Ceaiuri Care Curata Ficatul Si Spala Hepatita - Autor: Maria Magdalena LUPU

7/29/2019 Ceaiuri Care Curata Ficatul Si Spala Hepatita - Autor: Maria Magdalena LUPU

1/46


2/46

2

FitoterapiaFitoterapiaFitoterapiaFitoterapia in hepatitain hepatitain hepatitain hepatita

Toate drepturile rezervate Editura Gold 2011Autor: Lupu Maria-Magdalena


3/46

3

CUPRINS

Fitoterapia...........................................................................................................................pg. 4Plante medicinale pentru bolile ficatului............................................................................pg. 9

1. Alunul..............................................................................................................pg. 102.

Anghinarea.......................................................................................................pg. 11

3. Armurariul.......................................................................................................pg. 124. Catina alb.......................................................................................................pg. 145. Cicoarea...........................................................................................................pg. 156. Cimbriorul......................................................................................................pg. 167. Cruinul............................................................................................................pg. 178. Dracila..............................................................................................................pg. 189. Echinacea.........................................................................................................pg. 1810.Frasinul............................................................................................................pg. 2011.Glbenelele......................................................................................................pg. 2112.Geniana...........................................................................................................pg. 2113.Ienuprul..........................................................................................................pg. 2214.Jaleul...............................................................................................................pg. 2415.Levanica..........................................................................................................pg. 2616.Lichenul de piatr............................................................................................pg. 2817.Mceul............................................................................................................pg. 2918.Mrul lupului...................................................................................................pg. 3019.Menta...............................................................................................................pg. 3120.Mesteacnul.....................................................................................................pg. 3221.Pufulia cu flori mici........................................................................................pg. 3322.Roinia..............................................................................................................pg. 3423.Rostopasca.......................................................................................................pg. 3624.Schinelul..........................................................................................................pg. 3725.Sulfina..............................................................................................................pg. 3826.Suntoarea........................................................................................................pg. 4027.Trei frai ptai.................................................................................................pg. 4128.Trifoitea de balt............................................................................................pg. 4229.intaura............................................................................................................pg. 4330.Vinaria............................................................................................................pg. 4431.Volbura............................................................................................................pg. 45

Tinctura de propolis..........................................................................................................pg. 46


4/46

4

Fitoterapia

Natura ca aliat al omului, i-a oferit din grdina sa, primele leacuri nc din zorii existeneisale, nscndu-se astfel: fitoterapia.

Fitoterapia - utilizarea plantelor medicinale in scop terapeutic - are o vechime de mii de anisi o eficienta deja dovedita.

Ea foloseste plantele sub forma de extracte totale, spre deosebire de medicina alopata carerecomanda doar substante extrase din plante.

Printre avantajele ei se numara accesibilitatea (plantele sunt usor de procurat si ieftine),actiunea blanda si lipsa efectelor adverse (cand se respecta dozele adecvate), tratarea bolnavului caintreg (plantele au efecte fizice si psiho-emotionale si echilibreaza organismul la toate nivelele).

Plantele medicinale se pot folosi in paralel cu medicamentele alopate (cu cateva miciexceptii, la care trebuie sa se tin seama de antagonismul dintre unele medicamente - de exempluanticoagulantele - si unele plante).

Fitoterapia (phyton = plant + therapea = tratament) este o tiin strveche, care foloseteplantele medicinale, numite i oficinale, n scopul vindecrii. Odat cu descoperirile tiinifice alesecolului XX, fitoterapia a ieit din empirism, punndu-se bazele terapeuticii cu plante pe bazetiinifice, lundu-se n studiu principiile active din vegetale. Nu mic le-a fost ns mirareacercettorilor, cnd pe baza analizelor chimice i a testelor clinice, au confirmat n proporie de

peste 80%, proprietile farmacodinamice ale plantelor, ntocmai cum erau prescrise de ctreintuitiva medicin popular.

Dei fitoterapia azi se bazeaz pe efectele curative ale unor compui bio prezeni n plantesau n alte organisme vegetale, substane care poart denumirea de principii active, aceast vechetiin a tmduirii, i respect regulile originare, valorificnd materialul vegetal fr a extrageselectiv anumite substane sau principii din esuturile plantelor, aa cum fac alte tiine care

valorific vegetalele, ca farmaceutica sau aromaterapia.Din acest motiv, se poate spune, c fitoterapia a rmas cea mai curat i mai natural dintretiine.

Principiile active din plantele medicinale se sintetizeaz la nivelul celulelor vegetale.Pentru ca aceste substane naturale, cu aciune biologic asupra omului, s poat fi

valorificate corespunztor de ctre organism, n diferite dereglaje i tulburri, ele trebuie s seregseasc n diferite forme fitoterapeutice (fitofarmaceutice).

Formele fitoterapeutice, pe care le vom aborda n continuare, se ntrebuineaz(administreaz) intern sau extern (gargar, splturi, comprese, bi, etc.).

Forme fitoterapeutice simple

Cele mai simple forme fitofarmaceutice sunt acelea n care anumite pri ale plantelor semestec sau se consum ca atare, fie crude, fie uscate i mcinate - sub form de pulberi (praf).

Majoritatea plantelor medicinale care se folosesc n stare crud, apar primvara, fiind uorde consumat prin frgezimea lor (vezi curele de primvar).

De cele mai multe ori, ns, fitoterapia recurge la extragerea, ns neselectiv, a principiiloractive din plante prin diferite metode, obinndu-se preparate numite extracte fitoterapeutice.

Extractele fitoterapeuticeExtractele fitoterapeuticeExtractele fitoterapeuticeExtractele fitoterapeutice

Extractele folosite n fitoterapie, sunt acele preparate obinute din plante medicinale, n carese regsesc principiile active din organele vegetale, dup ce acestea au prsit materialul vegetal is-au dizolvat n anumite medii (ap, alcool, ulei vegetal sau alte grsimi, etc.). n cazul acestor

preparate, plantele medicinale devin o materie prim care poart denumirea de drog.

Cele mai cunoscute preparate fitoterapeutice de acest fel, sunt:


5/46

5

extractele hidrice (infuzia, decoctul, maceratul, siropul) extractele hidroalcoolice (tinctura).

Extractele hidrice (apoase) sunt cunoscute sub denumirea uzual de ceaiuri.

Infuziaeste un extract apos obinut printr-un procedeu simplu, la ndemna oricui, numit

infuzare.

Infuzarea const n turnarea unei cantiti prestabilite de ap clocotit peste materialulvegetal aflat ntr-un vas (pahar, can, vase de lut), dup care recipientul se acoper 15-20 de minutecu o farfurioar, perioad numit timp de infuzare.

Dup scurgerea timpului de infuzare, lichidul (soluia) se strecoar, se ndulcete (depreferin cu miere) sau nu, i se administreaz dup indicaii (rece, cald, naintea meselor, dupmese, etc.).

Este recomandat ca imediat dup strecurare, s se scurg cteva picturi de lmie pesteinfuzie, pentru stoparea reaciilor de oxidare.

Infuzarea se realizeaz cel mai bine n recipiente de sticl, de ceramic sau de porelan (cni,pahare, etc.).

Se recomand evitarea contactului dintre infuzie i obiectele metalice, folosindu-sestrecurtori din plastic sau din materiale textile igienice (tifon), lingurie de plastic, lemn oriceramice, sau n cel mai ru caz, materiale din metale inoxidabile (inox).

O metod mai puin corect de preparare a infuziei, const n adugarea materialului vegetaln vasul n care a fiert apa, dup ce focul a fost oprit. n acest caz, extracia principiilor active serealizeaz cu un randament mai sczut, iar procesele oxidative sunt mai puternice.

Dei infuzia, prin ceaiul obinut, se realizeaz cu uurin, eficiena ei este foarte ridicat,fitoterapia sprijinindu-se, n cele mai multe cazuri, pe ea.

Pentru a se obine efecte maxime de pe urma unei infuzii fitoterapeutice, se recomandrespectarea urmtoarelor reguli:

- materialul vegetal aezat n vas, nainte de a fi tratat cu ap fierbinte, se umecteaz cu apcldu;- dup strecurare, se toarn cteva picturi de zeam de lmie n ceai;- ndulcirea cu miere, cnd se face, va fi efectuat doar cnd lichidul are mai puin de 40 de

grade.

Decoctuleste un extract preparat prin fierbere, procedeu numit decocie.

Materia prim vegetal (plante medicinale, legume, cereale, leguminoase), adugat unuilichid (de obicei ap), se fierbe ntr-un vas, depindu-se momentul n care apa a dat n clocot.

Timpul de decocie ncepe atunci cnd apa fierbe (d n clocot) i continu nc o anumitperioad, care se stabilete fie n minute, fie dup cantitatea de lichid care se evapor.

Decocia ntotdeauna trebuiete realizat la foc mic.Dup ce fierberea a fost ncheiat, compoziia se strecoar i se administreaz dup indicaii.n fitoterapie, decoctul se realizeaz n cazul organelor vegetale (rdcini, rizomi, scoar,

etc.) din care principiile se extrag mai greu.

ndulcirea infuziilor sau a decocturilor cu miere, se realizeaz doardup ce temperatura lichidului extractiv a sczut suficient de mult.

Mierea devine toxic atunci cnd este adugat lichidelor mai caldede 40C (Gh. Mencinicopschi).


6/46

6

Maceratul la receeste un extract hidric rezultat n urma unui proces numit, maceraie.

Maceraia const n extragerea principiilor active din plante, n ap (uneori n vin, oet sauulei), la temperatura camerei (17-22oC).

Timpul de maceraie n ap este de 4-8 ore. n cazul maceratelor n soluii de alt natur

(ulei, vin, oet), timpul de macerare se lungete, conform reetei, putnd ajunge la cteva sptmni.n timpul procesului de maceraie, materialul vegetal aezat ntr-un vas cu un lichidnenclzit, mai nti se mbib pn la saturaie, dup care principiile active trec n soluie.

Maceratul la cald pe baia de apa

Extragerea principiilor din plante prin aceast metod este foarte eficient n cazulvegetalelor fr principii volatile valoroase, dar cu compui bio de alt tip, utili sntii.

Metoda se utilizeaz i pentru obinerea uleiurilor, alifiilor i unguentelor din plante.Maceratul la cald pe baia de ap este de asemeni, o metod sntoas de preparare a unor

alimente sau chiar a apei de but. Metoda mai este util, dar nu prea sntoas, n cazul n care sedorete revenirea la starea lichid a mierii cristalizate.

Din punct de vedere fitoterapeutic, maceratul la cald realizat pe baia de ap, poate nlocui cusucces infuzia, n cazul plantelor la care nu se mizeaz pe efectul uleiurilor eseniale (volatile).

Pentru obinerea bii de ap, cunoscut i sub denumirea de bain marin, se folosesc

dou vase metalice, de mrimi diferite. Vasul mai mic trebuie s fie emailat. El se scufund nrecipientul mai mare, care va fi umplut n prealabil, pe jumtate, cu ap. n vasul mic se introducelichidul cu materia prim din care urmeaz s se extrag principiile active.

Dup improvizarea bii, cele dou vase se pun la foc domol. Dei apa va da n clocot nrecipientul mare, lichidul din vasul de deasupra se va nclzii treptat, i nu va fierbe, astfel nct,

principiile active pot trece n soluie ncet, fr a fi degradate de temperatura prea nalt sau de

nclzirea brusc.Fitoterapia utilizeaz aceast metod n cazul plantelor cu principii active care se distrugprin fierbere, dar care nu se extrag nici la temperaturi obinuite (principii semitermolabile).

Dup un anumit timp de la aezarea bii pe foc, perioad stabilit de reet, lichidul sestrecoar i se utilizeaz mai departe, conform prescripiilor.

Siropurile sunt extracte (sucuri naturale obinute prin stoarcere, infuzii, decocturi,

macerate) la care se adaug mult zahr.Adaosul de zahr este de 640 g la 360 g lichid.Rolul zahrului din sirop este acela de a corecta gustul i mai ales de a conserva produsul,

deoarece la concentraia enunat mai sus, microorganismele nu pot supravieui.Siropurile naturale prezint valoare alimentar sau terapeutic.Fitoterapia folosete aceste extracte i pentru proprietatea lor de a corecta gustul unor

ceaiuri, n special al acelora destinate copiilor.Dezavantajul acestor produse, const n prezena n componena lor a zahrului rafinat

solubilizat.Prepararea la cald a siropurilor ndulcite cu miere, este nerecomandat, rezultnd chiar

produse toxice.

Tincturaeste o formul fitoterapeutic sau homeopat, mai rar farmaceutic, obinut

prin extragerea substanelor active din plante, de obicei proaspete, n soluii hidroalcoolice.

Concentraia alcoolului, a materiei prime ce se macereaz, i timpul de desfurare aprocesului se aplic conform reetei.


7/46

7

Tinctura se obine n recipiente de sticl prevzute cu capac etan, compoziia agitndu-semcar o dat pe zi, pe tot parcursul macerrii. Dup scurgerea perioadei de tincturare, se executdecantarea, soluia hidroalcoolic rezultat, trgndu-se n sticlue colorate mici, cu capacnurubabil.

Principalul avantaj al tincturii const n faptul c n soluie se extrag toate principiile dinplanta proaspt, substane active care pot fi conservate o perioad lung de timp.

Prepararea tincturilor homeopate este mai elaborat, desfurndu-se n mai multe etapesuccesive, n scopul obinerii unor diluii precis dozate.

Alte extracte

Materia prim vegetal mai poate fi extras n vin, n oet sau n ulei gras.Din unele plantele utilizate de ctre fitoterapie sau din unele fructe care posed proprieti

fermentescibile (fructe care prin fermentare formeaz alcool) se pot obine cidrurile medicinale,numite impropriu vinuri (vinul se obine numai din struguri).

Cele mai cunoscute cidruri sunt cele obinute din: fructe de coacze negre, mcee, fructe dectin, flori de soc.

Utilizarea i proprietile formelor fitoterapeutice

Cea mai utilizat form fitoterapeutic de uz intern este ceaiulceaiulceaiulceaiul, termen generic care

desemneaz orice fel de extract hidric. Ceaiurile cu proprieti terapeutice, numite i ceaiuri curativeceaiuri curativeceaiuri curativeceaiuri curative, sunt preparate obinute din

plante medicinale. Ele se realizeaz i se administreaz dup anumite reguli care trebuiescrespectate. Ceaiurile terapeutice, n funcie de reet, se administreaz intern sau se aplic extern.

Terapiile cu ceaiuri nu se fac la voia ntmplrii, ci dup un anumit calendar, care stabileteperioadele de cur i cele de pauz, astfel nct s se evite att acumularea unor principii cupotenial toxic n organism, ct i pentru a se prentmpina fenomenul de rezisten sau obinuin a

corpului la substanele active din preparat.Materia prim utilizat pentru prepararea unui ceai, poate fi alctuit din componentele unei

singure plante medicinale sau din combinaia mai multor specii vegetale cu proprieti oficinale.Materia prim compus din mai multe plante medicinale, poart denumirea de mixtur. Mixtura nuse realizeaz hazardat, ci dup criterii care stabilesc proporia dintre plantele care intr n amestec.O importan major n ceea ce privete prepararea ceaiurilor curative este aceea legat de cantitateade materie prim i raportul acesteia la volumul de ap folosit.

S-a observat nc din vechime c, n cazul plantelor medicinale lipsite de toxicitate,administrarea ceaiurilor alctuite din surplus de materie prim, nu aduce niciun beneficiu n plusorganismului fa de administrarea unor extractele chibzuit alctuite. n cazurile ceaiurilor obinutedin plante care au un anumit coninut de principii toxice, nerespectarea cantitilor prescrise poateavea consecine negative asupra organismului.

Ceaiurile alimentareCeaiurile alimentareCeaiurile alimentareCeaiurile alimentare sunt extracte plcute la gust sau aromate, fr proprieti terapeuticedeosebite, sau cu principii medicinale nerestricionate (ce se pot administra n cantiti mari i nu aucontraindicaii). Cele mai multe ceaiuri alimentare se prepar sub form de infuzie.

Ceaiurile alimentare naturale sunt cel mai sntoase surse de lichide. Ele pot nlocuicafeaua, sucurile industriale, apa din reelele publice, etc.. Muli oameni cu o sntate de fier,folosesc ca surs de ap ceaiurile alimentare.

Dei nu se mizeaz pe efectul curativ al acestor ceaiuri, ele aduc o stare de echilibruorganismului, contribuind la hidratarea esuturilor i la eliminarea toxinelor. De aceea suntrecomandate i n pauzele dintre curele cu ceaiuri medicinale, precum i pe parcursul unor

tratamente alopate.


8/46

8

Este recomandat ca ceaiurile alimentare, ca i cele terapeutice, s fie ndulcite cu miere deflori sau de man, dar numai dup ce lichidul a sczut la mai puin de 40 de grade (mierea devintoxic cnd se dizolv n lichide fierbini).

O reet simpl de obinere a unui ceai alimentar, sub form de infuzie, este urmtoarea:frunze de zmeur (1 parte), flori de salcm (1 parte), mcee uscate.(1 parte). Din materia primmcinat, se realizeaz o mixtur omogen

BBBBaaaaile cu plante medicinale (fitile cu plante medicinale (fitile cu plante medicinale (fitile cu plante medicinale (fitobalneologia)obalneologia)obalneologia)obalneologia) constituie o alt metod natural de ameliorare a

funciilor organismului (mai multe despre bile cu plante medicinale).Se pot face: - bi de aburi,

- bi locale (bi de ezut, bi ale picioarelor),- bi generale.

Principiile active din apa de baie pot proveni din dou surse fitoterapeutice; fie dintr-oinfuzie concentrat care se adaug apei, fie din plante adugate direct apei de baie.

Curele de primCurele de primCurele de primCurele de primaaaavarvarvarvaraaaa

Consumul de verdeuri proaspete i naturale - ca atare sau sub form de suc, provenite de laplantele care dezvolt frunze comestibile primvara - specii spontane sau cultivate, aduce serviciideosebite corpului uman, constituind un eficient mijloc de cur (mai multe despre curele de

primvar).Primvara, deosebit de benefice, se dovedesc unele plante verzi din flora spontan, ca:

stupitul cucului, usturoia, leurda, urzica, ppdia, cicoarea, nsturaul, slica, etc.. Ele seconsum ca atare, n salate sau sub form de suc.

Unele verdeuri cultivate (andivele, salata verde, spanacul), prezint de asemeni efectebenefice n curele de primvar. Orzul verde, orzul germinat i ovzul ncolit, sunt forme decereale recunoscute pentru proprietile lor favorabile n curele de primvar.

Plantele medicinale precum i alte vegetale, acioneaz favorabil ntr-o serie de afeciuni(mai multe despre dereglaje, tulburri i afeciuni care rspund la tratamentul cu plante).Efectele plantelor se instaleaz n timp i necesit o administrare prelungit - de la 2-3

sptmni la cteva luni, n funcie de gravitatea i vechimea bolii, reactivitatea organismului iperseverena bolnavului n a urma tratamentul. n cazul bolilor foarte grave, tratamentul poate durai 2-3 ani, urmnd o schem terapeutic indicat de medic.

Contraindicaii:

Nu vom apela la fitoterapie n situaiile urgenelor medicale (cu foarte mici excepii) sauchirurgicale i nici n cazul bolilor infecioase grave (ex. septicemii, meningite etc.).

Msuri orientative:

1 linguri=5 ml lichid sau 1-3 g plant uscat (cca. 1 g flori i frunze subiri, 2 g frunze iramuri, 3 g scoare i rizomi)1 lingur=15 ml lichid sau 5-10 g plant uscat1 vrf de cuit=0,5-1 g plant uscat1 can =200-250 ml lichid.20 picturi ap distilat=1 g50-60 picturi tinctur (n funcie de concentraia de alcool)=1 g

Toate informatiile, sugestiile si recomandarile nu inlocuiesc consultul medical de la cabinet si seToate informatiile, sugestiile si recomandarile nu inlocuiesc consultul medical de la cabinet si seToate informatiile, sugestiile si recomandarile nu inlocuiesc consultul medical de la cabinet si seToate informatiile, sugestiile si recomandarile nu inlocuiesc consultul medical de la cabinet si se

utilizeaza pe raspunderea utilizatorului. Toate informatiile sunt orientative si au scop scop educativ siutilizeaza pe raspunderea utilizatorului. Toate informatiile sunt orientative si au scop scop educativ siutilizeaza pe raspunderea utilizatorului. Toate informatiile sunt orientative si au scop scop educativ siutilizeaza pe raspunderea utilizatorului. Toate informatiile sunt orientative si au scop scop educativ si

informal. Primul si unicul sfinformal. Primul si unicul sfinformal. Primul si unicul sfinformal. Primul si unicul sfat competent este de a va prezenta la cabinetul medical pentru consult siat competent este de a va prezenta la cabinetul medical pentru consult siat competent este de a va prezenta la cabinetul medical pentru consult siat competent este de a va prezenta la cabinetul medical pentru consult si


9/46

9

examinare.examinare.examinare.examinare.

Plante medicinale pentru bolile ficatuluiPlante medicinale pentru bolile ficatuluiPlante medicinale pentru bolile ficatuluiPlante medicinale pentru bolile ficatului

Ficatul este un organ - gland anex a tubului digestiv - cu rol important n digestie i nneutralizarea toxinelor rezultate din procesele metabolice. mbolnvirea lui duce la dereglri alemetabolismului. ns, dintre toate organele, ficatul are o putere de regenerare extraordinar de mare.Afeciunile cele mai cunoscute ale ficatului i care afecteaz foarte muli oameni sunt hepatitele.

Hepatitele pot fi afeciuni acute: hepatita viral A, sau cu evoluie cronic: hepatita de tip B,C, D. Hepatitele cauzate de virusul hepatitei B, C sau D sunt considerate a avea cale de transmitereexclusiv parenteral, spre deosebire de hepatita viral de tip A, care are cale de transmiteredigestiv. ns n toate afeciunile hepatice, regimul alimentar, repausul fizic i psihic sunt factoriimportani n tratamentul i evoluia bolii.

Fitoterapia este indicat n formele acute i n cele cu tendin de cronicizare, astfel nct dintotalul de lichide consumate ntr-o zi, cel puin 50% s fie infuzii sau decocturi de plantemedicinale.

Plantele cu aciune specific asupra ficatului au predominant gust amar, gust care inducestare de detaare, aduce limpezime n gnduri, favorizeaz nelegerea realitii. Gustul amar estecel mai mare dintre gusturi, are puterea de a estompa pornirile aprinse, ne ajut s gndim la rece,acioneaz asupra focului - inflamaiei. Echivalentul emoional al inflamaiei este mnia.

Plante medicinale ce pot fi utilizate:alunul,alunul,alunul,alunul,

anghinarea,anghinarea,anghinarea,anghinarea,

armurariul,armurariul,armurariul,armurariul,

catina alba,catina alba,catina alba,catina alba,

cicoarea,cicoarea,cicoarea,cicoarea,

cimbrisorul,cimbrisorul,cimbrisorul,cimbrisorul,

crusinul,crusinul,crusinul,crusinul,

dracila,dracila,dracila,dracila,echinacea,echinacea,echinacea,echinacea,

frasinul,frasinul,frasinul,frasinul,

galbenelele,galbenelele,galbenelele,galbenelele,

gentiana,gentiana,gentiana,gentiana,

ienuparul,ienuparul,ienuparul,ienuparul,

jalesul,jalesul,jalesul,jalesul,

levantica,levantica,levantica,levantica,

lichenul de pialichenul de pialichenul de pialichenul de piatra,tra,tra,tra,

macesul,macesul,macesul,macesul,

marul lupului,marul lupului,marul lupului,marul lupului,menta,menta,menta,menta,

mesteacanul,mesteacanul,mesteacanul,mesteacanul,

pufulita cu flori mici,pufulita cu flori mici,pufulita cu flori mici,pufulita cu flori mici,

roinita,roinita,roinita,roinita,

rostopasca,rostopasca,rostopasca,rostopasca,

schinelul,schinelul,schinelul,schinelul,

sulfina,sulfina,sulfina,sulfina,

sunatoarea,sunatoarea,sunatoarea,sunatoarea,

trei frati patati,trei frati patati,trei frati patati,trei frati patati,

trifoistea de balta,trifoistea de balta,trifoistea de balta,trifoistea de balta,tintaura,tintaura,tintaura,tintaura,

vinarita,vinarita,vinarita,vinarita,

volbura.volbura.volbura.volbura.

Avand o actiune antivirala, propolisulpropolisulpropolisulpropolisul este foarte activ impotriva virusului hepatitei.


10/46

10

ALUNALUNALUNALUN(lat. Corylus avellana L.)(lat. Corylus avellana L.)(lat. Corylus avellana L.)(lat. Corylus avellana L.)

Indicatii: in perioada de crestere, adolescenti

care depun eforturi intelectuale, in convalescente, lasportivi, in neurastenie, stress, etc , sunt benefice indiabet deoarece au un indice glicemic scazut, avand uncontinut redus de hidrati de carbon este admisdiabeticilor, parazitoze intestinale (tenia), tulburari demenopauza, de ciclu menstrual, impotenta, sterilitate,sunt indicate persoanelor care fac radioterapie,chimioterapie, citostatice, preoperator sau

postoperator, reducand efectul negativ al noxelor,afectiuni circulatorii, afectiuni cardiace, anemie, astm

bronsic, boli pulmonare, depresie, neurastenie,

tonifierea sistemului nervos, hepatite, insuficientahepatica, dermatoze, eczeme zemuinde, ulcerele

pielii, varice.Contraindicatii: alergii la alune care pot duce

la socuri anafilactice fatale ; sunt contraindicatebebelusilor pana la varsta de un an (se pot inneca saupot determina alergii).

Cura cu alune consta in consumul sistematicde alune dimineata la micul dejun, la pranz si seara 20-50gr/zi se consuma alune pisate cusmantana, (nu se bea apa, cafea sau ceai inaintea consumului alunelor; nu se consuma lapte acru sauiaurt, alcoolul , zaharul pot reduce absorbtia multor minerale si principii active din alune ; alunele

sarate sunt mai putin indicate, deoarece modifica compozitia naturala a fructului influentandproprietatile acestuia pe de o parte iar pe de alta sunt boli precum HTA, afectiuni cardio-vasculare,afectiuni renale care contraindica sarea in alimentatie).

Miezul de alune este nutritiv, energetic, foarte usor digerabil cu efect antianemic,remineralizant, vermifug, antiaterosclerotic, prin continutul in vitamine complexului B, PP, acidfolic, precum si saruri minerale de cupru, mangan se stimuleaza sistemul nervos, mentinereatonusului muscular, buna functionare a ficatului, mentinerea in limite normale a hormonilor sexuali,regleaza tulburarile de menopauza, tulburari de ciclu menstrual, impotenta, Faina din miez de aluneeste un aliment foarte hranitor pentru copii.

Laptele de alune obtinut din miezul de alune aflat in faza de intarire,inainte de coacere,esteenergizant, nutritiv.

Uleiulextras din miezul de alune obtinut prin presare la rece este foarte gustos si hranitor,dar rancezeste repede ; turtele ramase dupa extragerea uleiului se fosesc la fabricarea halvalei decalitate superioara si a ciocolatei ; uleiul de alune cate o lingura,consumat dimineata timp de 15 zileeste unul din cele mai bune remedii contra teniei.

Decoctul , infuzia din frunze de alun, scoarta de alun au efect hemostatic, vasoconstrictor,tonifiant venos; se folosesc sub forma de bai in varice, ulcere varicoase, edeme gambiere ,bolidermatologice.

Infuzia din muguri de alun ( 1-2 lingurite la 100 ml apa clocotita ) sau tinctura din muguri dealun, un preparat care contine un hormon de crestere foarte util in o serie de afectiuni: este eficientain hepatita, insuficienta hepatica, ajuta la tonifierea ficatului, astm bronsic, reface elasticitatea

tesutului pulmonar, emfizem pulmonar, silicoza, ateroscleroza (se consuma doua cani/zi); inasociere cu tinctura de castan se administreaza in caz de accidente vasculare, paralizii, statuspostinfarct.


11/46

11

Extract din muguri de alun - Antiscleros cu actiune polivalenta pe tesutul pulmonar sihepatic, permitnd restaurarea elasticitatii acestora.

Indicatii terapeutice: ciroza hepatica cu ficat diminuat n volum, hepatita virala, hepatitacronica, hepatopatie alcoolica, patologie respiratorie datorata insuficientei pulmonare, emfizem,astm, bronsite cronice.

Frunzele de alun au efect hemostatic, vasoconstrictor, tonifiant venos, depurative pentru

sange, se recolteaza in iunie-iulie ; baile de frunze se folosesc pentru tratarea ulcerelor varicoase,edemelor, afectiuni circulatorii: flebite (impreuna cu ceaiul de castan) ; se pot folosi sub forma decomprese in ulcere varicoase, rani sau afectiuni dermice de natura infectioasa.

Infuzia din frunze de alun se prepara astfel: peste o lingura de frunze se toarna un pahar deapa clocotita, se lasa o ora dupa care se strecoara si se administreaza 1/3 de pahar de 3 ori pe zi cu o

jumatate de ora inainte de fiecare masa.

ANGHINAREANGHINAREANGHINAREANGHINARE

(Cynara scolymus)(Cynara scolymus)(Cynara scolymus)(Cynara scolymus)

Actiuni: antiinfectios hepatic bun(stimuleaza imunitatea nespecifica la nivelulficatului), coleretic1 si colagog2 foarte puternic,decongestiv renal mediu, depurativ puternic,diuretic de intensitate medie, drenor hepatic bun,favorizeaza regenerarea celulelor hepatice,normalizeaza valorile colesterolului, stimuleazaficatul sa-si indeplineasca functia antitoxica,stimuleaza peristaltismul gastric si intestinal, tonicamar puternic, tonic digestiv bun.

Indicatii:

- hepatit viral A, B i C, diskineziebiliar, sechele post-hepatice, ciroz hepatic,leziuni ale ficatului (experimentele clinice au pus neviden faptul c anghinarea determin refacereastructurii normale a ficatului i regenerarea celulelorhepatice) - se administreaz sub form de pulbere,n cure de minim 3 luni.

- constipaie aton, atonie digestiv;- digestie lent, anorexie;- eczeme, boli de piele de etiologie divers (psoriazis, acnee, dermatit de contact);- diabet (scade glicemia), valori crescute ale colesterolului;- infecii renale, insuficien renal;- ischemie cardiac sau hipertensiune asociat cu valori mrite ale colesterolului.Preparare i administrare:Pulberea - planta se macin fin cu rnia electric de cafea dup care se cerne prin sita

pentru fin alb. Se ia, de regul, o linguri ras de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se inesub limb vreme de 10-15 minute, dup care se nghite cu ap. Pulberea nu se pstreaz mai mult de7 zile, deoarece i se altereaz proprietile.

Infuzia combinat - o linguri de pri aeriene uscate i mrunite se pun n jumtate de

can (125 ml.) de ap de izvor sau plat i se las la macerat aproximativ 8 ore, dup care se1Care stimuleaza producerea bilei de catre ficat.2Favorizeaz evacuarea bilei n duoden.


12/46

12

filtreaz, maceratul se pstreaz, iar planta rmas se oprete cu nc jumtate de can de ap, dupcare se las infuzat jumtate de or, se filtreaz i se las la rcit n final se amestec cele douextracte. Se consum 2-3 cni pe zi, pe stomacul gol.

Planta este extrem de amar i destul de greu de suportat atunci cnd este administrat pedurate lungi de timp sub form de pulbere sau de infuzie combinat. Din acest motiv n curele de

lung durat este mult mai util folosirea tincturii diluate n ap.

Reet care a dat rezultate excepionale n cazul afeciunilor hepatice (cazuri de hepatit C,ca adjuvant n ciroza hepatic, sechele dup hepatite):

Anghinare - 3 linguriRostopasc -1 lingurSuntoare -1 lingurFrunze de ppdie - 2 linguriFrunze de frasin -1 lingurRdcin de mcri -1 lingurDup ce le amestecm pe toate bine n vas, le punem n pung de hrtie i le pstrm la

rcoare. Vom face apoi din acest amestec cte un litru de macerat la rece, care se va bea peparcursul unei zile.

La un litru de ap punem 2 linguri de amestec i lsm la macerat peste noapte, iardimineaa filtrm preparatul i bem cte o can cu 30 de minute nainte de fiecare mas.

ARMURARIUARMURARIUARMURARIUARMURARIU(Silybum marianum)(Silybum marianum)(Silybum marianum)(Silybum marianum)

Acest scaiete este printre cele mai utilizate plante medicinale dinlume. Pentru ca in semintele sale se ascund substante cu o extraordinaraactiune benefica asupra ficatului.

Mai mult, armurariul este un antitoxic redutabil, ajutandorganismul sa reziste celor mai puternice otravuri, de la ciupercile toxice,

pana la gazele industriale sau metalele grele.Gasim in prezent semintele de armurariu in Plafaruri, sub forma de

ceai sau preparate sub forma de tinctura. Inainte de a cumpara ceaiul dearmurariu, uitati-va cu atentie la termenul sau de valabilitate, intrucat esteo planta cu principii active foarte sensibile si care se degradeaza puternic

in timp. Din acest motiv si prepararea sa este foarte delicata.Ceaiul de armurariu Este, conform parerii cercetatoriloramericani, varianta cea mai putin inspirata de a folosi armurariul, intrucatflavonoidele din compozitia sa se degradeaza puternic in contact cu apaclocotita. Din acest motiv, formele de administrare preferabile sunt cele pecare le vom prezenta in continuare:

Pulberea - se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafeadupa care se face o cernere prin sita pentru faina alba. Ideal ar fi, spun

biochimistii, sa se macine pulberea cu 5-10 minute inainte de administrare,asa incat oxidarea principiilor active sa fie cat mai redusa. Daca procedeulvi se pare dificil atunci pastrati pulberea de armurariu intr-un borcan ermetic inchis, la rece si la

intuneric, nu mai mult de 4-5 zile. Se ia 1 lingurita rasa de pulbere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol.Pulberea se tine sub limba vreme de 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa.


13/46

13

Extractul hidroalcoolic (tinctura) - este, probabil, forma de administrare ideala, pentru caacest preparat se poate pastra mult timp (2 ani), fara a-si pierde calitatile terapeutice.

Iata cum se prepara tinctura: se pun intr-un borcan douazeci de linguri de pulbere de semintede armurariu, care se acopera cu alcool alimentar de 50 de grade, amestecand incontinuu. Candintreaga masa de pulbere a fost acoperita, ramanand deasupra un strat de alcool de doua degete, seinchide borcanul ermetic si se lasa continutul la macerat vreme de 14 zile, dupa care se strecoara.

Extractul obtinut se pune in sticlute mici, inchise la culoare, si se pastreaza vreme demaximum 2 ani. Se administreaza de regula o lingurita, de 4 ori pe zi.Infuzia combinata - combina extractia la rece cu cea la cald, ajutand astfel la conservarea

principiilor active.Se prepara astfel: 1-2 lingurite de pulbere de seminte de armurariu se lasa la inmuiat intr-o

jumatate de cana de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iarpulberea ramasa se opareste cu o jumatate de cana de apa fierbinte 20 minute, dupa care se lasa laracit; se combina cele doua extracte; se bea acest preparat cu un sfert de ora inainte de masa. Doza:3 cani pe zi.

Cataplasma - 2-3 linguri de pulbere fin macinata din seminte de armurariu se amesteca cuapa calduta pentru a forma o pasta ce va fi aplicata extern pe locurile afectate. Se leaga deasupra un

tifon curat, cataplasma fiind mentinuta astfel timp de minimum 2-3 ore.

Indicatii:- Hepatita virala A, B si C - flavonoidele din compozitia semintelor de armurariu

favorizeaza regenerarea celulelor hepatice, maresc capacitatea organismului si in special a ficatuluide a se apara de infectii.

Intr-o prima faza, armurariul se ia sub forma de infuzie combinata (intrucat se recomanda unaport consistent de lichide): 1 litru si jumatate pe zi, vreme de 3 saptamani. Apoi se face o pauza de15 zile, dupa care armurariul se administreaza sub forma de pulbere, din care se ia o lingurita de 4ori pe zi.

- Icter, insuficienta hepatica - silibinina continuta de armurariu impiedica procesul deacumulare a toxinelor in ficat, favorizeaza activitatea celulelor hepatice, stimuleaza eliminareacompusilor toxici din celulele hepatice. Se administreaza zilnic jumatate de litru de infuziecombinata de armurariu, in cure de doua saptamani, cu o saptamana de pauza.

- Ciroza hepatica - aceasta planta, se spune in raportul comisiei, este un foarte bun stimulental activitatii ficatului, impiedica fribrozarea acestuia si ajuta la regenerarea sa. Se ia sub forma de

pulbere cate o lingurita rasa de patru ori pe zi, in cure de 21 de zile, cu 15 zile de pauza.- Diskinezie biliara, litiaza biliara;- Otravire cu ciuperci toxice;- Intoxicatie cu metanol, cu tetraclorura de carbon, cu metale grele (plumb, mercur), cu

medicamente care ataca ficatul;-

Alcoolism;- Psoriazis;- Adjuvant in cancerul de piele.

Studiile efectuate pana in prezent nu au pus deocamdata in evidenta efecte secundare nocivela administrarea armurariului pe cale interna sau externa. Singura observatie in aceste sens este cadozele mari pot provoca (rareori) scaune diareice, caz in care se vor diminua sau, in cazurile grave,se va intrerupe administrarea.


14/46

14

CATINA ALBACATINA ALBACATINA ALBACATINA ALBA(Hippopha r(Hippopha r(Hippopha r(Hippopha rhamnoideshamnoideshamnoideshamnoides L.)L.)L.)L.)

Actiuni: antiinfecios mediu (aciune indirect prinstimularea capacitii naturale de aprare, a organismului),

antidepresiv mediu, vitaminizant puternic, remineralizantputernic (conine Fe, Ca, K, Mg, Se), antialcoolic bun(nltur efectele nefaste alte intoxicaiei alcoolice),antitumoral mediu-slab, calmant nervos de intensitatemedie-slab, drenor hepatic bun, hipoglicemiant slab,febrifug mediu, regenerant hepatic bun, puternic reglatoral apetitului, susintor de efort, tonic general puternic,tonic al gonadelor de intensitate medie.

Indicatii:- rceli repetate, sensibilitate la infecii, tulburri

imunitare, febr

- sterilitate masculina i sterilitate feminin,pubertate precoce, tulburri glandulare;- colit de putrefacie, tulburri de asimilaie,

hepatit viral A, B, C, ciroz hepatic - pulbere. Se vaadministra n cur de minim 3 luni.

- caren de Calciu, Magneziu, Potasiu;convalescen; tulburri de cretere la copii, avitaminoz A, E, PP;

- obezitate, diabet (adjuvant), alergie, sensibilitate Ia frig i la extreme termice n general;- anemie; leucemie (adjuvant), boala canceroas (adjuvant);- depresie, (adjuvant);- tulburri nervoase la copii;

- rni i leziuni, ulceraii ale pielii;- revenirea dup post sau perioade de alimentaie deficitar, carenat, revenirea din cure

alimentare terapeutice drastice.Preparare i administrare:Pulberea - planta se macin fin cu rnia electric de cafea dup care se cerne prin sita

pentru fin alb. Se ia, de regul, o linguri ras de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se inesub limb vreme de 10-15 minute, dup care se nghite cu ap. Pulberea nu se pstreaz mai mult de10 zile, deoarece i se altereaz proprietile.

Fructele proaspete - se consum n cantitate de 1-2 linguri de 3 ori pe zi. Pentru cei caresuport mai greu gustul foarte acru, se poate administra imediat dup mestecarea atent i nghiireafructelor, puin miere de albine. Se va evita ns consumul de ap timp de minim 30 de minutedup consumarea fructelor. n cazul copiilor doza de fructe proaspete este de 1-2 lingurie de 3 ori

pe zi, pe stomacul gol.Maceratul la rece - 1 lingur de pulbere de ctin se pune la nmuiat ntr-o can de ap de

izvor sau ap plat, se las vreme de 8 ore la temperatura camerei. Se consum, eventual cu miere,pe stomacul gol, fr a filtra preparatul, deoarece n acest fel s-ar pierde vitamina E.


15/46

15

CICOAREACICOAREACICOAREACICOAREA(Cichorum inthybus)(Cichorum inthybus)(Cichorum inthybus)(Cichorum inthybus)

Aceast plant, cicoarea, denumit popular idorule, ncingtoare, ochiul fetei, paza drumului, spori,

este cunoscut de foarte mult vreme pentru proprietileei curative. nc vechii egipteni o cunoteau i o foloseauca leac n tratarea bolilor de ficat, vezic i rinichi.

Este o plant foarte rspndit, floricelele salealbastre lumineaz la marginea drumurilor.

Rdcina de cicoare a fost folosit n vremuri derestrite pentru prepararea cafelei de cicoare" un

popular nlocuitor de cafea.Planta conine acid cichoric, nrudit cu cinarin

din frunzele de anghinare, ceea ce o face a defolositoare n tratamentul afeciunilor hepatice.

Se utilizeaz att planta (tulpin i flori) n timpulnfloririi ct i rdcina.S-a observat c ceaiul preparat din rdcina de

cicoare este mai bun, mai activ dect cel preparat dintulpin i flori.

Planta crete practic ca o buruian n locurile celemai diferite. Poate atinge o nlime de 50-100 cm. Arefrunze mici, flori albastre ca ochii unei fete frumoase, flori ce se deschid doar cnd vremea estensorit i se trec apoi repede. Florile se deschid la rsritul soarelui i se nchid la amiaz.

nc din secolul al XVIII-lea, Frederic cel Mare a forat cultivarea cicoarei pentruproprietile ei curative i pentru rdcinile din care se prepara nlocuitorul de cafea.

Planta are un efect deosebit pentru stimularea poftei de mncare (cazurile de inapeten), ntratamentul afeciunilor hepatice i eliminarea defectuoas a bilei.

Cine sufer de tulburri ale metabolismului (schimbul defectuos de substane) se vindecdac consum ceai din tulpin sau rdcin de cicoare.

Cicoarea are proprieti diuretice (sporete eliminarea apei din corp), efecte de curireasngelui. n combinaie cu rdcina de brustur, rdcina de cicoare, preparat ca ceai, combateacneea, furunculoza i vindec bolile de piele.

Are i un efect laxativ uor intrnd mpreun cu coaja de cruin n preparatele vegetale cuefect laxativ (purgativ).

Frunzele proaspete de cicoare mpreun cu cele de ppdie se folosesc ca salat avnd unefect deosebit de bun n tratamentul bolilor de ficat.

Planta se recolteaz n dou etape: n lunile iulie-august florile i tulpina, iar n septembrierdcina.

Indicatii:

- infuzie din frunze pentru stimularea sistemului nervos;- decoct din radacina pentru stimularea digestiei;- infuzie pentru a inlocui cafeaua.Se mai poate folosi in urmatoarele afectiuni - acnee, anemie, anorexie, aritmii cardiace cu

iritabilitate sau dureri. Artritism, astenie, atonie gastrica si digestiva, calculi biliari si renali, colicihepatice, congestie hepatica si splenica, constipatie, depresie, dermatoze, dischinezie biliarahipotona, diabet (calmeaza setea), dureri de cap, furunculoze, guta, hepatite cronice si acute,

hidropizie, icter, infectii urinare, insuficienta biliara, litiaza, oboseala cronica, paludism, parazitozeintestinale, rani, reumatism cronic degenerativ, taieturi (planta proaspata)


16/46

16

Preparare i administrare:Infuzie - o linguri cu vrf uit de flori i tulpini i rdcin de cicoare mrunit, se

oprete cu o can (250 ml) de ap clocotit. Se las s stea o jumtate de minut, apoi se strecoar.Se bea cu nghiituri mici nainte de mesele principale. Doza zilnic recomandat este de dou cni.

Decoct - doua lingurite de radacina maruntita, la 200 ml de apa rece; se fierbe 5 minute; sebea caldut in 3 reprize, inaintea meselor principale.

O cura de 2 saptamini cu ceai de cicoare ajuta uimitor la cresterea secretiei de bila, acelulelor hepatice diminuate, mai ales in cazul consumatorilor de alcol.Cicoarea poate fi utilizata si extern pentru dezinfectarea ranilor, in furunculoze si in

cosmetica pentru tratarea tenurilor acneice.Precautii la administrarea cicoarei:Persoanele cu pietre la rinichi nu vor consuma in cantitati mari cicoare pentru ca radacina

are un continut ridicat de oxalati.

CIMBRISORCIMBRISORCIMBRISORCIMBRISOR(Thymus serpillum)(Thymus serpillum)(Thymus serpillum)(Thymus serpillum)

Cimbrisor numit si buruiana-de-balsam,cimbrusor, cimbru-de-camp, cimbru-salbatic, iarba-cucului, lamaita, sarpun, tamaita, timian, cimbru creste

pe pasuni insorite, pe povarnisuri si pe liziere inguste siprefera musuroiul mic de furnici de pe campii.

Are nevoie de multa caldura si mult soare; deaceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine undecaldura pamantului radiaza in mod special.

Cimbrul a venit la noi in secolul al XI-lea dintarile mediteraneene, iar speciile cultivate si celesalbatice se gasesc in gradinile noastre mai cu seama cucimbru-de-gradina (Thymus vulgaris), numit si cimbru,cimbrisor, cimbru-mirositor, iarba-cucului, lamaita.

Aceasta, spre deosebire de cimbrul-de-camp,ajunge pana la o inaltime de 50 de centimetri. Ambele auacelasi efect curativ.

Indicatii:Uz intern - rinite cronice, lepr, enterocolite,

dispepsii, viermi intestinali, boli hepatice, bronit, astmbronic, laringite, traheite, tuse convulsiv, anemie, tonicdigestiv, tonic nervos (paralizie, apoplexie, scleroz n plci, trofie musculat), reconfortant general,epilepsie, alcoolism, afeciuni renale, afeciuni cardiace, grip, guturai, stimularea secreiei de lapte,vom, abcese.

Uz extern - rni i ulceraii tegumentare, rinite cronice, reumatism, crampe abdominale,stomacale i menstruale, spasme ale organelor pelviene (genitale).

Preparare i administrare:Infuzie - una sau dou lingurie de plant tiat mrunt la 250 ml ap clocotit. Acest ceai se

consum n decursul unei zile, de trei ori, cte o ceac naintea meselor principale, dar se poateconsuma i mai concentrat folosindu-se 2-3 linguri de plant la 250 ml ap clocotit. Din acest ceai

se vor bea 3-4 linguri pe zi, tot naintea meselor principale.Sirop - florile i tulpinile acestei plante, aezate ntr-un vas de sticl peste care se toarn (nstraturi) zahr, se las s stea la un loc nsorit timp de 20 de zile. Se filtreaz dup acest timp siropul


17/46

17

realizat punndu-se la foc mic fr a-l lsa s fiarb. Acest sirop este un excelent medicamentpentru cazurile de rceli i rgueli.

Tinctur - se recolteaz inflorescenele att ct s poat ncape ntr-o sticla de un l, n carese introduce floarea fr a se ndesa i peste care se toarn alcool pur. Aceasta sticl se aeaz lingo surs de cldur sau la soare i se las s se macereze planta timp de 2 sptmni. Este extrem deeficace pentru masaje la copiii firavi, slab dezvoltai n scopul unei fortificri a membrelor.

Uz extern - in cazul durerilor abdominale, dureri de menstr, crampelor abdominale, serecomand bi: 200-250 g plant la o baie complet.Planta se pune n ap i se ine aproximativ 3 ore, dup care se face baia obinuit n care se

st 15-20 de minute. Din planta culeas i uscat timp de 24 ore, se umple o perni confecionatdintr-o bucat de pnz, care este extrem de relaxant dac se aplic pe faa crispat de insomnii saudureri.

CRUSINULCRUSINULCRUSINULCRUSINUL

(Rhamnus frangula)(Rhamnus frangula)(Rhamnus frangula)(Rhamnus frangula)

Aciuni

Intern: laxativ bun (n doze mici-medii: 1-3grame pe zi), purgativ foarte puternic (n doze mari:

peste 4 grame pe zi), colagog bun (stimuleaz secreiabilei), coleretic bun (stimuleaz contracia vezicii biliarei evacuarea bilei n intestin), crete considerabil

peristaltismul intestinal.Indicaii

Intern:

- constipaie acut i constipaie cronic- giardia, viermi- fiere lene- boli de piele asociate cu constipaia (acnee,

eczem alergic, infecii trenante, psoriazis)- aspect ncrcat al pielii, n special al tenului- hemoroizi, varice- reumatism- ngrare, obezitate- dureri de cap, migren nsoit de constipaie- adjuvant n boala canceroas (atunci cnd este nsoit de constipaie), n alergie i n boli

autoimune,n hepatit (inclusiv formele virale) i n sechele post-hepatice - pulbere, n asocierecu alte plante, specifice tratrii acestor afeciuni.

Mod de preparare i administrarePulberea (obinut prin mcinarea fin cu rnia electric de cafea) - se ia 1/2-1 linguri

ras (se ine sub limb vreme de 10-15 minute) apoi se nghite cu puin ap. De obicei cruinul secombin n proporii egale cu pulberea de fenicul (Foeniculum vulgare) contra balonrii i cu cea denalb (Malva glabr) pentru a nu irita colonul.

Tratamentul se face de 1-2 ori pe zi, pe stomacul gol.


18/46

18

DRACILADRACILADRACILADRACILA((((Berberis vulgarisBerberis vulgarisBerberis vulgarisBerberis vulgaris))))

Arbust spinos din familia Berberidaceae, cu florigalbene si cu fructe sub forma de boabe de culoare rosie,

fiind adesea utilizat ca gard viu.Din dracila se utilizeaza coasa radacinii sautulpinei.

Recoltarea se face in mod deosebit asupra coajei,in perioada septembrie-octombrie.

Compozitia chimica a coajei de dracila consta in:alcaloizi, berberina (in mare cantitate), berbamina sioxiacanthin vinetin etc.

Medicina populara intrebuinteaza dracila ca opurificatoare a sangelui, contra febrelor, ca apa de gura,pentru potolirea durerilor dentare etc.

Practica zilelor noastre arata ca, asociata cuChaparal de California, trifoi rosu de balta, a dat bunerezultate in cancerul incipient al ficatului.

Decoctul de dracila se obtine dintr-o linguritade scoarta ce se pune intr-o cana cu apa si se fierbe 10-15minute. Se administreaza de 3 ori pe zi.

Tinctura de dracila se obtine din 100 grame deplanta la 1 litru de alcool de 40 de grade. Seadministreaza 10-15 lingurite amestecate cu apa de 3 ori

pe zi.Indicatii terapeutice:

Dracila este unul dintre cele mai bune remedii pentru corectarea functiei ficatului sistimularea secretiei biliare - se ia cate un varf de cutit cu pulbere de scoarta cu 30 minute inainte demasa.

Planta este indicata in inflamatia vezicii biliare sau in calculi biliari; de asemeni pentruicterul cauzat de congestia ficatului.

Ca tonic amar, cu efecte laxative usoare, dracila este indicat in cazul persoanelor slabite,pentru a le curata si inzdraveni sistemul.

O actiune interesanta a plantei este capacitatea de a reduce dimensiunile splinei marite.Actioneaza impotriva malariei si este eficienta si in tratarea infectiilor cu protozoare.

Contraindicatii: A nu se consuma in timpul sarcinii.

ECHINACEAECHINACEAECHINACEAECHINACEA((((Echinacea purpurea, EEchinacea purpurea, EEchinacea purpurea, EEchinacea purpurea, E. angustifolia, E. pallida. angustifolia, E. pallida. angustifolia, E. pallida. angustifolia, E. pallida))))

Originara din Statele Unite ale Americii si Canada, gratie colonistilor europeni, a traversatoceanul fiind cultivata si pe taramul european, si inca din 1916 echinaceea a devenit larg folosita siinscrisa ca ingredient farmaceutic si in Europa.

Fiind folosita ca planta medicinala inca de la inceputuri, a constituit dintotdeauna o plantade baza a medicinii americane fiind utilizata in caz de boli infectioase, muscaturi de sarpe sauinsecte, afectiuni reumatismale. In scop terapeutic se folosesc radacinile de la plantele care au cel

putin 3 ani, dar si partile aeriene (florile, frunzele, tulpinile) de la plante de 2- 3 ani, in plinainflorire, in timpul verii.


19/46

19

Celebritatea i-a ctigat-o prin efectelesale imunostimulatoare extrem de puternice, faptcare o recomand n tratarea unei gameimpresionante de afeciuni i tulburri.

Dei tinctura este forma de administrarecel mai frecvent utilizat, planta luat sub form

de pulbere are adesea efecte mai puternice.Aciuni:Intern: imunostimulent puternic

(polizaharidele cu greutate molecular mare pecare le conine intensific fagocitoza), antibiotic

bun (mai ales speciile E. angustifolia i E.pallida), bacteriostatic prin inhibareahialunoridazei (toate specule de echinacea),antiviral bun, diaforetic bun, depurativ mediu,analgezic uor, antitoxic bun.

Extern: antiseptic puternic, stimulent bun

al imunitii locale, cicatrizant bun.Indicaii:

Intern:- guturai, faringit, laringit, traheit,

amigdalit, bronit, pneumonie (adjuvant)- grip, infecii respiratorii n faz acut- tumori benigne (adjuvant)- mastoz- profilaxia bolii canceroase, adjuvant n tratamentul bolii canceroase- leucemie- inflamaii ganglionare, infecii cu stafilococ auriu- reumatism infecios, eczeme infecioase recidivante- herpes (adjuvant), hepatit viral A, B, C, D (adjuvant) - se combin n proporii egale cu

pulbere de anghinare (Cynara scolymus). Se ia o linguri din acest amestec de 4 ori pe zi.Extern:- rni cu risc mare de infectare- plgi supurnde, plgi purulente- eczeme infecioase i alergice- gangrenaMod de preparare i administrare:Pulberea - planta se macin fin cu rnia electric de cafea dup care se cerne prin sita

pentru fin alb. Se ia, de regul, 1/2 linguri de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sublimb vreme de 10-15 minute, dup care se nghite cu ap. Pulberea nu se pstreaz mai mult de 10zile, deoarece i se altereaz proprietile.

Contraindicatii: facand parte din aceeasi familie de plante care includ margaretele,crizantemele, marijuana poate provoca reactii alergice la cei care sunt sensibili la una dinsubstantele continute in planta; in asemenea cazuri se administreaza cu prudenta. Nu esterecomandata in timpul sarcinii, alaptarii sau la copii mai mici de 2 ani (la care pot sa apara reactiitip urticarie sau efecte nedorite asupra sistemului lor imunitar imatur).

Deoarece actioneaza prin accelerarea functiilor sistemului imunitar, actiunea echinaceeipoate fi redusa sau anulata prin administrarea concomitenta de imunosupresoare, citostatice,cortizonice de sinteza (de tipul antiinflamatoriilor care actioneaza prin reprimarea sistemului

imunitar, ex: indometacin, ibuprofen), unele medicamente administrate impotriva alergiilor,impotriva cancerului, pentru scaderea colesterolului sau anticonceptionale.


20/46

20

Nu se administreaza in faza activa a unor boli precum: lupus, artrita reumatoida, leucemie,SIDA, tuberculoza, scleroza multipla (tocmai pentru ca in aceasta faza de regula se administreazaimunosupresoare care interactioneaza cu echinaceea si efectele ei). Recomandarile EuropeanMedidicines Agency (EMA), este sa nu fie folosita mai mult de 10 zile.

FRASINFRASINFRASINFRASIN(Fraxinus excelsior)(Fraxinus excelsior)(Fraxinus excelsior)(Fraxinus excelsior)

Factorul curativ: frunzele, florile, semintele,mugurii.Afectiuni pentru care se recomanda: Intern -colecistite, angiocolite, ulcer gastric si duodenal,dismenoree, metroragii, enterocolite; extern - plagigreu vindecabile; hemoroizi; arsuri; eczeme; acnee;

leucoree.Calitati curative si actiune farmaceutica:Tanin, glicozizi flavonici si cumarinici, acizi

organici, vitamina C.Diuretic cu eliminare de acid uric; depurativ;

laxativ usor; coleretic - colagog; cicatrizant siantiinflamator hemoroidal.

Mugurii de frasin trateaza bolile de ficat sirinichi, iar semintele de frasin au proprietatiafrodisiace. Ele se folosesc inclusiv in caz de sterilitatemasculina.

Recomandari:- gemoderivat din muguri impotriva diferitelor

afectiuni.Mugurii de frasin se folosesc pentru tratarea bolilor care afecteaza caile biliare, caile urinare,

ochii si aparatul osteo-articular. Au un efect benefic si in metabolismul lipidelor din organism.Mugurii mai sunt un bun remediu impotriva gutei, a febrei, a colesterolului mare.Semintele au dat rezultate in tratamentul tulburarilor de libido masculin, impotentei, asteniei

sexuale, insuficientei testiculare, sterilitatii masculine.Bolile in care se recomanda extractul din muguri de frasin sunt guta acuta si cronica, artrita

gutoasa, hipercolesterolemie, dischinezie biliara si colecistita, congestie hepatica si biliara, celulita,insuficienta renala usoara cu oligurie.

De asemenea, are efecte pozitive in obezitate cu retentie de apa, fibromatoza uterina,nevroza anxioasa, retinopatii.

Gemoderivatul din muguri de frasin se administreaza inainte de mesele principale, dizolvatin putina apa: 50 de picaturi, de 1-2 ori pe zi.

Pe durata tratamentului trebuie urmarit nivelul uremiei si al colesterolemiei.

PREPARAREGEMODERIVATMugurii de frasin sunt lasati la macerat pentru a se produce gemoderivatul.


21/46

21

GALBENELEGALBENELEGALBENELEGALBENELE(Calendula officinalis)(Calendula officinalis)(Calendula officinalis)(Calendula officinalis)

Originara din zona mediteraneana, creste spontansau cultivata ca planta decorativa, in gradini, pe langa

zidurile caselor, poteci, drumuri sau prin parcuri,raspandita si recunoscuta in toata Europa inca din EvulMediu, aceasta planta cu flori galben-portocalii are puteritamaduitoare nebanuite.

In trecut era numita si "floarea ploilor" deoareceatunci cand nu se deschidea era sigur ca vin ploile.

In scop terapeutic se folosesc florile, care se culegatunci cand este soare, cand planta este deschisa si emanauleiuri volatile.

Compozitie: flavonoide, carotenoizi, vitamina C,uleiuri eterice, substante amare, saponine triterpenice,

rasini, mucilagii.Actiune: antiinflamatorie, decongestiva,

antiseptica, antimicrobiana (inhiba dezvoltarea E. Colli,Stafilococul aureu, Candida albicans,Trichomonas), imunostimulenta, cicatrizanta, grabestevindecarea si regenerarea tesuturilor, regleaza ciclurilemenstruale, carminativ, regleaza functia biliara prin

principiile amare.Indicatii: ulceratii in general, eczeme, gastrite, ulcer gastric, ulcer duodenal, inflamatii ale

colonului, colecistita, boli hepato-biliare, hemoroizi, dereglari menstruale, dismenoree, micoze,vaginite, infectii urinare, cistite, cancer.

Mod de administrare:Infuzia se prepara din 2 ligurite cu varf de floare uscata la o cana de apa clocotita, se lasa la

infuzat 3-5 minute si se consuma 2- 3 cani pe zi, inainte de mese.Decoctul se prepara din doua linguri de planta uscata la 1 litru de apa, se lasa la macerat in

apa rece 24 de ore, apoi se strecoara si se mai fierbe maceratul intr-un litru de apa timp de 10minute, se strecoara si se amesteca cele doua extracte si se administreaza atat intern cat si extern.

Pulbere de planta se obtined prin macinarea florilor uscate, din care se administreaza cate olingurita de planta pe stomacul gol de 3-4 ori pe zi pentru efectul antiinflamator, cicatrizant (sedepoziteaza in recipiente bine inchise, axim 10 zile, datorita uleiurilor volatile care se evaporarapid).

GENTIANAGENTIANAGENTIANAGENTIANA ---- FIEREA PAMNTULUIFIEREA PAMNTULUIFIEREA PAMNTULUIFIEREA PAMNTULUI(Gentiana asclepiadea)(Gentiana asclepiadea)(Gentiana asclepiadea)(Gentiana asclepiadea)

Este o plant care crete retras, prefernd lumina filtrat de ctre ramurile copacilor inflorind la margini de pdure sa chiar n arboretele mai rare.

Rdcinile sale sunt un tonic digestiv i hepatic remarcabil, fiind una din plantele amare celemai folosite din lume. Ea stimuleaz peristaltismul gastric, secreia i evacuarea bilei, regenerareacelulei hepatice, accelereaz tranzitul intestinal ncetinit i determin simultan mbuntireaactivitii nervoase, fiind una dintre cele mai valoroase plante antipsihotice. Este deopotriv o

plant de ntreinere i pentru tratament, fiind util n boli din cele mai diverse, deoarece n afar deafectul su benefic asupra digestiei are i efecte dezintoxicante remarcabile.


22/46

22

Aciuni:

Intern: antidepresiv puternic, antipsihotic bun,antigripal puternic (potrivit mai ales structurilorsupraponderale), antihemoragic slab, antimalaric bun,coleretic puternic, colagog puternic, favorizeazasimilaia, tonic amar puternic, tonic digestiv puternic,

tonic hepatic puternic, tonic general bun, febrifug bun,depurativ mediu.Indicaii:Intern:- hepatit acut de toate tipurile, hepatit

cronic, ciroz n faz incipient - se administreazsub form de pulbere, pentru perioade lungi de timp(6-8 luni). n cazurile grave se va asocia i cu alte

plante cu efecte reglatoare i tonice asupra ficatului.- diskinezie biliar, colecistit, dispepsie- digestie dificil, dispepsii frecvente, absena

poftei de mncare (mai ales la convalesceni)- asimilaie deficitar, sindrom de malabsorbie- hipocalcemie, hipomagnezie i anemie

feripriv- grip, stri febrile, convalescen- malarie (adjuvant)- depresie, stri de melancolie la persoane supraponderale, isterie, adjuvant n sindromul

discordant- hernie inghinalMod de preparare i administrare:Pulberea - planta se macin fin cu rnia electric de cafea dup care se cerne prin sita

pentru fin alb. Se ia, de regul, o linguri ras de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se inesub limb vreme de 10-15 minute, dup care se nghite cu ap. Se poate mnca dup minim 30 deminute de la administrare. Pulberea nu se pstreaz mai mult de 10 zile, deoarece i se altereaz

proprietile.Maceratul la rece - se prepar din o linguri de pulbere lsat s macereze la temperatura

camerei ntr-un pahar (200 ml) de ap. Timpul de macerare, la temperatura camerei, este de 6 ore.Dup macerare se filtreaz i se bea pe stomacul gol, cu 20 de minute nainte de a mnca. Seconsum 2-3 cni cu macerat pe zi.

IENUPARULIENUPARULIENUPARULIENUPARUL(Juniperus communis)(Juniperus communis)(Juniperus communis)(Juniperus communis)

Face parte dintre plantele extraordinar de bine adaptate la condiiile vitrege de clim sau sol,rezistnd deopotriv la caniculele cele mai puternice i la gerurile cele mai aprige, la secetele

prelungite i la inundaiile produse de ploile toreniale. Deasemenea, conine substaneantimicrobiene att de puternice, nct este aproape invulnerabil la boli. l ntlnim din zona de deali pn aproape de crestele munilor.


23/46

23

Surprinztor pentru un copcel att de spinos i "ursuz", fructele sale violet-nchise suntdulci-aromate i au un parfum agreabil. Ele constituie unmedicament nu doar puternic, ci i cu un spectru larg deaciune, fiind utile n peste 100 de boli.

Aciuni:

Intern: antifermentativ puternic, antiseptic general

bun, diaforetic mediu-slab, antiseptic respirator mediu(uleiul volatil este mult mai activ), antiseptic intestinalputernic, antiseptic urinar mediu (tinctura are un efectmult mai intens), diuretic foarte puternic (este consideratcel mai activ diuretic natural de la noi), depurativ mediu,antitusiv, expectorant mediu-slab, sedativ i anxioliticuor, antireumatic mediu.

Extern: antialgic mediu-slab, antireumaac mediu,antiseptic mediu-slab.

Indicaii:

Intern:

- enterite, colite (mai ales de fermentaie),dizenterie (adjuvant), sindrom entero-renal.

- apetit alimentar excesiv - pulbere.- hepatit, ciroz, diabet - n toate aceste afeciuni

ienuprul se folosete pentru rolul su de drenaj ipurificare, alturi de remediile specifice acestor afeciuni.Se fac dou cure succesive cu boabe de ienupr, la distande 3-5 zile una de cealalt. Mldiele de ienupr culese

primvara au efecte spectaculoase n cazurile de hepatit i ciroz.- gut, reumatism, afeciuni neuro-musculare, afeciuni ale tendoanelor i ligamentelor.- tuse, afeciuni infecioase n zona gtului.- adjuvant n boala canceroas i n scleroz n plci.- edeme din cauze renale sau cardiace.- adjuvant n tratamentul bolilor virale grave (HIV, meningo-encefalita viral, herpes).- boli nervoase, nevroz, depresii, stri de angoas, anxietate.Extern:- reumatism,- nevralgie, dureri musculare.Mod de preparare i administrare:Pulberea - boabele de ienupr se macin fin cu rnia electric de cafea dup care se cerne

prin sita pentru fin alb. Se ia, de regul, o linguri de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea

se ine sub limb vreme de 10-15 minute, dup care se nghite cu ap. Pulberea nu se pstreaz maimult de 4-5 zile, deoarece i se altereaz proprietile.Cura cu boabe de ienupr - Se ncepe prin a lua 4 boabe de ienupr pe zi; boabele de

ienupr se consum ntotdeauna pe stomacul gol, mestecndu-le ncet. Se crete doza zilnic cu cteo boab pe zi ( 5,6, 7,8...) pn se ajunge la 15 boabe. Dup ce se ajunge la 15 boabe pe zi se iau nscdere cu o boab pe zi: 14,13,12... pn se ajunge din nou la 4. Pe parcursul curei nu se consumdeloc carne i se reduce consumul de prjeli, alimente conservate, cu aditivi alimentari etc. (n cazul

bolii canceroase, acestea vor fi eliminate complet).Infuzia combinat -2, linguri de pulbere de ienupr se las Ia nmuiat ntr-o can de pa de

seara pn dimineaa, cnd se filtreaz; maceratul se pstreaz iar pulberea umezit cu ap se fierben nc o can de ap 1-2 minute, dup care se las la rcit; se filtreaz; se combin cele dou

extracte. Spre deosebire de "ceaiul clasic", aceast infuzie combinat este foarte eficient,rezultatele tratamentului cu ea fiind puternice i rapide.


24/46

24

Precauii:

Administrarea ndelungat provoac iritaii renale. n cazurile de nefrit acut i cronic,nefroz nu se va administra ienupr dect Ia recomandarea i sub supravegherea medicului.

Efectul iritant ale ienuprului este considerabil redus dac se folosete sub form de tinctur,n combinaie cu alte plante, care protejeaz epiteliul renal i urinar: ttneas (Symphytumofficinalis), nalb (Malva glabra), coada oricelului (Achillea millefoliuni), mueel (Matricaria

chamomilla') etc.Contraindicaii:Nu se recomand n perioada sarcinii pentru c poate avea efecte abortive.

JALESUL, SALVIAJALESUL, SALVIAJALESUL, SALVIAJALESUL, SALVIA(Salvia officinalis)(Salvia officinalis)(Salvia officinalis)(Salvia officinalis)

Un vechi dicton pstrat din Roma Antic

spunea: Cum s moar omul dac are salvie ngrdin?. De mii de ani, cea mai mare atenie apersoanelor preocupate de sntatea celor din jura fost ndreptat spre planta Salvia officinalis,considerat iarb sfnt la greci, i simbolulsntii, la orientali. Pentru romani deveniseun panaceu universal, care vindeca toate bolileumane sau planta celor 1.000 de virtuiterapeutice. De altfel, denumirea speciei derivde la cuvntul latin salvare a salva, avindeca, avnd multiple ntrebuinri

terapeutice.Aciuni:Intern: antidiareic mediu-slab,

antiflogistic puternic (reduce inflamaia, avndefecte calmante, antipruriginoase), antiseptic

bun, astringent bun, antinevralgic bun,antispastic bun, calmant cardiac mediu,expectorant bun, elimin mucozitiile preaabundente din stomac, depurativ puternic, detoxifiant bun, diuretic mediu, excitant al sistemuluinervos i al corticosuprarenalelor, carminativ mediu, coleretic mediu-slab, hipotensiv slab,hipoglicemiant slab, antigalactagog puternic (oprete secreia de lapte), antisudorific puternic(reduce transpiraia), stimulent i tonic general bun, reechilibrant bun al sistemul neuroendocrin in special a marelui simpatic.

Extern: antiinflamator bun, antiseptic bun, antireumatic bun, astringent bun, cicatrizantmediu.

Indicaii:

Intern:- menstre neregulate i alte disfuncii legate de ciclul menstrual.- astm, bronite cronice, rceli, gripe, iritaii ale gtului, laringit, febre intermitente.- menopauz, sterilitate secundar, atrofie uterin.- diaree, diaree la nou-nscui, inflamaii gastro-intestinale asociate cu balonri.

- diabet.- digestii lente, inapeten.


25/46

25

- hepatit, dispepsie aton (dispepsii datorate atoniei), diskinezii, afeciuni cronice ale cilorbiliare - pulbere. Stimuleaz secreia biliar i n acelai timp determin o diminuare a strilorpsihice negative corelate cu tulburrile hepatice i biliare. Este bine s se asocieze cu plante cageniana (Gentiana asclepiadea) i suntoarea (Hypericum perforatum).

- reumatism.- neurastenie, astenii (convalescen), oboseal, stare de nervozitate, surmenaj.

- transpiraii nocturne, transpiraia neplcut a minilor i a subsuorilor, salivaie excesiv.- cancer (adjuvant).- pregtirea naterii.- pentru oprirea lactaiei.- obezitate, celulita.Alte utilizri interne:Ca adjuvant, alturi de plantele specifice afeciunii tratate, salvia are efecte foarte bune n

urmtoarele boli i simptome: tremurturi, ameeli, paralizii, hipotensiune, circulaie deficitar asngelui, varice.

Extern:- gingivit, sngerri ale gingiei, paradontoz, afte bucale.

- leucoree.- anghina, laringit, boli de gt n general.- eczeme.- debilitate infantil.

Mod de preparare i administrare:Pulberea - planta se macin fin cu rnia electric de cafea dup care se cerne prin sita

pentru fin alb. Se ia, o linguri ras de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limbvreme de 10-15 minute, dup care se nghite cu ap. Pulberea nu se pstreaz mai mult de 7 zile,deoarece i se altereaz proprietile.

Cataplasma - planta se macin fin cu rnia electric de cafea, dup care se amestec ntr-un vas cu ap cldu pn se formeaz o past, care se pune ntr-un tifon i se aplic pe loculafectat

Infuzia combinat (reeta pentru obinerea a 250 ml.) - 1-2 lingurie de pulbere de salvie selas la nmuiat ntr-o jumtate de can de ap de seara pn dimineaa, cnd se filtreaz; maceratulse pstreaz, iar pulberea rmas se oprete cu o jumtate de can de ap fierbinte timp de 20minute, dup care se las la rcit; se combin cele dou extracte; se bea nainte de mas cu un sfertde or acest preparat Doza - 3 cni pe zi.

Infuzia combinat concentrat - se prepar ntocmai ca i cea anterior prezentat cudeosebirea c va fi mai concentrat: 2-3 linguri de plant n Ioc de 1 - 2 lingurie.

Maceratul la rece - 2 lingurie de pulbere din frunze de salvie se pun ntr-o can (250 ml.)

de ap de izvor sau plat i se las la macerat aprox. 7 ore, dup care se filtreaz. Se consum 1-2cni de macerat pe zi.


26/46

26

LEVANTICALEVANTICALEVANTICALEVANTICA((((Lavandula angustifolia Mill.)Lavandula angustifolia Mill.)Lavandula angustifolia Mill.)Lavandula angustifolia Mill.)

Subarbust globular, peren, cu viabilitate de 15-20 deani. Are tulpini puternic ramificate, patrunghiulare,

lignificate Ia baza din care cresc ramuri anuale, ierbacee,inalte de 30-70 cm. Frunzele liniare, acute, tungi de 2-3 cm,de culoare cenusii-verzui. Florile, cu miros puternic aromat,sunt albastre-violete, pubescente, glandulare, grupate cate 3-7 in verticile, situate in varful ramurilor.

Inflorirea are loc in lunile lunie-august.In Romania se cultiva ca planta aromatica,

medicinala si ornamentala, in parcuri si gradini.RecoltareaSe face manual in timpul infloririi, cand 75% din

flori sunt deschise, Ia plante dupa anul II de cultura. Se

executa dimineata, dupa ce s-a ridicat roua, pe timp insorit,intre orele 9-12, cand este maxim continutul in ulei eteric siprincipii active. Taierea se face Ia 5 cm sub inflorescente. Setransporta imediat in cosuri Ia locurile de uscare sau dedistilare pentru extragerea uleiului eteric. Uscarea serealizeaza Ia umbra, in incaperi aerisite sau artificial Iatemperaturi sub 30C.

ContinutuI chimic din flori- ulei eteric (Aetheroleum Lavandulae) care contine: acetat de linalil (50-60%) (format prin

esterificarea linaloolului cu acid acetic), geraniol, linalool, camfor, lavandulol, citronelol, borneol,nerol, cineol, butirat de linalil, pinen, terpinen, valerianat de linalil;

- taninuri, cumarina, furfurol;- principiu amar (herniarina);- acizi organici (valerianic, propionic, caprionic);- saruri minerale (K, P, N, Ca, Fe, Mn, Cu).Aciuni: - cicatrizante (prin activarea circulatiei sangelui); antiseptice pulmonar,

antiastmatice, febrifuge, sudorifice; carminative (elimina gazele intestinale), colagoge (favorizeazasecretia bilei), vermifuge, dezinfectante, insecticide; calmante ale sistemului nervos, vulnerare,analgezice (suprima senzatia de durere), hipnotice, intaritoare ale nervilor; tonic cardiace; diureticeafrodisiace.

Indicatii:- afectiuni ale aparatulul digestiv: hepatita cronica, icter, tulburari digestive, indigestii,

greata, balonari abdominale, cresterea secretiei biliare, combaterea viermilor intestinali, marireapoftei de mancare;

- afectiuni respiratorii: tuse seaca si convulsiva, astm bronsic, laringita, gripa, raceala,guturai, congestii pulmonare, pneumonie, pleurezie, nevralgii, stari febrile;

- boli ale sistemului nervos: neurastenie, hiperexcitabilitate, astenie, migrene, nevroze,cefalee, ameteli, insomnii, oboseala, relaxare dupa stari de stress, anemie, melancolie, anxietate,epilepsie;

- boli renale si genitale: leucoree, dismenoree, cistita, uremie, stimularea menstruatiei, bolivenerice;

- afectiuni cardiace pe substrat nervos, hipertensiune, palpitatii;

- sciatica si dureri reumatice;- paralizia limbii si gangaveala, cu efect de destindere a nervilor si muschilor contractati;


27/46

27

- afectiuni dermatice: arsuri, prurit, plagi infectate, rani, scabie, contuzii, entorse, elongatii,luxatii, rani pe cap produse de insecte (paduchi, purici, albine, viespi), muscaturi de caini sau serpi,regenerarea pielii distruse.

Mod de administrare:Uz internInfuzie din 1 lingurita de flori uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 3 minute, se

strecoara, se induIceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, intre mese, avand actiune calmanta asuprasistemulul nervos si a tusei si rol in marirea diurezei si a secretiei biliare.lnfuzie concentrata din 20-30 g de flori la 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 5 minute, se

strecoara, se indulceste si se beau 3 ceaiuri pe zi, cu efecte excitante, sudorifice, diuretice, tonice,dezinfectante. Nu se mareste doza, deoarece provoaca stari de excitabilitate crescuta, depresienervoasa si cardiaca, somnolenta si hipotermie.

Vin aromat din 20-30 g de flori uscate la 1 litru de vin rosu; se macereaza 15 zile, sestrecoara si se beau cate 2 paharele pe zi.

UIei de lavanda consumat zilnic cate 5 picaturi pe zahar, pentru intarirea digestiei sirestabilirea poftei de mancare.

Uz extern

Tinctura din 100 g de flori uscate in 500 ml de alcool de 90; se lasa sa macereze timp de15 zile, se strecoara si se pastreaza in sticle bine inchise. Se utilizeaza sub forma de frectii pe corpin bronsite, nevralgii, migrene, dureri reumatice sau pe cap pentru intarirea firului de par. Sub formade comprese tinute timp de 10 minute se aplica in rani taiate, vanatai, contuzii, iar ca gargara (cu 3-4 picaturi de tinctura Ia 50 ml de apa calduta) se face in cazul ulceratiilor din gura si in paraliziaIimbii.

Spirt de lavanda din 1 g de ulei eteric Ia 99 g de alcool de 70; se foloseste in frectii localepentru dureri reumatice si nevralgii.

Otet aromatic din 100 g de flori proaspete de lavanda sau de amestec din lavanda + menta+ salvie + cimbrisor + trandafir + ienupar, care se tin la macerat timp de 7 zile in 1 litru de otet devin alb; se strecoara si se foloseste in caz de raceli, gripe, stari febrile, acnee si pentru distrugerea

paduchilor din par.Ulei de lavanda obtinut prin difuzie: un pumn de flori se tine a macerat timp de 3 zile , la

soare, in 1 litru de ulei de masline; se strecoara si se adauga alt pumn de flori, operatia repetandu-sede 3-4 ori, pana se obtine un ulei foarte parfumat. Se foloseste ca unguent in reumatism, guta,contuzii, umflaturi, luxatii, lovituri la tendoane, clacaj la atleti, ulceratii, rani, eczeme, sau laungerea lemnului de pat pentru distrugerea plosnitelor si paduchilor.

Bai cu infuzie din 200 g de flori la 3 litri de apa clocotita; se toarna in cada de baie, avandefecte analgezice, calmante, antiseptice, antimicrobiene si cicatrizante in dureri reumatice, guta,

pareze, paralizii, rani purulente si cu efecte tonifiante si sedative pentru copii, batrani siconvalescenti bolnavi de nevroze astenice, migrene, insomnii si stari gripale.

Inhalatiicu aburi din infuzia concentrata pentru tratamentul in guturai, gripa, bronsita,angina.

FIori arse pe jaratec, plita sau resou, cu efect de dezinfectare a aerului din incapere siimprimarea unui miros placut.

Buchet de flori pus sub perna, seara, cu efect de calmare a durerilor de cap si asigurareaunui somn linistit.


28/46

28

LICHEN DE PIATRALICHEN DE PIATRALICHEN DE PIATRALICHEN DE PIATRA(Cetraria islandica)(Cetraria islandica)(Cetraria islandica)(Cetraria islandica)

Lichenul de piatra creste pe stancile siplatourile din zona alpina a tarilor nordice. Se

utilizeaza intreaga planta culeasa in perioada mai-septembrie care se usuca apoi la soare.Compozitie: mucilagii (solubile 70% in

apa fierbinte) lichelina, acizi lichenici (acidcetraric, protocetraric, acid usnic (care da gustulamar), protolichensterinic, fumaric), ulei volatil,vitamine A,C, B1, iod, fridelina, grasimi, hidrati decarbon (lichenina) care prin hidroliza se transformain izolichenina, care se scindeaza in manoza,galactoza, glucoza (in Tarile Nordice este folosit lafabricarea zaharului)

Actiune: antiinflamatoare, emolienta,expectoranta, colagoga, coleretica, stimuleazafunctia pancreatica si digestiva, antiemetica(combate greturile si varsaturile), datoritacontinutului in mucilagii formeaza o pelicula

protectoare la nivelul mucoase gastrice fiind utilain tratarea gastritei si ulcerului gastric, efectfluidifiant al secretiilor bronsice, expectorant, behic, util in cazul inflamatiilor bronsice, acidul usnicare actiune tuberculostatica si antitumorala

Indicatii:- gastrita,

- ulcer gastric,- dischinezii biliare,- hepatita cronica,- pancreatita cronica,- disfunctii enzimatice pancreatice,- boli traheo-bronsice,- astm bronsic,- bronsita cronica,-traheo-bronsita acuta,- laringita,- gripa,- viroze respiratorii,- TBC pulmonar,- greturi si varsaturi de sarcina.Mod de administrare:Infuzia se prepara dintr-o lingurita de lichen adaugata la o cana cu apa rece, se fierbe 3

minute, se mai lasa la infuzat 3 minute, apoi se strecoara si se beau 2 cani pe zi; prin infuzie suntextrase mucilagiile care au actiune in catarul bronsic acut sau cronic, in gastrite sau ulcer gastric,

Tinctura se administreaza 1-2 ml de 3 ori pe zi, sau 10-20 picaturi de 3 ori pe zi; prinprocedeul de tratare a lichenului cu alcool sunt extrase substantele amare, avand actiunestimulatoare asupra secretiilor stomacale si sistemului nervos vegetativ vaso-motor (prin acest

procedeu mucilagiile raman complet neextrase).


29/46

29

MACESMACESMACESMACES(Rosa canina)(Rosa canina)(Rosa canina)(Rosa canina)

Macesul este foarte raspandit in tara in rarituri depaduri de foioase sau pe marginea acestora, prin poieni, pe

coastele cu insorite, in pasuni si finete, pe vaile si luncileraurilor, pe marginea drumurilor.Fructele se recolteaz n lunile august-septembrie,

nainte de cderea brumei, cnd mceele capat culoarearosu inchis.

Fructul de mce conine de 50 de ori mai multvitamina C dect lmia, de 100 de ori mai mult dectmandarinele ori portocalele i de 200 ori mai mult dectvinurile din struguri considerate cele mai bogate n aceastvitamin.

Aciuni:

Intern: antialergic puternic, febrifug bun (acioneaznu doar n sensul reducerii febrei, ci i n cel al susineriiorganismului n timpul strilor febrile), antiinfeciosintestinal mediu-slab, antigripal puternic, antitrombotic(mpiedic formarea trombilor) excelent n cure de lungdurat, antivomitiv mediu, calculolitic slab, drenor i tonichepatic mediu, mrete capacitatea de efort, mreterezistena la frig, stimulent imunitar bun, stimulent bun al circulaiei sangvine periferice, toniccardiac mediu, tonic general bun, tonic nervos mediu, vitaminizant A i, mai ales, C puternic.

Indicaii:Intern:

- guturai, grip, bronit, pneumonie, infecii respiratorii in general- afeciuni nsoite de febr- alergii la stimuli diveri, dermatit alergic- hepatit viral A, B i C, sechele post-hepatice - macerat la rece- diaree- extremiti (mini, picioare) reci, tulburri de circulaie periferic, tromboz (adjuvant),

ischemie cardiac (adjuvant)- eforturi intense, eforturi fcute la temperaturi sczute- tulburri de cretere, de apetit, senzaie de vom Ia copiiMod de preparare i administrare:Pulberea - planta se macin fin cu rnia electric de cafea, dup care se trece printr-o sit

din material plastic. Se ia o linguri ras (se ine sub limb vreme de 10-15 minute) apoi se nghitecu puin ap. Se Iau 3-4 astfel de doze pe zi, pe stomacul gol. n cazurile de alergii puternice iavitaminoze grave, se pot lua pn la 8 doze pe zi.

Maceratul la rece - 2 linguri de pulbere de fructe de mce se las la nmuiat ntr-o can deap de seara pn dimineaa, cnd se filtreaz printr-un tifon sau printr-o sit din material plastic(nu din metal); maceratul se poate ndulci cu miere i se bea ntr-o singur repriz dimineaa, naintede a mnca. Spre deosebire de "ceaiul i clasic", acest macerat este foarte eficient, deoarecevitaminele i alte elemente nu sunt deteriorate prin procesul fierberii.


30/46

30

MARUL LUPULUIMARUL LUPULUIMARUL LUPULUIMARUL LUPULUI(Aristolochia clematitis)(Aristolochia clematitis)(Aristolochia clematitis)(Aristolochia clematitis)

n scopuri farmaceutice se ntrebuineaz parteaaerian a plantei, "Aristolochiae herba", recoltat n

timpul nfloririi. Aceasta conine acid aristolochic, uleivolatil i flavonozide i se folosete numai extern, maimult n medicina popular, (pentru tratamentul rnilor),dar i n medicina naturist, (artralgie, epidermofitie).

Este o plant puternic activ, (toxic).Extractele obinute din prile aeriene ale plantei

prezint aciune antibiotic.n doze mici, de pna la 1,5 g pe zi pentru un

adult, administrat o perioada limitata de timp (3-4saptamani), marul lupului nu prezinta nici un pericol,fiind acceptat de catre fitoterapeuti cu experienta ca un

remediu rapid n tratarea cancerului pulmonar, de piele,la sn si la intestin, a hepatitelor virale, precum si ainfectiilor intestinale.

La marul lupului trebuie respectate urmatoareledoze:

tinctura 10 la suta, de la 0,1 la 0,2 picaturi pekilogram/corp, de 2 ori pe zi;

ceai, decoct 5-10 minute, 1 lingurita de parti aeriene, uscate si macinate, la 500 ml apa, cte1-6 linguri pe zi, cu cresteri treptate de 1 lingura pe zi; dupa ce se ajunge la doza maxima, de 5-6linguri pe zi, se continua tratamentul cu ea; la o luna de tratament snt necesare cel putin 2saptamani de pauza.

Utilizarea internaPrezinta fara doar si poate riscuri, deoarece marul-lupului, fara a fi atat de toxic ca spanzul,

matraguna sau rostopasca, are o anumita actiune nefasta la nivelul rinichilor si a tubului digestiv, indoze mari dand reactii adverse severe.

Se pare ca in doze mici, de pana la 1,5 grame pe zi pentru un adult, administrat o perioadalimitata de timp (maximum o luna), nu prezinta nici un inconvenient, fiind chiar un remediu rapid intratarea cancerului pulmonar, de piele, la san si la intestin, a hepatitelor virale, precum si ainfectiilor intestinale, insa singurul care are investitura sa prescrie si sa conduca acesttratament este medicul curant. Din acest motiv, nu ne vom ocupa aici de administrarea interna amarului-lupului.

Marul-lupului este o planta cercetata intens din punct de vedere stiintific. In tari cum ar fiSpania, Ungaria, Germania, Cehia, aceasta planta este tot mai mult folosita, in timp ce la noi a fostscoasa din nomenclatorul plantelor medicinale uzuale, in urma cu mai bine de un deceniu.

Utilizata intern si extern, marul-lupului este un adevarat elixir, intr-o multitudine de boli. Intratamentul cancerului, ea concureaza indeaproape spanzul, avand o eficienta extraordinara si otoxicitate considerabil mai mica, fara a da efectele secundare greu suportabile ale acestuia.

Marul-lupului este in primul rand un stimulent si reglator de exceptie al sistemului imunitar(dupa parerea multor specialisti - fara egal in flora europeana). Apoi, marul-lupului este unextraordinar cicatrizant si antiinfectios, fiind de neinlocuit in tratarea sechelelor de dupainterventiile chirurgicale complexe (de exemplu, cele facute pentru extirparea tumorilor). Un altefect remarcabil al acestei plante este cel antitoxic - in Egiptul Antic el era numit si iarba cobrei,

deoarece era singurul remediu valabil in cazul muscaturilor mortale ale acestui sarpe.


31/46

31

Hepatita virala (A, B, C) - se ia de trei ori pe zi, pe stomacul gol, un varf de cutit de pulberede marul-lupului (aproximativ 0,25 g) impreuna cu cate o lingurita de pulbere de anghinare (Cynarascolymus) sau iarba de tintaura (Centaurea umbellatum), numai la indicatia medicului!

MENTAMENTAMENTAMENTA(Mentha Piperita)(Mentha Piperita)(Mentha Piperita)(Mentha Piperita)

Originara din zona mediteraneana esteraspandita astazi in toata lumea crescand spontan saucultivata in gradini, in locuri luminoase si bine irigate.Cunoscuta ca planta aromatica utilizata in diverse

preparate culinare dar si ca planta medicinala din celemai vechi timpuri. Se recolteaza partea aeriana a

plantei (Herba Menthae) sau frunzele de menta

(Folium Menthae)Menta se bucura de o mare apreciere in lumeatratamentelor naturiste, in primul rand datoritamirosului aromat si aducator de prospetime.

Menta mai este cunoscuta si ca: izma, mintarece, giazma broastei, iasma, ferent etc. Mentastimuleaza functia digestiva, si reprezinta un excelentantivomitiv.

Menta era utilizata cu succes si in traditiapopulara. Astfel, ceaiul de menta era administratcopiilor contra colicilor, durerea de dinti era

ameliorata cu ajutorul radacinilor de menta pisate curachiu.

Ceaiul de menta era utilizat in vindecarea tusei,durerilor de piept, durerilor de inima (ceai rece), in indepartarea insomniilor, si linistireaorganismului nervos.

Actiune:- stomahica, antispastica (miorelaxanta, combate spasmele abdominale, contracturile

musciulare, eficienta in co

Ceaiuri Care Curata Ficatul Si Spala Hepatita - Autor: Maria Magdalena LUPU

Documents

Transcript of Ceaiuri Care Curata Ficatul Si Spala Hepatita - Autor: Maria Magdalena LUPU