k6ai6{d,i ir!G!r

tiuurii?

Pauta Copicel Otgula $chiopu

rsbuie $A snts als nat

T

Caiet de activit5ti

CetsriiT

ta

Nume

Prenume

Clasa

Scoala

CuvAnt-inainte

( t I Viata si mediulde viati\-/

O aotourile - proprietifi

( S ) Schimbiriale caracteristicilor corpurilor;i materialelor\-/( + ) fnerqie. Surse siefecte\./

Circuite electrice

Lumina

4

9

11

13

@@

15

17

(z) Pemantulsisistemulsolar 19\-/r'-'( e ) Oscurtd istorieavietii\-/

Uicfa g* med*ry! de wicf&

Cicluri de viafd in lumea vie. Parin{i gi urrna5i in lumea vie:asemdndri 5t, deosebEni" Prineipalele etape din ciclul de viatd

al plantelor;i al animalelor

ar' Principalele etape de dezvoltare a omului sunt:.* perioada prenatali (de la conceplie

pAnd la nagtere);e copilSria (bebelu5, pregcolar, $colar mic);S; pubertatea;

Ciclul de via15 al unui fluture. Fluturele adult depune oud, din oud ies larve (omizi), larvele se

transformd in pupe, iar in interiorul pupelor se vor dezvolta fluturi asemdndtori cu cei careau depus oudle. Larvele gi pupele aratd diferit de fluturii adulli; omizile seamini mai mult cuviermii decdt cu fluturii care vor deveni. De aceea, dezvoltarea fluturilor nu este directd,ci cu metamorfozd (transformare). Fluturii adulli au viali scurti.

*r Pegtii, reptilele gi pisarile se inmullesc prin oui; din oud ies pui asemdnitori cu adullii.Mamiferele nasc puicare seamdni gieicu adullii.

*e Ciclul de via!5 la plante incepe cu sdm6n1a, care incollegte gi formeazd o noud planti,gi se incheie atunci cdnd planta ajunsd la maturitate produce noi seminle.

i & j Anatizeazd imaginile, apoi completeazd tabelul.

:t:, adolescenla;;r tinerelea;# maturitatea;*3 bdtrdnelea.

4

Aseminiriintre mamiferele adu lte

gi puiulacestora

Trisituricomuneintre mamiferele adulte

gi puiulacestora

Deosebiriintre mamiferele adulte

gi puiulacestora

Completeazi textul, folosind cuvintele urmdtoare: plante,inco$egte, maturitate, etope,viald,fiinle,ciclu de viala, ciclu.

se referi la o perioadi de timp in care viala se desfd;oard intre anumite

. Ciclulincepe cu prima etapi a vielii unei ;i se incheie atunci c6nd se ajunge

din nou la aceeagietapS.

Deexemplu,la multe , ciclul de incepe cu sdmdn!a, care

gi formeazd o noui planti, gi se incheie atunci cdnd planta ajunsi la produce

noi semin!e. Denumirea de vine de la cerc.

E##€*qr Er.

Fluture

Un

O Obt"rvi imaginile;iscrie etapele metamorfozei pentru fiecare caz.

Broascd

/nf l) Enumeri princjpale-leletape d,in ciclul de via15 al pisirilor, ilustrat maijos.

Relalii dintre vieluitoare ;i mediul lor de viafd. Adaptdri ale vieluitoarelorla condilii de via!5 din diferite medii (pajigte, pddure, r6u, mare, degert).

Relalii de hrinire dintre vietuitoare (lanluri trofice simple)

# Vieluitoarele trdiesc in cele mai variate condilii de mediu. Asta nu inseamni cd orice vielu-itoare poate trdi in orice condi!ii, ci cd fiecare vieluitoare s-a adaptat la anumite condiliide mediu.

# Condiliile de mediu care impun adaptdri sunt date de caracteristicile lui de bazS: relieful,lumina, temperatura, apa, tipul de sol.

Plantele din degert au adaptdri speciale care le per-mit sd reziste la usciciune. Cactugii au tulpini mari, incare depoziteazi apa; frunzele lor sunt reduse la spinipentru a prevenitranspiralia, iar rddicinile sunt addnci.Majoritatea plantelor de degert au frunzele reduse gi unaspect lepos. Animalele de degert sunt active noapteasau dimineala, iar in timpul zilei stau ascunse pentrua se proteja de cdlduri. Ele au picioare lungi, pentrua le indepirta corpul de nisip, gi prezintd ;i alte adaptdricare le ajuti sd piardd cdldura.

Cele mai cunoscute vieluitoare din mediulacvatic suntpettii. Organismul lor prezintd adaptiri la mediul ce-linconjoard: corpul are formi hidrodinamici ;i este aco-perit cu piele previzutd cu solzi; acegtia sunt acoperilicu un strat de mucus care micgoreazi frecarea de apd.

Animalele de pidure beneficiazd de proteclia arborilor9i arbugtilor care le oferd spalii pentru amenajarea teri-toriului propriu. Multe pdsirii;ifac cuiburile pe ramurisau in scorburi. Alte animale folosesc scorburile de labaza arborilor ca addpost.

in paji;tile de step5, plantele sunt inalte, cu riddciniadinci, rezistente la secet6.

in pajl;tile alpine, unde temperaturile sunt scizute;i vAnturile puternice, plantele sunt pitice, cu inillimiapropiate de sol.

Vieluitoarele care trdiesc in acela;i locele numeroase tipuri de relalii. Dintrepe hrdnire.

stabilesc intreacestea, cele mai

$"'