CEF-L9-kesz

Laborator CEF – L9 Lucrarea 9 OSCILATOARE DE JOASĂ FRECVENŢĂ 1. Prezentare teoretică Schema bloc a unui oscilator – (varianta uzuală), e prezentată în figura 1. Pentru a controla funcţionarea prin reglaj independente de nivel şi de frecvenţă, de obicei, una din reţelele de reacţie e dependentă de frecvenţă şi independentă de nivel în timp ce cealaltă e independentă de frecvenţă şi dependentă de nivel. Studiul reţelelor de reacţie dependente de frecvenţă Reţeaua Wien (vezi figura 2) Mai utilizată este reţeaua Wien de tensune (figura 2a), pentru ca A.O. de tensiune sunt mai de folosite (în lucrarea noastră se utilizează cea mai populară variantă, cu A741). Reţeaua Wien de curent (figura 2b) poate fi utilizată cu A.O. de curent de exemplu BM3900. Reţeaua Wien de tensiune (figura 2a, figurile 3- 5). F(jw) e real pentru numitor imaginar. Modulul şi faza lui F la frecvenţele fizice sunt prezentate în figura 3. polinomul de la numitor e imaginar în s=jω pentru , deci pentru . Frecvenţa de oscilaţie va fi Pentru simetrizarea curbelor de modul şi fază din figura 3 s-a folosit abscisa relativă . Pentru calculul aproximativ 1

Upload
mikomark
Category

Documents
view
220
download
3

Embed Size (px):

description

Transcript of CEF-L9-kesz

Laborator CEF L9Lucrarea 9OSCILATOARE DE JOAS FRECVEN 1. Prezentare teoreticSchema bloc a unui oscilator (varianta uzual), e prezentat n fiura !" #entru a controla func$ionarea prin rela% in&epen&ente &e nivel 'i &e frecven$, &e obicei, una &in re$elele &e reac$ie e &epen&ent &e frecven$ 'i in&epen&ent &e nivel n timp ce cealalt e in&epen&ent &e frecven$ 'i &epen&ent &e nivel"Stu!iu" re#e"e"or !e reac#ie !e$en!ente !e %rec&en#Re#eaua 'ien (vezi fiura ())ai utilizat este re$eaua *ien &e tensune (fiura (a), pentru ca +"," &e tensiune sunt mai &e folosite (n lucrarea noastr se utilizeaz cea mai popular variant, cu +-.!)" /e$eaua *ien &e curent (fiura (b) poate fi utilizat cu +"," &e curent &e e0emplu 1)2933" /e$eaua *ien &e tensiune (fiura (a, fiurile 245)"( ) sC sC G sC G sRCsCsC G sCRsC Gs F+ + + +=++ ++=! !!) (F(%6) e real pentru numitor imainar")o&ulul 'i faza lui F la frecven$ele fizice sunt prezentate n fiura 2" polinomul &e la numitor e imainar n s7%8 pentru3( (= G C R s , &eci pentru 3 jRCjs = =" Frecven$a &e oscila$ie va fiRCf (!3 =#entru simetrizarea curbelor &e mo&ul 'i faz &in fiura 2 s4a folosit abscisa relativ33 = x" #entru calculul apro0imativ al re$elei *ien se poate utiliza si nomorama &in fiura . (pe care sunt &e%a prezentate &ou e0emple)"Reeaua dublu T e prezentat 9n fiura + 'i n fiura !3" Se observ ca &efaza%ul la frecven$a central este !:33, ceea ce impune conectarea re$elei &epen&ente ; in&epen&ente &e frecven$ la intrarea inversoare ; neinversoare a +"," similar cu re$eauaa *ien, /e$eaua &ublu< poate fi conectat si n oscilatoare cu amplificatoare &e curent" Reeaua defazoare e prezentat in fiura !!" =in motive &e cost se lucreaz practic cu &efazoare /C, cu celule /C tip F sau F