CuprinsIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Partea 1: Cum s[-þ`i cuno;ti temerile ;i grijile . . . . . . . . . . . 6

Capitolul 1: Tipuri de temeri ;i griji . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Capitolul 2: De unde vin temerile ;i grijile? . . . . . . . . . . . . . . . 15

Capitolul 3: Modalit[`i de a alunga teamerile ;i de a ;terge grijile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Capitolul 4: S[ mergem mai departe: exerci`ii cu creion ;i hârtie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Partea a 2-a: Cum s[ ceri ajutor pentru problemele greu de rezolvat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Capitolul 5: Când temerile nu pot fi controlate(Fobiile) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Capitolul 6: Teama de a fi departe de adulþ`ii din familie(Anxietatea de separare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

Capitolul 7: Îngrijorarea constant[ timp de luni în ;ir(Sindromul de anxietate generalizatã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Capitolul 8: Spaima care te opre;te în loc(Atacurile de panicã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

Capitolul 9: Gânduri ;i ac`iuni pe care nu le po`i opri(Sindromul obsesiv-compulsiv) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

Capitolul 10: Stresul ;i teama datorate unei amintiri ]ngrozitoare(Sindromul de stres posttraumatic) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98

Capitolul 11: Cum pot s[ te ajute speciali;tii . . . . . . . . . . . . . 106

Notå pentru adul¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

Capitolul 1

Tipuri de temeri ;i griji

Lupe, 12 ani, se teme cã nu se va putea integra laºcoalã. κi face multe griji când e acolo, dar nu sepoate opri nici acasã. Se simte rãu ºi numai dacã segândeºte la ºcoalã.

n n n

Salim, 9 ani, se teme cã or sã cadã pãianjeni pe elcând doarme. El crede cã pãianjenii vor miºunape tavanul încãperii ºi, pentru cã e întuneric, elnu-i va putea vedea. Salim ºtie cã nu ajutã lanimic sã-þi faci griji, de fapt, nu a vãzut niciunfel de pãianjeni, dar nu se poate opri sã nu segândeascã la ei. Aceste griji îl fac sã adoarmãfoarte greu.

n n n

Emily, 10 ani, se teme de furtuni. Când vedefulgerele ºi aude tunetul, aleargã repede lapãrinþi. Chiar ºi câinele ei se sperie ºi urlã.

7

8 Ce s[ faci când e;ti speriat & îngrijorat

Toþi copiii au griji ºi temeri. Unii se tem de unanumit lucru, cum ar fi gândacii sau câinii, sau fur-tunile. Alþi copii se tem de mai multe lucruri — deorice, de la a se pierde pânã la a rãmâne singuri.Grijile ºi temerile sunt normale la orice vârstã,chiar ºi pentru adulþi.

Pe mãsurã ce oamenii se maturizeazã, unele din-tre temerile pe care le-au avut în copilãrie dispar.De exemplu, mulþi copii mici se tem de întuneric.Le e fricã de monstrul din debara ºi se sperie cândse sting luminile la culcare. Dar, pe mãsurã ce aceºticopii cresc, mulþi înceteazã sã se sperie de întu-neric. De ce îºi depãºesc oamenii temerile? Pentrucã învaþã sã facã diferenþa dintre un pericol real ºi ceva care nu le va face, de fapt, niciun rãu. Ei învaþã, de asemenea, mijloace folositoare pentrua rãmâne în siguranþã.

Tipuri de temeri ;i griji 9

!

?problemele universale:s[r[cia, poluarea sau r[zboiul

s[ fierespin;i de ceilal^i

???

!!!

Totuºi, ºi copiii mai mari, ºi adolescenþii se temde multe lucruri, cum ar fi:

notele de la ;coal[

g[sirea unei slujbe

moarte g[sirea unui iubit

Adulþii se îngrijoreazã ºi ei. Poate i-aþi auzit demulte ori pe unii adulþi fãcându-ºi griji pentru cãnu au destui bani sau pentru cã vor sã ia deciziibune pentru viitor. Mulþi pãrinþi îºi fac griji pentrusãnãtatea ºi siguranþa copiilor lor. Adesea, oameniimari au aceleaºi temeri ºi griji cu ale tinerilor: de a nufi victima unei violenþe, de a pierde pe cineva dragsau de a eºua într-un anumit domeniu, de exemplu.

plecarea

definitiv[

de acas[

c[ nu voravea mul^i prieteni

?

lucruri înfrico;[toare de laTV sau din cartier, cumsunt crimele sau violen^a

10 Ce s[ faci când e;ti speriat & îngrijorat

Indiferent de vârstã, nu e totdeauna uºor sãrecunoºti cã eºti speriat sau îngrijorat. Unul dintremotive ar fi cã îþi e ruºine. Poþi crede cã trebuie sãpari „mai dur“ sau cã eºti „prea mare“ ca sã fii spe-riat. Dar e normal sã ai griji ºi temeri! Dacã pretinzicã ele nu existã, e mult mai greu sã le faci faþã — înspecial dacã te supãrã foarte mult. Poate nu ºtiicum sã vorbeºti despre ce te supãrã. Asta se întâm-plã pentru cã grijile pot fi dificil de înþeles ºi deexplicat.

De exemplu:

n Poate cã ºtii exact ce te îngrijoreazã, cum ar fiun bãtãuº de la ºcoalã sau problemele cu baniiîn familie, dar nu te simþi în largul tãu sãvorbeºti despre astfel de lucruri. (Deºi, sãvorbeºti te poate ajuta. Citeºte mai mult despre asta în capitolul 3.)

n Poate te simþi speriat ºi îngrijorat, dar nu ºtiide ce. Atunci e greu sã îþi exprimi grijile încuvinte.

n Poate cã ºtii de ce eºti speriat (un test la matematicã) ºi, în acelaºi timp, îþi dai seama cã nu ajutã sã-þi faci griji. Dar asta se întâmplãoricum ºi sfârºeºti prin a nu te mai putea opri.

Tipuri de temeri ;i griji 11

Grijile ºi temerilepot fi foarte neclare.Dar vestea bunã e cã,observându-le ºi înþele-gându-le, poþi învãþa sãle stãpâneºti.

Ce te sperie sau te îngrijoreaz[?Temerile ºi grijile tale sunt mari sau mici. Ele tepot deranja toatã ziua sau doar puþin timp.Aceastã carte te poate ajuta în orice situaþie. Dar,mai întâi, trebuie sã înþelegi care sunt acestetemeri ºi griji.

La paginile 12 ºi 13 vei gãsi o listãcu temerile comune ale copiilor. O poþi folosi ca sã-þi daiseama ce te sperie sau cete îngrijoreazã petine. Începe prina fotocopia pa-ginile, ca sã nu trebu-iascã sã scrii pe carte.Dacã faci mai multecopii, poþi completalista de mai multe ori,pe mãsurã ce temerileºi grijile tale se schimbã.

Unor copii li se poate

p[rea înfrico;[tor s[-;i

fac[ o list[ de griji ;i

temeri. Altora li se pare

înfrico;[tor s[ se uite la

lista terminat[ ;i s[-;i

dea seama ce multe

temeri ;i griji au de

fapt. Dac[ unul dintre

aceste lucruri e

adev[rat pentru tine,

cere sprijinul adultu-

lui care te ajut[.

Câteodat[, po^i s[ nu-^i

dai seama c[ e;ti speriat

;i îngrijorat decât atunci

când CORPUL t[u ^i-o

spune. Poate te doare

stomacul sau sim^i ten-

siuni în gât ;i umeri.

Po^i citi mai multe

despre „mesajele“

corpului t[u în

capitolul 2.