BULETIN PERIODIC BILINGV 19.06.2019

CEA MAI BUNĂ CALE Ediție Specială

Efectele reformei electorale asupra Alegerilor parlamentare din 2019

Veronica Ateș, Dan Nicu, Victor Guzun

2

Această ediţie specială a Buletinului Cea mai bună cale a fost elaborată în baza analizei legislaţiei în domeniul electoral al RM, a rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, precum şi a opiniilor exprimate de experţii participanţi la atelierele de lucru din 7 martie şi 14 martie 2019 care au fost organizate de LID Moldova cu prijinul The Black Sea Trust for Regional Cooperation (BST) în cadrul proiectului The 3 Corners Roundtable.

Prezentele policy paper-uri prezintă atât principalele direcţii de discuţie din cadrul celor 2 activităţi antemenţionate, precum şi 3 seturi de concluzii şi recomandări formulate de cei 3 experţi, autori ai materialelor analitice de mai jos.

“Cea mai bună cale”, Ediţie Specială (19 Iunie 2019)

Ediţie specială realizată de către Laboratorul de Iniţiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) cu sprijinul The Black Sea Trust for Regional Cooperation (BST).

Notă de limitare a responsabilităţii

Opiniile exprimate în buletinul de faţă reprezintă exclusiv punctul de vedere al autorilor!

3

Despre LID Moldova

Laboratorul de Iniţiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) este un Think-Do Tank, independent, non-profit, neguvernamental şi non-partizan din Republica Moldova. A fost fondat in 2019 pe viziunea unui stat modern şi liber, cu scopul de a susţine iniţiative cu impact şi a încuraja persoane care fac diferenţa în Republica Moldova.

LID Moldova este implicat în promovarea valorilor democratice şi construirea unui spaţiu pentru dialog în care oamenii se pot exprima liber şi constructiv. Iniţiativa se află în centrul efortului nostru şi o vom încuraja în orice mediu – de la mici comunităţi de oameni adunaţi în jurul obiectivului de îmbunătăţire a spaţiului lor de viaţă, organizaţii ale societăţii civile care se luptă pentru transparenţă şi corectitudine, până la comunităţile academice care lucrează asupra unor idei de anvergură atât acasă, cât şi în Europa.

Misiunea LID Moldova este să transforme Republica Moldova într-o democraţie autentică şi cu o economie vibrantă. Vom îndeplini misiunea ajutând indivizi să devină agenţi ai schimbării şi să creeze reţele de oameni cu iniţiativă care să facă lucruri mici, dar care schimbă viaţa la scară largă. O minoritate educată şi vocală va atrage majoritatea de partea sa, lucrând de-a lungul generaţiilor pentru a obţine un consens cu privire la calea de urmat pentru modernizare.

Valorile fundamentale sunt responsabilitatea, meritocraţia bazată pe muncă, precum şi celebrarea succesului, a deschiderii şi a libertăţii. Republica Moldova este un stat tânăr, dar a fost construit pe răni ale trecutului. De aceea, promovarea meritocraţiei în toate aspectele vieţii economice, politice, culturale şi sociale trebuie să devină o prioritate. Precum şi consolidarea unei comunităţi de gândire critică în Moldova, capabilă să avanseze idei pentru o economie prosperă, un guvern de încredere şi o societate civilă consolidată.

Despre proiect şi atelierele de lucru

Prin proiectul The 3 Corners Roundtable dorim să creăm o nouă platformă de discuţii şi să con-tribuim la consolidarea unei comunităţi cu gândire critică, capabilă să avanseze idei pentru o econo-mie prosperă, un guvern de încredere şi o societate civilă consolidată. Prin intermediul proiectului The 3 Corners Roundtable vom pune accent pe problemele reale ale societăţii în dezbaterea publică şi vom aduce la mese rotunde de discuţie experţi, factori de decizie şi cetăţeni implicaţi civic. În cadrul proiectului s-a propus organizarea a două ateliere de lucru în cadrul cărora s-a prezentat o analiză a cadrului legislativ în domeniul electoral, analiza rezultatelor Alegerilor dar şi discuţii cu diferiţi experţi în domeniu.

Pe data de 7 martie 2019 a fost organizat primul atelier de lucru pe tema “Efectele reformei electorale asupra alegerilor parlamentare din 2019”.

Pe data de 14 martie 2019 a avut loc al doilea atelier de lucru de discuţii pe tema “Candidaţii din circumscripţile uninominale şi problemele principale ale campaniei electorale”.

Evenimentele au fost organizate cu suportul The Black Sea Trust for Regional Cooperation (BST) în cadrul proiectului intitulat The 3 Corners Roundtable.

4

Analiza rezultatelor alegilor parlamentare din 2019

Veronica Ateș absolventă a facultăţii de matematică și informatică, a unui master în sociologie la Kiev. Vine din lumea “Sondajelor” și are o experienţă mai mare de 15 ani în analize statistice, chestiona-re, training-uri, raportări, clienţi etc.

Domeniul electoral a fost acel în care s-a reinventat. Prin intermediul analizelor, evaluărilor în do-meniul electoral are posibilitate să contribuie activ la consolidarea democraţiei în Republica Moldova, unde fiecare are dreptul de a alege și a fi ales.

IntroducereAlegerile reprezintă cel mai eficient şi democratic mijloc de reprezentare a tuturor cetăţenilor

în instituţiile guvernării, prin care are loc transmiterea de către popor a puterii publice către reprezentanţii săi. Voinţa poporului constituie baza puterii de stat şi această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Anume prin alegeri, cetăţenii au ocazia să se conecteze la procesul de guvernare. Instituirea unui nou sistem electoral este una dintre cele mai semnificative decizii politice pentru orice sistem de guvernare. O analiza profundă a modului în care sistemul electoral are efect asupra sistemului de partid, a alegătorilor, a organelor electorale etc., precum şi a impactului asupra rezultatelor alegerilor reprezintă unul dintre domeniile de cercetare de mare interes pentru societatea noastră.

Alegeri parlamentare în RMModul de organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare în Republica Moldova este regle-

mentat de următoarele acte:– Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994 cu modificările ulterioare;– Tratatele internaţionale şi regionale ratificate de Republica Moldova pe segmentul electoral;– Codul electoral al Republicii Moldova adoptat la 21 noiembrie 1997 şi amendat ulterior, care a

reunit toate actele legislative referitoare la alegerile prezidenţiale, parlamentare şi locale, fiind unificate procedurile electorale;

– Alte legi adoptate de Parlamentul RM care conţin prevederi ce se referă la domeniul electoral, regulamente şi instrucţiuni adoptate de Comisia Electorală Centrală.

La 23 mai 1991, printr-o hotărâre a Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti de legislatura a XII-a, fosta republică unională - RSSM, este redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem de-vine primul Parlament al Republicii Moldova. La 23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat Declaraţia Suveranităţii, iar la 27 august 1991 – Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

La 12 octombrie 1993, Parlamentul de legislatura a XII-a s-a autodizolvat, nu înainte însă de a fixa data unui scrutin parlamentar anticipat pentru 27 februarie 1994. De asemenea, a fost adoptată o nouă lege electorală, prin care s-a trecut de la sistemul electoral majoritar existent anterior la cel proporţional, fiind prevăzută şi micşorarea numărului de deputaţi până la 104 persoane. Ulterior, conform art.60, alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994, numărul de mandate în Parlament a fost redus până la 101.

De la declararea Independenţei Republicii Moldova, în perioada 1994–2014, au avut loc opt scru-tine parlamentare, dintre care patru au fost anticipate. În perioada de referinţă, alegerile parlamen-tare s-au desfăşurat în baza sistemului electoral proportional pe întreg teritoriul ţării constituind o circumscripţie electorală, în care au fost aleşi cei 101 deputaţi. Specificăm faptul că, în cadrul eveni-mentelor LID antemenţionate au fost prezentate date privind alegerile parlamentare din 2019 într-o manieră comparative anume cu parlamentarele din 2014.

La 20 iulie 2017 au fost adoptate noile modificări ale Codului electoral, privind trecerea de la sis-temul electoral proporţional la sistemul electoral mixt (paralel: proporţional şi majoritar).

5

Iniţiativa de schimbare a sistemului electoral a fost lansată şi promovată de Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, cu susţinerea Grupului Parlamentar Popular European.

Deoarece la 30 noiembrie 2018 urma să expire mandatul Parlamentului de legislatura XX-a, la 27 iulie 2018 a fost aprobată data de 24 februarie 2019 drept ziua următoarelor alegeri parlamentare ordinare. Scrutinul parlamentar s-a desfăşurat, în premieră, după sistemul electoral mixt, care pre-supune alegerea a 50 de deputaţi în circumscripţia naţională, în baza listelor de partid, şi 51 deputaţi aleşi în circumscripţiile uninominale.

Candidaţi la funcţia de deputat în Parlament pot fi persoanele cu drept de vot, care deţin cetăţenia RM şi care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani.

În linii generale principalele deosebiri faţă de scrutinul parlamentar din 2014 sunt următoarele:- Sistemul electoral mixt a fost instituit în locul celui proporţional;- A fost eliminat pragul de validare al alegerilor;- A fost interzisă votarea cu actele expirate;- A fost inclusă limita minima de 40% femei pe listele de partid;- A fost permisă campania electorală în ziua alegerilor;- A fost introdusă obligativitatea certificatelor de integritate pentru candidaţi;- A fost prevăzută organizarea unui referendum consultativ în ziua alegerilor.

Capitolul 1. Campania electorală şi perioada pre-electorală

Elementele cheie ale unui scrutin electoral sunt:– Cadrul legal-normativ;– Participarea politică – Înregistrarea alegătorilor / alegătoarelor;– Educaţia electorală;– Administrarea alegerilor;– Observarea / monitorizarea alegerilor.Analiza dată va trece prin aceste etape pentru a vedea prin comparaţie cu alegerile parlamentare

din 2014 care sunt diferenţele principale între cele 2 tipuri de scrutine.

1.1 Concurenţi electorali înregistraţi

În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, după circumscripţia naţională, au fost înregis-traţi 15 concurenţi electorali, dintre care 14 partide politice şi un bloc electoral.

Comparativ cu anul 2014, în 2019 la alege-rile parlamentare pentru circumscripţia naţi-onală nu a fost înregistrat nici un candidat in-dependent.

Totodată, se constată că în 2019 au fost în-registraţi cu 9 concurenţi electorali mai puţin decât la alegerile parlamentare din 2014.

Figura 1. Numărul concurenţilor electorali în-registraţi pe circumscripţia naţională

6

Pe circumscripţiile uninominale, în ca-drul alegerilor parlamentare din februarie 2019, au fost înregistraţi 326 candidaţi, dintre care 217 mebri de partid, 58 can-didaţi independenţi şi 51 membri ai unui bloc electoral.

Figura 2. Numărul candidaţilor înregistraţi la alegerile parlamentare din februarie 2019 pe circumscripţiile uninominale

Din numărul total de candidaţi înregistraţi pe circumscripţiile uninominale observăm că în cir-cumcripţia 51 –Diaspora: SUA, Canada şi 50-Diaspora de Est s-au înregistrat cei mai mulţi candidaţi politici – 13. 9 candidaţi au fost înregistraţi pe circumscripţia 30-Chişinău, precum şi pe circumscrip-ţia 3-Edineţ. În fiecare din următoarele circumscripţii uninominale: 38-Hânceşti, 36-Ștefan Vodă, 25-Chişinău; au fost înregistraţi câte 4 candidaţi electorali. Figura 3.

Figura 3. Numărul candidaţilor înregistraţi pe fiecare circumscripţie uninominală

PDM: Poziţie primei femei pe listă: 5

Șor: Poziţia primei femei pe listă: 2

ACUM: Poziţia primei femei pe listă: 1

Figura 4. Locul amplasării femei-lor în listele de partid pentru cir-cumscripţia naţională, %

7

Fiecare din cele 4 formaţiuni politice – PDM, partidul ȘOR, blocul ACUM, PSRM; au înaintat pen-tru circumscripţia naţională liste de partid cu componenţa majoritară de sex masculin. (mai mult de 50%). În lista de partid a blocul ACUM, precum şi a PSRM, prima poziţie era deţinută de o femeie. În lista de partid a partidului ȘOR şi PDM, poziţia primei femei este 2, respectiv 5.

1.2 Organe electorale de management al alegerilor

În 2019 au fost deschise 2143 secţii de votare, cu 77 mai mult decât în anul 2014.

Totodată, se remarcă că la alegerile parlamentare din 2019 au fost deschise mai puţine secţii de votare în diasporă (125, faţă de 136 în 2014), dintre care cele mai multe au fost reduse în Europa şi Asia (52 în 2019, comparativ cu 77 în 2014).

În 2019 s-au suplinit numărul secţiilor de votare din Rusia şi America de Nord cu 6 secţii de votare.

Figura 5. Numărul de BESV deschise pe teritoriul RM la alegerile parlamentare din 2019 comparativ cu 2014

Figura 6. BESV deschise în diasporă la alegerile parlamentare din 2019 comparativ cu 2014

8

1.3 Monitorizarea alegerilorLa alegerile parlamentare din 2019 au fost acreditaţi 3412 observatori naţionali şi 776 observa-

tori internaţionali. Se remarcă faptul că în 2019, comparativ cu anul 2014, au fost acreditaţi mai mulţi observatori naţionali (cu 307 mai mult) şi mai puţini observatori internaţionali (cu 34mai puţini).

De asemenea, în cadrul alegerilor parlamentare din 2019 au fost acreditate 20 de organizaţii din care fac parte observatorii naţionali – cu 7 mai multe decât în cadrul alegerilor parlamentare din 2014. Numărul de instituţii din care fac parte observatorii internaţionali a fost aceelaşi ca şi în 2014 (58).

Figura 7. Observatori acreditaţi de către Comisia Electorală Centrală

Capitolul 2. Rezultatele Alegerilor

2.1 Rata de participare

La alegerile parlamentare din 2019 au participat aproape jumătate din polulaţia RM (49,22%). 53.2% din alegători au fost de gen feminin, iar 46.8% – de gen masculin.

Figura 8. Rata de participare la alegerile parlamentare 2019, dezagregare pe sexe și vârstă

9

Figura 9. Distribuţia alegătorilor care au participat la scrutinul electoral după gen și categorii de vârstă.

Cei mai activi la alegeri au fost persoanele de 56-70 ani (31.8%), persoanele de 41-55 ani (25.6%) şi persoanele de 26-40 ani (25.7%). Mai puţin activi au fost persoanele de peste 71 de ani şi cele de 18-25 ani, care au avut o rată de participare de 8.4%, respectiv 8.5%.

2.2 Rata de participare alegeri parlamentare 2019 vizavi 2014

La alegerile parlamentare din 2019 au participat 49.2% din locuitorii RM, ceea ce reprezintă o rată de par-ticipare cu 8.1% mai mica faţă de alegerile parlamentare din 2014.

La analiza repartiţiei după gen se constată că în 2019, ca şi în anul 2014, au participat la alegeri un număr mai mare de persoane de gen feminin (53.2%, respectiv 53.5% în 2014) cu toate că aceasta nu reprezintă un procent sem-nificativ. În linii generale nu există careva diferenţe la aces capitol.

Figura 10. Rata de participare alegeri parlamentare 2014 comparaţie cu 2019

Figura 11. Rata de participare în cadrul alegerilor parlamentare pe categorii de vârste

După criteriul de grupe de vârstă este dificil de efectuat analiză deoarece nu au fost prezentate datele de către CEC pe aceeaşi structură ca şi în 2014.

10

2.3 Distribuirea mandatelor

Ca şi în anul 2014, în 2019 au fost aleşi în calitate de deputaţi în cadrul alegerilor parlamentare preponderent bărbaţii (81 în 2014, respectiv 76 în 2019). Cu toate acestea, la alegerile parlamentare din 2019 a fost alese mai multe femei în calitate de deputaţi– 25 femei în 2019, comparativ cu 20 femei în 2014.

Figura 12. Numărul de deputaţii aleși în cadrul Alegerilor parlamentare în 2019 comparativ cu 2014

2.4 Participarea la vot al alegătorilor

În tabelele de mai jos am analizat numărul de alegători care au participat la alegeri în primele 5 circumscripţii.

Tabel 1. Numărul alegătorilor care sunt înscriși în lista electorală și cei care au primit bu-letine de vot pe circumscripţia naţională și cea uninominală.

Rezultate circumscripţie naţională Rezultate circumscripţie uninominală

Nr.CECEU

CECEU

Numărul de alegători

incluși în listele electorale de

bază

Numărul de alegători care

au primit buletine de

vot

Nr. CECEU

CECEU

Numărul de alegători

incluși în listele electorale de

bază

Numărul de alegători care

au primit buletine de

vot1 Briceni 63198 30205 1 Briceni 63198 298972 Ocniţa 62898 33624 2 Ocniţa 62898 336163 Edineţ 63974 32592 3 Edineţ 63974 325454 Râşcani 63034 30812 4 Râşcani 62224 307125 Glodeni 62804 29698 5 Glodeni 62804 29658

Tabel 2. Diferenţa de voturi dintre circumscripţia naţională și cea uninominală.

Nr. CECEU CECEUa.Numărul de alegători incluși

în listele electorale de bazăc. Numărul de alegători care

au primit buletine de vot1 Briceni 0 3082 Ocniţa 0 83 Edineţ 0 474 Râşcani 810 1005 Glodeni 0 40

11

Din câte observăm din diverse motive pe circumscripţia uninominală se pierd anumite voturi. Astfel pentru primele 5 circumscripţii observăm că numărul de voturi pierdute ajunge la 503.

Figura 13. Numărul de voturi valabil exprimate care nu au fost luate în calcul pe circumscripţia uninominală.

Media de voturi neluată în calcul pentru circumscripţiile uninominale a fost de 15077 voturi. Primele cinci circumscripţii cu cele mai multe voturi anulate au fost: circumscripţia 6-Drochia (20925 voturi anulate), circumscripţia 16-Ungheni (20816 voturi anulate), circumscripţia 11-Făleşti (20757 voturi anulate), circumscripţia 21-Criuleni (20704 voturi anulate) şi circumscripţia 3-Edineţ (19755 voturi anulate). În circumscripţia 51-Diaspora:SUA, Canada numărul de voturi neluate în calcul a fost cel mai mic (2291).

Pe circumscripţia naţională media de voturi valabil exprimate per deputat ales din total a constituit 28327 voturi, iar pentru circumscripţiile uninominale – 27057 voturi.

Figura 14. Media de voturi valabil exprimate per deputat ales

Nr. total de voturi valabil exprimate pe circumscripţia naţională:1416359Nr. total de voturi valabil exprimate pe circumscripţia uninominală: 1379930

Pe circumscripţia naţională media de voturi valabil exprimate per deputat ales din numărul total de voturi luate în calcul a constituit 28327 voturi, iar pentru circumscripţiile uninominale – 11980 voturi.

12

Figura 15. Media de voturi valabil exprimate per deputat ales din numărul de voturi luate în calcul.

Nr. total de voturi valabil exprimate pe circumscripţia naţională:1416359Nr. total de voturi valabil exprimate luate în calcul în circumscripţia uninominală: 610962

În cadrul alegerilor parlamentare din 2019 mai mulţi bărbaţi au obţinut mandat de deputat decât femei. Astfel, 75.2% din totalul mandatelor de deputat au fost obţinute de către bărbaţi. Situaţia este similară şi în cadrul circumscripţiei naţionale şi a circumscripţiilor uninominale. Preponderent pe circumscripţia naţională au ajuns mai multe femei 30%.

Figura 16. Distribuţia mandatelor după criteriul de gen în cadrul alegerilor parlamentare 2019, %

Cel mai tânăr deputat în cadrul alegerilor parlamentare din 2019 are vârsta de 24 de ani, cel mai vârstnic deputat – de 80 de ani. Media de vârstă a deputaţilor constituie 47 ani.

Figura 17. Vârsta deputaţilor aleși în cadrul scrutinului parlamentar din 2019.

13

În cadrul alegerilor parlamentare din 2019 cele mai multe mandate au fost obţinute de PSRM – 35 de mandate, dintre care 18 au fost obţinute în cadrul circumscripţiei naţionale şi 17 în cadrul circumscripţiilor uninominale.

PDM a obţinut în total 30 de mandate în Parlament, dintre care 13 în cadrul circumscripţiei naţionale şi 17 în cadrul circumscripţiilor uninominale.

Blocul ACUM a obţinut 26 de mandate în Parlament, dintre care 14 în cadrul circumscripţiei naţionale şi 12 în cadrul circumscripţiilor uninominale.

Candidaţii independenţi au obţinut mandat în Parlament datorită rezultatelor din cadrul circumscripţiilor uninominale.

Figura 18. Numărul mandatelor obţinute de fiecare partid la alegerile parlamentare din 2019, dezagregate pe circumscripţii

În cadrul circumscripţiilor uninominale, cele mai mici diferenţe dintre candidatul câştigător şi succesorul lui, au fost înregistrate în cadrul circumscripţiei 42-Cantemir, Cahul (65 voturi), 26-Chişinău (138 voturi), 4-Râşcani (170 voturi), 40-Cimişlia (172 voturi).

Figura 19. Diferenţele de voturi dintre candidatul câștigător și succesorul său în cadrul circumscrop-ţiilor uninominale.

14

Capitolul 3. Reflecţii ale participanţilor în cadrul atelierelor de lucru

Schimbările aduse sistemului de vot şi derulării campaniei electorale pentru alegerile parlamen-tare din 24 februarie 2019 nu au adus beneficiile promise, au permis abuzuri şi au lăsat nereprezentaţi mii de moldoveni susţin participanţii la cele două mese rotunde.

Introducerea votului în două tururi (în cazul circumscripţiilor uninominale), introducerea de reglementări clare şi aplicarea consecventă de sancţiuni proporţionale pentru încălcarea lor, un dia-log sincer al actorilor politici cu publicul şi o susţinută informare şi educare a electoratului sunt ob-ligatorii pentru asigurarea derulării de alegeri libere şi corecte în Republica Moldova.

Concluziile derivă din evenimentele organizate la începutul lunii martie de Laboratorul de Iniţiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), în cadrul proiectului The 3 Corners Roundtable, finanţat de Black Sea Trust For Regional Cooperation. La cele 2 mese rotunde au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice cu atribuţii electorale, analişti politici, reprezentanţi ai societăţii civile cu interes în zona electorală şi reprezentanţi ai mass media. Discuţiile au avut la bază seturi de date pregătite de specialişti ai companiei iData – Date Inteligente, descriind tendinţele sociologice actuale. Eveniment-ele au oferit un spaţiu de reflecţie deschis şi incluziv, menit să genereze idei practice de îmbunătăţire a calităţii procesului electoral.

Prima masă rotundă a fost dedicată modificărilor aduse sistemului electoral, prin introducerea votului mixt şi a analizat impactul acestora asupra procesului electoral, calitatea accesului la exercita-rea dreptului de vot pentru toţi cetăţenii şi modul de reflectare a campaniei electorale în mass media. Cea de-a doua a analizat alegerile prin prisma rezultatelor lor, a calităţii ofertei politice (atât la nivelul platformelor, cât şi la cel al candidaţilor) şi a impactului asupra vieţii moldovenilor în viitor.

Participanţii au apreciat că legislaţia electorală a Republicii Moldova trebuie actualizată şi modernizată, dar că se impune, în acelaşi timp, şi construcţia şi consolidarea funcţională a instituţiilor care gestionează sau girează procesul electoral (Comisia Electorală Centrală, Agenţia Naţională de In-tegritate, Consiliul Coordonator al Audiovizualului).

Neregulile din campania electorală (în principal abuzul de poziţie, prin utilizarea resurselor pub-lice în scopuri personale sau de grup) şi din ziua votului (cum ar fi transportul organizat al votanţilor de către unii competitori electorali) au trecut, în majoritatea lor, nesancţionate. Se impune, de aceea, o analiză serioasă a modului în care autorităţile statului sunt echipate pentru a identifica, împiedica şi sancţiona astfel de abuzuri.

Se impune, de asemenea, o creştere a gradului de educaţie a alegătorului, care s-a aflat, în alegerile din 24 februarie 2019, în faţa unui sistem insuficient cunoscut şi explicat, a unor oferte electorale neadecvate şi informat parţial şi prătinitor de mass-media asociată direct unora dintre concurenţii electorali. Adresându-se acestui electorat captiv, ofertele electorale au fost mai degrabă populiste, făcând promisiuni care nu se pot susţine economic sau instituţional. Introducerea circumscripţiilor uninominale, menită să crească răspunderea parlamentarilor faţă de circumscripţia care i-a votat, i-a împins pe candidaţi să îşi «personalizeze» ofertele, astfel încât acestea au devenit mai potrivite unor alegeri locale. S-a pierdut astfel, în parte, perspectiva legislativă, sistemică, naţională pe care alegerile parlamentare ar fi trebuit să o aibă.

Noul sistem a adus inegalităţi în «greutatea» mandatelor parlamentare, un astfel de mandat putând fi câştigat în unele circusmcripţii cu mai puţin de 3.000 de voturi, în timp ce în altele câştigătorul a adunat peste 40.000 de voturi. Sistemul duce şi la «pierderea» unor voturi (cei care au votat pentru candidaţii necâştigători vor fi reprezentaţi de cel ales de un număr semnificativ de mic de alegători). Problema ar putea fi înlăturată prin introducerea votului în două tururi pentru circumscripţiile uninominale, care ar asigura o mai mare reprezentativitate câştigătorului.

Până atunci, câştigătorii şi partidele care i-au propus trebuie să acţioneze cu bună credinţă şi să se asigure că parlamentarul reprezintă interesele întregii circumscripţii, nu doar ale majorităţii (sau chiar ale minorităţii) care l-a votat.

15

Accesul la procesul electoral şi exercitarea dreptului de vot nu au fost realizate pe deplin în scru-tinul din 24 februarie. Cea mai mare problemă a fost reprezentată de decizia de a permite votarea în străinătate doar în baza paşaportului valabil. Actul de identitate este cel care atestă calitatea de cetăţean al statului moldovenesc şi votarea ar trebui să se facă în baza acestui document pentru a asigura dreptul la vot garantat prin Constituţie. Modul în care au fost trasate circumscripţiile electo-rale şi stabilită poziţionarea secţiilor de votare a constituit un alt element care a dus la restricţionarea exercitării dreptului la vot. În pofida promisiunilor guvernamentale, secţiile nu au fost pe deplin ac-cesibilizate pentru persoanele cu deficienţe motorii sau vizuale. Autorităţile trebuie să justifice aceste neajunsuri.

Votul mixt nu a rezolvat problema unei reprezentări de gen egale în Parlament. Conform datelor analizate, ponderea femeilor care au intrat în Parlament în baza votului pe listele de partid este sem-nificativ mai mare (circa 30%) decât cea a celor care au intrat în baza votului uninominal (circa 20%), în condiţiile în care toate partidele au îndeplinit condiţia formală de a avea pe listele de candidaţi 40% femei. Se impune analizarea elementelor care condiţionează reprezentarea echitabilă a femeilor în parlament: plasarea lor pe poziţii eligibile în cadrul listelor, accesul la resurse financare suficiente pentru campania electorală, crearea unui mediul permisiv pentru promovarea femeilor în politică. Participarea la vot a femeilor a fost, însă, proporţională şi nu s-au înregistrat scăderi ale ponderii femeilor în numărul votanţilor faţă de alegerile precedente.

Campania electorală a fost marcată de inegalităţi. Nu toţi candidaţii au avut acces echitabil la mass media şi reprezentarea lor a fost inegală, unii dintre aceştia beneficiind de o supra-expunere pozitivă sau critici exagerate. Dezbaterile electorale au fost irelevante, temele importante pentru nişte alegeri legislative au fost adesea evitate şi discuţiile s-au cantonat în zona diferenţelor de opinii sau chiar a atacurilor la persoană. În aceste condiţii, acoperirea mediatică a campaniei electorale a fost un exerciţiu de uzură pentru mass-media, consumând resurse fără a aduce un plus real de informaţie pentru alegător. S-au înregistat demersuri de manipulare a opiniei pblice, prin punerea în circulaţie a unor informaţii false, dar şi prin distribuirea preferenţială a unor sondaje de opinie favorabile unuia sau altuia dintre concurenţii electorali. Mediile publice au eşuat în misiunea lor de a informa echitabil alegătorii şi s-au plasat, predictibil după aprecierea analiştilor, în tabăra guvernamentală. Reţelele sociale au jucat un rol important în campania electorală şi ar fi utilă o monitorizare a discursurilor candidaţilor pe aceste reţele, pentru respectarea regulilor jocului electoral.

Dacă Moldova vrea să îşi îmbunătăţească performanţele sistemului electoral, sunt necesari câţiva paşi fundamentali. Actualizarea legislaţiei electorale este necesară şi binevenită, dar ea tre-buie să ţină cont de realităţile moldoveneşti şi de efectele asupra electoratului, în special în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la vot şi reprezentarea echitabilă a tuturor alegătorilor. Orice modifi-care legislativă trebuie discutată public, cu participarea tuturor actorilor interesaţi şi trebuie să ţină cont de experienţa instituţiilor cu atribuţii în gestionarea proceselor electorale. La rândul lor, aceste instituţii trebuie să devină pe deplin funcţionale şi să îşi reducă dependenţele sau simpatiile politice. Controlul de integritate al candidaţilor trebuie să fie făcut cu rigurozitate şi echidistanţă, pentru a avea efecte semnificative asupra calităţii ofertei politice. Normele de desfăşurare ale alegerilor tre-buie să fie clare şi neinterpretabile, iar orice abatere de la ele trebuie sancţionată cu promptitudine şi consecvenţă.

Autorităţile şi toţi ceilalţi actori interesaţi trebuie să depună eforturi susţinute şi coordonate pen-tru o corectă informare a electoratului, atât asupra legislaţiei şi tehnicilor de votare, cât şi asupra ofertei politice, astfel încât cetăţenii să-şi poată forma liber şi în deplină cunoştinţă de cauză opini-ile şi preferinţele electorale. Educaţia electorală nu trebuie să se limiteze la perioada campaniei şi alegerilor şi trebuie să fie inclusă într-un program mai amplu, de creştere a competenţelor cetăţeneşti pentru toate categoriile de public.

Moldova are doar câteva luni până la derularea următorului exerciţiu electoral. Prin urmare, fac-torii decizionali trebuie să utilizeze la maxim perioada următoare pentru a corecta şi a actualiza pro-cesul electoral, în vederea asigurării unor alegeri libere şi corecte.

16

Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în condiţiile sistemului de vot mixt

Dan Nicu a absolvit Facultatea de Știinţe Politice și masteratul în Teorie și Analiză Politică a Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative din București, cu teze de licenţa și, respectiv, dizertaţie, care analizează problema tranziţiei post-sovietice a Republicii Moldova. Autor a două volume: „Copiii vitregi ai istoriei sau Se caută o revoluţie pentru Basarabia“ (2008) și „Moldovenii în tranziţie“ (2013). În ultimii ani, a colaborat la mai multe publicaţii din România și Republica Moldova, printre care Adevărul, Cotidianul, Timpul.

Neaşteptata schimbare a sistemului electoral consacrat din 1994 în Republica Moldova, în vara anului 2017, a provocat nemulţumiri interne şi obiecţii internaţionale, însă primul test al acestei reforme urma să fie trecut la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. În vederea analizării desfăşurării scrutinului în noile condiţii, pornind de la selecţia şi comportamentul candidaţilor din noile circumscripţii în campania electorală şi continuând cu impactul aplicării dispoziţiilor noului sistem de vot asupra desfăşurării alegerilor şi rezultatelor acestora, Laboratorul de Iniţiative pentru Dezvoltare (LID) a mobilizat exponenţi ai comunităţii autohtone de experţi în cadrul a două mese rotunde desfăşurate pe 7 şi 14 martie. Toate informaţiile, ideile şi materialul analitic care urmează au fost prezentate la mesele rotunde şi reprezintă produsul comunicării interactive şi schimbului de opinii şi de aprecieri dintre participanţi.

Date relevante cu privire la scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019În cadrul evenimentelor au fost prezentate date privind alegerile parlamentare din 2019 într-o

manieră comparativă cu cele din 2014. Printre cele mai relevante în contextul discuţiei despre im-pactul noului sistem de vot sunt datele cu privire la mobilizarea electoratului şi prezenţa la vot pe circumscripţii. Astfel, în dezacord cu argumentele privind efectul benefic asupra participativităţii pe care instituirea sistemului electoral mixt l-ar putea avea, cetăţenii simţindu-se ”mai reprezentaţi” de deputaţii ”lor”, aleşi nominal, nu pe baza unei liste, prezenţa la vot a coborât cu 8,1 puncte procen-tuale, de la 57,3% în 2014, la 49,2% la scrutinul din 2019. În cifre absolute, prezenţa la vot a scăzut cu peste 192.000 de alegători, de la 1.649.508 la 1.457.220 de cetăţeni. E de menţionat, în acest context, că scăderea prezenţei la vot de la un scrutin la altul a fost cea mai bruscă anume în 2019 faţă de 2014. La alegerile parlamentare din 2010, prezenţa la vot a constituit 63,3%1. Diferenţa faţă de 2014 este de 6% în plus. Observăm că, în 2019 fenomenul absenteismului electoral a crescut în Republica Moldova cu peste 2%. E discutabil cât din această evoluţie negativă se datorează schimbării sistemului de vot şi cât creşterii gradului de dezamăgire şi neîncredere faţă de instituţiile politice după evenimentele din 2014-2016 (aşa-zisul ”furt al miliardului”, manifestaţiile masive de protest, instalarea actualului guvern în ianuarie 2016). Însă dacă acum, după consumarea scrutinului parlamentar din acest an, putem afirma cu certitudine ceva despre reforma sistemului de vot din 2017, este că aceasta nu a fost de natură să stopeze scăderea graduală a nivelului de participare a cetăţenilor la alegeri, observabilă la fiecare exerciţiu electoral din 1994 încoace, cu excepţia perioadei 2009-2014 când sub influenţa evenimentelor politice din 2009 care au polarizat societatea, clasei politice i-a fost mai uşor să mobi-lizeze cetăţenii la vot. Astfel, chiar şi folosirea resursei administrative în contextul noului sistem elec-toral mixt – care apropie modul de operare în vederea mobilizării alegătorilor în ziua votului de ceea ce se întâmplă la alegerile locale – nu garantează participarea masivă. De altfel, scrutinul din 2014 este primul din istoria Republicii Moldova de la proclamarea independenţei în care prezenţa generală la vot a coborât sub 50%. Eliminarea oricărui prag minim de prezenţă pentru validarea alegerilor

1 http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2010/cec/raport-rezultate-28-11-2010/, accesat pe 23.02.2019.

17

parlamentare a ferit autorităţile de eşecul şi lovitura de imagine pe care invalidarea alegerilor din cauza prezenţei insuficiente ar fi produs-o. Cu toate acestea, autorităţile eşuează în a-şi îndeplini unul dintre obiectivele principale ale reformei electorale: asigurarea creşterii reprezentativităţii. De altfel, chiar şi cetăţenii reacţionează altfel decât s-ar fi aşteptat autorităţile după instituirea noului sistem de vot. În locul entuziasmului general, avem un număr mult mai mare de oameni care consideră că în Republica Moldova alegerile nu sunt libere şi corecte. În Barometrul Opiniei Publice din noi-embrie 2014, 30,2% din respondenţi au calificat alegerile drept ”libere şi corecte”, iar 53,6% nu le consideră nici libere, nici corecte. În BOP din ianuarie 2019, doar 16% dintre respondenţi mai au o opinie afirmativă despre libertatea şi corectitudinea alegerilor, în timp ce 72,7% le consideră nelibere şi necorecte. Potrivit aceloraşi sondaje, în 2019 avem cote mult mai mici de încredere în principalele instituţii politice şi sociale din Republica Moldova. Astfel, doar 10,9% dintre respondenţi mai au în-credere în Parlament în 2019, faţă de 24,2% în 2014. Partidele politice au scăzut de la 21,8% încre-dere în 2014 la 11,6% în 2019. Scăderi similare ale gradului de încredere au înregistrat mass-media şi organizaţiile neguvernamentale. Dacă în 2014 60,5% dintre respondenţi aveau încredere în presă, atunci în 2019 doar 31,6% dintre ei mai aveau aceeaşi opinie. Organizaţiile neguvernamentale au scăzut în încredere de la 25,8% la 18,1%. Aceste date explică, în parte, prezenţa mult mai mică la vot în 2019.

Un aspect pozitiv al desfăşurării scrutinului parlamentar din 2019 îl constituie creşterea numărului secţiilor de votare de la 2066 la 2143. Cu toate acestea, pentru cetăţenii Republicii Moldova din afara ţării s-au deschis doar 125 de secţii, faţă de 136 câte fuseseră deschise pentru alegerile parlamentare din 2019. Cetăţenii care se află în afara republicii au fost informaţi cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri că nu vor mai putea vota cu paşapoartele expirate, ceea ce a provocat neînţelegeri în ziua votului, atât pe reţelele de socializare cât şi în presă, apărând sute de cazuri de cetăţeni moldoveni care adesea făceau un drum lung, de sute de kilometri, ca să voteze, însă nu puteau face asta pentru că le expirase paşaportul. În condiţiile în care pentru a vota e nevoie de atestarea identităţii şi calităţii de cetăţean al Republicii Moldova şi având în vedere specificul aflării pentru mult timp în străinătate, când reînnoirea actelor de identitate este dificilă şi adesea foarte costisitoare având în vedere toate obstacolele de depăşit (transport, cazare, etc.) autorităţile ar trebui să le redea cetăţenilor de peste hotare dreptul de a vota cu paşapoartele expirate. De asemenea, nu există niciun motiv plauzibil pentru care, dacă un cetăţean votează cu buletinul de identitate pe teritoriul naţional, să nu poată vota cu acelaşi act şi peste hotare, din moment ce atât buletinul de identitate cât şi paşaportul atestă identitatea cetăţeanului şi calitatea sa de cetăţean moldovean. În cele din urmă, autorităţile se vor confrunta cu aceste realităţi şi vor trebui să ia nişte decizii, însă în logica funcţionării lor, deciziile ar trebui să fie îndreptate spre facilitarea la maximum a posibilităţilor de a vota pentru cetăţenii noştri din străinătate, nu spre punerea de obstacole în calea acestora.

Unul dintre momentele de maxim interes pentru analiza desfăşurării alegerilor parlamentare din 2019 în condiţiile sistemului mixt de vot îl constituie arhitectura circumscripţiilor electorale. Conform legii, 51 din cele 101 mandate de deputat s-au ales prin vot majoritar, pe circumscripţii uninominale. Trei dintre aceste circumscripţii au fost rezervate pentru alegătorii care locuiesc în afara Republicii Moldova, împărţiţi în zonele Est (Rusia şi Asia), Vest (Europa de Vest), şi America de Nord (SUA şi Canada). Două circumscripţii le-au revenit cetăţenilor din stânga Nistrului, iar alte două au fost or-ganizate în UTA Găgăuzia. Pe teritoriul municipiului Chişinău au fost amplasate 11 circumscripţii. În toate circumscripţiile s-au înregistrat 326 de candidaţi, dintre care 268 reprezentau formaţiuni politice (inclusiv 51 din partea unicului bloc electoral înscris în competiţie), iar 58 au fost candidaţi independenţi. Unul dintre efectele pozitive, la prima vedere, ale instituirii sistemului electoral mixt este faptul că datorită existenţei circumscripţiilor electorale, cresc şansele candidaţilor independenţi de a participa cu success şi de a îşi adjudeca mandate de deputaţi. Însă având în vedere informaţiile apărute în presă cu privire la influenţarea alegătorilor aduşi organizat să voteze pentru anumiţi candidaţi independenţi, care într-un final au şi câştigat, rămâne de văzut dacă la următoarele alegeri,

18

în condiţiile păstrării sistemului electoral mixt, se vor crea condiţii egale pentru toţi candidaţii. Mo-mentan, având în vedere evoluţiile din cele două circumscripţii din stânga Nistrului, nu se poate vorbi despre aşa ceva.

Pe circumscripţia naţională au luat parte la alegerile parlamentare din acest an 15 concurenţi elec-torali, printre care 14 partide şi un bloc electoral. Numărul concurenţilor a fost mai mic decât la alegerile din 2014, când au fost înregistrate 20 de partide, un bloc electoral şi 4 candidaţi independenţi. Explicaţia scăderii numărului de formaţiuni politice care s-au implicat în campania electorală se află inclusiv în complexitatea campaniei electorale în condiţiile noului sistem electoral, care presupune şi creşterea costurilor susţinerii candidaţilor în circumscripţii.

În circumscripţiile uninominale au fost înregistraţi, în medie, 6 candidaţi. Cei mai mulţi s-au în-registrat în circumscripţiile nr. 50 (Vest) şi nr. 51 (SUA, Canada) şi – 13 candidaţi. De asemenea, în circumscripţiile nr. 3 (Edineţ) şi 30 (municipiul Chişinău) s-au înregistrat câte 9 candidaţi. Cei mai puţini candidaţi s-au înregistrat în circumscripţiile nr. 38 (Hânceşti), nr. 36 (Ştefan Vodă) şi nr. 25 (Chişinău) – câte patru persoane. Numărul mediu de voturi acumulate de candidatul câştigător în circumscripţiile uninominale a fost 11.980, cu un maxim de 49.955 în circumscripţia nr. 50 (Vest) şi un minim de 2206 de voturi în circumscripţia nr. 51 (SUA şi Canada). Pe locul doi ca număr de voturi acumulate de candidatul câştigător se află circumscripţia nr. 46 (UTA Găgăuzia) cu 22.018 de voturi, urmată de circumscripţia nr. 17 (Nisporeni) cu 20.926 de voturi. Printre circumscripţiile cu cel mai mic număr de voturi acumulate de candidatul câştigător, pe lângă cea anterior menţionată, se află şi circumscripţia nr. 43 din raionul Cahul, cu 7524 de voturi, circumscripţia nr. 41 (Leova, Cantemir) – 6820, circumscripţia nr. 40 (Cimişlia) – 6634, şi circumscripţia nr. 49 (diaspora de Est) – 3614 voturi.

Este important de menţionat faptul că numărul total de voturi valabil exprimate pe circumscripţia naţională este mai mare cu peste 36.000 de voturi – de la 1.416.359 voturi la 1.379.930. La prima ve-dere nu este o diferenţă enormă, însă ea se explică şi prin senzaţia de derută încercată de unii cetăţeni cu privire la funcţionarea noului sistem electoral. Astfel, numărul mediu de voturi valabil exprimate per deputat ales a fost 28.327 pe circumscripţia naţională şi 27.057 pe circumscripţiile uninominale. În cazul în care comparăm numărul mediu de voturi acumulate de candidatul câştigător cu cel me-diu de voturi exprimate în fiecare circumscripţie per deputat ales, observăm că primul reprezintă 42,3% din al doilea, ceea ce înseamnă că în aceste alegeri majoritatea candidaţilor din circumscripţii au fost aleşi cu pluralităţi, nu cu majorităţi absolute. Sistemul electoral permite acest lucru, întrucât candidatul câştigător trebuie să acumuleze doar cele mai multe voturi în comparaţie cu ceilalţi, însă rămâne problema asigurării reprezentativităţii şi legitimităţii. În cele ce urmează, vom reveni la această problemă.

Deficienţe ale procesului electoral În cadrul celor două mese rotunde au avut loc discuţii în format atelier pe marginea unor subi-

ecte relevante pentru alegerile parlamentare din 2019. Aceste subiecte au fost: impactul reformei sistemului electoral asupra rezultatelor alegerilor, influenţa mass-media în alegerile parlamentare, barierele întâmpinate de alegători în exercitarea dreptului la vot, campaniile electorale derulate în circumscripţiile uninominale şi aspectele votului naţional în comparaţie cu votul în circumscripţiile uninominale.

Privind barierele întâmpinate de alegători în exercitarea dreptului lor la vot se numără accesibili-tatea infrastructurală legată de accesul la secţiile de vot, în anumite situaţii, mai ales în zonele rurale, acestea fiind situate la distanţe mari unele de altele. Multe dintre secţiile de vot nu dispun de facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi motorii, precum rampe speciale de acces în clădiri şi altele. Mai mult, chiar şi în campania electorală niciun candidat nu a avut materiale accesibilizate pentru per-soanele cu nevoi speciale – în limbaj mimicogestual sau cu vizibilitate îmbunătăţită. De asemenea, premiera din acest an legată de eliminarea aşa-zisei ”zile a tăcerii” şi permiterea agitaţiei electorale

19

atât în sâmbăta de dinainte, cât şi în ziua alegerilor, trebuie revăzută deoarece provoacă atât derută, cât şi tentaţia de a desfăşura acţiuni de propagandă electorală în incintele secţiilor de votare, ceea ce alterează procesul de exprimare liberă a votului. Eliminarea pragului de prezenţă la vot poate fi un factor de creştere a inactivităţii electorale, de aceea trebuie făcute eforturi de a uniformiza pragul de prezenţă la diferite alegeri – locale, prezidenţiale, parlamentare – în jurul a 30-35%, ca să existe asigurări că prezenţa la vot nu va coborî sub un anumit nivel minim care să asigure reprezentantivi-tatea şi legitimitatea.

Comportamentul mass-media în campania electorală a fost caracterizat prin inactivitate privind educaţia politică şi electorală a cetăţenilor, favorizarea anumitor candidaţi la diferite posturi de tele-viziune, organizarea de dezbateri irelevante pentru public. De multe ori, instituţiile mass-media nu au setat o agendă de priorităţi de importanţă naţională pentru candidaţi, lăsându-i pe aceştia să pună în discuţii teme potrivite mai curând pentru campaniile electorale ale alegerilor locale, legate de lucrări publice pe care, în mod normal, sunt responsabili conducătorii autorităţilor publice locale. În rezultat, am avut o campanie electorală mai curând anostă şi lipsită de dinamism, în care candidaţii nu au făcut eforturi deosebite să-i câştige pe cetăţeni de partea lor, iar mobilizarea lor la vot s-a făcut, parţial, şi prin alte metode, precum resursa administrativă acolo unde aceasta a existat şi a putut fi utilizată de candidaţi ai forţelor politice aflate la guvernare. De asemenea, mulţi candidaţi din circumscripţiile aflate în afara municipiului Chişinău nu au avut posibilitatea de a-şi expune programele electorale în mass-media din cauza subdezvoltării în Republica Moldova a presei locale.

Conform unui raport de monitorizare al presei elaborat de Asociaţia Presei Independente (API), re-flectarea în presă a principalilor concurenţi pe parcursul campaniei electorale, pe baza monitorizării a 16 instituţii mass-media, a prezentat următoarele indicatoare: Partidul Democrat a beneficiat de 74 de reflectări pozitive, 310 reflectări neutre şi 86 de reflectări negative, iar Partidul Socialiştilor a avut parte de 21 menţionări pozitive, 229 de reflectări neutre şi 72 de menţionări negative. Blocul Electoral ACUM a făcut subiectul a 12 ştiri potitive, 199 de menţionări neutre şi 53 de menţionări negative. Partidul ”Şor” a fost menţionat în context pozitiv de 17 ori, 115 reflectări au fost neutre, iar 32 – pozitive.

Problema integrităţii candidaţilor, aşa cum este prevăzută aceasta atât legal cât şi instituţional, arată în prezent ca o simplă formalitate în condiţiile în care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a acordat certificate de integritate tuturor candidaţilor, inclusiv unora care au fost deja condamnaţi în primă instanţă. În aceste condiţii, această instituţie funcţionează ca o ”formă fără fond”, care nu îşi îndeplineşte misiunea legală de a filtra spaţiul electoral de persoane fără integritate şi care nu ar trebui să candideze şi să fie alese. Pentru rezolvarea acestei probleme este nevoie de modificarea legislaţiei electorale pentru revizuirea rolului ANI în alegeri şi de abilitarea acestei instituţii cu pre-rogativa de a refuza emiterea certificatului de integritate acelor candidaţi care nu-şi pot proba integ-ritatea, ceea ce ar obliga CEC să nu îi înregistreze în cursa electorală.

O temă aparte în analiza acestor alegeri parlamentare este asigurarea egalităţii de gen printre candidaţi. În prezent, cadrul normativ existent obligă formaţiunile politice să se asigure că minim 40% din componenţa listelor lor electorale sunt compuse din femei. Majoritatea actorilor politici importanţi, în special cei care au şi câştigat scrutinul şi au intrat în noul parlament au respectat, în mare parte, această regulă. Astfel, Partidul Democrat din Moldova a avut pe propria listă 45,3% femei, Partidul ”Şor” 41,2%, Blocul Electoral ”ACUM” 40%, iar PSRM 38,2%. În acelaşi timp, pe lista PDM prima femeie apare pe poziţia a cincea, pe lista Partidului ”Şor”, pe poziţia a doua, pe lista Blocului Electoral ”ACUM”, pe poziţia întâi, tot locul întâi îl are o femeie şi pe lista PSRM. Cu toate acestea, e de menţionat că formaţiunile politice preferă să respecte cota de gen acordând majorităţii femeilor de pe lista lor locuri neeligibile. În special, acest fenomen poate fi observat pe lista PSRM. Pentru a asigura o bună reprezentare pe criterii de gen este necesară identificarea şi aprobarea unei formule de plasament, şi modificarea corespunzătoare a legislaţiei electorale.

20

Rezultatele alegerilor şi referendumul consultativ, două feţe ale aceleiaşi monedeÎn orice situaţie în care are loc schimbarea sistemului electoral într-o anumită ţară, întreaga clasă

politică sau cel puţin o parte substanţială a ei acţionează pe baza unor calcule de grup. În privinţa sistemului mixt instaurat în Republica Moldova, e necesar de observat că instalarea sistemului elec-toral mixt nu a oferit un avantaj electoral masiv forţelor politice care au iniţiat şi votat în Parlament, în vara anului 2017, respectiva reformă. Rezultatele finale ale alegerilor prezintă un tablou foarte echilibrat al ponderii forţelor politice în Parlament. Dacă vreunul din partidele mari a sperat să poată atinge majoritatea simplă sau cel puţin să constituie un pol politic de minim 40 de deputaţi, care să poată apoi negocia de pe poziţii de superioritate, aceste pretenţii nu s-au îndeplinit. Astfel, PSRM a acumulat 35 de mandate, dintre care 18 pe circumscripţia naţională şi 17 pe circumscripţiile uninom-inale, PDM este reprezentat în noul parlament de 30 de deputaţi, dintre care 13 pe circumscripţia naţională şi 17 pe circumscripţiile uninominale. Blocul electoral ”ACUM” are 26 de parlamentari, 14 aleşi pe circumscripţia naţională şi 12 pe circumscripţiile uninominale. Partidul ”Şor” are 7 deputaţi, 5 aleşi pe circumscripţia naţională şi 2 pe circumscripţiile uninominale. În sfârşit, în Parlament au ajuns, în premieră de la declararea independenţei, 3 deputaţi independenţi, dintre care doi reprezintă circumscripţiile din stânga Nistrului, iar unul raionul Cahul. În cazul în care alegerile ar fi avut loc doar pe circumscripţia naţională, prin reprezentare proporţională cu listă închisă, ca până în 2019, rezultatele nu ar fi fost foarte diferite de cele înregistrate în condiţiile sistemului mixt (pentru mai multe detalii, vezi tabelul 2). Observăm că forţele care au avut de câştigat în urma trecerii la sistemul mixt sunt, în primul rând, Partidul Democrat, urmat de Partidul Socialiştilor. Însă momentan avansul oferit de sistemul mixt nu pare într-atât de mare încât să fi meritat efortul de a schimba sistemul electoral cu preţul afectării relaţiilor Republicii Moldova cu partenerii occidentali. Însă dacă luăm în calcul faptul că blocul ”ACUM” a constituit două fracţiuni în parlament, una cu 14 membri, iar alta cu 12, observăm primele semne ale evoluţiei spre un sistem bipartidist, favorizat de trecerea parţială la votul majoritar pe circumscripţii.

Nu este întâmplătoare, în acest caz, dorinţa actorului politic principal de la guvernare, PDM, de a scădea numărul parlamentarilor de la 101 la 61 prin referendumul care s-a desfăşurat concomitent cu alegerile parlamentare. În cazul în care rezultatele favorabile ale referendumului consultative vor duce la un vot de modificare a Constituţiei în sensul reducerii numărului deputaţilor din următorul parlament la 61, în condiţiile păstrării actualului sistem de vot mixt, 31 de deputaţi ar trebui să fie aleşi pe circumscripţiile uninominale, iar 30 pe circumscripţia naţională. Scăderea circumscripţiilor de la 51 la 31 înseamnă şi scăderea cheltuielilor de campanie, ceea ce reprezintă adevăratul obiectiv al celor care au propus respectiva reformă. Referendumul a înregistrat o prezenţă de puţin peste 39% (vezi tabelul 3), ceea ce, în comparaţie cu rezultatul de peste 49% la alegerile parlamentare, înseamnă că fenomenul boicotării referendumului a luat un caracter masiv, apropiindu-se oarecum de pragul minim de prezenţă necesar pentru validarea votului (o treime din numărul alegătorilor, 33,3%). Or-ganizarea acestui referendum fără o consultare prealabilă în societate, la dorinţa Partidului Democrat aflat la guvernare, ne oferă o perspectivă asupra folosirii instrumentelor la prima vedere democratice în scopul unei formaţiuni politice, permiţând acesteia să-şi extindă perioada de campanie electorală din contul celei pentru referendum, să amplaseze mai multă publicitate electorală şi să-şi mobilizeze mai bine electoratul din teritoriu. Forţarea modificării Codului Electoral pentru a elimina prevederea care interzicea desfăşurarea referendumului cu mai puţin de 6 luni înainte sau după data alegerilor parlamentare, fără vreo consultare cu societatea şi într-o manieră cât mai de neobservat, a avut mai puţin de a face cu democraţia reprezentativă şi mai mult de a face cu voluntarismul şi schimbarea regulilor de joc în timpul jocului cu care Partidul Democrat a obişnuit deja societatea. Existenţa celei de-a doua întrebări, privind revocarea deputaţilor care nu-şi îndeplinesc obligaţiile, este o tentativă de a specula pe marginea nemulţumirilor cetăţenilor la adresa clasei politice, în condiţiile în care

21

niciun exponent al celor care au propus acest punct nu a explicat după ce criterii şi prin ce mecanism se va decide dacă un deputat trebuie să fie revocat sau nu, şi în absenţa unei practici mondiale în acest sens, mai ales în democraţiile funcţionale. De asemenea, nu este clar cum se va mai respecta princi-piul constituţional al egalităţii deputaţilor în exercitarea mandatelor lor, consecinţă a votului egal al cetăţenilor, în condiţiile în care vor putea fi revocaţi doar deputaţii aleşi pe circumscripţiile uninomi-nale, nu şi cei aleşi pe listele de partid, adică pe circumscripţia naţională. În aceste condiţii, boicotarea referendumului a reprezentat un act de voinţă a acelora dintre cetăţeni care au dorit să demonstreze puterii un punct de vedere negativ asupra iniţiativelor ei, iar numărul lor ar trebui să determine autorităţile să se abţină de la a organiza referendumuri în aceeaşi zi cu alte scrutine (alegeri parla-mentare, prezidenţiale, locale). Faptul că acest referendum a acumulat o treime din electorat şi a fost validat nu înseamnă că la fel se va întâmpla şi în viitor, chiar dacă asemenea consultări electorale vor mai fi organizate concomitent cu alegerile.

Ungaria lui Viktor Orban: cum să construieşti un regim autoritar manipulând regulile de vot (studio de caz)

Pentru a ne da seama de direcţia în care o poate lua Republica Moldova în cazul păstrării siste-mului electoral mixt, trebuie să studiem comparativ cazul nostru cu cel al unei ţări europene în care sistemul mixt are o istorie de peste două decenii, aducându-i-se anumite modificări în 2011. Este vor-ba despre Ungaria, iar reformele din 2011 au favorizat partidul conservator de la guvernare, Fidesz, aducându-i două treimi din mandatele parlamentare la două scrutine consecutive, în 2014 şi în 2018.

După 1990, în Ungaria a fost adoptat un sistem electoral mixt, în care 210 deputaţi erau aleşi pe liste de partid (o listă naţională şi mai multe liste regionale), iar 176 erau aleşi pe circumscripţii uninominale. După 1990, în Ungaria a fost adoptat un sistem electoral mixt, în care 210 deputaţi erau aleşi pe liste de partid (o listă naţională şi mai multe liste regionale), iar 176 erau aleşi pe circumscripţii uninominale.2 Pentru deputaţii aleşi pe circumscripţiile naţionale exista prevederea acumulării a minim 50%+1 din voturile din propria circumscripţie, prin urmare era necesar un tur II în cazul în care niciun candidat nu acumula numărul necesar de voturi.

Pe fondul imenselor nemulţumiri populare cauzate de discursul premierului socialist Ferenc Gy-urcsány la o reuniune închisă a Partidului Socialist Maghiar în 2006, în care acesta a declarat că el şi partidul său au minţit poporul ani de zile, partidul conservator Fidesz (Alianţa Tinerilor Democraţi) şi sateliţii săi din Partidul Creştin-Democrat al Poporului (KDNP) au venit la putere cu o super-ma-joritate de 263 din 386 de membri ai parlamentului unicameral (68,13%). În prima parte a anului 2011, noua guvernare a Fidesz, condusă de prim-ministrul Viktor Orban, a adoptat o nouă Constituţiei a Ungariei şi modificări extinse la Legea electorală. Acestea din urmă prevedeau trecerea la votul pluralitar pe circumscripţii, într-un singur tur, eliminarea pragului de prezenţă la vot de minim 50% din alegători, scăderea numărului parlamentarilor de la 386 la 199, dintre care 106 aleşi pe circumscripţiile uninominale (de la 176 anterior – o scădere în termeni absoluţi de 70 de mandate, însă o creştere a ponderii de la 45,6% la 53,3%) şi 93 aleşi pe liste (de la 210, o scădere în termeni absoluţi de 113 şi o scădere a ponderii de la 54,4% la 46,7%). Circumscripţiile electorale au fost mărite şi redecupate astfel încât să favorizeze alianţa Fidesz-KDNP. Aplicând toate aceste modificări normative în propriul beneficiu, alianţa Fidesz-KDNP a reuşit să-şi menţină super-majoritatea de 2/3 din mandatele parlamentare (133 din 199) chiar dacă a înregistrat o scădere a votului popular (pe circumscripţia naţională) de aproape 8%, de la 52,73% în 2010 la 44,87% în 2014. Dacă în 2010, alianţa Fidesz-KDNP a obţinut 173 din 176 de mandate pe circumscripţiile uninominale, în 2014 ei au câştigat 96 din 106 mandate în aceste circumscripţii. În perioada 2014-2018 Fidesz şi-a consolidat

2 Hungarian Spectrum, «The heavily biased hungarian electoral system», http://hungarianspectrum.org/2017/12/19/observer-the-heavily-biased-hungarian-electoral-system/

22

controlul asupra vieţii politice din Ungaria, în special prin măsuri de suprimare a presei incomode, societăţii civile şi prin adoptarea unui mesaj dur anti-imigraţionist şi, prin extensie, eurosceptic. Prof-itând de toate aceste avantaje, partidul de la guvernare şi-a menţinut majoritatea de 2/3 din man-datele parlamentare (133 din 199) şi la alegerile parlamentare din 8 aprilie 2018. Pe circumscripţii, Fidesz-KDNP a obţinut 91 de mandate, toate celelalte partide câştigând doar 15, în mare parte în capitală, Budapesta. În afara Budapestei, opoziţia a câştigat în doar 3 circumscripţii din 89, faţă de 11 din 17 în capitală. În acelaşi timp, e de menţionat că alianţa de guvernare a obţinut doar 47,89% din numărul total de voturi acordate în circumscripţii. Doar aceste voturi, Fidesz-KDNP a reuşit să câştige 85,84% din mandatele din circumscripţii. Pe lista naţională, Fidesz-KDNP a obţinut 49,27% şi şi-a adjudecat 42 de mandate din 93 (45,16%).

Observăm cum un partid al cărui susţinere populară a gravitat în 2018 în jurul a 48% a reuşit să obţină 67% din mandatele parlamentare, în primul rând ca urmare a eliminării pragului de prezenţă şi a necesităţii acumulării unei majorităţi absolute de voturi în circumscripţiile uninominale (50%+1). Experienţa din 2014, când diferenţa dintre rezultatul Fidesz-KDNP pe circumscripţii şi cel pe liste a fost şi mai mare, 37 din 93 mandate pe liste şi 96 din 106 pe circumscripţii, adică 90,56% în condiţiile în care luaseră 44,11% din voturi, arată cum este folosit votul pluralitar într-un singur tur în condiţiile absenţei pragului minim de vot pentru a creşte şi, practic, a dubla numărul de man-date pe care partidul dominant le poate obţine în circumscripţii. Ca rezultat global al tuturor acestor realităţi, avem un partid care se află la guvernare de 9 ani, dispunând în toată această perioadă de ma-joritatea constituţională şi conducând ţara în mod discreţionar, va mai exercita puterea încă minim 3 ani, şi dacă nu se schimbă nimic va conduce Ungaria şi după 2022, având în vedere vârsta lui Viktor Orban (55 de ani).

În cazul Republicii Moldova, avem deja în vigoare prevederile privind avansul minim de man-date alese pe circumscripţiile uninominale (51 din 101), absenţa pragului minim de prezenţă pen-tru validarea alegerilor parlamentare şi câştigarea mandatului cu acumularea unei majorităţi simple (votul pluralitar într-un singur tur). Popularitatea relativ scăzută a partidului de la guvernare, PDM, existenţa Partidului Socialiştilor care continuă reprezentarea opţiunii sociopolitice pro-ruse pe care a reprezentat-o între 1998 şi 2014 PCRM şi coalizarea a două dintre cele mai importante partide de opoziţie, Partidul Popular ”Demnitate şi Adevăr” (PPDA) şi Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) într-un bloc electoral, a făcut ca la aceste alegeri să se menţină o reprezentare echilibrată a forţelor politice în parlament. De asemenea, de la adoptarea modificării sistemului de vot în vara anului 2017 până la alegerile parlamentare a trecut doar un an şi jumătate, în condiţiile existenţei unor forţe politice consolidate. Însă, coroborând normele existente privind votul pluralitar şi absenţa pragului minim de prezenţă cu eliminarea ”zilei tăcerii” şi legalizarea publicităţii electorale în ziua votului şi cu permiterea de către autorităţile electorale a transportului organizat de persoane în vederea votării, obţinem un tablou în care partidul sau alianţa de la guvernare (la ora scrierii acestei analize încă nu e clar dacă va exista o formulă de guvernare şi cum va arăta aceasta) îşi va putea consolida controlul asupra resurselor administrative, inclusiv în cadrul alegerilor locale din vara anului 2019, şi vor în-cerca să repete scenariul din Ungaria. Obţinerea de unii singuri a majorităţii parlamentare, care i-ar scuti de nevoia de a se coaliza cu alte formaţiuni sau de a se asigura prin diferite metode de susţinerea anumitor deputaţi, rămâne obiectivul major al Partidului Democrat, iar alegerile parlamentare din 2019 au fost primul test pe această cale. Rezultatele testului le-au arătat liderilor PDM că obiectivul lor este realizabil în condiţiile actualului sistem de vot cu toate modificările de ultim moment adop-tate (precum este interzicerea votării în străinătate cu paşapoarte expirate, posibilitatea de a orga-niza referendumuri în ziua alegerilor şi altele).

23

Concluzii şi recomandări pentru autorităţile moldoveneşti privind optimizarea procesului electoral

În Republica Moldova s-au desfăşurat alegerile parlamentare potrivit noilor reguli ale sistemu-lui de vot mixt. Atât campania electorală, cât şi votul în sine au fost marcate mai curând de apatie, înregistrându-se cea mai slabă prezenţă la vot de la declararea independenţei (49,22%). Rezultatele alegerilor au fost în limitele aşteptărilor, modelate de sondajele de opinie, cu excepţia performanţei scăzute faţă de aşteptări a Partidului Socialiştilor. Aparent, atât Comisia Electorală Centrală cât şi ceilalţi factori de decizie, autorităţi şi persoane fizice implicate în organizarea alegerilor au demon-strat funcţionalitatea noului sistem electoral. Votul în circumscripţii a fost umbrit de evidenţele aducerii organizate a cetăţenilor la vot în circumscripţiile din stânga Nistrului, influenţării acestora în direcţia votării pentru anumiţi candidaţi, şi acuzaţiilor de remunerare a votului.

● Autorităţile electorale şi alte autorităţi publice trebuie să revadă şi să modifice anumite prac-tici care, pe termen mediu şi lung, nu contribuie la consolidarea democraţiei, asigurarea plural-ismului şi echităţii sociale, precum defavorizarea candidaţilor independenţi în faţa partidelor, defavorizarea candidaţilor femei şi reprezentanţi ai minorităţilor, defavorizarea persoanelor cu necesităţi speciale în a-şi exercita dreptul la vot.

● Este esenţială reglementarea statutului cetăţenilor Republicii Moldova care se află peste hotare şi instituirea unor reguli pe termen lung potrivit cărora aceştia îşi pot exercita dreptul la vot. Este absolut necesară revizuirea rolului aproape inexistent din prezent al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) în procesul de atestare a integrităţii candidaţilor, de abilitare a acestei instituţii cu dreptul de a decide, pe bază de probe, asupra acordării sau neacordării certificatului de integ-ritate care dă dreptul de a candida.

● Asigurarea dreptului egal al candidaţilor din circumscripţii, inclusiv al celor din zonele rurale, la timp de antenă în instituţiile mass-media naţionale, regionale şi locale, este o altă sarcină pentru următoarele alegeri.

● Comisia Electorală Centrală trebuie să-şi creeze capabilităţi proprii de a monitoriza fiecare exerciţiu electoral în deplinătatea sa pentru depistarea în timp util a tentativelor de fraudă şi a altor încălcări, dar şi pentru depistarea eventualelor presiuni asupra candidaţilor şi sesizarea instituţiilor corespunzătoare.

● Printre modificările legislative care ar trebui să se facă pentru ca alegerile de orice gen să aibă un nivel minim garantat de reprezentativitate, iar candidaţii aleşi să se poată considera reprezentanţi legitimi ai deţinătorului suveranităţii de stat – poporul – se regăseşte adoptarea unui prag minim de prezenţă la vot necesar pentru validarea scrutinului, valabil pentru toate exerciţiile electorale.

● De asemenea, introducerea necesităţii acumulării unei majorităţi absolute pentru câştigarea mandatului de deputat în circumscripţiile electorale, adică a votului în două tururi, ar fi de natură să ofere forţelor politice de opoziţie mai multe şanse pentru a accede în Parlament.

● În sfârşit, reintroducerea restricţiei asupra publicităţii electorale în ziua de dinaintea alegerilor şi în ziua votului ar fi de natură să restaureze echitatea oferindu-le cetăţenilor o zi de reflectare asupra deciziei pe care ar avea-o de luat.

Pentru a implementa aceste măsuri e nevoie, în primul rând, de voinţa politică a celor care pot modifica legislaţia în vigoare, şi care reprezintă, în Republica Moldova, aleşi ai poporului. Rămâne o dorinţă a comunităţii de experţi, a societăţii civile dar şi, nu ne îndoim, a oricărui cetăţean, ca autorităţile să desfăşoare un dialog mai activ cu diferitele părţi interesate din societate şi ca în urma acestui dialog să se şi realizeze ceva.

24

Anexe. Tabele

Tabelul 1. Scăderea continuă a prezenţei la vot la alegerile parlamentare din Republica Moldova

Prezenţa la vot la alegerile parlamentare, 1994-2019

1994 79,3% 2009, 29.07 58,77%

1998 72,3% 2010 65,08%

2001 67,52% 2014 57,3%

2005 64,84% 2019 49,2%

2009, 05.04 57,55%

Tabelul 2. Rezultatele alegerilor parlamentare în cazul în care pe 24 februarie 2019 s-ar fi votat doar pe circumscripţia naţională, după vechiul sistem electoral

Alegerile parlamentare din 2019, rezultate finale

(sistem mixt, mandate)

Alegerile parlamentare din 2019, rezultate finale (reprezentare

proporţională)

PSRM 35 31,15% 34

PDM 30 23,62% 27

ACUM 26 26,84% 30

P. ”Şor” 7 8,32% 10

25

I-Voting – imperativ al secolului XXI. Exemplul Estoniei

Victor Guzun este profesor de relaţii internaţionale la Universitatea TalTech (Estonia), conduce o companie de consultanţă și participă la proiecte internaţionale în calitate de expert independent. A deţinut funcţiile de ambasador al Republicii Moldova în Estonia, director al Departamentului Relaţii Externe și Integrare Europeană al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, profesor de geopolitică, director adjunct și profesor la Liceul Francez-Român Gheorghe Asachi.

Votarea electronică (I-votarea) este una dintre posibilităţile suplimentare de vot faţă de celelalte metode cunoscute pe larg. I-votarea înseamnă în acest context votul prin Internet, nu votarea prin folosirea unui dispozitiv special pentru votare (am adus exemplul Indiei).

În 2012 a fost înfiinţat un Comitet separat pentru Votul Electronic care este responsabil în pre-zent cu desfăşurarea votării prin Internet în timp ce Comitetul Electoral Naţional păstrează un rol de supraveghere. Votul prin Internet a fost introdus pentru prima dată în alegerile locale din 2005, când mai mult de 9000 de alegători au votat prin Internet (acest număr corespunde cu aproximativ 2 la sută din toţi alegătorii participanţi la vot). Statistica participării cetăţenilor estonieni la i-votare (toate tipurile: locale, parlamentare si europarlamentare).

Scurtă descriere a sistemului de I-votareUna dintre modalităţile tradiţionale de a vota este în afara circumscripţiei electorale de domiciliu a

alegătorului. Acest lucru înseamnă că, în timpul votării, alegătorul pune votul său în două plicuri, iar plicul este livrat la circumscripţia de votare în care alegătorul îşi are domiciliul. Conceptul general al I-votării a fost derivat din modul de a vota menţionat mai sus, adică în afara circumscripţiei de votare de domiciliu. Ceea ce este asemănător în cazul acestor două metode de vot este modul în care se veri-fică dacă votul a fost exprimat doar o singură dată şi cel de păstrare a anonimatului votului.

I-votarea se efectuează în conformitate cu schema celor 2 plicuri. Aplicaţia de I-vot descărcată criptează votul. Votul criptat poate fi privit ca un vot cuprins în plicul interior, anonim. După aceea alegătorul dă o semnătură digitală pentru a confirma alegerea sa. Prin semnarea digitală, datele cu caracter personal ale alegătorului sau plicul exterior sunt adăugate votului criptat.

I-votarea este posibilă numai pe durata a 7 zile de alegeri în avans – din ziua a 10-a până în cea de-a 4-a zi înainte de ziua alegerilor. Acest lucru este necesar pentru a se asigura că este suficient timp pentru a elimina voturile duble până la sfârşitul zilei alegerilor.

Pentru a le permite alegătorilor să îşi exprime cu adevărat opţiunea, acestora li se permite să-şi schimbe votul electronic votând din nou pe cale electronică pe întreaga durată a alegerilor în avans sau prin vot la secţia de votare în timpul alegerilor în avans.

De exemplu, dacă un alegător îşi anulează votul său electronic mergând la secţia de votare pentru a vota, se garantează că doar un singur vot per alegător este luat în calcul. În acest scop, toate secţiile de votare sunt informate cu privire la I-alegătorii de pe lista lor de alegători după încheierea votului în avans şi înainte de ziua de duminică a alegerilor. În cazul în care se constată la circumscripţia de votare că alegătorul a votat atât în format electronic, cât şi cu buletinul de vot imprimat, informaţia este trimisă la Comisia votului electronic şi I-votul alegătorului este anulat.

Înainte de stabilirea rezultatelor votării în seara zilei alegerilor, voturile criptate şi semnăturile digitale (de exemplu, datele de identificare ale alegătorului) sunt separate. Atunci sunt deschise şi numărate I-voturile anonime. Sistemul deschide voturile numai dacă nu sunt conectate la datele cu caracter personal.

26

Principiile I-votăriiPerioada cadru a I-votării: I-voturile pot fi exprimate timp de 7 zile începând din a 10-a zi până în

ziua a 4-a premergătoare zilei alegerilor.Posibilitatea de modificare a I-votului: în timpul perioadei de I-votare unui alegător îi este permis

să îşi modifice I-votul, caz în care este luat în considerare I-votul care a fost exprimat ultimul.Prioritatea votării cu buletinul de vot: dacă un alegător se duce la secţia de votare în timpul votării

în avans şi îşi exprimă opţiunea electorală folosind buletinul de vot imprimat (anterior acesta votând prin I-vot), atunci I-votul este anulat. După aceea alegătorul nu îşi mai poate opţiunea prin vot elec-tronic sau folosind un alt buletin de vot imprimat. În ziua alegerilor I-votul nu poate fi schimbat.

Similaritatea I-votării faţă de votul clasic: I-votul aderă la legile electorale, principiile şi obiceiurile alegerilor generale. Astfel, aceasta este uniformă şi secretă, numai alegătorii eligibili pot vota, fiecare persoană poate exprima doar un singur vot, ar trebui să îi fie imposibil alegătorului să poată dovedi modul în care acesta a votat. Colectarea voturilor este securizată, de încredere şi poate fi verificată.

Alegătorul trebuie să fie în măsură să-şi exprime votul liber şi fără nicio constrângere sau influenţă externă. Instigarea la vot electronic, oferind un calculator în acest scop sau influenţarea alegătorilor în orice alt mod este interzisă, printre altele, nu vor fi organizate evenimente colective de I-vot (des-chiderea de birouri de e-votare sau birouri de servicii, etc.) în măsura în care astfel de activităţi pot fi considerate o încălcare a libertăţii de vot.

Un I-alegător trebuie să voteze personal. Sunt interzise utilizarea cărţii de identitate a unei alte persoane (sau a mobile-ID-ului) pentru vot, precum şi transferul codurilor PIN ale cărţii de identitate către o altă persoană. Pentru a evita riscurile de securitate ar trebui să fie utilizat doar un calculator de încredere, fie deţinut de alegător sau de o persoană în care alegătorul poate avea încredere.

Modalităţi de identificare a unei persoane și de transmitere a semnăturii digitale în timpul I-votării

1. – I-votare prin intermediul Cărţii de IdentitateCerinţe:• Carte de identitate cu coduri PIN. Dacă codurile PIN sunt pierdute, pot fi solicitate altele noi de la

punctele de service ale Biroului de Evidenţă a Persoanelor şi a Migraţiei ale Prefecturii sau de la birourile aferente băncilor. Certificatele pot fi reînnoite de alegător la sk.ee/id-kontroll/);

• Computer cu conexiune la Internet;• Cititor de card inteligentşi softul cărţii de identitate (poate fi instalat de la installer.id.ee/);• Softul cărţii de identitate trebuie reînnoit dacă este cazul;• Paşii I-votării prin intermediul Cărţii de Identitate;• Alegătorul introduce CI în cititorul de card;• Deschide saitul pentru I-votare (www.valimised.ee) Descarcă şi porneşte aplicaţia pentru alegă-

tori;• Se identifică introducând codul PIN1;• Lista candidaţilor din circumscripţia electorală a alegătorului este afişată;• Alegătorul alege;• Alegătorul confirmă alegerea făcută prin semnătură digitală (introducând codul PIN2);• Primeşte o notificare că votul a fost acceptat.

I-votarea prin intermediul identităţii mobile – mobile-IDAceastă metodă a fost folosită pentru prima dată la alegerile Parlamentare (Riigikogu) din 2011.

Cerinţe:• Cartelă SIM Mobile-ID cu coduri PIN şi certificate;

27

• Computer cu conexiune la Internet;• Telefon mobil.Nu este nevoie să instalaţi un cititor de carduri pe calculator şi soft special; telefonul mobil cu car-

tela SIM respectivă îndeplineşte simultan funcţia de carte de identitate şi de cititor de card. Mobile-ID-ul trebuie activat folosind CI înainte de a putea fi utilizat.

Etapele I-votării când este folosit mobile-ID-ul:• Alegătorul deschide saitul pentru I-votare (www.valimised.ee) Descarcă şi porneşte aplicaţia

pentru alegători;• Introduce numărul său de mobil în fereasta aplicaţiei;• Se identifică introducând în telefonul mobil codul PIN1 al mobile-ID-ului (înainte de asta îi este

trimis prin SMS pe telefonul mobil un cod de verificare);• Lista centralizată a candidaţilor din circumscripţia electorală de domiciliu a alegătorului îi este

afişată alegătorului pe ecranul calculatorului;• Alegătorul îşi exprimă alegerea cu ajutorul calulatorului;• Confirmă opţiunea aleasă prin semnătură digitală introducând în telefonul mobil codul PIN2 al

mobile-ID-ului (înainte de asta îi este trimis prin SMS pe telefonul mobil un cod de verificare);• Primeşte o notificare pe ecran că votul a fost acceptat.Mobile-ID-ul permite ca o persoană să fie identificată şi să semneze folosind semnăturile digitale,

însă în acest moment nu este posibilă votarea folosind doar un telefon mobil, fiind nevoie în plus de un computer conectat la Internet. I-votarea poate fi testată înainte de alegeri la www.valimised.ee. Aici este posibilă şi verificarea dacă calculatorul alegătorului are softul necesar, dacă certificatele Cărţii de Identitate (sau ale cartelei SIM a mobile-ID-ului) sunt valide şi dacă codurile PIN există. Dacă apare orice fel de problemă mai este destul timp încă pentru a fi rezolvată.

Verificarea I-voturilor

Verificarea voturilor electronice (I-voturilor) permite primirea de informaţii mult mai exacte pri-vind securitatea calculatorului ce a fost utilizat pentru a îşi exprima I-votul. Verificarea face posibilă detectarea cazurilor când calculatorul este infectat cu malware ce schimbă I-votul sau care blochează I-votarea.

Numărarea voturilorBiroul Electoral de Stat constată rezultatele votării în seara din ziua alegerilor. Procedura este pu-

blică, sunt prezenţi observatori şi membri ai Comitetului Electoral Naţional.• Datele personale (semnăturile digitale) ale alegătorilor sunt separate de voturile electronice. Vo-

turile anonime sunt supuse numărării. Un i-vot conţine doar identificatorul electoral şi un număr de înregistrare a candidatului;

• I-voturile sunt deschise, folosind cheia de deschidere a voturilor. Accesul la cheie este distribuit între membrii Comitetului Electoral Naţional;

• Voturile sunt numărate şi se stabileşte numărul de voturi exprimate pentru candidaţi;• Rezultatele votării sunt introduse în sistemul informaţional electoral;• Rezultatele votării electronice nu sunt publicate până la sfârşitul votării în ziua alegerilor (după

ora 8 la alegerile din Parlament).După numărarea i-voturilor (de regulă, în ziua următoare), se verifică integritatea I-voturilor. Pen-

tru ca numărarea voturilor să poată fi verificată public, voturile electronice sunt amestecate şi rea-ranjate. Amestecarea trebuie efectuată astfel încât decriptarea atât a intrării, cât şi a ieşirii să ducă la acelaşi rezultat. În cursul auditului datelor, auditorul verifică, de asemenea, integritatea buletinului de vot şi corectitudinea anulării voturilor repetate şi a anonimatului voturilor. Pe baza aceloraşi baze cu auditorul, observatorii pot efectua, de asemenea, proceduri similare de verificare.

28

Recomandări pentru Republica Moldova1. Sistemul I-voting poate servi drept o metodă foarte eficientă de vot pentru R.Moldova în condiţiile în care circa 1

mln de cetăţeni se află în străinătate, reţeaua de secţii de votare deschise este una limitată, iar deplasarea către secţiile de vot este deseori costisitoare în plan financiar şi a resurselor de timp.

2. La alegerile parlamentare din 2019 au participat 76674 cetăţeni ai R.Moldova ce constituie sub 10% din numărul total al potenţialilor votanţi din diaspora. I-votul ar oferi posibilitatea votării mult mai reprezentative în diaspora dar şi în interiorul ţării.

3. I-votingul ar evita situaţia în care nu este permisă votarea cu documente expirate.4. I-votingul poate fi organizat pe o perioadă mai lungă (în Estonia, 7 zile consecutive), pentru a oferi posibilitatea

extinderii timpului disponibil dar şi schimbarea opţiunii de vot.5. Pentru implementarea i-votingului este necesar ca fiecare votant să dispună de mecanisme de logare, identificare

digitală şi semnătură digitală sigură şi credibilă. Soluţia ideală ar fi eliberarea ID-urilor digitale oricărui cetăţean al R.Moldova, similar situaţiei din Estonia.

6. I-votingul este în primul rând o decizie politică. Mecanisme şi posibilităţi tehnologice de implementare a i-votingu-lui există.

7. Este necesară o amplă campanie de informare cu privire la avantajele folosirii soluţiilor de guvernare electronică, inclusiv i-votingul.

8. Elementul cheie în implementarea i-votingului este credibilitatea sistemului.9. LID este deschis pentru discuţii largi în societate pe marginea acestui subiect.

10. Estonia este deschisă să ofere asistenţă în acest domeniu.