizarii acestui tip de integrare regionala, se poate releva înfiintarea în februarie 1990 a Grupului de la Visegrad de catre Polonia, Ungaria si Cehoslovacia, dupa abandonarea Organizatiei Tratatului de Ia Varsovia.Principalele prevederi ale Acordului de creare a CEFTA:Cadrul juridic care fundamenteaza viabilitatea gruparii se compune din trei parti:- Acordul de baza care stabileste obiectivele, metodele si instrumentele unei zone de liber schimb;- Protocoalele aditionale care definesc dezideratele si stadiile liberalizarii comerciale tarifare si netarifare;- Anexele.CEFTA este mai degraba o zona de liber schimb imperfecta, vizând prioritar produsele industriale. Facilitatile comerciale sunt plasate pe trei paliere: produse la care taxele vamale vor fi înlaturate la momentul intrarii în vigoare a acordului, produse la care taxele vamale vor fi înlaturate treptat în decurs de trei ani si produse sensibile la concurenta la care calendarul liberalizarii va fi mai lent.Având la baza Declaratia de la Visegrad din 15 februarie 1991 si Declaratia de la Cracovia din 6 octombrie 1991, partile semnatare au convenit sa instituie o zona de liber schimb în conformitate cu prevederile art. XXIV al GATT pâna la 1 ianuarie 2001. Liberalizarea schimburilor comerciale intraregionale va fi realizata în mai multe etape, în decurs de maximum 8 ani, în conformitate cu Protocoalele aditionale la Acord.Pe lânga obiectivul de baza privind reducerea barierelor în calea comertului astfel încât sa se dezvolte relatii de piata armonioase, cu îmbunatatirea conditiilor de viata si munca si a productivitatii muncii, precum si conditii loiale de concurenta, partile semnatare au definit ca domenii comune de actiune:- Politicile de securitate si relatiile cu institutiile europene;- Transport, infrastructura si telecomunicatii;- Proiecte sub si micro regionale;- Cooperarea în cadrul întreprinderilor mici si mijlocii;- Cooperarea în sectoarele private din turism si desfacere;- Cultura, educatie, schimburi de experienta;- înfiintarea de fundatii culturale, stiintifice.Dupa cum se poate observa, CEFTA a lasat pentru negocieri viitoare doua domenii importante: sistemele de plati (convertibilitatea externa) si coordonarea regionala a politicilor economice. O anumita coordonare va fi necesara pentru armonizarea restructurarii si a structurilor financiare.In Capitolul I al Acordului se abordeaza regimul produselor industriale care fac obiectul schimburilor reciproce. Ele sunt identificate conform Sistemului Armonizat de Codificare si Descriere Vamala, cap. 25 - 97, cu exceptia unor produse din Anexa 1, si anume produse cu diferite grade de sensibilitate. Reducerea tarifara se va aplica pe principiul "erga omnes" si nu vor fi introduse alte taxe vamale de import si export decât cele existente la încheierea Acordului (conform principiului clauzei natiunii cele mai favorizate) la data de 29 februarie 1992 pentru

import, iar în ceea ce priveste taxele vamale de export, acestea vor fi eliminate între parti pâna la 1 ianuarie 1997. Restrictiile cantitative la import si export vor fi si ele eliminate la intrarea în vigoare a Acordului, exceptie facând cele mentionate în anexele III si IV, punctele a, b si c.

Acordul de Liber Schimb Central European (CEFTA)

Constituire

Acordul Central European al Comerţului Liber, CEFTA (engl. Central European Free Trade Agreement) este un acord comercial de liber schimb a mărfurilor care a luat fiinţă la 21 decembrie 1992 la Cracovia şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, având ca membri fondatori Cehoslovacia, ulterior Cehia şi Slovacia, Polonia şi Ungaria. Scopul acestei uniuni a fost adaptarea economiilor statelor membre la o piaţă comunitară lipsită de taxe vamale şi un exerciţiu de preaderare la Uniunea Europeană. Statele membre sunt evidenţiate în tabelul 4.

Celor 4 membri ai Grupului de la Vişegrad li s-au alăturat ulterior Slovenia (de la 1 ianuarie 1996), România (1 iulie 1997), Bulgaria (1 ianuarie 1999), şi Croaţia (1 martie 2003). CEFTA şi-a modificat componenţa de la 1 mai 2004, având în vedere că cinci dintre ţările membre (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria) au aderat la UE, rămânând în Acord Bulgaria, Croaţia şi România. La data de 27 februarie 2006 s-a semnat, la Skopje, Acordul de aderare a Republicii Macedonia la CEFTA, în prezent acesta aflându-se în proces de ratificare. Principala preocupare a ţărilor membre CEFTA în ultima perioadă a fost viitorul acestui Acord, având în vedere faptul că de la 1 ianuarie 2007, odată cu integrarea în UE, România şi Bulgaria s-au retras din CEFTA. Deşi a părăsit acest Acord la 1 ianuarie 2007 pentru a se alătura Uniunii Europene, România a arătat Uniunii Europene că are un rol de jucat în asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiune.

Noul Acord va înlocui reţeaua actuală de 32 de acorduri bilaterale şi de comerţ liber dintre ţările din Europa de Sud-Est şi va contribui la crearea unei zone de comerţ liber in regiune. Acordul privind amendarea CEFTA va fi unul modern, în concordanţă cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Acordul a contribuit la îmbunătăţirea regimului comerţului şi la pregătirea membrilor săi pentru eventuala aderare la Uniunea Europeană.

Obiective generale

Părţile vor înfiinţa o zonă de comerţ liber în concordanţă cu prevederile Acordului CEFTA şi în conformitate cu regulile şi procedurile relevante ale OMC. Zona de comerţ liber va fi înfiinţată într-o perioadă de tranziţie ce se va încheia cel mai târziu la 31 decembrie 2010;

Consolidarea într-un singur acord a nivelului existent de liberalizare a comerţului realizat prin sistemul acordurilor bilaterale de comerţ liber deja încheiate între Părţi;

Îmbunătăţirea, în continuare, a condiţiilor pentru promovarea investiţiilor, inclusiv a investiţiilor străine directe;

Creşterea comerţului cu mărfuri şi servicii şi impulsionarea investiţiilor prin reguli corecte, clare, stabile şi predictibile;

Eliminarea barierelor şi a distorsiunilor din calea comerţului şi facilitarea circulaţiei mărfurilor în tranzit şi a circulaţiei transfrontaliere a mărfurilor şi serviciilor între teritoriile Părţilor;

Oferirea de condiţii corecte de competiţie pentru comerţ exterior şi investiţii şi deschiderea treptată a pieţelor pentru achiziţii publice ale Părţilor;

Oferirea de protecţie corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală în conformitate cu standardele internaţionale;

Asigurarea de proceduri eficiente pentru implementarea şi aplicarea Acordului;

Contribuţia prin acestea la dezvoltarea armonioasă şi creşterea comerţului mondial.

Tabelul 4Statele membre CEFTA, cu anul intrării şi ieşirii din organizaţie

(*) ca urmare a aderării la Uniunea Europeană.http://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_Central_European_al_Comer%C5%A3ului_Liber

Structura instituţională

CEFTA, deşi este considerată şi funcţionează ca o organizaţie economică regională, nu are o structură instituţională “clasică”, în sensul că nu este prevăzută cu un secretariat cu caracter permanent. Reuniunile de experţi CEFTA, care se desfăşoară periodic la intervale de aproximativ 2-3 luni la nivel de director din ministerele responsabile cu relaţiile comerciale internaţionale, au

Statele membre anul aderării anul ieşirii(*)

Polonia 1992 2004

Ungaria 1992 2004

CehoslovaciaRepublica Cehă

1992 2004Slovacia

Slovenia 1996 2004

 România 1997 2007

Bulgaria 1999 2007

Croaţia 2002 —

Republica Macedonia 2006 —

Bosnia şi Herţegovina 2007 —

Moldova 2007 —

Serbia 2007 —

Muntenegru 2007 —

Albania 2007 —

Kosovo 2007 —

un rol esenţial în funcţionarea CEFTA. Experţii CEFTA asistă Comitetul Mixt la îndeplinirea atribuţiilor sale, prin rezolvarea obiectivelor stabilite de reuniunile acestuia şi de summit-ul primilor miniştri ai ţărilor membre. Totodată, reuniunile de experţi sunt menite să abordeze orice probleme legate de funcţionarea CEFTA şi să pregătească decizii sau recomandări pentru Comitetul Mixt. Preşedinţia Comitetului Mixt al CEFTA este asigurată, după principiul rotaţiei, de către fiecare ţară membră.

Politica economică

Principalele rezultate aşteptate de la lansarea CEFTA s-au concentrat în direcţia creşterii schimburilor comerciale reciproce, prevenirii efectelor de deturnare de comerţ şi minimizării efectelor negative ale atomizării pieţei ţărilor din regiune. Participarea unei ţări la CEFTA se diferenţiază întrucâtva de participarea la alte grupări regionale ca urmare a stadiului de la care pornesc partenerii şi a obiectivelor urmărite. Se speră că participarea la CEFTA va permite atenuarea asimetriilor de dezvoltare şi, prin coordonarea politicilor economice, se poate obţine un mai mare grad de stabilitate politică în zonă. Ceea ce le uneşte pe aceste ţări este dorinţa comună de a adera cât mai repede la Uniunea Europeană şi speranţa ca prin valenţele CEFTA se grăbeşte îndeplinirea cerinţelor acestui demers. Capacitatea de a face faţă cerinţelor unui exerciţiu integraţionist poate transmite la Bruxelles un mesaj favorabil cu privire la capacitatea candidaţilor de a face faţă exigenţelor integrării în UE. La nivelul CEFTA se va alimenta o concurenţă, uneori neloială, între ţările participante pentru a dovedi care este cea mai pregătită pentru aderarea la structurile Uniunii Europene.

În perioada 2001-2004, comerţul din regiune a crescut cu 33%, fiind de 2,7 miliarde de euro la începutul perioadei, iar la sfârşit atingând 3,5 miliarde de euro, potrivit datelor Comisiei Europene. În acelaşi timp, comerţul cu ţările neafiliate a crescut cu 21%, de la 30,2 miliarde de euro în 2001 la 36,4 miliarde de euro în 2004.

Redefinirile politice şi economice din Europa Răsăriteană se caracterizează prin cel puţin două

categorii de efecte distorsionante în ceea ce priveşte comerţul ţărilor din regiune. Fluxurile

comerciale ale ţărilor din această regiune au înregistrat o diminuare semnificativă. O parte din

schimburile derulate mulţi ani pe coordonatele unui tip asimetric de specializare internatională,

au fost reorientate spre Europa de Vest, mai ales că majoritatea acestor ţări doresc aderarea la

Uniunea Europeană, sperând că această nouă poziţie va contribui la prosperitatea lor economică.

Este evident că avem nevoie de reguli globale mai puternice, pieţe mai largi si mai

deschise, în scopul de a se asigura obiectivele de dezvoltare ale tuturor ţărilor. Scopul este cu

siguranţă de a păstra regionalismul ca o completare a multilateralismului, şi pentru a păstra

echilibrul corect între cele două. Regionalismul, ca un instrument pentru liberalizare, a fost

adesea o sursă de idei noi pentru iniţiative multilaterale, oferind în acelaşi timp soluţii de bază la

problemele complexe, care sunt uneori mai greu rezolvate.

Contribuţia acordurilor regionale la liberalizarea comerţului mondial este una pozitivă, de

sprijin, de asemenea, o mai bună integrare în sistemul comercial global a unui număr mare de

ţări.

Acordul Central European de Liber schimb (CEFTA)

În decembrie 1992, la Cracovia, a fost semnat

Acordul de creare a liberului schimb de catre Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria. Principalele

rezultate aşteptate de către semnatari s-au concentrat în direcţia sporirii schimburilor negative ale

atomizării ţărilor din regiune. Participarea la CEFTA se diferenţiază într-o anumită măsură, de

participarea la alte grupări regionale ca urmare a stadiului de dezvoltare de la care au pornit

partenerii şi obictivele urmărite. S-a sperat ca participarea la această zonă de liber schimb, va

permite atenuarea asimetriilor de dezvoltare şi, prin coordonarea politicilor macroeconomice se

poate obţine un mai mare grad de stabilitate în regiune.

Ceea ce le-a unit încă de la început pe aceste ţări a fost dorinţa comună de a adera cât mai

rapid la U.E., şi speranţa că prin valenţele CEFTA se grăbeşte îndeplinirea cerinţelor acestui

demers.

Iniţiatorii acordului au fost Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, care odată cu integrarea în

UE, în anul 2004 (1 mai) s-au retras din acest cadru. Slovenia a aderat la CEFTA în 1996 şi s-a

retras odată cu celelalte patru ţări, în 2004. Romania a aderat la Acordul Central European de

Comerţ Liber în 1997, urmată în 1999 de Bulgaria şi Croaţia în 2003. Macedonia este membră

CEFTA, semnând Acordul de aderare la data de 27 februarie 2006.

Creată cu scopul de a pregăti ţările candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, în

mod deosebit prin formarea unei de zone de comerţ liber între ţările asociate la UE, membre ale

OMC, CEFTA şi-a definit 3 obiective:

1. promovarea, prin expansiunea comerţului, a dezvoltării armonioase a relaţiilor economice

dintre statele membre;

2. asigurarea condiţiilor de concurenţă loială între părti;

3. contribuţia la dezvoltarea echilibrata si expansiune comerţului mondial, prin înlăturarea

barierelor în calea comerţului, asigurarea unui comerţ echitabil între părţi,

CEFTA

este

considerat o ‘‘antecameră’’ şi o etapă de pregătire a participării la piaţa internă comunitară, UE

fiind de la început în favoarea formării şi funcţionării CEFTA.

CEFTA nu are un secretariat comun sau sediu central. Deciziile comune sunt adoptate în

cadrul Comitetului mixt prin consens, ai căror membri sunt miniştrii ţărilor CEFTA responsabil

cu relatiile economice externe. Acesta se întruneşte în sesiune ordinară anuală şi în sesiuni

extraordinare (dacă este cazul).

Comitetul mixt al CEFTA este organismul comun cu competenţa de a face recomandări şi

de a adopta decizii. El a fost stabilit cu scopul de a supraveghea şi de a administra punerea în

aplicare corespunzătoare a acordului, să facă schimb de informaţii şi de a păstra în conformitate

cu posibilitatea de revizuire pentru eliminarea în continuare a barierelor din calea comerţului

între părţi. Atunci când este necesar, pot fi stabilite grupuri si sub-comitete, în vederea

examinării unor chestiuni de interes pentru buna funcţionare a CEFTA.

Reuniunile experţilor, care au loc în mod regulat la nivelul de administraţie în cadrul

ministerelor responsabile cu relatiile economice externe, au un rol foarte important în

funcţionarea CEFTA, care acţionează pentru realizarea obiectivelor şi a obligaţiilor stabilite de

Comitetul mixt.

Prim-miniştrii din ţările CEFTA participă la Summit-ul anual, iar obiectivul lor este de a

evalua rezultatele activităţilor CEFTA şi pentru a transmite mesaje politice cu privire la

orientarea viitoare a CEFTA. Preşedinţia CEFTA se asigură prin rotaţie, astfel ca in anul 2006

preşedinţia a fost asigurata asigurată de România, la 1 ianuarie 2008, Republica Moldova a

preluat Preşedinţia în cadrul aranjamentului regional CEFTA (Acordul de Liber Schimb în

Europa Centrală).

Cadrul juridic care stă la baza constituirii acestei grupări integraţioniste se compune din trei

părţi;

acordul de bază care stabileşte obiectivele, metodele şi instrumentele unei zone de liber

schimb;

protocoalele adiţionale care definesc dezideratele şi stadiile liberalizării comerciale

tarifare şi netarifare;

anexele;

Fiecare ţară pentru a iniţia negocierile de aderare la CEFTA, trebuie să îndeplinească două

condiţii prealabile principale şi anume:

ţara sa fie membră a OMC, Organizaţiei Mondiale a Comerţului,

să aibă un acord de asociere a U.E.

acorduri de liber schimb cu statele membre CEFTA.

CEFTA este o zonă perfectă de

liber schimb vizând cu

precădere produsele industriale care fac obiectul schimburilor participante.

Facilităţile comerciale au fost plasate pe trei niveluri: produse la care taxele vamale vor fi

înlaturate treptat în decursul unei perioade de 3 ani şi produse sensibile la concurenţa la care

calendarul liberalizării va fi mai lent.

Acordul prevedea facilităţi vamale reciproce între statele semnatare, înlocuind astfel

fostul CAER, organizaţie din care făceau parte ţările din blocul comunist. Încă de la înfiinţare,

Acordul prevedea un calendar de reducere progresivă reciprocă a taxelor vamale la importurile

de produse. Aşa s-a ajuns ca în 2002 taxele vamale să fie eliminate la toate produsele, cu

excepţia celor agroalimentare, la care taxele erau de 20 la sută. Deşi ţările din CEFTA erau

obligate să-şi acorde reciproc taxe vamale preferenţiale, atunci cand era necesar, unele state

majorau mult aceste taxe pentru salvgardarea producţiei autohtone, în speţă a celei agricole.

Având la bază Declaraţia de la Visegrad din 15 februarie 1991 şi Declaraţia din 6

octombrie 1991, părţile semnatare au convenit să creeze o zonă de liber schimb în conformitate

cu prevederile Art. XXIV al GATT până la 1 ianuarie 2001, liberalizarea schimburilor comeciale

intraregionale urma a fi realizată în mai multe etape, în decursul unei perioade de maximum 8

ani, în conformitate cu Protocoalele adiţionale la Acord.

Pe lângă obiectivul de bază privind reducerea şi eliminarea obstacolelor din calea

schimburilor comerciale reciproce, astfel încât să dezvolte relaţii de piaţă armonioase, coroborate

cu îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi cu creşterea productivităţii muncii, asigurarea unor

condiţii loiale privind concurenţa, părţile semnatare au definit ca domenii comune de acţiune:

politicile de securitate şi relaţiile cu instituţiile europene;

transporturile, infrastructura şi telecomunicaţiile;

proiectele sub şi micro regionale;

cooperarea între întreprinderile mici şi mijlocii;

cooperarea în sectorul turismului şi comercializării;

cultura, educaţia şi schimburile de experienţă;

înfiinţarea de fundaţii culturale şi stiinţifice;

După cum se poate observa, semnatarii au lăsat pentru a fi negociate ulterior două domenii

sensibile: sistemele de plăţi (convertibilitatea externă) şi coordonarea regională a politicilor

macroeconomice.

Acordul cuprinde prevederi privind achiziţiile guvernamentale, protecţia drepturilor de

proprietate intelectuală, măsurile antidumping şi reexporturile, toate articolele sale fiind

formulate cu respectarea regulilor O.M.C. şi normelor de conduită ale Organizatiei Mondiale a

Proprietăţii Intelectuale. Acordul nu exclude posibilitatea oricărei părti de a participa la alte

forme de integrare regională şi reglementează retragerea din grupare după o notificare prealabilă

de 6 luni.

La 25 noiembrie 1994 a avut loc la Poznan întâlnirea de prim-ministri ai ţărilor membre la

care a fost adoptată o Declaraţie Comună în care s-a prevăzut:

accelerarea procesului de reducere a barierelor comerciale din calea schimburilor de

produse industriale şi agricole, acceptându-se doar câteva excepţii;

lărgirea CEFTA prin aderarea de noi membrii care aveau semnate Acorduri de

Asociere cu U.E. şi erau părţi contractuale la GATT;

lărgirea cooperării economice în domeniul industrial în baza Acordurilor Europene;

consultarea reciprocă în ceea ce priveşte toate deciziile care pot afecta aderarea

fiecărei ţări la Uniunea Europeană;

Se poate aprecia că CEFTA şi-a atins o mare parte din obictivele pe care şi le-a propus.

Asfel, au fost estompate o serie de efecte de deturnare asimetrică a schimburilor comerciale spre

ţările membre ale U.E.

În ultimii ani, comerţul intraregional a sporit continuu, diferenţiat pe ţări şi pe direcţii ale

fluxurilor comerciale. O parte din comerţul intragrupare poate fi considerat deja înscris pe

coordonatele eficienţei, negenerînd efecte excesive de redistribuire a veniturilor şi diminuându-

se volatilitatea specifică comerţului internaţional. Putem aprecia că CEFTA începe să devină un

important factor de stabilitate, sprijinind procesele de tranziţie din regiune, şi conturând

fundamente reale pentru câştiguri viitoare rezultate în urma participării la această zonă de liber

schimb. Se preconizează o creştere a schimburilor comerciale reciproce cu 125%, în condiţiile

armonizării politicilor şi încurajării firmelor din ţările participante.