n primavara lui 1989, Nicolae Ceausescu a anuntat ca Romnia si-a ncheiat plata datoriei si nu mai este nimanui datoare. Mai mult, Ceausescu a facut sa se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului romn sa mai apeleze la credite straine, sa se ndatoreze, asadar. Totul avnd drept scop sa fereasca tara, n viitor, de riscurile pe care cu attea sacrificii le-a nfruntat n anii 80, anii att de cumpliti pentru noi toti, cnd Ceausescu, somat de creditori, a angajat societatea romneasca n cursa contra-cronometru de plata a datoriilor. Mi-aduc bine aminte de tonul cu care Europa libera a comentat, la nceput, aceasta situatie: ni se prevedea un faliment total, falimentul unor neputinciosi, al unor prapaditi care au contractat, cu inconstienta, datorii peste puterile lor de a le returna! Iar faptul ca paralel cu plata datoriilor se continuau giganticele investitii canale de navigatie, centrala atomica, metrou, noul centru civic, hidrocentrale, etc. parea dovada certa a nebuniei megalomane a lui Ceausescu si a lasitatii noastre ca l suportam!Prin anii 87 88, tonul Europei Libere a devenit altul: i se reprosa acum lui Ceausescu nu incapacitatea economiei romnesti de a-si plati cheltuielile, ci i se reprosa nsusi faptul ca ne platim datoriile, caci aceasta ar fi fost o mare prostie, zicea alde d-l Orascu, doar toate celelalte tari traiesc bine mersi fara sa-si achite creditele primite, ci numai dobnzile.Am constatat astfel, cu mare uimire, ca, n loc sa fie apreciata ca un act de corectitudine, plata datoriilor nfuria anumite persoane sau institutii, strnea comentariile cele mai nveninate.Ca persoana care am fost crescut n teama de a nu ramne cuiva dator, n-am prea nteles, la nceput, aceasta ciudata atitudine. Mai apoi, cugetnd oaresict, am nteles un adevar simplu despre cei care traiesc din a-i mprumuta pe altii, despre cei care traiesc din cstigul astfel realizat, adica camatarii: bancherii te mprumuta nu ca sa le restitui ct mai repede banii, ci ca sa le rami la nesfrsit dator, platindu-le cu regularitate numai dobnzile. Drept care ma ntreb cu maxima ingenuitate: ce s-ar ntmpla cu finanta mondiala daca toate tarile ar proceda cum a procedat Romnia n primavara anului 1989?Sa ne imaginam ca toti datornicii si-ar plati datoriile si ar hotar, prin lege, sa nu mai faca alte datorii! n ce s-ar transforma sumele imense ce s-ar aduna astfel n depozitele bancilor daca nimeni nu va mai apela la banci, sa se mprumute! n ce altceva dect n mari gramezi de hrtie inutila?!Cu alte cuvinte, Romnia devenise, n primavara anului 1989, o mare primejdie pentru finanta mondiala, pentru cei dedulciti la traiul din camata, trai nemuncit! Primejdia constnd n puterea exemplului, a fortei de contagiune pe care ar fi putut-o avea modelul romnesc! Mi-am dat seama de asta si din nversunarea deplasata cu care Europa libera a comentat momentul eliberarii Romniei de povara datoriilor externe. Nimeni, n Occident nu s-a grabit sa ne felicite. Dimpotriva! Iar cnd Ceausescu si-a exprimat dorinta, dar si putinta ca Romnia sa iasa pe piata de credite, acordnd mprumuturi cu o dobnda mult mai mica dect cea ndeobste practicata, pentru a dovedi astfel umanismul societatii pe care o reprezenta, mi-am dat seama, cutremurat, ca Nicolae Ceausescu, saracu, si-a semnat sentinta de condamnare la moarte! Cred ca acest gest, de sfidare si de demascare a marii finante mondiale, a dus cel mai mult la acea concertare de forte care au reusit, profitnd de generozitatea si puterea de sacrificiu a tineretului romn, nu numai sa-1 dea jos pe Ceausescu de la putere, dar sa-1 si pedepseasca personal, fizic, pentru insolenta sa.Cu consecinta, fireasca, a revenirii Romniei, cumintita, n rndurile tarilor ndatorate pna la gt marii finante, dnd astfel putere de contagiune altui exemplu: cine va mai ncerca vreodata, n Europa de Est sau n Africa, nAmerica Latina sau n Asia sa procedeze ca Nicolae Ceausescu, ca el s-o pateasca! Tare as fi curios sa stiu ct a costat aceasta debarcare a lui Ceausescu! K.G.B.-ul, la ale carui servicii a apelat marea finanta mondiala, este o institutie serioasa, care tine la pret! La fel si celelalte. Mai putin securitatea romna, care, bucsita cum era cu imbecili la toate nivelurile sale, nu este exclus sa-si fi dat concursul pe gratis, din. patriotism, convinsa ca se pune n slujba poporului romn! De platit, fireste, noi vom plati costul nlaturarii lui Ceausescu si-1 vom plati nzecit, nsutit, nmiit, poate.Asa nerod si troglodit cum ne placea noua sa-l credem pe Ceausescu, acesta a nteles totusi un lucru pe care noi, mult mai destepti cum ne-a facut revolutia, ezitam sa-l recunoastem, ca sa nu ne facem de rsul lumii. Adica ezitam sa-i recunoastem lui Ceausescu vreun merit, ct de nensemnat.Eu unul i-as recunoaste deci lui Ceausescu unele merite, macar pe acela de a fi nteles relatia strnsa, n lumea de azi si de mine, ntre suveranitatea nationala si marimea datoriei externe a unui stat. M-am dumirit de aceasta cnd Parlamentul nostru a aprobat sa ne mprumutam cu vreo 300 de milioane de dolari si nu a tresarit aflnd ca Fondul Monetar International ne va acorda acel mprumut numai daca vom respecta niste indicatii superioare.Am scapat de dracu, si am dat peste ta-su! Asa se face ca am scos si o Constitutie n care se afirma principiul sacrosanct al suveranitatii nationale, dar am legat aceasta suveranitate numai de inviolabilitatea hotarelor, care interzice armatelor straine sa calce pamntul sfnt al Patriei. Chiar nu au nteles parlamentarii nostri din Constituanta ca agresiunea militara a ncetat sa mai fie la moda?Ca este un procedeu tot mai primitiv pentru sensibilitatea omului modern, tot mai desuet si mai ineficient? Mult mai curata se dovedeste a fi agresiunea financiara, arma cea mai subtila si mai productiva! Lumea s-a desteptat, s-a saturat de violenta, de snge, de generali si colonei.Drept care, n locul acestora si n acelasi scop, pamntul este bntuit n lung si n lat de expertii financiari ai Fondului Monetar International, ai Bancii Mondiale pentru, sanchi! Dezvoltare, si alte agenturi! Asta, fireste, dupa ce prin diverse mijloace, inclusiv propulsarea de agenti ai marii Finante n fotolii ministeriale ori prezidentiale, tara vizata este adusa n situatia de a cere ea nsasi, cu caciula n mna, mprumuturi si investitori.La drept vorbind, ce este investitia straina altceva dect un mprumut pe care te obligi sa nu-l mai returnezi, ci doar sa-i platesti creditorului dobnzile? Astfel ca suveranitatea noastra nationala, de care se umfla-n piept Constitutia romna nca de la primele rnduri, n curnd va fi, cu concursul senin al Parlamentului Romniei, numai vorbe n vnt! Va fi cel mai trist neadevar din cte neadevaruri cuprinde Constitutia Romniei, saraca!S-a ajuns la o situatie paradoxala si extrem de primejdioasa pentru un viitor romnesc al copiilor nostri: desi noi, n Romnia, ne ndreptam spre o economie de piata, desi ne privatizam care mai de care, grabindu-ne sa lichidam proprietatea si economia de stat, datoria externa care se acumuleaza n aceasta perioada de privatizare nu are si ea un caracter privat, ci este o datorie de stat, a tarii, a poporului romn.Cum si cnd se va achita de aceste datorii statul romn, de vreme ce rolul si puterea sa n economia noastra urmeaza sa se diminueze n mod sistematic si programat? Cine a programat aceasta cacealma a privatizarii n folosul oricui, numai n folosul tarii nu?!Sigur, vor sari ctiva destepti sa ne aduca aminte ca si guvernul S.U.A., statul american, deci poporul american, are cteva sute de miliarde de dolari datorii fata de aceeasi finanta mondiala, fata de aceleasi banci la care suntem si noi, din nou, datori!Dar, vor uita acei destepti sa ne precizeze, nestiutori cum suntem, ca acele banci sunt banci americane, occidentale, interesele lor ale bancilor si ale statului american fiind foarte coincidente! Nu am nimic mpotriva sa se ndatoreze statul romn la Banca Nationala a Romniei sau la Banca Dacia Felix!Sa se ndatoreze la mine si sa-i pun eu conditiile n care accept sa-l creditez! Fireste, Ceausescu trebuia dat jos nca cu mult nainte de decembrie 1989 si cel mai bine era daca s-ar fi dat singur la o parte. Din pacate, asa cum s-au petrecut lucrurile, de disparitia lui Ceausescu nu a ajuns sa profite poporul romn, asa cum era firesc, adica sa profite cei ce au suferit de pe urma lui Ceausescu, ci au ajuns sa profite dusmanii neamului romnesc, aceiasi care profitasera si n anii grei cnd, prin corvoada nationala, le-am platit ndoit si ntreit creditele cu care ne-au momit si ne-au pricopsit n anii 70!Acum, cnd, scapati de datorii, se cuvenea sa traim si noi ca oamenii, ne-am trezit iar cu ei pe cap, cu aceiasi binevoitori, veniti sa ne dicteze cum sa se faca reforma! Aceasta turnura tragica a lucrurilor de dupa 22 decembrie 1989, ora 12, a fost posibila prin actiunea criminala, repet: actiunea criminala a unor persoane ce pot fi nominal identificate! Scopul principal al acestora a fost, n modul cel mai clar, sa aduca din nou Romnia n rndurile tarilor ndatorate la finanta mondiala. Adica scopul urmarit si, n parte, deja atins, a fost pierderea suveranitatii nationale romnesti. Au asmutit asupra noastra o mna de exaltati maghiari sau secui si noi am crezut ca acestia sunt cei ce atenteaza la suveranitatea nationala a romnilor. Din nefericire savantii care au gndit Constitutia Romniei nu au fost nici ei mai destepti, astfel ca nu si-au pus problema suveranitatii nationale dect n termenii constitutiilor din secolul al XIX-lea, facnd din Constitutia noastra un corect compendiu al acestor texte.Nici un semn din partea acestor autori ca ar fi nteles adevaratele primejdii, de azi si de mine cu care se confrunta Tara. Acesta a fost unul din motivele pentru care am votat mpotriva acestei constitutii.Ion CojaNicolae Ceausescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotarnd dupa 1985 sa faca plata tuturor datoriilor externe nainte de termen, Romnia nemaintrnd n capcana tranzactiilor bursiere ntinsa de FMI. Soros reusind ulterior sa dea un tun de 1,1 miliarde de lire sterline prin intermediul bursei din Londra. Chiar si asa FMI-ul a impus Romniei penalizari pentru plati anticipate. Din cauza FMI-ului dirijat de SUA, care cerea achitarea datoriei Romniei cu o dobnda triplata, mare parte din productia agricola si industriala a tarii a trebuit sa ia calea exportului, crend deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost rationalizat si benzina a fost distribuita pe cartela. Asa se face ca, ncepnd din 1987, SUA au dezlantuit o campanie intensa de diabolizare a lui Ceausescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Libera si Vocea Americii au lansat n premiera zvonul fals ca Gorbaciov stabilise un nlocuitor al lui Ceausescu. n martie 1989, cnd Ceausescu reusise sa ramburseze integral datoriile, Romnia mai avea n plus 3,7 miliarde USD depusi n banci si creante de 7-8 miliarde USD. La aceasta suma s-ar fi adaugat si exporturile Romniei din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate n cei 24 de ani scursi de la revolutie, nu mai pot justifica azi dect existenta a 2 miliarde USD. De ce s-au volatilizat acesti bani? N-are rost sa mai explic. Cine a facut-o? Daca Romnia avea si dupa 1989 n serviciile de informatii si n Parchete vreun romn patriot, am fi aflat pna acum. xx3Exista indicii ca n noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidentiala de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinatia Teheran. Si ca avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cntarind 24 t. ntr-adevar, avionul figureaza n fisele de evidenta aeriana ca s-a ntors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Daca lucrurile sunt reale si explicatia poate fi una extrem de simpla. Ceausescu descoperise nca din 1987 ca Romnia avea n propria ograda toate comorile care-i permiteau sa nu mai depinda vreodata de FMI si mai mult dect att i-ar fi facut concurenta acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul si Libia, ntr-o banca care sa acorde mprumuturi cu dobnzi mici, destinate tarilor n curs de dezvoltare. Banca n cauza se numea BRCE (Banca Romna de Comer? Exterior) prin intermediul careia, ntreprinderile de comer? exterior ale Romniei derulasera operatiunile de aport valutar special, de pe urma carora a fost rambursata datoria externa a tarii noastre.FMI si permitea sa acorde de cteva decenii mprumuturi, conditionate de ingerintele brutale n economia tarilor creditate, datorita rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea. Hartile cu zacamintele minerale ncepusera sa fie introduse pe calculator n Romnia, la sediul ntreprinderii de Prospectiuni si Foraje Geofizica din anul 1971 si erau permanent actualizate, asa ca Ceausescu a aflat ca din muntii Romniei se extrasesera pna n 1987 circa 2.070 de tone de aur si ca Romnia mai avea 6.000 tone aur, adica de trei ori ct se exploatase pna atunci si care n 2013 a ajuns sa valoreze 250 miliarde euro. Numai ca pe lnga aur, Ceausescu stia ca n aceleasi zacaminte se afla argint si metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Si conta mult pe acestea ntruct ele sunt evaluate azi la 6.000 !!!!! de miliarde de euro. n acei ani, aplicatiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani si sovietici la programele lor cosmice Apollo si Soiuz abia ncepeau sa apara pe piata. Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele si telefonia mobila, au la baza microprocesoarele la fabricatia carora materia prima sunt metalele rare aflate din abundenta, alaturi de aur n zacamintele din Muntii Apuseni (minele Rosia Montana, Almas, Baia de Aries, Bucium, Brad si Sacarmb).Dupa 1990 au aparut o multime de producatori europeni de telefonie mobila precum Nokia care au fost nevoiti sa importe aceste metale rare din Africa Centrala si Australia, desi Romnia era mai aproape. Boom-ul productiei la nivel mondial de calculatoare si telefoane mobile s-a produs dupa 1990, cnd n Romnia avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989. Chiar si asa, Ceausescu prevazuse aceasta dezvoltare si construise mpreuna cu concernul american Texas Instruments, o ntreaga platforma industriala dedicata electronicii, numita IPRS Baneasa, lasnd-o mostenire romnilor. Care cu o minima investi?ie , ar fi permis Romniei sa produca si sa detina calculatore, telefoane mobile, retele proprii de internet si de telefonie. Numai ca imediat dupa 1990, IPRS a fost dezmembrata cu buna stiinta pentru a fi transformata n investitie imobiliara. Sa nu fi stiut aceste lucruri cel care conduce de facto SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facultatii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) ?i la ntreprinderea de Metale Rare din Bucure?ti IMRB (1985-1990), ndeplinind din 1987 functia de CI-st al IMRB? Sa nu fi stiut aceste lucruri presedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelatia nerentabilitatii mineritului n Romnia, nchiznd jumatate din exploatarile miniere? Sa nu fi stiut nici macar premierii Teodor Stolojan si Nicolae Vacaroiu, proveniti din Consiliul Planificarii economice de dinainte de 1989? Si nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR? Pe baza estimarilor specialistilor sai, Ceausescu si-a facut un plan de extractie masiva pna n anul 2040, astfel nct banca pentru investitii n tarile n curs de dezvoltare, sa beneficieze de un flux nentrerupt de finantare, acoperit n aur. Asadar, Ceausescu intentiona ca n decurs de o jumatate de secol sa extraga la greu aur si metale rare romnesti, care sa-i asigure un fond anual de cel putin 8 miliarde USD pe care Romnia sa-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea nsasi un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l n constructia de obiective economice si de infrastructura n afara granitelor, cu proiecte concepute de arhitectii romni, cu mna de lucru constituita din muncitori si ingineri romni si cu utilaje si masini proiectate si produse n Romnia. Unde? n primul rnd n China si n statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, n Iran si n statele musulmane aliate acestuia din Africa si Orientul Apropiat si pe cont propriu n America de Sud. Adica exact ceea ce face China acum cu Victor Ponta si Traian Basescu care stau cu mna ntinsa la cersit pentru posibile investitii de 8 miliarde de euro. Trebuie sa recunosc ca acest plan, conceput de mintea nu prea scolita a lui Ceausescu, un om neobisnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunostinta, din mijlocul caruia s-a ridicat, era genial. Si poate fi numit Testamentul lui Ceausescu. Interesant ar fi sa urmarim ce s-a ntmplat cu comoara respectiva, dupa asasinarea lui Ceausescu. BRCE, care dupa revolutie si-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns n faliment n 1999, dupa ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenita din falsi dizidenti si chiar suspecti de terorismul practicat dupa Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989. Sub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbtie n Banca Comerciala Romana (BCR) si la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR mpreuna cu premierul Tariceanu a obligat poporul romn sa plateasca suma de 3,75 miliarde euro catre Erstebank, din Austria, pentru gaurile negre avute de Bancorex. Cum din privatizarea BCR romnii au ncasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de platit acestora nca 1,5 miliarde euro. Daca prin absurd la conducerea Romniei ar fi nimerit din greseala vreun om ct de ct patriot ca Ceausescu si i-ar fi trasnit prin cap sa aplice Testamentul lui Ceausescu, i-ar fi fost imposibil, caci i lipsea una din rotitele mecanismului conceput de el, banca romneasca. xx5Din septembrie 1990 si pna azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Bancii Na?ionale a Romniei a fost Mugur Isarescu. Cel care a fost pna n decembrie 1989 cercetator la Institutul de Economie Mondiala, ob?innd titlul de doctor n economie, ca urmare a participarii la cursuri organizate n SUA. n perioada ianuarieseptembrie 1990, Isarescu a functionat ca reprezentant comercial al ambasadei Romniei la Washington. n anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursa a aurului din lume, a decretat ca productia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producator garantat) nu se mai ncadreaza n standardele internationale. xx6Prin aceasta, Romnia pierdea dreptul la utilizarea poansonului international al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numarul de ordine, greutatea, concentratia, denumirea producatorului si sigla Bancii Nationale. Romnia a fost astfel interzisa pe lista producatorilor si exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodata depozite de lingouri din aurul romnesc. Doar o ntmplare a facut ca ntr-o conferinta de presa a PRM sa fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra ca printr-o stranie coincidenta, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din tara 20 de tone de lingouri de aur, cu destinatia Germania. n perioada 2002-2013, din dispozitia aceluiasi Mugur Isarescu, doua treimi din rezerva de aur lasata de Ceausescu Romniei, adica 61,2 tone, au ajuns sa fie depozitate n banci din afara granitelor, lipsind astfel Romnia de a doua rotita a mecanismului conceput de Ceausescu. xx7Pentru a desavrsi opera de blocare a accesului romnilor la propriul aur si metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenta de exploatare a aurului si metalelor rare nr. 47/1999, este acordata prin HG 458/1999 (ale carei prevederi sunt si azi secrete) companiei private straine Rosia Montana Gold Corporation, avndu-l ca paravan pe Vasile Frank Timis. De atunci, statul romn nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, n timp ce Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la nca opt 8 firme straine licente de explorare si exploatare pentru aurul si metalele rare romnesti din Apuseni. Fix pe zacamintele din hartile geologice realizate pe vremea lui Ceausescu. Legea minelor, a fost modificata astfel, nct Romnia sa primeasca din partea companiilor straine care exploateaza resursele sale subterane, o redeventa de doar 4% din tot ce se extrage, n timp ce n Africa de Sud redeventa pentru aur este de 20%. Asadar si ultima rotita a mecanismului conceput de Ceausescu pentru supravietuirea Romniei a fost deja vnduta. Vasilescu Valentin